VALORIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE

CUPRINS

I VALORIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE PRIN REPRELUCRARE II. VALORIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE SECUNDARE FORMATE IN PROCESELE DE PRELUCRARE III. MODIFICAREA CARACTERISTICILOR MATERIALELOR PLASTICE IN CURSUL PRELUCRARII IV. OPERATII DE PREGATIRE: 1.Maruntirea; 2. Macinarea fina; 3. Aditivarea; 4. Omogenizarea; 5. Granularea; 6. Amestecarea cu material nou; 7. rans!ortul materialelor !lastice secundare.

". VALORIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE PRIN REPRELUCRARE

#ezvoltarea continua a !roductiei si consumului de materiale !lastice a determinat$ asa cum s%a aratat$ o crestere considera&ila a cantitatilor de materiale secundare de acest ti!. Acestea din urma se caracterizeaza !rintr%un continut energetic ridicat si ca!acitate mare de !oluare a mediului am&iant$ factori care 'ustifica !reocu!arile intense !entru valorificare lor.

II. VALORIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE SECUNDARE FORMATE IN PROCESELE DE PRELUCRARE

(aracteristicile !olimerilor$ ca si necesitatile din !ractica utilizarii acestora$ au determinat introducerea in domeniul !relucrarii M)1 a!roa!e a tuturor !rocedeelor cunoscute !entru alte materiale. *a !relucrarea M)1 !rin aceste !rocedee in afara de !rodusele finite se formeaza si o cantitate a!recia&ila de +M)1 ale caror !rinci!ale surse !ot fi considerate +M) te,nologice si re&uturile. Materialele !olimerice secundare te,nologice se considera toate materialele rezultate la !relucrarea M)1$ inerente !rocedeului in stadiul res!ectiv$ te,nologiei si constructiei instalatiei si care nu !ot fi evitate$ c,iar in conditii !erfecte de lucru. (a e-em!lu de astfel de +M)1 mentionam. % culeele$ materialul din canalul de in'ectie si &avurile formate la !relucrarea !rin in'ectie; % &avurile formate la !relucrare !rin !resare$ suflare si turnare; % materialele rezultate la decu!area !roduselor fa&ricate !rin termoformare sau alte !rocedee secundare de !relucrare$ confectie etc. /e&uturile sunt materialele formate ca rezultat al unor conditii necores!unzatoare de lucru$ defectiuni ale instalatiei sau variatii in structura materiei !rime si com!ozitiei amestecului su!us !relucrarii. Am&ele aceste ti!uri de materiale$ colectate si !astrate in conditii adecvate$ se caracterizeaza !rintr%o structura unitara si li!sa contaminarii. #re!t urmare$ cea mai adecvata cale de valorificare a lor se considera a fi recircularea directa in instalatii de !relucrare. #ar in instalatii de !relucrare a M)1 mai rezulta si alte ti!uri de +M)1 cum ar fi. % maturatura !rovenita de la s!argera sacilor in care se trans!orta !olimerul sau amestecul ce urmeaza a fi !relucrat 0cel mai adesea su& forma de granule1; % corzi sau &ag,ete din !rocesul de granulare si refuzul de la site de sortare a granulelor;

% filme$ !laci$ e!ruvete distruse etc.$ rezultate in urma !regatirii si incercarii e!ruvetelor in cadrul controlului de calitate; % materale rezultate la !ornirea si o!rirea instalatiilor de !relucrare sau de la curatirea utila'elor. "n !rezent$ toti !relucratorii de M)1 sunt !reocu!ati de reducerea !roductiei de +M)1 formate in !ro!riile intre!rinderi. #ar cu toate !erfectionarile aduse instalatiilor de !relucrare$ c,iar in conditiile eliminarii totale a +M)1 rezultate ca urmare a unor conditii neadecvate de lucru$ fiecare te,nologie este caracterizata de o anumita cantitate de astfel de materiale. )relucratorii de M)1 fac eforturi considera&ile in vederea reducerii !onderii +M)1 nerecircula&ile$ !rin cresterea !ro!ortiei de astfel de materiale recircula&ile in !rocesele !ro!rii de !relucrare. /ecurgerea la recircularea directa in !ro!riile instalatii de !relucrare a +M)1$ sau vinderea lor catre alti &eneficiari de!inde in !rinci!al de . % !rocedeele de !relucrare folosite; % gradul de integrare !e verticala si !e orizontala a intre!rinderii; % ca!acitatea de !relucrare a intre!rinderii. "n general$ se considera ca !ot fi recirculate direct in !roces$ fara dificultati deose&ite$ +M)1$ cu structura unitara$ nedegradate si necontaminate. 2ac e-ce!tie +M)1t care au in com!ozitia lor )3(%4 a caror recirculare este mai greu de realizat si &locurile mari 0formate in !rinci!al in cazul !relucrarii !rin e-trudere si !rin in'ectie1 !entru a caror !regatire in vederea recircularii sunt necesare utila'e de mare ga&arit si !utere de antrenare a!recia&ila. )osi&ilitatea utilizarii la ma-im$ in instalatiile de !relucrare$ a +M)1t de!inde de marimea intre!rinderii si s!atiul de de!ozitare de care dis!une aceasta$ costul ec,i!amentului de recirculare$ numarul de ti!uri de M)1 !relucate si varietatea lor coloristica$ diversitatea !rocedeelor de !relucrare utilizate si gama !roduselor fa&ricate. "n !lus$ recircularea unor +M)1t !une !ro&leme deose&ite cum ar fi. % M)1 avand la &aza )3(%4 se re!relucreaza greu datorita sta&ilitatii lor termice reduse; % 2oliile orientate si fi&rele din )A$ )5 ) sau )O sunt voluminoase la de!ozitare si !rezinta dificultati laaglomerare; % )+ e-!andat este voluminos si necesita un ec,i!ament s!ecial !entru a%l aduce la o forma acce!tata de utila'ele de !relucrare; % 4nele +M)1t 0)A$ )($ A6+ etc.1 a&sor& umiditate$ acestea avand efecte negative asu!ra caracteristicilor !olimerului !relucrat. #re!t urmare se im!une o uscare a +M)1t avand la &aza astfel de !olimeri. )entru a rezolva aceste !ro&leme$ +M)1t se su!un unor o!eratii adecvate de !regatire 0maruntire$ macinare fina$ aglomerare$ aditivare$ uscare$ granulare etc.1. "n intre!rinderile de !relucrare$ +M)1t a!ar atat in !rocesele de transformare !rimara 0stadiul 1 de !relucrare1 cat si in cele de !relucrare secundara 0stadiul 21. +e !ot recircula direct numai +M)1t formate in !rocesele de transformare !rimara$ cele de la transformarea ssecundara sunt$ de o&icei$ vandute celor care asigura !rimul stadiu de !relucrare.

III. MODIFICAREA CARACTERISTICILOR MATERIALELOR PLASTICE IN CURSUL PRELUCRARII

(ele mai ras!andite !rocedee de !relucrare a M)1 au la &aza !rocese termomecanice. +u& actiunea com&inata a energiei termice si a fortelor mecanice se asigura transformarea M)1 in semifa&ricate sau !roduse finite$ dar concomitent cu aceasta$ in amestecul su!us !relucrarii au loc si o serie de reactii c,imice. #intre acestea$ im!ortanta deose&ita !rezinta cele de reticulare si reactiile de degradare a com!usilor macromoleculari care stau la &aza amestecurilor su!use !relucrarii. /eactiile de reticulare sunt caacteristice !olimerilor termoreactivi si au loc la !relucrarea M)1 care au la &aza com!usii macromoleculari de acest ti!. 5-ista insa si cazuri de !rocese de !relucrare in care se urmareste realizarea reticularii si la alti !olimeri decat cei termoreactivi 0)5$ )3(1$ dar assemenea situatii sunt mai rare in industria de M)1. )rin reticularea !olimerilor su& actiunea caldurii$ sau a unor agenti de reticulare$ se asigura modificari c,imice ireversi&ile care determina formarea de !roduse insolu&ile si infuza&ile$ iar materialul odata format nu mai !oate fi adus din nou in stare fluid%vascoasa !entru a !utea fi !relucrat. #egradarea !olimerilor in cursul !relucrarii termomecanice a M)1 constituie rezultatul conditiilor ssevare de lucru$ !rinci!alii factori care !ot contri&ui la acest !roces fiind solicitarile mecanice 0degradare mecanica1 si termice 0degradare termica1$ la care se adauga actiunea a!ei 0degradare ,idrolitica1 si a o-igenului 0degradare termoo-idativa1. oate !rocesele de degradare care au loc in tim!ul !relucrarii M)1 !ot fi activate catalitic$ fie su& actiunea diferitelor su&stante ramase in !olimer din faza de sinteza sau introduse s!ecial in amestecul su!us !relucrarii$ fie autocatalitic$ cand c,iar fragmentele de distructie !ot activa in continuare scindarea lanturilor macromoleculare. +olicitarile la care sunt su!usi !olimerii in cursul !relucrarii sunt diferite in functie de te,nologia de lucru utilizata$ dar$ in ma'oritatea cazurilor$ !rocesele de degradare !e care acestia le sufera constituie rezultatul actiunii com&inate 0solicitari mecanice$ termice etc.1 cu efect marit in com!aratie cu actiunea se!arata a fiecareia dintre acestea. )relucrarea termomecanica a M)1 termo!lastice determina o serie de modificari in structura !olimerilor ce stau la &aza lor. Aceste modificari sunt mai greu de o&servat du!a !rimul !roces de !relucrare$ aceasta atat datorita masurilorce se iau !entru reducerea lor la minim 0alegerea adecvata a com!ozitiei amestecului$ sta&ilirea unor conditii o!time de lucru etc.1$ cat si li!sei unui standard de referinta. +ituatia se sc,im&a atunci cand se !une !ro&lema re!relucrarii 0recircularii1 M)1 intru%cat modificarile ce au loc se accentueaza$ iar ca standard de referinta se !oate folosi !rodusul o&tinut de la !rima o!eratie de !relucrare. 5-ista numeroase studii !rivind com!ortarea la !relucrarea re!etata a diferitelor ti!uri de M)1. 4nele dintre acestea se refera la !relucrarea !olimerilor in stare amorf%sticloasa sau cristalina$ dar ma'oritatea lor !rivesc !relucrarea M)1 in stari fluid%vascoase. #aca se analizeaza in ansam&lu influenta !relucrarii re!etate asu!ra !rinci!alelor caracteristici ale diferitilor !olimeri termo!lastici se constata urmatoarele. % in tim!ul !relucrarii au loc !rocese de degradare a lanturilor moleculare cu formare de macroradicali ca!a&ili sa !artici!e la reactii de recom&inare$ dis!ro!ortionare si transfer; % degradarea este mai redusa$ res!ectiv numarul !osi&il de recirculari ale materialului creste$ daca se reduce intensitatea si in s!ecial durata solicitarilor mecanice si termice; % scindarea lanturilor macromoleculare$ urmata de recom&inarea macroradicalilor determina modificarea distri&utiei masei molare a !olimerilor su!usi !relucrarii. +e o&serva o crestere a !ro!ortiei de fractiuni cu masa molara mica si a!aritia de fractiuni cu masa molara mare$ acastea din urma ca rezultat al recom&inarii unor macroradicali cu grad de !olimerizare ridicat; % cresterea !ro!ortiei de catene ramificate ca urmare a reactiilor de transfer in lant;

% reticularea lanturilor macromoleculare$ res!ectiv cresterea fractiunii de gel$ fa!t datorat recom&inarii macroradicalilor de !e catena; % inc,iderea la culoare si !ierderea trans!arentei !olimerilor; % modificarea caracteristicilor reologice 0ta&elul 1.21 si a celor fizico%mecanice ale !olimerilor 0ta&elul 1.31. )entru acestea din urma se constata ca atat tim! cat sc7derea masei molare nu de!aseste limita valorii caracteristice com!usilor macromoleculari$ modificarile inregistrate sunt !utin insemnate. #in aceasta constatare se des!rinde concluzia ca$ urmarirea caracteristicilor fizico%mecanice nu !oate constitui o metoda suficient de concludenta !entru a sta&ili modificarile care au loc ca rezultat al !relucrarii re!etate a !olimerilor. #atele din literatura referitoare la rezultatul !relucrarilor re!etate asu!ra caracteristcilor structurale$ reologice si fizico%mecanice ale diferitilor !olimeri termo!lastici tre&uie luate ca informatii si nu ca valori a&solute$ intru%cat ele sunt functie de !articularitatile !olimerului$ ti!ul de utila' folosit si caracteristicile constructive ale acestuia$ conditiile de lucru si alti factori.

Tabelul 1.2. Variatia indicelui de fluiditate la relucrarea re etata rin in!ectie entru diferiti "li#eri ter#" la$tici

POSI%ILITATI DE RECIRCULAREA

)olimeri )MMA )+ +AA )( (A )5%B# )5%*# )) )A 618

em!eratura de lucru$ 9( 218 1@8 288 248 1;5 1@8 1@8 258 238

"ndicele de fluiditate$ g.18 min=> 1.45 1.65 7.64 8.76 5.5; 3.62 16.8 1.42 5.@6

3ariatia indicelui de fluiditate #u!a 5 cicluri de in'ectie ?8.6; ?8.77 ?2.87 ?;.47 ?3.62 %8.55 %8.14 ?1.76 ?4.5 #u!a 18 cicluri de in'ectie ?1.5; ?1.@6 ?2.@; ?58.;8 ?7.18 %8.55 %8.23 ?7.3 ?@.12

Atunci cand se discuta !osi&ilitatile de reintroducere in circuitul de !roductie a +M)1t tre&uie sa avem in vedere$ in !rimul rand$ structura !olimerilor care stau la &aza acestora si modificarile !e care ei le sufera in tim!ul formarii. "n cazul M)1 care au la &aza !olimeri termoreactivi$ acestia sufera modificari c,imice im!ortante ireversi&ile$ ei devin rigizi$ infuzi&ili si insolu&ili$ iar materialul odata format nu mai !oate fi adus din nou in stare fluid%vascoasa !entru a fi re!relucrat. +M) formate la !relucrarea acestui ti! de M)1 sunt rareori recirculate direct in !rocesul de !roductie si atunci numai in sco!uri cu totul s!eciale. "n ceea ce !riveste +M) rezultate la !relucrarea !ul&erilor de formare !e &aza de rasini fenolformalde,idice s%a incercat recircularea acestora ca com!onenta a masei de !resare$ incluzandu%le in !rocesul de formare. /asina continuta in +M) se deose&este de cea din !ul&erea de formare initiala !rin gradul sau de !olimerizare$ care variaza in functie de stadiul de reticulare 0 A$ 6 sau (1 la care s%a a'uns in tim!ul !relucrarii. Atat tim! cand in rasina ce sta la &aza +M) e-ista inca destule gru!e metilolice li&ere 0rasina se gaseste su& forma de rezol sau rezitol1$ materialul !oate sa se inmoaie atunci cand este incalzit la tem!eraturi de !este 1889(. (ontinutul de gru!e metilolice li&ere din rasina cu!rinsa in +M) de!inde de tem!eratura de lucru si de durata !rocesului de formare; cu cat valoarea acestor !arametrii este mai mare cu atat reticularea rasinii este mai com!leta 0se atinge stadiul de rezit1. #aca intru%n amestec de rasina fenolformalde,idica$ faina de lemn si alte adaosuri au-iliare se introduc +M) foarte fin macinate$ iar com!ozitia se su!une unei amestecari !e cald la valt$ atunci o !arte din rasina continuta in +M)$ res!ectiv cea su& forma de rezol sau rezitol$ !oate fi solvita de rasina nou introdusa$ restul infuzi&il com!ortandu%se ca material de um!lutura. (aracteristicile !roduselor o&tinute in urma !relucrarii unui amestec de !ul&ere de formare noua si !ul&ere o&tinuta !rin macinare fina a +M) de!ind de cantitatea de +M) introduse si de ti!ul acesteia. +M) !rovenite din &avuri$ cu grad de reticulare mai mic decat cele su& forma de re&uturi$ !e langa fa!tul ca !ot inlocui total materialul de um!lutura din !ul&erea de formare fenolformalde,idica$ determina c,iar si o im&unatatire a !ro!rietatilor mecanice si rezistentei la a!a a !roduselor fa&ricate +%a constatat ca !rodusele o&tinute dintr%o !ul&ere de formare continand !ana la 58: +M) fin macinate 08.8; < 8.5 mm1 se deose&esc destul de !utin in ceea ce !riveste as!ectul$ !ro!rietatile fizice si

valoarea de intre&uintare de cele realizate numai din material nou. 2ormarea acestor amestecuri !oate fi realizata atat !rin !resare Catt si !rin in'ectie. )rin introducerea in !ul&erile de formare fenolformalde,idice a +M) fin macinate se inrautatesc caracteristicile de !relucrare ale acestora. #aca !ul&erea o&tinuta !rin macinarea +M) este su!usa unui tratament cu fenoli sau rasini fenolice$ se constata o reducere a influentei !e care acestea o au asu!ra !relucra&ilitatii amestecului. #in !unct de vedere economic$ recircularea +M) formate la !relucrarea !ul&erilor de formare fenolformalde,idice !rezinta unele inconveniente$ legate de conditiile grele de macinare a acestora si consumul mare de energie necesitat de utila'ele folosite in acest sco!. Matricele secundare rezultate la !relucrarea !ul&erilor de formare car&amidice$ du!a macinare$ !ot fi reintroduse la !relucrare 0!ana la 18: din com!ozitia amestecului1$ dar$ cel mai adesea se utilizeaza ca material de um!lutura la fa&ricarea materialelor cu structura celulara de ti! ureoformalde,idic. #aca se au in vedere +M) format la fa&ricarea materialelor com!ozite ce au la &aza !olimeri termoreactivi si fi&re de sticla$ recircularea acestora !oate fi realizata !rin macinare fina si adaugarea !ul&erii o&tinuta in rasina folosita ca liant$ indiferent de ti!ul acesteia 0e!o-idica$ !oliesterica etc.1 sau ca materiale #e um!lutura la fa&ricarea vo!selelor etc. "n cazul !relucrarii !oliuretanilor$ a!ro-imativ 18:din materiile !rime introduse se regasesc su& forma de +M). *a recircularea acestora tre&uie sa se tina seama de configuratia 0reticulata sau nereticulata1 a )4/ care sta la &aza lor. #aca avem in vedere numai +M) cu structura celulara !e &aza de )4/ reticulati$ !entru re!relucrarea acestora se are in vedere in !rimul rand maruntirea sau macinarea fina a lor si introducerea !rodusului o&tinut in com!ozitiile de turnare !oliuretanice. #esi adaugarea unor cantitati sta&ilite de +M) determina diminuarea unor caracteristici ale amestecului su!us !relucrarii$ aceasta nu are nici o im!ortanta asu!ra functionalitatii !rodusului fa&ricat 0tal!i$ s!ume etc.1. "n cazul in care +M) maruntite sau macinate sunt su!use unor !rocese de !lastifiere 0!e valt$ e-truder etc.1 se reduce gradul de reticulare a acestora$ iar modificarea !ro!rietatilor !e care eDle o determina este mai mica. *a !relucrarea M)1 avand la &aza !olimeri termo!lastici$ in conditii de lucru ce nu de!asesc o anumita limita de tem!eratura si durata$ nu se o&serva modificari c,imice esentiale ale acestora. #re!t urmare$ ele !ot fi su!use unor cicluri re!etate de trecere din starea amorf%sticloasa in stare de fluid% vascoasa si invers$ fara a%si modifica sensi&il caracteristicile lor de &aza. Aceasta inseamna ca +M)1 termo!lastice vor !utea fi introduse in circuitul de !relucrare fara dificultati. )osi&ilitatile de refolosire a acestor +M) sunt variate$ ca urmare a diversitatii mari de materiale termo!lastice !relucrate$ o!ortunitatea recircularii si !ro!ortia de recirculare la !rodusul initial$ sau alegerea unui alt domeniu de utilizare fiind determinate de calitatea +M) si de caracteristicile cerute !rodusului fa&ricat. )ractica a demonstrat ca$ in cazul !roduselor de culori desc,ise sau trans!arente$ la care as!ectul are o deose&ita im!ortanta 0&unuri de larg consum$ am&ala'e de !rezentere$ !iese decorative etc.1 tre&uie sa se evite reciclarea +M)1t sau acestea sa se introduca in !ro!ortii mici. Aceasta restrictie este vala&ila si !entru diferite re!ere te,nice carora la se im!un limite restranse a tolerantelor dimensionale si caracteristici macanice su!erioare. "n sc,im&$ in cazul !roduselor de uz industrial$ !entru care se admit culori inc,ise$ o!ace$ !ro!ortia de +M)1t recirculate$ !oate sa fie mare$ !ana la limita la care !rodusele fa&ricate mai cores!und din !unct de vedere al caracteristicilor mecanice$ electrice si de sta&ilitate dimensionala.

"n cazul fa&ricarii unui anumit !rodus$ lucrand !e aceeasi instalatie$ se !ot o&tine calitati diferite ale acestuia$ in functie de !ro!ortia +M)1t recirculate. Astfel$ la fa&ricarea !rin e-trudere a foliilor tu&ulare din )5$ folosind materie !rima noua$ se o&tine un !rodus trans!arent cu !ro!rietati mecanice foarte &une. #aca )5 noua se amesteca cu o cantitate de +M)1 rezultate dintru%n !roces anterior de !relucrare$ folia o&tinuta nu va mai avea aceeasi trans!arenta$ in sc,im& !ro!rietatile vor fi aceleasi. "n cazul in care !ro!ortia de +M)1t introiduse in amestecul su!us !relucrarii este mare$ nu va mai fi !osi&ila fa&ricarea unei folii su&tiri$ dar se vor !utea o&tine folii mai groase$ eventual colorate$ ale caror !ro!rietati mecanice vor fi a!ro!iate de cele o&tinute din materia !rima noua. )rimele M)1 la care s%a !us !ro&lema recircularii +M)1t au fost cele de mare tona' 0)5$ )3($ )+$ A6+1$ aceasta ca urmare a cantitatilor mari de astfel de materiale rezultate la !relucrarea lor. "n ultimii ani insa$ o im!ortanta deose&ita s%a acordat recircularii +M)1t rezultate le !relucrarea te,no!olimerilor 0)A$ )($ )OM$ )+2$ ) 25 etc.1 la care$ c,iar daca cantitatile de +M)1 formare sunt mici ele au un cost ridicat si in multe cazuri sunt deficitare.

IV. OPERATII DE PREGATIRE

)entru a !utea fi reintroduse in circuitul de !roductie +M)1t tre&uie$in marea ma'oritate a cazurilor$ su!use unor o!eratii de !regatire care au ca sco! aducerea acestora la forma si dimensiunile materialului nou 0 granule sau !ul&ere 1 cu care$ de o&icei$ se amesteca 0fig. 1.6 1.

4nitate de !relucrare

de&avurare

(ontrol (. .(.

!roduse finite

+M)1t

sortare

Maruntire$ macinare

aiere in cazul in care deFeurile au dimensiuni mari Material nou

aglomerare

Amestecare cu material nou

granulare

Aditivare$ uscare$ omogenizare

2ig.1.6. 2lu-ul o!eratiilor de !regatire a +M)1t

)rima o!eratie din flu-ul o!eratiilor de !regatire a +M)1 este cea de s!alare a acestora de !rodusul fa&ricat. +e!ararea se realizeaza !rin de&avurare$ taierea marginilor$ o!eratii ce !ot fi acute manual sau mecanizat$ !recum si !rin reEinerea !roduselor necores!unzatoare din !unct de vedere calitativ. *a +M)1t astfel colectate se adauga si cele rezultate la !ornirea si o!rirea instalatiilor de !relucrare. "n cadrul o!eratei de sortare a +M)1t tre&uie sa se tina seama de gradul de degradare$ forma si dimensiunile acestora. Materialele secundare care !rezinta semne evidente de degradare se elimina din sistemul de recirculare. (ele de dimensiuni mari se se!ara de +M)1t cu dimensiuni mici$ ultimile fiind trimise direct la maruntire in tim! ce !rimele sunt su!use mai intai unei o!eratii de taiere si a!oi sunt diri'ate la maruntire. 5-ista si cazuri in care sortarea !e dimensiuni nu este necesara$ morile de maruntire avand desc,ideri si dis!ozitive adecvate !relucrarii +M)1t indiferent de marimea acestora. Atunci cand este necesara taierea in &ucati a +M)1t cu dimensiuni mari 0tevi$ cuve mari etc.1$ aceasta o!eratie se realizeaza cu a'utorul unor fierastraie 0circulare sau cu &anda1 sau cu g,ilotina. )entru +M)1t su& forma de folie sau g,emuri incalcite de fi&re$ !rin aglomerare se asigura cresterea densitatii la gramada a +M)1t$ facandu%le a!te !entru a fi alimentate la utila'ele de !relucrare.

"n unele cazuri$ inainte de a fi amestecate cu material nou sau !relucrate$ +M)1t tre&uie su!use unor o!eratii de aditivare$ uscare$ omogenizare si granulare. oate aceste o!eratii au ca sco! evitarea degradarii !olimerilor care stau la &aza +M)1t recirculate si o cat mai &una omogenizare a acestora. O!eratiile de !regatire a +M)1t in vederea !relucrarii$ mentionate in fig. 1.6$ fac !arte integranta din flu-ul instalatiilor de recirculare dar nu toate sunt necesare in fiecare dintre acestea. "n functie de te,nologia de !relucrare$ ti!ul si forma de !rezentare a +M)1t si com!le-itatea sc,emei de recirculare$ una sau mai multe dintre aceste o!eratii !ot sa li!seasca. "ndiferent insa de +M)1t tre&uie sa se tina seama de !relucrare care se ado!ta$ la alegerea sc,emei de recirculare a +M)1t tre&uie sa se tina seama de urmatoarele recomandari. % materialul o&tinut in instalatia de !regatire a +M)1t 0maruntire aglomerat sau granulat1 tre&uie sa ai&7 o distri&utie uniforma a dimensiunilor !articulelor si sa fie li!sit de !raf sau de &ucati mai mari; % sa se evite amestecarea diferitelor ti!uri de +M)1t$ c,iar daca au la &aza acelasi ti! de !olimer dar de !roveniente si caracteristici diferite sau ti!uri diferite de !olimeri din aceeasi clasa; % sa se evite contaminarea +M)1t cu !raf$ im!uritati metalice$ alte ti!uri de M)1 etc. ; % de!ozitarea +M)1t sa se faca in locuri curate si uscate !entru a evita contaminarea lor si a&sor&tia de umiditate de catre acestea; % sa nu se recircule +M)1t !rezentGnd semne evidente de degradare 0arsuri$ inc,iderea !ronuntata a culorii1; % in cursul fa&ricarii unui anumit !rodus$ !ro!ortia de +M)1t sa fie constanta !entru a asigura uniformitatea !relucrarii. Aceasta !ro!ortie se sta&ileste e-!erimental !entru fiecare caz in !arte$ avandu%se in vedere ti!ul M)1$ calitatea +M)1t$ te,nologia de !relucrare si caracteristicile cerute !rodusului finit fa&ricat; % sa se tina seama de modificarea indicelui de fluiditate si sensi&ilizarea la actiunea caldurii a M)1 la re!relucrare si sa se ado!te !arametrii cores!unzatori de lucru; % sa se ai&a in vedere ti!ul M)1 recirculat; !entru !olimeri care a&sor& usor umiditatea din aer 0)A$ )($ )OM$ A6+1 tre&uie sa se !revadainstalatii cores!unzatoare de uscare inainte de reintroducerea +M)1t in circuitul de !roductie; % unele M)1$ cum ar fi cele !e &aza de )OM$ )+ etc.$ contin lu&rifianti care se !ierd in tim!ul !rimei treceri !rin utila'ul de formare$ si$ dre!t urmare$ tre&uie inlocuiti. "n alte cazuri 0)3($ )) etc.1 este necesara adaugarea in amestec a unor cantitati su!limentare de sta&ilizatori. &.Maruntirea. +M)1$ asa cum rezullta ele in urma se!ararii de !rodusul fa&ricat sunt colectate la utila'ele de !relucrare$ nu !ot fi reintroduse in circuitul de !roductie deoarece se !rezinta su& forme si dimensiuni care nu sunt acce!tate de catre masinile de formare 0 masini de in'ectie$ e-trudere etc.1. )rima o!eratie din flu-ul de !regatire la care sunt su!use aceste materiale este cea de maruntire. "n acest sco! !ot fi folosite diferite ti!uri de agregate$ dar cel mai adesea se recurge la morile cu cutite . "n !rinci!iu$ aceste mori au la &aza un rotor cu cutite care$ im!reuna cu carcasa 0!e care sunt montate de asemenea cutite 1 si sita de sortare alcatuiesc camera de maruntire. 0fig.1.7 1. Materialul ce urmeaza a fi su!us !relucrarii este introdus in camera de maruntire$ folosind in acest sco! desc,iderea de alimentare. Aici el este !rins intre cutitele fi-e de !e carcasa si cele mo&ile de !e rotor avand loc astfel o !rima taiere a materialului. 6ucatile rezultate$ se aseaza dezordonat$ in camera de maruntire$ fa!t ce face a urmatoarele o!eratii de taiere$ sa determine reducerea considera&ila a dimensiunilor !articulelor$ !ana ce acestea a'ung la m7rimi com!ara&ile cu cele ale oc,iurilor sitei de

18

sortare si !ot sa treaca !!rin aceasta. Marimea oc,iurilor sitei determina dimensiunea ma-ima a !articulelor rezultate la maruntire.

2ig.1.7. +ectiunea transversala !rin camera de maruntire a unei mori cu cutite. 1 < rotor; 2 < cutitele rotorului; 3 < cutitele de !e carcasa; 4 < sita de sortare; 5 < alimentare; 6 < evacuare.
)entru maruntirea +M)1 se !ot folosi mori cu cutite sim!le sau du&le$ dre!te 0cu muc,iile !aralele1 in ung,i sim!lu$ sau in ung,i du&lu. Montarea in !ozitie inclinata a cutitelor de !e rotor asigura o taiere !rin forfecare$ mai convena&ila$ fa!t ce !ermite reducerea considera&ila a zgomotului si a consumului de energie. #eoarece inclinarea intr%o singura directie a cutitelor de !e rotor determina trans!ortul unilateral in directie a-iala a materialului din camera de maruntire$ acestea se fi-eaza o&lic$ alternativ 0in ung,i du&lu1. (utitele de !e carcasa se monteaza in !ozitia cea mai favora&ila de intrare a materialului care urmeaza a fi maruntit. Modul de fi-are a acestor cutite este determinat de ti!ul si dimensiunile +M)1 !entru care s%a !roiectat moara. *ungimea de taiere !oate servi la a!recierea ca!acitatii de maruntire a unei mori cu cutite numai in mod conditionat$ deoarece nu da nici o indicatie in legatura cu masura in care aceasta lungime este efectiv utilizata. Avand in vedere relatia liniaradintre ca!acitatea de maruntire 0e-!rimata !rin ls1 si !rinci!alele marimi constructive ale morilor cu cutite$ se considera ca acestea !ot fi variate in limite largi$ in functie de necestitati. 5-ce!tie face viteza de rotatie a rotorului care nu !oate fi aleasa oricum$ deoarece viteze !eriferice mari ale acestuia !ot determina incalzirea ra!ida a materialului su!us maruntirii si$ !rin aceasta$ &locarea morii. Alimentarea agregatului cu +M)1 se face su& un ung,i de 459 fata de a-a rotorului$ folosind in acest sco! doi cilindrii antrenati$ dintre care cel su!erior este mo&il$ !utand fi ridicat si co&orat in functie de grosimea materialului su!us maruntirii. *a astfel de agregate$ cutitele de !e rotor sunt fi-e$ iar cel de !e

11

carcasa 0contracutitul1 este regra&il. #iversele ti!uri de cutite care !ot fi montate la acest agregat ofera !osi&ilitatea o&tinerii unor granule de forma cu&ica de 1.5 < 6 mm !e latura. )entru maruntirea +M)1 su& forma de folie 0rezultate la termoformare$ margini ne!aralele de la e-trudare$ calandrare etc.1 se !ot utiliza masini de ti!ul celor din fig. 1.1;. Acestea lucreaza du!a !rinci!iul morilor de taiat folie$ e-ecutand taierea atat in directie longitudinala cat si transversala. +e livreaza in doua variante constructive. % cu doi ar&ori mo&ili 02 a-e1; % cu !atru ar&ori mo&ili 04 a-e1. 2iecare ar&ore mo&il$ atat la ti!ul de doua a-e 0fig. 1.1;a1 cat si cel cu !atru a-e 0fig. 1.1;&1$ are montate o serie de cutite ti! roata 0in forma unor freze de disc1. (utitele se monteaza in linie si se se!ara intre ele !rin distantiere. 3arfurile cutitelor se su!ra!un !e o lungime de 14 mm$ iar distanta dintre doua cutite o!use este de 8.1 mm. Muc,iile taietoare ale cutitelor sunt astfel orientate$ ca folia in tim!ul taierii sa fie trasa intre cutite; mai intai varful cutitului !atrunde in material iar a!oi acesta este tras in !aralel$ cu muc,ia cutitului$ care e-ecuta taierea in lungime. 6ucatile de +M)1 o&tinute nu de!asesc 2.5H7 mm si au forma regulata.

2ig. 1.1;. +c,ema de !rinci!iu a agregatelor de maruntire a foliilor continue. 1 < ar&ori mo&ili cu cutite; 2 < a-e fi-e cu raclete !entru curatirea cutitelor; 3% tam&ur de g,idare; 4 < carcasa su!erioara.

12

)lecand de la !rinci!iile descrise s%au construit numeroase ti!uri de mori cu cutite care se diferentiaza !rin. % conce!tie$ ro&ustete$ !ozitia a-ului rotorului; % marimea si locul de fi-are a sitei de sortare; % numarul de cutite de !e rotor si carcasa; % viteza rotorului; % marimea si dis!unerea !alniei de alimentare; % modul de montare si reglare a cutitelor etc. Multe dintre ele sunt !roiectate !entru un anume ti! de +M)1 dar$ e-ista si mori cu cutite cu destinatie universala 0!rofile de diferite ti!uri$ cor!uri$ cave voluminoase$ folii etc.1. Acestea din urma au o geometrie s!eciala a rotorului si sunt dotate cu mai multe seturi de cutite. Acestea se monteaza de o&icei in ung,i$ !entru a asigura o linie de taiere controlata care sa nu !roduca socuri. (a!acitatea de maruntire a morilor cu cutite este determinata de !uterea motorului de antrenare$ ele alegandu%se in functie de ti!ul +M)1 !entru care urmeaza a fi folosite si de caracteristicile lor constructive. )rinci!alele conditii im!use morilor cu cutite se refera la realizarea unui material granular cu muc,iile taiate dre!t$ fara !raf sau asc,ii$ functionarea fara zgomot si in de!lina siguranta !rivind normele de !rotectia muncii. 2a!tul ca functionarea continua si in siguranta a morilor cu cutite im!lica ec,i!area acestora cu motoare !uternice$ de multe ori su!radimensionate$ a facut ca o!eratiile de maruntire a +M)1 in astfel de utila'e sa fie mari consumatoare de energie. #re!t urmare$ s%a trecut$ acolo unde a fost !osi&il$ la inlocuirea morilor cu cutite cu alte ti!uri de agregate destinate aceluias sco!. #intre aceste agregate de inlocuire le mentionam in !rimul rand !e cele de ti! Ierglomat. Acestea au la &aza o cuva cilindrica verticala desc,isa la !artea su!erioara si inc,isa la cea inferioara. )rin ca!acul inferior al cuvei !atrunde un a- care se fi-eaza o traversa$ iar !e aceasta doua cutite ce !ot fi antrenate in miscare de rotatie. #easu!ra traversei mo&ile sunt fi-ate$ in !eretele cuvei$ cutite dis!use radial. Maruntirea +M) su& forma de folie are loc !rin sfasiere$ ca urmare a !rinderii acestora intre cutitele fi-e si cele mo&ile. 3iteza !eriferica a acestora din urma !oate sa a'unga !ana la 78 mHs %1. 5vacuarea materialului maruntit se !oate face direct$ !rintr%un stut de evacuare am!lasat la &aza cuvei$ dar e-ista si cazuri in care se recurge mai intai la s!alarea +M)1 si a!oi evacuarea lor. "nrtr%o serie de instalatii$ cuvele de ti! Ierglomat asigura si aglomerarea +M)1 maruntite. ot in sco!ul maruntirii +M)1 su& forma de folie !ot fi folosite si cuve Ierglomat ovale. +!re deose&ire de cele de mai sus$ care au un singur a- cu cutite$ acestea sunt !revazute cu doi ar&ori !e care se monteaza traverse !ortcutit. (ei doi ar&ori se rotesc in acelasi sens. #eoarece montarea cutitelor mo&ile !e traversa diagonala favorizeaza formarea unor !ac,ete de marerial intre acesta si fundul cuvei$ s%a trecut la fi-area lor !e un disc. rans!ortul si distri&utia materalului in zona de taiere a acestor cuve !oate fi im&unatatit !rin montarea !e disc a unor nervuri. (uvele de ti! Ierglomat !ot fi folosite si !entru maruntirea &uteliilor cu !ereti su&tiri. Maruntirea +M)1 su& forma de folii sau de &utelii in cuve Ierglomat este avanta'oasa din !unct de vedere economic numai !entru ca!acitati mari de !roductie$ ceea ce inseamna agregate de volum mare$ costisitoare si greu de e-!loatat. ot !entru maruntirea +M)1 su& forma de folie$ !ot fi folosite si agregatele cu cutite de taiere su& forma de elice. Acestea au la &aza o cuva cilindrica verticala cu !artea inferioara conica$ in centrul caruia

13

se gaseste un a- !e care sunt montate mai multe cutite ti! elice. )rin antrenarea in miscare de rotatie a a-ului central$ cutitele de !e acesta determina maruntirea foliei introduse in cuva. (irculatia materialului in zona activa si s!re gura de evacuare este controlata de doua elemente de diri'are 0su!erior si inferior1. "n ultimii ani$ !entru maruntirea +M)1 su& forma de folie se utilizeaza din ce in ce mai mult utila'e de ti!ul celor folosite !entru destramarea materialelor secundare te-tile. (a!acitatea de maruntire a acestor utila'e este cu mult mai mare decat a agregatelor discutate$ iar consumul s!ecific de energie este de a!roa!e de 18 ori mai mic. #imensiunile !articulelor o&tinute du!a maruntirea foliilor in astfel de agregate este de 188 < 388 mm. )entru maruntirea +M)1 cu structura celulara si in s!ecial a celor din )+ e-!andat se folosesc agregate ti! JrozatorK. )artea activa a acestor agregate este formata dintr%un rotor orizontal !e care sunt montate mai multe cutite in forma de stea cu !atru &rate !revazute cu g,eare se!arate. "n urma interactiunii dintre &ratele mo&ile antrenate in miscarea de rotatie si +M)1 cu structura celulara$ acestea din urma se transforma in &ucati mici 0in cazul )+ e-!andat in !erle1 care stra&at sita de la !artea inferioara a cuvei agregatului. #eoarece !articulele rezultate in urma maruntirii +M)1 cu structura celulara sunt usoare si trec greu !rin sita$ agregatul este !revazut cu un sistem de as!iratie a materialului maruntit. '. Macinarea fina. "n cazul formarii !rin formare rotationala sau sintetizare se folosesc M)1 su& forma !ulverulenta. Aceasi situatie se intalneste si in cazul fa&ricarii tevilor sau a altor !rofile din )3(%4$ folosind e-trudere cu doi melci. )entru reintroducerea in circuitul de !roductie a +M)1 rezultate in urma unor asemenea !rocedee de !relucrare este necesar ca acestea sa fie aduse tot !ana la faza de !ul&ere. Morile cu cutite care asigura formarea unui material granular cu dimensiuni minime ale !articulelor de 2 < 3 mm$ nu !ot fi folosite !entru aducerea +M)1 la stadiul de !ul&ere. "n astfel de cazuri este necesara o a doua trea!ta de maruntire < macinarea fina < du!a cea realizata in mori cu cutite. Aceasta a doua trea!ta se realizeaza in mori de constructii diferite$ la care se !roduc viteze de lovire de !ana la 188mHs%1. Macinarea fina a +M)1 !ana la !articule avand dimensiuni cu!rinse intre 188Lm si 588Lm !oate fi realizata la tem!eratura mediului am&iant$ folosind mori conventionale 0mori cu stifturi$ cu &ile $ cu ciocane etc.1. Aceste mori !ot fi !revazute cu site de sortare !ro!rii$ dar cel mai adesea ele sunt incluse intr%o instalatie de macinare care functioneaza in circuit inc,is 0fig. 1.261. in cadrul acestor instalatii$ !rodusul o&tinut in urma macinarii este trimis la o sita vi&ratoare cu a'utorul careia se se!ara materialul grosier care se recircula la moara. "n functie de ti!ul morii si a !olimerului care sta la &aza +M)1 macinat$ !ro!ortia de refuz la sita de sortare !ote sa a'unga !ana la 25:$ !ul&erea constituita din !articule avand dimensiuni cores!unzatoare sco!ului urmarit$ se colecteaza in saci si se trimite la !relucrare. )rinci!ala dificultate a o!eratiei de macinare fina deriva din fa!tul ca ma'oritatea +M)1$ la tem!eratura mediului am&iant$ se gasesc in stare vasco!lastica. Aceasta face ca$ la macinarea in aceste conditii$ dimensiunile !articulare o&tinute sa nu !oata fi reduse su& 188Lm$ iar tendinta de aglomerare a acestora sa fie mare. "n urma !roceselor de frecare ce au loc intre !articulele de material si intre acestea si !eretii cuvei$ se !roduce incalzirea +M)1 !ana a!roa!e de tem!eratura lor de vitrifiere. "n momentul in care se atinge un anumit grad de gelifiere a materialului$ in cuva cilindrica 1$ se adauga din dozatorul 7$ o cantitate determinata de a!a astfel calculata$ incat sa asigure solidificarea !olimerului$ dar sa se si eva!ore com!let datorita caldurii !reluate de la acesta. Materialul solidificat este maruntit grosier intre cutitele fi-e si cele mo&ile si a!oi trecut la moara cu cutite 5. du!a o noua maruntire in aceeasi moara$ materialul este trans!ortat !neumatic la ciclonul 6$ care serveFte si !entru se!ararea acestuia de aerul de trans!ort.

14

Materialul granular o&tinut cu a'utorul acestei instalatii este constituit din !articule avand dimensiuni cu!rinse intre 2 si 15 mm. Acest material !oate fi recirculat direct la !relucrare sau trimis la o instalatie de granulare. "n cazul aglomer7rii foliilor din )5 este admis ca materialul o&tinut sa ai&a o umiditate reziduala de su& 8.15: 0ta&elul 1.@1.

Tabelul 1.9. Caracteri$ticile a(l"#eratului ")tinut in in$talatiile de ti Pr"(re$$*+er(l"#at. (aracteristica (ontinutul de umiditate$ : #ensitatea$ DgHm%3 (om!ozitia granulometrica$ :. % !articule cu dimensiuni su& 3 mm; % !articule cu dimensiuni intre 3 < 5 mm; % !articule cu dimensiuni intre 5 < 7 mm; % !articule cu dimensiuni !este 7 mm. valoarea Min. 8.1 358 51.7 25.5 1;.3 4.5

#istri&utia oarecum larga a dimensiunilor !articulelor face ca greutatea volumtrica a aglomeratului sa fie varia&ila 0388 < 458 DgHm%31$ fa!t ce determina dificulatati la !relucrarea in continuare a acestuia. *a acest dezavanta' se adauga si cel legat de im!osi&ilitatea se!ararii im!uritatilor mecanice$ eventual !rezente in +M)1 si fa!tul ca instalatiile de acest ti! !ot fi utilizate !entru aglomerarea unei game restranse de +M)1. "nstalatiile de ti! )rogress%Ierglomat !ot avea in com!onenta lor cuve de diferite marimi$ care asigura Far'e de !ana la 58 Dg. (a!acitatea de aglomerare a acestor instalatii este de ;8 < 458 DgH, %1 0ta&elul 1.181$ c,eltuielile s!ecifice de !relucrare variind in functie de gradul de utilizare al instalatiei 0fig. 1.361. )artea !rinci!ala a acestei instalatii este /egenolu-%ul. Acesta este un agregat de aglomerare$ constituit dintr%o cuva semicilindrica orizontala in care sunt montate doua a-e. )e ele sunt fi-ate cutite care se intersecteaz7 la mi'loc ca un foarfece. #atorita miscarii de rotatie in sens contrar a cutitelor 01588 rotHmin%11 +M) 1 sunt maruntite si amestecate intens$ fa!t ce !ermite ca simultan cu aglomerarea sa se asigure si introducerea in acestea a noi cantitati de aditivi. (7ldura rezultata din frecare determina !lastifierea +M)1 !entru a caro solidificare se foloseFte a!a. A!a introdusa in /egenolu- se elimina !rin eva!orare datorita caldurii acumulate in +M)1 aglomerate. "n final$ materialul se !rezinta su& forma de granule sferice. *a o greutate a Far'ei de 48 < 68 Dg$ instalatia !oate asigura aglomerarea a 688 Dg !e ora. Acest sistem de aglomerare este adecvat in cazul +M)1 care au la &aza )5$ ))$ )3( si )5 ).

15

Materialul granular o&tinut cu instalatiile de ti! /egenolu- !oate fi !relucrat ca atare sau !oate fi su!us unei o!eratii de regranulare cu a'utorul unui e-truder. O instalatie de aglomerare !utin deose&ita de cele discutate a !us la !unct si firma )allmann 0Germania1 0fig. 1.3;1. "n cadrul acestei instalatii$ +M)1 su& forma de folii$ fi&re sau !roduse cu structura celulara$ in !reala&il maruntite$ sunt trimise cu a'utorul unui melc dozator intr8un tur&ocom!actor. +u& actiunea fortelor de frecare are loc incalzirea si aglomerarea mateialului$ du!a care acesta este o&ligat sa treaca !rin orificiile unei filiere. 2ilierele astfel o&tinute sunt granulate !rin taiere in stare fluid%vascoasa$ iar granulele o&tinute sunt racite cu aer in tim!ul trans!ortului acestora. #aca este necesar$ instalatia !oate fi com!letata cu dis!ozitive de dozare a unor noi cantitati de aditivi 0coloranEi$ lu&refianti$ sta&ilizatori etc.1. Aceste instalatii sunt livrate in trei marimi$ cu !uteri instalate intre 28 si @8 DC si ca!acitati de aglomerare de 158 < 588 DgH,%1. Granulele o&tinute cu a'utorul acestor instalatii sunt uniforme ca diametru si au o curgere foarte &una. "ntre!rinderi mai mici$ care nu%si !ot !ermite sa ac,iziEioneze o instalatie s!eciala de aglomerare a +M)1 !ot sa%i im!rovizeze una folosind un mala-or ra!id$ de ti!ul celor utilizate curent in industria de !relucrare a M)1. acest sistem de aglomerare !rezinta avanta'ul ca atat incalzirea cat si racirea materialului are loc in acelasi utila'. Modul de transformare a mala-orului ra!id in agregat de aglomerare a fost !us la !unct de firma /,einst,al Masc,inen&an$ Bansc,el Munstoffmasc,inen 0Massel$ Germania1. Agregatul are la &aza cuva calda a mala-oarelor ra!ide de constructie o&iFnuita$ !e al caro ca!ac su!erior se monteaza o teava inelara !revazuta cu g7uri de dimensiuni mici !rin care se sufla aer. 5licea mala-orului se com!leteaz7 cu doua !alete. Materialul secundar$ in !reala&il maruntit$ se introduce in cuva agregatului unde$ su& actiunea elicei montata la !artea inferioara a acesteia este antrenata in miscarea ascendenta. su& actiunea fortelor de frecare dezvoltate in sistem$ materialul se incalzeste si a!oi se aglomereaz7 in &ugari. 3iteza !eriferica initiala a elicei agregatului este de 48 mHs%1$ aceasta reducGndu%se la 28 mHs%1 du!a incalzirea materialului. #u!a aglomerare$ !rin teava inelara montata !e ca!acul su!erior se introduce aer su& !resiune$ acesta determinGnd racirea materialului si evitarea li!irii aglomeratului de cuva. Aglomeratul o&tinut este eliminat !rin gura de desc7rcare a cuvei iar$ daca este necesar$ acesta se su!une unei o!eratii su!limentare de maruntire intr%o moara cu cutite. #urata totala a unui ciclu de aglomerare este de ; < 18 min.$ din care 4 < 6 min. revin !erioadei de incalzire a materialului. Agregatele livrate de firma Bensc,el$ in trei marimi constructive cu ca!acitati ale cuvei de 288$ 588 si 1888 l$ !ot fi folosite !entru aglomerarea +M)1$ su& forma de folii avand la &aza )5$ )) si )+. Acestea ofera o solutie avanta'oasa si economica de aglomerare a +M)1. )e &aza !rinci!iului ela&orat de firma Bensc,el s%au construit si alte ti!uri de agregate de aglomerare$ cele mai cunoscute fiind masina 2oliolu- a firmei )astmac,inen 0Gelderland$ Olanda1 si cea de ti! (ondor ;88$ a lui Nilco AG 0No,len$ Germania1. O atenEie deose&ita tre&uie acordata aglomer7rii +M)1 cu structura celulara$ aceasta datorita greutatii lor volumetrice mici si !rezentei in acestea a unor urme de agenti de e-!andare. )entru astfel de +M)1 s%au !us la !unct mai multe !rocedee s!eciale de aglomerare dintre care mentionam$ in !rimul rand$ !e cel ela&orat de "nstitutul !entru !relucrarea materialelor !lastice din Aac,en 0Germania1. (onform acestui !rocedeu$ ++M)1 cu structura celulara avand la &aza )+$ se Onc7lzesc !ana la 118P( su& vacuum. "n aceste conditii$ gazul continut in celule difuzeaz7 !rin !eretii

16

acestora si ca rezultat !articulele de +M)1 se contracta. Materialul granular o&tinut !oate fi !relucrat !rin e-trudere sau in'ectie$ !rodusele realizate avand usoare urme de e-!andare. O alta cale de aglomerare a +M)1 cu structura celulara din )+ are la &aza incalzirea acestora$ in !reala&il maruntite$ intr%o autoclava cu a!a su!raOnc7lzita si menEinerea lor la 8.5 < 1.18 MAHm %2 un tim! determinat. #u!a racire si uscare$ materialul o&tinut este su!us !relucrarii. )entru aglomerarea +M)1 cu structura celulara avand la &aza !olimeri termo!lastici !oate fi folosita si instalatia a carie sc,ema de !rinci!iu este !rezentata in fig.. Materialele secundare rezultate la fa&ricarea !roduselor cu structura celulara sunt maruntite mai intai in moara cu cutite$ 1$ de!ozitate a!oi in &unc7rul 3$ si trecute cu a'utorul rotii celulare 4$ la 'g,ea&ul vi&rator 5. Aceasta are o constructie s!eciala$ cu !eretii du&lii !rin care circula un agent de racire si !revazut cu un sistem de vi&rare longitudinala. #easu!ra 'g,ea&ului vi&rator se gaseste radiantul 6$ cu a'utorul c7ruia$ !articulele cu structura celulara sunt incalzite !ana la tem!eratura la care are loc contracEia acestora si sintetizarea lor. /acirea 'g,ea&ului are ca sco! evitarea ader7rii !articulelor de material la su!rafaEa interioara a acestuia. /ezulta o &anda de material care este trecuta la dis!ozitivul de com!actare 7$ r7cita cu un 'et de aer si a!oi granulata. Granularea se face cu un dis!ozitiv s!ecial sau cu moara cu cutite. Materialul granular o&tinut$ singur sau in amstec cu un material nou$ se trimite la re!relucrare. "nstalatia asigura o crestere a densitatii materialelor de a!roa!e 28 ori si !oate fi folosita !entru aglomerarea +M)1 avand la &aza )+ si co!olimeri ai stirenului$ )3($ )5$ ))$ )MMA etc. (onform acestui !rocedeu$ +M)1 este dizolvat in stiren si du!a adaugarea de diverFi aditivi$ inclusiv iniEiatori de !olimerizare$ soluEia se incalzeste. +e o&tine astfel un )+ cu rezistenta medie la soc$ a!t !entru a fi !relucrat !rin e-trudere si in'ectie. Aecesarul de monomer este de a!ro-imativ 188 cmQ la 1 Dg de +M)1. Ai!!on /e!romac,ine "ndustrR (o. 0Sa!onia1 a !us la !unct o instalatie s!eciala !entru recircularea +M)1 cu structura celulara !e &aza de )3(. "nstalatia are la &aza un e-truder care nea!7rat tre&uie sa fie cu zona de degazare. ,. Aditi-area. 5-ista situatii in care +M)1 maruntite sau macinate fin$ inainte de a fi trimise la re!relucrare tre&uie amestecate cu noi cantitati de aditivi ca sta&ilizatori$ lu&rifianti$ coloranEi etc. "n cazul in care +M)1 urmeaza a fi su!use aglomer7rii$ omogenizarea acestora cu noile cantitati de aditivi se !oate face in cadrul acestei o!eratii. #aca re!relucrarea +M)1 se face fara aglomerare$ sau acestea tre&uie su!use regranularii !e utila'e s!eciale$ amestecarea lor cu aditivi 0Aditivarea1 se realizeaza in utila'e s!ecial destinate acestui sco!. O &una dis!ersare a diferitilor aditivi intre !articulele de +M)1 !oate fi asigurata cu a'utorul unei game largi de amestec7toare. % amestec7toare mecanice cu to&a rotativa; % amestecatoare cu organe interioare de amestecare; % amestec7toare !neumatice. "n cazul folosirii amestec7toarelor mecanice cu to&a rotativa$ materialele solide$ su& forma de granule sau !ulverulenta sunt introduse in interiorul utila'ului$ care se !rezinta su& forma unei to&e sau tam&ur$ cu diverse configuraEii si care se roteFte in 'urul unei a-e 0fig. 1.441. rotirea to&ei !arEial um!lute face ca conEinutul acesteia sa se de!laseze$ dintr%o !arte in alta sau sa se roteasc7. #u!a un numar mare de rotaEii se realizeaza omogenizarea.

17

(el mai sim!lu utila' de acest ti! este amestec7torul cilindric ce se roteFte orizontal in 'urul !ro!riei a-e 0fig. 1.44a1. cilindrul este um!lut !arEial cu material care tinde sa se roteasc7 im!reuna cu to&a$ !ana ce se de!aseste ung,iul de taluz natural$ in acest moment$ materialul de la !artea su!erioara aluneca in 'os. Amestec7torul tre&uie sa faca un numar mare de rotaEii !entru a se o&tine un !rodus omogen. (el mai im!ortant dezavanta' al acestui ti! de utila' este a&senta a!roa!e totala a de!las7rilor a-iale.

2ig. 1.44. amestec7toare mecanice cu to&a rotativa.

#in aceasta cauza$ ra!ortul dintre lungime si diametru tre&uie sa fie cat mai a!ro!iat de unitate. Modificari ale acestui amestec7tor includ. % rotirea cilindrului in 'urul unei a-e normale la a-a de simetrie 0fig. 1.44&1; % inclinarea cilindrului$ rotirea are loc in 'urul unei a-e orizontale dis!use du!a diagonala !lanului diametral 0fig. 1.44c1; % introducerea unor Ficane interioare; % modificarea formei; se construiesc to&e in forma de !risma ,e-agonala 0fig. 1.44d1$ !risma !7tratica$ 0fig. 1.44e1 sau cu&ica 0fig. 1.44f1. in general$ modificarea formei si inclinarea to&ei favorizeaza miscarea a-iala. Amestec7toarele cu to&a rotativa sunt !revazute cu o gura de Onc7rcare% desc7rcare$ dis!usa in asa fel$ incat desc7rcarea sa se !oata face !rin cadere li&era. Amestec7torul cu con du&lu 0fig. 1.44g1 este unul dintre cele mai utilizate$ deoarece are un s!ectru foarte larg de a!licare si e-!loatare. 5l este indicat !entru materialele !ulverulente care nu au tendinta de aglomerare. Avanta'ul acestor amestec7toare consta in fa!tul ca !rin variatia sectunii de curgere a materialului$ miscarea transversala este mult am!lificata. Amestec7torul cu to&a du&la in 3 0fig. 1.44,1 !rezinta o forma asimetrica a secEiunii de curgere a materialului. 5l este format din doi cilindrii asam&laEi in forma de 3 su& un ung,i de @8P. Materialul este amestecat !rin rotire si a!oi !rin taiere de catre muc,ia ascuEita care%l Om!arte si Ol !reia in cele doua &rate$ iar la Ontoarcere le reuneFte. #esc7rcarea se face !rin cadere li&era !rin desc,iderea !racticata la !artea inferioara a !unctului de Om&inare a cilindrilor. )rin introducerea unor Ficane interioare cu diverse ung,iuri se intensifica mult o!eraEia de amestecare.

1;

Amestec7toarele ti! ciu!erca 0fig. 1.44i1 !ot fi folosite !entru materiale !ulverulente. Avanta'ul lor consta in aceea ca !ermite introducerea de aditivi c,iar si in tim!ul funcEionarii$ folosind in acest sco! desc,iderea centrala de la !artea su!erioara. oate amestec7toarele cu to&a rotativa !rezinta avanta'ul ca sunt sim!le din !unct de vedere constructiv$ dar si dezavanta'ul unei eficacitati reduse a amestec7rii. #in categoria amestec7toarelor mecanice$ cu organe interne de amestecare fac !arte un numar mare de utila'e$ de constructii foarte diferite. 3arietatea acestora se datoreste formei si !ozitiei amestec7torului si in s!ecial$ a organelor interioare acEionate. #aca avem in vedere amestec7torul cu elice 0fig. 1.451$ acesta este format dintr%o cuva orizontala 1$ cu un fund rotund si ca!acul !lan. Organul activ este format din doua &enzi 2$ dis!use in forma de elice$ fi-ate cu a'utorul unor &rate radiale de un ar&ore central 3$ actionat de un motor. "n cazul amestec7torului cu doua elice$ infasurarea acestora este inversa$ in asa fel incat elicea e-terioara de!laseaz7 materialul a-ial intr%o directie$ iar elicea interioara asigura de!lasarea acestuia in directia contrara. "n afara de miscarea cauzata de elice$ gradul de amestecare a materialului este am!lificat !rin miscare radiala$ de unde el cade din nou in masa !rinci!ala$ dar intr%un loc diferit de cel in care a fost initial. #e!lasarea radiala este mai intensa decat cea longitudinala. )entru a evita staEionarea materialului langa !erete$ elicea e-terioara se !oate construi in asa fel incat sa racleze !eretele cuvei. Amestec7torul cu elice !oate funcEiona continuu sau discontinuu. 5l este !revazut cu gura de Onc7rcare$ 4$ la un ca!7t si cu gura de desc7rcare$ 5$ !lasata la ca!atul o!us. 4nele amestec7toare de acest ti! au o gura de desc7rcare centrala. Acestea sunt !revazute cu doua elice e-terioare cu infasurarea o!usa$ care Om!ing materialul de la ca!ete s!re centru$ iar cu doua elice interioare$ o !arte din material este de!lasat in directie o!usa. )entru Aditivarea +M)1 su& forma de !ul&ere$ in s!ecial a celor !e &aza de )3($ se !ot folosi amestec7toare ra!ide. Amestec7toarele !neumatice$ deFi larg folosite in industria de !relucrare a M)1$ nu si%au g7sit utilizare in cadrul instalatiilor de recircularea a +M)1. 5-ista cazuri in care$ reintroducerea in circuitul de !relucrare a unor +M)1 necesita amestecarea acestora cu !lastifianEi. Aceasta o!eratie nu !oate fi realizata cu nici unul din amestec7toarele de'a mentionate. "n aceste cazuri se recurge la mala-oare interne$ larga utilizare ca!atand cele de ti! 6an&urR. Mala-orul 6and&urR este format dintr%o carcasa 1$ fi-ata !e un &atiu 2$ in interiorul careia se afla camera de amestecare 3. aceasta este construita din doi cilindri intre!atrunsi$ cu sectiune transversala in forma de ;. "n interiorul camerei de amestecare sunt montate doua rotoare !rofilate 4$ !rin a caro rotire se realizeaza mala-area. "ntroducerea materialelor solide se face manual sau cu a'utorul cu!ei 5$ in care Far'a este !reg7tita dinainte. (om!onentele lic,ide se introduc !rin racordul 6. inainte de Onc7rcare se desc,ide cla!eta 7$ si se ridica !istonul ;$ !rin ationare !neumatica a !istonului @. camera de um!lere 18$ este !revazuta cu nu racord 11$ !entru as!iraEia va!orilor si a !rafului care se dega'a in tim!ul um!lerii$ si cu vizorul 12$ !entru asigurarea controlului. Omogenizarea com!onentelor are loc su& actiunea fortelor de forfecare ce se dezvolta in material. Acesta este !rins intre rotoare sau intre acestea si !eretii camerei de amestecare si este su!us la eforturi de forfecare mari. #urata necesara !entru amestecarea unei Far'e este de 2 < 6 min. #esc7rcarea Far'ei se face !e la !artea interioara a camerei de amestecare. "n acest sco!$ o&turatorul 13$ actionat de la un cilindru !neumatic$ culiseaza in directia camerei de lucru si rotoarele inde!arteaza materialul !rin desc,iderea rezultata. )eretii camerei de amestecare$ rotoarele$ o&turatorul si eventual !istonul inc,izator sunt !revazuti cu cavitati inferioare !rin care circula un agent termic 0a!a calda su& !resiune sau a!a rece1. em!eratura

1@

acestuia este astfel aleasa$ incat la sfarsitul amestec7rii$ materialul sa se gaseasca in stare de scurgere vGscoasa$ fara insa a e-ista !ericolul degradarii lui. ,. U$carea. 4scarea$ ca o!eratie de !regatire a +M)1 in vederea recircularii lor la !relucrare se im!une in cazurile in care de!ozitarea si !7strarea acestora nu s%a facut in conditii cores!unzatoare$ ca si atunci cand acestea au ca!acitatea de a a&sor&i umiditate din aer. )entru uscarea +M)1!ot fi utilizate o gama larga dintre usc7toarele folosite in mod curent in industria de sinteza si !relucrare a !olimerilor. 4tilitate !ractica au ca!atat insa usc7toarele care lucreaza su& vacuum si cele in curent de aer cald. Aceste din urma !ot lucra in strat fi- sau in strat fluidizat. #ar$ unele dificultati legate de ada!terea lor la uscarea +M)1t si de e-!loaterea instalatiilor de acest ti! au facut ca acestora sa le fie !referate sistemele de uscare ce !ot fi montate la !alnia de alimentere a utila'elor de formare sau c,iar in locul acesteia. )entru aceasta ultima situatie$ uscarea se !oate face cu aer cald !roas!7t 0fig. 1.471$ aer cald !arEial recirculat 0fig. 1.4;1 si cu recircularea com!leta a aerului de uscare 0fig. 1.4@1. la !rimele doua sisteme$ umiditatea !reluata de la +M)1t este evacuata in atmosfera cu aerul de uscare 0eliminat total sau !arEial1$ in tim! ce la ultimul sistem acesta este reEinut in doua usc7toare cu silicagel care se regenereaz7 alternativ.4scarea +M)1t este o&ligatorie in cazul in care !olimerii ce stau la &aza acestora sunt sensi&ili la actiunea a!ei 0)A$ )( etc.1 si atunci cand re!relucrarea lor se face !e utila'e ce nu !ermit degazarea to!iturii. .. O#"(eni/area. "n afara de cazurile in care recircularea +M)1 im!une amestecarea acestora cu noi cantitati de aditivi 0Aditivarea1$ e-ista si situatii in care se !une !ro&lema omogeniz7rii unor cantitati mari de astfel de materiale$ in vederea asigurarii uniformitatii com!ozitiei acestora !entru o durata mai mare de tim!. "n acest sco!$ se folosesc agregate de volum mare$ !revazute cu organe active in miscare. #in gama larga a utila'elor ce !ot fi folosite !entru omogenizarea +M)1t 0in !reala&il maruntite sau aglomerate1$ im!ortanta !ractica au ca!atat amestec7toarele cu elice verticala si cele cu melci !lanetari. Amestec7toarele cu melc vertical$ nu sunt altceva decat silozuri de material$ in interiorul carora sunt montaEi unul sau mai mulEi melci$ !rin care miscarea lor de rotatie asigura omogenizarea continutului silozului 0&unc7rului1. (a e-em!lu ti!ic !entru astfel de utila' de amestecare !oate fi considerat cel cu un singur melc$ folosit in mod o&iFnuit la omogenizarea granulelor. 0. Granularea. +%a aratat de'a ca materialul granular rezultat la maruntirea in mori cu cutite a +M)1t cu !ereti grosi$ ca si cel o&tinut in instalatiile de aglomerare !oate fi recirculat direct$ fara a determina dificultati in !rocesele de !relucrare. 5-ista insa si !relucratori de M)1 care$ !entru a asigura conditii o!time de recirculare a +M)1t !refera regranularea materialului maruntit !rovenit din M)1 cu !ereti com!acEi si a celui o&tinut in instalatii de aglomerare. Aceasta are ca sco! o&tinerea unui material cu !articule uniforme si de culoare unitara. "n !lus$ !rin aglomerarea +M)1t se asigura Onde!7rtarea din materialul granular a !ul&erii formate la maruntirea acestora si a fasiilor de material nemaruntit$ a caro !rezenta face ca trans!ortul !neumatic si dozarea acestuia sa fie Ongreunata. /egranularea !ermite recircularea la !relucrarea si a unor +M)1t de calitate inferioara din !unct de vedere al as!ectului su!rafeEei si culorii$ folosindu%se in amestec cu +M)1t de calitate su!erioara. )rin regranulare se asigura recircularea la utila'ul de formare a unui material uniform si greutate volumetrica a!ro!iata de care a materialului nou. Montarea unui !ac,et de site la ca!ul e-truderului granulator !ermite filtrarea to!iturii de !olimer$ retinandu%se astfel eventualele im!uritati mecanice !rezente in +M)1t si eliminGnd !rin aceasta o !arte din dificultatile care a!ar la recircularea unor astfel de materiale.

28

"n ultimii ani$ s%au !us la !unct instalatii de granulare directa a +M)1t su& forma de folii$ fi&re sau materiale cu structura celulara$ fara a mai fi necesara aglomerarea si c,iar maruntirea acestora. )entru regranularea materialelor o&tinute in urma maruntirii +M)1t cu !ereti com!acEi sau !rin aglomerarea celor su& forma de folii$ fi&re$ !ul&ere etc. se !ot folosi atat !rocedeele !rin taiere in stare amorf%sticloasa cat si in stare de curgere < vGscoasa$ ultimul dintre acestea !rezentGnd cele mai multe avanta'e. *a granularea !rin taiere in stare amorf%sticloasa$ uniformitatea granulelor este asigurata !rintr%o &una corelare dintre viteza de de&itare a e-truderului si cea de !reluare a materialului 0su& forma de corzi$ &ag,ete$ &anda1. #aca acest lucru nu se realizeaza$ !rodusul e-trudat va avea grosimi sau diametre varia&ile$ fa!t ce va determina formarea unor granule neuniforme. "n cazul instalatiilor de granulare !rin taiere in stare de curgere%vGscoasa$ uniformitatea granulelor se asigura !rin corelarea vitazei de ieFire a materialului din filiera cu viteza cutitelor de taiere. )rocedeele de granulare la care materialul se taie in stare fluid%vascoasa iar racirea granulelor se face cu a!a 0!rin stro!ire sau imersie1 sunt !utin utilizate in cazul +M)1$ aceasta ca urmare a ca!acitatilor mari de !relucrare a instalatiilor ce au la &aza acest !rinci!iu. )entru +M)1 cel mai adesea se folosesc instalatiile de granulare din corzi$ &ag,ete si &anda$ sau cele la care taierea se face cand acestea sunt in stare fluid%vascoasa$ iar !entru racirea granulelor se foloseFte aer. 1. A#e$tecarea cu #aterial n"u. /eintroducea in circuitul de fa&ricaEie a +M)1 ridica$ in cele mai multe cazuri$ !ro&lema amestec7rii acestora cu material nou. "n acest sco!$ in sc,ema instalatiilor de !relucrare%recirculare tre&uie incluse sisteme s!eciale de dozare%amestecare a celor doua ti!uri de materiale 0+M)1t si material nou1. Aceste !ot fi am!lasate fie intre agregatele folosite !entru maruntire$ aglomerare sau granulare si !alnia de alimantare a maFinii de !relucrare$ fie direct la acestea din urma. Alegerea locului de am!lasare si a ti!ului de agregat de amestecare de!inde de forma de !rezentare 0material maruntit$ aglomerat$ granule etc.1 a +M)1 si !ro!ortia acestora$ de !recizia necesara doz7rii si ti!ul instalatiei de recirculare. "n cazul instalatiilor cu agregate centrale de !regatire a +M)1t 0maruntire$ aglomerare$ granulare1 se recomanda folosirea unor agregate de dozare%amestecare am!lasate intre acestea si !alnia de alimentare a maFinii de !relucrare. 4n sistem asemanator este indicat si !entru instalatiile cu !roductie de serie mare$ cum ar fi masinile de in'ectie cu de&avurare automata$ instalatiile !entru e-trudarea foliilor si aglomerarea +M)1 rezultate$ instalatiile de termoformare. )entru amestecarea celor doua com!onente$ in aceste cazuri se utilizeaza amestec7toare de ti!ul celor discutate in !aragraful !rivind Aditivarea si numai in cazuri cu totul e-ce!Eionale se recurge la alte ti!uri de agregate destinate acestui sco!. "n ultimul tim!$ in s!ecial !entru recircularea directa la masinile de !relucrare$ se utilizeaza din ce in ce mai mult unitatile de dozare%amestecare montate direct la !alnia de alimentare a maFinii de !relucrare. )entru +M)1 su& forma de granule 0material granular cu densitate la gr7mada de !este 258 DgH m%3 rezultat direct la maruntirea +M)1 cu !ereti com!acEi$ +M)1aglomerate sau regranulate1 ce tre&uie amestecate cu un material nou tot su& forma de granule$ dozarea si amestecarea com!onenEilor !oate fi asigurata cu unul din sistemele !rezentate in fig. 1.62.

21

2ig. 1.62. +isteme de dozare%omogenizare folosite !entru M)1 su& forma de granule. 1 < &uncare de material; 2 < cuve desc,ise; 3 < &uncar com!artimentat; 4 < su!a!a oscilanta; 5 < !erete des!artitor; 6 < si&ar. "n sc,emele !rezentate in fig. 1.62 se constata ca s%au !us la !unct instalatii la care amestecarea celor doua ti!uri de materiale se realizeaza direct in conducta de alimentare a maFinii de !relucrare 0fig. 1.62a1. "n acest caz$ &uncarele 0cuvele1 in care se gasesc de!ozitate cele doua ti!uri de materiale sunt legate$ !rin intermeiul unui sistem de a&sor&Eie$ la o conducta comuna care asigura alimentarea directa a !alniei maFinii de !relucrare. rans!ortul materialului are loc su& actiunea vacuumului creat intr%un ciclon care !oate fi folosit ca !alnie de alimentare sau ataFat acesteia. /eglarea de&itelor de material se asigura cu a'utorul sistemelor de a&sor&Eie care sunt !revazute cu dis!ozitive de modificare a de&itului de aer ce actioneaza direct asu!ra materialului trans!ortat. Acest sistem de amestecare !rezinta ca !rinci!al avanta'

22

sim!litatea lui constructiva$ iar ca dezavanta' im!osi&ilitatea regl7rii !recise a ra!ortului dintre materialul recirculat si cel nou. Amestecarea celor doua ti!uri de materiale !rin de!unerea lor in straturi succesive in !alnia de alimentare a maFinii de !relucrare 0fig. 1.62&1$ evita !arEial dezavanta'ul sistemului !recedent dar nu rezolva !ro&lema omogeniz7rii amestecului. )entru realizarea straturilor succesive se foloseFte o su!a!a distri&uitoare$ care !reia alternativ material din cele doua linii de trans!ort$ tim!ul de functionare a acesteia !utand fi astfel reglat incat sa asigure orice !ro!ortii ale com!onenEilor. 2olosirea unei su!a!e oscilante !ermite de!unerea de straturi alternative su&tiri$ ceea ce are ca efect o amestecare mai &una in canalul de alimentare a maFinii de !relucrare. *a unele instalatii de !relucrare$ materialul nou si cel recirculat se aduce in com!artimente diferite ale !alniei de alimentare a maFinii de !relucrare 0fig. 1.62c1. Amestecarea com!onenEilor are loc in canalul de alimentare$ dozarea lor realizGndu%se !rin reglarea desc,iderii unor sai&are am!lasate la !artea inferioara a fiec7rui com!artiment. (u e-ce!Eia cazului in care amestecarea celor doua ti!uri de material se face in conducta de alimentare$ celelalte sisteme nu asigura o &una omogenizare a amestecului. )entru a realiza o mai &una omogenizare a celor doi com!onenEi$ !alnia com!artimentata nu se ataseaza direct la masina de !relucrare ci se monteaza deasu!ra !alniei de alimentare a acesteia 0fig. 1.631.

2ig. 1.63. +istem de dozare < omogenizare cu !alnie com!artimentata ataFata !alniei de alimentare a maFinii de !relucrare. 1 < !alnia com!artimentata; 2 < !alnia de alimentare; 3 < dis!ozitiv de comanda.
"n acest caz$ cu a'utorul unui ventilator montat la !artea su!erioara a !alniei com!artimentate se asigura vacuumul necesar incarcarii com!artimentelor cu material nou$ res!ectiv +M)1. in fiecare com!artiment e-ista un sistem care !ermite Onc7rcarea acestuia !ana la un anumit nivel in functie de ra!ortul dintre materialul nou si cel recirculat. *a atingerea nivelului sta&ilit se o!reste alimentarea cu material$ iar in sens invers se sufla aer !entru curatirea filtrului. (onectarea celor doua com!artimente la sistemul de vacuum se face cu a'utorul unei su!a!e.

23

"n !alnia de alimentare a maFinii de !relucrare se gaseste un !al!ator de nivel care comanda as!irarea materialelor in !alnia com!artimentata$ !recum si desc7rcarea acestora atunci cand nivelul amestecului in aceasta a'unge su& o anumita limita. Amestecarea materialului nou cu cel recirculat are loc !rin desc7rcarea concomitenta a continutului celor doua com!artimente ale !alniei. )entru cele mai multe cazuri aceasta amestecare este suficienta si asigura o&tinerea cu &une !ro!rietati fizico%mecanice. Aici unul din sistemele descrise nu !ot fi utilizate in cazurile in care +M)1 se !rezinta su& forma de &ucati 0fulgi1 rezultate la maruntirea foliilor sau a !roduselor cu structura celulara$ iar materialul nou su& forma de granule. Aceasta se datoreste fa!tului ca$ in amestecurile formate din !articule de forme si densitatii diferite$ a!are tendinta de segregare a com!onenEilor. 2. Tran$ "rtul #aterialel"r la$tice $ecundare. )artile com!onente ale instalatiilor de !relucrare si recircularea a +M)1t sunt legate intre ele !rin sisteme de trans!ort. Acestea asigura atat trans!ortul +M)1t la unitatea de maruntire 0macinare fina$ aglomerare$ granulare1 cat si trans!ortul materialului granular la masinile de !relucrare. rans!ortul diferitelor ti!uri de materiale in cadrul instaltiilor de !relucrare a M)1 cu recircularea a +M)1t se !oate face cu mi'loace mecanice$ instalatii !neumatice sau in sistem com&inat. (a mi'loace mecanice de trans!ort se mentioneaza containerele 0in general !entru trans!ortul +M)1t nemaruntite1$ &enzile trans!ortoare$ trans!ortoarele cu melc etc. "nstalatiile !neumatice de trans!ort sunt !referate mi'loacelor mecanice$ in s!ecial$ datorita !osi&ilitatilor mai largi !e care le ofera. "n cazul sistemului com&inat de trans!ort se folosesc$ in general$ trans!ortoare mecanice !entru de!lasarea +M)1t de la masina de !relucrare catre moara de maruntire si instalatii !neumatice !entru trans!ortul materialului maruntit 0aglomerat1 la granulare si de aici la amestecare sau direct la masina de !relucrare. #intre sistemele de trans!ort enunEate$ instaltiile !neumatice !rezinta cele mai mari avanta'e si anume. % asigura folosirea imediata a +M)1t in !rocesul de !roductie; % evita contaminarea +M)1t; % !ermit com!leta automatizare a !rocesului te,nologic$ asigurGnd !rin aceasta o reducere considera&ila a necesarului de mano!era.

24