Sunteți pe pagina 1din 31

Puncte de vedere privind ameninarea bioterorist asupra securitii globale i naionale

Zavala Theodor-Valentin

Introducere privind terorismul ca ameninare asupra securitii globale! Prin periculozitatea pe care a dobndit-o n zilele noastre, terorismul internaional a devenit o problem deosebit de rav, care n ri!oreaz nu doar uvernele i partidele politice, ci i populaia panic" #umea contemporan nre istreaz o e$pansiune alarmant %r i precedent al %la elului numit &terorism internaional', care a devenit un %enomen amenintor pentru pacea i securitatea internaional" (up terminarea )zboiului )ece, lumea i ordinea politic internaional au intrat ntr-o %az de trans%ormare, mai ampl chiar dect de cea enerat de marile evenimente revoluionare din istoria universal* 1+,-, 1,1., sau 1-1-1" /istemul internaional postmodern este un sistem transnaional, care enereaz interdependee, ntreptrunderi multiple, ne ocieri permanente i %luide ale intereselor actorilor principali" 0ctorii %iind tot statele naionale, impre nate de procesele postmodernitii i de etica acestei noi diplomaii, &a acestui nou tip de a produce politica'1" 2oiunea de &terorism' cunoate, o varietate de de%iniii" 3ercettorii olandezi 0le$ /chmid i 0lbert 4on man 5 au inventariat 16- de%iniii academice i o%iciale ale terorismului i le-au analizat principalele elemente* ,5,.7 - violen8 9.7 - el politic8 .17 - elemente ale inducerii sentimentelor de %ric i teroare8 117 - meninerea caracterului nediscriminatoriu8 1+,.7 - victimizarea civililor:" 0cest %enomen are o pla! %oarte lar de scopuri i obiective i nu poate %i redus la ceea ce s-ar numi &patolo ie social'" ;l este un produs al societii omeneti i apare, n mod e$trem, ca un summum al acumulrilor ne ative" &Terorismul se prezint ca un %enomen social e$trem de comple$, constnd n mani%estarea spectaculoas a violenei, cu scopul de a atra e atenia, a nspimnta, a chinui i a impune un anumit tip de comportament, uneori printr-o condamnat"'.
1 1

am %oarte

diversi%icat de aciuni-limit, n care omul este deopotriv arm i victim, clu i

Teodor <ilip, &Teroritii printre noi', ;d" =biectiv, 3raiova, 1661 )obert 3ooper, &(estrmarea 2aiunilor', ;d">nivers ;nciclopedic, ?ucureti, 166+ 5 0le$ /chmid", Political Terrorism* 0 2e@ Auide To 0ctors, 0uthors, 3oncepts, (ata ?ases, Theories and #iterature, 1-,:" : &?ioterorismul si armele biolo ice in lume', ?roura bioterorism, 3entrul de Bn%ormare pentru 3ultura de /ecuritate, /)B, pa " : . Aheor he Vduva, Terorismul. Dimensiune geopolitic i geostrategic. Rzboiul terorist. Rzboiul mpotriva terorismului, 3entrul de /tudii /trate ice de /ecuritate, ?ucureti, 1661"

Toate statele, or anizaiile internaionale, alianele sau coaliiile au abordat, ntr-o %orm sau alta, problema terorismului, dup atentatele teroriste de la 11 septembrie 1661 din />0" 3onsiliul de /ecuritate al =2> a adoptat, la , septembrie 166:, rezoluia 1.99 de lupt mpotriva terorismului, care se altur rezoluiilor 119+C1. octombrie 1---, 15+5C1, septembrie 1661, 1.:6C1, aprilie 166:, a%irmnd c &terorismul este una dintre cele mai rave ameninri mpotriva pcii i securitii internaionale'" /tatul romn, n con%ormitate cu #e ea nr" .5. din 1. noiembrie 166: privind prevenirea i combaterea terorismului, de%inete acest %la el ca %iind & ansamblul de aciuni i/sau ameninri care prezint pericol public i afecteaz securitatea naional, avnd urmtoarele caracteristici aD sunt svrite premeditat de entiti teroriste, motivate de concepii i atitudini e$tremiste, ostile %a de alte entiti, mpotriva crora acioneaz prin modaliti violente iCsau distructive8 bD au ca scop realizarea unor obiective speci%ice, de natur politic8 cD vizeaz %actori umani iCsau %actori materiali din cadrul autoritilor i instituiilor publice, populaiei civile sau al oricrui alt se ment aparinnd acestora8 dD produc stri cu un puternic impact psiholo ic asupra populaiei, menit s atra atenia asupra scopurilor urmrite'"

Noi forme de ale ameninrii teroriste bioterorismul /pecialitii de%inesc arma biolo ic drept &un mi!loc sau dispozitiv prin care se produce diseminarea unui a ent biolo ic, inclusiv a vectorilor unor a eni biolo ici Ecum ar %i unele specii de insecteD, cu e%ecte vtmtoare sau letale pentru oameni, animale i culturi a ricole'9" 0 enii biolo ici sunt &or anisme vii, de orice natur, sau materiale in%ectate, derivate din ele, care sunt utilizate n scopuri ostile i n mod intenionat pentru a enera morbiditate i mortalitate, e%ecte care depind de capacitatea lor de multiplicare'+"

Farin Fciuc, Aheor he Toma G Dimensiunea militar a securitii n condiiile accelerrii procesului globalizrii, ;ditura >"2"0p", ?ucureti, 166:8 + /pencer )"3", Hilco$ F"I", !gents of biological "arfare" )ev Fed Ficrobiol, 1--5, nr":, pa " 15,-1:5"

Jn esen, a ent biolo ic poate %i orice microor anism Ebacterie, virus, %un , parazitD sau to$in Eprodus al unui or anism viuD capabil s provoace mbolnvirea sau moartea unui alt or anism viu Euman, animal sau ve etalD" ?ioterorismul, o component a terorismului, este delimitat ast%el* %olosirea deliberat sau ameninarea cu %olosirea a enilor biolo ici Eetiolo iciD ai bolilor in%ecioase Evirusuri, bacterii, parazii i %un iD a to$inelor acestora, to$inelor ve etale, biore ulatorilor, pentru a induce i rspndi nelinitea, teama, %rica, teroarea sau a intimida o persoan, un rup speci%ic de persoane sau populaia unei ri n scopuri reli ioase, politice, ideolo ice, %inanciare sau interese personale" ?ioterorismul poate %i direcionat de asemenea mpotriva a rezervelor de alimente destinate oamenilor i animalelor, a locurilor de preparare i depozitare a hranei i a aprovizionrilor cu ap-" Jn anul 1-+6 au %ost publicate estimrile &Arupului de consultani al =r anizaiei Fondiale de /ntate =F/' cu privire la consecinele unui atac cu arme biolo ice E.6K de a ent biolo ic rspndit din avion asupra unui ora cu o populaie de .66"666 de locuitoriD16" Jn anul 1--+ s-au publicat date n le tur cu costurile estimate n cazul unui atac cu aerosoli de ?ruceloz asupra unui ora de 166"666 de locuitori* ::+ milioane de dolari />0 i cu aerosoli de 0ntra$* 16 miliarde de dolari />0" Jn anul 1661 au %ost publicate rezultatele unui model matematic privind evoluia epidemic a variolei dup rspndirea deliberat a virusului variolic, presupunnd in%ectarea iniial a 166 persoane i a altor 5 persoane pentru %iecare &persoan in%ecioas'" Prin aplicarea &carantinei' s-ar putea ntrerupe transmiterea bolii, dar ar %i necesar s se izoleze zilnic cel puin .67 dintre cei care prezint simptome" Vaccinarea ar putea duce la ntreruperea epidemiei dup 59. zile, de la rspndirea iniial a virusului" 3ombinarea vaccinrii cu carantina ar putea ntrerupe epidemia numai dac procentul de contaci n carantin ar %i de 1.7 Edintre persoanele cu potenial in%eciosD i vaccinarea ar reduce transmiterea cu un procent e al sau mai mare de 55" Jn acest scenariu ar aprea n total :166 de cazuri de variol i ar %i necesare 59. de zile pentru a ntrerupe epidemia"

, -

#udovic Pun, #ioterorismul i armele biologice, ;ditura 0maltea, ?ucureti, 1665, pa " .. $bidem, pa " .9-.," 16 Vezi 0ne$e BB

Fedia &istoric' de doze de vaccin necesar pentru %iecare caz de variol este apreciat la 11.. doze, ceea ce nseamn c ar %i necesare :6 milioane de doze de vaccin antivariolic ca msur de prevedere n cazul unui atac terorist cu virusul variolei" ;%orturile de pre tire a &)spunsului i ripostei n caz de atac cu arme biolo ice din />0' aa cum sunt o lindite n publicaiile medicale de toate specialitile n />0 susin importana ma!or pe care populaia i structurile de /ntate Public i de 0sisten Fedical civile i militare o acord )zboiului biolo ic i ?ioterorismului" (up &0nthra$ 0tacL 1661' atacul biolo ic terorist a devenit o realitate8 ameninrile cu repetarea %ac parte din tirile media cotidiene" 0tacul biolo ic terorist, ndeosebi cel &acoperit' poate aprea &oriunde i oricnd' i, &ntruct 0rmele ?iolo ice sunt invizibile %r miros, %r ust, nimeni nu poate s sesizeze %aptul c un atac biolo ic terorist este n des%urare'" (atorit intervalului ntre declanarea atacului i apariia primelor semne clinice i epidemiolo ice G incubaia G teroritii implicai pot s se retra dup declanarea atacului" (in acest motiv 3"("3" E 3enter %or Bn%ectious (isease and PreventionD 0tlanta, Aeor ia />0 a n%iinat un &serviciu special' care se preocup de &cule erea de in%ormaii' re%eritoare la eventualitatea unui &0tac ?iolo ic Terorist'" (ei ideea utilizrii a enilor biolo ici i chimici, ca arme %olosite n atacuri bioteroriste, este veche, recentele pro rese ale biotehnolo iei o%er posibilitatea crerii unor arme biolo ice cu un potenial impresionant" Fult timp, n secolul trecut, se aprecia c a e$istat tendina ca armele biolo ice i chimice s %ie mai puin %olosite datorit slabei lor e%iciene" 0ceast tendin nu mai este de actualitate" (impotriv, se apreciaz c se vor intensi%ica i se vor produce noi atacuri bioteroriste deoarece se consider c pot s e$iste specialiti n ruprile teroriste Echimiti, eneticieni, biolo iD care pot pune la punct, n scurt timp, a eni biolo ici, dar i chimici, i pot elabora scenarii in enioase de %abricare, transport i dispersie a acestora" Bdeea c rupurile teroriste nu dispun de tehnolo iile so%isticate necesare preparrii de a eni to$ici i a celor biolo ici periculoi nu mai este de actualitate" 3hiar dac or anizaiile respective nu au %abrici proprii, care s produc n cantitate mare ast%el de produse, nimeni nu poate aranta c aceste or anizaii nu au acces la ast%el de ntreprinderi, c nu laboratoare proprii n care s se %ac cercetri i s se realizeze, n cantitile dorite, substane e$trem de nocive" Bn ineria enetic aplicat a enilor biolo ici de lupt le poate altera pato eneza, perioada de incubare sau chiar sindroamele clinice pe care le determin" )ezistena la .

medicamente antimicrobiene poate %i modi%icat i pot %i produse tulpini care scap rspunsului azdei, indus de imunizarea convenional" 0sistm, n prezent, la apariia unei noi eneraii de arme biolo ice reprezentate de or anismele modi%icate enetic" 3u or anismele modi%icate enetic se trece din domeniul laboratoarelor mici sau clandestine n cel al tehnolo iilor de vr%" Printre armele biolo ice noi care ar putea %i %abricate se numr i a enii binari, alctuii din dou elemente care, separate, sunt aproape ino%ensive, ns combinate pot %i letale" >n e$emplu concludent ar putea %i un a ent pato en puin periculos, ns, care, n combinaie cu antidotul su, devine virulent" 0r putea %i rspndit, ast%el, un virus care s provoace simptomele ripei, dar care ar deveni mortal n momentul administrrii de aspirin" 3on%orm unui nou concept strate ic, se pot crea &arme non letale', utiliznd un microor anism sau to$in responsabil de o a%eciune puin periculoas, dar care enereaz incapacitate, n reunnd ast%el orice aprare e%icient a adversarului" =rict de virulent ar %i, un a ent biolo ic trebuie s scape de detecie i contramsuri pentru a %i o arm e%icient" Bnstrumentele dia nostice moderne utilizeaz anticorpi monoclonai orientai speci%ic contra proteinelor de la supra%aa microor anismelor" (ar, pe viitor, se poate modi%ica secvena enelor ce codeaz aceste proteine, ceea ce va determina imposibilitatea deteciei" Bnevitabil, revoluia n biotehnolo ie va plasa n minile rupurilor mici Ecompetente din punct de vedere tehnicD o i mai mare putere distructiv" 0ceast perspectiv pare a %i conturat i con%irmat nu de pro rame militare, ci de cercetri i studii cu caracter ne secret, e%ectuate n medii universitare" 3oncluziile desprinse din stoparea proli%errii nucleare, n ultima !umtate a secolului trecut, nu pot %i aplicate cu uurin n cazul proli%errii armelor biolo ice n secolul MMB" 0 nceput cu decriptarea enomului uman i a unei multitudini de microor anisme pato ene, cu manipulrile enetice care pot conduce la crearea unor noi eneraii de arme biolo ice" 0ceste studii asupra sistemului imunitar uman i a enomului uman conduc, inevitabil, la metode ce pot cauza mbolnviri rave omului sau animalelor, iar toate acestea sunt, din pcate, in%ormaii publice" (up atentatul chimic de la metroul din ToLNo, interesul teroritilor pentru armele chimice i biolo ice a crescut" Jn 1--+, numrul unor ast%el de atentate a crescut de apro$imativ trei ori %a de 1--9 E<?B a anchetat peste 166D, iar n urmtorii ani a %ost i 9

mai mare" ;$ist in%ormaii potrivit crora unele or anizaii i rupuri teroriste mani%est un interes deosebit %a de mi!loacele chimice i biolo ice" 0le erea unei practici sau a alteia nu este lsat la ntmplare, %iind determinat de posibilitile pe care le o%er terenul, de capacitile ruprii, de sistemul de aprare al intei vizate i G voit sau nu G de ceea ce am putea numi Oimpactul politico-mediaticO" Fetodele teroriste se rspndesc prin contaminare, inovaiile sunt reproduse, aciunile copiate" /tpnirea ctorva tehnici permite, cu timpul, ra%inarea lor11" = trstur speci%ic a atacurilor bioteroriste este aceea c ele &renun' la imediatul spectacular* nici orae spulberate, nici milioane de mori dintr-odat" Fai insidioase, ele %olosesc viaa contra vieii, lovind lent, insesizabil, orbete, imprevizibil" 2ici nu are nevoie s %ie %oarte distru toare pentru a dezor aniza o ar" ;ste su%icient e%ectul de panic pe care-l produce i care %ace din ele o redutabil arm psiholo ic" 3t vreme, de e$emplu, antra$ul n-a %cut dect patru mori n />0, n octombrie 1661, %armaciile au %ost luate cu asalt, milioane de persoane au luat antibiotice, 3amera )eprezentanilor a %ost evacuat i trierea corespondenei a %ost rav perturbat" (e %apt, prerea ma!oritii specialitilor este c teroritii, prin panica enerat, sunt convini c vor atra e atenia asupra cauzei pentru care lupt, ntr-o msur mai mare dect printr-un atac convenionalO" 0tacurile bioteroriste sunt considerate, de ma!oritatea oamenilor, ca %iind misterioase, nediscriminate, necontrolabile i imprevizibile, reu de disociat de o epidemie natural, toate aceste caracteristici enernd o stare de an$ietate colectiv" Fi!loacele prin care se duc la ndeplinire aciunile bioteroriste se mpart n trei cate orii* cunoscute, bnuite EposibileD i necunoscute" Pentru cele cunoscute n prezent Elaboratoare proprii, di%erite ntreprinderi ale industriei chimice i %armaceutice, instalaii de %abricare a dro urilor i to$inelor, mi!loace de transport i de dispersie la int etc"D, ca i pentru cele posibil a %i ntrebuinate, pot %i prevzute msuri adecvate de contracarare i de protecie, mai ales c :67 din laboratoarele %armaceutice i biotehnolo ice se a%l pe teritoriul /tatelor >nite ale 0mericii" Fai di%icil de contracarat sunt cele nc neprevazute" 0ceste mi!loace se bazeaz n special pe biotehnolo iile moderne i, mai ales, pe cercetrile din domeniul in inerie enetice" 2oile descoperiri n domeniul enomului i modi%icrile enetice se aplic de!a
11

"(r";u en Preda, %voluie i tendine ale #ioterorismului la nceput de secol &&$, n 'paiul 'ud(est %uropean n conte)tul globalizrii Esesiune de comunicri tiini%iceD, vol"1, ;ditura >niversitii 2aionale de 0prare &30)=# B', ?ucureti, 166+, pa " 165"

n a ricultur i n creterea animalelor, iar rezultatelor actuale Ecrearea de mutani, bacterii, virui etc"D ncep s n ri!oreze omenirea" ;ste posibil ca i din acest domeniu s-i recruteze terorismul, n viitor, mi!loacele de distru ere masiv" >n atac biolo ic nu va %i detectat dect, cel mai probabil, cnd apar primele simptome sau chiar primele victime" 0cest e%ect ntrziat con%er, de asemenea, bioterorismului o e%icacitate deosebit" Transportul i disperarea a enilor biolo ici i to$ici pare a %i, n opinia unor specialiti, problema cea mai di%icil a terorismului chimic i a bioterorismului" (esi ur, o ast%el de ipotez este valabil n ceea ce privete transportul i dispersia substanelor chimice cunoscute pn n prezent, dar mai puin a a enilor biolo ici" 0 enii chimici sunt, n eneral, n stare lichid sau azoas, iar transportul i dispersia lor presupun recipieni speciali i sisteme de pulverizare corespunztore" /unt necesare, de asemenea, spaii nchise i mari concentrri de oameni, ceea ce nu e$ist dect n anumite locaii, cum sunt metrourile, cldirile, slile de con%erine, instituii publice etc" #a aceste condiii necesare de%avorizate, se adau %actorii atmos%erici, cei meteorolo ici, precum i msurile de protecie luate de instituiile abilitate" (e aceea, atacurile cu a eni chimici Esarin, soman, tabun, VM i alte substane de acest tipD vor %i, ca i pn acum, sporadice, puncti%orme, n locuri selecionate cu mult ri!" )spndirea substanelor biolo ice nu necesit mi!loace moderne i nici nu presupune vreun e%ort de in eniozitate" Pentru c ptrund n or anism prin inhalare sau in estie, ele pot %i uor lansate deasupra unei supra%ee mari, %ie cu bombe sau prin vaporizare ntr-un spaiu acoperit, %ie prin reeaua de ap potabil sau n produsele alimentare" 0rma biolo ic este, aadar, prin nsi natura ei, o arm invizibil, &pariv' n cel mai nalt rad, poate %i transportat %r s %ie detectat" (ei unii specialiti n domeniu consider c probabilitatea producerii unui atac bioterorist de amploare este sczut, #ouis Pasteur11 spunea, nc din secolul trecut, c &Pansa surde minilor pre tite'" 3unoaterea le at de bioterorism poate ntri capacitatea pro%esionitilor din domeniul medical de a recunoate precoce i de a aciona adecvat, con%orm planurilor instituionale de bioterorism" Pre tirea pentru bioterorism implic educarea echipelor de n ri!iri medicale, ncorporarea planurilor instituionale n

11

#ouis Pasteur En" 1+ decembrie 1,11, (ole-0rbois Q d" 1, septembrie 1,-., Villeneuve lR;tan D a %ost un om de tiin %rancez, pioner n domeniul microbiolo iei"

planuri de ur ene i dezastre naionale, cooperarea i comunicarea ntre spitalele de boli in%ecioase i departamentele de sntate public" 3ele mai utile modi%icri ale politicilor internaionale de combatere a bioterorismului trebuie s %ie %cute n sensul strn erii de in%ormaii cu toate mi!loacele disponibile, schimbului de in%ormaii, analizei in%ormaiilor i al evalurii ameninrilor" (in pcate, cooperarea !uridic internaional mpotriva bioterorismului rmne e$trem de redus la nivel lobal" >nii autori consider necesar s %ie conceput un protocol pentru raportarea i investi area incidentelor de biosecuritate n cazul unui atac cu arme biolo ice, dar i n cazul de pierdere a substanelor materialelor in%ecioase i a unei activiti neautorizate" #upta mpotriva att a a%eciunilor nou aprute, ct i mpotriva celor revenite n actualitate, enerate de un atac bioterorist, este n continu des%urare15" Protecia i aprarea mpotriva aciunilor bioterorismului cer neaprat intervenia prompt a instituiilor i structurilor specializate, care trebuie s se constituie ntr-o inter%a ntre lumea tiini%ic i societatea uman ce trebuie pre tit i aprat prin mi!loace specializate mpotriva acestui tip de terorism, care rmne, dup radul de periculozitate, ameninarea mondial numrul unu" 0ceste msuri sunt deosebit de importante i, de aceea, trebuie luate din timp, realizndu-se un sistem naional de reacie n situaii limit, care s vizeze i lichidarea e%ectelor atacurilor chimice i biolo ice Eatacurilor 2?31:, n eneralD, inclusiv a celor e%ectuate de teroriti, ntruct acestea din urm sunt oricnd posibile" 0ceste msuri sunt* localizarea zonelor atacate chimic i biolo ic precum, i izolarea lor8 prevenirea e$tinderii contaminrii asupra altor zone8 intervenia prompt a structurilor specializate pentru tratarea populaiei i decontaminarea zonei8 alte msuri strict specializate" Preocuprile privind elaborarea unui instrument !uridic internaional pentru interzicerea %olosirii n rzboi a armelor chimice precum i a celor biolo ice s-au materializat prin semnarea, la 1+ iunie 1-1., la Aeneva, a Protocolului privind interzicerea %olosirii n rzboi a azelor as%i$iante, to$ice sau similare i a mi!loacelor bacteriolo ice de lupt" 0cesta a introdus n dreptul internaional interdicia &%olosirii n rzboi a azelor as%i$iante, to$ice sau similare, ca i a tuturor lichidelor, substanelor sau

15 1:

$bidem", pa " 111 0tacuri 2ucleare, ?iolo ice i 3himice

procedeelor asemntoare' i a &mi!loacelor bacteriolo ice de lupt', cu alte cuvinte, dou dintre cate oriile de arme de distru ere n mas, cele chimice i cele biolo ice" Jn aceste condiii, a aprut necesitatea unor instrumente de drept internaional public, care s interzic i activitile de dezvoltare, producere, stocare a armelor chimice i a celor biolo ice i s prevad eliminarea stocurilor e$istente de ast%el de arme" Prin )ezoluia 0dunrii Aenerale a ="2">" nr" 5965CMMBV, a %ost condamnat utilizarea armelor chimice i biolo ice, %iind contrare (reptului Bnternaional >manitar" /-a decis introducerea pe ordinea de zi a 3omitetului pentru dezarmare de la Aeneva elaborarea unor instrumente de interzicere complet a celor dou cate orii de arme de distru ere n mas" Primul domeniu abordat a %ost cel al armelor biolo ice" (up trei ani de ne ocieri, 3onvenia cu privire la interzicerea per%ecionrii, produciei i stocrii armelor bacteriolo ice Ebiolo iceD i cu to$ine i la distru erea lor E?TH3D a %ost elaborat n cadrul 3omitetului pentru dezarmare de la Aeneva, la nceputul anului 1-+1" 0ceasta a %ost deschis spre semnare la 16 aprilie 1-+1, la #ondra, Foscova i Hashin ton, i a intrat n vi oare la 19 martie 1-+." Pn n prezent, 3onvenia a %ost semnat de 19- de state i rati%icat de 1.5 de state" ?TH3 este primul tratat universal care interzice o ntrea cate orie de arme de distru ere n mas - bacteriolo ice Ebiolo iceD i to$ice G reprezentnd o componentcheie a cadrului universal pentru dezarmare eneral i neproli%erare" Ameninarea bioterorist n Romnia rolul !RI i ale altor struturi de informaii si securitate )omnia a rati%icat 3onvenia privind interzicerea dezvoltrii, produciei i stocrii armelor bacteriolo ice i cu to$ine i distru erea acestora prin (ecretul 1.5 din 9 iulie 1-+-, publicat n ?uletinul =%icial al )/ )omnia nr".+ din + iulie 1-+-, instrumentele de rati%icare %iind depuse la 1. iulie 1-+-" )omnia consider ?TH3 ca %iind piatra de temelie a e%orturilor de mpiedicare a a enilor biolo ici i to$ici de a %i dezvoltai i utilizai n scopuri militare, n con%ormitate cu prevederile 0rticolului B al acestui document, care stipuleaz c statelepri nu pot dobndi sau deine arme biolo ice n nicio circumstan" Jn esen, 3onvenia obli statele pri* 16

S s nu per%ecioneze, produc, stocheze, dobndeasc i s nu obin prin niciun mi!loc a eni microbieni, ali a eni biolo ici sau to$ine, n cantiti care nu pot %i !usti%icate pentru scopuri pro%ilactice, de protecie sau alte scopuri panice, precum i arme, echipament i mi!loace de transport la int destinate %olosirii n scopuri ostile sau n con%licte armate a unor asemenea a eni8 S s distru sau s converteasc pentru scopuri panice, ct mai curnd posibil, dar nu mai trziu de - luni de la intrarea n vi oare a 3onveniei, toi a enii biolo ici, to$inele, toate armele, echipamentul i mi!loacele de transport la int8 S s nu trans%ere nimnui, direct sau indirect, ori s nu a!ute, s nu ncura!eze sau s nu incite, n niciun mod, alt stat, rup de state sau or anizaii internaionale s produc sau s dobndeasc a eni biolo ici, to$ine, arme, echipament sau mi!loace de transport la int" (e subliniat c toate obli aiile prevzute de 3onvenie n rdesc dobndirea armelor biolo ice de ctre entiti teroriste din statele pri la aceasta" 0st%el, interdiciile privind per%ecionarea, producerea, dobndirea i obinerea prin alte mi!loace se re%er e$plicit att la %olosirea n con%licte armate, ct i n alte scopuri ostile, cum sunt cele teroriste" Bnterdicia privind trans%erul, a!utorul, ncura!area, incitarea n producerea sau dobndirea armelor biolo ice se re%er nu numai la state, ci i la orice entitate, deci i la teroriti sau or anizaii teroriste" Jn ceea ce privete cadrul le islativ din )omnia n materie de bioterorism, principala dispoziie le al care se aplic este #e ea nr" .5.C166: privind prevenirea i combaterea terorismului, care constituie, sub aspectul coninutului su, o re lementare complet, abordnd %enomenul terorist din ct mai multe puncte de vedere, inclusiv cel al armelor biolo ice" Totodat, este incriminat activitatea de cercetare i dezvoltare a acestor arme, din cauza %aptului c or anizaiile teroriste au asemenea preocupri, iar rezultatele obinute pot %i puse n aplicare prin svrirea de acte teroriste cu e%ecte distructive deosebite" Jn prezent, pericolului unui rzboi mondial nuclear i s-a alturat i cel al unui rzboi biolo ic, care tinde s devin o ameninare serioas la securitatea lobal" 0st%el, se impune o re lementare ri uroas a domeniului importurilor i e$porturilor unor asemenea cate orii de tehnolo ii" #a noi n ar %uncioneaz 0 enia 2aional de 3ontrol al ;$porturilor E023;MD, care este autoritate naional n domeniul controlului e$porturilor i 11

importurilor de produse strate ice Eproduse militare, produse i tehnolo ii cu dubl utilizareD, cate orie n care se nscriu i tehnolo iile privind armele biolo ice" 0st%el, potrivit =>A nr" 1.,C1--- privind re imul e$porturilor i importurilor de produse strate ice, n cate oria produselor strate ice se nscriu i tehnolo iile re%eritoare la armele biolo ice Eart"., alin"1, lit" aD" 2oua strate ie de combatere a terorismului adoptat de 20T= i cea a >niunii ;uropene implic, i pentru )omnia, responsabiliti deosebite" 0cestea vizeaz att protecia rii i a intereselor n )omnia ale 20T= i >niunii ;uropene, ct i aciunea e%ectiv a rii noastre n cadrul coaliiei antiteroriste" Tara noastr poate participa la aciunile pentru combaterea terorismului pe toate palierele strate ice, operative i tactice i prin toate mi!loacele adecvate1." 3ombaterea criminalitii economice i sociale, lichidarea corupiei, reducerea in%racionalitii, crearea unui mediu de a%aceri si ur i bine prote!at Eprin le e, dar i prin aciuni speci%iceD, distru erea reelelor de tra%icani i securizarea %rontierelor sunt doar cteva dintre msurile absolut necesare pentru dezactivarea unui mediu %avorabil terorismului" #a 1. aprilie 166:, 3onsiliul /uprem de 0prare a Trii a aprobat 'istemul naional de alert terorist, propus de /erviciul )omn de Bn%ormaii, ca mi!loc adecvat de prevenire, descura!are i combatere a aciunilor de pre tire i des%urare a unor eventuale atentate pe teritoriul )omniei19" "l cuprinde n ordinea cresctoare # grade de alert $% verde& ' albastru& ( galben& ) portocaliu& # rou* i se refer la pericolele unor atentate n funcie de informaiile deinute+ ,a -ine ! Pentru combaterea terorismului, /)B, care reprezint 0utoritatea 2aional n materie antiterorist, a pus n %unciune Departamentul pentru *revenirea i +ombaterea Terorismului, care rspunde de plani%icarea, or anizarea i e$ecutarea, ntr-o concepie unitar, a activitilor de prevenire, descoperire, neutralizare i anihilare a aciunilor teroriste pe teritoriul )omniei" /trate ia acestui departament urmrete completarea i reaezarea direciilor tactice, necesare prote!rii e%iciente a teritoriului naional %a de noile mani%estri ale %enomenului terorist prin promovarea, potrivit competenelor asumate, a unei concepii inte rate la nivel naional, pe de o parte, i pe linia cooperrii e$terne, pe de alt parte,
1. 19

Aheor he Vduva, op.cit", pa " :5-:: http*CC@@@"sri"roC, 'istemul naional de alert terorist

11

pentru combaterea oricrei %orme de terorism, cu precdere a terorismului %undamentalist- islamic, a celui reli ios i separatist, a bioterorismului, urmrind prevenirea producerii pe teritoriul su de acte teroriste, a constituirii bazelor lo istice i a %ilialelor unor or anizaii e$tremist-teroriste cu reprezentare internaional" (e asemenea, an renarea rii noastre pe linia descura!rii statelor care spri!in sau sponsorizeaz terorismul implic demersuri susinute de valorizare a preveniei n lupta antiterorist, precum i a redimensionrii per%ormante a activitii speci%ice n domeniu, pe linia contracarrii surselor de alimentare i ntreinere a %enomenului terorist1+" )omnia particip nemi!locit la aciunile de estionare a crizelor i de combatere a terorismului cu %ore ale armatei, !andarmeriei i de poliie, n teatrele de operaii active, dar i cu servicii i structuri specializate" .onclu/ii ?ioterorismul constituie un %enomen care, n ultimul deceniu, a cptat amploare i dimensiune internaional" Jn scopul prevenirii acestuia, =2> apreciaz ca %iind %undamental cooperarea ntre or anizaiile internaionale, re ionale i sub-re ionale" ;%orturile 2aiunilor >nite1, n lupta mpotriva terorismului au %ost hidate de strate ia lobal adoptat de statele membre n septembrie 1669" /trate ia 2aiunilor >nite de 3ombatere a Terorismului G avnd %orma unei )ezoluii i a unui Plan de 0ciune E0C);/C96C166,D G este un instrument unic pentru mbuntirea rezultatelor luptei mpotriva terorismului la nivel naional, re ional i internaional" 0doptarea sa marcheaz primul moment din istoria 2aiunilor >nite n care statele membre au czut de acord asupra unui cadru strate ic i operaional de lupt mpotriva terorismului" = dat cu )ezoluia 0dunrii Aenerale E0C);/C91C1+1D din septembrie 166,, statele membre i-au rea%irmat an a!amentul %a de /trate ie i au susinut ntrirea e%orturilor n implementarea sa" /trate ia are la baza patru piloni de aciune* msuri care s stabileasc ce anume contribuie la rspndirea terorismului8 msuri de prevenire i combatere a terorismului8 msuri de construire a capacitii statelor de a preveni i de a combate terorismul i ntrirea rolului sistemului =2> n acest sens8 msuri de asi urare
1+ 1,

$bidem @@@"un"or CterrorismCstrate N

15

a respectrii drepturilor omului pentru toi i supremaia le ii ca baz a luptei mpotriva terorismului Uvezi ane$a BBBV" )olul important al 3onsiliului ;uropei n domeniul sntii a %ost rea%irmat n Tratatul de re%orm convenit de ctre e%ii de state i de uverne ai >; la #isabona, la 1octombrie 166+, care i propune s consolideze importana politic a sntii" 0ctivitatea privind domeniul sntii la nivel comunitar aduce un plus de valoare aciunilor statelor membre n* s%era evalurii tiini%ice i a prevenirii bolilor, pre tirea i reacia la epidemii i bioterorism, strate iile de abordare a riscurilor asociate unor boli i stri speci%ice, activitatea privind si urana alimentelor, produselor medicale, combaterea %umatului, le islaia privind sn ele i transplantul de or ane, calitatea apei i a aerului, precum i lansarea unui numr de a enii active n domeniul sntii" 3onsiliul ;uropei i poate aduce contribuia la sntatea mondial i prin luarea unor msuri concrete pentru ameliorarea sntii, punnd n aplicare acordurile internaionale n domeniu, cum ar %i 3onvenia cadru a =r anizaiei Fondiale a /ntii E=F/D pentru combaterea %umatului E<3T3D, )e ulamentul sanitar internaional EBI)D, coroborate cu deciziile a eniilor competente ale =r anizaiei 2aiunilor >nite, ale ?ncii Fondiale, =r anizaiei Bnternaionale a Funcii etc" Preocuprile europene n domeniul sntii au dus la apariia unor instrumente de suprave here, control, prevenire i combatere cum ar %i* 0utoritatea ;uropean pentru /i urana 0limentelor E;</0D, /istemul de /uprave here ;uropean, /istemul de 0lert i )eacie )apid E;H)/D" Jn urma activitii acestora s-au elaborat /trate ia de la #isabona, al aptelea pro ram-cadru de cercetare, Bniiativa tehnolo ic comun privind medicamentele inovatoare, Pro ramul competitivitate i inovare i politica re ional" 3u toate acestea, sunt necesare aciuni suplimentare, cum ar %i /trate ia pentru securitate i sntate la locul de munc 166+-1611, care are, de asemenea, un rol determinant" Totodat ntre 9-16 octombrie 166: s-a des%urat la ?ucureti, Arupul de lucru privind Prevenia ?ioterorismului1-, eveniment des%urat n colaborare cu 3onsoriul pentru strate ii i le islaie" 0u participat o%iciali din Auvernul )omniei, e$peri n tiine biolo ice i e$peri strini pe probleme de bioterorism" ;$perii participani era reprezentani din* Bnterpol, =F/, =r anizaia pentru sntatea animalelor, (epartamentul 0prrii al />0, 20T=, >2=(3, =/3; >2B3)B"
1-

Romnia i consolidarea rolului su de furnizor de securitate . +ooperare n domeniul combaterii #ioterorismului, 3onstantin ;nchioiu i ;usebiu Tihan, ?iblioteca =nline

1:

3on%erina a evideniat comple$itatea e%orturilor de a mpiedica terorismul, necesitatea pentru cooperare ntre discipline i ntre state ct i problemele la care trebuie s %ac %a sntatea public i comunitile de cercetare biolo ic" = msur a con%erinei a %ost trasarea indicatorii unor aciuni viitoare" 0ceti indicatori de aciune poi descrii ast%el* Jntruniri cu caracter avansat pe probleme specializate relevante pentru prevenirea bioterorismului Pro rame de instruire pentru comunitile re ionale epistemice 3onstruirea de reele in%ormale de cooperare re ional 3oordonarea e$erciiilor i demonstraii de proiecte )ealizarea de studii pe le islaia naional i internaional 0bordarea i interaciunea cu rupului re ionale i cu statele strine (ezvoltarea de pro rame pentru cercetarea tiini%ic 0ceste msuri de prevenire a bioterorismului trebuiesc implementate de cercettori tiini%ice n sectoarele uvernamentale, academice i particulare" (e aceea, o ur en ar %i structurarea iniiativelor pentru cercetarea n tiinele biolo ice care o%er capaciti de protecie i aprare mpotriva bioterorismului i, n acelai timp, s nu dezvolte posibiliti periculoase ce pot %i reite utilizate" >n centru re ional poate coordona ast%el de iniiative din cercetare i aceasta n conte$tul unui e%ort pro ramat de prevenire a bioterorismului" Bn%raciunile de bioterorism sunt %apte contrare le ii, care au anumite trsturi ce le imprim un caracter de pericol social crescut, care necesit o sancionare mai aspr" (in cauza acestor caracteristici, %aptele despre care vorbim constituie o cate orie aparte n tabloul in%raciunilor de terorism &consacrate' n le islaia penal de pretutindeni, iar sancionarea lor ar trebui adaptat la noile realiti" )iscurile sunt la nivel planetar" 2u e$ist %rontiere n calea variolei sau a ciumei" 0meninarea este lobal i de aceea i riposta trebuie s %ie lobal"

-I-0I12RA3I" 0ucrri 1.

Pun #udovic G #ioterorismul i armele biologice, ;ditura 0maltea, ?ucureti, 16658 Preda ;u en , %voluie i tendine ale #ioterorismului la nceput de secol &&$, n 'paiul 'ud(est %uropean n conte)tul globalizrii Esesiune de comunicri tiini%iceD, vol"1, ;ditura >niversitii 2aionale de 0prare &30)=# B', ?ucureti, 166+

Teodor <ilip, Teroritii printre noi, ;d" =biectiv, 3raiova, 1661 )obert 3ooper, Destrmarea -aiunilor, ;d">nivers ;nciclopedic, ?ucureti, 166+ 0le$ /chmid", *olitical Terrorism ! -e" .uide To !ctors, !ut/ors, +oncepts, Data #ases, T/eories and 0iterature, 1-,: Aheor he Vduva, Terorismul. Dimensiune geopolitic i geostrategic. Rzboiul terorist. Rzboiul mpotriva terorismului, 3entrul de /tudii /trate ice de /ecuritate, ?ucureti, 1661"

Farin Fciuc, Aheor he Toma G Dimensiunea militar a securitii n condiiile accelerrii procesului globalizrii, ;ditura >"2"0p", ?ucureti, 166: Boan 3hi, 3ristian Popa, &Terorismul contemporan - W<enomen i Bn%raciuneXY, ;ditura 0cademiei 2aionale de Bn%ormaii, ?ucureti , 166+ /pencer )"3", Hilco$ F"I", !gents of biological "arfare" )ev Fed Ficrobiol, 1--5 3onstantin ;nchioiu i ;usebiu Tihan, Romnia i consolidarea rolului su de furnizor de securitate. +ooperare n domeniul combaterii #ioterorismului, ?iblioteca =nline

Reviste &?ioterorismul si armele biolo ice in lume', ?roura bioterorism, 3entrul de Bn%ormare pentru 3ultura de /ecuritate, /)B Profil nr+ 45'66# 7 Prevenirea i combaterea terorismului

19

!urse Net @@@"opsi" ov"uLCactsCacts - 1661, pe care s -a publicat !ntiterorism , crime and securit1 act 2334 @@@"opsi" ov"uLCactsCacts - 166., pe care s -a publicat *revenirea terorismului 23356 http*CC@@@"mae"roCinde$"phpZunde[doc\id[1+6., @@@"un"or CterrorismCstrate N http*CCle ali%t"@ordpress"com http*CC@@@"un"or CterrorismCcttasL%orce"shtml

0egislaie #e ea 2)" .5.C1. 2oiembrie 166: privind prevenirea i combaterea Terorismului

AN"8"

1+

B" Potrivit unui rup de e$peri americani n prevenirea i controlarea bolilor, a enii cei mai periculoi sunt16* Agenii din categoria A G a eni biolo ici care pot a%ecta rav sntatea public, avnd potenial ridicat de diseminare pe scar lar " 9 :ariola - se transmite de la persoan la persoan, prin contact direct sau prin intermediul unui obiect contaminat, dar nu prin ap sau prin aer" /e declaneaz la 11 sau la 1: zile de la contaminare, prin %ebr ridicat, dureri violente de cap i lombare" >lterior apare o erupie cutanat Epete roiiD pe %a, pe piept i pe picioare" Bzolarea bolnavilor i vaccinarea permit stoparea epidemiei" Fortalitatea este ntre 167 i .67 din cazuri" Tratamentul se limiteaz la administrarea de antibiotice speci%ice in%eciilor bacteriene" 2u se !usti%ic vaccinarea anticipat contra variolei, deoarece vaccinul poate %i el nsui periculos" Faladia este considerat ca %iind eradicat din 1-+-, iar din 1-,: vaccinarea nu mai este obli atorie" 9 Antra;ul - maladie in%ecioas, cauzat de sporii unei bacterii, ?acillus anthracis, care se poate transmite pe cale cutanat sau respiratorie" (e secole, animalele i oamenii au %ost victimele acestei maladii" 3ercetrile asupra acestui microor anism, precum i n ceea ce privete utilizarea lui ca arm biolo ic dateaz din anul 1-,6" Jn prezent, 1+ ri sunt suspectate c ar deine un asemenea arsenal" Jn cazul unui atac terorist, transmiterea pe calea aerului este cea mai periculoas" /imptomele apar n apte zile, mani%estndu-se prin iritaii asemntoare celor provocate de nepturile de insecte, nainte de a lsa pe piele o ulceraie de 1 - 5 cm i o escar nea r" 0ceast maladie este rav n absena tratamentului, dar bacilii cunoscui sunt sensibili la antibiotice" Jn caz de neaplicare a tratamentului adecvat, mortalitatea este de 167 i se datoreaz septicemiei" <orma cutanat a bolii este cea mai uoar, mani%estndu-se prin ulceraii necrotice i hemora ice care, tratate la timp, se vindec n cteva sptmni" <orma pulmonar ncepe cu %ebr mare, senzaie de su%ocare, iar n decurs de 1: ore de la apariia simptomelor, dac nu se intervine, boala duce la deces prin hipo$ie i oc septic, ma!oritatea cazurilor %iind letal" 2ici %orma di estiv nu este mai blnd, ncepnd cu reuri, vrsturi, %ebr,
16

&?ioterorismul si armele biolo ice in lume', ?rosura bioterorism, 3entrul de Bn%ormare pentru 3ultura de /ecuritate, /)B, pa " 1--1.

1,

hemora ie di estiv, ulterior aprnd ascita Eo cantitate mare de lichid n cavitatea abdominalD i, dup 1-. zile, decesul, n 1.7 - 967 dintre situaii" (e menionat c atacul biolo ic cu antra$ comis de secta 0um, n 1--,, a rmas %r urmri, deoarece a %ost realizat cu o tulpin nepato en a acestei bacterii" 9 .iuma G boal in%ecto-conta ioas produs de ]ersinia pestis" ;ste transmis cel mai %recvent de roztoarele slbatice, prin intermediul puricilor" (atorit %aptului c ermenii rspunztori de transmiterea a%eciunii sunt sensibili la antibiotice, aceasta poate %i uor de tratat, dac se intervine la timp" Jn %iecare an, =F/ raporteaz ntre 1666 i :666 de cazuri de cium n ntrea a lume" /e mani%est prin %ebr ridicat, oscilant, adesea nsoit de delir i de halucinaii, precum i de tulburri di estive intense" /emnul su caracteristic este prezena unei &bube', un an lion in%lamat, voluminos, situat sub bra" 3teodat, &buba' se deschide i bolnavul se poate vindeca, dar e$ist i un numr relativ mare de cazuri n care pacientul moare n cteva zile din cauza unei septicemii eneralizate" Fortalitatea este ntre .67 i -67 pentru cazurile netratate i de 1.7 n cazurile tratate" 9 <ularemia G determinat de <rancisella tularensis i febrele =emoragice virale, cunoscute sub denumirile de %ebra #assa i ;bola, sunt maladii e$trem de conta ioase i, n cele mai multe cazuri, letale" )oztoarele i insectele sunt pricipalele &rezervoare' de virui" =mul se poate in%ecta dac intr n contact cu animale purttoare de virus sau cu urina, saliva, e$crementele, sn ele sau secreiile unei persoane bolnave E;bolaD" Principalele simptome sunt* %ebr %oarte mare, oboseal, ameeli, spasme i dureri musculare, epuizare" Jn cazul %ebrei hemora ice cauzat de virusul ;bola, bolnavii sunt a%ectai de hemora iile multiple, care atin tubul di estiv, plmnii, ochii" 3a arme biolo ice, %ebrele hemora ice sunt puin e%icace deoarece subiectul contaminat moare att de repede nct nu are timp s transmit maladia" 2u e$ist tratament i nici pro%ila$ie pentru %ebrele hemora ice" Jn cazul in%estrii cu ;bola, mortalitatea este ntre .67 i -67 din cazuri" 9 >arburg - %ebr hemora ic viral descoperit prima oar n oraul Farbur din Aermania" Fortalitatea este ntre 1.7 i 1667 din cazuri i, cu toate c s-a produs un vaccin, a%lat n %aza de testare, nc nu se poate vorbi de e$istena unui remediu" 9 -otulismul G a%eciune e$trem de periculoas ca %orm de mani%estare, determinat de To$ina botulinic" 0ceasta poate contamina apa potabil, poate %i introdus n alimente

1-

sau dispersat n atmos%er" Bn erarea, inhalarea sau contactul ochilor sau al unei rni de pe piele cu o cantitate in%im sunt su%iciente pentru a provoca into$icaii rave i tulburri neurolo ice mortale" /imptomele clasice* tulburri de vedere, di%icultate n e$primare, di%iculti la n hiire, oboseal e$trem" (ac semnele clinice nu sunt rapid dia nosticate, se instaleaz paralizia membrelor i a sistemului respirator" Jn caz de in erare, primele simptome apar ntre 1. i 59 de ore" /e poate trata cu o antito$in care va preveni evoluia spre %ormele cele mai rave" Jn urm cu cinci decenii, .67 dintre cazuri erau mortale" Jn prezent, numai n ,7 dintre situaii se a!un e la deces" Jntruct to$ina botulinic este sensibil la clorul din ap, o contaminare la scar mare, prin reeaua de ap potabil, este puin probabil" 9 Ricina G to$ina din ricinus communis" Jn anumite condiii este %oarte periculoas, n special dac este in!ectat, n hiit sau inhalat" 2u e$ist antidot" (ac a!un e n cile respiratorii, moartea se produce n timp de 59-:, de ore" Jn timpul celui de-al doilea )zboi Fondial, n /tatele >nite i n Farea ?ritanie s-au e%ectuat cercetri viznd %abricarea unei bombe cu ricin" 2umele de cod al substanei era O3ompound HO" 0rma biolo ic a %ost testat, dar niciodat utilizat" (e-a lun ul timpului, ricina a %ost %olosit pentru asasinarea mai multor disideni politici bul ari a%lai n e$il la #ondra, de notorietate %iind cazul lui Aheor hi FarLov, ucis n 1-+: n capitala en lez, cu a!utorul unei umbrele cu vr%ul otrvit cu ricin" Bmediat dup asasinat, ricina a intrat pe lista substanelor cu utilizare n scopuri teroriste, radul de periculozitate %iind direct proporional cu uurina cu care poate %i procurat"3antiti importante de ricin au %ost descoperite n =rientul Fi!lociu, iar presa strin a%irma c, n 1661, n 0% anistan, ntr-o cldire din Kabul aparinnd reelei 0l-^aeda, au %ost identi%icate indicii privind utilizarea ricinei" )icina se numr printre produsele to$ice cutate de inspectorii nsrcinai cu dezarmarea BraLului, ar suspectat c ar %abrica arme de distru ere n mas" >leiul de ricin - cunoscut pentru e%ectul su la$ativ - este e$tras din plant, n vreme ce ricina este e$tras din seminele de ricin" /ubstana volatil e$tras din seminele i tulpina plantei cu acelai nume este de dou ori mai to$ic dect veninul de cobra" )icina are ns i potenial medical" 3ercettorii din domeniu sunt interesai de %olosirea sa mpotriva cancerului i chiar a virusului IBV, dar amploarea %enomenului terorist %ace ca atenia s %ie ndreptat nu spre calitile medicale ale plantelor, ci spre potenialul de pericol pe care l-ar putea reprezenta acestea"

16

Agenii din categoria - G sunt relativ uor de diseminat i au rate mici de mortalitate" 9 -rucelo/a $specia -rucella* G boal in%ecioas cauzat de bacteria de tip ?rucella care se transmite ntre animale, oamenii in%ectndu-se la contactul cu acestea sau cu produsele lor" #a acetia, in%estarea are o simptomatolo ie similar rcelilor* %ebr, dureri de cap i de spate i slbiciune %izic" Pot s apar ns in%ecii severe ale sistemului nervos central sau a%eciuni ale inimii" 9 "ncefalita viral G maladie indus de virui al%a, cum ar %i ence%alita cabalin, dar cel mai %recvent, de cei care determin apariia oreionului, rubeolei, ru!eolei, ripei i a mononucleozei Evirusul ;pstein-?arrD" 0ceti virui pot provoca maladii rave i n unele situaii pot in%ecta creierul i enera ence%alita" Prin nepturile narilor i ale cpuelor, preponderent vara i la nceputul toamnei, se poate transmite ence%alita indus de un alt rup de virui EarboviruiD" (e asemenea, dei %oarte rar, in%ecia cu virusul rabic Evirusul turbriiD poate produce ence%alit, n %orma letal, dac tratamentul nu este instituit naintea apariiei simptomelor" 9 ?olera G boal in%ecioas acut, produs de vibrionul holeric EVibrio choleraeD, care determin alterarea rav a strii enerale i evoluia spre mortalitate n .6 pn la ,67 dintre cazurile netratate" Vibrionul holeric EVibrio comma sau Vibrio choleraeD, izolat de Koch n 1,,5, %ace parte din %amilia Vibrionae, enul Vibrio, i este un bacil aerob" (up cum se precizeaz i ntr-un raport al =F/, Ovirusul holerei poate %i diseminat practic oriunde, dar %ormele de mani%estare nu apar dect n zonele receptive, adic acelea unde i iena este ndoielnic, iar mi!loacele de control asupra strii de sntate limitateO" 0st%el, n prezent, aceast maladie pare s caracterizeze numai rile n curs de dezvoltare, cu o in%rastructur sanitar de%icitar, dei cazuri OimportateO pot aprea sporadic i n celelalte ri" Principala surs de in%ecie cu vibrioni holerici este omul bolnav, n convalescen sau purttorul sntos cronic, care, n condiiile lipsei de i ien, i poate transmite persoanelor sntoase %ie prin contat direct, %ie prin consumul de ap sau alimente contaminate Ecarne, lapte, %ructe, le ume i chiar %ructe de mare, scoici i stridii, dup cum a dovedit epidemia din 1-+5, din BtaliaD" 9 !tafilocociile sunt maladii in%ecioase produse de sta%ilococii Ebacterii Aram pozitiveD prezeni n aer, n ap i pe toate supra%eele8 omul i zduiete n %osele nazale, intestin,

11

landele sudoripare i pe piele" Bn%eciile cu sta%ilococi pot %i conta ioase i se transmit direct Eprin contact cu %ocarele cutanate in%ectateD sau indirect Eprin intermediul minilorD" 9 Bn%eciile cu !almonella sunt printre cele mai rspndite boli de tip alimentar, contaminnd omul prin in estia de mncare sau ap in%ectat" 0limentele care transmit cel mai adesea salmonella sunt* carnea En special de puiD, oule i produsele lactate dei ma!oritatea produselor contaminate arat i miros normal" =mul mai poate %i e$pus la in%ecia cu salmonella i prin contactul cu animalele de companie" Jn special reptilele sunt purttoare ale bacteriei Eoprle, estoase, erpiD" ;$ist dou tipuri de in%ecii cu salmonella" /imptomele ncep s-i %ac apariia, de re ul, la 11 pn la +1 de ore dup in erarea alimentului contaminat" Totodat, sunt situaii de contaminare cu salmonella n care nu apar simptomele speci%ice timp de un an, persoanele n cauz %iind purttori cu capacitatea de a in%esta ali oameni" >n alt tip de salmonella, ntlnit mai rar, este cel care are %orme de mani%estare mai rave, printre care i %ebra enteric Esau %ebra ti%oidD" 0cest tip de salmonella poate in%esta persoanele care cltoresc n rile slab dezvoltate din 0sia sau 0%rica" 3ate oriile cele mai e$puse la riscul de a dezvolta o in%ecie cu salmonella sunt copiii, vrstnicii i persoanele cu probleme ale sistemului imunitar" Fa!oritatea cazurilor de in%ecii cu salmonella se vindec %r tratament, ntr-o sptmn" 0ntibioticele nu sunt %olosite n mod normal pentru tratarea salmonellozei, deoarece aceasta, de obicei, nu rspunde la antibiotice, iar medicaia poate ntrzia eliminarea bacteriei din corp" Totui, antibioticele sunt %olosite n cazul %ebrei enterice sau atunci cnd in%ecia se rspndete din intestine n %lu$ul san vin" 0limentele con elate care au %ost anterior contaminate cu salmonella mpiedic dezvoltarea bacteriei, dar nu o distru , aceasta %iind distrus doar prin procedeu termic" Agenii din categoria . G sunt pato eni care pot %i realizai n laborator i care au un potenial mare de a produce morbiditate sau mortalitate Ee$emple* virusul nipah i tuberculoza rezistent la medicamenteD" 0 enii se pot transmite prin mai multe ci, dintre care doar dou sunt susceptibile de a atin e un numr mare de persoane* pe cale di estiv i pe cale aerian"

11

a+ Pe cale digestiv" >nele microor anisme induc maladia, nu att prin multiplicarea lor, ct prin aciunea to$inelor" To$inele sunt produse de bacterii" Bn erarea to$inelor induce boala" 0cest tip de contaminare nu este considerat ca %iind periculoas dect n cazul utilizrii n a lomerrile de populaie care dispun de rezervoare de ap n care aceste to$ine ar putea %i deversate" b+ Pe cale aerian" 3ei mai muli a eni utilizai n bioterorism pot %i transmii pe cale aerian" 0cetia se multiplic, inducnd maladia dup o perioad de incubaie variabil" )iscul cel mai mare de contaminare a mii sau chiar zeci de mii de persoane l prezint poteniala diseminare n timpul mani%estrilor publice sau sportive, %olosindu-se avioane utilitare Ecare pulverizeaz insecticide pe culturiD sau dispozitive tip aerosol"

II <abel 2umrul de cazuri &estimate' s apar n cursul unui atac cu arme biolo ice asupra unui ora cu .66"666 de locuitori11" 0 ent 0rie de rspndire (ecese Jmbolnviri <ebra vii )i%t 1 :66 5."666 ;nce%alita de cpue 1 -".66 5."666 TN%os . 1-"666 ,."666 ?ruceloz 16 .66 166"666 <ebr ^ X 16 1.6 11."666 Tularemie X 16 56"666 11."666 0ntra$ X 16 -."666 11."666 Jn acest model, au %ost rspndite, dintr-un avion .6 L " de a ent, de-a lun ul unei linii de 1 Lm deasupra oraului" III+ !trategia Natiunilor @nite de .ombatere a <erorismului ''
11

#udovic Pun, op.cit., pa " .+

11

@@@"un"or CterrorismCstrate N 15

Punctele strategiei

Strategia este primul cadru largit, colectiv si international adoptat in lupta impotriva terorismului. Se bazeaza pe condamnarea consistenta, uniechivoca si puternica a terorismului sub toate formele si manifestarile sale, comis de oricine, oriunde si in orice scop, de catre statele membre. Stategia stabileste pana la cincisprezece masuri concrete de indentificare a conditiilor care favorizeaza raspandirea terorismului, precum si de intarire a capacitatii individuale si colective a statelor si a ONU de a preveni si combate terorismul, toate acestea in timp ce se asigura protectia drepturilor omului si sutinerea supremiatiei legii. Strategia aduna laolalta o serie de noi propuneri de imbunatatire a activitatilor derulate de catre statele membre, sistemul Natiunilor Unite si alti actori internationali, organizatii regionale si sub-regionale, toate intr-un cadru strategic comun. Responsabilitatea principala de aplicare a Strategiei revine statelor membre, dar unele actiuni necesita sprijinul Natiunilor Unite. Acest angajament a fost reafirmat de catre statele membre in timpul revizuirii Stategiei, in !!". Strategia include un numar important de initiative, cum ar fi# $mbunatatirea coerentei si a eficientei luptei impotriva terorismului la nivel de asistenta tehnica, astfel incat toate statele sa-si poata juca rolul in mod eficient Aplicarea unor mecanisme de asistenta a victimelor terorismului si a familiilor acestora, promovarea solidaritatii internationale fata de victimele terorismului. %onstientizarea amenintarii reprezentate de bioterorism prin stabilirea unei baze de date unice si largite a incidentelor biologice, concentrarea pe imbunatatirea sistemului de sanatate publica al statelor si sublinierea necesitatii de a ne asigura ca avansul biotehnologiei nu este folosit in slujba terorismului sau in alte scopuri ilegale, ci numai spre binele public $mplicarea societatii civile, a organizatiilor regionale si sub-regionale in lupta impotriva terorismului si dezvoltarea de parteneriate cu sectorul privat pentru prevenirea atacurilor teroriste asupra tintelor vulnerabile &'plorarea mijoacelor inovatoare pentru a sublinia amenintarea tot mai mare pe care o reprezinta terorismul in spatiul virtual ($nternet) *odernizarea vamilor si a sistemelor de control, precum si cresterea gradului de securitate a documentelor de calatorie pentru a preveni transportul teroristilor si al materialelor ilegale $mbunatatirea cooperarii pentru a combate spalarea de bani si finantarea terorismului Strategia specifica in mod clar ca terorismul nu poate fi asociat cu nicio religie, nationalitate, civilizatie sau grup etnic. Strategia reafirma responsabilitatea statelor de a nu favoriza finantarea teroristilor si rolul lor in stoparea teroristilor in obtinerea azilului politic, aducandu-i in justitie pe principiul e'tradarii sau al jurisdictiei. Strategia cere statelor membre sa ratifice si sa aplice prevederile celor +, instrumente deja e'istente (+- instrumente si trei amendamente) in vederea crearii si consolidarii bazei legale pentru lupta internationala impotriva terorismului. Abordarea celor patru piloni incurajeaza si permite statelor membre sa adopte o abordare integrala similara pentru a lupta impotriva terorismului la nivel national si sa creeze un cadru comun pentru coordonarea regionala si globala a eforturilor lor. Strategia creaza o platforma comuna pentru ca actiunile Natiunilor Unite sa aduca impreuna cele . de programe, birouri, departamente si agentii, inclusiv departamentele specializate in lupta impotriva terorismului din %onsiliul de Securitate. Serveste ca si cadru de coordonare pentru acele entitati aduse laolalta sub umbrela United Nations %ounter-/erorism $mplementation /as0 1orce care a fost infiintata de catre Secretarul 2eneral in !!3. Strategia se concentreaza pe apararea drepturilor omului si pe sustinerea suprematiei legii nu doar prin aceea ca a dedicat unul dintre cei patru piloni acestor aspecte, ci si prin angajamentul de a aminti in mod constant importanta respectarii drepturilor omului in timp ce se iau masuri pentru implementarea celorlalti piloni. $mportanta promovarii si protejarii drepturilor omului in conte'tul luptei impotriva terorismului a fost specificata si in Rezolutia A4R&S4, 4 5 din septembrie !!", cand statele membre au revizuit aplicarea Strategiei. Strategia este un document viu care permite revizuirea sa periodica de catre statele membre. O prima revizuire a avut loc in septembrie !!" de catre Adunarea 2enerala ONU, cand s-a pus accentul pe intarirea aplicarii acesteia. Urmatoarea revizuire a Strategiei este prevazuta pentru anul !+!. 6rin reafirmarea angajamentului lor fata de Strategie in septembrie !!", cele +7 de state membre ale Natiunilor Unite nu numai ca si-au reinnoit sprijinul vizavi de continutul documentului, dar au reiterat o solutie comuna in aplicarea acesteia intr-o maniera integrata si sub toate aspectele sale.

1:

Aplicarea !trategiei de .ombatere a <erorismului /trate ia 2atiunilor >nite de 3ombatere a Terorismului E0C);/C69C1,,D G adoptata de catre 0dunarea Aenerala la , septembrie 1669 G este primul document cadru aprobat in mod colectiv la nivel global care pune in discutie problema terorismului+ In septembrie '664 toate cele %A' de !tate membre au confirmat angaBamentul lor deplin fata de aplicarea principiilor !trategiei si in consecinta fata de aplicarea acesteia $A5R"!5C'5'D'*+ /trate ia, prin planul sau de actiune ce are patru piloni tematici, o%era masuri concrete pe care sa le adopte statele membre in mod individual si colectiv* identi%icarea conditiilor care duc la raspandirea terorismului, prevenirea si combaterea terorismului si intarirea capacitatii statelor in acest sens, protectia drepturilor omului si spri!inirea aplicarii le ii" /trate ia cere statelor membre sa colaboreze in cadrul sistemului =2>, iar entitatilor =r anizatiei sa o%ere asistenta statelor membre pentru a putea aplica prevederile planului de actiune" (epartamentele, <ondurile si 0 entiile 2atiunilor >nite au actionat de!a pe di%erite teme stabilite de cei patru piloni tematici ai /trate iei, atat in mod individual, cat si colectiv, in cadrul 3TBT<" +ounter Terrorism $mplementation Tas7 8orce a %ost in%iintata in 166. de catre /ecretarul Aeneral =2> si activeaza pentru a asi ura coordonarea si coerenta actiunilor entitatilor din sistemul =2> care actioneaza impotriva terorismului" Prin intermediul sau s-a stabilit un %orum pentru diseminarea de in%ormatii si pentru o colaborare cat mai stransa in cadrul sistemului 2atiunilor >nite, stabilindu-se in acest sens rupuri de lucru care sa actioneze in di%erite arene tematice con%orm /trate iei" $n cele ce urmeaza va prezentam un rezumat al actiunilor intreprinse de statele membre +T$T8 in mod individual si colectiv, in vederea oferirii de asistenta statelor membre in demersul lor de aplicare a 'trategiei. *entru mai multe informatii despre actiunile intreprinse pentru implementarea 'trategiei de catre membrii +T$T8, consultati Raportul 'ecretarului .eneral 9'trategia -atiunilor :nite de !ctiune $mpotriva Terorismului activitati ale sistemului ;-: in aplicarea 'trategiei< =!/>2/?@?, $ulie 233?A.

Identificarea conditiilor care conduc la raspandirea terorismului +onform acestui pilon tematic, 'tatele Bembre trebuie sa identifice conditiile care conduc la raspandirea terorismului prin imbunatatirea programelor de prevenire a conflictelor, negociere, mediere, conciliere, mentinere si construire a pacii. %le trebuie, de asemenea, sa acorde importanta initiativelor care promoveaza toleranta inter( 1.

religioasa si interculturala, care reduc marginalizarea grupurilor vulnerabile, cum ar fi tinerii, si care promoveaza incluziunea sociala. 'tatele membre trebuie sa tina cont de nevoile victimelor prin adoptarea de sisteme de asistenta la nivel national si regional.

Departamentul de Afaceri Politice (Department of Political Affairs DPA) mizeaza pe prevenirea conflictelor prin asistenta oferita Secretarului 2eneral, emisarilor sai speciali si misiunilor politice angajate in diplomatia preventiva. 86A colaboreaza totodata si cu alte entitati ONU, cu statele membre, organizatiile regionale si sub-regionale si cu societatea civila in prevenirea conflictelor. Reprezentantii speciali si emisarii Secretarului 2eneral au facilitat incheierea de acorduri de pace in multe zone de conflict din lume. %a urmare a deciziilor luate la Summitul *ondial din !!3, s-a constituit o Unitate Suport de *ediere in cadrul 86A care sa ofere sprijin operational proceselor de pace si care sa reprezinte un depozitar de informatii pentru mediatori. $n prima jumatate a anului !!", 86A a utilizat aceasta Unitate pentru a oferi sprijin in +3 procese de mediere a pacii. Organizatia pentru Educatie, Stiinta si Cultura a Natiunilor Unite (UNESCO) promoveaza dialogul intre civilizatii, culturi si popoare, inclusiv dialogul inter-religios, prin intermediul schimburilor de e'perienta pe tema calitatii educatiei la diferite nivele ale societatii care promoveaza drepturile omului, cetatenia participativa si toleranta, retele ale jurnalistilor din mai multe medii culturale si training-uri pe tema medierii interculturale. UN&S%O cere contributia Agentiilor si 6rogramelor ONU cu privire la aderarea si aplicarea de catre acestea a 6rogramului de Actiune intr-o %ultura a 6acii, prezentandu-l sistematic si consolidat in documentele oficiale ale ONU. &'emple ale activitatii UN&S%O in acest sens pot fi %onferinta $nternationala 9/inerii la rascruce de drumuri - un viitor fara violenta: care a avut loc in ;ahrain in iunie !!" sau %onferinta de la %openhaga 9&ducatie pentru 8ialog $ntercultural:, din octombrie !!". UN&S%O promoveaza instrumente, cum ar fi 92hidul de &ducatie $nterculturala: si a stabilit o 6latforma $ntersectoriala 9%ontribuind la dialogul intre civilizatii si culturi si la o cultura a pacii:. Departamentul de nformate Pu!lice colaboreaza cu statele membre, mass media, institutiile educationale si cu societatea civila pentru a promova dialogul, respectul, toleranta si diversitatea culturala. 8$6 a organizat o serie de seminarii intitulate 9Sa nu invatam intoleranta:, care au avut drept scop e'aminarea diferitelor manifestari ale intolerantei si discutarea modului in care acestea pot fi prevenite prin educatie si prin accesul la informatie. Seminariile care au avut loc pana acum s-au concentrat pe teme ca antisemitismul si islamofobia, rolul mass mediei, prevenirea genocidelor si rolul caricaturilor politice in arta. Urmatorul seminar va avea ca tema pericolul urii in spatiul cibernetic. "aportorul Special pentru 6romovarea si 6rotectia 8repturilor Omului in Actiunile $mpotriva /erorismului, opereaza in cadrul noului %onsiliu al 8repturilor Omului, promoveaza rolul respectarii drepturilor omului in procesul de eliminare a conditiilor favorabile raspandirii terorismului. Acestea sunt puse in practica prin munca la nivel national, inclusiv prin vizite in statele respective, si prin elaborarea de rapoarte tematice pentru %onsiliul 8repturilor Omului si Adunarea 2enerala. nstitutul de Cercetare nter#regional al Natiunilor Unite in domeniul Criminalitatii si $ustitiei a construit, impreuna cu Alianta ONU pentru %ivilizatie, un proiect care are drept scop promovarea dialogului intercultural si inter-religios in statele mediteraneene. Organizatia nternationala a A%iatiei Ci%ile este in proces de dezvoltare a unei conventii internationale care va stabili un mecanism de compensare suplimentara a rudelor victimelor terorismului care implica aviatia civila. $n afara de actiunile individuale intreprinse de membrii %/$/1, acestia au depus si eforturi comune in grupurile de lucru pentru 96revenirea si Rezolvarea %onflictelor:, 9$ndepartarea Radicalismului si &'tremismului care conduc la /erorism: si 9Sprijinul pentru <ictimele /erorismului:. Activitatile acestor grupuri de lucru includ oferirea de indrumari mediatorilor de pace si negociatorilor ONU cu privire la analizarea aspectelor pe care le implica activitatea lor impotriva terorismului= actiuni comune ale statelor membre impotriva radicalismului= organizarea unui simpozion international pentru a sprijini victimele terorismului, reunind reprezentanti ai statelor membre, ai victimelor terorismului si ai societatii civile pentru a impartasi din e'perienta lor si pentru a emite recomandari.

Prevenirea si combaterea terorismului Dupa cum se recunoaste in 'trategie, teroristii au nevoie atat de miCloace pentru a(si duce la bun sfarsit atacurile, cat si de un set de tinte valoroase, de aceea, conform acestui pilon tematic o mare varietate de actiuni sunt recomandate statelor membre pentru a nu permite accesul teroristilor la resurse si pentru a proteCa anumite tinte vulnerabile.

Saisprezece instrumente legale uni%ersale (+- instrumente si trei amendamente) au fost dezvoltate si adoptate sub auspiciile Natiunilor Unite si organizatiilor interguvernamentale aferente. *ajoritatea acestor instrumente sunt in vigoare si ofera un cadru legal pentru actiuni multilaterale

19

impotriva terorismului si incrimineaza anumite acte de terorism, inclusiv jefuirea civililor, luarea de ostateci, atacuri cu bomba, finantarea activitatilor teroriste. Acestea sunt completate de rezolutii ale Adunarii 2enerale (.74,!, 3+4 +! si ,!4 "") si ale %onsiliului de Securitate (+ ,5 (+777), +-5- ( !!+), +3.! ( !!.), +3,, ( !!.) si +, . ( !!3)). Comitetul de Actiune mpotri%a &erorismului si Directoratul E'ecuti% al Comitetului sunt responsabile pentru monitorizarea implementarii rezolutiilor +-5+ ( !!+) si +, . ( !!3) ale %onsiliului de Securitate si pentru facilitarea asistentei tehnice pentru statele care o solicita. 6e baza rapoartelor multiple ale celor +7 de state membre si a surselor aditionale de informare, %omitetul a intocmit evaluarile preliminare ale implementarii rezolutiei +-5+ ( !!+) de catre toate statele membre si s-a angajat de atunci intr-un dialog cu acestea pentru a se asigura ca aceste directii sunt suficient de largi si de precise. %omitetul a intreprins de asemenea vizite in -5 de state membre, alte +- vizite fiind deja planificate. Sub regimul de sanctiune a Al->aida si a talibanilor, care este administrat de Comitetul ()*+ al Consiliului de Securitate, %onsiliul cere statelor sa impuna interdictii de circulatie si embargo pe armele tuturor indivizilor si entitatilor care se afla pe ?ista %onsolidata a %omitetului + ,5 pe baza legaturilor acestora cu Al->aida, Osama ;in ?aden si4sau cu talibanii. Aceste sanctiuni se aplica oriunde s-ar afla indivizii si entitatile mentionate. 8in februarie !!7, ?ista %onsolidata contine -7, nume de indivizi si ++ entitati, iar ." de state au impus sanctiuni financiare pe baza acestei liste. Ec,ipa de -onitorizare care asista %omitetul + ,5 in promovarea si aplicarea acestor sanctiuni a adunat pana in prezent noua rapoarte de sinteza cu privire la aplicarea sanctiunilor, schimbarea in ceea ce priveste natura amenintarilor de la aparitia Al->aida si a talibanilor si cele mai bune masuri pentru a le face fata. &chipa a vizitat peste "! de state membre pentru a discuta cu acestea cum sa imbunatateasca regimul sanctiunilor si a stabilit un regim de cooperare cu -. de organisme internationale si regionale. A stabilit, de asemenea, patru grupuri de informatii si agentii de securitate din mai multe state si un grup de bancheri si alte forme de grupuri financiare private, pentru a colecta cat mai multe propuneri. Comitetul stabilit in baza rezolutiei +3.! ( !!.) si e'pertii sai au e'aminat rapoartele din +33 de state membre (dintre care +! au oferit informatii suplimentare celor solicitate) si dintr-o organizatie (Uniunea &uropeana) in eforturile lor de a respecta prevederile rezolutiei +3.! ( !!.) a %onsiliului de Securitate, in timp ce se lucra la identificarea deficientelor si la imbunatatirea sugestiilor pentru a impiedica actorii non-statali sa intre in posesia armelor de distrugere in masa si a componentelor acestora. Componenta militara a operatiunilor de mentinere a pacii ale Natiunilor Unite a oferit in ultimii cinci ani un mediu mai sigur in +, zone de conflict din intreaga lume. Acest fapt a ajutat la limitarea oportunitatilor teroriste din aceste regiuni. Agentia nternationala pentru Energie Atomica aplica cel de-al doilea 6lan de Securitate Nucleara (NS6) @ primul a acoperit perioada !! - !!3, iar al doilea perioada !!,- !!7 @ prin care se doreste imbunatatirea securitatii globale a materialelor radioactive in folosinta, depozitarea si transportul substantelor radioactive si sprijinirea statelor in construirea propriului regim de siguranta nucleara. Departamentul pentru Dezarmare (Office of Disarmament Affairs) continua sa construiasca o singura baza de date cu bio-incidente, asa cum o cere Strategia. ;aza de date este disponibila pentru proiecte pilot desfasurate de statele membre, la cerere. $n mod aditional, 88 este mandatat sa updateze si sa mentina lista cu e'perti si laboratoare disponibila Secretarului 2eneral in vederea investigatiilor eficiente cu privire la diferitele arme biologice folosite. $n !!", ;iroul a continuat sa actualizeze lista e'pertilor si a laboratoarelor, punand accent pe capacitatile tehnice ale fiecaruia. Aceasta actualizare a permis identificarea unor puncte sensibile in anumite domenii de e'pertiza. Sub mandatele e'istente, 88 continua sa lucreze la ghidarea tehnica si procedurala pentru diferite investigatii. Organizatia nternationala a A%iatiei Ci%ile incheie tratate, stabileste standarde internationale si recomanda practici (SAR6s), precum si material de ghidare pentru protejarea avioanelor, a aeroporturilor si a altor facilitati de navigatie aeriana. SAR6s adoptate de %onsiliul sau acopera, printre altele, masuri pentru prevenirea interferentelor in afara legii si faciliteaza procedura de trecere a granitelor. $ncepand cu !! , O$A% a efectuat peste +"+ audite pe securitatea aviatiei pentru a determina nivelul de aplicare a standardelor de aviatie. $n !!" a initiat un al doilea ciclu de audit, iar pana la -+ ianuarie !!7 au fost efectuate deja 3 de vizite de audit. O$A% continua sa sprijine eforturile statelor pentru a rezolva deficientele in materie de siguranta si securitate identificate prin audit, cautand resurse de la state, organizatii internationale, industrie si alte parti interesate. Organizatia -aritima nternationala a adoptat masuri obligatorii pentru a intari securitatea maritima, inclusiv %odul de Securitate pentru Navele $nternationale si 1acilitatile 6ortuare care a fost aplicat de catre +3" de state membre reprezentand 77A din flota comerciala mondiala (in jur de .! !!! de nave) angajata in voiaje internationale, aproape +! !!! de facilitati portuare dezvoltandu-si si avand aprobate planurile de securitate. .iroul Natiunilor Unite pentru Com!aterea Criminalitatii si a Drogurilor sprijina statele membre sa-si consolideze cooperarea internationala in combaterea actelor care ar putea fi legate de terorism, inclusiv traficul de droguri sub toate aspectele sale, comertul ilegal cu arme si spalarea banilor. ;iroul asista statele in ratificarea si aplicarea %onventiei ONU impotriva %rimei Organizate /ransnationale, a celor - protocoale si a %onventiei ONU impotriva %oruptiei, asistandu-le in folosirea prevederilor acestor instrumente in cercetarea spetelor penale nationale, in adoptarea de noi cadre de asistenta legala reciproca, e'tradare, in cooperarea in materie de consolidare legislativa, precum si in intarirea asistentei tehnicei si a formarii profesionale.

1+

nstitutul nter#regional de Cercetare al Natiunilor Unite in domeniul Criminalitatii si $ustitiei a lansat, in colaborare cu %omisia &uropeana si cu asistenta tehnica a $A&A, O6%B, &URO6O?, B%O si %entrul S&%$, un Sistem de *anagement al $nformatiei pentru a preveni traficul ilicit si folosirea in scopuri teroriste a materialelor chimice, biologice radiologice sau nucleare in &uropa de Sud-&st si in %aucaz. 6rogramul isi propune sa imbunatateasca schimbul de informatii si e'pertiza intre tari si organizatii internationale si regionale. Organizatia -ondiala a Sanatatii e preocupata de acordurile de sanatate publica si de solutionarea urgentelor in materie de sanatate cu o dimensiune internationala, indiferent de origine sau sursa, in cadrul Reglementarilor $nternationale de Sanatate ( !!3). Un Sistem de Alerta si Raspuns 2lobal detecteaza evenimentele legate de sanatatea publica, produce o evaluare a riscurilor si este capabil sa mobilizeze o retea internationala de parteneri in domeniul sanatatii publice pentru a asista tarile. A fost pregatit un ghid pentru a asista tarile sa evalueze si sa-si amelioreze capacitatea de gestiune a sanatatii publice in domeniul incidentelor teroriste de natura biologica, chimica, radiologica sau nucleara. O*S a dezvoltat standarde si furnizeaza programe de formare in biosiguranta si biosecuritatea laboratoarelor, pentru a incuraja utilizarea si pastrarea in siguranta a materialelor biologice, reducand astfel riscul diversiunii lor. Organizatia nternationala a Politiei ( N&E"PO/), cea mai mare organizatie internationala de profil, cu +"5 de state membre, ofera printr-o Unitate Speciala un forum pentru e'pertii in domeniul combaterii terorismului in care se schimba bune practici, precum si informatii operationale pentru a identifica grupurile teroriste active si membrii acestora, inclusiv ierarhiile organizationale, metodele de training, finantarea si recrutarea pentru suspectilor si grupurilor teroriste. $N/&R6O? poseda o gama larga de baze de date globale care contin informatii cheie (de e'emplu indivizi dati in urmarire, amprente, fotografii, profile A8N, etc) si a dezvoltat tehnologii pentru aceste date, in special baza sa de date cu 8ocumentele de %alatorie 1urate si 6ierdute (S?/8) disponibila la punctele de trecere a frontierei. $N/&R6O? coordoneaza schimbul de alerte si avertismente despre teroristii sau suspectii dati in urmarire si asista %onsiliul de Securitate al ONU in aplicarea sanctiunilor impotriva Al->aida si a talibanilor, furnizand autoritatilor preocupate de consolidarea legislativa informatii relevante despre indivizi si entitati care se supun regimului de sanctiuni ONU. ?a cerere, $N/&R6O? asista statele membre in investigatiile acestora dupa un act terorist, mobilizand &chipele de Raspuns la Accidente ($R/). $n plus, tot la cerere, $N/&R6O? poate mobiliza o &chipa de Sprijin in caz de &veniment *ajor ($*&S/) pentru a asista tarile membre in pregatirea, coordonarea si aplicarea detaliilor legate de securitatea evenimentelor majore. $*&S/ are si capacitatea, si resursele de a se transforma rapid in $R/ daca o situatie de criza se transforma intr-un eveniment major. $n afara actiunilor operate de entitatile /as0 1orce pe baza individuala, membrii %/$/ au depus eforturi colective in cadrul unor grupuri de lucru pentru C ntarirea Protectiei &intelor 0ulnera!ile1, 2Pre%enirii si "aspunsului la Atacurile &eroriste de tip 3-D1, 2Com!aterea 4inantarii &erorismului1 si 2Com!aterea 4olosirii nternetului in Scopuri &eroriste15 Activitatile acestor grupuri de lucru includ stabilirea unui centru de informare in cadrul Secretariatului 2eneral al $N/&R6O?-ului, facilitand schimbul de resurse si bune practici in ceea ce priveste protectia obiectivelor vulnerabile si, la cerere, oferind asistenta tarilor membre care dezvolta sau intaresc strategii de protectie= un e'ercitiu de bilant asupra aplicarii standardelor internationale de combatere a finantarii terorismului si un raport continand recomandari despre cum poate fi imbunatatita aplicarea= de asemenea, un e'ercitiu de cartografie si o intalnire a partilor interesate bazata pe contracararea folosirii internetului in scopuri teroriste.

.onstruirea capacitatii unui stat de a contracara terorismul $n 'trategie, statele membre au recunoscut necesitatea crearii de capacitati ca baza a efortului global de a contracara terorismul. 'ub acest al treilea pilon de actiune, 'trategia solicita comunitatii internationale, si mai ales sistemului -atiunilor :nite, sa furnizeze asistenta te/nica pentru identificarea lipsurilor sau vulnerabilitatilor, pentru a oferi posibilitatea unio sc/imb de informatii si pentru net"or7ing care ar putea duce la cooperare inter(statala, la sc/imbul de bune practici si la cresterea constiintei publice vizavi de amenintarea terorismului.

.iroul pentru Afaceri /egale al ONU a pregatit publicatii si a organizat seminarii si programe de formare pentru a disemina $nformatii legate de instrumentele universale pentru combaterea terorismului si pentru a incuraja participarea statelor membre la regimul tratatelor. .iroul Natiunilor Unite pentru com!aterea Criminalitatii si a Drogurilor a asistat peste +,. de tari sa implementeze si sa devina parti la cele +, conventii internationale si protocoale cu privire la prevenirea si stoparea terorismului si in intarirea cooperarii internationale in dreptul penal legat de terrorism, inclusiv prin construirea capacitatii nationale. 8e la lansarea 6roiectului 2lobal asupra $ntaririi Regimului ?egal impotriva /erorismului in ianuarie !!-, ;iroul a furnizat asistenta unui numar de + ! de state, a organizat ,- de Dor0shop-uri regionale si subregionale si a format mai mult de 5 5!! de reprezentanti ai sistemelor penale nationale. Oficiul a dezvoltat mai mult de o duzina de instrumente

1,

tehnice de asistenta, inclusiv baze de date legislative si prevederi impotriva terorismului. O atentie marita este acordata construirii si transferului, intr-o maniera sistematica si sustinuta, de cunostinte juridice specializate in domeniului contracararii terorismului si de e'pertiza substantiala in arii tematice specifice precum terorismul nuclear sau maritim. Oficiul continua de asemenea, prin 6rogramul 2lobal impotriva Spalarii ;anilor, Actiunilor %riminale si ale 1inantarii /erorismului, sa foloseasca e'pertiza profesionala in domeniu pentru a forma reprezentantii autoritatilor relevante, pentru a construi institutii si pentru a imbunatati capacitatea statului de a combate spalarea banilor si finantarea terorismului. Directoratul E'ecuti% pentru Com!aterea &erorismului (C&ED) a dezvoltat o strategie de asistenta tehnica revizuita care a fost aprobata de %omitetul de %ombatere a /erorismului in iunie !!". Sub noua strategie, %/&8 a identificat si a facut trimiteri la ". de cazuri de necesar de asistenta tehnica pentru potentiali donatori. A creat de asemenea pe site-ul %omitetului de %ombatere a /erorismului un registru de bune practici, coduri si standarde internationale pentru implementarea rezolutiei +-5( !!+). Ec,ipa de -onitorizare a Comitetului ()*+ a colectat informatii si solicitari de la peste +3! de state membre cu privire la necesarul de asistenta tehnica pentru o aplicare mai buna a regimului de sanctiuni pentru Al >aida4talibani si a transmis informatiile atat ;iroului Natiunilor Unite pentru %ombaterea %riminalitatii si a 8rogurilor (8epartamentul de 6revenire a /erorismului), cat si 8irectoratului &'ecutiv de %ombatere a /erorismului pentru ca acestea sa fie informate si sa actioneze. 1iind prezent in +,, de tari, Programul Natiunilor Unite pentru Dez%oltare a intreprins, la cererea guvernelor, numeroase activitati pentru a promova guvernarea si statul de drept, inclusiv programe pentru sustinerea aplicarii legislatiei impotriva spalarii de bani si pentru intarirea sistemelor juridice. Departamentul Operatiunilor de -entinere a Pacii ofera programe de formare pentru politiile nationale si pentru functionarii implicati in consolidarea legislativa si in chestiuni penale, inclusiv rapiri, colectarea de informatii, luari de ostateci, protejari si investigatii in ce priveste asasinii, crimele sau atacurile cu bomba. Departamentul de Siguranta si Securitate este responsabil pentru coordonarea activitatilor sistemului de management al securitatii ONU in ceea ce priveste siguranta si securitatea personalului ONU, a bunurilor si a operatiunilor la toate sediile ONU din lume, luand in considerare amenintari diferite, inclusiv terorismul. nstitutul nter#regional al Natiunilor Unite de Cercetare a Criminalitatii si $ustitiei @ in conformitate cu rezolutia ONU privind Observatorul 6ermanent $nternational ($6O) @ a continuat sa acorde sprijin statelor membre angajate in pregatirile de securitate pentru evenimente majore, precum Eocurile Olimpice de la ;eijing din !!" si alte evenimente sportive de mare amploare, Summit-uri si evenimente de masa. A mai dezvoltat si doua initiative regionale# in &uropa a intarit 6rogramul &U-S&%, largind reteaua la de state membre U& si la &URO6O?, in timp ce in America a lansat, in cooperare cu %omitetul $nteramerican $mpotriva /erorismului, 6rogramul regional $6O America, care (implicand . de tari din regiune) a pus bazele primei retele formale a 6unctelor 1ocale Nationale pentru evenimentele majore. Activitatile Agentiei nternationale pentru Energie Atomica, indreptate catre asistarea statelor, au inclus# peste +!! de misiuni de evaluare pentru a ajuta statele sa identifice propriile cerinte de securitate nucleara= pregatirile pentru recuperarea, distrugerea si4sau stocarea a apro'imativ +!! de surse hiperactive si cu neutroni= a ajutat statele oferind si instaland echipament de detectare la punctele de granita si la desfasurarea unei retele de contact permanent, pentru a facilita cooperarea intre state in cazul unui accident nuclear sau al unei urgente radiologice. Agentia sprijina, de asemenea, statele in implementarea demersurilor curente si viitoare in ce priveste instrumentele care formeaza platforma internationala in domeniul securitatii nucleare, precum recent amendatele %onventii asupra 6rotectiei 1izice a *aterialelor Nucleare, asupra Suprimarii Actelor de /erorism Nuclear si Rezolutia +3.! ( !!.) a %onsiliului de Securitate. Organizatia pentru nterzicerea Armelor C,imice contribuie la eforturile globale anti-teroriste prin promovarea unei aderari universale la %onventia privind Armele %himice si prin implementarea mandatului sau, inclusiv prin mentinerea unui inalt nivel al promptitudinii in a oferi asistenta in cazul unei eventuale utilizari sau amenintari cu arme chimice. $n acelasi timp, Secretariatul /ehnic e convins ca e'ista domenii in care este loc pentru interactiuni viitoare intre statele membre - de e'emplu, in ceea ce priveste siguranta si securitatea centralelor chimice. 8esi O6%B si regimul sau de verificari nu au fost create pentru a detecta productii la scara mica sau utilizarea de tip improvizatie a substantelor chimice to'ice de catre teroristi sau pentru a lupta impotriva terorismului in general, O6%B si sistemul sau de verificari ofera statelor membre instrumente utile pentru a face fata acestor amenintari. 6rin Programul 6lo!al de Securitate -aritima, Organizatia -aritima nternationala a efectuat ," de evaluari nationale si misiuni de consiliere si ,7 de seminarii nationale si 3+ regionale, Dor0shopuri sau cursuri care au ajutat la formarea a mai mult de , !!! de persoane in tehnici de securitate maritima. Aceste activitati menite sa atraga atentia asupra securitatii maritime si asupra altor amenintari prin intelegerea si implementarea prevederilor vizeaza masurile speciale de intarire a securitatii maritime (SO?AS capitolul F$- si %odul $S6S), incurajarea cooperarii regionale si subregionale in combaterea terorismului si prevenirea actelor ilegale in porturi si pe mare. 6rin 6rogramul 2lobal, $*O continua aplicarea corecta a masurilor speciale de intarire a securitatii maritime, inclusiv securitatea navelor si a facilitatilor portuare. Au fost organizate de asemenea , seminarii regionale cu privire la identificarea pe scara larga a navelor. ($*O a reunit +5 state din Oceanul $ndiei de <est, 2olful Aden si din regiunea *arii Rosii la o intalnire in 8jibouti in ianuarie !!7 pentru a rezolva problema pirateriei pe coastele Somaliei prin adoptarea unui cod special de conduita).

1-

4ondul -onetar nternational a organizat, din !! , ,+ de evaluari nationale ale capacitatii de %ombatere a Spalarii ;anilor si de 1inantare a /erorismului. 1*$ a furnizat asistenta tehnica in de tari, prin programe de formare nationale si regionale si asistenta pentru institutii in elaborarea legislatiei si intarirea supravegherii sectorului financiar pentru %S;4%1/. Apro'imativ .5! de reprezentanti au participat la Dor0shop-urile organizate de 1*$ in ultimii 3 ani. .anca -ondiala a efectuat peste -3 de evaluari @ ++ impreuna cu 1*$ @ ale concordantei cu efortul de %ombatere a Spalarii ;anilor si 1inantarii /erorismului din !!+. $n timpul acestei perioade, au fost desfasurate apro'imativ -!! de misiuni de asistenta tehnica la nivel regional sau bilateral pentru a intari toate componentele sistemului %S;4%1/. $n plus, ;anca *ondiala a intreprins +. analize de remitente bilaterale care ofera tarilor care primesc si care trimit remitente informatii noi asupra caracteristicilor flu'urilor acestora. Aceste informatii ofera baza pentru evaluarea politicilor de promovare a flu'urilor la costuri mai mici, permitand in acelasi timp concordanta cu standardele %S;4%1/. ;anca *ondiala a efectuat si un studiu asupra riscurilor %S;4%1/, asupra riscurilor tehnologiei telefoanelor mobile pentru serviciile financiare, numit $ntegritatea in Serviciile 1inanciare de /elefonie *obila si pregateste un alt studiu pentru sfarsitul acestui an. <or fi elaborate o serie de lucrari, multe dintre ele referindu-se la finantarea terorismului in anul !!7. /ematicile includ# Sistemele $nformale de /ransfer de tipul GaDala, $mbunatatirea %ooperarii $nternationale in 1inantarea actiunilor de %ombatere a /erorismului, Riscurile Noilor /ehnologii in 1inantarea /erorismului, ON2uri si Reglementarile privind 1inantarea /erorismului, Analiza Abordarilor %urente ale 1inantarii /erorismului si Spalarii ;anilor in 1aptele de %oruptie din Sectorul 6ublic. Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura ofera cadrul necesar abordarilor bazate pe drepturile omului in ceea ce priveste educatia, materialele educative si curricula educationala pentru a promova tehnicile pedagogice inclusive si continutul diversificat. Solidaritatea interuniversitara, intelegerea si dialogul sunt promovate prin reteaua de 33! de %atedre UN&S%O, prin 6ortalul 2lobal de $nvatare si prin programul UN$/B$N care furnizeaza oportunitati pentru tinerii din toate regiunile. UN&S%O a pregatit si un cod de conduita pentru oamenii de stiinta pentru a-i ajuta sa impiedice folosirea stiintei in scopuri teroriste. Organizatia nternationala a Politiei ( N&E"PO/) initiaza si coordoneaza numeroase sesiuni de training care acopera domenii diferite ale criminalitatii pentru a ameliora capacitatea statelor de a combate terorismul. $N/&R6O? ofera 2hiduri de /raining, inclusiv C2hidul pentru Solutionarea si 6replanificarea $ncidentelor ;io-teroriste:. $N/&R6O? a dezvoltat un 2hid de ;une 6ractici pentru %ombaterea /erorismului, disponibil pe pagina Deb a %/%. $N/&R6O? a organizat pana in prezent 3 Dor0shopuri regionale pe bioterorism la care au participat delegati din peste +-! de tari si a organizat 3 sesiuni de formare de formatori care au reunit reprezentanti din domeniile politie, sanatate, procuratura si vamal, promovand astfel colaborare, alte trei sesiuni urmand a fi desfasurate in acest an. /rainingurile identifica strategii eficiente de prevenire si solutionare, stimuleaza cooperarea subregionala si evalueaza autorizatiile legale pentru ocuparea posturilor importante in politie. $n afara actiunilor intreprinse la nivel individual de entitatile mentionate mai sus, membrii %/$/1 au depus eforturi in grupuri de lucru de 2Asistenta ntegrata pentru Contracararea &erorismului ( #AC&)1 si 1 ntarirea Protectiei &intelor 0ulnera!ile1. Activitatile grupurilor de lucru includ asistarea statelor membre interesate in implementarea Strategiei intr-o maniera integrata si o cercetare aplicata asupra dezvoltarii parteneriatelor public-privat care ar putea ghida actiunile viitoare ale statelor membre care doresc sa amelioreze cooperarea public-privat in protectia tintelor vulnerabile.

ProteBarea drepturilor omului in concordanta cu combaterea terorismului 'ub cel de(al patrulea pilon al 'trategiei, statele membre se angaCeaza sa adopte masuri pentru respectarea drepturilor omului pentru toti si functionarea statului de drept ca o baza fundamentala a luptei impotriva teorismului. !u fost oferite garantii ca vor fi luate masuri vis(a(vis de violarea drepturilor omului si pentru asigurarea oricaror masuri necesare contracararii terorismului in concordanta cu prevederile legate de drepturile omului.2D

.iroul naltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (O7C7") pledeaza pentru promovarea si protejarea tuturor drepturilor omului si luarea de masuri eficiente pentru combaterea terorismului ca obiective complementare si care se sustin reciproc. $naltul %omisar e mandatat sa elaboreze rapoarte analitice, sa ia pozitie si sa ofere sprijin activitatilor legale ale organismelor ONU care se ocupa cu drepturile omului, inclusiv %onsiliul 8repturilor Omului si Adunarea 2enerala. OG%GR a oferit consiliere pe baza a numeroase documente ale agentiilor ONU si contribuie la popularizarea drepturilor omului prin

15

Pentru in%ormaii detaliate despre activitile rupurilor de lucru 3TBT< vizitai http*CC@@@"un"or CterrorismCcttasL%orce"shtml

56

integrarea tuturor drepturilor, inclusiv cele politice, civile, economice, sociale si culturale. OG%GR ofera asistenta si consiliere statelor membre in protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in procesul de combatere a terorismului, inclusiv pentru dezvoltarea legislatiei si a politicilor antiteroriste in concordanta cu drepturile omului. OG%GR promoveaza protectia consolidata a drepturilor omului prin leadership si advocacH, furnizand asistenta tehnica si training si dezvoltand instrumente pentru practicieni. OG%GR s-a concentrat pe aprofundarea intelegerii prevederilor internationale legate de drepturile omului in conte'tul terorismului printr-o cercetare atenta, in special printr-un raport asupra drepturilor omului, terorismului si contraterorismului. OG%GR pregateste seminarii regionale pe drepturile omului si contraterorism, aducand astfel la zi %ompendiul de Eurisprudenta al Natiunilor Unite si al organizatiilor regionale in 6rotejarea 8repturilor Omului in %onte'tul ?uptei contra /erorismului si dezvoltand un raport asupra relatiei dintre legile internationale umanitare si cele de drepturilor omului. "aportorul Special pentru Promo%area Protectiei Drepturilor Omului in conte'tul Com!aterii &erorismului, care opereaza sub noul %onsiliu al 8repturilor Omului activeaza pentru a identfica, schimba si promova bunele practici in masurile de combatere a terorismului care respecta drepturile omului si libertatile fundamentale. Raportorul Special incearca sa solutioneze acuzatiile de violare a drepturilor omului in conte'tul combaterii a terorismului, efectueaza vizite in tari selectate si s-a angajat intr-o corespondenta cu mai mult de .! de tari cu privire la legislatia si practica acestora. Raporteaza in mod regulat atat %onsiliului 8repturilor Omului, cat si Adunarii 2enerale, inclusiv pe baza unor chestiuni tematice sau a unor vizite in anumite tari. nstitutul nter#regional de Cercetare al Natiunilor Unite al Criminalitatii si $ustitiei a activat pentru identificarea si promovarea e'perientelor relevante si a practicilor in domeniul protectiei martorilor, concentrandu-se in special pe persoanele care participa sau care au participat in grupuri teroriste sau de crima organizata sau care sunt victime ale terorismului. Activitatile sunt menite sa amelioreze competentele procurorilor publici si ale altor functionari de investigatii pentru a optimiza folosirea informatiei oferite de martori in concordanta cu dreptul la aparare si pentru a promova abordari adecvate victimelor terorismului.

51