P. 1
Inventarierea Patrimoniului

Inventarierea Patrimoniului

|Views: 29|Likes:
Published by Daniela Gabriela
Atestat
Atestat

More info:

Published by: Daniela Gabriela on Jan 12, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/22/2015

pdf

text

original

Sections

  • I.1. Inventarierea – procedeu al metodei contabilitatii
  • I.2. Formele inventarierii
  • I.3. Obiectul inventarierii
  • II.1. Pregatirea inventarierii
  • II.2. DESFASURAREA INVENTARIERII
  • II.3. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REZULTATELOR INVENTARIERII

COLEGIUL ECONOMIC CALARASI

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI GENERAL

Elev : Raducanu Catalina Clasa : a XII – a D Profesor coordonator :Paturca Roxana

CUPRINS

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI...................................................... 2 I.1. Inventarierea-procedeu al metodei contabilitatii…..............2 I.2. Formele inventarierii……………………………….................8 I.3. Obiectul inventarierii……………………………........…..….11 CAPITOLUL II: ETAPELE INVENTARIERII…………......….…...…12 II.1. Pregatirea inventarierii………………………......……....…14 II.2. Desfasurarea inventarierii……………………......….…......16 II.3. Documente financiar-contabile specifice activităţii de inventar.......................................................................21 II.4. Stabilirea si inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii………………...................…...………...25

2

CAPITOLUL I

NOTIUNI GENERALE PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Contabiliatea trebuie sa asigure informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale in vederea controlului asupra modului in care sunt gospodarite mijloacele materiale si banesti si a adoptarii de decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Una din conditiile fundamentale ale realizarii acestei cerinte o reprezinta concordanta deplina care trebuie sa existe intre datele inregistarte in conturi si realitatea obiectiva din întreprindere. Existenta si miscarea valorilor materiale si banesti sunt consemnate in documente si apoi inregistrate in evidenta contabila si evidenta operativa, insa aceste date prezentate in contabilitate pot sa fie diferite in raport cu situatia reala patrimoniala. Deoarece in activitatea curenta pot avea loc unele modificari cantitative si valorice ale patrimoniului care nu pot fi consemnate in documente, este necesar ca, periodic, sa se confrunte datele din evidenta contabila cu realitatea , utilizand inventarierea ca procedeu al metodei contabile. I.1. Inventarierea – procedeu al metodei contabilitatii

Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.

3

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale, institutiilor publice, unitătilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte persoane juridice, precum si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii. In temeiul art. 8 alin. (1) din Legea contabilitatii, unitatile patrimoniale au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, de regula la sfarsitul anului, pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele situatii: a) in cazul modificarii preturilor; b) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege; c) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere; d) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune; e) cu prilejul reorganizarii gestiunilor; f) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora sau in alte cazuri prevazute de lege. La inceputul activitatii unitatii patrimoniale, inventarierea are ca scop principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale ce constituie aportul la capitalul social. Elementele patrimoniale aduse ca aport la capitalul social se inscriu in registrul-inventar, grupate pe conturi. Inventarierea anuala a elementelor

4

manipularii si depozitarii bunurilor economice. pastrarea si manipularea necorespunzatoare a bunurilor permitand stabilira raspunderii si luarea masurilor necesare impotriva celor vinovati pentru recuperarea prejudiciilor cauzate. Cu ocazia inventarierii se descopera nereguli ca: furturi.patrimoniale se face. Prin intermediul inventarierii se infaptuieste un control asupra integritatii si gestionarii patrimoniului intreprinderii. productia in curs de executie. inregistrate repetat sau eronat. 5 . Pentru faptul ca pe calea inventarierii se identifica stocurile de bunuri neutilizate.Functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si realitate Datele prezentate de contabilitate au un caracter relativ deoarece: contabilitatea nu surprinde modificarile cantitative si calitative produse in timpul transportului. datele prelucrate din documentele primare pot fi omise cu ocazia inregistrarii lor in contabilitate. invechite. avariate sau degradate. Determinarea reala a elementelor patrimoniale are drept consecinta calcularea corecta a indicatorilor economici furnizati de contabilitate: productia finita. avanduse in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale. in cadrul unei gestiuni pot sa apara furturi. delapidari. Inventarierea ca procedeu al metodei contabilitatii indeplineste trei functii: 1. cu ocazia incheierii exercitiului financiar. de regula. inventarierea contribuie la tragerea acestora in circuitul economic. creantele si datoriile cu termene depasite. venituri si rezultate si implicit fundamentarea documentelor de sinteza si raportare: bilantul si contul de rezultate. risipe si proasta gospodarire a bunurilor. la accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante si la respectarea disciplinei financiare.

calamitati naturale. - pot sa apara stocuri fara miscare. Situatia neta a patrimoniului = active (inventariate)-datorii (inventariate) Rezultatul = net Situatia neta a patrimoniului (de la sfarsitul exercitiului) - Situatia neta ± Aportul asociatilor* (de la sfarsitul exercitiului) (de la inceputul exercitiului) * „+” atunci cand in cursul exercitiului au loc rambursari de capital social „-„ atunci cand in cursul exercitiului au loc majorari de capital social Situatia patrimoniului se determina dupa inventarierea si stabilirea cu exactitate a valorii activelor si obligatiilor firmei. 6 . greu vandabile sau in plus. cazuri de forta majora. Prin inventarierea generala a patrimoniului se realizeaza identificarea bunurilor care nu pot fi utilizate. 2. la unele bunuri pot sa apara anulari de comenzi datorita renuntarilor efectuate de catre clienti.- persoanele gestionare ale bunurilor pot da dovada de neglijenta sau nepricepere. creantele vechi neincasate si se iau masuri de preintampinare sau limitare a pagubelor. Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului Pe baza inventarierii se poate determina situatia neta a patrimoniului si a rezultatului net. pentru cresterea eficientei si intarirea disciplinei decontarilor.

produse finite.La sfarsitul lunii se va determina valoare stocului prin inventariere. 4. Inregistrarea intrarilor de stocuri din cursul lunii cu ajutorul conturilor de cheltuieli 3. marfuri. consumurilor si vanzarilor Unitatile patrimoniale mici pot folosi pentru contabilizarea operatiilor privind stocurile de materii prime. cu valoare stocului stabilit prin inventariere. Stabilirea valorii iesirilor de stocuri dupa formula: Iesiri = Stoc initial + Intrari – Stoc final (determinat prin inventariere) Inventarierea si inventarul joaca un rol de seama si indeplinesc functii importante in contabilitate si in gestiunea patrimoniului: 7 . Functia de calcul si evidenta a stocurilor. Aplicarea acestei metode presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. La sfarsitul fiecarei luni conturile de stocuri se debiteaza in corespondenta cu conturile de cheltuieli aferente. Aceste stocuri de la sfarsitul lunii se vor anula la inceputul lunii urmatoare prin inregistrarea lor pe cheltuieli. Potrivit acestei metode toate intrarile de stocuri din cursul lunii vor fi evidentiate cu ajutorul conturilor de cheltuieli (clasa a sasea din Planul general de conturi). Preluarea la cheltuieli a stocului initial prin debitarea conturilor de cheltuieli aferente stocurilor (din clasa a sasea) in corespondenta cu conturile de stocuri respective (clasa a treia) 2. metoda inventarului intermitent. Inregistrarea soldului final stabilit prin inventariere. materiale.3.

Ea este un mijloc de control al gestionarii. Pe acesta baza are loc determinarea productiei neterminate si se furnizeaza informatii cu caracter real asupra indicatorilor cuprinsi in bilantul contabil. creantele si angajamentele cu termen expirat. b) Prin inventariere se determina si marimea unor indicatori economici cuprinsi in contabilitate si in bilant. 8 .a) functia de baza consta in verificarea realitatii si integritatii patrimoniului unitatii. e) Literatura de specialitate pune in evidenta si rolul pe care il joaca inventarierea in perfectionarea contabilitatii. avariate sau degradate. De aceea. c) Cu prilejul invenatarierii sunt evidentiate si valorile neutilizabile. inventarierea precede si pregateste elaborarea bilantului contabil anual. stocate. In urma inventarierii pot rezulta concluzii importante cu privire la cresterea operativitatii. exactitatii si claritatii in registrarilor in contabilitate. d) Inventarierea este o parghie importanta de control asupra integritatii patrimoniului si a cresterii raspunderii materiale. Constatarea deprecierilor de bunuri si valori sta la baza provizioanelor. raspunzand cerintelor metodei contabilitatii. Cu acest prilej sunt puse in evidenta sustragerile. la insusirea si aplicarea normelor financiar contabile. deficitele in pastrarea bunurilor si se stabilesc raspunderile si masurile de recuperare a pagubelor. administrarii si pastrarii mijloacelor economice si a surselor corespunzatoare din unitatile economice sau institutiile de stat. in inlaturarea unor deficiente manifestate in acest domeniu si care pot favoriza neajunsuri in gestionarea valorilor materiale.

Din punct de vedere al perioadei când se efectuează. rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de inventariere in practica contabila. cu atât inventarierile periodice sunt mai dese. În cazul unui număr mare de mijloace economice supuse inventarierii. adică toate elementele de activ şi pasiv ale entităţii. cu orice titlu. Inventarierea anuală a elementelor de activ şi pasiv se face. Cu cât circulaţia unor mijloace materiale este mai intensă. cel puţin o dată pe an şi în cazul fuzionării.  parţială.  periodică. de obicei. Ele pot fi efectuate ca inventarieri tot ale sau prin sondaj. de regulă. care poate fi facuta folosind diferite criterii: A. inventarierea poate fi:  generală. decât anul calendaristic. inventarieri parţiale. B. Entităţile economice. De aceea. Inventarierea anuală este o lucrare de inventariere generală şi totală.2. aparţinând altor persoane juridice sau fizice. cu ocazia încheierii exerciţiului financiar. Inventarierea anuală trebuie organizată şi condusă în aşa fel încât să se stabilească existenţa efectivă a mijloacelor economice pe data de 31 decembrie a anului respectiv. Din punct de vedere al sferei de cuprindere. inventarierea este:  anuală. se impune si o clasificare a inventarierii. lucrarea se execută de mai multe comisii de inventariere. Inventarierile periodice sunt. precum şi toate bunurile deţinu te. divizării sau încetării activităţii. 9 . precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de activ şi pasiv la începutul activităţii.I. Formele inventarierii Functiile. Inventarierea generală cuprinde întregul patrimoniu. Inventarierea periodică se face la intervale de timp mai mici sau mai mari.

valoarea care urmează să se încaseze sau să se plătească. Această operaţiune se efectuează fără anunţarea prealabilă a gestionarului şi se poate desfăşura fie prin sondaj. . în funcţie de obiectul sau scopul inventarierii. disponibilităţi. fie prin metoda contabilă. alese după anumite criterii. . elemente patrimoniale de natura stocurilor. Inventarierea creanţelor. constatându-se faptic numai 10 . care constă în numărarea. E. după caz. Acestea se concretizează în situaţii în care se înscriu facturile sau alte documente de decontare cu referire la: numărul şi data lor. etc. Ea se efectuează în următoarele situaţii: . măsurarea. respectiv a datoriilor se face pe bază de documente şi punctaje cu personale juridice sau fizice partenere. Verificarea acestora se face prin constatare faptică şi cantitativă. cântărirea tuturor mijloacelor cuprinse în inventariere.ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune. precum şi termenele de decontare. titluri de valoare.ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră. care nu pot fi stabilite decât prin inventariere. .Inventarierea parţială cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numai anumite gestiuni şi are caracter ocazional. După rolul pe care îl are inventarierea în activitatea practică a entităţii economice: Inventarierea de control numită şi inventariere inopinată reprezintă o formă a controlului intern asupra modului de gospodărire a bunurilor materiale şi a valorilor băneşti. După natura elementelor supuse inventarierii se disting: Inventarierea mijloacelor materiale şi băneşti. adică: imobilizări corporale. D. C.cu prilejul reorganizării gestiunilor.la cererea autorităţilor de control. Inventarierea producţiei neterminate se efectuează. cu prilejul efectuării controlului. iar în cazul disponibilităţilor în conturi la bănci se face pe baza extrasului de cont. Inventarierea prin sondaj. . care constă în numărarea.ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune. măsurarea. cântărirea unora dintre mijloacele cuprinse în inventariere. După procedeul folosit la inventariere se disting: Inventarierea totală. fie prin constatare faptică la sfârşitul perioadei.

care are ca scop verificarea concordanţei dintre realitatea faptică şi datele inregistrate în contabilitate. 8) ca persoanele juridice si fizice care organizeaza contabilitate proprie. în cadrul unui plan al inventarierii. Ele se stabilesc. în funcţie de specificul activităţii. . iar în cazul mijloacelor materiale şi băneşti. Inventarierea valorilor materiale se face la locul de depozitare şi păstrare.anumite categorii sau feluri de mijloace materiale. de producţie. a limitelor de extindere a acesteia asupra patrimoniului. fie total. etc. de catre conducătorul compartimentului financiar-contabil. In cazul Romaniei. in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii. precum: . când se supun verificării toate mijloacele materiale încredinţate gestionarului respectiv.inventarierea să se execute corect.pentru evitarea încercărilor de acoperire a eventualelor lipsuri din gestiune sau de sustragere a plusurilor. aprobat de conducerea unităţii şi au la bază obiectivele urmărite prin inventarierea elementelor de activ şi pasiv. trebuie să se respecte caracterul inopinat al acestei operaţiuni păstrându-se secretul asupra datei ei. constituie o operaţiune obligatorie în cazul înfiinţării unei gestiuni sau schimbării unui gestionar. 11 . Inventarierea de predare-primire a gestiunii. . au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii..comisiile de inventariere trebuie să aibă o componenţă care să asigure buna desfăşurare a operaţiunilor de inventariere. . verificarea să se facă prin constatarea directă a acestor elemente.stabilirea cu anticipaţie a elementelor supuse inventarierii. Inventarierea ca operaţiune premergătoare întocmirii situaţiilor financiare anuale ale entităţii economice. În desfăşurarea inventarierii trebuie să se respecte anumite condiţii cu caracter de principii. precum si in alte situatii prevazute de lege. cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale. . care conduc la creşterea eficienţei inventarierii. avându-se în vedere aspectul pregătirii profesionale economice şi tehnice a membrilor ei cu respecta rea principiului incompatibilităţii inventarierii de către gestionar şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective. de comercializare.inventarierea trebuie să se efectueze într-un timp cât mai scurt în aşa fel încât să nu se împiedice desfăşurarea normală a activităţii economice. Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art.

 Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare)  Bunurile in curs de aprovizionare Bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea cumparatoare si se inscriu in liste de inventariere separate.) se inventariaza si se inscriu in liste separate.Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special la propunerea ministerelor de resort. cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in bilantul contabil intocmit pentru anul respectiv.  Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice. bunurile materiale pot fi inventariate si inaintea datei de 31 decembrie. avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale. in leasing. spre prelucrare etc. I. cu ocazia incheierii exercitiului financiar. 12 . primite in pastrare sau custodie. In cadrul agentilor economici cu activitate complexa. cu vanzare in consignatie. spre vanzare in consignatie Bunurile apartinand altor unitati (inchiriate. Listele de inventariere pentru bunurile in custodie vor contine informatii cu privire la numarul si data actului de custodie si ale documentului de livrare (factura).3. in custodie. de regula. Obiectul inventarierii Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de:  Elementele patrimoniale proprii Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face. precum si alte informatii utile.

11 alin. La unitatile mici. prin decizie scrisa emisa de conducerea societatii. numele responsabilului comisiei. revine administratorului. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere. 13 . care are ca sarcina sa organizeze. sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere. Prin unitati mici la care. de asemenea. numite prin decizie scrisa. potrivit reglementarilor din prezentele norme. acolo unde este cazul. potrivit prevederilor art. gestiunile supuse inventarierii. În decizia de numire se mentioneaza. potrivit prevederilor legale. emisa de persoanele autorizate. componenta comisiei. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului si care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere instructiuni scrise in acest sens. in mod obligatoriu.CAPITOLUL II ETAPELE INVENTARIERII Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere. de catre o comisie centrala numita. iar valorile materiale care trebuie inventariate nu depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii. se intelege: persoanele fizice care au calitatea de comerciant sau societăţile comerciale al căror numar de salariati este de pana la doua persoane. formate din cel putin doua persoane. data de incepere si terminare a operatiunilor. sa instruiasca. adaptate la specificul unitatii. inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. inventarierea poate fi efectuata de o singura persoana. Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere. modul de efectuare a inventarierii. Comisiile de inventariere sunt coordonate. (3) din Legea contabilitatii.

Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective. care au obligatia gestionarii patrimoniului trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere. la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere. asezare. masurare. -asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariaza. cantarire.participarea la lucrarile de inventariere a intregii comisii de inventariere. . administratorii. in comisii vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica. sort.Pentru desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere. respectiv pentru sortare. ordonatorii de credite sau alte persoane. emisa de catre cei care i-au numit. prin: . care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii patrimoniului. Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariatii proprii. inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale potrivit pct. 82/1991. .. 19 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. codificarea acestora si intocmirea etichetelor de raft. cu exceptia unitatilor mici prevazute în prezentele norme.tinerea la zi a evidentei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile si efectuarea lunara a confruntarii datelor dintre aceste evidente. numarare etc.organizarea depozitarii valorilor materiale grupate pe sortotipodimensiuni. In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere. 14 . pret etc. . 704/1993. aprobata prin Hotararea Guvernului nr.) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia. care au obligatia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor inscrise.asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (calitate. cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice.

. 15 .dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor inventariate. mostre. II.) cu doua randuri de incuietori diferite. listele de inventariere.dotarea gestiunilor (magazine.a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale... . Dupa primirea deciziei scrise.1. dupa care comisia se prezinta la sediul gestiunii ce urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice. cu mijloace de identificare (cataloage. cantarire etc. depozite etc. precum si cu formularele si rechizitele necesare.are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are cunostinta. Pregatirea inventarierii Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele: a) solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale din care sa rezulte ca: . . sonde etc. primite cu sau fara documente.are in gestiune valori materiale apartinand tertilor. sub semnatura directorului economic. . a contabilului-sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta functie. .dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si in numar suficient pentru masurare. responsabilul comisiei de inventariere ridica.). .are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate). pentru care s-au intocmit documentele aferente.gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare. vizate si parafate de catre acesta.

numarul si data ultimului document de intrare si iesire a bunurilor in/din gestiune. dulapuri. d) sa bareze si sa semneze. existente in gestiune dar neinregistrate. etc. de catre responsabilul comisiei de inventariere. cu exceptia locului in care a inceput inventarierea. fisele de magazie. .are documente de predare-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. La reluarea lucrarilor se verifica daca sigiliul este intact. mentionand data la care s-au inventariat valorile materiale. Daca valorile materiale supuse inventarierii. incuiate si sigilate. sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de valori materiale. membrii comisiei care efectueaza inventarierea trebuie sa sigileze toate aceste locuri si caile lor de acces. astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea.gestionarul va mai mentiona felul. la ultima operatiune. 16 . sunt depozitate in locuri diferite sau cand gestiunea are mai multe cai de acces. gestionate de catre o singura persoana. in prezenta gestionarului. casete. care se semneaza de catre comisia de inventariere si de catre gestionar. care se sigileaza numai in cazul cand inventarierea nu se termina intr-o singura zi. Sigiliul se pastreaza pe durata inventarierii. Dodumentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate. b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi inventariate c) sa asigure inchiderea si sigilarea. sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor in contabilitate.. in fisiere.detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa.. . in caz contrar. ori de cate ori se intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea. acest fapt se va consemna intr-un proces-verbal de desigilare.

II. aceasta se face la nivelul valorii actuale. De aceea. ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei. Valoarea de inventar se va stabili potrivit principiului prudentei. cantarire. starea si amplasarea bunurilor. masurare. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate. dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale). f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost verificate si daca sunt in buna stare de functiune. cubare si calcule tehnice. pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti). Valuarea de inventar. pentru bunurile necorporate (nemateriale). sa ridice benzile de control de la aparatele de casa si ştampila unitatii si sa le pastreze in siguranta. solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la caseria unitatii. luandu-se din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. Valorile materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de utilitate se vor inscrie in coloana corespunzatoare din lista de inventariere numai in cazul constatarii deprecierilor. g) sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii.e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta. programul si perioada inventarierii vor fi afisate la loc vizibil. creante si datorii. utilitatea bunului pentru economia intreprinderii. DESFASURAREA INVENTARIERII Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare. In cazul in care se 17 . in mai multe lucrari de specialitate se precizeaza ca valuarea de inventar este egala cu valuarea de intrebuintare. denumita valuare de inventar.2. h) sa aranjeze bunurile supuse inventarierii Pe toata durata inventarieri.

.daca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunerea sa. corectandu-se eventualele diferente constatate. In listele de inventariere se prezinta cantitatea faptica. consemnarile vor fi precedate de o ancheta prealabila amanuntita. In cazul modificarilor ulterioare facute unilateral in fisele de magazie. prin confruntarea exemplarului din aceste liste scrise de comisia de inventariere cu exemplarul scris de gestionar. Constatarile efectuate de comisia de inventariere se inscriu in liste de inventariere care se intocmesc separat pe locuri de depozitare. Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea din contabilitate. diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective. Acestea se semneaza fila cu fila de catre comisia de inventariere si de catre gestionari. se consemneaza in listele de inventariere. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) si datelor din contabilitate care sunt verificate mai intai cu ajutorul balantelor de verificare sintetice si analitice. in listele de inventariere se va inscrie si valoarea de inventar. 18 . respectiv soldurile bunurilor materiale inventariate si stabilirea diferentelor. . apoi se verifica exactitatea datelor din inventar.eventuale obiectii pe care le are de facut. caracteristicile calitative ale elementelor inventariate si starea lor. pe gestionari si pe categorii de bunuri. .constata ca valoarea de inventar. iar pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze: . Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile.daca are bunuri care au ramas neinventariate. stabilita in functie de pretul pietei.daca toate cantitatile de bunuri au fost stabilite in prezenta sa. utilitatea bunului si starea in care se afla este mai mare decat valoarea din contabilitate a acestor bunuri. in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate.

 Particularitati ale inventarierii Urmatoarele particularitati ale inventarierii: bunurile aflate in ambalaje originale intacte nu se desfac decat prin sondaj. bunurile apartinand altor unitati se inventariaza si se inscriu in liste separate. cu evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu diferente sa fie preluate in lista de inventariere centralizatoare. dupa caz. bunurile aflate in posesia angajatilor la data inventarierii se inventariaza si se trec in liste separate.Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a exactitatii tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. compozitie – se verifica prin scoaterea de probe din aceste vase. la lichide a caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si masurare. tinandu-se seama de densitate. fie prin masurare sau probe de laborator. compozitie si de alte caracteristici ale lichidelor. dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere varianta simplificata. bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaza cu prioritate pentru a nu intarzia desfacerea acestora. densitate. specificandu-se persoanele care raspund de pastrarea lor. 19 . materiale de constructii si produsele agricole se inventariaza pe baza de calcule tehnice. care se constata fie organoleptic. acest lucru urmand a fi mentionat si in listele de inventariere respective. continutul vaselor – stabilit in functie de volum. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ. avand in vedere particularitatile acestora.

inventarierea imobilizarilor necorporate se efectueaza prin constatarea existentei si apartenentei acestora. mijloacele fixe care in perioada inventarierii se afla in afara unitatii se inventariaza inaintea iesirii lor temporare din unitatea economica. culturale. abandonate sau sistate.- creantele fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza extraselor. comenzi in curs. la unitatile detinatoare. inclusiv a fondului de carte se face potrivit normelor elaborate de Ministerul Culturii. inventarierea bunurilor din patrimoniu. productia in curs de executie se inventariaza prin evidentierea fazei procesului de productie in care se afla aceasta. disponibilitatile aflate in conturi la banci se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de banci cu cele din contabilitate. soldurilor debitoare si creditoare. inutilizabile sau deteriorate. 20 . fara miscare sau greu vandabile. inventarierea terenurilor se face pe baza documentelor care atesta proprietatea acestora si a schitelor de amplasare. confruntandu-se soldurile din registrul de casa cu cele din contabilitate. artistice. pentru bunurile depreciate. disponibilitatile in lei si in valuta din caseria unitatii se inventariaza in ultima zi lucratoare a exercitiului financiar. precum si pentru creantele si obligatiile incerte ori in litigiu se intocmesc liste de inventariere separate. cladirile se inventariaza prin identificarea lor potrivit titlurilor de proprietate. a dosarului acestora. dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si plati privind exercitiul respectiv. prin inspectarea si compararea constatarilor cu datele prevazute in documentele respective. ale conturilor de clienti si furnizori care detin ponderea in totalul soldurilor acestor conturi.

inscrierile in listele de inventariere a marcilor postale si a timbrelor fiscale se face la valuarea lor nominala.rezultatele inventarierii ..volumul stocurilor depreciate . propunerile cuprinse in procesul verbal al comisie se prezinta administratorului unitatii patrimoniale. pentru a se putea stabili cu usurinta integritatea acestora. Comisia de inventariere va consemna rezultatele inventarierii intr-un proces-verbal dupa ce s-au confruntat aceste date cu soldurile scriptice inscrise in contabilitate.data intocmirii .concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale minusurilor constatate si a persoanelor vinovate . utilaje. instalatii. asupra solutionarii propunerilor facute in baza dispozitiilor legale. cu avizul compartimentului financiar-contabil si al compartimentului juridic va decide.data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere . formularele cu regim special se inscriu in listele de inventariere in ordinea codurilor. in conformitate cu dispozitiile legale.propuneri pentru scoaterea din uz a obiectelor de inventar. se inventariaza prin verificarea la fata locului a stadiului fizic al acestor lucrari. casarea mijloacelor fixe. mijloace de transport.- lucrarile de reparatii capitale la cladiri. Acesta. In termen de trei zile de la data incheierii operatiunilor de inventariere. 21 . cu exceptia timbrelor cu valoare filatelica.gestiunea inventariata . etc.numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere . Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa cuprinda: . in termen de cinci zile.

împreună cu lucrările comisiei de inventariere. de către gestionar. de compartimentul financiar-contabil al unităţii beneficiare. care semnează pentru confirmare că declaraţia a fost dată în faţa acesteia. Documente financiar-contabile specifice activităţii de inventariere Principalele documente utilizate în activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de activ şi de pasiv sunt:  decizia de inventariere.3.  registrul-inventar (cod 14-1-2). care restituie unităţii emitente exemplarul 2 semnat 22 . Circulă la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi conducătorul unităţii emitente.II. după sigilarea locurilor de păstrare a valorilor materiale şi băneşti de care răspunde gestionarul respectiv şi se semnează de acesta. DECLARAŢIA DE INVENTAR Serveşte ca declaraţie scrisă a gestionarului răspunzător de gestionarea valorilor materiale şi băneşti.  declaraţia de inventar (cod 14-8-1). provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere prearbitrală. Circulă la membrii comisiei de inventariere. la unitatea debitoare (exemplarele 1 şi 2).  angajamentul de plată (cod 14-8-2/a).  lista de inventariere (cod 14-3-12).  extras de cont (cod 14-6-3). pentru semnare (toate exemplarele).  decizia de imputare (cod 14-8-2). Se întocmeşte într-un exemplar. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. pe baza datelor din contabilitatea analitică. EXTRAS DE CONT Serveşte la comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse. rămase neachitate. pe care o prezintă comisiei de inventariere. Se întocmeşte în trei exemplare.

la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (exemplarul 1). pe gestiuni. felul. denumirea unităţii debitoare. de regulă annual.  la comisia de inventariere pentru stabilirea minusurilor. precum şi pentru consemnarea în procesul-verbal a rezultatelor inventarierii.  document pentru întocmirea registrului-inventar.pe verso de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar contabil.stradă. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: denumirea unităţii creditoare. la locurile de depozitare. eventual grupe sau subgrupe. numărul şi data documentului. prin semnarea fiecărei file.  document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor şi în contabilitate a plusurilor şi minusurilor constatate. separat pentru valorile materiale şi mijloacele fixe ale unităţii şi separate pentru cele în custodie. suma. menţionând pe ultima filă a listei că toate cantităţile au fost stabilite în prezenţa sa. sediul (localitate. semnături şi ştampila. de comisia de inventariere. Se întocmeşte într-un exemplar. 23 . judeţul. conturi de valori materiale. codul de identificare fiscală. după primirea confirmării). precum şi exemplarul 2. contul. denumirea formularului.număr). Circulă:  la gestionar. explicaţii.  document de bază pentru stabilirea minusurilor şi plusurilor de valori materiale (imobilizări. Se arhivează la compartimentul financiar contabil al unităţii emitente (exemplarul 3. plusurilor şi a deprecierilor constatate la inventar. pentru confirmarea debitului.  document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri. stocuri materiale) şi a altor valori (elemente de trezorerie).  document centralizator al operaţiunilor de inventariere. LISTA DE INVENTARIERE Serveşte ca:  document pentru inventarierea valorilor materiale aflate în gestiunile unităţii. banca. aflate asupra personalului unitîţii la data inventarierii şi se semnează de membrii comisiei de inventariere şi de gestionar. că bunurile respective se află în păstrarea şi răspunderea sa.

ANGAJAMENT DE PLATĂ Serveşte ca:  angajament de plată. DECIZIE DE IMPUTARE Serveşte ca:  document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele încadrate în muncă.  document de înregistrare în contabilitate.  titlu executoriu pentru executarea silită. pentru vizare asupra legalităţii şi realităţii. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. pentru calcularea diferenţelor valorice şi semnarea listei privind exactitatea soldului scriptic. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. a unei sume ce reprezintă o pagubă adusă unităţii patrimoniale. împreună cu procesele.  titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor. 24 . în caz de nerespectare a angajamentului. împreună cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii pentru a decide asupra soluţionării propunerilor făcute. precum şi pentru verificarea calculelor efectuate.  la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi la oficiul juridic. la compartimentul financiar-contabil.  la compartimentul juridic.  titlu executoriu din momentul comunicării. precum şi procesul-verbal al rezultatelor inventarierii pentru avizarea propunerilor făcute de comisia de inventariere.  la conducătorul unităţii.  la persoana răspunzătoare de paguba adusă unităţii pentru semnare de luare la cunoştinţă şi de primire a deciziei de imputare. inclusiv persoanele vinovate.verbale cuprinzând cauzele degradării sau deteriorării bunurilor. Circulă:  la persoana desemnată pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.  la conducătorul unităţii. pentru semnare.

la sfârşitul exerciţiului financiar sau cu ocazia încetării activităţii. Se întocmeşte la începutul activitîţii. REGISTRUL INVENTAR Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ şi de pasiv. datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările şi ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar. prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. Registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor de activ şi pasiv inventariate faptic la acea dată. 25 . Se întocmeşte într-un singur exemplar. fiind document de înregistrare contabilă. după ce a fost numerotat. În cazul încetării activităţii. şnuruit. Nu circulă. parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. fără ştersături şi fără spaţii libere. pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ şi pasiv. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ şi de pasiv grupate după natura lor conform posturilor din bilanţ.Circulă la persoana în faţa căreia s-a luat angajamentul pentru semnare. datele actualizate fiind apoi cuprinse în Registrul-inventar. împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.

3. se constata eventualele plusuri sau minusuri la inventariere: Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar In cazul in care se constata diferente intre situatia scriptica si cea faptica se vor analiza cauzele care au dus la aceste rezultate. aceste elemente mentinanduse la valoarea lor de intrare. . Dupa constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedeaza la regularizarea diferentelor potrivit Ordinului ministrului finantelor nr.diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabilitatii armonizate cu directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standartele Internationale de Contabilitate. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REZULTATELOR INVENTARIERII Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere. Pentru elementele de activ: . Aceste rezultate se determina prin compararea masurilor constatate direct prin inventariere cu cele inregistrate in contabilitate.diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii. scriptic si faptic. Prin compararea celor doua stocuri.II. in cazul in care deprecierea este ireversibila sau se 26 .

cand deprecierea este reversibila. Pentru elementele de pasiv: . Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:  bunurile sunt de acelasi fel. dimensiuni. Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric.diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate.diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constuirea unui provizion. mentionandu-se la valoarea lor de intrare.  plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiasi perioade de gestiune si aceleiasi gestiuni. mentionandu-se valoarea lor de intrare. inregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de inventar persoanelor vinovate.  compensarile de fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu. ambalaj etc. sunt asemanatoare in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare. model.constituie un provizion pentru depreciere. 27 . . Diferentele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin urmatoarele modalitati: 1. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar 2. mentinandu-se la valoarea lor de intrare.

sustrageri si orice alte fapte care produc pagube ce constituie infractiuni. si pot rezulta:  plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata. Metodologia de compensare: Se aseaza stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor. valoarea de imputare se stabileste de specialistii in domeniul respectiv. Rezultatele 28 . In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei. In cazul constatarii unor lipsuri de gestiune imputabile. Pentru lipsuri. dar valoarea plusului nu. ordonatorul de credite este obligat sa sesizeze organele de urmarire penala in conditiile si la termenele stabilite de lege. pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. pe cheltuialile intreprinderii. indiferent ca este cu plus sau cu minus.pretul de cumparare practicat pe piata (+) taxele nerecuperabile (+) cheltuieli de transport – aprovizionare (+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune.Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica. Daca bunurile lipsa imputabile nu pot fi cumparate pe piata. administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire. Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul.  minusuri valorice in situatia inversa. iar minusul valoric se imputa gestionarului. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare catre stocul cu pretul cel mai mic. Aceasta pentru a nu ramane necompensate stocuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati. format astfel: .

intr-un proces-verbal. In urma compensarii pot ramane diferente cantitativ-valorice in plus si/sau in minus denumite diferente nete.F reprezinta soldul final Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate MINUSURILE DE INVENTAR 1. MINUSURI CANTITATIVE: Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate. Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se inregistreaza si stocurile finale sau variatia stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. Plusurile cantitativ-valorice se inregistreaza ca o intrare de stoc concomitent cu diminuarea cheltuielilor ce stocul. Minusurile cantitativ-valorice se inregistreaza prin imputatie unei persoane vinovate. iar iesirile prin calcul pe baza relatiei: Iesirile de stocuri = S.S.inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere dupa confirmarea de catre compartimentul contabilitate a soldurilor scriptice. 29 . reprezinta soldul initial .F.S.I.I.S. minusurile sunt asimilate iesirilor de bunuri (scaderi de activ). + intrarile de stocuri . Unde . Marimea stocurilor se determina prin inventarul fizic al acestora.

minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice. Minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitatile) Solutia contabila este opusa cazului plusurilor la inventar. .la stocurile din productie. .Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita. .minusuri generate de calamitati naturale. minusul este tratat ca un venit din productia stocata.la stocurile din aprovizionari. A. la data terminarii inventarierii. Exemple:  minusuri de materii prime: 601”Cheltuieli cu materii prime  minusuri de produse finite : 711”Variatia stocurilor” = 345”Produse finite = 301”Materii prime”  minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en-gross” : 607 „Cheltuieli privind marfurile” = 371”Marfuri”  minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en -detail” . nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta cauza. minusul este tratat ca o cheltuiala inregistrata in acelasi cont la care s-a inregistrat iesirea (consumul).cota de adaos comercial de 20 %. in functie de cauzele care au generat minusurile. . TVA 19%: % = 371”Marfuri” 30 .minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati). .minusuri pentru care. .

uzantele romanesti propun utilizarea nediferita a contului de cheltuieli 671 „cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare” Exemple:  minusuri de materii prime : 671”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”  minusuri de produse finite 671”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”  minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en-gross” 671”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”  minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en-detail”. minusurile generate de calamitati naturale sunt operatii cu caracter exceptional.607”Cheltuieli privind marfurile” 378”Diferente de pret la marfuri” 4428”TVA neexigibila” B. In acest sens. TVA 19%: 31 = 301”Materii prime” = 345”Produse finite” = 371”Marfuri” . Minusuri generate de calamitati naturale: Indiferent de categoria patrimoniala.cota de adaos comercial 20%.

Minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice: Fiecare operatie in parte genereaza doua inregistrari: . in toate celelalte cazuri. la stocurile din productie. aparatura birotica : 671”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare” = 214”Aparatura birotica” C. minusul este tratat ca un venit din productia stocata .% 671”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare 378”Diferente de pret la marfuri” 4428”TVA neexigibila” = 371”Marfuri”  minusuri de mijloace fixe. Minusuri de materii prime: 601”Cheltuieli cu materii prime” = 301”Materii prime” 32 . fie a contului 461 „debitori diversi”. solutionata pentru stocuri ca in cazul minusurilor in cadrul normelor legale de scazamant: . Exemple: 1. daca persoanele vinovate sunt salariatii intreprinderii. la stocurile din aprovizionari minusul este tratat ca o cheltuiala de exploatare .imputarea prejudiciului in contul persoanelor vinovate: debitarea fie a contului 428 „alte datorii si creante in legatura cu personalul”. operatia nu are caracter exceptional . contrapartida creantei este un venit. la mijloacele fixe.evidentierea minusului propriu-zis.

Minusuri de mijloace fixe.2. TVA 19%: 461”Debitori diversi” = % 758”Alte venituri din exploatare” 4427”TVAcolectata” 33 . Imputarea prejudiciului referitor la materii prime. Minusuri de produse finite: 711”Variatia stocurilor” = 345”Produse finite” 4. neamortizate integral. Imputarea prejudiciuliu referitor la produse finite. TVA 19%: 428”Alte datorii si creante In legatura cu personalul” = % 758”Alte venituri din exploatare” 4427”TVAcolectata” 5. TVA 19%: 428”Alte datorii si creante in legatura cu personalul’’ = % 758”Alte venituri dinexploatare” 4427”TVA colectata” 3. aparatura birotica. Imputarea prejudiciului referitor la mijloace fixe. ci in proportie de 40%: % 281”Amortizari privind Imobilizarile corporale” 658”Alte cheltuieli de exploatare = 214”Aparatura birotica” 6.

contul 473”decontari din operatii in curs de clarificare” se crediteaza. pana la data inventarierii. contrapartida activului constatat minus la inventar va fi un cont de asteptare. Ca atare. Minusuri pentru care la data terminarii inventarierii nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta cauza.minusul de semifabricate la o întreprindere industriala. pana la data inventarierii. nu se poate determina faptul generator: 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” 371”Marfuri” = . Cazul este clasificat unul in curs de clarificare.solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale. pentru care.D. Ulterior in urma stabilirii vinovatiei. 34 . in corespondenta cu debitul contului ce reflecta cauza minusului. Exemple: a) minusul de marfuri la o întreprindere comerciala „en-gross” pentru care. nu se poate determina faptul generator: 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” 341”Semifabricate” = .solutionarea ulterioara a cazului: perisabilitati 607”Cheltuieli privind marfurile” = 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” b) .

TVA 19%: 428”Alte datorii si creante in legatura cu personalul” = % 758”Alte venituri din exploatare” 4427”TVAcolectata” 35 . nu se poate determina faptul generator (suma in rosu sau in chenar).inregistrarea minusului ca o diminuare a variatiei stocurilor 711”Variatia stocurilor” = 345”Produse finite” .671”Cheltuieli privind calamitatile” = si alte eveniminte extraordinare” 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” c) .imputarea propriu zisa cu aceeasi valoare de 6. stornarea operatiei de constatare a minusului. 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” = 345”Produse finite” . la inventariere.minusul de produse finite: 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” 345”Produse finite” = - solutionarea ulterioara a cazului: imputarea prejudiciului in contul unei persoane vinovate.700 lei. pentru care.

A. stoc faptic 2.500lei = Dupa o perioada se constata o crestere a valorii marfurilor la 6 lei/buc... cost achizitie 6lei/buc. MINUSURI REVERSIBILE Exemple: .2. stoc scriptic 2.500 buc.500buc. iar cele ireversibile sub forma unor amortismente suplimentare. valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5 lei/buc...500 buc. Se inregistreaza o depreciere de: (6 lei-5 lei)x2.500 lei 36 . stoc 2.500 buc. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2.MINUSURI CALITATIVE (DEPRECIERILE): Minusurile calitative (deprecierile) sunt de doua tipuri: reversibile si ireversibile. anulandu-se provizionul deoarece nu isi mai are obiectul: 397 „Provizioane pentru deprecierea marfurilor” = 7814 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante” 2. lei. Cele reversibile se vor inregistra in contabilitate sub forma provizioanelor pentru deprecieri.500. 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” 397 „Provizioane pentru deprecierea marfurilor” 2.se constata o depreciere a marfurilor stocate.

O: „Inregistrarea pierderii din creante” (exercitiul N+1) % 654 „Pierderi din creante” 1.19 x 50% = 500 lei N.190 lei /1.000 4427 „TVA colectata” 190 lei = 4118 „ Clienti incerti” 1.190 lei 37 .O: „ Inregistrare creanta incerta”(exercitiul N ) 4118 „Clienti incerti” = 411 „Clienti” 1.50% = 50% ) N..190 lei.se constata un client rauplatnic. creanta asupra acestuia fiind de 1.O: „ Constituire provizion pentru deprecierea creantei clienti” (exercitiul N) 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” = 491 „Provizioane pentru deprecierea creantelor clienti” 500 lei In exercitiul urmator clientul intra in procedura de faliment si se inregistreaza pierderea din creante. Provizion = valoare creanta /1. N.190 lei La sfarsitul exercitiului se va inregistra un provizion pentru deprecierea creantelor clienti pentru suma corespunzatoare probabilitatii de neicasare (100%probabilitatea de incasare) a clientilor .19 x probabiliatea de neincasare Provizion = 1. provizionul constituiundu-se la valoarea fara TVA (19%). probabilitatea de incasare in exercitiul urmator este de 50% (probabilitatea de neincasare este de 100% .

N.se constata la inventariere o diferenta intre amortizarea rezultata ca urmare a aplicarii gradului de utilizare a mijloacelor fixe astfel: un mijloc de transport cu valoarea contabila de intrare (VCI) 100. valoarea constatata la inventar (VI) 60.000 lei pentru care se va constitui o amortizare suplimentara.numerarului existent in casierie.000 lei .000 lei.000 lei VA 36.B.000 lei Se constata o depreciere ireversibila a mijlocului de transport in valoare de 4.O: „Inregistrare amortizare suplimentara” 6811 „Cheltuielei de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” = 2813 „ Amortizarea 4. VI 60. VCI 100.000. Plusurile de inventar se intalnesc in cazul: mijloacelor fixe.000 lei VNC 64.stocurilor.000. valoarea amortizata (VA) 36.000 lei . MINUSURI IREVERSIBILE Exemplu: .000 lei.000 lei mijloacelor de transport” PLUSURI DE INVENTAR Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii tinand seama de natura elementelor respective. . 38 . .

.Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar. 21. 37 „Conturi de stocuri” (pe fiecare categorie de stocuri) = = 60 „Ch. 20. 36.trebuie sa realizeze o distinctie intre stocurile rezultate din aprovizionari si stocurile rezultate din productie. 23.operatiile au in marea lor majoritate un caracter curent. materiale si marfuri” . Plusuri de inventar in cazul stocurilor: . Contrapartida plusului de mijloace fixe este considerata o subventie pentru investitii. cu materii prime.plusurile constatate la stocurile in productie conduc la o crestere de venituri (conturile la care s-ar fi inregistrat productia obtinuta) 33. 35. 34 „Conturi de stocuri” = 711 „Variatia stocurilor” Exemple:  plusuri de materii prime constatate la depozite : 301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materii prime” 39 . .plusurile constatate la stocurile din aprovizionari conduc la scaderea cheltuielilor (conturile la care s-ar fi inregistrat consumul) 30. 26 „Conturi de active imobilizate” = 134 „Subventii pentru investitii” A.

 plusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en gros” 371 „Marfuri” = 607 „Cheltuieli privind marfurile”  plusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en detail” din care cota de adaos comercial de 20% si TVA 19 %: 371 „Marfuri” 607 „Cheltuieli privind marfurile” 378 „Diferente de pret la marfuri” 4428 „TVA neexigibila”  plusuri de produse finite:  345 „Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” . = % B.  la o întreprindere cu capital privat : 5311 „Casa in lei” 7588 „Alte venituri din exploatare”  la o întreprindere cu capital strain : 5311 „Casa in lei” = 448 „Alte datorii si creante cu bugetul statului” 40 = . Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie: -plusul conduce la realizarea unui venit exceptional dar la intreprinderile cu capital de stat el trebuie varsat bugetului de stat.

”Contabilitate-manual pentru clasa a-XII-a” Autori: Valentina CAPOTA. Alina DANCESCU. Florin LIXANDRU. Daniela HANGAN.”Contabilitate-monografii contabile” Autori: Valentina CAPOTA Alina DANCESCU Mirela DINESCU Daniela HANGAN Roxana IONESCU Florin LIXANDRU Marinel MANOLACHE Editura: Niculescu 41 .”Tratatul de contabilitate financiara” Autori: Nicolae FELEAGA Ion IONASCU Editura: Economica 2.BIBLIOGRAFIA 1. Marinel MANOLACHE Editura: Niculescu Anul: 2004 3. Mirela DINESCU.

”Control financiar” Autori: Mircea BOULESCU Marcel GHITA Editura: Eficient Anul: 1997 6.82/1991 modificata si completarile ulterioare” 42 . 2004  „Legea contabilitatii nr.”Contabilitatea financiara” Coordonator: Mihai RISTEA Editura: Anul: Universitara 2004 7. „Contabilitatea financiara a intreprinderii” Editura : Dacia .”Bazele contabilitatii” Autor: Octavian BOJIA Editura: Eficient Anul: 1997 5.Anul: 2004 4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->