Descoperirea, publicat n revista Cell, a fost fcut de cercettorii de la Universitatea La Sapienza din Roma.

Are implicaii clinice, dar reprezint i un progres important n nelegerea funciilor acelei pri din genom neimplicat n sinteza proteinelor. Potrivit cercettorilor italieni, anumite molecule de ARN (acid ribonucleic) au o funcie cu totul neateptat: creeaz nite inte false, n scopul de a pcli i a deturna o serie de molecule care altminteri s-ar putea lega aa-numitul ARN-mesager (molecula care prezideaz sinteza proteinelor), dezactivndu-l. Aceste molecule speciale de ARN au fost denumite RNA decoy (ARN-momeal). ARN-ul capcan intr n aciune atunci cnd este deosebit de important ca activitatea ARN-ului mesager s nu fie deranjat i, n mod deosebit, pe parcursul unei faze fundamentale i foarte delicate din viaa celulei: cea a diferenierii. Aceast faz implic o schimbare profund n celul i necesit o producie de proteine superioar celei normale. De obicei, pentru meninerea nivelului optim al cantitii de proteine produse, intr n aciune anumite molecule, aparinnd clasei micro-ARN, care se leag de ARN-mesager i l degradeaz. Dac ns acest lucru ar surveni n timpul diferenierii, pentru celul ar fi un dezastru, iar rolul ARN-ului momeal este tocmai acela de a mpiedica acest lucru s se ntmple. n cadrul studiului lor, biologii italieni au mai demonstrat i c aciunea ARN -momeal este fundamental pentru sinteza corect a proteinelor cu rol esenial n crearea de noi celule musculare: la bolnavii de distrofie muscular Duchenne, la nivel celular exist tocmai o caren de un anumit tip de ARN decoy: linc-MD1. Prin urmare, descoperirea deschide perspective interesante n vederea punerii la punct de noi strategii terapeutice. n celulele mamiferelor, doar un mic procent de ADN genereaz ARN destinat s fie tradus n proteine, n vreme ce o parte semnificativ este transcris n molecule de ARN necodificante, aa cum este i ARN-momeal. Este una dintre ntrebrile fundamentale la care biologii moleculari i geneticienii au ncercat dintotdeauna s rspund: care anume este baza genetic a creterii complexitii funcionale a omului fa de organismele simple? Eforturile nregistrate n secvenierea i analiza genoamelor ne-au surprins la nceput deoarece indicau c ntre o musculi de oet i un om numrul de gene care produc proteine nu este foarte diferit, n timp ce ARN -ul necondificant cretea proporional, a explicat Irene Bozzoni, coordonatoarea studiului. Altfel spus, identificarea acestei noi i importante funcii a ARN-ului confirm ideea c ceea ce distinge animalele mai evoluate de organismele mai simple nu este att numrul de proteine, ct complexitatea mecanismelor de reglare. Sursa: Le Scienze

4. Despre Genetica si Biotehnologiile Moderne

Genetica - stiinta ereditatii si variabilitatii organismelor ne ofera la sfarsitul mileniului descoperiri interesante privind fenomenul genetic la nivel molecular, celular si organismal, deschizand noi orizonturi de cunoastere in folosul omului. Prin cateva curiozitati, vom patrunde in universul ereditar. La inceput, subliniem faptul ca anul 1900 este acceptat ca data de nastere a acestei stiinte, data cand trei biologi din tari diferite - Carl Correns (1864-1933) in Germania, Hugo de Vries (1871-1962) in Austria - au publicat lucrari in baza unor experiente asemanatoare, efectuate independent, cu acelea comunicate de Johann Gregor Mendel (1822-1884) in anul 1865, in lucrarea "Cercetari asupra hibridarii plantelor". Dealtfel, G. Mendel, fost profesor de stiinte naturale si matematica la Brno (Cehia), este descoperitorul primelor legi ale ereditatii si considerat fondatorul geneticii ca stiinta. Prin experientele efectuate, a constatat ca o anumita informatie genetica pe care o poseda organismele se poate transmite de la ascendenti la descendenti. Vom prezenta, deci, unele informatii din domeniul gneticii, care speram sa-i intereseze pe cititori.
3:0.4

-Studiul genetic asupra unor persoane geniale a reliefat prezenta inclinatiilor, a talentului si la ceilalti membri ai familiei, inlaturandu-se totodata eroarea ipotezei conform careia genialitatea ar fi legata de boala mentala; -Cercetarile in domeniul psihopatologiei umane du dezvaluit aspectul ereditar al unor boli psihice, cum sunt: oligofrenia, psihozele senile, psihoza periodica, schizofrenia, psihopatiile si altele; -Genetic sunt determinate si o serie de boli oculare: astigmatismul, miopia, strabismul, cataractele, glaucomul primar, retinoblastomul - o tumoare maligna care apare la copii de la 1-4 ani la ambii ochi; -Polidactilia este o malformatie ereditara caracterizata prin prezenta unuia sau mai multor degete suplimentare, ea fiind mai frecventa la negri; -"Buza de iepure" si despicatura palatina sunt perturbari ale informatiei genetice - ele au fost semnalate mai des la mongoli (japonezi), iar encefalita mai mult la europeni; -Femeile tratate cu insulina in timpul sarcinii pot afecta evoluia embrionului; -Mamele cu diabet zaharat nasc frecvent copii anormali, cu diferite malvormatii ale creierului, ale inimii, ale ochilor. Pe baza cercetarilor de genetica si inginerie genetica se spera realizarea teraiei genice la om, combaterea poate chiar si a flagelului SIDA, precum si eliminarea unor maladi ereditare. De asemenea, va fi posibila manipularea artificiala a informatiei ereditare a organismelor, obtinandu-se produse alimentare, medicamente, substante chimice, etc., pe cai neconventionale, prin folosirea microorganismelor si a culturilor de celule vegetale si animale manipulate genetic.

Toate aceste cercetari reprezentand biotehnologiile moderne vor avea o pondere importanta in mileniul viitor si totodata vor deschide perspectiva unor largi si neasteptate aplicatii industriale si a unei noi revolutii in biolorie - revoluia biotehnologica sau industriala. Fara indoiala ca medicina si farmacia vor beneficia de inginerie genetica, de obtinere de hormoni, aminoacizi, vaccinuri imunostimulatoare si altele, care vor inlocui multe din medicamentele actuale, mai mult sau mai utin eficiente organismului uman. De ilda, s-a obtinul: somatostatina - o proteina cu rol in tratamentul afectiunilor endocrine, gastrointestinale si neuropsihiatrice; hormonul de crestere uman care combate piticismul; interferoni folositi in tratamentul bolilor de origine virala: gripa, hepatita, zona zoster; interleukinele (imunohormoni) cu multiple aplicatii terapeutice: insulina: vaccinuri si substante imunogene. Desigur ca se pot face multe referiri cu privire la genetica si indeosebi la genetica patologica, la biotehnologiil actuale - vasta problematica a acestor fascinante domenii oferind arii largi de investigatie pentru numerosi oameni de stiinta.