George Clinescu este o personalitate plurivalent a culturii romne, remarcndu-se ca prozator, poet, critic i istoric literar.

Prin apariia primului su volum, Cartea nunii n 1933, George Clinescu a anulat idea lansat de Titu Maiorescu(1886) c un critic literar este incapabil s scrie proz de ficiune, domeniul pe care le l-a abordat, aa cum mrturisete, din cel puin dou motive: "pe de o parte de a m recrea, pe de alta de a face un exerciiu minor n vederea unei plnuite opera epice." Clinescu susinea idea unui roman de atmosfer modern, dei respingea teoria lui Camil Petrescu despre sincronizarea literaturii cu filosofia i pshihologia, argumentnd c "literature nu e n legtur cu pshihologia, ci cu sufletul uman". Susinea de asemenea scoaterea romanului din mrejele tematicii romane i inaugurarea unui nou tip de roman- romanul citadin.

Titlul Cartea nunii, definete latura liric a romanului, care are ca tem central eternul sentiment de iubire ce se maniferst reciproc ntre tnrul proaspt doctor n litere, Jim Marinescu i absolventa de liceu Vera Policrat i care se mplinete prin cstorie.

Tema romanului ilustreaz, n principal mplinirea n plan erotic a cuplului Jim Marinescu i Vera Policrat, apoi o radiografie a colii romneti n perioada interbelic, n care accentual cade pe relaia elevprofesor. Nu n ultimul rnd cartea reliefeaz, prin contrast, societatea modern, n plin process de civilizaie care nvinge definitive colecia de babe decrepite (ramolite) i fete btrne sterile din "casa cu molii".

Romanul Cartea nunii de George Clinescu are o insuficient substan epic, fiind structurat pe trei planuri care se ntreptrund i se determin reciproc. Primul plan privete poemul iubirii i cstoria lui Jim cu Vera. Al doilea plan contureaz imaginea colii romneti, relaia elev- professor n perioada interbelic. Al treilea plan ilustreaza aceeai epoc istoric din punct de vedere al nnoirilor, civilizaiei i progresului n plan social, economic, tehnologic.

George Clinescu este un narator omniscient, care tie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a III-a, conturnd adevrate caractere, ntr-o unitate canonic. Modalitatea narativ se remarc, aadar, prin absena mrcilor formale ale naratorului, de unde reiese i trstura de roman obiectiv.

Perspectiva temporal este cronologic, bazat pe relatarea evenimentelor n ordinea derulrii lor. Perspectiva spaial reflect un spaiu real, deschis, acela al caselor, strzilor, locurilor concrete din Bucureti i unul imaginar, nchis, prin care se contureaz tririle interioare i gndurile personajelor.

Romanul ncepe prin relatarea detaliat a strilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul cltoriei cu trenul: tehnica detaliului nregistreaz aspectul canapelelor, mirosul ncins i atmosfera sufocant din compartiment, acest desciere constituind i incipitul romanului. Romanul este structurat n douzeci de capitole, fiecare purtnd un titlu sugestiv pentru coninutul acestuia, de la O srutare n tren, ca simbol esenial al sentimentului de iubire i terminnd cu Facerea lumii, sugernd perpetuarea speciei umane, prin facerea altei lumi, nnoitoare i moderne care s se nale pe ruinele celei nvechite.

n primul capitol ne este prezentat Jim, care se urca n tren. Acesta se aeaz pe locul lui de lng fereastra din compartiment i ncepe s priveasc pe geam. La un moment dat, el zrete n compartiment o fat tnr, care sttea pe fotoliul din faa lui. Dup puin timp, fata a vrut s deschid mai mult geamul compartimentului, dar nu a reuit. Jim se ridic i deschise mai mult geamul, atingnd i minile fetei. Jim se gndea cum va fi cnd va ajunge acas. Cnd trenul a ajuns la Breaza, tnra vru s nchid geamul, deoarece se fcuse frig. Jim se repezi s-o ajute, i cnd s-a ntins s nchid geamul o srut pe fata. n scurt timp trenul ajunse n Gara de Nord unde Jim a cobort.

Casa cu molii. Ion Marinescu(Jim) ajunse acas pe strada Udricani. n cas totul era vechi i plin de praf. Toate femeile care locuiau n acea cas: Baba Chiva, tanti Magdalina(mama lui), tanti Ghenca, tanti Fira, tanti Mali, tanti Agespina i tanti Caterina(soia domnului Popescu) strngeau toate vechiturile i le pstrau n lzi vechi, ceea ce nu-i plcea deloc lui Jim. Acesta nu se prea nelegea cu nici una dintre femei, nici mcar cu mama lui cu care mereu se contrazicea i se certa.

Lola, Dora i Medy. A doua zi, Jim s-a trezit mai devreme, s-a splat n camera lui, a mncat i apoi a plecat cu maina lui mic, un Peugeot, n ora. Ajuns n dreptul unei cabine telefonice, acesta o sun pe o foarte bun prieten, Dora, care l invit la Lola la ora patru unde va veni i Medy(alt prieten de a lui). Acesta s-a distrat mpreun cu cele trei fete, fiind foarte bucuros s le vad, dar s-a ntrebat dac nu cumva fetele l iubesc.

Oracolul lui Bobby. Bobby nu i-a nvat acas la istorie, i deoarece nainte avea muzica, spera ca n acea or s i nvee pentru c presimea c Silivestru Capitanovici(rud cu Jim, i locuiau n aceeai cas) avea de gnd s le dea lucrare. Dar profesorul de muzic (Ostrogotul), l-a ascultat printre alii i n-a apucat s nvee. Cum se atepta, au dat lucrare la istorie. Bobby, nu tia nimic, aa c a nceput s copieze din carte, dar dup puin timp i czu cartea pe jos i Silivestru veni lng el i i lu cartea i un caiet din banc dup ce i semna lucrarea lui Bobby. Acel caiet era un oracol al unei colege de-a lui pe care acum Silivestru l citea cu interes. Dup terminarea orei, singurul lucru la care se gndea Bobby acum era s-i repare greeala.

Planet de tnr. Bobby s-a gndit s-i trimit sora la Silivestru i s-i cear scuze n numele lui. ntre timp, Jim avea impresia c s-a ndrgostit de Dora. Vera, sora lui Bobby s-a dus la Silivestru i cel care a condus-o pn la el a fost Jim, care a realizat c fata pe care a srutat-o n tren era chiar Vera. Dup ce Silivestru i-a dat oracolul, Jim a condus-o pe Vera cu maina lui i se mprietenir.

O partid de nataie. Dora i-a trimis lui Jim o scrisoare prin care l invita la Constana mpreun cu Lola i Medy. Cnd Jim credea c Dora i va spune c l iubete, aceasta i spune c este logodit, iar Jim rmne fr cuvinte i acum avea impresia c o iubete pe Lola.

Pitia modern i cile soartei. Tanti Magdalina le ghicea surorilor ei n cri i se tot certau pe tema destinului fiecruia, ct timp Jim se gndea la ce s-a ntmplat la Constana i la Vera cu care trebuia s se ntlneasc mai trziu aa c profita c toate femeile erau strnse ntr-o camer i ncepu s umble prin camerele fiecreia, dar trecu i pe lng camera lui Silivestru unde el scria scrisori de dragoste unei colege.

Ce are Vera noastr? Vera se ndrgosti att de tare de Jim, nct nu mai ieea din cas i nici prinii ei nu tiau ce se ntmpl cu ea. Ea i Jim se ntlneau aproape n fiecare sear, dar Jim nu voia s fac primul pas nc, pentru c nu tia ce simea Vera pentru el.

Eros asiatic. n fiecare dup-amiaz, Jim se ducea la Lola, cu care se nelegea foarte bine, i ntr-o zi i-a spus c o iubete, dar ea era mai cu nasul pe sus i nu a primit vestea prea bine. n urmtoarea zi n care Lola l-a invitat pe Jim, ea a invitat i pe sublocotenentul Popescu, lucru care l-a suprat pe Jim i a neles c nu o iubete cu adevrat pe Lola. n acea zi trebuia s se ntlneasc i cu Vera, dar pentru c era foarte trziu, el nu credea c l-a mai ateptat mai ales c i ncepuse s ning i era frig. Dar Vera era acolo i l atepta. Acesta a ntrebat-o dac ea l iubete, iar ea i-a spus c da, iar Jim a cerut-o de soie imediat i ea a acceptat fr ezitare.

n restul capitolelor, Jim i Vera s-au dus mai nti s-i dea de veste mamei Verei care era foarte ncntat i nu s-a mpotrivit n nici un fel celor doi. A doua zi, Jim le ddu vestea i femeilor cu care locuia n aceeai cas (mamei i mtuilor), care nu au fost de acord, fiecare avnd ceva de obiectat, dar Jim nu le lua n seam. Jim i Vera se iubeau att de mult, nct majoritatea timpului l petreceau mpreun povestindu-i nimicuri i fcndu-i planuri de viitor. ntr-una din serile urmtoare, Bobby, Jim i Vera au fost la o gal de box, unde Bobby s-a simit foarte bine. Jim i Vera se cstoresc i pleac de acas, pe cnd Silivestru, de singurtate se sinucide, spnzurndu-se. Cartea se ncheie ns cu o ntmplare fericit. Vera descoper c este nsrcinat i se bucur enorm de mult mpreun cu Jim.

Finalul romanului este, aadar, unul fericit i deschis, ultima fraz fiind o declaraie de dragoste plin de patos a tinerei soii: "- Jim, te iubesc ca pe nimeni pe lume!...Te iubesc fiindc tu eti tatl copilului nostru!". Orice roman trebuind s fie clasic prin atitudinea fa de realitate, e modern prin decor, care e isotric: aceasta fiind ideea de baz a lui G. Clinescu, ne vom ntlni n Cartea Nunii cu o ncercare de a o ilustra."

Personajele romanului sunt construite prin tehnica detaliului, element care d operei caracter balzacian, alturi de prezentarea relaiilor degradate dintre membrii familiei din "casa cu molii" sau ai familiei Policrat. Numele personajelor sunt sugestive pentru radiografia societii interbelice din Capital, aspectele lumii vetuste, nesociabile i sterile contrastnd flagrant cu preocuprile i activitile tinerilor, care sunt neobosii i plini de energie. Locatarele din "casa cu molii" poart nume demodate i ridicole, crora toi le spuneau tanti- Magdalina, Ghenca, Fira, Iaca, Mali, Lisandrina, Agepsina, Caterina- i ale cror obiceiuri caracterizau sterilitatea acestora. n contrast, tinerii din noua generaie au nume scurte, moderne, de influen european- Lola, Dora, Medy, Vera, Jim, Bobby- sunt mereu n micare, iau lecii de scrim, danseaz, merg la cinematograf sau n excursii la mare, conduc automobilul, vorbesc la telefon, fac vizite, plini de via i viguroi.

Personajele din roman sunt grupate in doua categorii: cei api pentru iubire si cei care reprezinta o lume sterila invechita. Boby si Vera reprezinta fecunditatea, iar matusile reprezinta sterilitatea. Vera simbolizeaza frumusetea feminina, ea se daruieste cu multa spontaneitate,iar declaratia ei de dragoste este totala:te iubesc pentru ca esti tatal copilului nostru

Bobby Policrat este elev la Liceul "Gheorghe Lazr" din Bucureti, n clasa a VII-a B, fiind reprezentativ pentru liceenii din toate timpurile, indiferent de epoc sau ideologie, iar n roman el ilustreaz, prin atitudine i mentalitate, aspecte ale nvmntului de stat. Bobby este superficial, nva pe apucate i numai dac este n pericol de a rmne coregent, chiulete de la cursuri pentru a merge la piscin sau la meciuri. Bobby sprijin, discret, dragostea dintre Jim i Vera, duce scrisorile de amor de la unul la altul i atunci cnd e nevoie, nu se sfiete s cear bani de la tnrul universitar. El este singurul prieten al cuplului dup cstorie, fiind acceptat ca musafir unic i participant la distraciile din casa tinerilor.

Ion Marinescu, zis si Jim, este personajul principal din romanul "Cartea nuntii" de George Calinescu si un personaj realist, tipic pentru categoria sociala a tineretului bucurestean dintre cele doua razboaie mondiale. Jim reprezinta tipul tanarului modern si monden al perioadei interbelice din Bucuresti, care a calatorit in Europa si s-a deprins sa mearga la cinematograf, la gale de box, la bar, sa vorbeasca la telefon si sa conduca autoturismul. El indeplineste, in unele secvente narative, rolul de personaj-martor, deoarece prin ochii sai cititorul/naratarul ia cunostinta de aspectul unei case ori de infatisarea unor personaje. Portretul fizic al domnisoarei Vera, realizat prin tehnica detaliului, este transmis cititorului asa cum se contureaza in viziunea lui Jim: "Ochii rotunzi, speriati, verzi cabobul de strugure [...], nasul drept in profil [...], gura fara carnalitate [...] compuneau o fizionomie blanda si impertinenta totodata [...]" Tanarul este prezent in roman si in ipostaza de personaj-actor, despre care naratorul obiectiv si omniscient stie ce gandeste, ce planuri are, ce sentimente il framanta: "Catava vreme Jim statu tulburat de satisfactia indraznelii, de rusine si de frica. Ii era teama de vulgaritatea unui scandal, dar privirea blanda, ratacita a fugarei (Vera - n.n.) careia o usoara imbujorare ii stersese aerul indraznet, il linisti si-l induiosa". Fragmentul descrie senzatiile tanarului doctor in litere, dupa ce o sarutase.pe domnisoara din tren, intr-un gest spontan si inexplicabil, de care, apoi, ii este rusine. Reiese, indirect, faptul ca Jim are o structura morala solida, dar si o sensibilitate accentuata, deoarece el se simte atras puternic de tanara care, nu peste mult timp, va deveni sotia lui: "Concupiscente (atractie puternica spre placerile trupesti - n.n.) vagi il incercau cand arunca ochii spre chipul din fata lui si-i dadeau o ascunsa ebrietate a pulsului". Disponibilitatea personajului spre iubire determina aparitia acestui sentiment dincolo de ratiune si logica.

Jim este caracterizat direct de catre alte personaje: tanti Fira il considera inteligent si frumos ("Destept esti, Jim! [...] Frumos esti, Jim!"), trasaturi pe care si Vera le admira cu entuziasm la sotul sau ("Ce frumos e - se gandea ea sincer - ce puternic, ce linistit e si ce privire agera are!"). De altfel, tanarul este singurul personaj al romanului care nu beneficiaza de un portret fizic amanuntit, trasaturile sale fiind accentuate prin cateva elemente ce sugereaza virilitatea, apt pentru procreare, in contradictie cu sterilitatea locatarilor din casa cu molii, in special cu Silivestru. Pentru ilustrarea acestor caracteristici, naratorul obiectiv relateaza senzatiile si perceptiile Verei, indragostita pana peste cap de sotul ei, caruia "ii pipai cu degetele bicepsii bratelor, se mira ca degetele lui erau asa de fibroase si de paroase, mai ales se entuziasma de marele volum al pieptului lui Jim, pe care acesta intentionat il umfla". Mediul ambiant este un alt procedeu artistic de caracterizare indirecta a personajului realist, ca tip reprezentativ pentru tinerii progresisti, pentru care utilitatile si distractiile moderne, cum sunt telefonul, autoturismul, spectacolele de teatru, galele de box sau barurile, fac parte din cotidian. Jim are un "Peugeot prafuit", care, desi era "o hodogitura lovita si zgariata, cumparata pe nimic sj in rate de la un prieten", mergea bine si cu benzina putina. Bucurestiul, dupa trei ani de absenta din tara, i se pare modernizat, cu cladiri inalte si elegante, avand un aer de "mare metropola", tanarul bucurandu-se ca reincepea activitatea teatrului, "dancingul si cinematograful". Cand mostenesc casele de la Silivestru, Jim si Vera "curata locul de molii, ridicand deasupra case noi, pentru oameni noi", cu ferestre mari si mobila moderna, iar in curtea paraginita au sadit gazon englezesc si au construit o piscina.

Simtul umorului, firea vesela si deschisa sunt alte trasaturi care reies, indirect, din atitudinile si vorbele acestui tanar cu mult sarm. De pilda, atunci cand o suna pe Dora, pentru prima oara dupa ce s-a Mors de la Paris, vorbeste ca spicherita de la postul de radio, transmitand "salutari de la Jim prin doza electromagnetica!". Medy, care avea "cozi mari, negre, strans impletite", rasucite in jurul capului ca o "calota", se arnuza atunci cand Jim o persifleaza in stilul colocvial al tineretii: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imita in mod servil -n.n.) pe mama lui Stefan cel Mare? Cand ai sa renunti la comertul de franghii?". Jim Marinescu are o personalitate puternica, socoteste ca numai el este in masura sa decida cum sa-si construiasca viata, cu cine sa se insoare si cum sa-si intemeieze o familie, datoria lui fiind numai aceea de a instiinta rudele: "Ce folos ar fi fost sa stii dinainte ceea ce in niciun caz nu poti impiedica daca vreau eu? Te informez numai, ca sa fii in curent cu starea mea civila, sa nu cumva sa uit! [...] Am intrebat-o numai pe ea (pe Vera - n.n.) si apoi am comunicat hotararea parintilor, cum fac si aci, asa ca o curiozitate care poate sa va intereseze! Prin urmare, s-a terminat!". Delicat si tandru, proaspatul sot se poarta ca un barbat adevarat, grijuliu si ocrotitor cu femeia iubita, asa cum observa naratorul omniscient: "Jim, care nil putuse atipi din cauza emotiilor si gandurilor ce-l navaleau, facu o miscare precauta sa se aseze mai confortabil in pat, fara sa destepte pe Vera, care dormea cu obrazul langa pieptul lui. O privi lung si ocrotitor, tragandu-i usor cu mana plapuma peste umarul dezgolit". Ca orice tanar, parcurge etapele primei iubiri,sentiment perceput mai intai ca pe o necesitate a varstei ("Simtea nevoia sa iubeasca, sa aiba o fata a lui, pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui, in stapanirea lui"), apoi o dragoste nelamurita pentru una dintre cele trei tinere, Dora, Lola si Vera, fiind "provizoriu gelos pe toate" si recunoaste in sine ca "incercase sub masca prieteniei sa savureze emotia intimitatii cu fiecare". Cand isi analizeaza pornirile erotice, Jim sesizeaza ca pe cele doua prietene "dorise sa le seduca in chip rece, ca sa-si satisfaca o vanitate virila", pe cand pentru Vera simtea "un fior cald, indicibil (greu de exprimat -n.n.) de simpatie", constatand ca iubirea pentru logodnica lui "se stransese in el picatura cu picatura", dand nastere umii nou sentiment "de suavitate si protectie pudica", fara niciun fel de insinuatii lascive ale imaginatiei.

Romanul Cartea nunii, ca i urmtorul (Enigma Otiliei), reunete trei teme interesante pentru umanitate- iubirea, familia i societateaprezentate realist i obiectiv, naratorul omniscient i omnipresent reuind s transmit o radiografie a mentalitii i structurii societii societii interbelice. Cartea nunii este i un roman de familie, realizat de G. Clinescu n manier balzacian, evideniind idea c, dac relaiile ntre membrii familiei sunt nocive, atunci ntreaga societate, lumea se duce de rp.

Limbajul artistic anticalofil se caracterizeaz, n principal prin tehnica detaliului, utilizat att n descrierea caselor, a interioarelor, ct i pentru marcarea trsturilor fizice, a mbrcmintei i a coafurii personajelor, constituind adesea un procedeu artistic de caracterizare. De pild, este descris fiecare camer locuit de femeile din "casa cu molii", nfiarea fiecrui erou n parte, din mbinarea carora reiese firea sau caracteristica dominant a personajului respectiv. Stilul colocvial definete limbajul artistic al romanului i ndeplinete funcia de comunicare n sfera relaiilor cotidiene dintre personajele romanului. Romanul Cartea nunii de George Clinescu este mai mult un poem liric de iubire i mai puin un roman, este mai mult o "monografie a familiei vzut ca instituie"(S. Damian).

vindecat de dragoste. ,,Fetele nu vor frii i prietenii, ci adoratori, i cel mai plat Don Juan are mai muli sori de izbnd dect fadul coleg i prieten. Jos ipocrizia colegial! ,,Contiina e un fenomen ireductibil. ,,Ordinea interioar st sub aparena dezordinii. ,,Moartea nu e dect un fenomen, adic o aparen. ,,Numai cine nu poate s iubeasc, mbtrnete i moare. ,,Lumea va avea totdeauna atta suflet ct s ia contiina de sine. ,,Oare nu e cu putin ca o anume conjunciune de astre s determine din leagn traiectoria vieii? ,,Mijlocul infailibil de a capta interesul unei femei este de a-i mguli amorul propriu, comparnd-o cu altcineva. ,,Fiecare brbat este un Adam i fiecare femeie, o Eva, i cea mai mare durere este de a fornica n sterilitate, ceea ce se numete prostituie, i cea mai mare voluptate, de a gndi la facere n clipa mpreunrii.

,,Nu ur femeia pe care ai iubit-o ieri. De altfel, cine urte nu s-a