1. Definiii ale supervizrii: ,,Procesul de evaluare i rezultatul de supraveghere este o parte integrant a dezvoltrii asistentilor sociali profesioniti.

Evaluarea supervizatului, precum i evaluarea impactul i rezultatul de supraveghere, este un responsabilitate important a supraveghetorului (Best Practicises Standards in Social Wor Supervision, !"#$, p. !%&. 'ac(ui ) hurst *i +evin +ell, (!""-& sus.in c supervizarea este vzut ca o component cheie /n fromarea psihologilor *i nu numai (Bernard 0 1ood,ear, #2234 5ollo6a,, #227 apud. 'ac(ui ) hurst and +evin +ell,, !""-, p. $&#. 8n opinia lui 9untean (9untean, !"":, p.:-&!, supervizarea este vzut ca o /nt;lnire profesional ce are loc /ntr<un cadru organizat av;nd ca scop dezvoltarea capacit.ii anga=atului de a gestiona activitatea cu clien.ii afla.i /n situa.ii de suferin., fr a devia de la profesionalismul su. >ar supervizarea poate fi vzut *i ,,ca un proces colaborativ intre doi sau mai mul.i practican.i ce pot face parte din acela*i domeniu sau din domenii diferite. )cest proces are scopul de a incura=a dezvoltarea abilit.ilor *i deprinderilor profesionale, a calit.ii serviciilor oferite clien.ilor prin implementarea unor standarde de calitate. )cestea sunt men.inute prin discu.ii despre situa.iile unor clien.i sau prin interven.iile ce utilizeaz elemente de refle?ie (Ponea, S. (coord.& !""2 apud. @he Ahartered Societ, of Ph,siotheraph,, !""$, p.$&$. >e*i /n aparenm. supervizarea urmre*te /mbunt.irea calit.ilor anga=atului, totu*i aceast activitate are ca scop principal Bobserva.ia de a veghea asupra intereselor beneficiarilor, asupra bunstrii acestora. (Ponea, S. (coord.& !""2 apud. Smith, !""7, p.3&. 2. Despre supervizarea apreciativ

'ac(ui ) hurst and +evin +ell,, !""-, Peer group supervision as an adjunct to individual supervision: Optimising ritish

learning processes during psychologists training , in Psychology Teaching Review Vol 12 No 1 , The Psychological !ociety, Cor .
2 3

9untean, ). (coord.&, !"":, !upervi"area# $specte practice %i tendin&e actuale' Editura Polirom, Da*i Ponea, S., E., (coord.&, Porumb, 9., Eacle*, )., Eogo=anu, A., !""2, (eschideri postmoderne )n sociologie %i

asisten&* social*, Editura Fumen, Da*i.

Ao=ocaru G. (AH'HA)EI, Aonf. >r. Gtefan, !""-, p. ##"&% consider c /n timp ce evaluarea +a"at* pe pro+lem* se /ntemeiaz pe e?plica.ii individualiste asupra problemelor clientului, evaluarea apreciativ* are /n vedere e?plica.iile de ordin social *i de mediu pentru gestionarea situa.iilor de criz ale beneficiarilor. E?ist un avanta= enorm asupra asistentului social care este evaluat apreciativJ ,,privaiunile economice i alte cauze care limiteaz oportunitile pot fi depite atunci c;nd asistentul social /*i propune o interven ie apreciativ, prin identificarea i evaluarea modului /n care problemele au fost rezolvate /n trecut, i identific resursele disponibile pentru depirea situaiei actuale (AH'HA)EI G., !"#", p. :7&7. Ao=ocaru G. (apud. 9untean ). (coord.&, !"":, pp. !#!< !#%& enumer zece principii ale supervizrii apreciativeJ <centrarea pe e?perien.< beneficiarii sunt poten.iale surse *i creatori de cunoa*tere pentru supervizor *i supervizat, pornindu<se de la e?perien.ele din via.a lor personal. <centrarea pe succes< sunt valorificate momenmtele de ma?im succes din e?perien.a superviza.ilor. 8n supervizarea de grup, superviza.ii sunt /ndruma.i s descopere singuri aceste etape *i s le fructifice cu a=utorul supervizorului. <focalizarea legKturii dintre viziunea pozitivK *i ac.iunea pozitivK <Arearea unei rela.ii de parteneriat /ntre supervizor *i superviza.i
<Principiul procesului paralel /n supervizare <Principiul constructivist /n supervizare <Principiul simultaneitK.ii <Principiul poetic <Principiul anticipKrii <Principiul proiec.ionismului social

E?ist trei sisteme de referin. dac dorim s realizm o clasificare a stilurilor de supervizare *i anumeJ rela&ia supervi"orului cu organi"a&ia' ,orma de organi"are %i perspective
4

AH'HA)EI, Aonf. >r. Gtefan, !""-, !upervi"area apreciativ* de grup )n asisten a social*# -tili"area principiilor the Let6or for the Prevention of Ahild

anchetei apreciative )n procesul de supervi"are , in ,,'ournal of 9altreatment, Lo #:<#3, august !""-, pp. #":< ##-.
5

AH'HA)EI, Gtefan, !"#", $ppreciative supervision in social wor.# New opportunities ,or changing the social

wor. practice, in ,,Eevista de cercetare *i interven.ie social, !"#", vol. !2, pp. :!<2#, Fumen Publishing 5ouse, Da*i.

de a+ordare a realit*&ii. )vand in vedere aceste criterii, putem vorbi despre urmatoarele tipuri de supervizareJ a. >up rela.ia supervizorului cu organiza.iaJ a.# Supervizarea intern < c;nd supervizorul este din interiorul organiza.iei4 a.! Supervizarea e?tern < supervizorul nu face parte din structura intern a organiza.iei, este o persoana din afar. b. >up forma de organizare a supervizriiJ b.# Supervizare individual b.! Supervizare de grup4 c. >up perspectiva de abordare a realitat.iiJ c.# Supervizare clasic < centrat pe problem4 c.! Supervizare apreciativ < centrat pe apreciere.(Ao=ocaru, !""7, p.#$$& 8n general in practic e?ist foarte multe forme combinate ale acestor tipuri de supervizare. (Ao=ocaru, !""7, p.#$%&. )& Proceduri de supervizareJ 1# Proceduri de o+servare direct*# < < Supervizorul poate participa la interviu (sau sesiune de grup& doar ca observator. Supervizorul se afla /n afara camerei unde are loc interviul *i urmre*te /ntreaga discu.ie a anga=atului sau a clientrului din spatele unei oglinzi cu reflectare uni< direc.ional (Hne<Wa, 9irrors&. El aude *i vede tot dar nu poate fi auzit sau vzut de ace*tia. < Supervizorul particip la interviu, anga=atul este antrenat /n discu.ia sa cu clientul4 supervizorul intervine numai dac anga=atul are dificult.i, dac anga=atul solicit a=utorul sau dac modelul comportamental al anga=atului trebuie corectat. 2. O+servarea prin intermediul casetelor audio/video . )ceste /nregistrri ale interac.iunii anga=at<client furnizeaz informa.ii relevante despre performan.ele anga=atului care pot fi studiate *i discutate dup un interviu /n timpul conferinelor de supraveghere ulterioare. $. !upravegherea )n timpul interviurilor live. 8mpreun cu alte peroceduri de observare, performan.ele anga=atului pot fi discutate dup* ce interviul a luat sf;r*it. 8n supravegherea

live supervizorul intervine active )n timpul interviului, atrg;nd aten.ia asupra limba=ului non<verbal al clientului sau suger;nd abordri diferite asupra acestuia. B& Proceduri pentru cre*terea autonomiei anga=atuluiJ 1. !upervi"area de la egal la egal. )ceasta poate completa supervizarea tradi.ional dar nu o poate /nlocui pe aceasta. )vanta=ul acestei metode este acela c ofer anga=atului un mai mare grad de independen . )ceasta se datoreaz faptului c anga=atul decide ce s fac cu sugestiile oferite de supervisor. )ceast procedur este conform, dup cum am observat anterior, cu al patrulea principiu cele zece enumerate de Ao=ocaru G. (apud. 9untean ). (coord.&, !"":, p. !#$&, anume crearea unei rela&ii de parteneriat )ntre supervi"or %i supervi"a&i# !. 0onsilierea de la egal la egal. Este mai eficace atunci c;nd perechile implicate (supervisor<anga=at& au apro?imativ acela*i nivel de competen..8n acest fel ambii au statut egal pentru c cel consultat /ntr<un anumit caz poate la r;ndul su s devin consultant pentru un alt caz. $. 1anagementul participativ# )v;nd anga=a.i care particip mai mult /n managementul de supervizare, aceasta le poate /mbunt.i moralul *i poate preveni epuizarea.