Universitatea tefan cel Mare Suceava Facultatea de tiine Economice i Administraie Public

MANA EMEN!U" P#$%E&!E"$#

&urs 'entru (nvm)nt la distan

&onf* Univ* +r* &armen &,A$-S&,%

&UP#%NS
INTRODUCERE..............................................................................................................................5 SCOPUL CURSULUI......................................................................................................................5 Capitolul 1. Managementul proiectelor un nou mo e e!"oltare a a#acerilor...........................$ Capitolul %. Managementul e proiect...........................................................................................1% %.1. Scopul &i nece'itatea plani#ic(rii )n managementul #irmei..................................................1% %.%. Principii ale managementului e proiect.............................................................................15 Capitolul *. Te+nici utili!ate )n conceperea proiectelor.................................................................%1 *.1. ,nali!a S-OT....................................................................................................................%1 Scopul anali!ei S-OT e'te e a reali!a un plan 'trategic 'au e a g('i o 'olu.ie la o pro/lem(0 lu1n )n con'i erare #actorii interni &i e2terni ai unei ec+ipe 'au ai unei organi!a.ii. .............................................................................................................................%1 ,"anta3ul anali!ei S-OT )l con'tituie con'en'ul )ntre mem/rii ec+ipei. Dup( ce au c(!ut e acor a'upra punctelor tari 45Streng+t'670 a punctelor 'la/e 45-ea8ne''e'67 a oportunit(.ilor 45Opportunitie'7 &i a amenin.(rilor 45T+reat'7 care a#ectea!( ec+ipa0 e'te mult mai u&or '( 'e i enti#ice 'olu.iile nece'are. .................................................................................................%1 Cum 'e reali!ea!( anali!a S-OT...........................................................................................%1 *.%. Diagrama 9,NTT...............................................................................................................%% *.*. Diagrama PERT...................................................................................................................%* Sim/olurile iagramei....................................................................................................................%: Mo ul e #olo'ire al anali!ei PERT...............................................................................................%5 *.:. Meto a ca rului logic 4L;,7...............................................................................................%< O/iecti"e generale......................................................................................................................*= Scopul proiectului...........................................................................................................................*= Scopul anali!ei S-OT e'te e>..............................................................................................*% a.a reali!a un plan 'trategic.....................................................................................................*% /.a g('i o 'olu.ie la o pro/lem(..............................................................................................*% c.lua )n con'i erare #actorii interni &i e2terni ai unei ec+ipe 'au ai unei organi!a.ii..............*% ,"anta3ul principal al anali!ei S-OT )l con'tituie>...............................................................*% a.con'en'ul )ntre mem/rii ec+ipei..........................................................................................*% /.anali!a punctelor tari 'i 'la/e...............................................................................................*% c.comunicarea in ca rul grupului e plani#icare....................................................................*% Capitolul :. Etape ale managementului proiectelor.......................................................................*: :.1. Conceperea0 #ormularea i eii e proiect..............................................................................*: :.%. Plani#icarea ? re actarea propunerii e proiect....................................................................*5 :.*. Declan&area proiectului ? #ormarea ec+ipei.........................................................................*$ :.:. Derularea proiectului ? #a!a e e2ecu.ie..............................................................................*< ;actori interni.................................................................................................................................*@ ;actori e2terni.............................................................................................................................*@ :.5. Monitori!areaAcontrolul proiectului.....................................................................................*B Monitori!area c+eltuielilor &i a re'pect(rii termenelor limit(........................................................:=

Re'pectarea omeniului e acti"itate al proiectului.......................................................................:= :.$. Cnc+i erea proiectului &i acceptarea o#icial( a re!ultatelor ace'tuia....................................:1 :.<. ,plica.ii 'o#tDare #olo'ite la managementul e proiect......................................................:1 Micro'o#t Pro3ectE...........................................................................................................................:% :.@. 9re&eli #rec"ente )n )ntocmirea proiectelor.........................................................................:5 9re&eli #rec"ente.............................................................................................................................:@ Capitolul 5. Managementul ciclului e proiect PCM ca meto a 'peci#ica e plani#icare participati"a....................................................................................................................................5* Ini.ial meto a PCM a #o't utili!at( e c(tre o 'erie e in'titu.ii #inan.atoare 4US,IDE FIC,E 9TG7 'u/ numele e 9OPP ? 9oal Orientete Pro3ect Planning Plani#icarea Orientata 'pre O/iecti"e a Proiectelor. .............................................................................................................5: 5.1. PCM A 9OPP plani#icarea proiectelor orientat( 'pre o/iecti"e........................................5: 5.% Etapele A #a!ele PCM ...........................................................................................................55 5.%.1 Programarea...................................................................................................................55 5.%.% ;ormularea.....................................................................................................................5$ 5.%.* ;inan.area......................................................................................................................5< 5.%.: Implementarea...............................................................................................................5< 5.%.5 E"aluarea.......................................................................................................................5@ 5.* Principiile c+eie ale PCM.....................................................................................................5@ 5.: ;a!a e anali!( a PCM.........................................................................................................5B 5.:.1 ,nali!a #actorilor intere'a.i...........................................................................................$= 5.:.% ,nali!a pro/lemelor......................................................................................................$= 5.:.* ,nali!a o/iecti"elor.......................................................................................................$* Stu iu e ca!> Euroturi'm..............................................................................................................$: 5.:.: ,nali!a 'trategiilor........................................................................................................$5 Capitolul $. 9+i pentru ela/orarea Matricei Ca ru Logice a proiectului.....................................$B $.1 ,"anta3ele Matricei Logice..................................................................................................$B $.% Limit(rile Matricei Logice ...................................................................................................<1 $.* Utili!atorii Matricii Logice...................................................................................................<% 9HID DE CONSTRUCIIE P,S CU P,S , M,TRICEI LO9ICE....................................<* O/. general.....................................................................................................................................<5 O9 .......................................................................................................<5 O9............................................................................................................................................<$ Og...............................................................................................................................................<< Pa'ul 5> Jeri#ic( Logica Jertical( cu te'tul Dac(?,tunci......................................................<< Og...............................................................................................................................................<@ Og...............................................................................................................................................@= Og...............................................................................................................................................@* Pa'ul % De#ine&te O/iecti"ul.........................................................................................................@$ Pa'ul % De#ine&te O/iecti"ul.........................................................................................................@$ Pa'ul * De#ine&te Re!ultatele.........................................................................................................@$

Pa'ul $c De#ine&te 'upo!i.iile.........................................................................................................@$ Pa'ul : De#ine&te ,cti"it(.ile.........................................................................................................@< Pa'ul $/ De#ine&te 'upo!i.iile........................................................................................................@< Pa'ul $a De#ine&te 'upo!i.iile.........................................................................................................@< KIKLIO9R,;IE............................................................................................................................B1

%N!#$+U&E#E LProiect6 a e"enit unul intre cele mai utili!ate cu"inte ale "oca/ularului e a#aceri )n general &i ale "oca/ularului actual al lim/ii rom1ne. ,ce't lucru 'e )nt1mpl( poate c+iar mai pregnant &i la ni"elul Uniunii Europene. Proiectele e orice tip0 mari 'au mici0 e an"ergur( 'au la 'car( mai re u'( repre!int( mo alitatea prin care organi!a.iile 'upra"ie.uie'c )n me iul economic actual. Mi )n Rom1nia0 acea't( ten in.( European(. S&$PU" &U#SU"U% Stu en.ii o/1n e'c prin interme iul ace'tui cur' cuno&tin.e pri"in cele mai a ec"ate mo alit(.i e atragere a re'ur'elor #inanciare0 )m/un(t(.in u?&i a't#el capacitatea e e"aluare 'i ge'tionare a a#acerilor. Pornin e la nece'itatea e!"olt(rii capacitatii interne e a/'or/.ie a #on urilor neram/ur'a/ile0 companiile tre/uie 'a 'e a apte!e e2igentelor concurentei pe pia.a0 o"e in #le2i/ilitate in orientarea c(tre e2port 'i in alegerea unor mo alitati potri"ite e mar8eting0 ceea ce pre'upune0 in timp0 o 'peciali!are mai accentuata 'i o cre&tere a calitatii pro u'elor 'i 'er"iciilor o#erite. I enti#icarea 'i e!"oltarea unor proiecte #e!a/ile0 plani#icarea 'i alocarea e#icienta a re'ur'elor0 coor onarea riguroa'a a ace'tora0 implementarea proiectului con#orm gra#icului e acti"itati propu' 'unt tot atatea etape 'i con itii pentru 'ucce'ul unei companii in conte2tul proce'ului e a erare a Romaniei la Uniunea Europeana &i e po't?a erare. Cur'ul e2plica in mo e2+au'ti"0 principiile managementului e proiect0 mo alitatile e 'ta/ilire a o/iecti"elor 'i /ugetului0 re'pecti" e alegere a ec+ipei e proiect0 ciclul e "iata a proiectului0 te+nicile e comunicare interna 'i management al ri'cului0 toate ace'te notiuni #iin e2empli#icate pe larg )n capitolele cur'ului. METODE DE EJ,LU,RE> E"aluare #inala "a con'ta )n e'timarea cuno&tiin.elor teoretice. Nota "a #i compu'( in <=N re!ultatul e'timarii teoretice0 *=N nota pentru lucrarea practica. e"ine ominant(0 mai ale' )n conte2tul creat e integrarea )n Uniunea eoarece ne con#runt(m cu o e2plo!ie real( e proiecte la ni"elul economiei mon iale. Ten in.a e2i't(

&a'itolul .* Mana/ementul 'roiectelor 0 un nou mod de de1voltare a afacerilor Nece'itatea e a a"ea 'peciali&ti )n managementul proiectelor nu e'te e nimeni

conte'tat(0 impotri"(0 e'te e multe ori pre!entat(0 la ni"el o#icial0 rept o prioritate na.ional(. Cn aceea&i m('ur(0 nimeni nu mai pune la )n oial( #aptul c( una intre c+eile integr(rii )n UE e'te o#erit( e mo ul )n care .ara noa'tr( reu&e&te '( acce'e!e #on urile 'u/'tan.iale e pre? a erare0 prin c1&tigarea &i erularea cu 'ucce' a proiectelor. Proiectele au e"enit at1t e complicate0 e i"er'i#icate &i e comple2e0 )nc1t '?a creat &i o anumit( team( )n 3urul lor0 un tip e percep.ie potri"it c(reia erularea unui proiect repre!int( o per#orman.( aproape ie&it( in comun0 care poate #i reali!at( oar e un num(r re'tr1n' e Lini.ia.i6. Ca &i )n ca!ul altor omenii0 teama pro"ine e multe ori in ne&tiin.(.

Proiectul 2 definire
3$ foaie de 'arcurs 'entru o destinatie clara Un efort tem'orar de'us 'entru a crea4 cu resurse limitate4 un 'rodus unic sau un serviciu unic 5.6 $ serie de activitati interde'endente4 care se derulea1a 'otrivit unui 'lan 'entru a atin/e un anumit obiectiv7'entru a obtine anumite re1ultate intr2o 'erioada de tim' bine delimitata 586 ***cu un bu/et bine stabilit 9cu res'ectarea unor 'arametrii de calitate
Principiile managementului proiectelor 'unt 'imple0 ar uneori proiectul pre'upune c1te"a !eci 'au c+iar 'ute e acti"it(.i0 iar ace'te acti"it(.i 'unt epen ente unele e altele unele 'e e'#(&oar( )n paralel0 altele 'unt inter epen ente0 'e intercon i.ionea!(0 )n 'en'ul c( )nceputul lor epin e e )nc+eierea 4cu 'ucce'7 a altora0 atunci c1n re'ur'ele0 e o "arietate eo'e/it(0 tre/uie alocate )n momente e timp i#erite0 )n cantit(.i i#erite0 c1n #inan.area pro"ine in mai multe 'ur'e0 c1n /anii e la o anumit( 'ur'( "in )n tran&e0 c1n e2i't( mai mul.i parteneri cu i"er'e gra e e implicare )n proiect0 c1n ec+ipa e proiect e'te a'am/lat( in i#erite epartamente ale organi!a.iei0 c1n o parte in acti"it(.i e'te 'u/contractat( c(tre ter.i0 managementul proiectelor )ncepe '( e"in( o acti"itate c1t 'e poate e comple2( &i e riguroa'(0 )n nici un ca! u&oar( 'au care poate #i a/or at( 'uper#icial. Cn ace't conte2t0 merit( 'u/liniat( i eea c( managementul

proiectelor a e"enit omeniu at1t e inamic0 cu o e"olu.ie at1t e trepi ant(0 )nc1t e2perien.a o/1n it( )n proiectele e ieri e'te ep(&it( repe e &i cu greu poate #i e2ploatat( )n proiectele e a!i. Noutatea mo ului e a g1n i pro"ine in #aptul c( proiectul poate #i "(!ut ca o 'ucce'iune e acti"it(.i care pro uc re!ultate m('ura/ileAcuanti#ica/ile. ,cea't( 'ucce'iune 'e creea!(0 'e proiectea!( pornin e la '#1r&it0 a ic( e la mo alitatea )n care 'ur'a e #inan.are a proiectului e a ac.iona pe /a!a unui e#ine&te re!ultatul #inal. Managementul proiectelor repre!int( un mo limitat( e timp &i cu re'ur'e limitate. Cn termeni &i mai 'impli0 managementul proiectelor )n'eamn( munc( 'u'.inut(0 g+i at( e un plan riguro'0 cu o urat( #i2(.

plan riguro'0 pentru a atinge unele o/iecti"e #ormulate c1t mai limpe e po'i/il0 )ntr?o perioa (

%n cadrul unui 'roiect trebuie sa e:iste9

Factori de deci1ie clar identificati &oordonare clara4 mana/ement clar si alocarea clara a resurselor Un nivel adecvat de anali1a
Planul unui proiect poate #i comparat cu o L#oaie e parcur'60 pentru o e'tina.ie clar(0 iar calea cea mai 'curt( 'au cea mai e#icient( pentru a atinge re'pecti"a e'tina.ie0 pentru a parcurge i'tan.a intre o 'tare e2i'tent( &i o 'tare orit( e'te 'ta/ilit( )nainte e a porni la rum. Planul proiectului0 propunerea e proiect arat( cum a3ungem la e'tina.ie0 iar criteriile e 'ucce' ale proiectului arat( cum "om &ti ac( am a3un' la e'tina.ie. Se poate a#irma cu e'tul( 'iguran.( c( proiectele "(!ute 'implu ca ac.iuni con'tr1n'e e timp &i g+i ate e un o/iecti" preci' caracteri!ea!(0 )n general0 ac.iunea uman(. I'toria ne o#er( e2emple e proiecte cele/re0 comple2e0 'o#i'ticate0 erulate e?a lungul multor ani0 care au pro u' re!ultate remarca/ile0 cum ar #i con'truirea Pirami elor 'au a Marelui Gi C+ine!e'c. De 'ine 't(t(tor0 managementul proiectelor atea!( apro2imati" in perioa a celui e?al oilea r(!/oi mon ial 'au0 oricum0 mo ern al proiectelor. in acea perioa (0 'e poate "or/i e'pre managementul

<

Dup( aceea0 pre'iunile pentru 'tructurarea acti"it(.ii pe proiecte0 pentru cre&terea pro#e'ionali'mului cu care 'unt con u'e proiectele au "enit mai ale' 'u/'tan.iale #on uri e cercetare &i e!"oltare.
Proiecte de investitii
Construirea unui complex de birouri

in'pre

omeniul

in#ormaticii &i al in u'triilor e )nalte te+nologii0 c(tre care '?au )n reptat cu prepon eren.(

Instalarea unei retele de PC-uri

Crearea unui spatiu expozitional

Proiecte de cercetare si dezvoltare

Dezvoltarea unor sisteme de experti

Dezvoltarea unui nou medicament

Crearea unui computer mai rapid

Proiecte de organizare

Introducerea unui sistem organizational

Introducere nou concept de marketing

Cresterea cotei de piata

Treptat0 managementul proiectelor a trecut

in !ona marilor companii pri"ate &i )n

'ectorul pu/lic. ,'t(!i0 managementul proiectelor )ncepe '( e"in( o op.iune &i o irec.ie urmate e uni"er'it(.i0 mini'tere0 agen.ii gu"ernamentale0 in u'trii e ap(rare &i aero'pa.iale0 prim(rii0 pre#ecturi0 a'ocia.ii0 )ntreprin eri mici &i mi3locii0 organi!a.ii negu"ernamentale0 #un a.ii0 &coli etc. Domeniul a c(p(tat o amploare #(r( prece ent &i 'e pune c+iar pro/lema ac( e#ectele pro u'e e a'cen'iunea acti"it(.ii prin proiecte a'upra "ie.ii economice &i 'ociale nu 'e compar(0 prin amplitu ine0 cu cele cau!ate e Re"olu.ia in u'trial(. Dup( cel e?al oilea r(!/oi mon ial0 inten'i#icarea competi.iei economice la ni"el glo/al a impu' un nou mo e!"oltarea )n termeni e proiect. ,ccentul 'e pune pe ela/orarea &i implementarea 'trategiilor coerente e e!"oltare0 pe plani#icare &i organi!are0 eci pe proiect. ,cea't( ten in.( e'te cu at1t mai pregnant( la ni"elul Uniunii Europene un e0 'u/ impactul nece'it(.ilor e integrare0 managementul proiectelor tin e '( e"in( principala #orm( e e2i'ten.( )n me iul economic. Cn pre!ent0 e'te "i!i/il( maturi!area omeniului0 c+iar ac( )nc( nu 'e poate "or/i e'pre pro#e'ia e manager e proiect. Maturi!area e'te ate'tat( e e2plo!ia e teorii0 mo ele0 in'trumente0 te+nologii0 #orumuri electronice e e!/atere )ntre practicieni0 con#erin.e0 congre'e0 pu/lica.ii0 organi!a.ii &i a'ocia.ii pro#e'ionale0 uni"er'it(.i care o#er( o a't#el e 'peciali!are. e a concepe

Organi!a.ia centrat( pe proiecte nu mai e'te compu'( in epartamente care lucrea!( #iecare pe i#erite 'egmente ale unui proiect. Proiectul e'te cel care impune 'tructurarea pe epartamente> epartamentul e pro uc.ie al proiectului nr.10 epartamentul e pro uc.ie al proiectului nr.%0 epartamentul #inanciar al proiectului nr.1 etc. C1te"a intre a"anta3ele create ca urmare a 'tructur(rii acti"it(.ii pe proiecte 'unt> e2i't( o unitate a a/or (rilor &i a meto ologiilor aplicateE proiectele 'e erulea!( potri"it unei proce uri 'tan ar i!ateE 'tan ar i!area 'e e2tin e &i la ni"elul meto elor e raportare0 e monitori!are a erularea proiectelor cap(t( o )nalt( not( pro#e'ional(E meto ele e atenuare &i contracarare a ri'cului 'unt0 &i ele0 unitareE #iecare proiect erulat c1&tig( "i!i/ilitate )n an'am/lul organi!a.ieiE utili!area in'trumentelor 'peci#ice pentru managementul proiectelor pro#ita/ilitatea proiectelor pe care le erulea!( organi!a.ia cre&teE in moment ce 'e aplic( o proce ur( 'tan ar 0 pre"i!i/il(0 care '?a o"e it "ia/il(0 e"ine

e"olu.iei proiectelor0 e i'eminare a re!ultatelor interme iare &i #inaleE

pre"i!i/il( &i0 prin urmare0 mai e#icient(E

po'i/ilit(.ile e e&ec 'e iminuea!(. Ca urmare a noii mo alit(.i e 'tructurare a epartamentelor0 organi!a.iile centrate pe proiecte 'e pot con#runta cu #enomenul e re un an.( a acti"it(.ilor )n ca rul i#eritelor proiecte. De a'emenea0 e2i't( pericolul unei /irocrati!(ri e2ce'i"e a acti"it(.ii. ,lte pro/leme A po'i/ile e!a"anta3e a'ociate acti"it(.ii prin proiecte> e multe ori0 proiectele 'unt con u'e e 'peciali&ti )ntr?un anumit omeniu0 eci e per'oane care au competen.a te+nic( pentru a 'e ocupa e omeniul re'pecti" &i nu e manageri e proiect cu preg(tire 'peci#ic(E managerii e proiect 'e ocup(0 'imultan0 e mai multe proiecteE monitori!area 'e re uce #rec"ent la monitori!area #inanciar(E e2i't( multiple grupuri e intere'0 grupuri care au o mi!( )n proiect> 'pon'orul A

'ur'a e #inan.are0 agen.iile gu"ernamentale care /ene#icia!( e #on uri neram/ur'a/ile 'au e )mprumuturi0 unitatea e implementare a programului0 i#eritele grupuri e /ene#iciari irec.i 'au in irec.i. B

Cu toate ace'tea0 organi!a.iile 'unt i'pu'e '( accepte e"entualele nea3un'uri0 care 'unt pon erate e e#icien.( &i calitate ma2im( pe un proiect anume0 atorit( 'ur'elor 'uplimentare con'i'tente e #on uri nece'are e!"olt(rii lor.

&e diferentia1a 'roiectul de munca 3obisnuita;

au o data de ince'ut si una de sfarsit identificabile 5limitare in tim'6 au un bu/et a'robat in limitele caruia trebuie sa se incadre1e sunt 'lanificate4 e:ecutate4 controlate si finali1ate creea1a o entitate 5'rodus4 serviciu sau c<iar idee6 unica in felul sau4 care nu a mai e:istat inainte de res'ectivul 'roiect im'lica4 intotdeauna4 un anume /rad de risc consuma resurse in /eneral4 are un res'onsabil 0 liderul de 'roiect 5mana/erul de 'roiect6

#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
-iitorul a'arine or/ani1aiilor centrate 'e 'roiecte* ,mploarea managementului proiectelor ca mo alitate e a 'u'.ine competi.ia economic(0 e a r('pun e me iului economic in ce )n ce mai 'olicitant a con u' la apari.ia unui nou tip e organi!a.ie organizaia centrat pe proiecte. Cn ca!ul unei a't#el e organi!a.ii0 per#orman.a nu 'e mai m('oar(0 'pre e2emplu0 )n #unc.ie e 'oli itatea organigramei0 ci )n #unc.ie e capacitatea e a 'e a apta la proiecte &i )n #unc.ie e con'i'ten.a porto#oliului e proiecte. Jaloarea organi!a.iei nu 'e mai m('oar( up( num(rul e anga3a.i. Competen.a pro#e'ional( nu mai e'te nici ea o "aloare )n 'ine0 ceea ce contea!( mai mult e'te "ite!a cu care anga3a.ii )&i une'c a/ilit(.ile &i cuno&tin.ele pentru a g('i o 'olu.ie la o pro/lem( comun(0 precum &i "ite!a cu care0 o at( re!ol"at( pro/lema re'pecti" )nc+eiat proiectul0 anga3a.ii #ormea!( com/ina.ii i#erite pentru a re!ol"a o nou( pro/lem(. ;le2i/ilitatea &i a apta/ilitatea care caracteri!ea!( ace't tip mo alitatea prin care organi!a.iile 'e a aptea!( conte2telor )n 'c+im/are. e organi!a.ie permit permanenta regrupare &i reorgani!are a re'ur'elor umane &i in#orma.ionale. Proiectele repre!int(

1=

&$N&"U=%%
Dac( e'te a/or at cu pro#e'ionali'm0 managementul proiectelor nu e'te o acti"itate 'impl(. Dar ceea ce 'e poate a#irma e'te c( a/ilit(.ile &i cuno&tin.ele nece'are pentru a putea atinge per#orman.a )n omeniu 'unt clare. Te+nicile &i competen.ele a'ociate managementului proiectelor tre/uie pri"ite mai egra/( ca un mo e a g1n i0 un mo e a comunica0 un mo e a ac.iona.

!ES! +E AU!$E-A"UA#E
TEM, Tipologia proiectelor e'te i"er'a. In mo 'pecial in'a 'e pot i enti#ica trei categorii principale> Proiecte per'onale 417 Proiecte e 'tat 'i gu"ernamentale 4%7 Proiecte mari la ni"elul companiilor 4*7 Proiecte mici la ni"el e companie 4:7 Enun.a.i : e2emple pentru #iecare tip e proiect )n parteO #as'uns > 417 Stu iu ;ormarea pro#e'ionala ,#irmarea politica Sc+im/area me'eriei Con'truirea unei locuinte. 4%7 Ri icarea unui 'i'tem e prote3are contra inun atiilor Con'truirea unei cai #erate noi Reorgani!area parlamentului Mutarea capitalei Canalul Dunare Marea Neagra. 4*7 Con'tituirea unei #iliale Intro ucerea unui nou 'o#t integrat Intro ucerea unui proce' nou te+nologic Con'ituirea unor noi centre e pro uctie. 4:7 Organi!area unui 'tan la o e2po!itie Team?/uil ing pentru anga3ati Giua u'ilor e'c+i'e pentru #amiliile anga3atilor Promo"area unui pro u' nou

11

&a'itolul 8* Mana/ementul de 'roiect 2.1. Scopul i necesitatea planificrii n managementul firmei Dac( managementul organi!a.iei in u'triale 'e reali!ea!( prin e2ercitarea #unc.iilor e plani#icare0 organi!are0 con ucere 4antrenare la ac.iune7 &i control0 o a#irma.ie ca Lplani#icarea e'te #unc.ia e /a!( a managementului6 poate '( par( o e2agerareE '?ar putea ca impre'ia acea'ta '( #ie creat( e #orma e e2primare. Plani#icarea e'te apreciat( ca #iin Lc+eia e /olt(6 'au L#unc.ia #un amental(6 pentru c( prin toate ac.iunile manageriale e organi!are0 con ucere &i control 'e urm(re&te a ucerea la )n eplinire a eci!iilor plani#ic(rii. La #el ca &i alte #unc.ii manageriale0 plani#icarea e'te un proce'0 a ic( o 'ucce'iune e acti"it(.i manageriale e'#(&urate pe /a!a unor principii0 cu anumite meto e &i te+nici0 )n 'copul etermin(rii traiectoriei pe care o "a urma organi!a.ia economic( )ntr?un anume inter"al e timp. Cn #unc.ie e ni"elul managerial la care 'e plani#ic(0 e plani#icare e'te i#erit(0 e amploarea o/iecti"elor0 ar )n principiu etapele 'unt e #(cut0 iar comple2itatea proce'ului #unc.iei an'am/lul ei

acelea&i. Pentru ca organi!a.ia economic( '( o/.in( re!ultate prin care '( 'upra"ie.uia'c(0 )n ar &i #iecare component(0 #iecare anga3at tre/uie '( &tie ce are r('pun'ul 'e o/.ine prin planificare. Dac( '?ar proce a a&a0 managerii ar tre/ui '( r('pun ( pre'iunilor curente e2ercitate #ie in interior0 ar mai ale' e c(tre componentele me iului e2tern a'upra organi!a.iei0 )n loc '( etermine un cur' al acti"it(.ilor irec.ionat c(tre 'copuri pre"i!ionate ca nece'are &i 'ta/ilite )n mo eli/erat. J(!ut( in ace't punct e "e ere0 plani#icarea e"ine principalul in'trument managerial e a aptare a organi!a.iei la 'c+im/are. Dac(0 )ntr?o #ormulare 'uccint(0 'copul plani#ic(rii e'te e a pre"i!iona traiectoria pe care o urmea!( )n "iitor organi!a.ia economic(0 nece'itatea ei0 #ormulat( )n aceea&i manier(0 poate #i 3u'ti#icat( a't#el> oamenii tre/uie '( &tie preci' &i '( )n.eleag( ce au e #(cut0 iar ceea ce #ac tre/uie '( #ie e acor cu cerin.ele me iului e2tern &i cu po'i/ilit(.ile organi!a.iei. Pentru a argumenta mai e!"oltat nece'itatea plani#ic(rii 'e pot con'i era urm(torii #actori> &om'le:itatea or/ani1aiilor economice Cn 'ocietatea mo ern(0 organi!a.iile economice )n general0 cele in u'triale )n 'pecial0 au e"enit unit(.i comple2e. ,cea't( caracteri'tic( e'te eterminat( nu oar e imen'iunile &i

1%

comple2itatea acti"it(.ilor in u'triale0 ar &i e complicatele &i numeroa'ele inter#eren.e care e2i't( )ntre componentele organi!a.ionale0 e rolul 'ocial pe care comunitatea )l atri/uie. Deoarece comple2itatea organi!a.iei economice nu e'te o re!ultant( oar a imen'iunilor ei ci &i a multor altor #actori0 plani#icarea e'te nece'ar( nu numai pentru marile )ntreprin eri ci &i pentru cele mici &i mi3locii. Cn circum'tan.e cum 'unt cele ale 'ociet(.ii mo erne0 plani#icarea ? a ic( g1n irea care prece e ac.iunea ? e"ine cu at1t mai nece'ar(. prin plani#icare0 )ntreaga organi!a.ie economic(0 ar &i #iecare component( a ei0 e"ine capa/il( '(?&i e#inea'c( o/iecti"ele &i ac.iunile precum &i con i.iile e reali!are a ace'tora. Sc<imbrile din mediul e:tern Organi!a.ia0 ca 'i'tem economic0 e'te general. Me iul general actual e'te inamic &i incert0 'c+im/(rile 'e pro uc )n ritm rapi 0 'unt i#icil e anticipat &i au impact puternic a'upra organi!a.iilor economice. Men.inerea )n ec+ili/ru a 'i'temului economic e"ine po'i/il( oar prin 'ta/ilirea unui cur' core'pun!(tor al ac.iunilor "iitoare. Cu c1t me iul e'te mai inamic &i mai incert0 cu at1t mai nece'ar( e'te plani#icarea. +urata transformrii deci1iilor (n re1ultate Dac( ori!ontul e timp pentru care 'e plani#ic( tre/uie '( #ie cu at1t mai mare cu c1t me iul e2tern e'te mai inamic &i mai incert0 &i o/iecti"ele ce 'e 'ta/ile'c 'unt mai ample. ,'t#el0 inter"alul e timp intre momentul a opt(rii eci!iilor in omeniul plani#ic(rii &i cel )n care 'e o/.in re!ultatele 'e m(re&te. De!"oltarea #unc.iei e plani#icare cere )n'( managerilor '( ia )n con'i erare tot ce e'te po'i/il '( a#ecte!e reali!area o/iecti"elor 'ta/ilite0 '( g('ea'c( mo alit(.i e minimi!are a incertitu inii &i a ri'curilor. Plani#icarea e"ine a't#el in'trumentul care )i a3ut( pe manageri '( #ac( #a.( 'c+im/(rii. Elementele i 'rocesul n esen, prin plan se stabilete cursul aciunilor organizaiei economice n viitor, att la nivelul ntregului ansamblu, dar i pn la cel al componentelor sale structurale. Aria extrem de mare de nelesuri cuprins n exprimarea cursurilor aciunilor viitoare ale organizaiei economice! face ca oar o component( a unor 'i'teme mai cuprin!(toare ? la ni"el regional0 na.ional &i interna. ional - care constituie mediul

1*

n dezvoltarea planificrii s se utilizeze concepte specifice" misiune, obiective, strategii, politici, proceduri, reguli, programe. Misiune. #rice grupare social organizat are o misiune, un scop general pentru care exist i funcioneaz. $isiunea unei organizaii economice este producerea i punerea n circulaie n mod profitabil a unor anumite tipuri de produse sau servicii. Sunt &i manageri care g1n e'c c( mi'iunea organi!a.iei economice e'te reali!area pro#itului. E'te a e"(rat c( orice #el e acti"itate economic( tre/uie '( #ie renta/il(E ar pro#ilul poate #i o/.inut ac( 'copul organi!a.iei r('pun e unei cerin.e 'ociale0 eci ac( acea'ta )&i reali!ea!( mi'iunea. $biectivele. #biectivele sunt inte, scopuri, eluri, niveluri ale rezultatelor stabilite pentru activitile organizaiei economice. %le reprezint nu numai finalitatea planificat a activitilor organizaiei, dar i scopul ctre care se focalizeaz controlul. Strate/ii. &trategia reprezint un program general de aciune, de dimensionare i alocare a resurselor necesare obinerii obiectivelor. &trategia contureaz modalitatea n care managementul organizaiei planific s realizeze obiectivele. Politici. 'olitica este o formalitate a atitudinii manageriale n raport cu obiectivele. # politic este un g(id larg, general, care direcioneaz atingerea scopului. 'oliticile nu precizeaz ce aciuni ar trebui ntreprinse) ele asigur conturarea limitelor, granielor n care obiectivele trebuie realizate. 'oliticile sunt utile pentru a g(ida implementarea strategiilor. Politicile 'e #ormulea!( la toate ni"elurile organi!a.ieiE prin ele 'e reali!ea!( o 'tructur( unitar( a mul.imii e planuri e2i'tente )n organi!a.ie0 permi.1n a't#el managerilor '( elege autoritatea )n timp ce men.in controlul. Proceduri* 'rocedura este un g(id de aciune n care se detaliaz maniera n care trebuie realizat o activitate) descrie etapele sau sarcinile prezentate n ordine cronologic pentru a se realiza un anume scop. celelalte funcii manageriale organizarea, conducerea i

1:

#e/uli. *egulile precizeaz aciunile specifice ce trebuie desfurate ntr-o anumit situaie. Att procedurile ct i regulile sunt elemente ale planificrii destinate reducerii variabilitii n procesele de munc. %le se utilizeaz pentru a reduce posibilitatea adoptrii unor decizii subiective n cazurile n care realizarea obiectivelor cere un anume mod de a aciona. Pro/rame. 'rogramul este un complex de scopuri, politici, proceduri, reguli, sarcini, etape, resurse ce trebuie anga+ate pentru a realiza cursul stabilit al unor aciuni. Programele pot a"ea imen'iuni i#erite )n #unc.ie e amploarea o/iecti"elor pentru a c(ror reali!are 'unt conceputeE e e2emplu0 pot #i eli/erate programe pentru e!"oltarea organi!a.iei prin ac+i!i.ionarea unei alte companii0 pentru )nnoirea pro uc.iei )n propor.ie e 5=N )n urm(torii * ani0 pentru re ucerea c+eltuielilor generale ale unei 'ec.ii e pro uc.ie. Utili!area programelor pentru e'#(&urarea ac.iunilor permite o mai /un( coor onare a i#eritelor 'ectoare ale organi!a.iei0 implicate )n reali!area o/iecti"ului0 o mai preci'( alocare &i corelare a resurselor. 8*8* Princi'ii ale mana/ementului de 'roiect ,mploarea &i popularitatea pe care le cunoa&te managementul proiectelor au 'timulat e#orturile e a 'ta/ili o 'erie e principii #un amentale0 care au rolul e a g+i a acti"itatea propriu?!i'(0 e a o 'tan ar i!a )n "e erea per#orman.ei. ;ormularea ace'tora porne&te e la o 'erie e premi'e1> ? ? ? ? cei care 'unt implica.i )n acti"it(.ile 'peci#ice proiectului urm(re'c acelea&i o/iecti"eE o/iecti"ele proiectului 'unt cele eclarate0 nu e2i't( o/iecti"e a'cun'e 'au care nu au #o't eclarate )n mo e2plicitE cei care 'unt implica.i )n acti"it(.ile 'peci#ice proiectului 'unt one&ti unii #a.( e al.iiE #iecare intre mem/rii ec+ipei are un minim /aga3 e cuno&tin.e &i e e2perien.( )n managementul proiectelor0 precum &i cuno&tin.e minime )n ceea ce pri"e&te aria propriu?!i'( a proiectuluiE
1

R. Ma2 -i eman0 L;un amental Principle' o# Pro3ect Management60 Project Management Forum0 Dige't Jolume :0 nr. <0 iulie 1BBB.

15

? ?

to.i mem/rii ec+ipei ore'c ca proiectul '( 'e )nc+eie cu 'ucce'E tuturor mem/rilor ec+ipei le e'te clar cine e'te #inan.atorul0 care 'unt o/iecti"ele #inan.atorului0 cui 'e a re'ea!( proiectul 4cine e'te clientulApu/licul .int(Agrupul e /ene#iciari7.

Pornin

e la ace'te premi'e0 'e pot proiecta &apte principii #un amentale ale

managementului e proiect.

Princi'iul an/a?amentului Potri"it ace'tui principiu0 )ntre #inan.ator 4'pon'or0 #urni!or #inan.are7 &i organi!a.ia care )&i propune '( anga3ament ec+ita/il )nainte e eclan&area oric(rei acti"it(.i. ,nga3amentul )n'eamn( c( am/ele p(r.i &tiu #oarte /ine ce e#ort tre/uie epu' pentru a reali!a proiectul0 cuno'c0 cel pu.in )n mare0 proce'ele &i ri'curile a'ociate proiectului0 'unt i'pu'e '( )&i )mpart( &i '( )&i a'ume re'pon'a/ilit(.ile0 ri'curile &i e"entualul e&ec. Princi'iul succesului 'redefinit Criteriile pe /a!a c(rora proiectul e'te con'i erat un 'ucce' 'ucce' at1t )n ceea ce pri"e&te erularea0 c1t &i pro u'ul #inal 'unt e#inite e la /un )nceput0 )nainte e eclan&area oric(rei acti"it(.i. Criteriile e 'ucce' con"enite con'tituie /a!a proce'ului e luare a eci!iei &i a e"alu(rii #inale. Criteriile e 'ucce' re#eritoare la derularea proiectului au )n "e ere> re'pectarea limitelor e timpE re'pectarea /ugetuluiE e2ploatarea e#icient( a tuturor celorlalte re'ur'e 4oameni0 ec+ipamente0 'e ii7E percep.ia creat( )n 3urul proiectului. Criteriile e 'ucce' re#eritoare la produsul final au )n "e ere> calitateaE 'tan ar ele te+niceE rele"an.aE e#icien.aE e re'ur'e0 agen.ie e e erule!e proiectul tre/uie '( e2i'te un tip

1$

 aria e cuprin ereE percep.ia creat( )n 3urul pro u'elor. Princi'iul eficienei7consistenei interne7interde'endenei ,ce't principiu 'e re#er( la rela.ia e inter epen en.( care e2i't( )ntre> aria e cuprin ere a proiectuluiE timpul alocatE /ugetul 'ta/ilitE calitatea proiectat( a pro u'ului #inal. Cele patru elemente 'unt interrela.ionate0 tre/uie '( #ie reali!a/ile &i '( 'e re#lecte unul pe cel(lalt. Cu alte cu"inte0 /ugetul0 e e2emplu0 tre/uie '( #ie )n concor an.( cu toate celelalte elemente nu pot 'olicita o 'um( mare e /ani pentru re!ol"area unei pro/leme minore0 cu o arie e cuprin ere #oarte )ngu't(. Orice mo i#icare a unuia intre ace'te elemente antrenea!( mo i#ic(ri ale celorlalte. Mo i#icarea ariei e cuprin ere a proiectului cum ar #i e2tin erea unui proiect care are )n "e ere )n"(.(m1ntul ur/an &i la )n"(.(m1ntul rural antrenea!( mo i#ic(ri )n ceea ce pri"e&te calitatea0 timpul0 re'ur'ele nece'are. Princi'iul strate/iei Orice proiect tre/uie '( ai/( la /a!( o 'trategie. Cn ca!ul managementului proiectelor plani#icarea prece e )ntot eauna e2ecu.ia. Cn termeni 'impli0 ace't principiu 'ta/ile&te ce tre/uie #(cut &i cnd. Princi'iul controlului Orice proiect tre/uie '( /ene#icie!e un anumit lucru &i e c(tre cine. Princi'iul canalului unic de comunicare Cntre #inan.ator &i managerul e proiect tre/uie '( e2i'te un 'ingur canal prin care 'unt comunicate eci!iile #oarte importante pentru proiect. ,ce't principiu nu )l e2clu e pe cel al tran'paren.ei 'au pe cel al acce'ului ne)ngr( it la in#orma.ie. Important e'te ca0 )n proce'ul e luare &i e comunicare a eci!iilor "itale pentru proiect0 at1t #inan.atorul0 c1t &i aplicantul proiectului '( "or/ea'c( pe o 'ingur( "oce0 prin interme iul unui 'ingur repre!entant. ,lt#el0 e politici &i proce uri riguroa'e &i e#iciente e control &i monitori!are. Spre eo'e/ire e principiul anterior0 ace'ta 'ta/ile&te cum tre/uie #(cut

1<

eci!iile a3ung la unitatea e e2ecu.ie )n mo eronat0 e"in contra ictorii0 ceea ce a#ectea!( #oarte mult mer'ul proiectului. Princi'iul mediului de lucru stimulativ Cn '#1r&it0 ultimul principiu 'e re#er( la o/liga.ia pe care o are managerul e proiect e a crea0 pentru mem/rii ec+ipei0 un me iu e lucru 'timulati"0 care '( e2ploate!e )ntreg poten.ialul ace'tora. Crearea ace'tui me iu )ncura3ator 'e reali!ea!( at1t prin a optarea unui 'til managerial a ec"at tipului e proiect0 c1t &i prin a mini'trarea inteligent( a rela.iei cu organi!a.ia )n an'am/lu. Managerul e proiect tre/uie '( #ie preocupat ca ec+ipa pe care o con uce '( nu #ie i!olat( )n an'am/lul organi!a.iei0 ca proiectul e care e'te re'pon'a/il '( #ie cuno'cut0 acceptat0 apreciat la ni"elul organi!a.iei.

#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
Plani#icarea e'te o acti"itate prin e2celen.( managerial(. To.i managerii0 )ntr?un #el 'au altul0 plani#ic(. Totu&i0 mo ul e a/or are a plani#ic(rii0 maniera e a a3unge la planuri0 comple2itatea &i con.inutul planurilor i#er( e la un ni"el managerial la altul &i c+iar e la o organi!a.ie la alta. Ceea ce r(m1ne la #el e'te a'pectul re#eritor la e#icien.a acti"it(.ilor managerialeE oriun e0 la orice ni"el &i )n orice organi!a.ie economic(0 un management e#ecti" &i e#icient implic( ac.iuni e plani#icare #ormali!ate.

&$N&"U=%%
Scopul #unc.iei e plani#icare e'te 'ta/ilirea o/iecti"elor0 .intelor c(tre care "a #i orientat( acti"itatea )n "iitor0 precum &i a mo alit(.ilor ? ac.iunile0 re'ur'ele nece'are &i alocarea lor0 implementarea ? e a le reali!a. Prin #unc.ia e plani#icare 'e 'ta/ile&te cel mai a ec"at cur' al ac.iunilor "iitoare pentru ca organi!a.ia '( o/.in( re!ultatele orite. Dac( managerii ore'c '( 't(p1nea'c( e"olu.ia organi!a.iei in u'triale ei tre/uie '( plani#ice. ,/'en.a plani#ic(rii ar #ace loc in'tal(rii +ao'ului0 +a!ar uluiE )n a'emenea con i.ii0 organi!a.ia ar tre/ui '( ai/( o reac.ie e#en'i"(0 iar 'ucce'ul ar #i #a"ora/ile oar o pro/a/ilitate0 un re!ultat al unui comple2 e )nt1lniri

!ES! +E AU!$E-A"UA#E
1@

Tema 1. %. *. :. 5. $. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul anga3amentului. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul 'ucce'ului pre e#init. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul e#icine.ei A con'i'ten.ei interne A intre epen en.ei. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul controlului. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul canalului unic e comunicare. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul me iului e lucru 'timulati".

1B

#s'uns 417 ,nga3amentul )n'eamn( am/ele p(r.i implicate )n proiect #inan.atorul 4'pon'orul0 #urni!orul e re'ur'e0 agen.ia e #ina.are7 &i organita.ia care )&i propune '( erule!e proiectul &tiu ce e#ort tre/uie epu' pentru a reali!a proiectul0 cuno'c0 cel pu.in )n mare0 proce'ele &i ri'curile a'ociate proiectului0 'unt i'pu'e '( )&i )mpart( &i '( )&i a'ume re'pon'a/ilit(.ile0 ri'curile &i e"entualul e&ec. 4%7 Criteriile pe /a!a c(rora proiectul e'te con'i erat un 'ucce' 'ucce' at1t )n ceea ce pri"e&te erularea0 c1t &i pro u'ul #inal 'unt e#inite e la /un )nceput0 )nainte e eclan&area oric(rei acti"it(.i. 4*7 ,ce't principiu 'e re#er( la rela.ia e inter epen en.( care e2i't( )ntre> ? ? ? ? aria e cuprin ere a proiectuluiE timpul alocatE /ugetul 'ta/ilitE calitatea proiectat( a pro u'ului #inal.

Cele patru elemente 'unt interrela.ionate0 tre/uie '( #ie reali!a/ile &i '( 'e re#lecte unul pe cel(lalt. 4:7 ,ce't principiu 'tipulea!( #aptul c( orice proiect tre/uie '( ai/( la /a!( o 'trategie. Cn ca!ul managementului e proiect0 plani#icarea prece e )ntot eauna e2ecu.ia. 457 ,ce't principiu 'tipulea!( #aptul c( orice proiect tre/uie '( /ene#icie!e e politici &i proce uri riguroa'e &i e#iciente e control &i monitori!are. 4$7 ,ce't principiu 'e re#er( la nece'itatea ca )ntre #inan.ator &i managerul e proiect '( e2i'te un 'ingur canal prin care 'unt comunicate eci!iile e importan.( "ital( pentru proiect. 4<7 ,ce't principiu 'e re#er( la o/liga.ia pe care o are managerul e proiect e a crea0 pentru mem/rii ec+ipei0 un me iu poten.ialul ace'tora. e lucru 'timulati"0 care '( e2ploate!e )ntreg

%=

&a'itolul @* !e<nici utili1ate (n conce'erea 'roiectelor Printre te+nicile utili!ate )n ela/orarea proiectelor pentru #un amentarea &i 'tructurarea lor 'unt> ,nali!a S-OTE Diagrama 9,NTTE Diagrama PERTE Meto a ca rului logic.

@*.* Anali1a SA$! S-OT e'te un in'trument e anali!( 'trategic(0 #le2i/il &i u&or e aplicat pe care o organi!a.ie 'au o ec+ip( e proiect )l #olo'e&te pentru a i enti#ica cele mai potri"ite irec.ii e ac.iune. Orice proiect nou ar tre/ui '( ai/( la /a!( o a't#el e anali!(0 pentru a i 'e 'ta/ili gra ul e oportunitate &i e #e!a/ilitate. Scopul analizei SWOT e'te e a reali!a un plan 'trategic 'au e a g('i o 'olu.ie la o pro/lem(0 lu1n )n con'i erare #actorii interni &i e2terni ai unei ec+ipe 'au ai unei organi!a.ii. Avantajul analizei SWOT )l con'tituie con'en'ul )ntre mem/rii ec+ipei. Dup( ce au c(!ut e acor a'upra punctelor tari 45Streng+t'670 a punctelor 'la/e 45-ea8ne''e'67 a oportunit(.ilor 45Opportunitie'7 &i a amenin.(rilor 45T+reat'7 care a#ectea!( ec+ipa0 e'te mult mai u&or '( 'e i enti#ice 'olu.iile nece'are. um se realizeaz analiza SWOT Ec+ipa care reali!ea!( anali!a tre/uie '( #ie preg(tit( pentru un proce' la/orio'0 )n care nu "or lip'i con#lictele e i ei. E'te recoman a/il '( e2i'te un #acilitator al )nt1lnirii0 o or ine e !i &i '( 'e #olo'ea'c( e c1te ori e'te po'i/il te+nica /rain'torming?ului. Pentru ca 'olu.iile i enti#icate la '#1r&it '( #ie )n'u&ite &i aplicate e to.i mem/rii ec+ipei0 #acilitatorul tre/uie '( )ncerce '(?i implice pe #iecare pe parcur'ul anali!ei.

%1

Intern

Po!iti" Puncte tari 45Streng+t'67 ? ? Oportunit(.i 4 5$pportunitie'67 ? ?

Negati" Puncte 'la/e 45Aea8ne''e'67 ? ? ,menin.(ri 45!+reat'67 ? ?

are ca re!ultat li'tarea punctelor tari 4S7 &i a punctelor 'la/e 4A7. E'te #olo'itoare au ierea opiniilor mai multor oameni in epartamente i#erite. 8* Anali1a e:tern> Se iau )n con'i erare principalele elemente in me iul e2tern 4e2. cultura0 economia0 '(n(tatea0 'ur'ele e #inan.are0 emogra#ia0 etc.7 &i 'e i enti#ic( acele puncte care pot #i oportunit(.i 4$7 'au amenin.(ri 4!7 pentru ec+ip(. @* ;iecare element tre/uie etaliat c1t e'te po'i/il up( care 'e anali!ea!( care intre punctele tari &i oportunit(.i compen'ea!( punctele 'la/e &i amenin.(rile &i ce 'e poate #ace cu acele puncte 'la/e &i amenin.(ri care nu pot #i acoperite. @*8* +ia/rama AN!!

inginer &i 'ociolog

Extern

Se completea!( #ere'trele S-OT0 urm1n pa&ii e mai 3o'> .* Anali1a intern> Se e2aminea!( capacitatea ec+ipei 'au a organi!a.iei. ,ce't lucru

Diagrama 9antt e'te un in'trument e plani#icare0 ela/orat )n 1B1< e HenrP L.9antt0 e origine american(. ;rec"ent utili!at( )n managementul e proiect0 o iagram( 9antt o#er( o ilu'trare gra#ic( a unui program e acti"it(.i0 care a3ut( la plani#icarea0 coor onarea &i monitori!area unor 'arcini 'peci#ice intr?un proiect. Diagramele 9antt 'e pot reali!a )n "er'iuni 'imple0 cu a3utorul unui gra#ic #(cut pe o +1rtie0 'au )n "er'iuni mai comple2e0 cu a3utorul unor aplica.ii 'o#tDare e management al proiectului. ;orma gra#ic( a unui a't#el e in'trument e plani#icare con't( )ntr?o matrice pe a c(rei a2( ori!ontal( e'te repre!entat( perioa a e timp pe care 'e )ntin e proiectul0 )mp(r.it( )n unit(.i e m('ur( 4'pre e2emplu !ile0 '(pt(m1ni 'au luni70 &i pe a c(rei a2( "ertical( 'unt repre!entate 'arcinile in proiect 4'pre e2emplu0 ac( proiectul ar con'ta )n otarea calculatorului cu un nou

%%

'o#tDare0 principalele 'arcini ar putea #i> reali!area unei cercet(ri e pia.(0 alegerea 'o#t?ului0 in'talarea 'o#t?ului0 etc.7. Cn ca rul unei iagrame 9antt0 #iec(rei 'arcini )i e'te alocat un r1n . Timpul )n care e'te e'timat '( 'e #inali!e!e o 'arcin( e'te repre!entat printr?o /ar( ori!ontal(. Marginea in 't1nga marc+ea!( )nceputul preconi!at pentru acea 'arcin(0 iar marginea in reapta marc+ea!( '#1r&itul preconi!at. Sarcinile pot e"olua relati" la alte 'arcini )n mo 'uprapunere temporar(. Pe m('ur( ce proiectul a"an'ea!(0 iagrama e'te a u'( la !i0 prin umplerea /arelor pe o lungime core'pun!(toare procentului in 'arcina care a #o't )n eplinit. Se poate e"alua a't#el ime iat 'ta iul )n care 'e a#l( proiectul0 tr(g1n o linie "ertical( )n reptul atei curente. Sarcinile #inali!ate "or r(m1ne cu totul )n partea 't1ng( a liniei. Sarcinile )n e'#(&urare "or #i )ntret(iate e linie0 &i ac( partea plin( e'te la 't1nga liniei0 )n'eamn( c( 'unt )n )nt1r!iere #a.( e plani#icare0 pe c1n 0 ac( partea plin( merge p(n( )n reapta liniei0 )n'eamn( c( 'unt )naintea plani#ic(rii. Sarcinile "iitoare r(m1n cu totul )n reapta liniei. ,tunci c1n 'e reali!ea!( o iagram( 9antt0 'e intro uce un num(r re!ona/il e 'arcini 4nu mai mult e 15 'au %=70 )n a&a #el )nc1t iagrama '( )ncap( pe o 'ingura pagin(. Cn ca!ul )n care e'te "or/a e un proiect mai comple20 'e pot reali!a iagrame 'u/or onate care '( etalie!e )nca rarea )n timp a tuturor 'u/?'arcinilor care #ormea!( o 'arcin( principal(. De a'emenea0 pentru o ec+ip( e proiect e'te #oarte util ca )n reptul unei 'arcini '( #ie trecu.i &i re'pon'a/ilii pentru re'pecti"a 'arcin(. De multe ori )ntr?un proiect e2i't( e"enimente care nu repre!int( o 'arcin( &i care 'e pot e"i en.ia )n ca rul unei iagrame 9antt. ,ce'te momente repre!int( ni&te 5/orne6 4mile'tone'7 &i e o/icei 'unt marcate pe iagram( 'u/ #orma unor triung+iuri cu "1r#ul )n 'u'. @*@* +ia/rama PE#! O iagrama PERT 4engl. !program evaluation revie" tec#ni$ue%7 e'te un in'trument e management al proiectului care a #o't ela/orat &i #olo'it pentru prima oara e U.S. Na"P )n anii Q5= pentru a coor ona programul 'u/marinului atomic Polari'. O meto ologie e management al proiectului 'imilar(0 re'pecti" Meto a Drumului Critic 4CPM eng. ! ritical Pat# Met#od%70 care a #o't ela/orat( cam )n aceea&i perioa ( pentru 'ectorul pri"at a e"enit 'inonim( cu PERT. 'ec"en.ial0 paralel 'au prin

%*

,cea'ta e'te cau!a pentru care 'unt )nt1lnite "aria.ii e enumiri pentru acela&i in'trument> PERT0 CPM0 'au PERTACPM. Dintre cele mai importante /ene#icii ale ace'tui in'trument pot #i enumerate> o/.inerea unei imagini clare a'upra )nt1r!iere poate epen en.elor intre 'arcini0 i enti#icarea acelor 'arcini a c(ror uce la ri'curi mari pentru proiect &i care tre/uie monitori!ate cu aten.ie0

'ta/ilirea inter"alelor e timp )ntre care 'unt permi'e )nt1r!ierile )n #inali!area unor 'arcini0 etc. Diagrama PERT con.ine in#orma.ii e'pre 'arcinile intr?un proiect0 perioa ele e timp pe care 'e )ntin &i epen en.ele intre ele. ;orma gra#ic( e'te o re.ea e no uri conectate e linii irec.ionale 4numit( &i 5re.eaua acti"it(.ilor67. No urile 'unt cercuri 'au patrulatere &i repre!int( e"enimente 'au /orne 45mile'tone'67 in proiect. ;iecare no e'te i enti#icat e un num(r. Liniile irec.ionale 'au "ectorii care leag( no urile repre!int( 'arcinile proiectului iar irec.ia "ectorului arata or inea e e'#(&urare a 'arcinilor. ;iecare 'arcin( e'te i enti#icat( printr?un nume 'au printr?un in ice0 are repre!entat( urata nece'ar( pentru #inali!are &i )n unele ca!uri c+iar num(rul e per'oane re'pon'a/ile &i numele lor. Sim&olurile diagramei ? ,cti"itate 'au 'arcin( in ca rul unui proiect. Cn reptul @ unei 'arcini tre/uie preci!at num(rul e unit(.i e timp 4cel mai a e'ea !ile0 )n'( pot #i '(pt(m1ni0 luni0 ore0 etc.7 nece'are pentru #inali!are 4@ !ile7. ? E"eniment 'au 'itua.ie care 'ur"ine la '#1r&itul uneia 'au * 5A % A < mai multor 'arcini. Num(rul e ea'upra e'te in icele e"enimentului 4*7. Numerele e 3o' repre!int( )n or ine> ata 4num(rul e !ile e la )nceputul proiectului7 la care poate 'ur"eni cel mai e"reme e"enimentul 457 A mar3a e timp accepta/il( pentru )nt1r!ieri 4%7 A ata limit( la care poate 'ur"eni e"enimentul 4<7. R S G ? Dintr?un no pot '( plece mai multe 'arcini. Cn ace't ca! 'arcinile 'e nume'c paralele 'au concurente. De a'emenea

%:

pot e2i'ta mai multe 'arcini con"ergente )n acela&i no .

? Sarcina S tre/uie #inali!ata )nainte e )nceperea 'arcinii R. ? G e'te o activitate fictiv. ,ce't lucru arat( c( cele ou( e"enimente pe care le leag( 'unt epen ente )n timp0 )n'( nu e'te ne"oie e o acti"itate 'pecial( care '( nece'ite re'ur'e

pentru a a3unge

e la unul la cel(lalt. De multe ori

acti"it(.ile #icti"e 'unt #olo'ite pentru c( nu pot e2i'ta ou( 'arcini cu acelea&i no uri e )nceput &i e '#1r&it.

Modul de folosire al analizei P'(T Cel mai important concept al anali!ei PERT e'te drumul critic. Drumul critic T acel rum e la )nceputul la '#1r&itul re.elei0 ale c(rui acti"it(.i )n'umea!( un total e timp mai mare ec1t orice alt rum in re.ea. Drumul critic e'te o /a!( pentru 'ta/ilirea calen arului unui proiect0 eoarece urata total( a unui proiect nu poate '( #ie mai mic( ec1t timpul total al rumului critic. Toto at( )nt1r!ierile )n acti"it(.ile componente ale rumului critic pot pune )n pericol )ntregul proiect. De aceea e'te nece'ar ca ace'tor acti"it(.i '( li 'e acor e o aten.ie mult mai mare. ,nali!a PERT poate #i )mp(r.it( )n trei etape> Plani#icarea> ? ? ? i enti#icarea 'arcinilor &i e'timarea nece'arului e timp pentru ace'teaE aran3area 'arcinilor &i a e"enimentelor )ntr?o 'ec"en.( #e!a/il(E e'enarea iagrameiE

Cnca rarea )n timp> ? 'ta/ilirea0 acolo un e e'te po'i/il0 a atelor e )nceput &i e '#1r&itE

,nali!a> ? calcularea datelor minime posi&ile0 a datelor ma)ime permise &i a marjelor de timp pentru #iecare e"eniment. ,ce't lucru 'e #ace lucr1n reapta &i apoi e la reapta la 't1nga iagrameiE %5 e la 't1nga la

? leag(7E

e"aluarea oportunit(.ii plani#ic(rii propu'e &i ac( e'te nece'ar re"i!uirea ei.

(egulile care tre&uie respectate *n efectuarea analizei P'(T E2i't( un 'ingur e"eniment e 'tart &i un 'ingur e"eniment e '#1r&itE Re.eaua nu are )ntreruperi &i ea tre/uie e'enat( lu1n )n calcul epen en.ele

i enti#icateE E"olu.ia )n timp a 'arcinilor e'te repre!entat( e la 't1nga la reaptaE Nu pot '( e2i'te ou( 'arcini care leag( acelea&i ou( e"enimenteE E"enimentele au un num(r e i enti#icare unic 4)n con'ecin.( &i 'arcinilor le "a

core'pun e c1te o i enti#icare unic(0 re'pecti" numerele celor oua e"enimente pe care le Un e"eniment e pe rumul critic are data minim posi&il &i data ma)im

permis egale0 &i marja de timp =E Se 'ta/ile&te data minim posi&il &i data ma)im permis a e"enimentului e e la e"enimentul e 'tart )n'pre reapta0 'e calculea!( atele minime

'tart la =. Lucr1n

po'i/ile pentru e"enimentele ime iat urm(toare. Se a aug( la atele minime po'i/ile ale e"enimentelor anterioare0 timpul nece'ar pentru 'arcinile interme iare0 pentru a a3unge la atele minime po'i/ile ale e"enimentelor po'terioare. ,colo un e e"enimentele po'terioare au mai multe 'arcini epen ente0 'e #ace calculul pe #iecare ramur( &i e'te pu' re!ultatul cel mai mare. Se 'ta/ile&te ata minim( po'i/il( &i ata ma2im( permi'( a e"enimentului #inal la rumul critic. Lucr1n e la e"enimentul #inal )n'pre 't1nga 'e atele ma2ime 'uma timpului pe

calculea!( atele ma2ime permi'e. Se 'ca e timpul nece'ar acti"it(.ilor interme iare in atele ma2ime permi'e ale e"enimentelor po'terioare pentru a o/.ine permi'e pentru e"enimentele anterioare. ,colo un e e"enimentele anterioare au mai multe acti"it(.i care porne'c e la ele0 'e #ace calculul pe #iecare ramur( &i e'te pu' re!ultatul cel mai mic. Marja de timp e'te calculat( #(c1n i#eren.a intre ata ma2im( permi'( &i ata

minim( po'i/il(. Pentru a #ace calculul mai u&or 'e poate 'crie )n reptul acti"it(.ilor #icti"e ci#ra = 4nu e ne"oie e re'ur'e pentru a a3unge e la un e"eniment la altul7.

%$

@*B* Metoda cadrului lo/ic 5"FA6 e *nseamn Metoda adrului +ogic ,+FAMeto a Ca rului Logic 'au L;, 4Llogical #rameDor8 approac+67 e'te un in'trument e plani#icare &i management #olo'it pentru proiectele e e!"oltare. ,cea't( meto ( a #o't a optat( pentru prima oar( ca in'trument e plani#icare pentru acti"it(.ile e e!"oltare e'#(&urate pe'te ocean e c(tre US,ID0 la )nceputul anilor Q<=. Toate Programele Meto a Ca rului Logic 'inteti!ea!( )ntr?un #ormat 'tan ar > ? ? ? ? ? ce )ncearc( '( reali!e!e proiectulE cum )&i propune '( #ac( a'taE ce elemente 'unt nece'are pentru ca 'ucce'ul proiectului '( #ie a'iguratE metodele prin care 'e poate m('ura e"olu.ia proiectuluiE e"entualele probleme care pot '( apar(. e #inan.are PH,RE ale Uniunii Europene #olo'e'c acea't( meto ologie )n anali!a proiectelor.

De&i mult mai )nt1lnit )n cererile e #inan.are e'te termenul e LMatrice Logic(6 4LLogical ;rameDor8 Matri2670 tre/uie #(cut( i'tinc.ia )ntre acea'ta &i Meto a Ca rului Logic 'au L;, 4LLogical ;rameDor8 ,pproac+67. L;,0 ca a/or are managerial(0 pre'upune un 'i'tem e anali!a a pro/lemelor &i a ne"oilor0 reali!area unei ierar+ii mi3loace?'copuri &i 'electarea celei mai potri"ite 'trategii e implementare. Re!ultatul ace'tei a/or (ri analitice )l repre!int( matricea 4'au ca rul logic LLog#rame670 care )n'umea!( ceea ce urm(re&te '( reali!e!e re'pecti"ul proiect &i cum0 care 'unt ipote!ele c+eie &i cum "or #i monitori!ate &i e"aluate out?put?urile &i impactul. .e ce se folose/te Metoda adrului +ogic 0 L;, e'te un in'trument e2trem e #olo'itor0 at1t pentru plani#icarea c1t &i pentru monitori!area unui proiect. Ea ajut n parcurgerea unui proces util de gndire impunnd disciplina de a fi specific i clar )n pri"in.a a ceea ce 'e ore&te a 'e reali!a &i cum0 ar mai ale' )n pri"in.a 'u/linierii elementelor management. e care epin e 'ucce'ul proiectului &i a ec+ipei e

%<

De a'emenea matricea logica o#er( un ocument u&or e utili!at prin care mem/rii ec+ipei e proiect0 #inan.atorii0 /ene#iciarii &i al.i sta1e#older2i pot #i in#orma.i 'umar e'pre proiect. ,ce't ocument poate #i #olo'it &i a aptat pe parcur'ul )ntregului ciclu e "ia.( al unui proiect pentru a i enti#ica 'i'tematic o/'tacolele &i 'c+im/(rile legate e atingerea out?put?urilor &i a o/iecti"elor. ;olo'irea unei matrici logice la e'ign?ul unui proiect e'te un a3utor e2trem e important0 care ne poate #eri e gre&elile e logic( 'au e incoeren.(. O matrice logic( e'te o pri"ire e an'am/lu a'upra #actorilor c+eie0 care poate '( arate0 )ntr?un mo #oarte 'implu0 ac( proiectul "a #i un 'ucce' 'au un e&ec. Terminologie +escrierea 'roiectului ? Coloana L e'crierea proiectului6 in ca rul matricii logice o#er( un 'umar narati" a ceea ce inten.ionea!( proiectul '( o/.in( &i cum. De a'emenea corectitu inii elementelor in acea'ta coloan( 'e #ace cu a3utorul logicii "erticale. $biectiv /eneral 5/oal6 #ace re#erire la o/iecti"ele 'ectoriale 'au na.ionale la care proiectul e'te menit '( contri/uie0 'pre e2emplu> cre&terea "eniturilor0 )m/un(t(.irea 'tatutului nutri.ional0 re ucerea criminalit(.ii0 a corup.iei0 etc. Poate #i e2primat &i e'criin pre'upu'ul impact al proiectului. O/iecti"ul general e'te mai mult o eclara.ie e inten.ie. Sco' 5'ur'ose6 ? 'e re#er( la ceea ce tre/uie '( 'e o/.in( )n urma proiectului0 )n ceea ce pri"e&te e!"oltarea. Scopul tre/uie '( #ie r('pun'ul la pro/lema central( care a #o't i enti#icat( )n #a!a e ocumentare a proiectului. Ca e2emplu 'copul poate preconi!a o cre&tere )n pro uc.ia agricol(0 acce'ul mai larg la "accin(ri0 apa mai curat(0 'au capacitate in'titu.ional( &i 'i'teme e management locale )m/un(t(.ite0 un mai mare gra e al#a/eti!are )n r1n ul tinerilor rromi in localitatea S0 etc. De cele mai multe ori0 pentru un proiect0 e2i'ta un 'ingur 'cop. Cntr?un 'u/capitol "a #i pre!entat mo ul )n care 'e reali!ea!( un ar/ore al pro/lemelor0 up( care 'e tran'#orm( pro/lemele )n o/iecti"e. $biective s'ecifice7com'onente. ,tunci c1n proiectul e'te relati" comple2 &i are un num(r mare e output?uri0 e'te util ca ace'tea '( #ie grupate )n ni&te componente 4ale'e up( criterii 'ectoriale0 #unc.ionale0 in'titu.ionale0 etc.7. )n ace't ca! 'e #olo'e&te c1te un o/iecti" pentru #iecare component(. O/iecti"ele 'peci#ice0 'au componente0 tre/uie '( o#ere o leg(tur( logic( %@ e'crie mo alit(.ile prin care urmea!( '( #ie atin'e o/iecti"ele pe care &i le propune proiectul. Te'tarea

)ntre output?urile acelei componente &i 'copul proiectului. Dup( i enti#icarea componentelor unui proiect0 #ormularea o/iecti"ului tre/uie '( .in( cont e caracteri'ticile SM,RT 4e2.0 pentru componenta comunicare0 o/iecti"ul poate #i L'a crea'c( cu cel pu.in <=N num(rul e liceeni in comuna S care acce'ea!( '(pt(m1nal internetul prin interme iul telecentrului comunitar7. $ut'ut2uri 4tra u'e &i ca rezultate a/teptate )n #ormatul 'tan ar e matrice logic( o#erit e PH,RE7 ? 'e re#er( la re!ultate 'peci#ice &i pro u'e tangi/ile 4/unuri &i 'er"icii7 pro u'e prin reali!area unor 'arcini 'au acti"it(.i. De e2emplu> con'truirea unui 'i'tem e irigare 'au a unei re!er"e e ap(. ;iecare component( tre/uie '( ai/( cel pu.in un output &i e o/icei are : 'au 5. ;urni!area outputuri?lor tre/uie '( 'e a#le 'u/ controlul irect al managementului. Activiti ? )n terminologia L;, acti"it(.ile 'e re#er( la 'arcinile 'peci#ice )n eplinite pentru a atinge output?urile cerute. E2emple pentru re!er"a e ap( a unei comunit(.i pot #i> reali!area e'ignului0 'ta/ilirea proce urilor e )ntre.inere a re!er"ei0 preg(tirea loca.iei0 colectarea apro/(rilor nece'are0 con'truirea re!er"orului &i reali!area re.elei e .e"i0 etc. Matricea logic( nu tre/uie neap(rat '( inclu ( prea multe etalii e'pre acti"it(.i0 pentru c( alt#el e"ine prea lung( &i poten.ial pre'cripti"(. Dac( 'e cer 'peci#ica.ii etaliate ale acti"it(.ilor0 ace'tea tre/uie pre!entate 'eparat )ntr?un program e acti"it(.i0 'u/ #orm( e ta/el &i nu )n matricea )n'(&i. %n'ut2uri 2 'e re#er( la re'ur'ele nece'are pentru reali!area acti"it(.ilor &i pro ucerea output?urilor0 e e2emplu> per'onal0 ec+ipament0 &i materiale. Inputurile nu "or #i inclu'e )n #ormatul matricii. %'ote1e 2 'e re#er( la con i.iile care a#ectea!( progre'ul 'au 'ucce'ul proiectului0 ar a'upra c(rora managerul proiectului nu are control irect0 e e2emplu0 'c+im/(rile e pre.0 re'pectarea 'au nere'pectarea legii0 etc. O ipote!( e'te o propo!i.ie pozitiv e'pre con i.iile care tre/uie '( #ie )n eplinite pentru ca o/iecti"ele proiectul '( #ie atin'e. Ri'cul e'te o propo!i.ie negativ e'pre ce ar putea )mpie ica o/iecti"ele '( 'e )n eplinea'c(. %ndicatori ? e'te o unitate e m('ur( clar e#init( &i o .int( care '( etalie!e cantitatea0 calitatea 'au organi!area )n timp a re!ultatelor a&teptate. Se re#er( la in#orma.ia e care a"em ne"oie pentru a etermina progre'ul 'pre )n eplinirea o/iecti"elor.

%B

Mi?loacele de verificare 2 tre/uie '( 'peci#ice clar 'ur'a

in care "or #i colectate

in#orma.iile cu pri"ire la in icatori. Tre/uie luat )n con'i erare mo ul )n care in#orma.ia "a #i colectat( 4meto a70 cine "a #i re'pon'a/il &i #rec"en.a cu care in#orma.ia tre/uie #urni!at(. "o/ica vertical unul intre in'trumentele e "eri#icare a corectitu inii unui e'ign e proiect. I enti#ica inten.iile proiectului0 clari#ic( rela.iile cau!ale e tip mi3loc?'cop in ca rul ace'tuia &i 'peci#ic( 'itua.iile incolo e controlul managerului e proiect 4ipote!ele70 care pot in#luen.a )n eplinirea o/iecti"elor 4coloanele 1 &i :7. "o/ica ori1ontal ? e#ine&te mo ul )n care "or #i e2aminate o/iecti"ele proiectului in e'crierea in icatorilor &i a mi3loacelor prin care 'e "a reali!a "eri#icarea 4coloanele % &i *7. Logica ori!ontal( a'igur( ca rul pentru monitori!area &i e"aluarea proiectului. ;orma u!ual( a unei matrici e'te pre!entat( )n #igura urm(toare. $'eraie lo/ic %ndicatori de reali1are verificabili (n mod obiectiv are sunt indicatorii c#eie pentru o&iectivul general0 are sunt indicatorii cantitativi /i calitativi care arat dac /i *n ce msur o&iectivele specifice ale proiectului au fost realizate0 are sunt indicatorii prin care se msoar dac /i *n ce msur proiectul atinge rezultatele previzionate0 Surse i mi?loace de verificare are sunt sursele de informare pentru ace/ti indicatori0 are sunt sursele de informaii care e)ist sau care pot fi colectate0 are sunt metodele necesare pentru a o&ine aceste informaii0 are sunt sursele de informaii pentru ace/ti indicatori0 %'ote1e

$biective /ene rale Sco'ul 'roiec tului

are este o&iectivul general la care va contri&ui proiectul0 are sunt o&iectivele specifice pe care proiectul le va realiza0

#e1ultate ate'tate

are sunt rezultatele concrete preconizate prin care se urmre/te atingerea o&iectivelor specifice0 are sunt efectele /i &eneficiile /i efectele preconizate

are sunt factorii /i condiiile independente de implementarea proiectului3 considerate necesare pentru realizarea acestor o&iective0 e riscuri tre&uie luate *n considerare0 e factori e)terni tre&uie avui *n vedere /i ce condiii tre&uie *ndeplinite pentru a o&ine rezultatele a/teptate conform graficului0

*=

Activiti

ale proiectului0 e *m&untiri /i sc#im&ri vor fi determinate prin realizarea proiectului0 are sunt activitile c#eie de realizat /i *n ce succesiune pentru a produce rezultatele vizate0

!ijloace" are sunt mijloacele necesare pentru implementarea acestor activiti4 e)5 personal3 ec#ipament instruire3 studii3 ac#iziii 3 faciliti operaionale etc0

are sunt sursele de informaii cu privire la progresul proiectului0

e pre2condiii sunt cerute *nainte de *nceperea proiectului,elor-0 e condiii independente de realizarea proiectului tre&uie s fie *ndeplinite pentru implementarea activitilor planificate0

#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
Te+nicile utili!ate )n ela/orarea proiectelor pentru #un amentarea &i 'tructurarea lor 'unt> ,nali!a S-OTE Diagrama 9,NTTE Diagrama PERTE Meto a ca rului logicE 9OPP plani#icarea proiectelor orientat( 'pre o/iecti"e.

&$N&"U=%%
Management prin proiecte presupune aplicarea meto elor &i te+nicilor e

managementul proiectelor pentru con ucerea unor proce'e care )n mo u!ual nu 'unt con'i erate rept proiecte. Repre!inta un concept central pentru managementul unei organi!a.ii permanente0 )n 'pecial al unei organi!atii orientate pe proiecte0 eoarece acea'ta ).i )n epline&te mi'iunea prin proiecte. Multe proiecte i#erite 'unt )ncepute0 con u'e &i terminate )n mo concurent. ,cea'ta a'igur( e!"oltarea continu( &i 'upra"ie.uirea organi!a.iei.

*1

!ES! +E AU!$E-A"UA#E
Tema 1. Ce e'te gra#icul 9anntU %. Ce e'te gra#icul PERTU #s'uns 417 9ra#icul 9annt e'te gra#icul prin care 'unt "i!uali!ate uratele acti"it(.ilor )ntr?un proiect. ,ce't tip e gra#ic mai e'te cuno'cut &i 'u/ enumirea e gra#ic /are. ,cti"it(.ile 'unt pre!entate )n partea 't1ng( a gra#icului0 atele e e'#(&urare 'unt repre!entate )n partea e 'u'0 iar urata acti"it(.ilor e'te repre!entat( 'u/ #orma unor /are ori!ontale. 4%7 9ra#icul PERT e'te o meto ( e repre!entare a rela.iilor logice &i e inter epen en.( )ntre acti"it(.ile unui proiect. !este /rila de autoevaluare> Scopul analizei SWOT e'te e> a. a reali!a un plan 'trategic /. a g('i o 'olu.ie la o pro/lem( c. lua )n con'i erare #actorii interni &i e2terni ai unei ec+ipe 'au ai unei organi!a.ii. R> a0 /0 c. Avantajul principal al analizei SWOT )l con'tituie> a. con'en'ul )ntre mem/rii ec+ipei /. anali!a punctelor tari 'i 'la/e c. comunicarea in ca rul grupului e plani#icare R> a. Diagrama 9antt e'te un in'trument> a. /. e plani#icare e implementare

*%

c. R. a.

e e'alonare a 'ucce'iunii intre acti"itati

Diagrama 9antt o#era> a. ilu'trarea gra#ica a unui program e acti"itati0 care a3uta la plani#icare /. ilu'trarea gra#ica a unui program e acti"itati care a3uta la atri/uriea 'arcinilor R> a. Diagrama 9antt 'e poate reali!a> a. ca un gra#ic a unui program e acti"itati0 care a3uta la plani#icarea0 coor onarea 'i monitori!area unor 'acrini 'peci#ice intr?un proiect. /. Ca o "er'iune 'impla0 cu a3utorul unui gra#ic #(cut pe o +1rtie0 c. Ca o "er'iune mai comple2e0 cu a3utorul unor aplica.ii 'o#tDare proiectului. e management al

**

&a'itolul B* Eta'e ale mana/ementului 'roiectelor

E2i't( un con'en' larg printre 'peciali&ti potri"it c(ruia managementul proiectelor 'e reali!ea!( prin parcurgerea urm(toarelor etape%> concepereaE plani#icareaA e!"oltarea i eii e proiectE eclan&area proiectuluiA#ormarea ec+ipeiE e2ecu.iaE monitori!areaE )nc+i erea*.

B*.* &once'erea4 formularea ideii de 'roiect Toate proiectele au la /a!( o i ee0 'unt ini.iate )n urma con&tienti!(rii unei ne"oi practice0 a unei pro/leme importante care pretin e c(utareaAi enti#icarea 'ur'ei e #inan.are. Cn acea't( #a!(0 tre/uie '( e2i'te r('pun'uri clare la c1te"a )ntre/(ri c+eie> Ne"oiaA pro/lema c(reia i 'e a re'ea!( proiectul e'te una real(0 corect i enti#icat(U Re!ol"area ace'tei pro/leme repre!int( o prioritate &i 'e )nca rea!( planului 'trategic e e!"oltare a organi!a.iei care propune i eea e proiectU Proiectul tre/uie neap(rat erulat acumU De ce acum &i nu la o at( ulterioar(U I eea e proiect &i o/iecti"ele ace'tuia repre!int(0 )ntr?a e"(r0 cea mai /un( e!legare. I eea e proiect tre/uie '( precea (

mo alitate e a re!ol"a pro/lema i enti#icat( )n mo corectU Organi!a.ia care ore&te proiectul are capacitatea te+nic(0 managerial( &i #inanciar( e a pune )n practic( re'pecti"a i ee e proiectU
%

,celea&i etape 'unt "ala/ile0 cu mo i#ic(rile e rigoare0 pentru #iecare 'u/proiect &i pentru #iecare acti"itate in

ca rul proiectului.
*

E2i't( 'peciali&ti care con'i er( c( ace'te etape numite &i ciclurile de via ale proiectului 'unt )n num(r e

patru> conceperea0 plani#icarea0 implementarea &i )nc+eierea 4principiile pe care 'e )ntemeia!( 'unt0 )n'(0 acelea&i7. Cn plu'0 unele proiecte mai comple2e nece'it( 'pargerea ace'tor etape )n num(r e &a'e 'au e patru )n 'u/etape &i mai etaliate> 'tu ii e #e!a/ilitate0 'tu ii e pia.(0 'u/contractare0 te'tare0 in'truire etc.

*:

Dac( un 'ingur r('pun' la )ntre/(rile e mai 'u' e'te Lnu60 Lnu &tiu60 'au Lnu e'te 'igur60 )n'eamn( c( i eea e proiect tre/uie re"(!ut(Areg1n it(. Dac( la toate )ntre/(rile r('pun'ul e'te incert 'au negati"0 atunci i eea re'pecti"( e proiect tre/uie pur &i 'implu a/an onat(. Cn momentul )n care 'e r('pun e la ace'te )ntre/(ri0 o capcan( poate #i multitu inea e ipote!e0 pre'upuneri &i intui.ii. Ka!a tre/uie a'igurat( e #apte0 in#orma.ii0 ate0 e2perien.e cu proiecte anterioare0 rapoarte0 e"alu(ri0 re!ultate ale monitori!(rii. Tre/uie acor at( aten.ie ma2im( 'ta/ilirii o/iecti"elor a&a cum '?a e2plicat &i anterior. O/iecti"ele nu tre/uie l('ate )n #orm( implicit(0 pornin Cn #unc.ie e un o/iecti" 'au altul0 e la i eea c( Le'te clar care 'unt e promo"are a particip(rii0 o/iecti"ele proiectului0 toat( lumea le cunoa&te0 e ce mai tre/uie '( le e2pun )n mo e2plicitU6. i#er( ac.iunile0 meto ele re'ur'ele &i mo ul e alocare a ace'tora0 meto ele e monitori!are0 criteriile e 'ucce'. B*8* Planificarea 2 redactarea 'ro'unerii de 'roiect Propunerea e proiect inclu e0 )n mo o/ligatoriu0 in#orma.ii cu pri"ire la> o/iecti"ele generale &i 'peci#ice ale proiectuluiE meto ele &i acti"it(.ile proiectate pentru a atinge ace'te o/iecti"eE ra.iunile pentru care e'te propu' re'pecti"ul proiectE re!ultatele a&teptateE /ugetul proiectuluiE e&alonarea )n timp a acti"it(.ilor0 atele e )nceput &i e '#1r&it ale acti"it(.ilor0

rela.iile e inter epen en.( intre ace'teaE alocarea re'ur'elor0 mo ul )n care re'ur'ele 'unt alocate #iec(rei acti"it(.iE ri'curile pe care le pre'upune proiectul &i mo alit(.ile e contracarare a lorE componen.a ec+ipei care erulea!( proiectulE in icatori e per#orman.(A mo alit(.i e e"aluare a 'ucce'ului.

Propunerea e proiect e"ine planul de referin6 planul int al proiectului propriu?!i'. ,ce't plan 't( la /a!a acti"it(.ii e monitori!are a irec.iilor e e"olu.ie0 acti"itate care 'e e'#(&oar( pe toat( urata proiectului.

*5

Se pune )ntot eauna planul proiectului pe +1rtie. Succe'ul proiectului epin e e c1t e etaliat &i e a ec"at e'te re'pecti"ul plan. De multe ori0 pre'iunea 'u/ care tre/uie lucrat tentea!( c(tre eliminarea #a!ei e plani#icare &i trecerea irect la lucru. ,ce't 'til uce 'igur la> iro'irea timpului0 iro'irea re'ur'elor0 )nc(lcarea 'tan ar elor e calitate0 comiterea unor gre&eli e e2ecu.ie0 repetarea unor gre&eli. B*@* +eclanarea 'roiectului 2 formarea ec<i'ei Cn acea't( etap(0 pe /a!a planuluiAa propunerii e proiect apro/ate 'e coagulea!( e#ecti" ec+ipa care "a erula proiectul. Managerul e proiect i enti#ic( per'oanele in organi!a.ie c(rora le pot #i atri/uite roluri &i re'pon'a/ilit(.i )n proiectE Re'pecti"ele roluri0 re'pon'a/ilit(.i0 precum &i mo ul )n care ace'tea 'e "or coor ona &i armoni!a la ni"elul e an'am/lu al ec+ipei 'unt e2plicate #iec(rui mem/ru )n cel mai clar mo po'i/il0 pentru a e"ita ne)n.elegerile 'au neclarit(.ile0 proiectarea unor a&tept(ri e2agerateE Prin e2pre'ia L)n mo ul cel mai clar po'i/il6 a"em )n "e ere #aptul c( La&tept(rile6 cu pri"ire la per#orman.a unui mem/ru al ec+ipei tre/uie #ormulate preci!1n > con#igura.ia pro u'uluiAre!ultatului0 perioa a e timp alocat(0 ni"elul &i cantitatea e e#ort nece'are. Spre e2emplu0 ac( una intre acti"it(.ile pre"(!ute )ntr?un proiect 'e re#er( la re actarea unui g+i pe o tem( turi'tic(0 cel c(ruia )i re"ine re'pon'a/ilitatea ela/or(rii prime&te urm(toarele in#orma.ii> g+i ul e'te reali!at )n #ormatul 2 4num(r e pagini0 corp e liter(0 ane2e0 trimiteri /i/liogra#ice70 raportul intre partea 'cri'( &i imagini e'te e := "'. $=N0 termenul e pre are e'te P0 iar e#ortul e'timat pentru reali!area 'a e'te e apro2imati" ! oreA!i. Cn nici un ca! cererea e re actare a g+i ului nu poate #i #ormulat( 'u/ #orma> L"a tre/ui '( re acta.i un g+i intere'ant pe tema V0 "e em noi care e'te termenul limit(0 oricum0 e o trea/( relati" u&oar(0 eci nu tre/uie '( "( #ace.i nici o gri3(6. Rolurile &i re'pon'a/ilit(.ile 'unt a 3u ecate la ni"elul ec+ipei. O at( a 3u ecate0 ele tre/uie pre"(!ute )ntr?un ocument 'cri'. Pre!en.a ocumentului 'cri' repre!int( un 'emnal cu pri"ire la 'erio!itatea )n.elegerii0 o/lig( am/ele p(r.i la re'pectarea ace'teia.

*$

Re#eritor la acea't( etap(0 e'te important e 'emnalat #aptul c( una intre a/ilit(.ile importante ale managerului e proiect e'te aceea e a elega re'pon'a/ilit(.ile &i 'arcinile. Managerul e proiect tre/uie '( perceap( )ntot eauna an'am/lul0 s */i pstreze capacitatea de a vedea contururile mari. Dac( 'e implic( )n #iecare acti"itate )n parte0 )n proce'ele &i acti"it(.ile e rutin(0 ac( nu are capacitatea e a elega 'arcini &i0 apoi0 oar e a monitori!a &i 'uper"i!a e2ecu.ia lor0 managerul e proiect pier e in "e ere an'am/lul0 nu mai are po'i/ilitatea e a tra'a0 in ica &i p('tra irec.ia 'trategic(. Tocmai e aceea0 managerii e proiect care pro"in c+iar in omeniul )n care 'e erulea!( proiectul 'unt e multe ori ine#icien.i0 eoarece0 't(p1nin #oarte /ine omeniul0 au ten in.a e a acapara proiectul &i munca propriu?!i'e. Succe'ul unui proiect epin e )n primul r1n e uni#ormitatea &i gra ul e coagulare a ec+ipei0 nu e "1r#urile0 e Ltalentele6 ace'teia. Proiectul repre!int(0 a&a cum am rele"at )n repetate r1n uri0 un e#ort concertat0 coor onat0 epu' pentru atingerea unui o/iecti" a'umat e c(tre #iecare mem/ru al ec+ipei )n parte. Dac( e2i't( inegalit(.i marcate )ntre mem/rii ec+ipei 'au inegalit(.i pronun.ate )ntre per#orman.ele aceleia&i per'oane )n momente erularea proiectului are e 'u#erit. In i#erent c1t e mare e'te pre'iunea 'u/ care 'e lucrea!(0 tre/uie anun.at )n mo o#icial proiectul la ni"elul organi!a.iei. Cn #elul ace'ta0 e#orturile e"in cuno'cute &i 'e o/1n e&te 'pri3inul e care a"e.i ne"oie la ni"el organi!a.ional. Cn plu'0 ac( proiectul e'te 'pri3init0 acceptat la ni"el organi!a.ional0 mem/rii ec+ipei 'unt mult mai moti"a.i )n acti"itatea e erulare. B*B* +erularea 'roiectului 2 fa1a de e:ecuie Dac( #a!a e plani#icare a proiectuluiA e re actare a propunerii e proiect a #o't tratat( cu 'erio!itate &i riguro!itate0 #a!a e e2ecu.ie are 'ucce'ul a'igurat )ntr?o propor.ie con'i era/il(. Cu toate ace'tea nici un proiect nu 'e erulea!( 1==N con#orm planului. ;aptul c( nici un proiect nu 'e erulea!( )n totalitate potri"it planului repre!int(0 )ntre anumite limite0 un a'pect po!iti". Plani#icarea prea etaliat( con'tituie una intre e2tremele )nt1lnire )n managementul proiectelor. Orice plan0 )n momentul )n care e'te pu' )n aplicare0 nece'it( corec.ii0 )m/un(t(.iri0 actuali!(ri0 pentru a .ine0 a't#el0 pa'ul cu 'c+im/(rile care inter"in )n me iul real e e2i'ten.( al proiectului. Planul repre!int(0 )n e'en.(0 o pre ic.ie "i!a"i e pa&ii care tre/uie parcur&i0 o pre ic.ie care e'te e timp i#erite0

*<

oar par.ial e2act(. Plani#icarea riguroa'( nu e2clu e #le2i/ilitatea0 #a"ora/il( #a.( e 'c+im/are.

inami'mul0 atitu inea

.e ce reu/esc sau e/ueaz proiectele0 Cn linii mari0 'e poate a#irma c( reu&ita unui proiect epin e e capacitatea organi!a.iei promotoare e a elimina 'au re uce la ma2imum e#ectele ac.iunii unor #actori interni 'au e2terni. ;actorii interni 'unt mai u&or e a mini'trat0 e"entualul e&ec cau!at e ace&ti #actori poate #i e"itat. , mini'trarea #actorilor e2terni repre!int( un proce' mult mai complicat0 eoarece ace&tia 'cap( e 'u/ controlul organi!a.iei promotoare0 iar contracararea lor pretin e o "i!iune mai ampl(0 ac.iuni concertate0 care nu .in oar e managementul proiectelor propriu?!i'. Factori interni e"aluarea eronat( a /a!ei e re'ur'e i'poni/ile pentru erularea proiectului 4re'ur'e #inaciare0 re'ur'e umane0 ec+ipamente0 'e ii0 in#orma.ie7E o/.inerea #inan.(rii pe /a!a unei cereri #ormulate e#ectuo' 4o/iecti"e greu e atin'0 plani#icare nereali't( in punctul e "e ere al re'ur'elor umane0 in#orma.ionale0 e timp0 e ec+ipamente0 'u/ imen'ionarea /ugetului7E a/'en.a unei leg(turi permanente )ntre 'olicitant &i #inan.atorE ine#icien.( organi!atoric( &i managerial( )n 4incapacitatea e coagulare a ec+ipei erularea proiectului re'pecti" intre ec+ipa e

e proiect0 lip'a corel(rii

re actareAplani#icare &i ec+ipa e implementare0 e!it(ri )n luarea eci!iilor0 apari.ia 'entimentului e competi.ie )ntre mem/rii ec+ipei e proiect7E incapacitatea e a )ncorpora 'c+im/area )n planul ini.ial e proiect.

Factori e:terni #actori naturali 4 e!a'tre naturale0 r(!/oaie7E in#luen.e economice e2terne 4e2.> proiectului7E #actori 'ociali> mi&c(ri 'ociale0 gre"e0 t1l+(rii0 "an ali'm0 emon'tra.iiE e!ec+ili/re economice0 pr(/u&irea mone ei

na.ionale0 mo i#icarea ne#a"ora/il( a cur'ului e 'c+im/ a mone ei utili!ate )n ca rul

*@

a/'en.a "oin.ei politice pentru implementarea proiectului 4pentru proiecte erulate la 'car( macro7E inter#eren.a grupurilor e intere'E reac.ia ne#a"ora/il( in partea grupurilor a#ectate e proiect 4re'pingere0 reticen.(0 lip'a accept(rii7E i'pari.ia pro/lemei pentru care a #o't conceput proiectulE nepotri"irea cultural( )ntre o/iecti"ele &i acti"it(.ile proiectului &i me iul )n care 'e e'#(&oar( 4apare ca urmare a necunoa&terii 'peci#icului local7.

;a!a e e2ecu.ie repre!int( un tip e e2amen pe care )l ( propunerea e proiect )n #a.a realit(.ii propriu?!i'e0 )n #a.a #actorilor e2terni &i interni men.iona.i mai 'u'. Proiectele pot e&ua &i )n ca!ul unei plani#ic(ri 4aproape7 per#ecte 4 atorit( unor #actori e2terni incontrola/ili7E )n mo #ire'c0 cu at1t mai mult cre&te pericolul e e&ec atunci c1n erorile 'unt L)n'cri'e6 )n plan0 )n ocumentul pe /a!a c(ruia 'e erulea!( proiectul. B*C* Monitori1area7controlul 'roiectului Cn acea't( etap(0 'unt urm(rite "aria.iile #a.( e planul ini.ial )n ceea ce pri"e&te cele patru imen'iuni ale oric(rui proiect> co'turileAre'ur'eleE termenele e )n eplinire a 'arcinilor &i e #inali!are a acti"it(.ilorE aria e cuprin ere a proiectuluiE calitatea pro u'elor. intre 'u/acti"it(.ile

Unii autori con'i er(0 )n /un( parte )n rept(.it0 c( erularea &i monitori!areaA controlul repre!int( o 'ingur( #a!(E mai preci'0 monitori!area ar repre!enta una erul(rii0 ea )n'o.in )n permanent( erularea. O/iecti"ele monitori!(rii 'unt> e a compara planul ini.ial cu mo ul )n care proiectul e"oluea!( )n mo realE e a actuali!a &i re"i!ui planul ini.ial0 a't#el )nc1t e"entualele 'c+im/(ri '( #ie )ncorporateE e a o#eri in#orma.iile pe /a!a c(rora 'unt ini.iate ac.iuni e corectare0 )n ca!ul )n care "aria.iile #a.( e planul ini.ial 'unt at1t e mari )nc1t pun )n pericol reu&ita proiectului. *B

Cn ca!ul proiectelor cu #inan.are neram/ur'a/il(0 monitori!area 'e /ucur( e o aten.ie pri"ilegiat( in partea #inan.atorului0 ceea ce con'tituie un moti" 'uplimentar pentru a trata acea't( etap( cu toat( 'erio!itatea. C+iar ac( nu e2i't( preci!(ri e2pre'e in partea #inan.atorului cu pri"ire la monitori!are &i raportarea i"er'elor 'ta ii atin'e e proiect0 aten.ia tre/uie canali!at( )n acea't( irec.ie0 pentru a a'igura 'ucce'ul proiectului. ,c.iunile e monitori!are 'trict( nu tre/uie ini.iate oar in cau!( c( #inan.atorul cere a&a ce"a0 ci in cau!( c( a3ut( #oarte mult la reu&ita i eii e proiect. Monitori1area c<eltuielilor i a res'ectrii termenelor limit Pentru monitori!area c+eltuielilor &i a re'pect(rii termenelor0 pot #i )ntocmite ta/ele care '( re#lecte i#eren.ele )ntre ceea ce a #o't plani#icat &i ceea ce '?a reali!at. Datele inclu'e )n ace'te ta/ele pot #i prelucrate prin programe 'peciale0 cum ar #i Prima"era Pro3ect Planner 'au Micro'o#t Pro3ect Manager. ,'t#el e programe o#er( a"anta3ul c( pot )nmaga!ina &i prelucra cantit(.i impre'ionante e in#orma.ii0 pot re a in#orma.iile )nmaga!inate 'u/ #orm( e gra#ice 'uge'ti"e0 care u&urea!( )n.elegerea #enomenelor &i pot o#eri 'olu.ii e optimi!are a plani#ic(rii &i a aloc(rii re'ur'elor. Utili!area programelor 'peciali!ate e prelucrare a in#orma.iilor nu garantea!( )n'( )n mo automat 'ucce'ul plani#ic(rii 'au al monitori!(rii. Programele tre/uie pri"ite rept instrumente0 e'en.iale #iin in#orma.iile pe care le intro uce.i 'pre prelucrare0 a/ilitatea e a lucra cu re'pecti"ele programe0 e a interpreta re!ultatele prelucr(rii e ate &i e a lua eci!ii corecte pe /a!a re'pecti"elor ate. #es'ectarea domeniului de activitate al 'roiectului Mo i#icarea omeniului e acti"itate al proiectului 'e poate mani#e'ta a't#el> omeniul 'e re'tr1nge 4)n propunerea ini.ial(0 erau pre"(!ute0 e e2emplu0 ac.iuni e con'ultan.(0 in'truire &i pla'are pro#e'ional(0 iar )n urma monitori!(rii 'e con'tat( c( au #o't acoperite oar con'ultan.a &i in'truirea7E omeniul 'e e2tin e 4propunerea ini.ial( "i!a )n"(.(m1ntul rural0 iar )n urma monitori!(rii 'e con'tat( c( o parte intre e#orturile e p1n( acum au #o't e icate in"e'tig(rii 'itua.iei in )n"(.(m1ntul ur/an7E omeniul e'te 'c+im/at )n totalitate 4proiectul nu 'e mai a2ea!( pe ac.iuni con'ultan.(0 a&a cum #u'e'e pre"(!ut ini.ial0 ci pe ac.iuni e in'truire7. := e

Mo i#icarea omeniului e acti"itate al proiectului in#luen.ea!( re!ultatul #inal. Orice mo i#icare )n ace't 'en' antrenea!( co'turi noi0 nepre"(!ute. Cn acea't( 'itua.ie0 #ie 'unt 'olicitate #on uri 'uplimentare 4op.iune care nu e'te agreat( e #inan.ator70 #ie 'unt con'umate #on urile alocate pentru acoperirea omeniului ini.ial 4nici acea't( op.iune nu e'te agreat( e #inan.ator0 eoarece ace'ta a acor at #inan.area pentru un omeniu preci'7. Mo i#icarea omeniului e acti"itate poate atrage c+iar )ncetarea #inan.(rii. B*D* Enc<iderea 'roiectului i acce'tarea oficial a re1ultatelor acestuia Cn acea't( etap(0 managerul e proiect erulea!( urm(toarele acti"it(.i> o/.ine apro/(rile pentru acceptarea re!ultatelor #inaleE )ntocme&te &i )naintea!( rapoartele #inaleE in#ormea!( partenerii )n leg(tur( cu )nc+i erea proiectului &i cu re!ultatele o/.inuteE 'e a'igur( c( 'e )nc+i conturile proiectului 4)n ca!ul )n care au #o't e'c+i'e conturi 'peciale pentru proiect7E a3ut( ec+ipa e proiect '( 'e i!ol"e0 a3ut( #iecare mem/ru )n parte '( )&i a'ume noi re'pon'a/ilit(.i )n organi!a.ia re'pecti"(E reali!ea!( o e"aluare a proiectului pentru u! internE e"i en.ia!( per#orman.eleE anun.( pu/lic )nc+i erea proiectului &i re!ultatele care au #o't o/.inuteE 'u/linia!( e"entualele .inte care nu au #o't atin'e.

Managerul e proiect poate e2trage c1t mai multe in e2perien.a proiectului care 'e )nc+eie. E"aluarea0 e"i en.ierea per#orman.elor &i a punctelor 'la/e tre/uie '( ai/( un aer c1t mai #ormal> organi!area e )nt1lniri0 'eminarii0 ateliere0 ela/orarea e ocumente )n ace't 'en'. B*F* A'licaii softGare folosite la mana/ementul de 'roiect ,cti"itatea e management e proiect e'te o acti"itate comple2( ce pre'upune printre altele> ? rela.ionarea e in#orma.ii re#eritoare la proiect0 in#orma.ii care in ce )n ce mai e' 'unt )n cantit(.i mariE

:1

? aplicarea e i"er'e mo ele e calcul 'peci#ice managementului e proiect care e multe ori 'unt comple2e. Toate ace'te argumente 3u'ti#ic( apari.ia in'trumentelor 'o#tDare 'peciali!ate care '( a'i'te acti"itatea e management e proiect. Implicarea ace'tor 'o#tDare are rept 'cop u&urarea managementului e proiect. Cn momentul e #a.( pia.a e pro u'e 'o#tDare e'te )n continu( cre&tere. Mi )n ace't omeniu0 al managementului e proiect0 '?au e!"oltat aplica.ii 'o#tDare 'peciali!ate. Pentru )n.elegerea utili!(rii ace'tora )n cele ce urmea!( 'e "or pre!enta o 'erie e in#orma.ii cu pri"ire la #acilitate0 a"anta3ele0 criteriile e alegere e 'o#tDare pentru management e proiect. Printre #acilit(.ile 'o#t?urilor pentru management e proiect 'e pot enumera> calculea!( /ugete &i controlea!( co'turiE permit e#inirea e calen are e lucruE comunicare prin emailE gra#iceE importAe2port e ateE lucrea!( cu proiecte multiple &i 'u/proiecteE generea!( rapoarteE management e re'ur'eE plani#icareE monitori!ea!( &i controlea!( proiecteE 'ecuritateE 'ortare &i #iltrare ateE anali!e W-+at?i#W. e multe ori c+iar criterii e 'elec.ie )ntre ace'te

,ce'te #acilit(.i pot #i con'i erate care au "alori 'peci#ice aplica.iei 'o#tDare.

aplica.ii 'o#tDare. Mai e2act #iecare intre ace'te #acilit(.i e'te caracteri!at( e i"er&i parametri E2emple e 'o#tDare pentru management e proiect> Micro'o#t Pro3ectE C,?SuperPro3ectE

:%

 criterii>

Pro3ect Sc+e ulerE Prima"eraE Time LineE Hig+?En Pro3ect Management So#tDare.

,tunci c1n 'e alege un 'o#tDare pentru proiect e'te util '( 'e .in( cont e urm(toarele capacitate 'o#tDareE ocumentare 'i #acilit(.i e +elp on?lineE u&urin.a )n #olo'ireE #acilit(.i i'poni/ileE integrare cu alte 'i'temeE cerin.e e in'talareE capa/ilit(.i pentru raportareE 'ecuritateE 'uportul o#erit e #urni!orE co't.

E"i ent c( #iecare intre ace'te criterii are o pon ere anume )n alegerea unei aplica.ii 'o#tDare. De e2emplu capacitatea 'o#tDare 'e re#er( la num(rul e acti"it(.i ale unui proiect ce 'e pot ge'tiona cu o a't#el e aplica.ie. E2i't( proiecte cu c1te"a !eci e acti"it(.i ce nece'it( aplica.ii 'o#tDare c1t mai 'imple. Pe e alt( parte e2i't( proiecte cu acti"it(.i e or inul miilor 'au !ecilor e mii &i )n ace't ca! e ne"oie e o aplica.ie 'o#tDare ce "a putea ge'tiona un "olum mare e in#orma.ii. ,"anta3ele #olo'irii e So#tDare pentru Management e Proiect> preci!ieE permi'i"itateE u&or e #olo'itE a/ilitate e a lucra cu proiecte comple2eE permite mo i#ic(riE 'toc+ea!( ateE :*

"ite!aE anali!e W-+at?i#.

Cn mo normal0 up( ce '?au pre!entat a"anta3ele unor a'emenea 'o#tDare0 ar tre/ui '( 'e men.ione!e &i c1te"a gri3i cu pri"ire la #olo'irea e So#tDare pentru Management e Proiect> econcentrare cau!at( e 'o#tDareE 'upra?)nc(rcare cu in#orma.iiE 'upra?)ncre ere )n 'o#tDareE 'en!a.ie #al'( e 'ecuritate.

Micro'o#t Pro3ect &i Prima"era 'unt in'trumente in#ormatice pentru managementul proiectelor #olo'it pentru ge'tionarea proiectelor e comple2itate 'c(!ut(0 me ie 'au ri icat(. Prin ace't in'trument 'e pot plani#ica &i urm(ri acti"it(.ile componente ale proiectului. Re#eritor la un proiect at0 MS Pro3ect &i Prima"era 'toc+ea!( atele re#eritoare la proiect )n propria /a!( e ate pentru a le #olo'i apoi la calculul &i men.inerea plani#ic(rii proiectului &i a co'turilor0 a't#el o/.in1n u?'e planul proiectului. ;acilit(.ile o#erite e ace't pac+et 'o#tDare e management 'e pot enumera> e#inirea e co uri proprii pentru crearea e 'tructuri proprii -KS 4Dor8

/rea8 oDn 'tructure7 core'pun!(toare companieiE e#inirea e ate limit( 4 ea line ate'7 la ni"elul acti"it(.ilorE e#inirea e calen are e lucru core'pun!(toare re'ur'elor ce particip( la

reali!area proiectuluiE e#inirea e re'ur'e materiale &i calcularea co'turilor ace'tora.

Cn proce'ul e e#inire a planului proiectului ace'te 'o#turi pot calcula i"er'e programe e lucru0 re'ur'e0 ec+ipamente &i co'turi> programe e lucru /a!ate pe in#orma.iile #urni!ate la ni"elul acti"it(.ilor ce tre/uie reali!ateE re'ur'ele umane ce lucrea!( )n ca rul ace'tor re'ur'e umaneE ec+ipamente &i materiale nece'are reali!(rii acti"it(.ilorE co'turile implicate )n proiect.

MS Pro3ect &i Prima"era p('trea!( in#orma.iile intro u'e 'u/ #orma e c1mpuri e ate &i pe /a!a ace'tora calculea!( alte ate ale proiectului. Pentru o u&oar( manipulare0 ace'te c1mpuri ::

e ate 'unt pre!entate 'u/ #orma ta/elar(. Prin ace'te 'o#tDare?uri 'unt 'tocate toate atele re#eritoare la proiect 'u/ #orm( e /a!e e ate0 &i 'e calculea!( &i men.ine> plani#icarea proiectului0 co'turile0 etc. uc1n la reali!area planului proiectului iar intro ucerea unor ate 'recise im'licit asi/ur un 'lan 'recis* Ha1a e ate a proiectului generea!( rapoarte0 ta/ele &i i 'e pot aplica #iltre pentru prelucrarea )n i#erite #orme a atelor. Planul proiectului 'e con'truie&te pornin B*I* e la urm(toarele in#orma.ii> acti"it(.i e#inirea #iec(rei acti"it(.i cu 'u/acti"it(.ile a#erente &i gruparea pe urate urata #iec(rei acti"it(.i 'au 'u/acti"it(.iE epen en.e mo ul )n care o acti"itate epin e e )nceputul 'au '#1r&itul altei re'ur'e re'ur'ele alocate #iec(rei acti"it(.i &i e#inirea ace'tora in punct e

pac+ete e lucruE

acti"it(.iE "e ere cantitati" 4unitate e m('ur(7 &i al co'tuluiE co'turi.

reeli frecvente (n (ntocmirea 'roiectelor

Pentru ela/orarea unui proiect e calitate0 e'te /ine a 'e con'i era care 'unt moti"ele care uc la re'pingerea cererilor e #inan.are. De'tul e #rec"ent lip'a unui 'ingur ocument pre"(!ut )n 9+i ul Solicitantului uce la eliminarea proiectului )nainte e e"aluarea te+nic(. ,'t#el 'e )nt1mpl( ca o propunere /un( '( nu ai/( &an'a e a primi #inan.are intr?o neaten.ie. De aceea0 'e recoman ( "eri#icarea e mai multe ori a ocumentelor in cererea e #inan.are0 con#runt1n u?le cu li'ta ocumentelor nece'are0 in 9+i . Cn ace't ca! regula e'te #oarte 'trict(0 )n ca!ul lip'ei unui ocument0 nu e2i't( po'i/ilitatea e a #i a u' ulterior. Cererile 'unt re'pin'e ac(> Puncta3ul o/.inut e'te mai mic ec1t minimul pre"(!ut )n 9+i ul SolicitantuluiE Cn urma anali!ei #inanciare0 'unt eliminate unele co'turi0 iar re!ultatul e'te un /uget total Li'ta principalelor moti"e e re'pingere a proiectelor cuprin e>

mai mic ec1t 'uma minim( a mi'(.

:5

 Nere'pectarea criteriilor e eligi/ilitate &i con#ormitate a mini'trati"(E Solicitant0 partener 'au proiect neeligi/ilE Capacitate opera.ional( &i #inanciar( 'c(!ut(E Proiect nerele"antE Proiect e 'la/( calitate in punct e "e ere te+nic 'i #inanciar. 7erespectarea criteriilor de eligi&ilitate /i conformitate administrativ> ,pro2imati" :=N in propuneri 'unt re'pin'e in cau!a neaten.iei 'au a nere'pect(rii unor reguli 'imple0 e /a!(. Printre moti"e0 pot #i men.ionate> Documenta.ie incomplet(E Cereri 'cri'e e m1n( &i nu actilogra#iate. E2emple> Dac( lip'e'c ocumente0 &tampile0 'emn(turi0 ac( /ugetul e'te e2primat )ntr?o alt( mone ( ec1t cea men.ionat( )n 9+i . Solicitant3 partener sau proiect neeligibil" ,ce't lucru )n'eamn( nere'pectarea criteriilor men.ionate )n g+i pri"in participan.ii accepta.i la licita.ie &i tipurile e acti"it(.i care pot #i trecute )n proiect. O alt( 'erie e propuneri 'unt re'pin'e ac(> Solicitan.ii nu )ntrune'c con i.iile 'tipulate )n 9+i 4 e e2emplu au atorii la 'tat0 'unt organi!a.ii care nu au men.ionate )n 'tatut acti"it(.ile propu'e0 nu acti"ea!( nici ei nici partenerii lor in regiunea pre"(!ut( pentru proiect0 'au 'unt in'titu.ii care0 potri"it 9+i ului0 nu pot 'olicita #inan.are7E Partenerii nu )&i au 'e iul )n Rom1nia &i nici )n 'tatele UE0 P+are 4Kulgaria70 ,l/ania0 ;RR Mace onia0 Ko'nia?Her.ego"ina0 Croa.ia &i Ser/ia?Muntenegru 'au TurciaE Solicitan.ii au )ncercat '( in#luen.e!e comi'ia e e"aluare )n timpul licita.ieiE Proiectele pre!entate nu 'e re#er( e2clu'i" la 'c+ema e De!"oltarea Re'ur'elor Umane0 e&i pre!int(0 poate0 &i acti"it(.i )n ace't omeniuE Proiectele 'unt pre"(!ute '( ai/( loc )ntr?o alt( regiune ec1t cea )n care e'te epu'( cererea e #inan.areE Propunerea ep(&e&te urata ma2im( permi'(E Suma 'olicitat( e'te mai mare ec1t 'uma ma2im( permi'(E

:$

 Solicitantul o #irm( e pro#it a mai primit )n ultimii trei ani #inan.(ri neram/ur'a/ile irecte0 care )n'umea!( 1==.=== e Euro. Reglementarea P+are nu permite #irmelor '( acce'e!e )n'umat pe'te ace't pla#on. E2emple> Dac( o #irm( e con'truc.ii ore&te '( erule!e acti"it(.i e in'truire a per'onalului0 tre/uie 'a ai/( trecut( )n 'tatut acea't( acti"itate. Dac( 'e ore&te o #inan.are pentru con'truirea unui /loc0 inclu!1n &i o component( e re'ur'e umane0 proiectul "a #i re'pin'. Daca aplicantul e'te o organi!a.ie negu"ernamental( )n omeniul repturilor omului nu "a putea e'#(&ura acti"it(.i e in'truire a anga3a.ilor )n in u'tria c+imic(. apacitate operaional /i financiar sczut8 O at( a3un'( la #a!a e"alu(rii in punct e "e ere te+nic &i #inanciar0 propunerea e'te punctat(0 potri"it unei grile0 care poate #i g('it( )n 9+i ul Solicitantului. Solicitantul tre/uie 'a )ntrunea'c( un puncta3 minim intr?un num(r ma2im e puncte po'i/il pentru a trece la urm(toarea #a!(. Sunt epunctate cererile ac(> Solicitan.ii nu au 'ur'e e #inan.are 'ta/ile &i 'u#iciente pentru e'#(&urarea acti"it(.iiE Solicitan.ii nu au e2perien.a &i competen.a pro#e'ional( nece'are #inali!(rii cu 'ucce' a proiectului propu'E Solicitan.ii nu au o"a ( e un management #inanciar '(n(to' )n utili!area e#icient( a /anilor. E2emple> O 'ocietate care 'olicit( o #inan.are neram/ur'a/il( e 5=.=== Euro nu "a primi #on uri ac( in 'itua.iile #inanciare re!ult( c( anul prece ent a #o't )nc+eiat pe pier eri 'au ac( Proiect nerelevant> Un proiect nerele"ant nu )n'eamn( neap(rat un proiect lip'it LRele"an.(6> nu a reu&it '( con"ing( e"aluatorii ca acti"it(.ile propu'e "or contri/ui la reali!area o/iecti"elor programuluiE acti"it(.ile propu'e nu 'unt rele"ante pentru ne"oile e pe pia.a c(reia i 'e a re'ea!( proiectulE e importan.(. Un proiect e'te con'i erat nerele"ant aca o/.ine mai pu.in e puncta3ul minim pentru 'ec.iunea "eniturile reali!ate 'unt mult 'u/ "aloarea 'olicitat( prin proiect.

:<

 ac( nu e#ine&te clar ne"oile grupurilor?.int( &i ale /ene#iciarilor #inali &i nu e2plic( )n ce m('ur( proiectul '(u re!ol"( o parte in ace'te ne"oi. E2emple> Un proiect care propune acti"it(.i e in'truire pentru g+i!i montani )n Delta Dun(rii "a ri ica mari 'emne e )ntre/are )n pri"in.a rele"an.ei 'ale pentru !ona re'pecti"(. Proiect de sla& calitate din punct de vedere te#nic /i financiar8 Un proiect ar putea #i epunctat &i0 )n competi.ie cu alte propuneri mai /une0 "a #i re'pin' ac(> meto ologia e lucru la'( e orit 4acti"it(.ile e'cri'e 'unt con'i erate nereali'te0 planul general al proiectului nu e'te coerent0 in icatorii propu&i nu 'unt "eri#ica/ili )n mo o/iecti"7E proiectul e'te con'i erat up( )nc+eierea proiectului7E /ugetul e'te nereali't0 con.ine co'turi neeligi/ile 'au e'te mult prea mare )n compara.ie cu re!ultatele e'timate ale proiectului. E2emple> Dac( prin proiect aplicantul )&i propune '( ac+i!i.ione!e ec+ipamente0 o gre&eal( )nt1lnit( e'te um#larea /ugetului. ,u #o't )nt1lnite ca!uri c1n 'olicitan.ii au trecut 'uma e *5.=== e Euro pentru cump(rarea unei ma&ini. E"aluatorii nu au conte'tat nece'itatea unui autoturi'm pentru reu&ita proiectului0 )n'( au iminuat /ugetul pentru ma&in( la o 'um( accepta/il( pe pia.(. Cntr?un alt ca!0 un 'olicitant a trecut )n /uget con'truirea unei ca'e e $=.=== e Euro0 co't neeligi/il )n programul re'pecti". Pentru toate liniile e /uget0 pre.urile con'i erate tre/uie '( #ie cele e pe pia.a local(. Dac( proiectul "a #i implementat la ,iu 0 nu poate #i trecut( o c+irie practicat( )n Kucure&ti 'au Clu3. E"aluatorii 'unt in regiune &i &tiu #oarte /ine pre.urile !onei. Co'turile acceptate pentru #inan.are 'unt e2plicate etaliat )n 9+i ul Solicitantului. Ele inclu e o/icei ac+i!i.iile e ec+ipamentele0 'u/contractare0 )nc+iriere /irouri0 etc. E'te recoman at( "eri#icarea cu aten.ie a )nca r(rii )n co'turile eligi/ile. reeli frecvente rept lip'it e ura/ilitate 4nu con.ine i'eminarea in#orma.iilor0 e2i't( u/ii )n leg(tur( cu capacitatea organi!a.iei e a?&i p('tra 'tructura

:@

Cele mai #rec"ente gre&eli 'unt cele mai 'imple &i totu&i0 lucruri 'imilare 'e )nt1mpl( multor 'olicitan.i. Mi ei au cre!ut0 cu 'iguran.(0 c( nu "or a3unge )ntr?o a'emenea 'itua.ie. Prima recoman are e'te e a nu 'e l('a pe ultima 'ut( e metri ela/orarea proiectului. Pre'iunea "a cre&te pe m('ur( ce 'e "a apropia termenul limit( &i0 up( cum /ine &ti.i0 pro/lemele nepre"(!ute apar c+iar atunci c1n e'te ne"oie '( mearg( totul 'trun(. Se 'tric( imprimanta la mi3locul tip(ririi proiectului0 'e )m/oln("e&te conta/ilul )nainte e e#initi"area /ugetului0 'e inun ( rumurile &i nu 'e mai a3unge la timp pentru epunerea o'arului. Cn a'emenea con i.ii nu e e mirare ca pot #i 'c(pate in "e ere anumite a'pecte care erau &tiute #oarte /ine. De aceea e'te recoman at( preg(tirea in timp. La #inal e'te o/ligatorie "eri#icarea li'tei cu ocumentele nece'are care e o/icei 'e g('e&te )n g+i . ,r #i util ca o alt( per'oan(0 Lun cap limpe e60 '( "eri#ice )nc( o at( ca toate con i.iile '( #ie )n eplinite. Cn :=N in ca!uri0 proiectele au #o't re'pin'e in cau!a unor gre&eli care par e2trem e e"i ente. Cele mai #rec"ente intre ace'tea 'unt> ? ? Cereri 'cri'e e m1n( &i nu actilogra#iate. Lip'a unor 'emn(turi0 &tampile0 ate. C1n 'e lucrea!( contra timp0 e'te #irea'c( omiterea unei 'emn(turi0 a unei ate pe un ocument0 'au a numer(t(rii paginilor proiectului0 a&a cum 'e cere. ? Lip'a unor ocumente 'olicitate. Cn ca!ul ocumentelor )n #ormat E2cel0 tre/uie "eri#icat ac( '?au completat toate paginile e2i'tente0 nu numai pe cea care apare automat la e'c+i erea ocumentului. ? ? ? ? Mone a )n care e'te e2primat /ugetul. In'titu.ia nu 'e ocup( cu acti"it(.i e tipul celor e'cri'e in proiect. Solicitantul 'au unul in parteneri nu e'te nici per'oan( 3uri ic( rom1n( &i nici intr?o .ar( eligi/il(. Suma 'olicitat( e'te mai mare ec1t 'uma ma2im( a mi'( 'au mai mic( ec1t 'uma minim( alocat( prin program. E'te o i'tinc.ie clar( )ntre /ugetul proiectului &i 'uma 'olicitat(. Kugetul proiectului inclu e at1t contri/u.ia proprie c1t &i 'uma 'olicitat( ca #inan.are. ? Procenta3ele au #o't calculate gre&it. De e2emplu0 ac( 'olicitantul tre/uie '( contri/uie cu #inan.are )n propor.ie e minim %=N0 o co#inan.are e 1B0BBN "a uce la re'pingerea

:B

proiectului. Comi'ia e e"aluare "a lua )n con'i erare procentul care re!ult( in raportul )ntre /ugetul proiectului &i aportul 'olicitantului. ? ? Calcularea co'turilor uce la o 'um( i#erit( e 'uma total( a proiectului. Kugetul tre/uie "eri#icat e mai multe ori0 pentru a elimina po'i/ilitatea 'trecur(rii unor a't#el e gre&eli. Durata proiectului ep(&e&te urata ma2im( a mi'( prin g+i . 9re&eala poate ap(rea &i atunci proiectul pentru care 'e 'olicit( #inan.are e'te o component( a unui proiect mai amplu0 care are o urat( mai mare e urata ma2im( a mi'(. ? Solicitantul a pre!entat prea 'uccint e2perien.a pe care o are )n omeniu0 nu a e2plicat etaliat ce re'ur'e e.ine0 g1n in u?'e c(0 ac( e'te o in'titu.ie cuno'cut(0 toat( lumea a au!it e capacitatea 'a. E"aluatorii nu 'e pot /a!a )n e"aluare e aceea0 o organi!a.ie ar+icuno'cut(0 ec1t pe in#orma.iile #urni!ate )n proiect0 puncta3 ma2im. ? ? Kene#iciarii &i grupul .int( nu au #o't 'ta/ili.i clar. Meto ologia proiectului e'te 'la/ punctat( atunci c1n acti"it(.ile pre"(!ute nu contri/uie la )n eplinirea o/iecti"elor propu'e0 re!ultatele e'timate nu pot #i m('urate 'au e"aluate0 grupurile .int( nu au leg(tur( cu acti"it(.ile0 atri/u.iile in proiect nu 'unt e'cri'e clar &i nici )mp(r.ite reali't )ntre mem/rii ec+ipei 'au )ntre organi!a.iile partenere. Cn ace't ca!0 a"em e?a #ace cu un proiect care nu a #o't /ine g1n it &i plani#icat. ? Solicitantul nu )&i propune '( i enti#ice po'i/ilit(.i reali'te e continuare a acti"it(.ilor &i up( )nc+eierea #inan.(rii &i nu e2plic( impactul proiectului pe termen me iu. E"aluatorii ore'c '( "a ( c( acti"it(.ile erulate cu #on uri neram/ur'a/ile au un e#ect e lung( urat( &i nu unul care 'e opre&te o at( cu )nc+eierea proiectului. ? Kugetul nu e'te clar0 'au inclu e co'turi ne3u'ti#icat e mari in raport cu pre.ul pie.ei. Kugetul nu acoper( toate acti"it(.ile propu'e0 ceea ce poate pune )n pericol reali!area proiectului. ar care nu?&i pre!int(

capacitatea opera.ional( )n 'cri'0 "a primi un puncta3 re u'0 e&i0 poate0 ar merita un

#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%

5=

Managementul proiectelor 'e reali!ea!( prin parcurgerea etapelor plani#icareA e!"oltare a i eii monitori!are &i )nc+i erea. e proiect0

e concepere0

eclan&are a proiectuluiA#ormarea ec+ipei0 e2ecu.ie0

Planul de referin6 planul int al proiectului inclu e in#orma.ii o/ligatorii cu pri"ire la> o/iecti"ele generale &i 'peci#ice ale proiectuluiE meto ele &i acti"it(.ile proiectate pentru a atinge ace'te o/iecti"eE ra.iunile pentru care e'te propu' re'pecti"ul proiectE re!ultatele a&teptateE /ugetul proiectuluiE e&alonarea )n timp a acti"it(.ilor0 atele e )nceput &i e '#1r&it ale acti"it(.ilor0

rela.iile e inter epen en.( intre ace'teaE alocarea re'ur'elor0 mo ul )n care re'ur'ele 'unt alocate #iec(rei acti"it(.iE ri'curile pe care le pre'upune proiectul &i mo alit(.ile e contracarare a lorE componen.a ec+ipei care erulea!( proiectulE in icatori e per#orman.(A mo alit(.i e e"aluare a 'ucce'ului.

&$N&"U=%%
Cn ca rul managementului unui proiect e'te important rolul &i implica.ia managerului0 c1t &i a/ilit(.ile ace'tuia e a elega re'pon'a/ilit(.ile &i 'arcinile. Succe'ul unui proiect epin e )n primul r1n e uni#ormitatea &i gra ul e coagulare a ec+ipei0 nu e "1r#urile0 e Ltalentele6 ace'teia. Proiectul repre!int(0 a&a cum am rele"at )n repetate r1n uri0 un e#ort concertat0 coor onat0 epu' pentru atingerea unui o/iecti" a'umat e c(tre #iecare mem/ru al ec+ipei )n parte. Dac( e2i't( inegalit(.i marcate )ntre mem/rii ec+ipei 'au inegalit(.i pronun.ate )ntre per#orman.ele aceleia&i per'oane )n momente e timp i#erite0 erularea proiectului are e 'u#erit. <. Care 'unt cele cinci etape pe care le parcurge orice proiectU !ES! +E AU!$E-A"UA#E @. Care intre urm(toarele a#irma.ii 'unt #al'eU a7 Etapa e )nc+i ere a proiectului pre!int( importan.( minor( /7 Etapa e )nc+i ere a proiectului poate #i '(rit( )n totalitate TEM, c7 Etapa e )nc+i ere a proiectului are o importan.( "ital( pentru erularea proiectului actual &i a celor "iitoare B. Care e'te principala re'pon'a/ilitate a manegerului e proiectU a7 e a 'upra"eg+ea )nc+eierea la timp a proiectului /7 e a 'upra"eg+ea erularea proiectului )n limitele /ugetului 51 c7 e a 'upra"eg+ea re'pectarea ariei e cuprin ere a proiectului 7 e a 'upra"eg+ea re'pectarea 'tan ar elor e calitate a 3u ecate ini.ial

#s'uns 417 a7 conceperea0 #ormularea i eii e proiect /7 c7 eclan&area proiectului 4#omarea ec+ipei7 erularea proiectului

7 monitori!areaAcontrolul proiectului e7 )nc+i erea proiectului 4%7 a70 /7 4*7 Nici unul intre r('pun'uri nu e'te )n totalitate corect. Principala re'pon'a/ilitate a managerului e proiect e'te aceea e a #i2a o/iecti"ele &i priorit(.ile proiectului )n concor an.( cu o/iecti"ele e an'am/lu &i cu priorit(.ile organi!a.iei.

5%

&a'itolul C* Mana/ementul ciclului de 'roiect 0 P&M ca metoda s'ecifica de 'lanificare 'artici'ativa ,&a cum am "(!ut &i )n capitolele anterioare0 proiectele 'e reali!ea!( )ntr?o 'ucce'iune e etape0 pornin e la un ocument 'trategic e e!"oltare in care 'e e'prin e i eea e proiect e crea con i.iile nece'are pentru )ntr?un anumit omeniu 4e2. re'ur'e umane0 in#ra'tructur(0 me iu0 turi'm0 etc70 care apoi e'te #ormulat(0 implementat( &i )n #inal e"aluat(0 cu 'copul reali!area unor ac.iuni "iitoare e e!"oltare. Ciclul e proiect e'te o meto ( care 'e /a!ea!( pe plani#icarea participati"(0 )n ca rului unui grup &i cuprin e &a'e #a!e> programarea0 i enti#icarea0 #ormularea0 #inan.area0 implementarea &i e"aluarea.

IDEN TIFICARE

Studiu preliminar

Sta iul ,nalitic

E VA LU A RE /

FEED BACK

PDM

=
P. O.
PRE GATIRE

FORM U LARE I

Planificare

Monitorizare

IMPL EMEN TARE A

Ciclul Proiectului
;igura :.1.> Ciclul managementului proiectelor PDM Pro3ect De'ign Matri2 'au Matricea Ca ru Logic PO Plan Opera.ional

5*

Ini.ial meto a PCM a #o't utili!at( e c(tre o 'erie e in'titu.ii #inan.atoare 4US,IDE FIC,E 9TG7 'u/ numele e 9OPP ? 9oal Orientete Pro3ect Planning Plani#icarea Orientata 'pre O/iecti"e a Proiectelor. C*.* P&M 7 $PP 0 'lanificarea 'roiectelor orientat s're obiective

PCM A 9OPP 49oal?Oriente Pro3ect Planning7 'au plani#icarea proiectelor orientat( 'pre o/iecti"e e'te o meto ( ino"ati"( pentru managementul proiectelor )n care )nt1lnirile interacti"e care implic( to.i partenerii unui proiect )mpreun( cu un mo erator e2tern 'unt organi!ate )n i#erite etape ale ciclului e "ia.( a unui proiect. Meto a PCM e'te utili!at( 'u/ i"er'e #orme in 1B@= &i '?a o"e it a #i #oarte ro/u't( &i e#icient( )n a a3uta grupurile '( )&i e#inea'c( )n mo clar o/iecti"ele &i '( )&i preg(tea'c( planurile e ac.iune a#erente. E'te o meto ( #oarte /un( pentru a )m/un(t(.i e#icien.a ec+ipei. PCM urm(re&te> S( e!"olte calitatea anali!ei reali!ate e c(tre partenerii in grup )n #a!a e e'ign a proiectuluiE S( uc( la o coeren.( &i tran'paren.( ri icat( a proiectului prin clari#icarea re'pon'a/ilit(.ilor #iec(rui partenerE S( e!"olte )ncre erea )ntre parteneri &i )n ei )n&i&i a't#el )nc1t '( re uc( ri'cul e neimplicare 'au e&ec pe urata implement(riiE S( e!"olte capacitatea partenerilor grupului e a o/.ine mai multe re!ultate )ntr?un timp limitat. um funcioneaz P M ,9OPP-0 O 'e'iune reu&it( e PCM nece'it( un #acilitator 'au mo erator e )nt1lnire in epen ent &i cu a/ilit(.ile nece'are. El 'e a'igur( c( i'cu.ia e'te )ntot eauna #ocali!at( pe 'u/iect &i c( to.i participan.ii 'unt implica.i )n proce'ul e luare a eci!iilor pe /a!e egale. De la )nceput mo eratorul 'ta/ile&te cu clientul '(u ce anume /loc+ea!( participan.ii )n a atinge progre'ul orit &i etermin( ce re!ultateApro u'e concrete ale )nt1lnirii "or #i reali!ate )n inter"alul e timp i'poni/il.

5:

Mo eratorul preg(te&te o proce ur( e plani#icare ce "a con uce grupul prin to.i pa&ii nece'ari pentru a re!ol"a pro/lema care /loc+ea!( progre'ul &i pentru #urni!area pro u'elor. Pentru a a'i'ta grupul mo eratorul utili!ea!( &i te+nici e "i!uali!are. O )nt1lnire e tip PCM implic( ma2im %= e participan.i &i poate '( "arie!e ca urat( e la una la cinci !ile. De o/icei o )nt1lnire e ou( !ile e'te 'u#icient( pentru a o/.ine re!ultate 'emni#icati"e cu un grup. ine poate &eneficia de P M0 PCM poate #i util( oric1n e'te nece'ar( o anali!( 'au un proce' eci!ional )n ca rul unui parteneriat 'au al unei organi!a.ii. Situa.iile )n care e'te utili!at cel mai #rec"ent 'unt urm(toarele> proiecte #inan.ate 'au co#inan.ate e c(tre Comi'ia European(E )n 'pecial ca!urile )n

care partenerii tran'na.ionali tre/uie '( coopere!e utili!area unui #acilitator e2tern poate #i #oarte util( pentru ca!uri e pro/leme e lim/( 'au culturale atunci c1n )nt1lnirile tre/uie '( #ie 'curteE proce'e e e!"oltare local(E PCM poate a'igura re!ultate tran'parente )n proce'ele 'pontane e e!"oltare ini.iate e c(tre actorii c+eie e la ni"el localE proce'ele e 'c+im/are )n ca rul organi!a.iilorE anga3amentele &i participarea

in"e'titorilor &i a #or.ei e munc( poate #i un #actor e 'ucce' )n a permite organi!a.iilor '( #ac( #a.( me iului )n 'c+im/are &i '( )&i 'ta/ilea'c( o/iecti"e e e!"oltare mai )nalteE cercetare 'ocial( &i economic(E noi mo alit(.i e )nt1lniri interacti"e 'au inter"iuri cu in"e'titorii &i clien.ii pot #i con u'e utili!1n PCME )nt1lniri0 con#erin.e0 'eminariiE utili!area mai multor 'e'iuni interacti"e e lucru pentru

implicarea participan.ilor )n i'cu.ie 4me'e rotun e0 grupuri mici0 ateliere tematice0 etc.7 ocup( tot mai mult loc )n ca rul con#erin.elor ample 'au a marilor )nt1lniri. C*8 Eta'ele 7 fa1ele P&M C*8*. Pro/ramarea Programarea e'te prima #a!( a PCM care con't( )n 'ta/ilirea ca rului general e cooperare al UE cu o anumit( .ar( 'au regiune a unei .(ri. Printr?un proce' e con'ultare &i negociere )ntre gu"ernul na.ional0 onatori &i al.i #actori intere'a.i0 urm(rin anali!a pro/lemelor

55

&i a oportunit(.ilor e e!"oltare ale .(rii 'au regiunii )n cau!( &i .in1n cont )n acela&i timp e priorit(.ile UE &i ale .(rii /ene#iciare0 ca &i e ac.iunile altor organi!a.ii #inan.atoare0 e capacitatea #inanciar( a UE &i a .(rii 'au regiunii receptoare0 'e con"ine acor area 'pri3inului pe anumite omenii e acti"itate &i 'e 'c+i.ea!( i ei e programe. Re!ultatul 'e reg('e&te )ntr?un Document Strategic e .ar( 'au Regional. Cn Documentul Strategic e .ar( 'au regional 4E2emplu> Planul Na.ional e De!"oltare0 Planul Na.ional e De!"oltare Regional(0 etc7 'unt i enti#icate &i pre!entate omeniile e acti"itate care '( #ie 'pri3inite e UE0 la ni"el na.ional 'au regional. %dentificarea Con#orm ca rului 'ta/ilit e Documentul Strategic e .ar( 'au Regional 'e anali!ea!( pro/lemele 4'itua.iile i#icile0 care nu con"in &i pe care 'e ore&te a #i ep(&ite70 ne"oile &i intere'ele po'i/ililor #actori intere'a.i &i 'e i enti#ic( acele i ei e proiecte care urmea!( '( #ie apro#un ate. Cn acea't( #a!( 'e ela/orea!(0 c1n e'te nece'ar0 'tu ii e pre?#e!a/ilitate 4SP;7. ,ce'te 'tu ii a3ut( la i enti#icarea0 'electarea &i anali!a comparati"( a unor op.iuni 'peci#ice &i recoman ( 'tu iile ulterioare nece'are pentru #ormularea proiectului. Re!ultatul 'tu iului ( in ica.ii a'upra oportunit(.ii e a continua 'tu iul pentru i eea e proiect alea'(. E2emple e SP;> pentru )n#iin.area unui parc in u'trial0 con'truc.ia unei 'ta.ii e epurare a apelor u!ate0 con'truc.ia unei auto'tr(!i0 etc. C*8*8 Formularea Cn acea't( #a!( 'e anali!ea!( a'pectele importante ale i eii e proiect0 .in1n cont e o/iecti"ele generale &i priorit(.ile Documentului Strategic e .ar( 'au Regional0 e in icatorii c+eie e calitate &i e opiniile principalilor #actori intere'a.i. Kene#iciarii irec.i ai proiectului &i al.i #actori intere'a.i )n reali!area ace'tuia 4ace&tia pot #i0 up( ca!0 autorit(.i locale0 #urni!ori e 'er"icii0 pu/lice 'au pri"ate0 al.i agen.i economici0 organi!a.ii negu"ernamentale0 inclu'i" a'ocia.ii pro#e'ionale0 etc7 tre/uie '( participe acti" la etalierea i eii0 &i pentru acea'ta 'e con'tituie o ec+ip( e proiect. Ec+ipa e proiect e"ine o 'tructur( e2ecuti"(0 iar con'ultarea cu /ene#iciarii irec.i &i #actorii intere'a.i 'e reali!ea!( 'u/ #orma unor )nt1lniri perio ice0 )n care 'e i'cut( )ntre altele 'ta iul anali!ei0 'e cer in#orma.ii 'uplimentare &i up( ca!0 'tu ii e #un amentare0 anali!a ri'cului0 etc. Rele"an.a pro/lemelor &i #e!a/ilitatea 'unt a'pecte c+eie )n

5$

acea't( #a!(. Se ela/orea!( planuri etaliate e implementare a acti"it(.ilor ce "or #i reali!ate )n ca rul proiectului0 inclu!1n ca rul logic0 cu in icatori pri"in re!ultatele a&teptate &i impactul proiectului0 precum &i planul e re'ur'e &i implementare. Cn #inal0 ec+ipa e proiect ia eci!ia e a propune proiectul pentru #inan.are. O propunere e proiect e intere' local "a #i 'u'.inut( e participan.ii la #ormularea ei0 prin )nc+eierea unui memoran um 'emnat e to.i ace&tia. C*8*@ Finanarea Propunerea e #inan.are 'e ela/orea!( 'u/ #orma unei cereri e #inan.are0 care 'e completea!( )ntr?un #ormular 'tan ar i!at 4aplica.ie70 i#erit pentru #iecare tip e program e #inan.are )n parte. De regul(0 aplica.ia e'te )n'o.it( e o 'erie e ane2e0 care #ac parte in cererea e #inan.are &i 3u'ti#ic( cererea. ,plica.ia 4cererea e #inan.are7 e'te epu'( la Unitatea e implementare a programului 4e2. ,gen.ia pentru De!"oltare Regional(0 Kiroul Regional S,P,RD0 etc7 prin care 'e #inan.ea!( proiectul propu'. Comi'ia e e"aluare a propunerilor e proiect e"aluea!( cererea e #inan.are &i eci e ac( proiectul "a #i 'au nu "a #i #inan.at0 pe /a!a unor criterii e 'elec.ie0 acelea&i pentru toate cererile e #inan.are epu'e )n ca rul programului e #inan.are re'pecti". Cn ca!ul eci!iei e #inan.are a proiectului propu'0 'e 'emnea!( Contractul e #inan.are )ntre ,utoritatea Contractant( &i Kene#iciarul e 'pri3in #inanciar 4aplicantul7. Cn ca!ul programelor0 contractul e #inan.are 'e )nc+eie )ntre in'titu.ia 'peciali!at( a onatorului 4Comi'ia European(0 )n ca!ul UE7 &i .ara receptoare. C*8*B %m'lementarea Re'ur'ele materiale &i umane alocate implement(rii proiectului 'unt utili!ate pentru )n eplinirea 'copului propu' prin proiect 4re!ultatele propu'e prin proiect 'e a re'ea!( grupurilor .int( &i /ene#iciarilor70 contri/uin a't#el la )n eplinirea o/iecti"elor generale ale proiectului. ,cti"it(.ile implementate )n ca rul proiectului implic(0 pentru reali!area e regul(0 )nc+eierea unor contracte e /unuri &i lucr(ri. E"olu.ia e 'tu ii0 pentru a'i'ten.( te+nic(0 ac+i!i.ii

acti"it(.ilor in proiect e'te urm(rit( 4'e monitori!ea!( progre'ul proiectului7 &i0 up( ca!0 'e propun a3u't(ri impu'e e 'c+im/area con i.iilor ini.iale. La '#1r&itul perioa ei e implementare0 'e poate propune un nou proiect pentru continuarea 'au e2tin erea acti"it(.ilor proiectului.

5<

C*8*C Evaluarea E"aluarea repre!int( e'timarea0 c1t mai 'i'tematic( &i o/iecti"( cu putin.(0 a unui proiect0 program 'au politic( )n erulare 'au #inali!at(0 )n #a!ele e concep.ie &i implementare0 precum &i a re!ultatelor 'ale. Scopul e"alu(rii e'te o/iecti"ele propu'e0 etermin1n e a compara coeren.a re!ultatelor proiectului cu ura/ilitatea a't#el e#icien.a0 e#icacitatea0 impactul &i

proiectului. E"aluarea tre/uie '( #urni!e!e in#orma.ii cre i/ile &i utile0 permi.1n (ncor'orarea e lec.ii )n"(.ate &i /une?practici )n proce'ul e eci!ie0 at1t in per'pecti"a /ene#iciarilor e 'pri3in #inanciar 4recipien.i7 c1t &i a organi!a.iilor #inan.atoare 4 onatori7. E"aluarea poate #i #(cut( )n perioa a e implementare a proiectului 'au programului 45e"aluare interme iar(670 la '#1r&itul ace'teia 45e"aluare #inal(67 'au up( perioa a e implementare 45e2?po't e"aluare670 #ie pentru a a3uta la o mai /un( irec.ionare a proiectului 'au programului0 #ie pentru a e'prin e lec.ii utile pentru "iitoare proiecteAprograme. E"aluarea ar tre/ui '( con uc( la eci!ia e a continua0 re"i!ui 'au 'topa un proiectAprogram0 iar conclu!iile &i recoman (rile ar tre/ui luate )n con'i erare )n proce'ul e ela/orare0 re'pecti" implementare0 a unor proiecte 'au programe "iitoare. C*@ Princi'iile c<eie ale P&M Cn practic(0 urata &i importan.a #iec(rei #a!e a PCM pot #i i#erite0 ar proce'ul e /a!( e'te acela&i pentru toate proiectele &i programele0 in i#erent Principiile e /a!( ale PCM 'unt> 1. ;olo'irea Ca rului Logic 4Matricii Logice7 )n ela/orarea proiectului 'au programuluiE %. Ela/orarea0 )n #iecare #a!(0 a ocumentelor c+eie e /un( calitate0 pentru a a'igura un proce' e luare a eci!iilor 'tructurat &i /ine #un amentatE *. Con'ultarea &i implicarea #actorilor c+eie intere'a.i0 c1t e mult po'i/ilE :. ;ormularea clar( a Scopului Proiectului0 )n termeni grupul4rile7 /ene#iciarilorE 5. Incorporarea0 )nc( in #a!a e #ormulare0 a a'pectelor c+eie ale calit(.ii. e /ene#icii ura/ile pentru e omeniu 4re'ur'e umane0 in#ra'tructur(0 agricultur(0 me iu0 turi'm0 e!"oltare 'ector IMM?uri0 etc7.

5@

PCM com/in( principii mo erne e management0 in'trumente &i te+nici analitice &i le aplic( )n ca rul proce'ului 'tructurat e eci!ie al ciclului e proiectAprogram0 pentru a 'e a'igura c(> Proiectele &iA'au programele re'pect( &i contri/uie la reali!area cuprin!(toare a o/iecti"elor politicii UE0 cum 'unt re'pectul repturilor omului &i re ucerea '(r(ciei0 precum &i la compati/ilitatea )n 'en' larg &i rele"an.a )n leg(tur( cu a'pecte 'u/'i iare ale politicii comunitare0 precum egalitatea &an'elor intre /(r/a.i &i #emei &i re'pectul pentru me iuE XProiectele &iA'au programele 'unt rele"ante pentru 'trategia agreat( &i pentru pro/lemele reale ale grupurilor .int( &i /ene#iciarilor #inaliE Proiectele &iA'au programele 'unt #e!a/ile0 a ic( o/iecti"ele propu'e 'unt reali'te 4po'i/il e )n eplinit70 a"1n )n "e ere con'tr1ngerile me iului e lucru &i capa/ilitatea agen.iilor e implementareE Kene#iciile generate e proiecteAprograme 'unt ura/ile 4au capacitatea e a 'e auto? )ntre.ine &i repro uce0 pe termen lung0 up( )nc+eierea #inan.(rii proiectului &iA'au programului7. C*B Fa1a de anali1 a P&M ;a!a e ,nali!( reali!ea!( )n patru pa&i> ,nali!a ;actorilor intere'a.i 4'ta8e+ol er'7E ,nali!a Pro/lemelor 4ra iogra#ia realit(.ii0 a 'itua.iei pro/lematice actuale 'ta iul actual7E ,nali!a O/iecti"elor 4per'pecti"a unei 'itua.ii )m/un(t(.ite 'ta iul "iitor7E ,nali!a Strategiilor 4compararea i#eritelor op.iuni e )m/un(t(.ire a 'itua.iei actuale7.

;a!a e Ela/orareAPlani#icare e'te aceea )n care i eea proiectului e'te ela/orat( practic0 opera.ional0 pentru a permite implementarea 'a. Cn acea't( #a!( 'e e#initi"ea!( Ca rul Logic 4Matricea Logic(70 'e #ormulea!( &i 'e plani#ic( acti"it(.ile &i re'ur'ele.

5B

C*B*. Anali1a factorilor interesai ;actorii intere'a.i 4'ta8e+ol er'7 'unt e#ini.i ca per'oane0 grupuri e per'oane0 in'titu.ii0 organi!a.ii pro#e'ionale0 companii0 etc0 care pot a"ea o leg(tur(0 irect( 'au in irect( cu proiectul 'au programul re'pecti". Pentru a ma2imi!a /ene#iciile 'ociale &i in'titu.ionale ale proiectului 'au programului &i minimi!a impactul negati"0 )n ca rul anali!ei #actorilor intere'a.i 'e i enti#ic( to.i acei #actori care ar putea in#luen.a implementarea ace'tuia0 #ie po!iti"0 #ie negati". Se impune ca anali!a #actorilor intere'a.i '( ai/( loc )ntr?un 'ta iu incipient0 re'pecti" )n #a!ele e i enti#icare &i #ormulare ale proiectului 'au programului. Cn ca rul i#eritelor comunit(.i pot e2i'ta eo'e/iri )ntre 'e2e )n ce pri"e&te rolurile &i re'pon'a/ilit(.ile0 pri"in acce'area &i controlul re'ur'elor0 precum &i cu pri"ire la gra ul e participare la luarea eci!iilor. Cn general0 )n lume0 #emeile &i /(r/a.ii nu au acce' egal la 'er"iciile pu/lice 4e2. '(n(tate0 e uca.ie7 &i nu au &an'e egale )n "ia.a economic(0 'ocial( &i politic(. Inegalitatatea e &an'e intre /(r/a.i &i #emei )mpie ic( e"olu.ia 'ocial( &i (unea!( e!"olt(rii. O tratare necore'pun!(toare a i#eren.elor )ntre 'e2e poate a#ecta e#icacitatea &i ura/ilitatea proiectelor &i programelor &i poate a 1nci inec+it(.ile e2i'tente. De aceea0 e'te "ital( i enti#icarea i#eren.elor &i a inegalit(.ii e &an'e intre /(r/a.i &i #emei acolo un e ele e2i't(0 a intere'elor0 i#icult(.ilor &i poten.ialului 'peci#ice #iec(ruia intre 'e2e0 pentru a le lua )n con'i erare )n ,nali!a #actorilor intere'a.i ca pe ou( grupuri i'tincte. I eal0 proiectul 'au programul ar tre/ui '( #ie ela/orat )n ca rul unui 'eminar interacti"0 cu participarea repre!entan.ilor principalilor factori interesa.i 4e2. a mini'tra.ia pu/lic( local( 'au central(0 'ectorul ON90 me iul e a#aceriA'ectorul IMM0 organi!a.ii 'in icale0 patronale0 cet(.enii0 etc.7 &i o repre!entare ec+ili/rat( a intere'elor #emeilor &i /(r/a.ilor. Ori e c1te ori Ca rul Logic e'te re"i!uit0 pe urata "ie.ii unui proiect0 anali!a ini.ial( a #actorilor intere'a.i tre/uie &i ea re"(!ut(. ,nali!a #actorilor intere'a.i &i anali!a pro/lemelor 'unt 'tr1n' legate )ntre eleE #(r( a a"ea opinia oamenilor a'upra unei pro/leme0 nu "or #i clare nici cau!a pro/lemei0 nici ne"oile oamenilor &i nici 'olu.iile e re!ol"are. C*B*8 Anali1a 'roblemelor ,nali!a pro/lemelor i enti#ic( a'pectele negative ale unei 'itua.ii pro/lematice actuale &i 'ta/ile&te rela.ia Ycau!(?e#ectQ intre pro/lemele e2i'tente.

$=

,nali!a implic( trei pa&i> 1. De#inirea &i elimitarea clar( a ca rului anali!ei 4'itua.ia pro/lematic( actual(7 4e2> Poten.ialul turistic nedezvoltat0 :ndustria u&oar( *n declin7E %. I enti#icarea pro/lemelor ma3ore e#inite ca 't(ri0 i#icult(.i0 a'pecte negati"e cu care 'e con#runt( grupurile .int(0 /ene#iciarii &i #actorii intere'a.i 4E'te r('pun'ul la )ntre/area> care e'teA'unt pro/lemaApro/lemeleU7E *. Ji!uali!area pro/lemelor )n #orm( gra#ic(0 numit( 5ar/orele pro/lemelor6 'au 5ierar+ia pro/lemelor60 pentru a 'ta/ili rela.iile cau!( e#ect. ,nali!a 'e pre!int( 'u/ #orma unei 'c+eme gra#ice0 a"1n )n partea 'uperioar( e#ectele pro/lemei &i cau!ele ei e e'u/t. ,nali!a are ca .int( i enti#icarea /loca3elor reale0 c(rora #actorii intere'a.i le acor ( prioritate &i pe care caut( '( le )nl(ture. Urmare a anali!ei situaiilor pro&lematice e2pu'e anterior0 pre!ent(m mai 3o' un e2emplu e Ar&orele pro&lemelor5 Studiu de caz> 'uroturism Situa.ia 'roblematic # $%oten.ialul turistic nede&'oltat( Localitatea S e'te una intre numeroa'ele comune 'ituate )n regiunea Su/carpa.ilor

Orientali. Cn anul 1BB@ '?a con'truit aici o nou( &o'ea0 cu a3utorul c(reia 'e 'per( o e'c+i ere c(tre noi oportunit(.i e a#aceri )n omeniul turi'mului &i implicit crearea e noi locuri e munc( at1t e nece'are oamenilor in comun(. Cu toate c( unii in"e'titori 'tr(ini au con'truit +oteluri )n !on( &i ini.ial0 num(rul turi&tilor care "i!itau regiunea a cre'cut con'i era/il0 'tati'ticile regionale arat( c( e&i "enitul me iu anual al locuitorilor a cre'cut cu p1n( la %= N )n perioa a con'truirii &o'elei0 a +otelurilor &i )n urm(torii c1.i"a ani0 )n momentul e #a.( e'te0 )n termeni reali0 cu pu.in pe'te ni"elul in 1BB*. Un 'tu iu recent a con u' la urm(toarea anali!( a 'itua.iei. Num(rul turi&tilor care au "i!itat regiunea )n cau!( )n ultimii ani a 'c(!ut. Mo ul e promo"are a turi'mului0 reali!at e Departamentul e 'pecialitate0 e'te caracteri!at e o calitate re u'(0 '(r(cie )n in#orma.ii0 iar anga3a.ii au e2perien.( &i a/ilit(.i limitate )n organi!area unor campanii pu/licitare core'pun!(toare. De a'emenea0 /ugetul e care i'pun nu e'te )n acor cu nece'arul e materiale &i acti"it(.ile nece'are. E2i't( o comunicare #oarte re u'( )ntre i#eri.ii

$1

actori in in u'tria +otelier(0 proprietarii e +oteluri0 tur?operatorii etc.0 iar Departamentul e Turi'm a #(cut prea pu.in pentru )ncura3area ace'tei cooper(ri. ,u )nceput '( apar( c1te"a mici #irme pri"ate care o#ereau 'er"icii e "1n(toare &i eco? turi'm0 ar cele mai multe intre ace'tea au e&uat in cau!a lip'ei e cre ite /ancare &i a unui management 'la/. C1.i"a me&te&ugari0 cum ar #i pro uc(torii e co&uri e r(c+it( 'au creatorii e art( popular(0 '?ar #i putut e!"olta pentru a o#eri turi&tilor 'u"eniruri0 ar )n pre!ent nu e'te organi!at( nici o #orm( e cooperare )ntre pro uc(tori &i promotori 'au cei care e!"olt( programele e mar8eting. Nici una intre ace'te mici a#aceri nu a primit nici un #el e a3utor in partea Departamentului e Turi'm. Cn ca rul +otelurilor0 )n general0 locurile e munc( pentru care 'unt 'olicitate a/ilit(.i 'peci#ice 4ca!ul pro#e'iilor e /uc(tar 'au conta/il7 'unt ocupate e oameni a u&i in alte comune 'au ora&e. Inten.ia ini.ial( a #o't ca Departamentul e Turi'm '( lucre!e )n 'tr1n'( cola/orare cu Departamentul E uca.iei )n per'pecti"a )n#iin.(rii unui centru e #ormare care '( o#ere cur'uri e #ormare pro#e'ional( )n omeniul turi'mului0 ar acea't( i ee a #o't a/an onat(. Lip'a unor oportunit(.i e #ormare pro#e'ional( )n omeniul managementului +otelier &i al 'er"iciilor e catering a con u' la un e#icit e aptitu ini pro#e'ionale la ni"el local. Deoarece turi'mul nu e'te un 'ector e tra i.ie )n regiune0 tinerii au re.ineri )n ocuparea locurilor e munc( )n omeniul turi'mului. De&i +otelurile 'e apro"i!ionea!( &i cu pro u'e locale0 o mare parte in ceea ce 'e con'um( e'te a u'( in alte regiuni. Hotelurile 'e pl1ng c( ace't lucru 'e atorea!( #ermierilor locali0 care nu 'unt capa/ili '( le apro"i!ione!e )n mo con'tant0 cu pro u'e e calitate care '( 'ati'#ac( cerin.ele turi&tilor 'tr(ini &i )n cantit(.i 'u#iciente. Cn regiune nu e2i't( #acilit(.i e epo!itare a pro u'elor proa'pete0 peri'a/ile &i nu e2i't( organi!a.ii pro uc(torilor e #ructe &i legume. e promo"are a

$%

Moma3 'c(!ut E;ECTE

Ni"el ri icat e "enituri in turi'm

Num(r ri icat e turi&ti Ni"el ri icat e e!"oltare )n turi'm

C,UGE

Ni"el 'porit e cali#icare )n turi'm

Ni"el 'porit e organi!are )n turi'm

Implicare 'porit( la ni"el local

Comunicare e#icient( )ntre actorii locali

,cce' 'porit la cre ite

,/ilit(.i manageriale 'porite

,/ilit(.i pro#e'ionale 'porite

Circuit in#orma.ional e#icient

Promo"are e#icient( a 'er"iciilor

Si'teme e promo"are )n munc( 'timulati"e

O at( completat0 ,r/orele pro/lemelor pre!int( imaginea complet( a unei 'itua.ii negati"e e2i'tente0 pe care orim '( o )m/un(t(.im ca urmare a implement(rii proiectului. Impactul ace'tui tip e 'c+em( logic( poate #i ma2im ac( e'te ela/orat( )n ca rul unui 'eminar cu cei "i!a.i &i care cuno'c 'itua.ia70 con u' e o per'oan( care )n.elege inamica grupului &i are e2perien.( )n utili!area meto ei 4un mo erator7. ,cea't( a/or are poate #i com/inat( cu altele0 e tipul 'tu iilor te+nice0 economice 'au 'ociale0 ale c(ror re!ultate ar putea completa anali!a #(cut( )n ca rul 'eminarului cu #actorii intere'a.i. C*B*@ Anali1a obiectivelor ,nali!a o/iecti"elor e'te o meto ( conceput( '(> De'crie 5'itua.ia )m/un(t(.it(6 4'ta iul "iitor orit70 ca urmare a implement(rii proiectuluiE Jeri#ice ierar+i!area o/iecti"elorE

$*

Ilu'tre!e gra#ic rela.iile 5cau!(?e#ect 5. e ,r/orele pro/lemelor e'te tran'pu'( )ntr?o 5'itua.ie

5Situa.ia negati"(6 ilu'trat(

)m/un(t(.it(60 prin re#ormularea po!iti"( a pro/lemelor i enti#icate. De e2emplu 5pro uc.ia agricol( 'c(!ut(60 'itua.ie negati"(0 e'te re#ormulat( )n 5pro uc.ia agricol( ri icat(60 ca 'itua.ie po!iti"(. ,ce'te #ormul(ri po!iti"e e"in a't#el obiective* Ele 'e pre!int( )ntr?o alt( 'c+em( logic( numit( ,r/orele o/iecti"elor. ,r/orele o/iecti"elor o#er( per'pecti"a clar( a 'itua.iei "iitoare )m/un(t(.ite. Cn continuare e'te re at L,r/orele o/iecti"elor6 pentru un 'tu iu e ca!0 tran'#ormat in ,r/orele pro/lemelor up( te+nica e'cri'( anterior. Studiu de ca1> Euroturism

Soma3 'c(!ut

Ni"el ri icat al "eniturilor in turi'm

Num(r ri icat e turi&ti

NIJEL RIDIC,T DE DEGJOLT,RE , TURISMULUI

,/ilit(.i manageriale cre'cute

,/ilit(.i pro#e'ionale 'porite )n turi'm

Circuit in#orma.ional e#icient

Si'tem e promo"are )n munc( 'timulati"

Implicare 'porit( la ni"el local

Comunicare e#icient( )ntre actorii localii

,cce' m(rit la cre ite

, e'ea0 o a'emenea 'c+em( logic( pre!int( #ie un num(r prea mare e o/iecti"e0 #ie o/iecti"e e mare an"ergur( 4e2. #i'calitate re u'(0 'c+eme e cre itare acce'i/ile0 ca ru legal 'ta/il7 care nu pot #i )n eplinite ca urmare a implement(rii unui 'ingur proiect0 ar ar putea con'titui o/iecti"e pentru un proiect mai mare0 e intere' na.ional 'au c+iar pentru un program 'ectorial0 regional 'au na.ional. ,lte o/iecti"e apar rept nereali'te. Cn a't#el e ca!uri0 'e pot

$:

#ormula alte o/iecti"e po'i/il e )n eplinit )n locul celor nereali'te0 care tre/uie'c a/an onate complet. Spre e2empli#icare0 )n Stu iul e ca! 'uroturism0 o/iecti"ele LNi"el 'porit e cali#icare )n turi'm6 &i LNi"el 'porit e organi!are )n turi'm6 au #o't a/an onate ca #iin prea "agi0 ar au #o't a"ute a"ute )n "e ere la #ormularea unui nou o/iecti" mai concret0 anume reali!area unui LCentru e #ormare pro#e'ional( #unc.ional60 po'i/il e )n eplinit cu a3utorul unor re'ur'e materiale &i umane imen'ionate core'pun!(tor. Ca urmare0 a #o't ela/orat( o nou( "ariant( 'impli#icat( e L,r/ore al o/iecti"elor60 cu un num(r mai re u' e o/iecti"e0 reali'te &i mai u&or e urm(rit )n per'pecti"a implement(rii proiectului0 ar care .inte'c acela&i o/iecti" central al proiectului> LNi"el ri icat e e!"oltare )n turi'm6. C*B*B Anali1a strate/iilor Pa'ul #inal al #a!ei e ,nali!( con't( )n alegerea 'trategiei care "a #i aplicat( pentru a )n eplini o/iecti"ele propu'e prin proiect. ,legerea 'trategiei con't( )n 'electarea in ar/orele o/iecti"elor0 a unor o/iecti"e care "or #i inclu'e )n proiect 4o/iecti"e care "or #i )n eplinite 'au par.ial )n eplinite ca urmare a implement(rii proiectului70 a altor o/iecti"e care "or r(m1ne )n a#ara proiectului 4o/iecti"e care nu "or #i )n eplinite prin proiectul propu'7 precum &i )n alegerea o/iecti"ului central 5'copul proiectului6 4e2.> LCapacitate te+nic( &i managerial( 'porit(6 7 &i alegerea o/iecti"elor generale 4e2.> LNi"el ri icat al "eniturilor in turi'm67. ,ce't pa' pre'upune> Sta/ilirea unor criterii clare pentru alegerea 'trategieiE I enti#icarea i#eritelor 'trategii po'i/ile pentru )n eplinirea total( 'au par.ial( a o/iecti"elor 'electate pentru proiectE ,legerea 'trategiei proiectului>

9rupurile de o&iective *nrudite3 grupate pe vertical(3 din !ar&orele o&iectivelor%3 se numesc strategii. Unul 'au mai multe intre ace'te grupuri e o/iecti"e "or #i 'electate ca 'trategie a proiectului propu'. Strategia potri"it( 'e alege )n raport e re'ur'ele materiale &i umane poten.ial utili!a/ile pe perioa a e implementare a proiectului &i pe /a!a unui num(r e criterii0 cum ar #i> priorit(.ile #actorilor intere'a.i0 &an'a e 'ucce'0 /ugetul0 rele"an.a0 timpul nece'ar implement(rii0 contri/u.ia la re ucerea inegalit(.ilor0 inclu'i" a inegalit(.ilor e &an'e intre #emei &i /(r/a.i0 etc.

$5

Strategia aleas la Stu iul e ca! ? Euroturi'm0 cuprin e0 up( cum 'e poate "e ea )n #igura e mai 3o'0 o&iectivele generale 4L&oma3 'c(!ut0 Ni"el ri icat al "eniturilor in turi'm0 Num(r ri icat e turi&ti670 'ituate pe ni"elul 'uperior al ar/orelui o/iecti"elor0 o&iectivul central al proiectului 4LNi"el ri icat e e!"oltare )n turi'm670 'ituat pe ni"elul me iu al ar/orelui &i o&iectivele imediate 4LCentru e #ormare pro#e'ional( #unc.ional0 ,/ilit(.i manageriale 'porite0 ,/ilit(.i pro#e'ionale 'porite )n turi'm0 Un circuit in#orma.ional #unc.ional0 Mo core'pun!(tor670 'ituate pe ni"elul in#erior al ar/orelui )n partea 't1ng(. O/iecti"ele ampla'ate la ni"elul in#erior in partea reapt( 4LImplicare 'porit( la ni"el local0 Comunicare e#icient( a actorilor locali0 ,cce' 'porit la cre ite670 'unt apreciate ca o/iecti"e e mai mare an"ergur(0 care nu pot #i )n eplinite cu mi3loacele &i co'turile po'i/il e alocat prin proiectul propu'.Ca urmare0 ace'te o/iecti"e nu "or #i inclu'e )n proiect0 #iin a't#el l('ate *n afara 'trategiei ale'e pentru proiect. e promo"are

Moma3 'c(!ut

Ni"el ri icat al "eniturilor in turi'm Num(r ri icat e turi&ti

OKIECTIJE CN STR,TE9IE

NIJEL RIDIC,T DE DEGJOLT,RE , TURISMULUI

OKIECTIJE CN ,;,R, STR,TE9IEI

Centrul e #ormare pro#e'ional( #unc.ional

,/ilit(.i manageriale cre'cute

,/ilit(.i pro#e'ionale 'porite )n turi'm

Circuit in#orma.ional e#icient

Si'tem e promo"are )n munc( 'timulati"

Implicare 'porit( la ni"el local

Comunicare e#icient( )ntre actorii locali

,cce' m(rit la cre ite

Cn #unc.ie

e amploarea &i

i#icultatea 'copului 4o/iecti"ul central al proiectului7 &i

'trategia alea'(0 acum e'te momentul )n care 'e poate opta pentru o 'ingur( inter"en.ie0 re'pecti"

$$

un 'ingur proiect propu' pentru implementare 'au mai multe inter"en.ii0 a ic( un program compu' in mai multe proiecte0 e mai mic( amploare0 care "i!ea!( acela&i o/iecti" general.

#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
Managementul ciclului e proiect 4Pro3ect Cicle Mamagement7 'au plani#icarea

proiectelor orientat( 'pre o/iecti"e 49oal?Oriente Pro3ect Planning7 e'te o meto ( ino"ati"( pentru managementul proiectelor )n care )nt1lnirile interacti"e care implic( to.i partenerii unui proiect )mpreun( cu un mo erator e2tern 'unt organi!ate )n i#erite etape ale ciclului e "ia.( a unui proiect. Meto a PCM e'te utili!at( 'u/ i"er'e #orme &i '?a o"e it a #i #oarte ro/u't( &i e#icient( )n a a3uta grupurile '( )&i e#inea'c( )n mo clar o/iecti"ele &i '( )&i preg(tea'c( planurile e ac.iune a#erente. E'te o meto ( #oarte /un( pentru a )m/un(t(.i e#icien.a ec+ipei.

&$N&"U=%%

Managementul ciclului e proiect e'te util( oric1n e'te nece'ar( o anali!( 'au un proce' eci!ional )n ca rul unui parteneriat 'au al unei organi!a.ii0 cum ar #i proiecte #inan.ate 'au co#inan.ate e c(tre Comi'ia European(E proce'e e e!"oltare local(E proce'ele e 'c+im/are )n ca rul organi!a.iilorE cercetare 'ocial( &i economic(E )nt1lniri0 con#erin.e0 'eminariiE PCM 'u/linia!( anali!a elementelor ocmponente ale proiectului &i ela/orarea 'trategiei potri"ite. Strategia potri"it( 'e alege )n raport e re'ur'ele materiale &i umane poten.ial utili!a/ile pe perioa a e implementare a proiectului &i pe /a!a unui num(r e criterii0 cum ar #i> priorit(.ile #actorilor intere'a.i0 &an'a e 'ucce'0 /ugetul0 rele"an.a0 timpul nece'ar implement(rii0 contri/u.ia la re ucerea inegalit(.ilor0 inclu'i" a inegalit(.ilor e &an'e intre #emei &i /(r/a.i0 etc.

!ES! +E AU!$E-A"UA#E
TEM, 1. Care 'unt #a!ele Managementul ciclului e proiectU %. Care 'unt principiile e /a!( ale Managementul ciclului e proiectU $<

#s'uns 417 Programarea0 ;ormularea0 ;inan.area0 Implementarea0 E"aloarea 4%7 1. ;olo'irea Ca rului Logic )n ela/orarea proiectului 'au programului %. Ela/orarea ocumentelor c+eie e /un( calitate0 pentru a a'igura un proce' e luare a eci!iilor 'tructurat &i /ine #un amentat *. Con'ultarea &i implicarea #actorilor c+eie intere'a.i0 c1t e mult po'i/il :. ;ormularea clar( a Scopului Proiectului0 )n termeni grupul4rile7 /ene#iciarilor 5. Incorporarea0 )nc( in #a!a e #ormulare0 a a'pectelor c+eie ale calit(.ii e /ene#icii ura/ile pentru

$@

&a'itolul D*

<id 'entru elaborarea Matricei &adru "o/ice a 'roiectului e concep.ie0

Matricea logic( e'te un in'trument care a3ut( la )nt(rirea capacit(.ii implementare &i e"aluare. ,cea'ta )n'eamn( c( e'te #olo'it( pe tot ciclul proiectului. Matricea logic( e'te un in'trument 'implu care te a3ut( > ? '(?.i organi!e!i g1n ireaE ? '( legi acti"it(.ile &i in"e'ti.ia e re!ultatele a&teptateE ? '( #i2e!i in icatori e per#orman.(E ? '( 'ta/ile&ti re'pon'a/ilit(.iE ? '( comunici conci' &i clar in#orma.ii e'pre proiect. D*. Avanta?ele Matricei "o/ice Principalele a"anta3e ale Matricei Logice 'unt>

Z Aduce *mpreun *ntr2un singur loc o formulare a tuturor componentelor c#eie ale proiectului sau programului 5 ,"1n toate componentele proiectului 'au programului pre!entate )ntr?un mo 'i'tematic0 conci' &i coerent po.i l(muri &i emon'tra logica up( care 'unt a&teptate '( lucre!e proiectele &i programele. Sc+ema logic( permite e a'emenea 'epararea o/iecti"elor pe i#erite ni"ele ierar+ice0 &i )n acela&i timp a'igur( c( intr(rile &i ie&irile nu 'unt con#un ate unele cu altele 'au cu o/iecti"ele. ,ce't lucru poate #i e a3utor )n mo sla&e din trecut *n multe alte proiecte5 Poate a3uta ca '( 'e pun( )ntre/(ri #un amentale &i '( 'e anali!e!e punctele 'la/e0 pentru a #urni!a in#orma.ii mai multe &i mai rele"ante #actorilor e eci!ie. Poate '( te g+i e!e )n anali!a logic( &i 'i'tematic( a elementelor c+eie ale unui proiect /ine g1n it. ,cea't( a/or are poate '( te a3ute la plani#icare0 prin punerea )n e"i en.( a leg(turii intre elementele proiectului &i importan.i #actori e2terni. Z 'ste u/or de *nvat /i folosit5 eo'e/it c1n are loc o 'c+im/are e per'onal. Z ;ndepline/te cerinele unei &une concepii de proiect /i asigur rspuns la punctele

$B

In'truirea e#ecti"( e'pre conceptele e /a!( ale a/or (rii matricei logice poate #i #(cut( )n c1te"a !ile. Dac( acea'ta e'te urmat( e un proce' e con'ultan.( &i in'truire care '( a3ute la eliminarea i#icult(.ilor0 'e poate in'trui o ec+ip( e proiect )ntr?o perioa ( 'curt( e timp. Z 7u presupune mai mult timp sau efort pentru managementul proiectului3 ci dimpotriv *l reduce5 Ca orice in'trument e management Matricea Logic( tre/uie mai )nt1i )n"(.at( &i apoi #olo'it(. O at( )n"(.at(0 poate economi'i mult timp. Multe ec+ipe e proiect 'e pl1ng a e'ea e lip'( e timp &i e #aptul c( lucrea!( contra cronometru. De aceea orice economie e timp e'te e mare importan.( pentru managementul proiectului. Z Se poate folosi pentru procesele de concepie /i evaluare interne dar /i *n e)terior *n lucrul cu consultanii care lucreaz la dezvoltarea organizaiei5 Matricea Logic( poate #i #olo'it( intern pentru a a3uta proce'ele e concep.ie &i e"aluare a proiectelor. De a'emenea poate #i #olo'it( )n lucrul cu con'ultan.ii e2terni care pot #i implica.i )n proce'ele e concep.ie &i e"aluare. Cn plu' Matricea Logic( )ncura3ea!( o a/or are multi? i'ciplinar( pentru concep.ia &i 'upra"eg+erea proiectului. Z Anticip implementarea5 Matricea Logic( a3ut( la e#inirea clar( a acti"it(.ilor cu un 'cop preci'. ,cea't( a/or are #acilitea!( aceea&i )n.elegere &i o mai /un( comunicare intre #actorii e eci!ie0 manageri &i alte p(r.i implicate )n proiect. De a'emenea #olo'irea Matricei Logice0 cu urm(rire 'i'tematic(0 a'igur( continuitatea )n ca!ul )n care cine"a in per'onalul ini.ial al proiectului a plecat 'au a #o't )nlocuit. Z 'a fi)eaz un cadru pentru activitile de monitorizare /i evaluare planificate3 iar rezultatele actuale pot fi comparate5 ,"1n o/iecti"e &i in icatori e 'ucce' /ine e#ini.i )nainte e )nceperea proiectului0 acea't( a/or are a3ut( la #i2area unui ca ru /ine e#init pentru e"aluare. E'te cuno'cut c1t e i#icil( e'te e"aluarea proiectelor ac( o/iecti"ele originale nu au #o't /ine e#inite. Matricea Logic( poate a3uta la clari#icarea rela.iilor care 'u'.in ra.ionamentele legate e e#icien.a proiectelor0 )n plu' poate a3uta la i enti#icarea principalilor #actori e 'ucce' ai proiectului. Z Ajut la comunicarea dintre donatorii /i e)ecutanii proiectului5 Cum tot mai multe in'titu.ii a opt( conceptul Matricei Logice0 proce'ul e comunicare intre onatori &i e2ecutan.i "a #i u&urat. ,cea't( a/or are "a a"ea a"anta3e ma3ore pentru

<=

organi!a.ii care pre!int( continuu onatorilor proiecte pentru #inan.are. Cu mult timp )nainte0 aparent /ugetele cre&teau mult mai u&or &i mai rapi D*8 "imitrile Matricei "o/ice ,ce'tea 'e re#er( la > Z 'a nu constituie un *nlocuitor pentru alte analize te#nice3 economice3 sociale /i de mediu5 7u poate *nlocui folosirea personalului calificat cu e)perien5 Matricea Logic( poate a3uta la concep.ia0 implementarea &i e"aluarea proiectului0 ar nu poate elimina ne"oia e utili!are a altor in'trumente ale proiectului0 )n 'pecial cele legate e anali!a te+nic(0 economic(0 'ocial( &i e me iu. Cn plu' acea't( meto ( nu poate )nlocui ne"oia e e2perti!( &i e2perien.( pro#e'ional(. Z Poate aprea o anume rigiditate *n managementul proiectului atunci cnd o&iectivele /i factorii e)terni specificai *n faza de concepie sunt prea accentuai5 Rigi itatea )n managementul proiectului poate ap(rea atunci c1n o/iecti"ele &i #actorii e2terni 'peci#ica.i )n Matricea Logic( 'unt prea accentuati. De 'u/liniat c(0 oricum0 ace't lucru poate #i e"itat prin re"i!uirea regulat( a proiectului0 moment in care elementele c+eie por #i ree"aluate &i a3u'tate. Dac( 'e #olo'e&te Matricea Logic( 'e recoman ( re"i!uirea regulat( a proiectului &i p('trarea ocumentelor actuali!ate ale proiectului. Z eficient5 Pentru a preg(ti o /un( Matrice Logic(0 )n ca rul c(reia 'e iau )n con'i erare mai multe per'pecti"e pro#e'ionale0 e'te nece'ar lucrul )n ec+ip(. Pentru ca ec+ipa '( lucre!e e'te ne"oie at1t e talent e con uc(tor c1t &i e #acilitator. Multe organi!a.ii care au a optat Matricea Logic( au apelat la con'ultan.i e2terni care '( le in'truia'c( per'onalul e'pre acea't( a/or are0 '( #acilite!e lucrul )n ec+ipe &i '( le a'i'te la preg(tirea &i #inali!area Matricelor Logice. La ela/orarea ace'tora0 o/iecti"ele0 in icatorii e "eri#icare a o/iecti"elor0 mi3loacele e "eri#icare &i 'upo!i.iile0 ri'curile au #o't agreate e c(tre to.i participan.ii. Z Procesul cere talent de facilitator pentru a asigura participarea real /i adecvat a tuturor factorilor interesai5 Pentru a ela/ora o Matrice Logic( cu participarea acti"( a #actorilor intere'a.i nu e'te u&or. Participarea cere implicarea acti"( a #actorilor intere'a.i )n proce'ul e luare a eci!iei. O a't#el ere lucru *n ec#ip cu capa&iliti de conducere /i facilitare pentru a fi cea mai ec1t )n pre!ent.

<1

e participare "a con uce la o mai mare e#icacitate0 'im. intere'a.i0 ar #(r( e2perien.(0 cere un mare e#ort. Z Toat cultura Matricei +ogice poate fi strin5

e proprietate0 operati"itate0

tran'paren.(0 impar.ialitate &i ura/ilitate. De e2emplu0 implicarea cu 'ucce' )n proce' a #actorilor

Fargonul poate intimi a p1n( &i pe cei #amiliari!a.i cu 5cultura6 Matricei Logice. Cn anumite culturi Matricea Logic( poate #i 'tr(in(. D*@ Utili1atorii Matricii "o/ice Ma3oritatea agen.iilor e a'i'ten.( /ilateral( &i in'titu.iile multilaterale #olo'e'c )n

interiorul lor Matricea Logic(. Marea lor ma3oritate a&teapt( acum ca proiectele ce le 'unt tran'mi'e '( #ie ela/orate con#orm Matricei Logice. ,gen.iile /ilaterale care #olo'e'c acea't( a/or are 'unt> US,ID0 9TG0 D;ID0 NOR,D0 D,NID,0 SID,0 ;INNID,0 FIC,. In'titu.iile multilaterale care #olo'e'c acea't( a/or are inclu e> EU0 UNDP0 ;,O0 I;,D ,DK.

<%

,%+ +E &$NS!#U&J%E PAS &U PAS A MA!#%&E% "$ %&E Utili!a.i urm(toarele etape la ela/orarea concep.iei unui proiect #olo'in Matricea Logic(. De?a lungul proce'ului urma.i tot timpul principiul e lucru care porne'te e la general la particular. Cn prima #a!( e ela/orare a Matricei Logice tre/uie preg(tit un re!umat al proiectului. ,cea'ta pre'upune '(> 1 % * : e#ine&ti $biectivul /eneral la care contri/uie proiectulE e#ine&ti $biectivul care tre/uie )n eplinit e c(tre proiect E e#ine&ti #e1ultatele pentru atingerea ace'tui o/iecti"E e#ine&ti Activitile pentru o/.inerea #iec(rui re!ultat.

Cntruc1t ace'te a#irma.ii 'unt logic legate )ntre ele0 e'te nece'ar a 'e con#irma c( logica e'te a e"(rat(. Pentru a a'igura ace't lucru tre/uie '(> 5 "eri#ici logica pe "ertical( cu testul +ac7Atunci. Cn'( nu "ei #i capa/il '( controle!i to.i #actorii lega.i e proiect &i e aceea tre/uie '( #aci ni&te 'upo!i.ii. Urm(torul pa' e'te '(> $ e#ine&ti Su'o1iiile 'entru fiecare nivel.

E'te nece'ar '( e#ine&ti o /a!( pentru m('urarea e#icacit(.ii proiectului. Pentru a #ace ace't lucru tre/uie '(> < e#ine&ti %ndicatorii de -erificare a $biectivelor 4IJO7 pentru O/iecti"ul general0 apoi pentru O/iecti"ul proiectului0 apoi pentru Re!ultate0 apoi pentru ni"elul ,cti"it(.ilorE @ e#ine&ti Mi?loacele de -erificare 4MJ7.

,'t#el ai reali!at o e'criere a proiectului &i po.i '( treci acum '( > B aloci co'turi pentru ,cti"it(.i> preg(te&ti Hu/etul Proiectului* <*

Cn #inal mai #aci )nc( oi pa&i pentru a "eri#ica ac( Matricea Logic( a #o't /ine conceput(> 1= "eri#ic( Matricea Logic( #olo'in "ista de -erificare a Proiectului 5&once'iei6E 11 re"i!uie&te concep.ia Matricei Logice )n lumina e2perien.ei prece ente .

<:

Matricea "o/ic se 're1int ca un tabel cu urmtoarea confi/uraie>

#e1umat %ndicatori Su'o1iii

$b* /eneral $biectiv #e1ultate Activiti

Pasul .> +efinete $biectivul

# )* $ # A %

eneral la care contribuie 'roiectul O/iecti"ul 9eneral e'te cel pe care ore&ti '(?l reali!e!i cu a3utorul proiectului0 a e'ea )n com/ina.ie cu al.ii. De o/icei 'e re#er( la un program 'au la un 'ector. De e2emplu po.i a"ea un program care are ca O/iecti" 9eneral cre&terea "eniturilor #amiliilor #ermierilor. ,ce'ta 'e poate )n eplini par.ial printr?un proiect cu O/iecti"ul e cre&tere a pro uc.iei agricole. ;oarte a e'ea un grup e proiecte au acela&i O/iecti" 9eneral.

<5

Mi?l* verificare

Pasul 8> +efinete $biectivul de (nde'linit de ctre 'roiect

#
)*

,cea'ta 'e re#er( la 'copul proiectul. El re!um( impactul pe care cre!i c(?l "a a"ea proiectul. ,r putea e'crie cum 'e "a 'c+im/a lumea 4'itua.ia7 ca urmare a o/.inerii re!ultatelor proiectului. O/iecti"ul e'crie a e'ea o 'c+im/are comportamentul /ene#iciarilor proiectului. )n

R
A

De e2emplu0 O/iecti"ul 'e re#er( a e'ea la #olo'irea Re!ultatelor proiectului> 5;OLOSIRE, a noi meto e e pro uc.ie 'au IMPLEMENT,RE, e noi 'i'teme6. Cn mo normal ar tre/ui '( a"em un 'ingur O/iecti" pentru un proiect. Moti"ul e'te unul #oarte practic. E2perien.a a emon'trat c( e'te mai u&or '( pui accentul pe re!ultate a"1n un 'ingur O/iecti". Dac( ai mai multe O/iecti"e e#ortul proiectului 'e i#u!ea!( &i concep.ia e'te mai 'la/(. De&i O/iecti"ul e'crie moti"ele pentru care 'e o/.in re!ultatele0 el e'te )n a#ara controlului ec+ipei e proiect. Po.i #ace r('pun!(toare o ec+ip( e proiect pentru o/.inerea anumitor re!ultate0 ar nu pentru ceea ce "or #ace oamenii 'au in'titu.iile cu acele re!ultate. ,cea'ta )n'eamn( c( tre/uie in'i'tat ca ec+ipa e proiect '( o/.in( anumite Re!ultate care '( a3ute la reali!area impactului orit0 ar c( nu po.i '( o #aci r('pun!(toare e reali!area acelui impact. Po.i concepe un proiect cu O/iecti"ul e a )m/un(t(.i pro uc.ia agricol(. Po.i concepe c( .(ranii "or #i 'pri3initi cu noi re'ur'e 4cre ite0'emin.e0 unelte0 etc.7 &i capa/ilit(.i. De&i ec+ipa poate o/.ine toate ace'te re!ultate plani#icate0 ea nu poate #i con'i erat( r('pun!(toare ac( .(ranii "or +ot(r) '( #ac( ce"a complet i#erit.

<$

Pasul @> +efinete #e1ultatele 'entru (nde'linirea $biectivului

#
O9

$ # A

Re!ultatele e'criu CE orim '( li"re!e o#ere proiectul. Ele 'unt e'cri'e e o/icei )n termenii e re#erin.( 4TOR7 ai proiectului. Dac( a'iguri re'ur'ele nece'are0 po.i #ace ec+ipa e proiect irect r('pun!(toare e o/.inerea ace'tor re!ultate.

Pasul B> +efinete Activitile necesare 'entru obinerea #e1ultatelor

# Og $ # A %

,cti"it(.ile e#ine'c CUM "a lucra ec+ipa la proiect. La mo ul general ar tre/ui '( e'cri pe 'curt )ntre * &i < acti"it(.i care tre/uie reali!ate pentru a o/tine #iecare Re!ultat propu' pentru )n eplinirea o/iecti"ului. ,'igur( 'u#iciente etalii pentru a e#ini 'trategia e reali!are a #iec(rei ,cti"it(.i0 &i pentru a a'igura /a!a pentru anali!a proiectului 49ra#ic e lucru0 gra#icul acti"it(.ilor0 gra#ic 9antt7.

,minte&te?.i c( managementul proiectului pre'upune reali!area mai multor acti"it(.i. Tre/uie '( inclu!i ace'te ,cti"it(.i )n Matricea Logic(. Tre/uie '( pre"e!i un program cu &e in.e perio ice0 pentru e"enimentele &i Opera.ional6. Pasul C> -erific "o/ica -ertical cu testul +ac2Atunci e monitori!at &i e"aluat. Unele ec+ipe e proiect 'u/linia!( ace'te ,cti"it(.i prin inclu erea lor )n Ie&iri enumite 5Si'temul e Management al Proiectului In'talat

#%MSOg$#AtunciA++ac Structura Matricei Logice e'te /a!at( pe conceptul Cau!( &i E#ect. Dac( 'e )nt1mpl( ce"a 'au 'e o/.ine ce"a0 atunci altce"a "a re!ulta.

Prin e#ini.ie0 #iecare proiect e'cri' e o Matrice Logic( 'e /a!ea!( pe e#ectul logic Dac(A,tunci 'au Cau!(? E#ect.

<<

Cntr?o Matrice Logic( /ine plani#icat(0 la ni"elele cele mai e 3o' ale ei po.i 'pune c( ac( au #o't #(cute anumite ,cti"it(.i atunci e'te e a&teptat o/.inerea anumitor Re!ultate. ,ceea&i rela.ie logic( ar tre/ui '( #ie )ntre re!ultate &i O/iecti"0 &i )ntre O/iecti" &i O/iecti"ul 9eneral. Ca un e2emplu0 'e poate 'pune c( ac( reu&e&ti '( a'iguri .(ranii cu 'emin.e )m/un(t(.ite atunci 'e "a )n eplini O/iecti"ul e cre&tere a pro uc.iei. Cu c1t 'e reu&e&te reali!area unei leg(turi cau!(?e#ect mai puternic( )ntre o/iecti"ele e la i#erite ni"ele0 cu at1t mai /un( "a #i concep.ia proiectului. Matricea Logic( te o/lig( '( e2plici acea't( logic(. Ea nu a'igur( )n'( o /un( concep.ie atorit( #aptului c( "ala/ilitatea e#ectului cau!(?e#ect epin e e calitatea &i e2perien.a ec+ipei e concep.ie a proiectului. Pasul D> +efinete Su'o1iiile cores'un1toare fiecrui nivel
# Og $ # A %

De&i e2i't( o leg(tur( logic( )ntre a#irma.iile cuprin'e )n coloana Sumar 4Re!umat70 totu&i e2i't( po'i/ilitatea ca al.i #actori '( rup( acea't( leg(tur(. Supo!i.iile 'unt a#irma.ii e'pre #actori incer.i care ar putea rupe leg(tura intre o/iecti"ele e la i#erite ni"ele. logica e2tern( a proiectului.

,ce&tia ar putea #i #actori e2terni pe care nu?i po.i controla )n proiect 'au aceia pe care ai eci' '( nu?i controle!i. ,cea'ta e'te> Supo!i.iile pot e'crie con i.ii naturale importante0 cum ar #i ploi cu e/ite e %= lAm.p. )ntre lunile Mai &i Octom/rie. Pot #i #actori umani cum ar #i lip'a gre"elor pe perioa a )nceperii proiectului0 apro/area /ugetului la timp0 orin.a #ermierilor e a )ncerca meto e noi0 orin.a <@

#ermierilor e a utili!a un nou mecani'm e cre it. Pot #i e a'emenea #actori e2terni cum ar #i #actorii economici0 e e2emplu0 'ta/ilitatea pre.urilor pentru culturile "egetale. Pot #i #actori lega.i e alte proiecte care 'e e2ecut( )n leg(tur( cu ace't proiect0 e e2. Jala/ilitatea proiectului K(ncii Mon iale )n omeniu 'au #inali!area programul Na.iunilor Unite )n omeniu )nainte e )nceperea proiectului. Cn Sumar a#irma.iie 'unt trecute up( logica Dac(A,tunci ca o con i.ie pentru leg(turile intre ni"ele. Supo!i.iile completea!( logica matricei cu Dac(AMIA,tunci. Ele 'e re#er( la con i.iile care 'unt nece'are pentru a 'u'.ine leg(tura cau!(Ae#ect )ntre ni"ele. Ele mai 'unt cuno'cute ca #iin con i.ii 'u#iciente. In con itiile )n care cau!a &i e#ectul 'unt conceptul central e e'ign al unui proiect /un0 con i.iile nece'are &i 'u#iciente 'unt corolarul. Con i.iile nece'are e'criu rela.ia tip cau!( &i e#ect intre ,cti"itate?la?Re!ultat0 Re!ultat?la?O/iecti" &i O/iecti"?la?O/iecti" general pentru reali!area o/iecti"elor proiectului. ,cea'ta e'te logica intern( ar nu e#ine&te con i.iile i#erite e la #iecare ni"el pentru reali!area ni"elului ime iat 'uperior. ,ce'te alte con i.ii 'unt 'upo!i.iile. ,cea'ta e'te logica e2tern(. O/iecti"ele 4con i.iile nece'are7 plu' 'upo!i.iile 4con i.iile 'u#iciente7 ne 4concep.ia7 proiectului. Prin e#ini.ie0 ec+ipa e proiect nu e'te re'pon'a/il( e 'upo!i.ii. ,ce'tea 'e a#l( )n a#ara controlului lor. Ec+ipa e'te re'pon'a/il( e pro ucerea Re!ultatelor. C1n 'upo!i.iile e&uea!( 'au 'e 'c+im/(0 ace't acor e management nu 'e mai aplic(. Ec+ipa e proiect agreea!( '( monitori!e!e 'c+im/(rile 'upo!i.iilor0 iar )ntr?un ca! ca ace'ta 'upo!i.iile tre/uie '( #ie c1t mai 'peci#ice cu putin.(. ,cea'ta ar putea )n'emna pla'area in icatorilor pe 'upo!i.ii a't#el )nc1t '( poat( #i i enti#icate mai u&or0 ar ec+ipa e proiect nu e'te re'pon'a/il( e pro ucerea lor. Cn ciu a #aptului c( ei nu 'unt re'pon'a/ili e Supo!i.ii0 mem/rii ec+ipei e proiect 'uper? per#ormante petrec mult timp )ncerc1n '( in#luen.e!e pro/a/ilitatea ca 'upo!i.iile proiectului lor '( #ie a e"(rate. %m'ortana clarificrii Su'o1iiilor Supo!i.iile 'unt con i.iile e2terne a'upra c(rora proiectul nu e2ercit( &i nu controlul0 ar e care epin e )n eplinirea o/iecti"elor. e.ine au o i ee mai clar( e'pre e'ign?ul

<B

Pute.i etermina 'upo!i.iile prin )ntre/area0 5Ce con i.ii tre/uie '( e2i'te )n plu' #a.( e o/iecti"ul meu 4la ni"eluri e ,cti"itate0 Re!ultat0 O/iecti" 'au O/iecti" general7 pentru a a3unge la ni"elul urm(torU6 Cn e2emplul no'tru e2i't( 'upo!i.ia c( "a c( ea 'u#icient( ploaie. ;(r( acea't( ploaie0 noile 'emin.e nu "or a pro uc.ia mare pe care o a&tept(m. Dac( ori.i '( m('ura.i gra ul e incertitu ine0 tre/uie '( cunoa&te.i pro/a/ilitatea ca acea't( 'upo!i.ie '( #ie a e"(rat(. Dac( %= lAm.p. e ploaie )n timpul 'e!onului e plantare e'te cerin.a minim( pentru pro uc.iile e recolt( proiectate0 &i acea'ta '?a )nt1mplat numai )n trei ani in ultimii !ece0 pro/a/ilitatea ca acea't( 'upo!i.ie '( #ie a e"(rat( pentru ace't proiect e'te mic( 4*=N pro/a/ilitate7. Nu putem a"ea nicio at( 'iguran.( 1==N c( Re!ultatele proiectului "or cau!a O/iecti"ul 'au c( O/iecti"ul "a cau!a O/iecti"ul general. Lucr1n cu proiecte #acem 'upo!i.ii e'pre gra ul e incertitu ine intre ace'te ni"eluri e o/iecti"e. Cu c1t incertitu inea e'te mai mic( cu at1t e'ign?ul 4concep.ia7 proiectului e'te mai puternic. Orice manager e proiect e2perimentat "a #i e acor c( 'upo!i.iile uciga&e0 &i anume acelea care 'e "or o"e i #atale unui proiect0 pot eraia un proiect la #el e e' precum re!ultatele 'la/e o/.inute. Pasul F> +efinirea %ndicatorilor de -erificare a $biectivelor 5%-$6 'entru $biective /enerale4 $biective4 #e1ultate4 i a'oi 'entru Activiti*
# Og $ # A %

Principiul e /a!( al coloanei IJO e'te acela c( 5 ac( )l po.i m('ura atunci )l po.i con uce6. In icatorii emon'trea!( re!ultate. Ca m('uri e per#orman.(0 ele ne 'pun cum '( recunoa&tem )n eplinirea cu 'ucce' a o/iecti"elor. Ele nu 'unt con i.ii nece'are pentru atingerea acelor re!ultate. Nu e2i't( o rela.ie cau!( &i e#ect. Dar ele e#ine'c )n etalii m('ura/ile ni"elurile e per#orman.( cerute e o/iecti"e )n coloana Re!umat .

!estul necesar i suficient IJO?urile ne 'pun nu numai care reali!are e'te nece'ar(0 ci &i care ar #i per#orman.a 'u#icient( pentru a a'igura c( putem atinge o/iecti"ele ni"elului urm(tor. Din ace't moti" e'te mai /ine '(

@=

)ncepem cu '#1r&itul0 &i anume '( )ncepem cu un o/iecti" e la un ni"el mai )nalt &i '( lucr(m )n e'cre&tere prin lan.ul cau!al. O/iecti" general0 apoi O/iecti"0 apoi0 Re!ultate0 apoi ,cti"it(.i. &antitate4 &alitate i !im' 5&&!6 Cn mo normal "om e2prima In icatorii )n termeni e Cantitate0 Calitate &i Timp 4&i c1teo at( loc &i co't7. Opera.ia e a pune numere &i ate pe in icatoare 'e nume&te 5Targeting6. De&i 'e a#irm( a e'ea c( o/iecti"ele e la ni"eluri mai mari nu 'unt m('ura/ile0 acea'ta nu e'te a e"(rat. Putem alege '( nu punem 5target'6 pe ele0 ar putem a tuturor O/iecti"elor generale0 O/iecti"elor &i Re!ultatelor in icatoare m('ura/ile. &)i %ndicatori; Cu c1t mai pu.ini cu at1t mai /ine. ;olo'i.i numai num(rul e in icatoari ceru.i pentru a clari#ica ce tre/uie )n eplinit pentru a 'ati'#ace o/iecti"ul #ormulat )n coloana e Re!umat . &um se construiete un %-$; Cncepe.i cu in icatorul e /a!(. ,'igura.i?"( c( e'te Cuanti#ica/il )n 'i'temul numeric &i apoi a (uga.i Calitatea &i apoi imen'iunile e Timp.

+,antitate - ,alitate - timp . ,,/0 Un e2emplu> Pa'ul 1> In icatorul e Ka!(> Pro uc.iile e grau ale micilor #ermieri au cre'cut Pa'ul %> , aug( Cantitatea> Pro uc.iile e grau ale micilor #ermieri au cre'cut cu S Pa'ul *> , aug( Calitatea> Pro uc.iile e grau 4 e o calitate a'em(n(toare recoltei in %==:7 ale micilor #ermieri 4care e.in * +ectare 'au mai pu.in7 au cre'cut cu S Pa'ul :> , aug( Timp>

@1

Pro uc.iile e grau 4 e o calitate a'em(n(toare recoltei in %==:7 ale micilor #ermieri 4care e.in * +ectare 'au mai pu.in7 au cre'cut cu S p1n( la '#1r&itul recoltei anului %==5. %ndicatorii nivelului $biectiv /eneral In icatorii ni"elului O/iecti" general e'criu a e'ea o/iecti"ele e program 'au 'ector 'pre care ace't proiect &i alte c1te"a 'unt irec.ionate. Din ace't moti"0 In icatorii ni"elului O/iecti" general pot inclu e 5 imen'iuni6 incolo e 'copul ace'tui proiect0 cum ar #i cre&terea "enitului micului #ermier0 care poate cre&te prin re!ultatele com/inate )m/un(t(.ite e grau ar putea #i o con i.ie nece'ar(E in c1te"a proiecte. Recoltele e pre.uri0 'u/"en.iile ar politica

gu"ernamentale etc. pot #i e a'emenea o cerin.( pentru a atinge ni"eluri e "enituri 'ta/ilite la ni"elul O/iecti"ului general. E2emple e e2primare a O/iecti"ului general pot #i 5pro uc.ia e gr1u in nor ul regiunii '?a u/lat )n %==56 'au 5"enitul micilor #ermieri in nor ul pro"inciei a cre'cut60 'au 5importul e S pro u'e a 'c(!ut.6 %ndicatorii nivelului $biectiv Scopul proiectului e'te moti"ul principal pentru care 'e e2ecut( proiectul. E'te moti"ul pentru care pro ucem Re!ultatele. Dar o/iecti"ul e#ine&te e'eori 'c+im/area )n comportament a /ene#iciarilor proiectului 'au 'c+im/area )n mo ul e #unc.ionare a in'titu.iilor ca re!ultat al Re!ultatelor proiectului. Ceea ce #ace e#inirea IJO?urilor la ni"elul O/iecti"ului i#icil( &i comple2(. Cu toate ace'tea S#1r&itul St(rii Proiectului 4SSP70 'au IJO?urile pentru O/iecti"0 cer imen'iuni 4CCT7 precum cer Re!ultatele. Cu c1t 'e o/.ine o claritate mai mare )n e#inirea ni"elului O/iecti"e cu at1t 'e o/.ine mai u&or e#inirea ni"elului Re!ultate. De a'emenea c1n 'e #ace o e"aluare co'tAe#icien.( a e'ign?ului proiectului0 ne uit(m la rela.ia intre 4SSP7 &i co'turi )n loc e 'impla rela.ie intre Re!ultate &i co'turi. E'te recoman a/il '( a opta.i un 'ingur O/iecti" )n coloana e Re!umat %ndicatorii nivelului #e1ultate Prin e#ini.ie0 ace'te in icatoare 'ta/ile'c termenii e re#erin.( pentru proiect. Dac( o ec+ip( e proiect 'au un contractor e'te re'pon'a/il4(7 pentru toate Re!ultatele0 atunci ace'te in icatoare e#ine'c li"r(rile pentru care contractorul tre/uie '( ea 'ocoteal(.

@%

%ndicatorii nivelului de Activitate IJO?urile la ni"elul ,cti"itate 'unt e o/icei Intr(rile 'au Kugetul. De'eori ace'tea "or ar(ta ca un /uget al per#orman.ei0 e "reme ce co'turile pot #i legate irect e acti"it(.i. Unele agen.ii intro uc co'turile /ugetare #olo'in categorii 'tan ar precum M(r#uri0 Ser"icii Te+nice0 In'truire0 etc. E2primarea /ugetului e'te e o/icei un re!umat al re'ur'elor e'cri'e )n etaliu )ntr?un ocument ane2at. Co'tul nece'ar e#init )n ace'te IJO?uri 'unt #olo'ite pentru a anali!a e#icien.a co'tului proiectului prin compararea /ugetului cu SSP. Pasul I> +efinirea Mi?loacelor de -erificare 5M-6
# Og $ # A %

Cn Mi3loacele e Jeri#icare 4MJ7 e'crie.i 'ur'ele e in#orma.ii care "or emon'tra ce a #o't )n eplinit. Dac( o/iecti"ul "'. e'te 5Jenitul #ermierului a cre'cut cu SN )n 1B....60 e un e "e.i lua in#orma.ia pentru a emon'tra c( ace't lucru a a"ut locU

Dac( eci e.i c( e'te nece'ar un 'on a30 atunci pute.i a (uga c1.i"a pa&i e ac.iune pe Li'ta e ,cti"it(.i. Dac( acea'ta co't( /ani0 tre/uie '( a (uga.i ace'te co'turi )n /uget. Regula e'te ca In icatorii pe care?i alege.i pentru m('urarea o/iecti"elor "'. '( #ie "eri#ica/ili prin anumite mi3loace. Dac( nu 'unt0 tre/uie '( g('i.i un alt in icator. Pasul K> Pre/tirea Hu/etului de Performan ,.i "(!ut e3a c( IJO?urile la ni"elul ,cti"itate 'unt e o/icei Intr(rile 'au Kugetul. ,cum tre/uie '( preg(ti.i )ntreg Kugetul e Per#orman.(. Lega.i co'turile irect e acti"it(.i. ,.i putea #olo'i categorii 'tan ar pentru a )nt1mpina cerin.ele agen.iei pentru care lucra.i. Kugetul e Per#orman.( nu #ace parte in Matricea Logic(0 ar e'te un ocument e'en.ial care e'te ata&at ei. ,minti.i?"( c( cerin.ele co'tului e#inite )n Kugetul e Per#orman.( "or #i #olo'ite

@*

pentru a anali!a e#icien.a co'tului proiectului prin compararea /ugetului cu IJO?urile la ni"elul e O/iecti". Pasul .L> -erific Matricea "o/ic folosind "ista de -erificare a +esi/n2ului Proiectului Lucra.i cu Li'ta e Jeri#icare a De'ign?ului Proiectului ca un a3utor pentru a a'igura c( proiectul )ntrune&te toate cerin.ele unui Ca ru Logic /ine proiectat. ,r putea #i e #olo' '( tip(rim Matricea Logic( )nainte e a re"e ea proiectul )n lumina li'tei e "eri#icare.

@:

Pasul ..> #evedei desi/n2ul Matricei "o/ice (n lumina e:'erienei anterioare* !atricea 1ogic ,oncep2ia %roiectului +,oloanele 1 i 30

@5

ncepe lucrul cu Sumarul proiectului /i Supoziii , oloanele < = >-5 Apoi completm coloanele ? = @5

&ol*. Sumar 2 %erar<ia $biectivelor

&ol*8 %ndicatori de -erificare a $biectivelor

&ol*@ Mi?loace de verificare

&ol*B Su'o1iii M riscuri

Pasul . +efinete $biectivul /eneral are este o&iectivul general al sectorului sau programului0 ror nevoi generale sau pro&leme *ncerci s le rspunzi0 O&iectivul general nu se sc#im&5 'l este afectat de ctre ali factori din afara proiectului5 'ste posi&il ca mai multe proiecte s ai& acela/i o&iectiv general5 Pasul 8 +efinete $biectivul are este raiunea pentru ceea ce este planificat0 e impact speri s faci0 um vor &eneficia clientul2utilizatorul0 O&iectivul se refer adesea la cum vor fi folosite sau implementate rezultatele0 O&iectivul poate fi afectat de ctre factori din afara proiectului5 Pasul 8 +efinete $biectivul are este raiunea pentru ceea ce este planificat0 e impact speri s faci0 um vor &eneficia clientul2utilizatorul0 O&iectivul se refer adesea la cum vor fi folosite sau implementate rezultatele0 O&iectivul poate fi afectat de ctre factori din afara proiectului5 Pasul @ +efinete #e1ultatele are vor fi rezultatele finale msura&ile ale activitilor planificate0 are vor fi rezultatele de care va rspunde proiectul direct0 Asigurndu2i resursele necesare3 ec#ipa de proiect va rspunde direct de rezultate5

oal $biectiv /eneral

Ipote!e pentru o/iecti"ul general

Pe msur ce concepia /i implementarea proiectului progreseaz3 *ntoarce2te la sc#ema logic /i actualizeaz2o5 Sunt de a/teptat s ai& loc sc#im&ri ale supoziiilor3 activitilor /i rezultatelor5 Pasul De +efinete su'o1iiile e factori e)terni sunt necesari pentru3sau pot sprijini3 dura&ilitatea proiectului0

Aciune (edefine/te planul 'valueaz2i supoziiile

Pur'ose $biectiv

Supo!i.ii pentru o/iecti"

$ut'uts 2 #e1ultate

Supo!i.ii pentru re!ultate

Pasul Dd +efinete su'o1iiile .ac se atinge o&iectivul proiectului3 va contri&ui acest fapt la rezolvarea pro&lemei2nevoii originale3 adic a o&iectivului general0 .ac 7u3 regnde/te proiectul5 .ac .a3 atunci fi)eaz clar supoziiile fcute pentru atingerea acestuia5 Pasul Dc +efinete su'o1iiile .ac au fost o&inute rezultatele3 s2 ar *ndeplini o&iectivul0 are sunt supoziiile3 *n afara controlului proiectului3 care au fost fcute despre o&inerea rezultatelor0 .ac riscul sau presupunerile sunt prea mari3 atunci redefine/te2le5

Aciune (edefine/te planul 'valueaz2i supoziiile Aciune (edefine/te planul 'valueaz2i supoziiile

@$

Pasul B +efinete Activitile e tre&uie fcut pentru a o&ine rezultatele0 Aceasta este o prezentare sumar care arat ce tre&uie fcut pentru a o&ine fiecare rezultat5

Activities Activiti

Supo!i.ii pentru acti"it(.i

Pasul Db +efinete su'o1iiile Aerific logica5 Aa duce finalizarea activitilor la o&inerea rezultatelor0 ')ist toate resursele necesare pentru *ndeplinirea rezultatelor0 e supoziii aflate *n afara controlului proiectului au fost fcute0 .ac riscul sau presupunerile sunt prea mari3 atunci redefine/te2le5 Pasul Da +efinete su'o1iiile :nclude aici orice ar tre&ui s se *ntmple *nainte de *nceperea proiectului5

Aciune (edefine/te planul 'valueaz2i supoziiile

Pasul C -erific lo/ica 'e verical Folose/te testul dac#atunci pentru a verifica cauza /i efectul5 .ac vor fi *ndeplinite activitile date3 vor apare rezultatele propuse0 Bi a/a mai departe pn la oloana <5

Con i.ii critice

@<

#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
Matricea logic( e'te un in'trument care a3ut( la )nt(rirea capacit(.ii e concep.ie0

implementare &i e"aluare. ,cea'ta )n'eamn( c( e'te #olo'it( pe tot ciclul proiectului. Matricea logic( e'te un in'trument 'implu care te a3ut( '(?.i organi!e!i g1n ireaE '( legi acti"it(.ile &i in"e'ti.ia e re!ultatele a&teptateE '( #i2e!i in icatori e per#orman.(E '( 'ta/ile&ti re'pon'a/ilit(.iE &i '( comunici conci' &i clar in#orma.ii e'pre proiect.

&$N&"U=%%
Ma3oritatea agen.iilor e a'i'ten.( /ilateral( &i in'titu.iile multilaterale #olo'e'c )n

interiorul lor Matricea Logic(. Marea lor ma3oritate a&teapt( acum ca proiectele ce le 'unt tran'mi'e '( #ie ela/orate con#orm Matricei Logice. Matricea Logic( poate a3uta la concep.ia0 implementarea &i e"aluarea proiectului0 ar nu poate elimina ne"oia e utili!are a altor in'trumente ale proiectului0 )n 'pecial cele legate e anali!a te+nic(0 economic(0 'ocial( &i e me iu. Cn plu' acea't( meto ( nu poate )nlocui ne"oia e e2perti!( &i e2perien.( pro#e'ional(.

!ES! +E AU!$E-A"UA#E
TEM, *. Care 'unt principalele a"anta3e ale Matricei LogiceU :. Ce 'unt o/iecti"ele generale ale unui proiectU 5. Ce 'unt o/iecti"ele 'peci#ice ale unui proiectU #s'uns 417 a7 , uce )mpreun( )ntr?un 'ingur loc o #ormulare a tuturor componentelor c+eie ale proiectului 'au programului .

@B

/7 Cn epline&te cerin.ele unei /une concep.ii e proiect &i a'igur( r('pun' la punctele 'la/e in trecut )n multe alte proiecte. c7 E'te u&or e )n"(.at &i #olo'it. 7 Nu pre'upune mai mult timp 'au e#ort pentru managementul proiectului0 ci impotri"( )l re uce. e7 Se poate #olo'i pentru proce'ele e concep.ie &i e"aluare interne ar &i )n e2terior )n lucrul cu con'ultan.ii care lucrea!( la e!"oltarea organi!a.iei. #7 ,nticip( implementarea. g7 Ea #i2ea!( un ca ru pentru acti"it(.ile re!ultatele actuale pot #i comparate. +7 ,3ut( la comunicarea intre onatorii &i e2ecutan.ii proiectului. 4%7 O/iecti"ele generale repre!int( enun.uri generale cu pri"ire la ceea ce )&i propune '( reali!e!e proiectul. O/iecti"ele generale crea!( ca rul propunere. 4*7 O/iecti"ele 'peci#ice repre!int( enun.uri preci'e cu pri"ire la ceea ce )&i propune '( reali!e!e proiectul. O/iecti"ele 'peci#ice 'unt re!ultatul unui e#ort e opera.ionali!are a o/iecti"elor generale. O/iecti"ele 'peci#ice tre/uie '( #ie )n mo o/ligatoriu m('ura/ile. e re#erin.( pentru )ntreaga e monitori!are &i e"aluare plani#icate0 iar

B=

H%H"%$ #AF%E

B1