Sunteți pe pagina 1din 46

Structura tesutului nervos

Drd. Liviu Crisan Laboratorul de Neurostiinte Cognitive www.cognitive-neuroscience.ro

Teoria celulara - 1839

Theodor Schwann

Omnis cellula e cellula

Antonie Philips van Leeuwenhoek


1632 -1723

- parintele microbiologiei

Wilhelm His
sec XIX

microtom

Ferdinand Blum
sec XIX formaldehida

Tesutul nervos este un reticul

Joseph von Gerlach


coloratia cu carmin 1858

Teoria reticulara
Reazione nera - 1873

Camillo Golgi
(1843-1926)

Ex. celula Purkinje

coloratia Nissl - 1858 Evanghelista Purkinje 1837

Camillo Golgi - Reazione Nera - 1873

Teoria neuronala

Santiago Ramon y Cajal


(1852-1934)

Teoria neuronala
Studii de degenerescenta

Wilhelm His

Auguste-Henri Forel

Teoria neuronala
Principii
1. celularitate
"The nerve cell is the fundamental structural and functional element of the brain." [ Kandel,2006 ]

2. comunicare sinaptica
"The terminals of one neuron's axon communicate with the dendrites of another neuron only at specialized sites, later named synapses by Sherrington."

3. specificitatea conexiunilor
"Neurons do not form connections indiscriminately. Rather each nerve cell forms synapses and communicates with certain nerve cells and not with others."

4. polarizare dinamica
"Signals in a neural circuit travel in only one direction... Information flows, from the dendrites of a given nerve cell to the cell body [then] along the axon to the presynaptic terminals and then across the synaptic cleft to the dendrites of the next cell, and so on."

Microscopie electronica -> 1950

Primul pemiu Nobel pentru neurostiinte.

Structura unui neuron prototipic


1. dendrite 2. soma 3. axon
con axonic axon arborizatie terminala
butoni terminali
Dendrite + Axon = Procese nervoase Soma = corp celular

Clasificare neuroni
dupa numarul de procese nervoase
unipolari bipolari multipolari

dupa forma corpului


Ex. in cortexul cerebral
stelati piramidali

dupa functie
senzitivi interneuroni motori

dupa lungimea axonului


Golgi tipul I axon lung de proiectie Golgi tipul II axon scurt - locali

dupa neurotransmitatori (-ergic)


glutamatergici (Glutamat) dopaminergici (Dopamina) serotoninergici (serotonina) colinergici (Acetilcolina)

N. piramidal

N. stelat

Neuroni piramidali

Franz Nissl
coloratia Nissl - ARN

SOMA:
A. Membrana B. Citoplasma
1. Citosol

Structura interna a unui neuron prototipic

2. Organite celulare a. nucleu b. ribosomi liberi c. reticul endoplasmatic rugos d. reticul endoplasmatic neted e. mitocondrii f. aparat Golgi 3. Citoschelet

Elemente specifice celulei nervoase: 1. corpusculii Nissl (vezi reticul endoplasmatic rugos) neurofibrile (vezi neurofilamente citoschelet)

2.

Celula e ca o ciorba mai sofisticata

citosol

organite membrana

Citoschelet:
1. microtubuli 2. neurofilamente 3. microfilamente

Celula nu e deloc ca o ciorba

Transport axoplasmic

blocarea transportului axoplasmic => degenerarea neuronului

Celulele gliale
Diferite de neuroni: 1. nu genereaza si nu conduc potentiale de actiune desi isi extind procese celulare, acestea nu sunt nici dendrite, nici axoni 2. nu realizeaza sinapse chimice intre ele sau cu neuronii din vecinatate 3. isi pastreaza capacitatea de diviziune celulara

Rudolf Carl Virchow

Functii traditionale atribuite celulelor gliale rol de suport rol trofic rol protector rol de izolare

Tipuri de celule gliale astrocite celule de mielinizare


oligodendrocite celule Schwann

microglii celule ependimale

Astrocite
- cele mai numeroase celule gliale - celule in forma de stea - rol structural
- umple spatiile dintre neuroni - formeaza tesuturi cicatriciale dupa leziuni

- rol trofic depozit de glicogen (resursa energetica pentru neuroni) - regleaza circulatia sanguina in raport cu activitatea neuronala (creste aportul de sange in regiunile cerebrale foarte active) - regleaza compozitia chimica a spatiului extracelular
- protejarea neuronilor - izoleaza sinapselor

- regleaza activitatea neurotransmitatorilor din fanta sinaptica - constituie bariera hemato-encefalica regleaza permeabilitatea ei - regleaza sinaptogeneza

Un astrocit infasoara un neuron

bariera hemato-encefalica

Mielina
substanta dielectrica infasurata in jurul axonului infasurare segmentara intre doua segmente de axon mielinizat se afla un nod Ranvier regiune de membrana axonala nemielinizata mielinizarea creste viteza de propagare a semnalului nervos -> inducerea unei propagari saltatorii a potentialului de actiune

Mielina

Celule de mielinizare
Celule Schwann
in sistemul nervos periferic o celula mielinizeaza un segment de pe un singur axon

Oligodendrocite
in sistemul nervos central o celula mielinizeaza mai multe segmente de pe mai multi axoni (pana la 50)

Oligodendrocite - in SNC
celule Schwann - In SNP

Microglii
rol imunitar fagocitoza bacteriilor, virusilor sau resturilor celulare ale neuronilor degenerati modelarea sinapselor in maturarea circuitelor nervoase

Celule ependimale
captusesc suprafata ventriculilor cerebrali (plexul coroid) producerea lichidului cefalorahidian

Gheorghe Marinescu (1863-1938)

Gheorghe Marinescu (1863-1938)

Victor Babes

maladia Friedrich primul atlas de histopatologie a sistemului nervos cu Victor Babes si Paul Blocq placi senile parkinson si degenerarea substantei neagre Edouard Brissaud infectiile sistemului nervos - Trepoema Pallidum

Studii asupra evolutiei si involutiei sistemului nervos (1900)

Celula Nervoasa (1909)


Encefalita letargica (1920) Reflexele conditionate (1936) cu A. Kreindler

Primele filme stiintifice din lume

Problemele de mers in hemiplagia organica (1898) Poblemele de mers in paraplegia organica (1899) Un caz de hemiplagie isterica vindecata prin hipnoza (1899) Problemele de mers in ataxia locomotorie progresiva (1900) Boli musculare (1901)

Gheorge Marinescu parinte al neurostiintelor

Dictionar
Histologie Formaldehida Microtom Corpusculi Nissl Transcriptie/translatie Hipertrofie Citoarhitectura Transport axoplasmic anterograd/retrograd

S-ar putea să vă placă și