Prima jumatate a secolului al XIX-lea este, poate, cea mai agitata si bogata per ioada de transformari social-culturale, culminand

cu revolutia de la 1848, prin care lupta pentru emancipare sociala si nationala a antrenat toate cele trei pro vincii romanesti. Etapa cuprinsa intre anii 1830 si 1860, in care a avut loc o r iguroasa activitate culturala si o intensificare a ideii de unire a tarilor roma ne, este cunoscuta in literatura sub denumirea de perioada pasoptista. In aceasta epoca de avant al culturii, literatura romana a cunoscut o dezvoltare deosebita prin contributia unor scriitori patrunsi de idealul eliberarii si uni tatii nationale, care au pretuit frumusetile patriei si folclorul,satirizand tot odata viciile oranduirii feudale si participand activ la lupta sociala, la eveni mentele politice ale vremii. In operele lor au impletit romantismul cu clasicism ul, in spiritul marilor valori ale literaturii universale. Perioada pasoptista a fost reprezentata in literatura prin scriitori apartinand celor trei provincii romanesti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecs andri, Alecu Russo in Moldova; Ion Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Grigore Al exandrescu, Nicoale Balcescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu in Tara Romaneasca; Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Muresanu in Transilvan ia. Presa, aflata la inceputuri, s-a manifestat printr-o ampla activitate publicisti ca. Primele ziare au fost: la Bucuresti Curierul romanesc" (1829), sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu; la Iasi Albina romaneasca" (1829), din initiativa lui Gheorghe Asachi; la Brasov Gazeta de Transilvania" (1838), avand in frunte pe ma rele carturar ardelean George Baritiu. La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista Dacia literara", din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu (1817-1891), fiind intaia revista de liter atura organizata" (G. Calinescu). Dacia literara" este asadar prima revista liter ara, in jurul careia s-a manifestat un curent national-popular si prin care s-au afirmat primii nostri scriitori moderni. In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de numai 23 de ani, publica articolul-program sub titlul Introductie", in care evidentiaza principale le idei care vor sta la baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc. (Pe plan european, p rogramul romantismului a fost trasat in Franta, de Victor Hugo, in Prefata" de la drama Cromwell" - 1827). Structura revistei. - prima parte va cuprinde compuneri originale" ale scriitorilor colaboratori; - a doua parte va reproduce articole din alte publicatii; - a treia parte se va ocupa de critica operelor nou aparute; - partea a patra, avand un titlu special Telegraful Daciei" va contine informatii despre cartile in curs de aparitie, despre evenimente culturale sau despre scri itori, adica tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman". Articolul-program intitulat Introductie" incepe cu succinte referiri la publicati ile vremii, care, in afara de politica, de stiri administrative si de cateva inf ormatii locale, acestea nu contin nimic despre literatura. De aceea, Kogalnicean u s-a gandit ca este momentul sa initieze o foaie" care sa se indeletniceasca numa i cu literatura nationala" si in care sa poata fi publicate cele mai bune scrieri originale". Pune la dispozitie paginile revistei Dacia literara" tuturor scriito rilor din cele trei provincii romanesti, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa , cu chipul sau", ambitia sa fiind sa apara productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune". Mihail Kogalniceanu traseaza principalele directii pe care sa le urmeze scriitor ii pentru a putea crea o literatura nationala, telul marturisit al marelui om de cultura fiind acela ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru tot i", asigurand scriitorii ca operele originale vor beneficia de o critica obiecti va, vom critica cartea, iar nu persoana". Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literaturi straine, fara nici o leg atura spirituala cu specificul romanesc, de aceea el considera ca dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national",

iar traducerile unei opere de valoare din literatura universala ura".

nu fac o literat