Sunteți pe pagina 1din 1

Relatia intre domeniile cunoasterii si structura curriculumului Dupa cum este definita, stiinta reprezinta cunoastere adunata in sistem;

ea refl ecta un anume segment al realitatii sub forma de notiuni, concepte, reguli, legi , principii, teorii. Cu toata cuprinderea pe care o realizeaza stiinta in genera lizarile cu care opereaza, ea nu include niciodata intreaga bogatie si diversita te a realitatii obiective. In fond, stiinta se constituie din totalitatea inform atiilor pe care omenirea a izbutit sa le acumuleze si sa le verifice deja in pra ctica, precum si din ipotezele de cercetare in curs de verificare. Pe de alta pa rte, stiinta include, implicit sau explicit, metodologia si orientarile cercetar ilor utilizate in diferitele etape ale dezvoltarii ei. Privite din aceste unghiu ri, stiinta si demersurile sale se prezinta ca un sistem dinamic, aflat nu intrun relativism subiectiv, ci in asumarea permanenta a orizonturilor aflate inca i n penumbra. Daca in secolele precedente era posibila cuprinderea si sintetiza datele esentia le ale stiintelor pe durata unei generatii, aceasta capacitate excede atat capac itatile cat si nevoile omului contemporan. Fireste si astazi domeniile cunoasterii, stiintele, artele, practicile social ut ile reprezinta surse de selectie si organizare a curriculumului scolar, dar ar f i riscant sa se puna un semn de egalitate intre stiinte si materiile sau ariile curriculare de invatamant. Aceasta deoarece experientele de invatare scolara se elaboreaza nu numai in functie de logica si continutul stiintelor ci si in funct ie de logica didactica, insotite de determinarile si conexiunile economice, poli tice, sociale etc. Un aspect specific al materiilor de studiu si / sau al ariilor curriculare rezid a in faptul ca ele cuprind nu cunoasterea deplina sau procente determinate ori n egociate de cercetatori, ci acele valori, in diversitatea lor, menite sa satisfa ca posibilitatile si cerintele de educatie pentru toti indivizii, aflati la oric e varsta, nivel si profil de invatamant, precum si in exercitarea profesiei. In proiectarea dimensiunilor de volum si structura ale curriculumului nu se porn este de la cat de vasta si diversa este cultura (de exemplu, de la volumul de da te ale matematicii, fizicii, biologiei etc., optica de altfel tributara enciclop edismului), ci de finalitatile asumate de educatie la nivelul macro si micro-sis temului. Intereseaza aici proiectia idealului educational pe termen mai lung, a carui sustinere angajeaza argumentele politicilor educationale (care este portre tul personalitatii dezirabile in societatea sau comunitatea data), apoi ce valor i satisfac nevoile si posibilitatile de dezvoltare ale indivizilor si grupurilor , si in sfarsit cum sa fie diseminate aceste valori in mediul educational. Ariile curriculare proiectate, precum si activitatile scolare prevazute in inter iorul fiecareia si in articularea lor de ansamblu vor schita itinerarii de studi u potrivit particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor, in functie de legitatile psiho-pedagogice ale invatarii scolare. Criterii de organizare a curriculumului Elaborarea unui curriculum eficient si cu variate oportunitati de studiu pentru elevi reprezinta pe plan mondial o problema de cercetare pedagogica prioritara. In acest context, identificarea unor criterii pertinente de selectare, structura re si integrare a informatiilor stiintifice in continutul obiectelor de invatama nt sau a ariilor curriculare este o problema nu lipsita de dificultati. Proiectarea structurii curriculumului, integrarea continutului diverselor obiect ele de invatamant in procesul didactic sta sub semnul imbinarii a doua planuri. Pe de o parte, stabilirea continutului invatamantului se realizeaza avand in ved ere progresele stiintei, atat sub aspect informational cantitativ, cat mai ales prin prisma modificarilor calitative, exprimate de dinamica teoriilor, conceptel or, paradigmelor. Pe de alta parte, curriculumul nu este pur si simplu un transf er al continutului stiintei in activitati scolare, el este rezultatul traducerii a diverse valori in programe / experiente de invatare scolara, ceea ce angajeaz a grila de selectie si organizare pe bazele psihologiei invatarii si dezvoltarii .