EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sef lucrari, dr.ing. Brindusa Robu
Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi Facultatea Inginerie Chimica si Protectia Mediului Departamentul Ingineria si Managementul Mediului

Obiectivele cursului

Disciplina “Evaluarea impactului asupra mediului” ofera informatiile necesare pentru sustinerea eforturilor de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului si de stimulare a sanatatii umane si bunastarii oamenilor; asigura cresterea nivelului de cunoastere a sistemelor ecologice si a resurselor naturale, importante pentru dezvoltarea generatiilor viitoare. Evaluarea impactului asupra mediului este un important instrument al managementului de mediu, alaturi de evaluarea riscului de mediu, evaluarea ciclului de viata si care ofera informatiile necesare pentru luarea unei decizii in ceea ce priveste asigurarea conceptului de dezvoltare durabila si implementarea principiului de prevenire si control integrat a poluarii. De asemenea, asigura pregatirea necesara pentru includerea considerentelor ecologice in procesul decizional si in informarea publicului privind politicile de mediu la nivel local, regional si pe plan european. Ofera fundamentele necesare pentru promovarea “Evaluarii impactului asupra mediului” ca o cerinta minima si de inceput in implementarea tehnologiilor curate.

Structura

Definitii si notiuni fundamentale Poluarea mediului. Conceptul de dezvoltare durabila Istoricul procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). Scopuri ale legislatiei privind EIM. Tipuri de impacte analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora. Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM. Proceduri si indicatori pentru evaluarea impactului asupra mediului in Romania. Metodologia EIM. Structura procesului de evaluare a impactului. Etapele procesului de EIM in cazul unei noi activitati. Evaluarea Strategica a mediului Tipuri de metode si tehnici folosite in EIM. Metoda matricii de evaluare rapida a impactului asupra mediului (MERI) Liste de control pentru evaluarea impactului potential asupra mediului. Metoda matricii simple de interactiune (matricea lui Leopold). Metoda indicelui de poluare globala propusa de Rojanschi (1991) si imbunatatita de Popa s.a. (2005). Evaluarea riscului de mediu conform Ord. 184/1997. Metoda integrata de evaluare a impactului si riscului de mediu (SAB). ECV, EPE, EMAO

care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea. conform dispoziţiilor legale în vigoare. prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului. reducerea şi controlul integrat al poluării. . care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul. Acord integrat de mediu – act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Acordul poate fi eliberat poentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament.Definitii si notiuni fundamentale Acord de mediu – decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat în scris. din punct de vedere al protecţiei mediului. care acordă dreptul de a stabili condiţiile de realizare a unei activităţi încă din etapa de proiectare.

precum şi acele activităţi pentru care. s-a stabilit că nu supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Activităţi cu impact redus asupra mediului – sunt activităţile pentru care. în urma parcurgerii etapei de încadrare. Activităţi cu impact semnificativ asupra mediului – activităţile care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. precum şi alte activităţi incluse în această categorie de alte prevederi legale în vigoare. aşa cum sunt ele definite de legislaţia în vigoare. . Activităţi cu impact nesemnificativ asupra mediului – sunt avute în vedere acele activităţi rezidenţiale. nu se emit autorizaţii de mediu. conform prevederilor legale în vigoare. din gospodării individuale sau dependinţe ale acestora destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor locuinţei şi/sau gospodăriei proprii şi care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protecţie.

produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul. b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. Arie naturală protejată – zonă terestră. speologice sau de altă natură. cu perimetru legal stabilit şi avand un regim special de ocrotire şi conservare. peisagistice. în care există specii de plante şi animale sălbatice. elemente şi formaţiuni biogeografice. Un aspect de mediu semnificativ este acela care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului. cu valoare ecologică. Analiză de impact – evaluarea efectului unităţilor sau activităţilor existente asupra mediului înconjurător în vederea elaborării sau realizării Autorizaţiei de mediu. acvatică şi/sau subterană. Apărarea împotriva dezastrelor – a) măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţii. paleontologice. Aspect de mediu – element al activităţilor. ştiinţifică sau culturală deosebită. . c) măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. geologice.

Aviz de amplasament – aviz conform obţinut din partea Companiei Naţionale “Apele Române” în cazuri de excepţie de la interzicerea amplasării în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice sau sociale. . potrivit legii. Autorizaţia poate fi eliberată pentru una sau mai multe instalaţii sau părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament şi care sunt exploatate de către acelaşi titular. în anumite condiţii care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (OUG 34/2002 aprobata prin Legea 645/2002). Autorizaţie de mediu – act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ale unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acordul de mediu. inclusiv de noi locuinţe. emis numai cu acordul riveranilor şi după realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor. Autorizaţie integrată de mediu – act tehnico-juridic emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului. Autorizare – parcurgerea etapelor procedurale avand drept scop obţinerea avizului. nu exclude obligaţia obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare. care dă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie. conform dispoziţiilor legale în vigoare. acordului şi/sau autorizaţiei de mediu.

reducerea şi controlul integrat al poluării. în condiţii economice şi tehnice viabile. proiectate pentru a preveni şi. tehnici . Avizul de mediu pentru planuri şi programe – act tehnico-juridic eliberat în scris de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques . 152/2005 privind prevenirea. astfel încata titularul activităţi să poată avea acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile OUG nr. exploatată şi scoasă din funcţiune. indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate ori produse sau nu în Romania.atat tehnologia utilizată. 34/2002. construită. 34/2002 privind prevenirea. disponibile – acele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv. Bilanţ de mediu – procedură de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate anterioare şi anticipate. . în determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare. cat şi modul în care instalaţia este proiectată. luandu-se în considerare costurile şi beneficiile. prevederile OUG nr. întreţinută. care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. cele mai bune – tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţia mediului în ansamblul său. reducerea şi controlul integrat al poluării. pentru a reduce. emisiile şi impactul asupra mediului a întreg. acolo unde nu este posibil. reducerii şi controlului integrat al poluării şi sunt definite ca cel mai eficient şi mai avansat stadiu în dezvoltarea activităţilor şi a metodelor de operare care indică oportunitatea practică a tehnicilor specifice pentru asigurarea în principal a bazei pentru valorile limită de emisie (ELV).BAT) principiul de bază pentru domeniul prevenirii. care face parte din acţiunea de evaluare a impactului asupra mediului.

. Colectiv de Analiză Tehnică (CAT) – structura constituită la nivel central / local prin Ordin al Autorităţii publice centrale de protecţia mediului/Ordin semnat de Prefect şi compusă din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale sau locale cu atribuţii şi răspunderi specifice în domeniul prozecţiei mediului. care are rol consultativ în procedura de emitere a acordului de mediu. educativ – informativă. administrativ – instituţională. Componente ale protecţiei mediului – pot fi deosebite şase componente ale ansamblului activităţilor de protecţie a mediului: legislativă. Dezvoltare durabilă – dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului.D. de cooperare internaţională.E.C. constituită în anul 1984 pentru a strânge colaborarea în domeniul mediului şi al dezvoltării şi pentru a propune noi forme de cooperare capabile să rupă barierele existente. Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare – W. socială. Documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) – ghiduri de referinţă BAT – documente publicate de către Comisia Comunităţii Europene rezultate din schimbul de informaţii dintre Statele Membre referitor la BAT. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. economico – tehnologică.

să descrie şi să stabilească. principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi mediului . consultarea publicului şi a autorităţilor competente implicate în implementarea anumitor planuri şi programe. de suibstanţe. Efluent – orice formă de deversare în mediu. vibraţii. luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate. sinergice. Evaluarea impactului asupra mediului – face parte din procedura de autorizare fiind un proces menit să identifice. Evaluarea de mediu – elaborarea raportului de mediu. depozitare. injecţie. inclusiv prin scurgere.de la surse punctiforme ori difuze ale instalaţiei. căldură sau de zgomot în aer. apă ori sol. vidanjare sau vaporizare. emisie punctuală sau difuză. cumulative. jeturi. conform legislaţiei în vigoare. inoculare. efectele directe şi indirecte. Emisie – evacuarea directă sau indirectă. în funcţie de fiecare caz în parte şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Norme de calitate a mediului – un ansamblu de cerinţe care trebuie satisfăcute la un moment dat. sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior. apa. inclusiv valorile materiale şi spirituale. Mediul înconjurător – ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul. solul şi subsolul. precum şi fiinţele vii. ca urmare a desfăşurării unei activităţi antropice. Obiectiv – o unitate industrială. . în conformitate cu legislaţia în vigoare. destinat realizării obiectivelor strategiei naţionale în legătură cu reducerea poluării şi reconstrucţia ecologică a mediului deteriorat.a. economică ş. socială. comercială. cu impact sau risc de mediu asupra calităţii factorilor de mediu. Fond naţional de mediu – fond special. pentru un element de mediu dat sau ale unei părţi specifice a acestuia. Impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea. amplasarea şi caracteristicile proiectului. Impact asupra mediului – efecte asupra mediului. toate materiile organice şi anorganice. extrabugetar. sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe avandu-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu. toate straturile atmosferei.

vibratiilor. care poate cauza daune omului sub orice forma. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. activităţi dăunătoare sau dezastre. Program pentru conformare – plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile Autorizaţiei de mediu. confortul fizic şi moral al omului. de către autoritatea competentă. caldurii sau zgomotului. modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale. lichidă. rezultand periclitarea proprietatii materiale sau care deterioreaza sau interfera cu dimensiunea estetica a mediului sau cu alte utilitati legitime ale acestuia. sau. ionizantă. fonică sau vibraţii) care. îngreunează activitatea economică sau atacă sănătatea. sau. periclitează echilibrul ecologic. care afecteaza sau impiedica confortul si alte utilitati indreptatite ale mediului”. Poluare – orice emisie rezultata in urma unei activitati umane care poate fi nociva pentru sanatatea omului sau pentru calitatea mediului. introdusă în mediu. a substantelor. Poluant – orice substanţă solidă. rezultate in dauna proprietatii materiale. . asa cum este definita poluarea de catre prevederile OUG OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 „introducerea directa sau indirecta in aer. sub formă gazoasă sau de vapori sau sub formă de energie (radiaţie electromagnetică. Peste anumite limite tolerabile. care ar putea fi daunatoare sanatatii umane sau calitatii mediului inconjurator. bunurilor sau mediului provocat de poluanţi. apa sau sol. ca rezultat al activitatii umane. Prejudiciu – efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor. termică.

cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior. . inclusiv derivaţii şi metaboliţii săi care. dar care poate fi regăsită ca urmare a încorporării ei în mod conştient sau accidental şi care. însă. dar foarte necesară în ţările lumii a treia care. sau alte instalaţii sau amenajări. Reconstrucţia ecologică – activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale). Proiect – execuţia lucrărilor de construcţie. de suport. poate constitui un factor de risc pentru sănătatea publică. care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare. În reconstrucţia ecologică se utilizează “amenajamentul ecologic”. orice substanţă. Risc ecologic potenţial – probabilitatea producerii unor efecte negative asupra ecosistemelor. nu dispun de fondurile necesare. Se urmăreşte maximalizarea funcţiilor de bază ale ecosistemelor: de producţie. în mod natural. inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale. Reziduu – în sensul normelor sanitare veterinare. operaţie multi. nu se găseşte în organismul animal sau în produsele de origine animală. de protecţie.şi interdiciplinară. inclusiv proiectele de dezafectare. ori de amenajare a unor noi ecosisteme. prin depăşirea limitelor admise.. a celei informaţionale ori sano-genetice etc. în concordanţă cu comandamentele sociale ale unei perioade istorice date. alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului. extrem de actuală în ţările puternic industrializate. Termenul de proiect definit în OG 91/2002 se referă atat proiectele de investiţii noi cat şi la cele pentru modificarea semnificativă a proiectelor existente /realizate.

prin care se cuantifică cauzele şi efectele negative asupra mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ. Standarde de mediu (Environmental Quality Standard / EQS) – standard de calitate a mediului: o specificcatie care trebuie indeplinita la termenul stabilit de catre o componenta de mediu asa cum este prevazut in legislatia in vigoare. Titularul activităţii – persoana fizică sau juridică răspunzătoare legal pentru desfăşurarea unei activităţi. Titularul proiectului – solicitantul autorizării pentru un anumit proiect sau autoritatea publică ce iniţiază un proiect. în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului. Studiu de evaluare a impactului asupra mediului (studiu EIM) – lucrarea elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii. concesiune sau altă formă de împuternicire legală asupra dreptului de folosinţă a amplasamentului şi/sau instalaţiilor supuse procedurii de autorizare. o specificatie sau un obiectiv intern care poate fi relevant in determinarera BAT. titularul de proiect poate fi atat persoană fizică cat şi juridică. prin drepturi de proprietate. .

fixate pentru anumite grupe. cu condiţia ca aceasta să asigure un nivel echivalent cu valoarea – limită de emisie pentru protecţia mediului în întregul său. exprimată în funcţie de parametrii specifici. menţinând potenţialul lor în acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare. concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depăşită în cursul uneia sau mai multor perioade de funcţionare. astfel delimitat încât prin aplicarea de măsuri de protecţie. Valorile – limită de emisie pot fi. Zonă inundabilă – suprafaţa de teren din albia majoră a unui curs de apă. Utilizare durabilă – folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acetsora. Zonă umedă – zonă cu exces de umiditate care include mlaştini. estuare şi lagune. limane. de asemenea.limită de emisie – masa. fără a se încălca dipoziţiile legale în vigoare. prevăzut de normativele şi standardele de calitate. Limitele acestei zone vor fi marcate prin borne sau semne vizibile. în funcţie de condiţiile locale. Valorile – limită de emisie a substanţelor se aplică la punctele de evacuare a emisiilor din instalaţie. corespunzătoare anumitor debite în situaţii de ape mari. Zonă de protecţie sanitară cu regim de restricţie – teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever. delimitată de un nivel al oglinzii apei. Valoare . fiind exclus orice proces de diluţie la stabilirea acestora. În cazul evacuărilor indirecte în apă se ia în considerare la stabilirea valorilor – limită de emisie ale instalaţiei efectul unei staţii de preepurare/epurare. în special cele considerate substanţe poluante relevante. regiuni inundabile. . cu menţiunea: zonă de protecţie sanitară. să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. familii sau categorii de substanţe. şi de a nu se ajunge la o încărcare cu poluanţi mai ridicată în mediu.

De retinut… Acord/acord integrat de mediu. Emisie. Autorizatie/autorizatie integrata de mediu. valoarea limita la emisie. Bilant de mediu. Poluant/poluare. Prag de alerta/prag de interventie. Evaluarea impactului asupra mediului. BAT. . Poluare potential semnificativa / poluare semnificativa. CAT. Utilizare durabila. DD. Program pentru conformare. Impact seminifcativ. Activitati cu impact nesemnificativ /redus/seminificativ.

Astfel. Viabilitatea sistemelor este esenţială pentru stabilitatea globală. efectul în viitor de cele mai multe ori este puţin previzibil. Conceptul de dezvoltare durabila Din perspectiva ecologică. prin protejarea acestuia faţă de jocurile exterioare şi conservarea capitalului. . conservarea biodiversităţii permite păstrarea flexibilităţii sistemului. Se apreciază că anual sunt omologate între 1000 şi 2000 noi produse chimice şi se produc la scară industrială în jur de 80. Cu toate că. Abordarea socio-culturală constă în promovarea echităţii în cadrul aceleiaşi generaţii (în special eliminarea sărăciei).Poluarea mediului. dezvoltarea durabilă este axată pe stabilitatea biologică şi fizică a sistemelor. ceea ce poate să creeze surprize neplăcute mediului şi ecosistemelor respective. protejează valorille pentru consumurile viitoare. în majoritatea ţărilor există o legislaţie clară pentru lansarea pe piaţă a acestora.000 substanţe chimice. cât şi între generaţii (asigurarea drepturilor generaţiilor viitoare).

Principalii factori de influenţă ai poluării mediului Deteriorarea ireversibilă. globală a mediului Creşterea poluării mediului Reducerea capacităţii de autoepurare a mediului Scăderea resurselor naturale Creşteri ale consumului de producţie Creşterea demografică .

Legea protecţiei mediului defineşte conceptul de dezvoltare durabilă: „dezvoltarea ce corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.Dezvoltarea Durabila Dezvoltarea durabilă presupune ca societatea să satisfacă cererea de consum a membrilor ei prin creşterea potenţialului productiv. . dar şi prin crearea unor condiţii echitabile de acces la resursele naturale pentru toţi membrii societăţii. considerând limita de suportabilitate şi regenerare a ecosistemelor (Legea protecţiei mediului.” O dezvoltare durabilă este o dezvoltare economică fără epuizarea resurselor. OUG 195/2006). 2000.

dezvoltarea fiind cel mai uşor de controlat prin politici şi legislaţii adecvate.Conceptul de dezvoltare durabilă şi conexiunilor sale Integrarea obiectivelor economice cu cele ecologice şi de protecţie a mediului. . încă din faza planificării acesteia.

Participarea formelor de guvernare la luarea deciziilor privind protecţia mediului. Conservarea şi sporirea resurselor naturale. . Coroborarea deciziilor privind mediul şi dezvoltarea pe plan naţional cu cele de pe plan internaţional.Cerinţele minime pentru asigurarea unei dezvoltări durabile Redimensionarea creşterii economice. Controlul creşterii demografice. Eliminarea sărăciei. Controlul riscurilor.

Factorii de influenţă ai dezvoltării durabile Probleme sociale Succes economic Poluarea mediului Dezvoltare durabilă Protecţia mediului Acceptare de societate Probleme economice .

Conceptul de dezvoltare durabila si interactiunea acestuia cu celelalte componente de mediu. Factorii de influenta ai dezvoltarii durabile. Cerintele minime pentru asigurarea dezvoltarii durabile. .De retinut … Principalii factori de influenta ai poluarii mediului.

iunie 1972. o viziune pozitivă. Realizarea acestui obiectiv. presupune ca: .dezvoltarea economică să sprijine progresul social şi să ţină seama de mediu.politica de mediu să fie eficientă din punct de vedere al costurilor. Stockholm iunie 1992. pe termen lung. .politicile sociale să sprijine performanţa economică. mai sigur şi mai sănătos – o societate care asigură o calitate mai bună a vieţii pentru generaţia noastră si pentru generaţiile viitoare.Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă „ O Europă Durabilă pentru o Lume mai bună” oferă Uniunii Europene. şi care promite un mediu mai curat. a unei societăţi mai prospere şi corecte. Johannesburg . . Rio de Janeiro Septembrie 2002. Summitul Pamantului.

GRID: Banca de date a Resurselor Mondiale INFOTERRA: Sistem Internaţional de Referinţă – Informaţie RISCPT: Registru Internaţional de Substanţe Chimice Potenţial Toxice Program Climatologic – 1974 “Limite extreme” afectarea stratului de ozon.5 iunie 1972 – Ziua mondiala a mediului Prima Conferinţă ONU pentru Mediu a. mediu al ONU (United Nation Environmental Programme – UNEP) cu sediul la Nairobi. Realizări: GEMS: Sistemul Global de Monitorizarea Mediului d. s-a adoptat primul Plan de acţiune pentru protecţia mediului. c. Stockholm – 113 state Ţările socialiste nu au participat (cu excepţia României) s-a creat un mecanism internaţional de coordonare şi supraveghere pentru b. analizat şi revizuit periodic. .

. Dimensiunile sociale şi economice. precum şi în cele dintre om şi mediu. Convenţia privind schimbările climatice: reprezintă un angajament ferm al ţărilor semnatare ca până în anul 2000 să-şi reducă emisiile de CO2 la nivelul din 1990. d. Mijloace de implementare.principiile dezvoltării durabile. Convenţia privind diversitatea biologică: prevede măsuri ce trebuie luate pentru protejarea ecosistemelor şi a diverselor forme de viaţă. Enunţă principiile după care omenirea trebuie să se conducă în relaţiile interumane. Conservarea şi gestionarea resurselor în scopul dezvoltării. Întărirea rolului principalelor grupuri şi organisme internaţionale. Declaraţia de principiu asupra conservării şi exploatării pădurilor c.) împărţită în patru acţiuni: b. Agenda 21: analizează premizele şi posibilităţile de punere în aplicare a principiilor din “Declaraţia de la Rio” . Este o lucrare (440 pag.Documentele de la RIO – 1992 a. e.

Comitetul European de la Bruxelles (martie 2003) a stabilit măsuri concrete ce vor trebui luate în următorul an. Americanii au respins. puternic poluante (petrol şi gaze). adoptarea unei decizii privind răspunderea faţă de mediu şi implementarea Convenţiei de la Aarhus.5 Septembrie 2002 – Summitul Pamantului de la Johannesburg Summitul de la Johannesburg (Summitul Pământului denumit şi Rio + 10 sau Summitul Mondial privind dezvoltarea durabilă) nu a reuşit să ofere prea multe speranţe. La 12 ani după Summitul de la Rio de Janeiro. însă. printre care adoptarea Directivei referitoare la schema de reducere a emisiilor de gaze ce produc efecte de seră. S-a pregătit o propunere care viza favorizarea surselor reciclabile de energie (solară şi eoliană). în detrimentul celor convenţionale. Rusia a anunţat că va ratifica Protocolul de la Kyoto. la Johannesburg. . orice fel de negociere pe această temă.

celor două convenţii. Aceşti indicatori decurg în mod natural din obiectivele şi sarcinile pe termen lung pe care şi le propune Comisia Europeană. . 2. pentru monitorizarea strategiei de la Lisabona. Aceasta presupune asigurarea consolidării reciproce a diferitelor politici. determinarea progreselor va implica adăugarea unui număr de indicatori.Comisia Europeană propune o strategie structurată 1. nu acţiunea acestora în direcţii contrare. 3. un set de propuneri şi de recomandări intersectoriale pentru îmbunătăţirea eficienţei politicilor şi pentru a face posibilă dezvoltarea durabilă. o serie de obiective prioritare şi măsuri specifice la nivelul UE pentru abordarea problemelor care pun cele mai mari piedici dezvoltării durabile în Europa.

inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor. aprobată prin Legea 84/2006. asistat de proiectul PNUD: ”Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Durabilă” aflat sub egida Academiei Române.305/15.1994. în acord cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a obligaţiilor din convenţiile internaţionale din acest domeniu. considerat în întregul său. . Prin OUG nr. care a asigurat reprezentarea tuturor partenerilor sociali. Acest document este născut din dorinţa şi nevoia tuturor de a creşte bunăstarea şi prosperitatea fiecărui român şi a societăţii în ansamblu.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. pentru reducerea emisiilor provenite din activităţile industriale pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu (anexa nr. la care România este parte”. definind totodată ţinta comună de a realiza mai mult cu mai puţine resurse”. în cazul în care aceasta nu este posibilă.04. sunt stabilite „măsurile necesare pentru prevenirea sau. apă şi sol. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a fost realizată de un Grup de Lucru constituit în baza HG nr.Implementarea dezvoltării durabile în România Pentru prima dată în România.1). astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului. în aer.

.Obligaţiile de bază ale titularului unei activităţi industriale luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării. valorificarea lor. luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora. evitarea producerii de deşeuri. neutralizarea şi eliminarea acestora. în cazul încetării definitive a activităţilor pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora. luarea măsurilor necesare. utilizarea eficientă a energiei. evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului. iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată. în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile. luarea măsurilor care să asigure că nicio poluare importantă nu va fi cauzată. iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică.

a complementarităţii şi corelării între toate sectoarele economice şi sociale. printr-un sistem de indicatori cantitativi şi calitativi determinabili. sociale şi de protecţie a mediului. Asigurarea unei creşteri continue şi stabile a nivelului de trai şi în concordanţă cu criteriile de integrare în UE. urmărind o dezvoltare economică în limitele de suport ale Capitalului Natural. Formarea resursei umane la nivelul exigenţelor ştiinţifice. şi transformarea ei într-un sistem durabil. pe plan internaţional din toate sectoarele economice şi sociale. Monitorizarea şi evaluarea permanentă a performanţelor economice.creşterea bunăstării şi prosperităţii individuale a ansamblului social la nivel naţional. compatibil cu cel al ţărilor din UE şi consolidarea democraţiei prin stimularea participării civice.Obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă Obiectiv fundamental . într-un mod care să garanteze şi calitatea vieţii generaţiilor viitoare. Stabilirea sectoarelor şi direcţiilor cu potenţial competitiv ca priorităţi ale dezvoltării durabile. Stoparea procesului de deterioare a Capitalului Natural şi iniţierea refacerii acestuia. . Dezvoltarea unui sistem legislativ şi instituţional coerent. în contextul tendinţelor majore pe plan mondial şi în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de România. tehnologice şi informaţionale. în scopul dezvoltării umane durabile. Obiective principale Asigurarea stării de sănătate a populaţiei. Redimensionarea şi remodelarea structurii economico-sociale.

asociate cu termenele ţintelor propuse. nivelul 2: indicatori complementari. Setul de indicatori de dezvoltare durabilă pentru România este structurat pe obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă. 2010 Institutul National de Statistica . Ministerul Mediului şi Pădurilor şi instituţiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene. cu ierarhizare pe trei niveluri: nivelul 1: indicatori principali (de bază). 2020. Principala funcţiune a indicatorilor este de a răspunde cerinţelor de monitorizare. inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE. conform INS (1) Indicatorii urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de acţiune la orizontul anilor: 2013. nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. care la rândul lor reprezintă angajamente politice legate de obiectivele strategice ale dezvoltării durabile. utilizabili pentru monitorizarea şi revizuirea programelor de dezvoltare durabilă.Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). 2030. pe care Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă le exprimă. acoperind pachetul de politici pe care aceasta le generează. stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă şi sunt construiţi pe baza informaţiilor care sunt disponibile în Institutul Naţional de Statistică.

Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). cu seriile de date disponibile în sistemul statistic naţional începând din anul 2000. 37 indicatori de nivel 2 şi 47 indicatori la nivelul 3. Sistemul integrează. Baza de date va fi actualizată şi completată cu alţi indicatori. într-o structură piramidală indicatori economici. concepte. pe măsura dezvoltării şi disponibilizării acestora. sociali şi de mediu. definiţii. conform INS (2) Sistemul IDD pentru România este armonizat şi congruent cu sistemul de indicatori utilizat la nivelul UE. utilizabili pentru evaluarea tridimensională a dezvoltării durabile în România. sub-teme. ierarhizaţi. clasificări şi nomenclatoare asociate. Baza de date (IDDR) cu IDD pentru România include 103 indicatori. in functie si de feed-back. astfel: 19 indicatori de nivel 1. urmărind pilonii de bază: arhitectură: structură ierarhică pe teme. 2010 Institutul National de Statistica . metode de calcul. domenii de intervenţie.

pe 27 iunie 1985 şi a fost prezentată Statelor Membre pentru implementare pe 3 iulie 1985. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu (Directiva 85/337/EEC) a fost aprobată de către Consiliul de Miniştri al U. Directiva 85/337/EEC privind evaluarea impactului asupra mediului a unor proiecte publice sau private.E.Istoricul procesului de EIM a) Decretul american privind politica de mediu – National Environmental Policy Act (NEPA 1969) este deseori numit Magna Carta a legilor de protecţie a mediului. a fost amendată prin Directiva Consiliului 97/11/EC din 3.1997 EIM în cazul proiectelor şi programelor cu finanţare externă b) c) .03.

să creeze un Consiliu al Calităţii Mediului. să susţină eforturile de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului şi biosferei şi de stimulare a sănătăţii şi bunăstării oamenilor. . Promulgată în 1970. să crească nivelul de cunoaştere a sistemelor ecologice şi a resurselor naturale importante pentru naţiune. NEPA cere tuturor agenţiilor federale să solicite câte un studiu de impact asupra mediului (SIM) pentru orice acţiune care poate afecta în mod semnificativ calitatea mediului uman. Această cerinţă intenţionează să includă considerentele ecologice în procesul de luare a deciziilor şi să informeze publicul despre faptul că aspectele de mediu au fost considerate la adoptarea deciziilor finale.National Environmental Policy Act (NEPA1969) Scopurile acestui act sunt: să stabilească o politică naţională care va asigura armonie între om şi mediul său înconjurător. luând în considerare atât aspectele productive cât şi cele de agrement.

toate cele 24 ţări membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) realizează propriile reglementări de EIM. difereau foarte mult în cadrul UE.Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu Fiind o lege cadru. Această abordare a fost aleasă în mod deliberat deoarece s-a considerat că procedurile de autorizare a proiectelor şi aranjamentele instituţionale în care cerinţele EIM trebuiau integrate. cu condiţia ca principiile şi cerinţele procedurale de bază să fie satisfăcute. statelor membre ale UE le-a fost acordată o considerabilă libertate în transpunerea ei detaliată în propriile legislaţii naţionale. Multe din fostele state socialiste şi-au exprimat dorinţa să se alăture UE. . Până la mijlocul anului 1995. Stabilirea unor modalităţi adecvate de prevenire şi rezolvare a problemelor ecologice este una din cerinţele principale ale UE pentru ţările care doresc să adere la ea. deci implementarea unor proceduri adecvate de rezolvare a problemelor de mediu trebuie să constituie una din preocupările lor actuale.

Politica europeană în domeniul protecţiei mediului este ghidată de 4 principii formulate în Programul de Acţiune asupra Mediului: Acţiunea de prevenire este mai eficientă decât măsurile de remediere. Daunele provocate mediului pot fi remediate la sursă. Politica mediului trebuie să reprezinte o componentă a altor politici ale CE. Poluatorul plăteşte costul măsurilor luate pentru protecţia mediului. .

printre care şi cele din Europa Centrală şi de Est. La nivelul Uniunii Europene exista aproximativ 250 Directive în domeniul mediului. . iar autorităţile erau responsabile pentru monitorizarea calităţii mediului. neexistând o metodologie pentru evaluare şi pentru luarea deciziilor.EIM în cazul proiectelor şi programelor Începând cu anul 1970. peste 60 de state din întreaga lume au adoptat legi de EIM. În România. prima lege de protecţie a mediului a fost introdusă în anul 1973. Documentul legislativ respectiv nu includea cerinţe explicite pentru evaluarea impactului şi riscului asupra mediului în sensul actual.

113/1990. 824 din 8 decembrie 2008. bazată pe Directiva 85/337/EEC.Orizonturi 2013 . care să permită aplicarea principiilor dezvoltării durabile ȋn politicile sectoriale. aflȃndu-se ȋn proces de avizare interministerială). pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. Ordinul MAPPM nr. Hotărȃrea de Guvern nr. 619/1992. 2 şi evaluarea riscului. nr. 125/1996. . 137 – Legea protecţiei mediului. După 1990. 1.2020 . Reglementările referitoare la evaluarea impactului asupra mediului sunt conţinute în Ordinul MAPPM nr. 1097/2001 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului ȋn politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional (această hotărȃre a fost modificată cu noi atribuţii. nr. În decembrie 1995 a fost promulgată Legea nr.Regelemetari EIM … Hotărȃrea de Guvern nr.2030. 1460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă . descriindu-se modurile în care se efectuează aceste studii. ministerul de resort a inclus anumite cerinţe de evaluare a impactului asupra mediului în Ordinele nr. 184/1997 se referă la aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu de nivel 0. emitent Guvernul Romȃniei. 170/1990. publicată ȋn Monitorul Oficial nr.

995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr.Aviz de mediu Hotărâre nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Manual pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr. 1.Evaluarea strategică de mediu (SEA) pentru Planuri şi Programe . 480 din 16 mai 2006 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de încadrare a procedurii de evaluare de mediu Manual privind SEA pentru politica de coeziune 2007-2013 . 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.

Ordin nr. 878 din 28 iulie 2005 .Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră Informaţia privind mediul .accesul publicului la informaţia privind mediul Convenţia Espoo . semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 Răspunderea de mediu OUG nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Ordin nr. 68 din 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului . 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie.Acord de mediu Procedura de reglementare şi competenţele de emitere a acordului de mediu sunt prevăzute în HG 445/2009 care abroga HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private şi OM 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu cu modificarile si completarile ulterioare. participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu. adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 Convenţia Aarhus .Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectelor .Legea nr.HG nr.

Culegerea informaţiilor şi cunoştinţelor despre mediu. Dezvăluirea publică a efectelor în mediu ale propunerilor de acţiuni (proiecte). .Scopuri ale legislaţiei privind EIM Stabilirea unei politici de mediu independente. Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor.

.) să cuprindă o cât mai largă gamă de utilizări în mediu fără a-l degrada ..a.. Scopul NEPA nu este de a genera maculatură – chiar dacă este vorba de documente excepţionale – ci de a conduce la acţiuni excelente” … Declaraţia de politică a NEPA îndrumă agenţiile federale de mediu să folosească toate mijloacele şi măsurile aplicabile “în concordanţă cu celelalte consideraţii esenţiale de politică naţională” pentru ca SUA să poată: “îndeplini responsabilităţile fiecărei generaţii ca administratori ai mediului pentru generaţiile viitoare (.”. este ceea ce contează. (şi) să realizeze un echilibru între populaţie şi utilizarea resurselor care să permită atingerea unor standarde înalte de viaţă şi o cât mai largă distribuţie a înlesnirilor vieţii .. ci decizii mai bune.. Stabilirea unei politici de mediu independente … “nu documente mai bune...

NEPA a apărut ca urmare a neputinţei agenţiilor federale de mediu din SUA de a conferi suficientă greutate problemelor de mediu. Cerând agenţiilor federale de mediu să ia în considerare consecinţele activităţilor asupra mediului şi să analizeze alternative rezonabile la aceste activităţi. NEPA încurajează pe autorii acestora să evite sau să reducă rezultatele distructive ale activităţilor preconizate. In ceea ce priveşte proiectele individuale. prin analizarea alternativelor şi a măsurilor de remediere.b. . făcând astfel ca proiectele să devină mai puţin dăunătoare pentru calitatea mediului. companiile private şi de către persoane fizice. NEPA a determinat o creştere a receptivităţii pentru problemele de mediu în rândul guvernanţilor. Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor Un alt scop important al legilor privind EIM este de a îmbunătăţi planificarea şi luarea deciziilor de către agenţiile guvernamentale.

Populaţia va fi 2. Pasul următor îl reprezintă diseminarea informaţiilor către public.c. iar acest de activitatea autorizată şi prin urmare are drept a fost deseori refuzat. comunice opiniile factorilor de decizie care să Mecanismul specific al acestei examineze atent aceste opinii. Nu se poate informări îl constituie evaluarea de îndeplini cerinţa ca aprobarea să fie dată mediu. a informaţiilor să fie rezultatul unei alegeri privind activităţile ce pot afecta mediul. unor riscuri de mediu. Participarea publicului printr-un un mijloc detaliu a efectelor nu se poate lua o eficient prin care publicul afectat să-şi decizie bine fundamentată. care este un element esenţial reprezentativ – pentru a putea servi în mod pentru deciziile ce implică asumarea legitim drept consimţământ al publicului. Dezbaterea publică a efectelor induse în mediu de propunerile de investiţii (proiecte) Scopul cel mai important al legilor privind EIM îl constituie culegerea şi dezvăluirea 1. Primul pas este informaţia. măsurile ce fac ca riscurile asumate completă. Importanţa implicării publicului: 4. Dreptul primordial de mediu. . să se intereseze şi să răspundă unei informaţii cât mai complete. dreptul să cunoască. este receptorul tuturor daunelor în mediu cauzate aşadar dreptul de a alege. 3. la timp şi în public. deoarece fără o cunoaştere în 5. fundamentate pentru justificarea deciziilor de mediu.

ajutând astfel factorii de decizie şi investitorii să obţină informaţii despre inter-relaţiile complexe dintr-un sistem ecologic. investitorii pot evalua şi compara eficienţa diferitelor alternative şi măsuri de remediere. îmbunătăţind astfel concepţia proiectelor viitoare. Culegerea datelor şi informaţiilor despre mediu EIM cuprinde o evaluare a stării iniţiale a mediului.d. . Studiind efectele în mediu ale proiectelor de dezvoltare. factorii de decizie. EIM poate avea şi un scop foarte practic acela de a culege informaţiile necesare pentru a determina responsabilităţile legale ale unui obiectiv conform unor legislaţii diferite. Aceste informaţii pot ajuta oamenii de ştiinţă să elaboreze inventare sigure ale resurselor de mediu dintr-o regiune. proiectanţii.

economic.alterarea mediului fizic. eveniment care conduce la declanşarea demersului privind EIM.Tipuri de impacturi analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora “Impactul în mediu” . • impactul indirect. Este necesar însă să fie evaluat: • impactulul direct. • impactul cumulativ • impactul sinergic al activităţii propuse (în fiecare alternativă) asupra mediului biofizic şi socio . .

aer. Medii receptoare (apă. clădiri. . Receptorii… a. b. Impactul cumulativ este: “impactul în mediu rezultat din acumularea impactelor unei acţiuni când ea se adaugă altor acţiuni trecute. Efectele “indirecte” sunt definite ca cele “care sunt provocate de acţiune şi apar mai târziu în timp sau în spaţiu. c. Mediul amenajat (structuri. sol). flora. fauna).Tipuri… Efecte “directe” sunt acelea provocate de acţiuni care se produc în acelaşi timp şi în acelaşi loc. prezente sau în mod rezonabil previzibile pentru viitor. Fiinţele vii receptoare care trăiesc în aceste medii (oamenii. dar sunt totuşi în mod raţional previzibile”. monumente).

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

alte agentii . formatori EIM. mass media. cetateni. alte institutii Publicul ONG. centre EIM. Specialistii Consultanţii Firme de consultanta Experti de mediu. compartimentelor administrative Personalul tehnic compartimentelor Personalul tehnic Alte categorii specialisti Manageri Universitati. Conducătorii Autorităţile competente Factorii de decizie.Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM Titularul proiectului sau al activităţii Managerii de vârf.

Actorii implicati în procesul EIM şi interacţiunile dintre acestia .

apă. Acestea se referă la obiectivele calitative şi cantitative minime de mediu şi durata maxim admisibilă pentru conformarea cu cerinţele de mediu. care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea cantităţilor de poluanţi din emisii/evacuări. precum şi orice alte cerinţe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competentă. sol sau în emisii/evacuări la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.Indicatori şi programe pentru evaluarea impactului de mediu Obiectivele (obligaţii) de mediu minim acceptate cuprind un set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competentă. Poluare potenţial semnificativă există atunci când concentraţiile de poluanţi în mediu depăşesc pragurile de alertă. . Pragul de intervenţie corespunde concentraţiilor de poluanţi în aer. apă. iar poluare semnificativă atunci când concentraţiile de poluanţi depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. sol sau în emisii/evacuări. Pragul de alertă reprezintă concentraţii de poluanţi în aer. în baza unui bilanţ de mediu realizat anterior cu ocazia schimbării proprietarului.

Programul pentru conformare Plan de măsuri propus de titularul unei activităţii existente. Programul de conformare poate avea două secţiuni: 1. Programul stabileşte măsurile de conformare. Măsurile de remediere a efectelor activităţilor anterioare asupra mediului. de către autoritatea competentă. raportând starea mediului şi măsurile necesare de remediere la standardele şi reglementările în vigoare. costurile şi responsabilităţile necesare realizării acestora. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. Măsurile pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale activităţilor asupra mediului. termenele. . Evaluarea porejudiciilor se realizează prin bilanţul de mediu. Programul de conformare este necesar pentru orice obiectiv care continuă sau care încetează activitatea şi care aduce prejudicii mediului prin funcţionarea curentă sau anterioară. 2. cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu. etapele.

Elaborarea programului de conformare ia în considerare: concluziile Bilanţului de Mediu. studiile. sugestiile şi propunerile primite de la populaţie şi de la asociaţiile neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice.. ofertele. diversele materiale de documentare etc. porecum şi de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. constatările şi sarcinile stabilite de autorităţile de control care răspund de protecţia factorilor de mediu. datele deţinute de titularul activităţii şi de autorităţile administraţiei publice locale privind emisia şi imisia poluanţilor în mediu. .

.

Cadrul legislativ pentru evaluarea strategica a mediului

Obiectivele Evaluarii Strategice a Mediului (SEA)
Obiective generale: asigurarea unui nivel înalt de protecţie a mediului; integrarea aspectelor de mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe care promovează dezvoltarea durabilă. Obiective specifice din perspectiva obiectivelor de protecţie a mediului şi ale dezvoltării durabile: asigurarea că efectele implementării planurilor şi programelor sunt luate în considerare în timpul pregătirii lor şi înainte de adoptarea acestora; stabilirea unui set de cerinţe procedurale comune, necesare pentru a contribui la un nivel înalt de protecţie a mediului. stabilirea unui cadru legislativ consecvent, care să permită adoptarea/aprobarea planurilor/programelor pe baza informaţiilor de mediu obţinute în derularea procedurii şi care să contribuie la punerea în practică a unor soluţii durabile si eficiente.

Evaluarea strategica a mediului
Nu se aplică urmatoarelor planuri şi programe: a) al căror unic scop este apărarea naţională sau protecţia civilă; b) financiare sau bugetare; c) privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin Fondul European de Orientare şi Garantare a Agriculturii - Secţiunea Garantare, pe anul 2007 Se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se finalizează înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă: a) etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluării de mediu; b) etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a raportului de mediu; c) etapa de analiză a calităţii raportului de mediu si luarea deciziei.

.

Etapele unui proces de evaluare a impactului asupra mediului .

înainte de toate.Metode si tehnici de cuantificare a impactului de mediu Reprezentări grafice Aceste metode presupun reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu. ceea ce conferă un caracter complex metodei. deci uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile. iar pe cealaltă coordonată sunt prezentaţi factorii ecologici potenţial afectaţi. impacturile locale sau exterioare. Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile. efectele reversibile sau ireversibile. De obicei. Matrici de impact Reprezintă una din metodele cele mai utilizate într-un proces de EIM. La intersecţia activităţilor cu factori ecologici sunt cuantificate intensitatea şi importanţa impactului. de a compara diferitele alternative (tehnologice şi de amplasament). Liste de control În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în timp. care poate fi nu foarte complicată. De subliniat că metoda permite evaluarea atât a impactului direct cât şi a celui indirect. În prezent. în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului. cât şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). Scheme (diagrame) sau grafuri Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. . această metodă se realizează prin Sistemul de Informaţii Geografice (GIS). Hărţile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta amplasamentului proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia amploarea şi specificul impactului. ceea ce face evaluarea totală mai obiectivă. Pot fi implicate atât efectele de ordinul întâi (impactul direct). Metoda matricilor de impact implică construirea unei matrici în care pe o coordonată sunt specificate activităţile evaluate. Avantajul acestor tehnici îl constituie faptul că asigură reprezentarea grafică a rezultatelor. Listele de control mai complexe vor acoperi impacturile pe termen lung sau scurt. în matricile de evaluare a impactului se folosesc scări şi grile de bonitate pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici. Scopul este.

Metoda indicelui de poluare globala proposa de Rojanschi (1997) si imbunatatita de Popa (2005) - (Ipg)

Indicele de poluare globala - calcul

Si I PG = Sr 1997
2005

Si – area figurii geometrice ce descrie starea ideala a mediului, Sr - area figurii geometrice ce descrie starea reala a mediului (situatia evaluata).

4

3 10
0

10 Si 10 Sr 2

I PG =

100 b
2

1
-

10

b

Media notelor de bonitate acordate tuturor indicatorilor considerati in procesul de evaluare

Clasificarea impactului
IPG IPG = 1 1 <I PG < 2 2 < IPG < 3 3 < IPG < 4 4 < IPG < 6 peste 6

b
10 9,999 – 7,072 7,071 – 5,774 5,773 – 5,001 5 – 4,083 ≤ 4,082

Clasa A B C D E F

Starea de sănătate a mediului Mediu natural neafectat de activitatea umană Mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor de viaţă Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de viaţă Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

Permite compararea între ele a unor zone diferite cu condiţia ca acestea să poată fi analizate pe baza aceloraşi indicatori. oferind posibilitatea urmăririi evoluţiei atât a calităţii diferiţilor factori de mediu cât şi a calităţii globale a mediului în zona respectivă. Rezultatele finale despre starea globală a calităţii mediului pot fi obţinute calculând numai media aritmetică a notelor de bonitate acordate fiecărei componente de mediu evaluate. în timp ce calcularea indicelui de poluare globală prin metoda lui Rojanschi se poate realiza dacă sunt analizate minim trei componente de mediu. la un moment dat. a calităţii acestuia. . Permite compararea stării unei zone în diferite momente în timp.Avantaje - - Oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului. respectiv de poluare a mediului poate fi evaluată folosind doar 2 componente de mediu. Starea de sănătate.

Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) .

(b2).Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) .ecuatii ( a1) x ( a2 ) = aT (b1) +(b2 ) +(b3 ) = bt (aT) x (bT) = ES (a1). bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B). (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (B). aT este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A). (b1). ES este scorul de mediu pentru factorul analizat . (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (A).

Criterii de evaluare a scorurilor de mediu Criteriul A1 Importanţa condiţiei Scala 4 3 2 1 0 +3 +2 +1 0 -1 -2 -3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Descrierea Important pentru interesele naţionale/internaţionale Important pentru interesele regionale/naţionale Important numai pentru zonele aflate în imediata apropiere a zonei locale Important numai pentru condiţia locală Fără importanţă Beneficiu major important Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului Îmbunătăţirea status quo-ului Lipsă de schimbare/status quo Schimbare negativă a status quo-ului Dezavantajele sau schimbări negative semnificative Dezavantajele sau schimbări majore Fără schimbări Temporar Permanent Fără schimbări Reversibil Ireversibil Fără schimbări Ne-cumulativ/unic Cumulativ/sinergetic A2 Magnitudinea scimbării/efectului B1 Permanenţă B2 reversibilitate B3 Cumulativitate .

Conversia scorurilor de mediu în categorii Scorul de mediu +72 la +108 +36 la +71 +19 la +35 +10 la +18 +1 la +9 0 -1 la -9 -10 la -18 -19 la -35 -36 la -71 -72 la 108 Categorii +E +D +C +B +A N -A -B -C -D -E Descrierea categoriei Schimbări/impact pozitiv majore Schimbări/impact pozitiv semnificativ Schimbări/impact pozitiv moderat Schimbări/impact pozitiv Schimbări/impact uşor pozitiv Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică Schimbări/impact uşor negativ Schimbări/impact negativ Schimbări/impact negativ moderat Schimbări/impact negativ semnificativ Schimbări/impact negativ major .

Matricea lui Leopold .Matricea simpla de interactiune .

. cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei. a factorilor de mediu adecvaţi. Când o acţiune sau activitate dată se aşteaptă să cauzeze o schimbare a factorului de mediu. O „matrice simplă de interacţiune” afişează acţiunile proiectului sau activităţile de-a lungul unei axe.Matricea lui Leopold Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii (1971) (cunoscută sub numele de matricea lui Leopold) va fi folosită ca un exemplu de matrice simplă. aceasta este notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă în funcţie de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai importante.

Matricea simplă de interacţiune. a lui Leopold .

precum şi de posibilitatea aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la un moment dat şi a ponderii acesteia în determinarea stării generale de calitate a mediului.Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara de bonitate şi care depinde în primul rând de experienţa şi exigenţa evaluatorului. .

Metoda de evaluare integrata a impactului si riscului de mediu (SAB) .

pulberi) APA DE SUPRAFAŢĂ Caracterizarea solului folosind indicatori de calitate specifici instalaţiei evaluate MEDIUL Caracterizare calitate apa: CCO Cr –Mn. instalaţii poluante AER Caracterizare calitate: indicatori de calitate specifici (CO. metale grele. materii in suspensie. etc. fosfati. CBO. reziduu fix. SOL Componenta “OM” expusă la efectul global de poluare APA SUBTERANĂ . sulfati.introducere Activităţi cu impact asupra mediului.Metoda integrată de evaluare cantitativă. substante extractibile.

. Scorurile de impact de mediu acordate în evaluările de impact asupra mediului au la bază două componente: magnitudinea impactelor de mediu şi importanţa. precum şi modul de calculare al acesteia. din care s-a preluat noţiunea de importanţă acordată componentei de mediu evaluată. Sistemul de evaluare a mediului (Environmental Evaluation System) cuprinde estimarea şi cuantificarea impactelor de mediu evaluate în termeni de unităţi măsurabile ca fiind “unităti de importanţă de mediu” (UI).Principii de lucru S-au avut în vedere princiiple de evaluare a impactului asupra mediului ale metodei matricii importanţă.

perceput ca posibil impact. hazard asupra calităţii componentelor de mediu. totuşi. . un anumit stress. atunci când se ating valorile pragului de alertă (70% din concentraţia maximă admisă). Când acest parametru notat Q are valori care tind spre zero. atunci calitatea componentei de mediu este bună spre foarte bună. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată în mediu la un moment dat pentru un anumit poluant. iar când are valori apropiate de unu sau mai mari.Principii … Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maximă admisă. atunci se consideră calitatea componentei de mediu foarte “săracă”. ceea ce face să apară un risc pentru componentele de mediu evaluate. Valorile indicatorilor de calitate pentru componentele de mediu din zona evaluată trebuie să fie conform standardelor naţionale (sub limita maximă admisă). Exista.

fiecărei componente de mediu considerate în procesul de evaluare.Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Într-o primă etapă se stabilesc componentele de mediu considerate în evaluarea impactului şi a riscului. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată la un moment dat pentru un anumit indicator de calitate. Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maxim admisă. Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate în calcularea unităţilor de importanţă. solul şi aerul. specific componentei de mediu evaluate. apa subterană. . obţinânduse mai întâi scoruri normate şi apoi unităţile de importanţă pentru fiecare componentă de mediu. se foloseşte metoda matricii de calcul. După care se atribuie gradul de importanţă. în acest caz: apa de suprafaţă. de la 0 la 1.

. unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”.Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la 1. impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu. depinde în mod direct de concetraţia poluantului în mediu. îi este asociat un risc de mediu. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu evaluate se bazează pe opinia şi experienţa evaluatorilor şi funcţie de specificul activităţii/instalaţiei evaluate. Magnitudinea impactelor de mediu depinde de parametrul calitatea mediulu. Astfel. se calculează riscurile asociate acestor impacturi. Fiecărui impact de mediu calculat în funcţie de indicatorul de calitate “i”. Ulterior aceste valori sunt calculate folosind matricea. Odată ce au fost cuantificate impactele induse asupra fiecărei componente de mediu.

la un moment dat. . Cdeter – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată.Calitatea componentei de mediu evaluată CMA Q= Cdet CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată.

0 2.5 0.000 308 255 143 294 1000 Aer 2. 1.50 1.0 1.0 0.8 0.9 Apa suprf. Apa suprf. Apa suprf.0 Sol 1.308 0.1 0. Aer Sol Apa subt.294 1.0 2.255 0. Aer Sol Total (verificare) 0.25 Scoruri normate Componenta Apa subt.143 0.25 1.00 0.0 Unităţi de importanţă rezolvând matricea pe linie. 1.Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu Componenta Apa subt.5 1.8 0. se obţin “unităţile de importanţă” .

.Cuantificarea impactului de mediu UI UI ⋅ C det er IM = = Q CMA impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu.

0 0.05 aproape sigur s-ar putea realiza în 90% din cazuri .61-0.Cuantificarea riscului de mediu RMj.9 0.i = IMj.91-1. 1% Unităţi de probabilitate 0.05-0.3 <0.31-0. în 10% din cazuri se poate întampla în cazuri excepţionale.6 0.i x Pj Descrierea probabilităţii Probabilitate cu siguranta probabil putin probabil rar Descriere se realizează în 99% din cazuri se poate întampla în 50% din cazuri se întamplă uneori.

15 11. Nr. mg O2/l 25 28.57 0.50 582.94 893.12 395. mg/kg Cu.56 324.37 4.Calcularea automata a parametrului calitate.64 0. mgO2/l CBO5.5 8. 1 2 3 AER 1 2 3 SOL 1 2 3 4 5 CCO-Cr.58 0.39 2.48 156.87 100.98 3215.53 40.0 932.32 Indicator de calitate CMA1 CM2 Q3 IM4 RM5 .78 30.00 5.7 3462 29.50 1275.65 50. de mediu APAsuprf.extract.82 57.75 131.93 12.64 161.71 27.00 350 50 5 2000 500 500 10 600 13. mg/mc subst.77 43. mg/kg Ni. 1 1 n APA subt. impactului si riscului de mediu Comp.37 1.60 46.33 361. mg/kg Cr total mg/kg 5.87 187.00 50.61 4589.51 3.58 16.82 1459.25 CCO-Cr.90 0.02 138.06 1.40 28.mg/l NOx mg/mc COV mg/mc Pulberi susp.86 100. mg/kg Cd.38 6.33 0.98 3357.25 87. mgO2/l NO3-.45 102.8 30.

sunt necesare masuri de prevenire şi control riscuri majore. sunt necesare masuri de prevenire. toate activitatile ar trebui încetate 500-700 350-700 700-1000 700-1000 >1000 >1000 . impropriu formelor de viata Risc de mediu <100 100-200 200-350 Descriere riscuri neglijabile/ nesemnificative riscuri minore. trebuie monitorizate riscuri medii la un nivel inacceptabil.Clasificarea impactului şi riscului de mediu Impact de mediu <100 100-350 350-500 Descriere mediu neafectat de activităţile umane/calitate naturala mediu supus efectelor activităţilor umane în limite admisibile mediu suspus efectelor activităţilor umane provocand stari de disconfort mediu supus efectelor activităţilor umane provocând tulburări formelor de viată mediu grav afectat de activităţile umane mediu degradat. control şi remediere Riscuri catastrofale. dar trebuie avute în vedere/monitorizate riscuri medii la un nivel acceptabil.

61 177.00 800.00 1000.12 Environmental impact .01 1491.00 600.68 407.00 400.00 1363.00 Surface water Ground water Soil Environmental risk Air 128.00 0.84 1400.84 423.63 34.00 200.00 1200.47 430.Dependenţa impact – risc de mediu 1600.

facilitează procesul decizional de monitorizare. . determinate în mediu la un moment dat. nu este o metodă subiectivă.Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate uşor de aplicat. prevenire poluare sau închidere instalaţie. impactul şi riscul de mediu sunt calculate plecând de la concentraţiile poluanţilor. fără să depindă în mod expres de experienţa evaluatorului de mediu. ceea ce face să reflecte realitatea într-un mod obiectiv.

respectiv mai puţine componente de mediu condiderând mai mulţi sau mai puţini indicatori de calitate pentru caracterizarea componentelor de mediu evaluate. . Metoda este ideala pentru situatii în care impactul deşi este în limite admisibile. poate fi aplicat pentru diferite instalaţii/activităţi. riscul are valori care îl încadrează la riscuri medii spre majore.Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate Algoritmul propus pentru calcularea impactului şi riscului de mediu. rezultatele finale nefiind influenţate de experienţa evaluatorului. Metoda poate fi extinsă sau restrânsă la mai multe. elaborat în programul Excel. Programul este flexibil.

Evaluarea riscului de mediu conform Ordinului MAPPM nr. 184/1997 .

desfăşurate pe un amplasament. Necesitatea unor informaţii suplimentare privind riscurile poluării identificate sau ale activităţilor poluante. . 184/1997) face analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale unui impact de mediu.Risc de mediu Evaluarea riscului de mediu (conform Ordinului Ministerial nr. Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor prezenta acelaşi risc sau vor necesita acelaşi nivel de remediere. poate determina autoritatea competentă de mediu să solicite realizarea evaluării riscului pentru a determina probabilitatea unei daune şi posibilii păgubiţi prin această daună.

mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifetări) şi calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi consecinţele pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat). .Evaluarea riscului definită de către Banca Mondială proces pentru identificarea. analizarea şi controlarea pericolelor datorate prezenţei unei substanţe periculoase dintr-o instalaţie". evaluarea riscului implică o estimare (incluzând identificarea pericolelor.

Riscurilor importante care apar pe amplasament. Resurselor şi receptorilor expuşi riscului. Măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un "nivel acceptabil". prin identificarea: Agenţilor poluanţi sau a pericolelor cele mai importante. Mecanismelor prin care se realizează riscul. .Evaluarea riscului are scopul de a controla riscurile provenite de la un amplasament.

Standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au fost dezvoltate pentru nivelurile concentraţiilor acceptate ale poluanţilor în atmosferă şi pentru limite orientative pentru sănătatea umană (şi recent pentru sănătatea mediului). cu praguri limită stabilite la nivel internaţional pentru a determina expunerea în siguranţă la diferite substanţei chimice pe anumite perioade de timp. pentru diferiţi parametri.Evaluări ale sănătăţii Au în vedere protecţia şi igiena muncii. .

în scopul evaluării securităţii unei emisii propuse. folosind diferite instrumente sofisticate. Evaluarea ecologică a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc. cu un număr de sisteme de punctaj pentru clasificarea amplasamentelor. .Evaluări ecologice Compară concentraţiile preconizate ale poluanţilor în mediu cu pragurile toxice estimate.

animale. conform Ord.Evaluarea calitativă a riscului. resurse de apă şi clădiri (sau fundaţiile si folosinţele acestora). Ţinta/Receptor – reprezintă obiectivele asupra cărora acţioneaza efectele dăunatoare ale anumitor substanţe toxice de pe amplasament. plante. Calea de acţionare – reprezintă calea pe care substanţele toxice ajung la punctul la care au efecte dăunătoare. 184/1997 Pericol/sursă – se referă la poluanţii specifici care sunt identificaţi sau presupuşi a exista pe un amplasament. Acestea sunt numite în termeni legali obiective protejate. aer sau apă. fie prin ingerare directă sau contact direct cu pielea. care pot include fiinţe umane. sau prin migrare prin sol. nivelul lor de toxicitate şi efectele particulare ale acestora. .

estimarea probabilităţilor consecinţelor . identificarea consecinţelor. identificarea pericolului. estimarea mărimii consecinţelor.Evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape: descrierea intenţiei.

riscul este probabiltatea apariţiei unui efect negativ într-o perioada de timp specifică: Risc = Pericol x Expunere Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc.Conform Ordinului 184/1997. . În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere.

cuantificarea riscului se bazează pe un sistem simplu de clasificare. Conform Ordinului 184/1997. conform Ordinului 184/1997 Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc. unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt considerate descrescător. În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere. .Evaluarea riscului de mediu. atribuindu-se un punctaj aleatoriu.

gravitate). Aceasta permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri. de exemplu 3 (mare) x 2 (medie) = 6. pentru a obţine o cifra comparativă. cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. . Cu cât rezultatul este mai mare.R=PxG Model simplificat Probabilitatea 3 = mare 2 = medie 1 = mică Gravitatea 3 = majoră 2 = medie 1 = usoară Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate.

fermentaţie Proc. levigat.exemplu Agent poluant Pulberi SO2 CO NO2 COVNM Hidrocarb petroliere/ subst. fermentaţie Proc. manipulări Proc. subsol Aer apa Atingere sursă Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Importanta riscului medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie mica medie medie medie medie medie Necesitate lucrari remediere Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Da Da Da Da .Matrice pentru evaluarea calitativa a riscului de mediu .extrct Deşeuri. fermentaţie Proc. fermentaţie rezervoare CLU platforme Cale Emisii inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Deversari Scurgeri Scurgeri Infiltraţii Tinta Aer om Aer om Aer om Aer om Aer om Apa om sol Sol. ape uzate Pericol toxic toxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic toxic Sursa Depozit deşeuri.

exemplu .Diagrama arbore .

schema de ecoetichetare sau declaraţia de mediu a produselor). Furnizarea de informaţii factorilor de decizie care să conducă la identificarea şanselor de îmbunătăţire a calităţii mediului în industrie (de exemplu pentru planificarea strategică. Facilitarea dialogului constructiv între reprezentanţii societăţii preocupaţi de calitatea mediului. Realizarea unui tablou cât mai complet al interacţiunilor dintre desfăşurarea unei activităţi şi mediu. . proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proceselor).Evaluarea ciclului de viata (ECV) Obiective Înţelegerea interdependenţei dintre activităţile umane şi consecinţele lor asupra mediului. identificarea fazelor ciclului de viaţă cu consecinţe majore asupra mediului şi selectarea indicatorilor relevanţi pentru mediu inclusiv a tehnicilor de cuantificare a acestor indicatori. Promovarea produselor (proceselor) pe piaţă-marketing (exemplu revendicări referitoare la mediu. stabilirea priorităţilor.

ECV trebuie să abordeze toate formele relevante ale intervenţiilor umane asupra mediului. .Evaluarea ciclului de viata (ECV) – Principiile generale ECV trebuie dezvoltată pentru a fi utilizată la compararea produselor. ECV trebuie să cuprindă întregul ciclu al produsului. ECV trebuie să cuantifice pe cât posibil intervenţiile asupra mediului.

gruparea.Evaluarea Impactului Ciclului De Viaţă a) b) c) d) normarea. Normarea şi aprecierea (ponderarea) presupun transformarea rezultatelor indicatorilor în timp ce tehnicile de analiză a calităţii datelor ca: analiza de senzitivitate şi analiza de incertitudine analizează direct rezultatele indicatorilor. . aprecierea şi tehnicile de analiză a calităţii datelor.

EPE si auditurile de mediu ajuta managementul unei organizatii sa evaluaeze starea performantei sale de mediu si sa identifice zonele de imbunatatire.EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU EPE este un proces si un instrument de management intern destinat sa furnizeze managementului informatii sigure si verificabile in mod continuu. EPE pune accent pe descrierea performantei de mediu a unei organziatii. . 2001). pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei satisface criteriile stabilite de managementul organizatiei (SR EN ISO 14031. iar evaluarea ciclului de viata (ECV) este o tehnica pentru evaluarea aspectelor de mediu si impacturilor potentiale asociate sistemelor de produse si servicii.

Modelul procesului EPE .

Indicator al performantei de mediu Furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei. Indicatorul de performanta operational reprezinta un indicator al performantei de mediu care ofera informatii privind performanta de mediu a activitatilor organizatiei. . informatii privind eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a organizatiei.

furnizeaza informatii despre performanta de mediu a activitatilor organizatiei ECI furnizeaza informatii despre starea mediului.Indicatori pentru EPE MPI EPI OPI furnizeaza informatii despre eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a activitatilor organizatiei. care pot ajuta o organizatie sa inteleaga mai bine impactul actual sau potential al aspectelor sale de mediu si sa sprijine planificarea si implementarea procesului de evaluare a performantei de mediu .

Avantajele evaluarii performantei de mediu Informatiile furnizate in cadrul procesului de evaluare a performantei de mediu pot ajuta organziatia sa: Determine toate actiunile necesare pentru realizarea criteriilor sale de performanta de mediu. Identifice oportunitati pentru un management bun al aspectelor sale de mediu (ex. Identifice oportunitatile strategice. Prevenirea poluarii) Identifice tendintele performantei de mediu. Identifice aspectele de mediu semnificative. Creasca eficienta si eficacitatea organziatiei. .

de identificare a problemelor de mediu si de determinare a consecintelor activitatii asupra amplasamentului si organizatiei. reprezentantul evaluatului si evaluatorul. se realizeaza conform ISO 14015:2005.Evaluarea de mediu a amplasamentelor si organizatiilor reprezinta un proces de identificare a concordantei cu obiectivele de mediu. prezente si viitoare. . conform ISO 14014:2005 este optionala. ca rezultat al activitatilor trecute. EMAO implica trei categorii de actori principali: clientul. iar acest tip de evaluare nu este supusa niciunui proces de auditare sau certificare. Determinarea consecintelor activitatii.

Procesul EMAO .

Evaluarea propriu zisa .

Responsabilitatile evaluatorului Asistarea clientului atunci cand este cazul pentru a stabili obiectivele. Obtinerea acrodului clientului pentru echipa de evaluare. Pregatirea planului de evaluare si obtinerea acordului clientului si daca este cazul si cel al reprezentatnului evaluatului. daca este cazul. Colectarea si validarea informatiilor in concordanta cu planul de evaluare. . Desemnarea membrilor echipei pentru efectuarea unor parti componente ale evaluarii. domeniul si criteriile de evaluare (inclusiv identificarea si stabilirea prioritatii zonelor evaluate). Convenirea impreuna cu clientul a metodei si a formatului pentur raportare. Pregatirea si furnizarea raportului catre client. Crearea si mentinerea documentelor de lucru sunt liste de verificarea si protocoale. Obtinerea informatiilor initiale. Identificarea si evaluarea problemelor de mediu. Asigurarea ca sunt disponibile abilitatile necesare pentru a indeplini obiectivele evaluarii si daca este cazul alcatuirea echipei de evaluare. Stabilirea consecintelor asupra activitatii.

.

evaluarea riscului de mediu conform Ordin 184/1997 ECV: evaluarea impactului ciclului de viata (etape) EPE: model. exemplu. avantaje EMAO: definitie. Matricea lui Leopold. responsabili/actori. EIM Metode pentru cuantificarea impactului si riscului de mediu: Ipg. MERI. . etape.De retinut… Conceptul de dezvoltare durabila Evaluarile de mediu pentru dezvoltare durabila: SEA. indicatori. metoda integrata .SAB.