Cuprins:

1. Introducere............................................................pag. 2 2. Oxidul de zinc.......................................................pag. 3

3.

ZnO: catalizat i defecte.....................................pag. 7 Oxid de zirconiu...................................................pag. 10

4.

4.1 plica!iile de ZrO2 i infor"atii de #az$...........pag. 10

5.

%ezu"at ZnO2.......................................................pag. 11 %ezu"at i Outloo&...............................................pag. 12 'i#liografie............................................................pag. 13

6.

7.

Conditiile de obtinere electrochimica a materialelor compozite pe baza de zinc cu nanostructuri de alumina si zirconie

1.Introducere
(n prezent) utilizarea "atricelor de electrod co"pozit este #ine sta#ilita ca o strategie eficient$ de a proiecta #iosenzori electroc*i"ici ro#usti. ceste "atrice sunt "ateriale const+nd din conductor de faz$, cel pu!in o faz$ a"estecata cu cel pu!in un izolator -.all"an i /etersen) 10001) i prezint$ "ai "ulte caracteristici a2anta3oase) care pot fi de folos 4n dez2oltarea #iosenzorilor. /ro#a#il) una dintre caracteristicile cele "ai i"portante este 2ersatilitatea) cu care pot fi realizate) cu acest tip de a#ordare. stfel) diferite specii pentru 4"#un$t$!irea selecti2it$!ii i5sau sensi#ilitate -#io"olecule) cofactori) "ediatori1 pot fi 4ncorporate 4n cea "ai "are parte a electrodului "atrice. (n acest fel) rezer2oarele tridi"ensional #ioco"ponente pot fi fa#ricate usor) suprafa!$ putand fi regenerata prin lustruire. (n plus) r$spunsuri rapide la su#straturi i"plicate pot fi de ateptat din cauza lipsei de spri3in de "e"#rane pe suprafa!a electrodului i in apropierea de #io"olecule -i alte co"ponente1) la "aterialul electrodului. O "ul!i"e de "ateriale au fost folosite pentru a construi electrozi din co"pozit. (n general) "atrice pe #az$ de car#on sunt faze de conductor ideal pentru a fi utilizate pentru dez2oltarea de senzori a"pero"etrici -Ce6spedes et al.) 10071) 4n ti"p ce rasini epoxidice) silicon) poliuretan) "etacrilat) teflon) etc poate fi anga3at ca izolator de "ateriale. Cel "ai popular grup de #ul&8#ioelectrodes "odificat sunt #iosenzori car#onpaste -'9field i #u&nestra) 1004, :orton) 100;, <alc*er et al) 100;1) dar unele pro#le"e asociate cu lipsa de sta#ilitate pe ter"en lung) 4n special 4n condi!ii de curgere) precu" i de capacitatea de "ecanizare i co"pati#ilitatea cu "ass8"edia) au condus la utilizarea "atricelor rigide co"pozite) cu" ar fi grafit8epoxi -=ang i >arug*ese) 1000, teflon -=ang et al) 1003.1. (n ceea ce pri2ete senzori c*i"ici) au fost cunoscuti) de "ai "ult de cinci decenii) c$ conducti2itatea electric$ a se"iconductorilor oxizi de "etal 2ariaz$ 4n func!ie de co"pozi!ia at"osferei de gaz din 3ur. /ropriet$!ile sensi#ile de oxizi de "etal se"iconductori su# for"$
2

legret et al) 1007.1 sau grafit8

de fil"e su#!iri sau groase) altele dec+t ?nO2) ca .iO2) =O3) ZnO) @e2O3 i In2O3) au fost studiate) precu" i #eneficiile de la ad$ugarea de "etale no#ile 8 /d) /t) u) g 8 4n 4"#un$t$!irea selecti2it$!ii i sta#ilitatii. (n 1001 Aa"azoe a ar$tat c$ reducerea di"ensiunii cristalitelor a "ers 4"preun$ cu o cretere se"nificati2$ a perfor"an!ei senzorilor B10C. (ntr8 un oxid de "etal de "ari"e nano) cereale) aproape to!i transportatorii sunt prinsi 4n spatele de suprafa!$ i doar c+ti2a transportatorii ter"ici acti2ati sunt disponi#ili pentru conducta. (n aceast$ configura!ie tranzi!ia de la acti2at la densitatea transportatorului puternic s$ nu fie acti2ate) produs$ de gazele de specii !int$) are un efect foarte "are asupra conductan!$ senzor. stfel) pro2ocarea te*nologic$ "utata la fa#ricarea de "ateriale cu di"ensiuni "ici) care cristaliza) a "en!inut sta#ilitatea lor 4n func!ionarea pe ter"en lung la te"peratur$ ridicat$. (n acest articol) lu$" 4n considerare si for"area de posturi 2acante de oxigen la "etale de tranzitie i pa"anturi rare, folosind ca exe"ple oxid de suprafe!e .iO2) ZrO2) >2O; i CeO2. Oxizi par!ial redusi 4n 2rac sunt) de ase"enea) luati 4n considerare. Do#+ndirea acestor suprafe!e de oxid au in special i"portan!a pentru cataliza eterogena si alte aplicatii industriale.

2.Oxidul de zinc
(n ceea ce pri2ete oxidul de zinc 4n cauz$) exist$ o "ul!i"e de "etode pri2ind utilizarea acestuia ca senzor de gaz) 4n principal ca plas$ de nanofire i nu ca nanofire singur. ceasta poate fi o#!inut) de ase"enea) su# for"$ de nanofire aliniat) care per"ite contacte de geo"etrii particulare. Eanopilonii de ZnO au fost preg$titi de B1C in "edie a unui traseu c*i"ic 4n dou$ etape. liniate nanoparticulele de oxid de zinc cu dia"etrul 4n inter2alul 10830 n" a crescut pe tu# de l2O3 direct pentru a for"a un senzor de nanopilon de ZnO.%ezisten!a ta#loului electric a fost "onitorizat cu *idrogen i etanol 4n concentra!ie 1082;00 pp" diluat 4n aer uscat 4n func!ie de te"peratur$) 4n inter2alul de te"peratur$ de 2008440 C. %$spunsul senzorului de etanol este aproape liniar 4n inter2alul de 2;082;00 pp") dar r$spunsul la *idrogen nu 2ariaz$ at+t de "ult 4n inter2alul concentra!iilor ;0082;00 pp". ?enzorul nanoparticulelor de ZnO expuse r$spuns la ?: F 1G)3 i 10)4 la 100 pp" i respecti2 etanol pe #az$ de *idrogen. Harele r$spunsul a fost atri#uit 4n zona de suprafata "are efecti2a a nanoparticulelor aliniate. B1C: 'ie el al. B2C realizat un "odel de contact din grosi"e de ;0 n") su#tiri) de ZnO dopate

4nainte de creterea de nanofire de ZnO. Eanofirele au fost culti2ate ulterior prin e2aporare 4n
3

cuptor) selecti2 pe :a dopate cu fil"e de ZnO, doar unele nanofire de ZnO -G0 n" dia"etru1 au crescut lateral i tra2ersat dou$ degete 2ecine pentru a oferi trasee electrice. Cu aceste nanofire de ZnO crescut lateral) cei doi electrozi 2ecini nu au "ai fost desc*isi electric i contactul a rezultat c*"ic. B2C: Isue* et al. utorii au testat r$spunsul la etanol prin sc*i"#area 4ntre 2id i etanol -1;00 pp"1. .e"peratura opti"a de lucru a fost de 300 C i r$spunsul relati2 a fost de 0)7 deci este destul de "ic 4n co"para!ie cu senzorul de ZnO i lu+nd 4n considerare concentretia de etanol "are utilizata. cest lucru ar putea fi cauzat de utilizarea de nanofire doar cu c+te2a "ai "ari -4n co"para!ie cu JD1 dia"etru care contri#uie la proces) deoarece nu"ai firele de corelare sunt i"plicate. (n acest caz) efectul de epuizare co"pleta de s+r"$ este i"#unatatit) precu" i faptul c$ suprafata expusa la gaz lipsete. Cu toate acestea lucrarea prezint$ o "odalitate aparte de a crete nanofirele de ZnO singure 4ntre electrozi 4n2ecinati. B3C fa#ricat nanofire prin e2aporare ter"ic$ a Zn 4n condi!ii controlate f$r$ un

catalizator "etalic. Eanofire de ZnO -cu dia"etrul de 2; n"1 au fost dispersate 4n etanol cu ultrasunete pentru 30 "in i uscate printr8o lu"ina infrarosie pe o "e"#ran$ pe #az$ de silicon 4ncorporate cu /t interdigitate cu electrozi i o surs$ de 4nc$lzire) 4n scopul de a reduce consu"ul de energie. B3C: =an et al. Ki au testat propriet$!ile sensi#ile ale nanofirelor de ZnO la expunerea la 1) ;) ;0) 100 i 200 pp" etanol 4n aer uscat la 300 C) te"peratura de lucru. ?enzor ?: a r$spuns la 200 pp" etanol) expunerea se "$soar$ a fi 47) precu" i expunerea ?: la 1 pp" etanol s$ fie 1)0 oferind astfel perfor"ante #une pentru acest senzor. cest lucru poate fi explicat a2+nd 4n 2edere c$ 4n cazul 4n care dia"etrul de nanofire de ZnO este co"para#il cu JD) este de ateptat ca) 4n prezen!a de adsor#tie de suprafa!$ ?C% ocup$ 4ntreaga s+r"$ si co"utare astfel a propriet$!ilor de conducti2itate a "aterialului. B4C in2estigat efectul at"osferei de preg$tire pe senzor cu propriet$!i ale ZnO nano8 -alcool poli2inilic1 solu!ie l2O3. /ropriet$!ile gaz8senzor sunt puternic dependente de

tetrapod preg$tite prin e2aporare i apoi se a"estec$ cu /> pentru a acoperi tu#ul de

at"osfera de preg$tire din cauza efectelor pe aceast$ at"osfer$ cu defect intrinsec de concentrare. Ki au descoperit c$ senzorii #azati pe tetrapode preg$titi 4n fluxul de u"idificat de#itul r -piciorul de tetrapod are un dia"etru de 208100 n"1 expuse cel "ai #una r u"ed1) "etan) 2 perfor"an!a la etanol. Ki au testat r$spunsul fa!$ de etanol -diluat 4n
4

#utanona) trietila"in$) izopropanol 4n inter2alul de te"peratur$ 1;08400 C -raportate 4n

@ig. 11.

cest senzor s8a do2edit a fi un senzor de "etan #un -1000 pp"1 i senzor de etanol

-100 pp"1. %$spunsul relati2 la etanol a a3uns la 300 C. %epunsul la alte gaze testat a fost "ai "ic la aceast$ te"peratur$. Deoarece transportatorul de gaze "ai degra#$ folosit este r dec+t aerul) co"porta"entul senzorului ar putea fi "ult diferit 4n aer. B4C: Liangfeng et al. B;C preparat ZnO prin inter"ediul procesului cu "etoda *idroter"ala. /ul#erile

o#!inute) const+nd din ti3e de ZnO cu dia"etrul de 408G0 n") au fost a"estecate cu sol i agent de aderen!$ pentru a for"a o pasta de gaz8senzor. /asta a fost acoperit$ pe un tu# de alu"in$ pe care o perec*e de electrozi au fost anterior tip$riti. %$spuns la 100 pp" etanol 4n aerul 4ncon3ur$tor a fost ?: F 13)0. B;C: Lu et al.

Fig.1. ?: r$spunsul de ZnO tetrapode diluat la diferite gaze u"idificat 100 pp") alte gaze 1000 pp"1. %etip$rire per"isiunea 1001G112207;1) %ef. B10;C.

r -etanol

Fig. 2. %$spunsul senzorului de gaz de nanofire ZnO la gaze diferite la 330 C te"peratura de lucru. %ei"pri"are per"isiune 1001G3003413G..
5

utorii au detectat) de ase"enea) r$spunsul acestor senzori la alte gaze) cu" ar fi I2? -2 pp"1) ICIO -;0 pp"1) :/J -;00 pp"1) i 00 #enzina -;0 pp"1) CO -;00 pp"1) a"oniac -;0 pp"1) astfel cu" sunt raportate 4n @ig. 2. ?enzorii de ZnO au ar$tat sensi#ilitate relati2 ridicata la gaze infla"a#ile) cu" ar fi :/J) alcool) 00 #enzin$) astfel 4nc+t s$ poata fi folosite ca senzor) 4n general) sensi#il pentru a detecta gaze infla"a#ile. B7C a fa#ricat nanoparticule de ZnO printr8o "etoda *idroter"ala cu sau fara adaugarea ?D? surfactant. Ki au o#!inut nanoparticule -dia"etru 708110 n"1) cu diferen!e 4n rugozitatea suprafetei. B7C: =ang et al. poi autorii au preg$tit o pasta dintr8un a"estec de nanoparticule de ZnO cu o solu!ie de /> i au acoperit8o cu un tu# de l2O3 pe care a fost instalate dou$ conducte de aur la fiecare cap$t. Ki au testat r$spunsul fa!$ de 1000 pp" de I2) CI) EI3) etanol i 10 pp" I2?. Dru"ul gazului a fost de aer uscat. ?enzori au prezentat un r$spuns ridicat de etanol atunci c+nd func!ioneaz$ la 3;0 C i un r$spuns la I2? intre 2; la 200 C. Hai "ic$ ca r$spuns a fost 4nregistrat la I2) CI4 i EI3) cu" era de asteptat) deoarece aceste trei gaze sunt "ai reacti2e dec+t I2? i etanol. %$spunsurile la ?: 1 i 10 pp" de etanol au fost la fel de "are ca 2)7 i 7)3 la 3;0 C. ?enzorul reac!ioneaz$ re2ersi#il) cu concentretie foarte "ica 0)1 pp" de I2? la te"peratura ca"erei. B7C raportat ca nanoparticulele de ZnO au crescut de epitaxia fasciculului

"olecular. Ki au realizat creterea siteselecti2e de nanoparticule de ZnO -dia"etru 3081;0 n"1 de c$tre nanoparticule nucleating pe un su#strat acoperite cu insule u. B7C: <ang et al. Eanoparticulele sunt sensi#ile in prezen!a de *idrogen sau de ozon 4n "$surare pentru te"peraturi c+t "ai sc$zute M112 C pentru I2 i te"peratura ca"erei pentru O3. Cu toate acestea) concentra!ia folosit$ este i"ensa) at+t pentru ozon -3N1 i pentru I2 -10N1) i operatorul de transport de gaze este de azot uscat) "ai degra#$ dec+t aerul. BGC raportat un ro"an in situ a#ordare fa!$ de conectare i contactarea electrica

aliniata 2ertical in "atrice nanofire -708G0 n" dia"etru1) folosind nanoparticule conducti2e. 'ine aliniate) nanofirele cristaline8singure de oxid de zinc au fost culti2ate prin e2aporare ter"ic$ directa) procesul la ;;0 C pe straturi de catalizator de aur. %ezultatul este un dispoziti2) sc*e"atic raportate 4n @ig. 3) care este un ansa"#lu de dispoziti2e de nanofire singure conectate 4n paralel. /entru aplica!ii ale senzorului pot exista se"nale) a2anta3e) zgo"ot) pentru un ase"enea aran3a"ent) co"parati2 cu dispoziti2e de nanofire singure. paratul este interesant) c*iar dac$ rezultatele o#!inute 4n ter"eni de r$spuns nu sunt foarte #une pentru protoxid de azot) deoarece concentra!iile raportate sunt foarte "ari. Ki au testat
6

senzori la 32; C fa!$ de concentra!iile de i"pulsuri -108;0 pp"1 de "etanol i de oxizi de azot 4n aer uscat. %$spunsul piesei ale senzorului) 4n "od clar de intrare 4n i"pulsuri de analit. Cu toate acestea) ti"pul de recuperare pentru senzor s$ p$streze rezisten!a sa originala a fost oarecu" "are) pro#a#il din cauza retelelor lente de desor#!ie de "atrice de nanofire. Hai "ult dec+t at+t sta#ilitatea unui electrod poros nu este confir"at$ de studii pe ter"en lung. BGC: /art*angal et al.

3. ZnO: catalizat i de ecte.

B0C prezentat nanoparticule de ZnO depuse de c$tre Holecular 'ea" Kpitax9 pe un u. utorii au depus /d prin pul2erizare catodic$ pe suprafa!$

su#strat acoperite cu insule de

de ZnO 4n scopul de a spori propriet$!ile de *idrogen pentru detectare. %$spunsul de catalizare8/d senzor la I2 la te"peratura ca"erei -10 pp") ;00 pp"1 a fost "ai "are co"parati2 cu cea a senzorului noncatalizat) fiind ?: F 2)7 fa!$ de 10 pp" de I2 4n aer uscat. O energie de acti2are de 12 &O 5 "ol a fost calculat din panta parcelei rr*enius de rezisten!$ ti3a nano) atunci c+nd este expus$ la ;00 pp" de I2 4n E2. B0C: =ang et al.

Fig. 3. Diagra"a sc*e"atic$ de contact electric la ZnO aliniate in nanofire i caracteristica I8>) "$surat$ 4n aer. %eprodus cu per"isiunea de la BGC. ceeai autori au f$cut o co"para!ie a perfor"an!elor 4n detectarea I 2 4ntre nanoparticule de /t singure cu ZnO si fil"e su#tiri de diferite grosi"i -2083;0 n"1) crescut de depunere pulsata laser pe suporturi de safir. Creterea site8selecti2e de nanoparticule de ZnO a
7

fost realizat 4n acelai "od cu" este descris 4n contri#u!ia anterior B0C. /t) un catalizator #ine cunoscut pentru detectarea I2) 10 gros) a fost depus prin pul2erizare catodic$ pe fil"e i nanoparticule pentru a 4"#un$t$!i r$spunsul la I2. Eanoparticule /t8fil"ate au a2ut un r$spuns "ai "are -?: F 1.0G pentru ;00 de I2 pp"1 dec+t un strat su#!ire aproxi"ati2 de 3) la te"peratura ca"erei. cest lucru este 4n concordan!$ cu o suprafa!$ "ai "are pentru 2olu" de nanoparticule) co"parati2 cu fil" su#tire preg$tite de /JD) care sunt 4ntr8ade2$r foarte plate. Cu toate acestea) nanoparticulele au ar$tat o recuperare "ai lent$ dec+t fil"e su#tiri) cel "ai pro#a#il datorit$ gradului relati2 "ai "are de *idrogen de adsor#!ie. Dac$ 2o" co"para rezultatele cu cele descrise "ai 4nainte) 4n cazul 4n care nanofirele de ZnO sunt catalizate cu /D) se pare c$ rezultatele pentru detectarea de I2 sunt "ult "ai #ine cu /D dec+t cu /t) oferind r$spuns "ai #un la concentratia I2 de ;0 de ori "ai "ica. B10C preg$tit "orfologii diferite de nanostructuri de ZnO: nanoparticule -cu dia"etrul de 30840 n"1) nanofirelor -cu dia"etrul de 20830 n"1 i nanotu#urilor -dia"etru 708100 n"1. Ki au preg$tit straturi groase de senzori de a"estecare o cantitate adec2at$ de dietilenglicol pentru nanostructurile de ZnO i sol a"estecate pentru a for"a o pasta. /asta a fost acoperit pe un su#strat de alu"in$ cu un pieptene de tip /t electrod pe de o parte) cealalt$ parte a2+nd o surs$ de 4nc$lzire. Dintre toate) nanofirele au ar$tat cele "ai #une proprietati sensi#ile fa!$ de *idrogen -p+n$ la 10 pp" de I21) sensi#ile la te"peraturi relati2 "ici -1;0 C1) 4n special atunci c+nd sunt i"pregnate cu /t. B10C: %out et al. B11C prezentat o lucrare pe ZnO folosit ca senzor de nanofire unic$, dia"etrul u. Contactele de /t au fost firului a fost destul de "are -d F 400 n"1 i nanofirele au fost zg+riate de la su#strat i dispersate 4n etanol s$8l plaseze pe un su#strat cu electrozi de ulterior crescute de @I'. IeP i"plantat la doze diferite a fost folosit pentru a sc*i"#a su"a de defecte 4n nanofire de ZnO. Ja doze "ari 1 x1017 c"2 se"nalul de fotolu"inescenta Q> a disp$rut din cauza saraca a calit$!ii cristaline, "aterialul este a"orf cu concentra!ie foarte "ic$ de electroni conducti2i. ?8a o#ser2at c$ ZnO i"plantate la 1x1017 c"2 a a2ut sensi#ilitate "ai "are dec+t uni"planted de I2? -2ezi fig. 41. B11C: Jiao et al.

Fig. !. -a1 ?c*e"a de configurare i i"aginea ?KH a unui senzor de gaze) nanofire de ZnO singur. -#1 I8> cur#e i -c1 Cur#ele dina"ice de r$spuns pentru diferite concentratii de I2? nanofire de ZnO singur la st$ri diferite i"plantat. /er"isiunea 100;371034G7G) B11C. Dependen!a de reac!ie la gazul de i"plantare a fost atri#uit la "odularea defectelor la concentra!ia de electroni 4n nanofire. %ezisten!a 4n aer a fost "odulat$ de ?C% din cauza a#sor#irii ionilor de oxigen. Dup$ expunerea sa la I2? electronul prins a fost eli#erat 4n ZnO) pro2oc+nd o cretere a concentra!iei de electroni. Eanofirele i"plantate a2and de la electroni conductan!$ "ult "ai pu!in) astfel) diferen!a este "ai "are dec+t pentru nanofire uni"planted.

!. Oxid de zirconiu
4.1 Aplicaiile de ZrO2 i informatii de baz 'azate pe infor"a!ii de zirconiu este folosit 4ntr8o 2arietate de aplica!ii te*nologice i co"erciale) 2ariind de la acoperire pe #ariera ter"ica pe tur#ine de aerona2e sau 4nlocuitori de dia"ant accesi#ili. %ecent) zirconiu) a pri"it o aten!ie ca o alternati2$ la dielectrici dioxid de siliciu pentru dispoziti2e de "e"orie si logica. >ersatilitatea din oxid de zirconiu pro2ine 4n 4ntregi"e din defecte ato"ice sau punct 4n cristal creat prin ad$ugarea de oxizi alio2alent) de exe"plu) HgO) Ja2O3 i A2O3. Cationii de su#stitu!ie sau de dopare care sunt responsa#ile) ec*ili#rate prin for"area de posturi 2acante de oxigen) i interac!iunile lor reciproce) afecta
9

dra"atic propriet$!ile structurale) ter"ice) "ecanice i electrice "odificate sau sta#ilizate de zirconiu -?Z1. ceste defecte sunt singurii responsa#ili pentru conducti2itate ionica "are din oxid de zirconiu dopat care st$ la #aza in utilizarea acesteia 4n senzori de oxigen i te"peratura "are la celule de co"#usti#il. Zirconiu este de ase"enea folosit ca "aterial de spri3in 4n cataliz$ eterogen$. ZrO2 pur adopt$ structura "onoclinic #addel9te -"8ZrO21 4n condi!ii a"#ientale) cu Zr 4ntr8o distorsionata coordonare i ato"ii O sunt fie de patru ori sau tripl$ coordonati. De "ai sus 1400 <) se transfor"$ 4ntr8o structur$ fluorit tetragonala distorsionate -t8ZrO21) cu Zr 4ncon3urat de opt anioni) dar cu dou$ distan!e pu!in diferite Zr8O. /erfect de coordonare de opt ori se realizeaz$ la 2700 < cu o transfor"are la faza fluorit cu#i structurate -c8ZrO21. Cu toate acestea) prezen!a dopantilor sta#ilizeaz$ "odific$rile tetragonal i cu#ice) c*iar la te"peratura ca"erei. to"i de oxigen 4n fazele tetragonal i cu#ice sunt coordonate de patru ori. Cele trei faze sunt izolate. >alorile raportate experi"ental pentru trupa de decala3 in faza de "onoclinic sunt 4)2 e> -%ef. o#!inute prin KKJ?1 i ;)G87)1 e> -%ef. o#!inute prin spectroscopie 2id8ultra2iolet1. Hetoda de reflexie >Q> are tendin!a de a supraesti"a 2aloarea de lacunele trupei. ?u"a cu care #anda de fazele c8ZrO2 i t8ZrO2 difer$ de cea din faza "8 ZrO2 nu este rezol2at$ experi"ental. >alori ->Q>1 de 7)187)1 -c8ZrO21 i ;)G87)7 e> -t8ZrO21 au fost raportate. Din studii experi"entale pe pro#e policristaline de t8ZrO2 este cunoscut faptul c$ doar c+te2a planesare de index scazut pentru un cristal preferential expus) cu -1011 fa!$ fiind cel "ai fa2orizat. ?uporta aceast$ o#ser2a!ie in2estiga!iile teoretice asupra sta#ilit$!ii suprafe!ei de orient$ri diferite. Oxigenul de suprafa!$ -1011 reziliat este de departe cel "ai sta#il) ur"at$ de fata -0011) de ase"enea) oxigen reziliat. -%e!ine!i c$ orientarea suprafe!elor este nu"it 4n "od diferit 4n %ef1. to"i de oxigen la aceste suprafe!e sunt coordonate de trei ori -cf. de patru ori 4n 2rac1. .8ZrO2 prezint$ o suprafa!$ cu dou$ tipuri diferite de ato"i de oxigen.

". #ezumat ZrO2

Hai pu!in se tie despre defectele oxigen pur 4n oxid de zirconiu) suprafe!e 4n special) dec+t despre defecte 4n titania. Qnul dintre "oti2e este faptul c$ cea "ai "are parte
10

este dopat sau zirconiu sta#ilizat este utilizat 4n industrie) aplica!ii. "#ele periodice -/=011 i cluster -'3JA/1 a#ord$ri prezice relax$rii "ici i "ai degra#$ localizate za#rele pe for"area de defecte de oxigen neutru 4n siste"ele de ZrO2 cu deplas$ri ato"ice de p+n$ la 0.1 la 0.2 R. Densitatea de electroni 4n exces este localizat la locul 2acant i se o#ser2a o reducere par!ial$ a site8urilor 2ecine de Zr. Klectronii populau un stat 4n #anda for"ata 4n principal printr8o co"#ina!ie liniar$ de Zr 4d or#itali. /entru "a3oritatea siste"elor de zirconiu) de stat -4nc*is8coa3$1 singlet este "ult "ai sta#il dec+t statul triplet de pana la cate2a zeci"i de un electron) independent de "odel -periodice sau cluster1 i "etoda /=01 sau '3JA/. /utina relaxare i electronii prinsi sea"$n$ cu @8centrele din oxizi ionici) cu" ar fi HgO) pentru care includerea de sc*i"# exacta nu sunt esen!iale pentru descrierea lor corect$. Kxisten!a unor state ocupate 4n larg gap8a ZrO2 este reprodus$ cu functionale locale i gradient8corectate. /=01 func!ional prezice energiile si for"area 2alori 4n inter2alul ;)48;)0 e> pentru O -41 defecte 4n fazele 2rac t8ZrO2 i "8ZrO2) cu cele "ai "ari 2alori corespunz$toare "8ZrO2. .8ZrO2 defectul de suprafa!$ are o sta#ilitate si"ilar$ 4n co"para!ie cu cea "ai "are parte. Kxistente -cluster1 rezultatele '3JA/ pentru siste"ele ZrO2 nu sunt concludente datorit$ insuficien!a prezu"at$ a "odelului) i 4ntre#area de unde energie pentru a for"a defecte de oxigen cu func!ionale *i#rid r$"+ne f$r$ r$spuns. .iO2 i ZrO2 reprezint$ 4n "od clar) dou$ cazuri diferite de oxizi de .H cu pri2ire la natura defectelor oxigen.

$. #ezumat i Outloo%
Do"eniul caracterizarii teoretice de defecte de oxigen 4n oxizi de .H i de %K a a3uns la o stare de "aturitate 4n ulti"ii ani. Din ce 4n ce "ai precise sunt energiile cu defect de for"are i au o distri#u!ie "ai fia#ila a electronilor, 4n exces necesit$ dincolo de :: 4n D@.) utiliz+nd de exe"plu a#ord$ri *i#rid. (n general) aceasta 4nsea"n$ creterea cerin!elor de calcul. stfel) alegerea "odelului de siste" redus poate de2eni crucial. Cte2a "odelele utilizate pe scar$ larg$ periodice au fost utile 4n acest sensS @oarte "ulte lucr$rile recente pri2ind structura electronic$ a .iO2) defecte ale suprafe!ei folosind "odele periodice i func!ionale *i#rid indic$ faptul c$ ne pute" atepta la un interes crescut 4n acest tip de calcul 4n 2iitor.Cu toate acestea) a#ord$rile de grup 2or fi 4n continuare utile -i "ai pu!in costisitoare ca calcul1. Cu toate acestea) un *i#rid uni2ersal func!ional) care include o su"$ fix$ de sc*i"# exacta ar putea s$ nu fie capa#il s$ descrie structura electronica -i propriet$!i "agnetice1 ale tuturor .H -diferite1 i oxizii %K cu aceeai precizie.
11

&ibliogra ie:

1' (utori: ). Comini* C. &aratto* +. Faglia* ,. Ferroni* (. -omiero* +. .ber/eglieri (rticol: 0uasi1one dimensional metal oxide semiconductors: 2reparation* characterization and application as chemical sensors3 2rogress in ,aterials .cience "! 42556' 17$8* pagina 391!2. 2' (utori: &. .erra* .. :ime;nez* ,.<. ,ena* (.:. #e/ie=o* :.,. 2ingarron* (rticol: Composite electrochemical biosensors: a comparison o three di erent electrode matrices or the construction o amperometric t>rosinase biosensors3 &iosensors ? &ioelectronics 18 42552' 218722$3 pagina 2181219* 2221223. 3' (utori: ,. -eronica +anduglia12iro/ano* (lexander @o mann* :oachim .auer3 (rticol: Ox>gen /acancies in transition metal and rare earth oxides: Current state o understanding and remaining challenges3 &iosensors ? &ioelectronics 18 42552' 218722$3 pagina 2181219* 2221223.
12