Sunteți pe pagina 1din 3

Lacul

De Alphonse de Lamartine

mpini spre noi limanuri din pragul tinereii, n noaptea nesfrit dui fr a reveni, Cndva ancora nu vom putea pe-oceanul vieii S-o mai zvrlim o zi ?

, lac sfnt ! A"ia anul #n scurgerea-i #nceat $recu, i lng unda cea linitit-a ta %-aez ca i altdat pe-aceeai piatr, iat, &e care i ea sta !

$u v'iai i-atuncea voind a te ascunde Su" stncile-acestea roase, iar eu stam fr grai Cnd pe-ale ei picioare tu spuma de pe unde $cut o aruncai(

ii minte, #ntr-o sear ? )sleam noi #n tcere* +u se-auzea departe pe netedu-i cuprins Dect zgomot de vsle ce-ncet simeam cum piere Cnd luciul i-a atins(

i-un glas cum nu fun-n lume vreodat, #n clipita Aceea rsunat-a, iar rmul a rmas nmrmurit de farmec i vra' cnd rostit-a n oapt-i scumpul glas(

- , , timpule, te-oprete ! i voi, gr"ite ore( Lsai al vostru z"orCruai pe-aceia ce voiesc s se adore $ot timpul vieii lor !

&e muli nu poate-n via nimica s-l atrag* Cu dnii v gr"iiLuai-le lor viaa ce nu le etse drag.itai pe fericii ,(

Dar vai ! /u cer zadarnic mai multe clipe-n oapte S stm pe unde-aiciCci aurora, iat, a'ut ca pe noapte S-o-nfrng dal"a zi(

, s iu"im ! +e-o spune i-a orelor chemare i tot ce e su" cerCci omul liman n-are, iar timpul margini n-are/l trece - cei vii pier ! , timp pizma ! Cum oare, mnia ta nu-ntrea" +icicnd soarta de care nde'dile mi-anin, i-n zilele de vra' tu fugi cu-aceeai gra" Ca-n zilele de chin ?

Cum ! Amndoi alturi deloc nu vom mai merge ? Cum ! $u fiin scump #ntr-alte lumi s pleci ? i clipele ce timpul le face i le terge &ierdute-s pentru veci ?

$recut, eternitate, neant, totul ne minte ! 0r"ii* unde e vremea ce altdat fu ? 1spundei* doar o clip din clipele prea sfinte +e vei mai sta sau nu ?

, lac, stnci mute, peteri, pduri de farmec pline, , voi pe cari v cru al anilor convoi, %car doar amintirea acestei nopi senine S o pstrai cu voi !

S-i fie i-n odihn precum i pe furtun, lac frumos i panic, tot chinul ce-l #ndur, i-n "razii-nali, i-n aste stnci mari care se-adun &e rm de 'ur #n 'ur(

S-i fie #n zefirul ce freamt i-adie, n zgomotul din und #n und repetat, n steaua cea mai al" ce-i d lumin ie, Din cerul #nstelat(

i vntil care geme, i trestia su"ire, %iresmele uoare din aeru-i sfinit i tot ceea ce poate s vad, s respire S zic* S-au iu"it !,

S-ar putea să vă placă și