EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sef lucrari, dr.ing. Brindusa Robu
Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi Facultatea Inginerie Chimica si Protectia Mediului Departamentul Ingineria si Managementul Mediului

Obiectivele cursului

Disciplina “Evaluarea impactului asupra mediului” ofera informatiile necesare pentru sustinerea eforturilor de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului si de stimulare a sanatatii umane si bunastarii oamenilor; asigura cresterea nivelului de cunoastere a sistemelor ecologice si a resurselor naturale, importante pentru dezvoltarea generatiilor viitoare. Evaluarea impactului asupra mediului este un important instrument al managementului de mediu, alaturi de evaluarea riscului de mediu, evaluarea ciclului de viata si care ofera informatiile necesare pentru luarea unei decizii in ceea ce priveste asigurarea conceptului de dezvoltare durabila si implementarea principiului de prevenire si control integrat a poluarii. De asemenea, asigura pregatirea necesara pentru includerea considerentelor ecologice in procesul decizional si in informarea publicului privind politicile de mediu la nivel local, regional si pe plan european. Ofera fundamentele necesare pentru promovarea “Evaluarii impactului asupra mediului” ca o cerinta minima si de inceput in implementarea tehnologiilor curate.

Structura

Definitii si notiuni fundamentale Poluarea mediului. Conceptul de dezvoltare durabila Istoricul procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). Scopuri ale legislatiei privind EIM. Tipuri de impacte analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora. Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM. Proceduri si indicatori pentru evaluarea impactului asupra mediului in Romania. Metodologia EIM. Structura procesului de evaluare a impactului. Etapele procesului de EIM in cazul unei noi activitati. Evaluarea Strategica a mediului Tipuri de metode si tehnici folosite in EIM. Metoda matricii de evaluare rapida a impactului asupra mediului (MERI) Liste de control pentru evaluarea impactului potential asupra mediului. Metoda matricii simple de interactiune (matricea lui Leopold). Metoda indicelui de poluare globala propusa de Rojanschi (1991) si imbunatatita de Popa s.a. (2005). Evaluarea riscului de mediu conform Ord. 184/1997. Metoda integrata de evaluare a impactului si riscului de mediu (SAB). ECV, EPE, EMAO

care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea. care acordă dreptul de a stabili condiţiile de realizare a unei activităţi încă din etapa de proiectare. .Definitii si notiuni fundamentale Acord de mediu – decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat în scris. din punct de vedere al protecţiei mediului. prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului. reducerea şi controlul integrat al poluării. conform dispoziţiilor legale în vigoare. care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul. Acord integrat de mediu – act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Acordul poate fi eliberat poentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament.

precum şi alte activităţi incluse în această categorie de alte prevederi legale în vigoare. nu se emit autorizaţii de mediu. precum şi acele activităţi pentru care. în urma parcurgerii etapei de încadrare. Activităţi cu impact semnificativ asupra mediului – activităţile care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Activităţi cu impact redus asupra mediului – sunt activităţile pentru care. aşa cum sunt ele definite de legislaţia în vigoare. . conform prevederilor legale în vigoare. din gospodării individuale sau dependinţe ale acestora destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor locuinţei şi/sau gospodăriei proprii şi care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protecţie. Activităţi cu impact nesemnificativ asupra mediului – sunt avute în vedere acele activităţi rezidenţiale. s-a stabilit că nu supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul. paleontologice. cu perimetru legal stabilit şi avand un regim special de ocrotire şi conservare. acvatică şi/sau subterană. Arie naturală protejată – zonă terestră. ştiinţifică sau culturală deosebită. peisagistice. . Analiză de impact – evaluarea efectului unităţilor sau activităţilor existente asupra mediului înconjurător în vederea elaborării sau realizării Autorizaţiei de mediu. geologice. în care există specii de plante şi animale sălbatice. Aspect de mediu – element al activităţilor. Apărarea împotriva dezastrelor – a) măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţii. cu valoare ecologică. elemente şi formaţiuni biogeografice. speologice sau de altă natură. b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. c) măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. Un aspect de mediu semnificativ este acela care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului.

Autorizaţia poate fi eliberată pentru una sau mai multe instalaţii sau părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament şi care sunt exploatate de către acelaşi titular. Autorizare – parcurgerea etapelor procedurale avand drept scop obţinerea avizului. Autorizaţie integrată de mediu – act tehnico-juridic emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului. în anumite condiţii care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (OUG 34/2002 aprobata prin Legea 645/2002). care dă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie. Autorizaţie de mediu – act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ale unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acordul de mediu. acordului şi/sau autorizaţiei de mediu. conform dispoziţiilor legale în vigoare. potrivit legii. inclusiv de noi locuinţe. Aviz de amplasament – aviz conform obţinut din partea Companiei Naţionale “Apele Române” în cazuri de excepţie de la interzicerea amplasării în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice sau sociale. nu exclude obligaţia obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare. emis numai cu acordul riveranilor şi după realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor. .

în condiţii economice şi tehnice viabile. exploatată şi scoasă din funcţiune. reducerii şi controlului integrat al poluării şi sunt definite ca cel mai eficient şi mai avansat stadiu în dezvoltarea activităţilor şi a metodelor de operare care indică oportunitatea practică a tehnicilor specifice pentru asigurarea în principal a bazei pentru valorile limită de emisie (ELV). reducerea şi controlul integrat al poluării. . indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate ori produse sau nu în Romania. tehnici . care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. prevederile OUG nr. acolo unde nu este posibil. astfel încata titularul activităţi să poată avea acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile OUG nr. disponibile – acele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv. proiectate pentru a preveni şi. pentru a reduce. cele mai bune – tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţia mediului în ansamblul său. luandu-se în considerare costurile şi beneficiile.atat tehnologia utilizată. Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques . Avizul de mediu pentru planuri şi programe – act tehnico-juridic eliberat în scris de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. 152/2005 privind prevenirea. Bilanţ de mediu – procedură de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate anterioare şi anticipate. cat şi modul în care instalaţia este proiectată. reducerea şi controlul integrat al poluării. 34/2002. 34/2002 privind prevenirea. construită. în determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare. emisiile şi impactul asupra mediului a întreg. întreţinută. care face parte din acţiunea de evaluare a impactului asupra mediului.BAT) principiul de bază pentru domeniul prevenirii.

C. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. socială.E. . economico – tehnologică. care are rol consultativ în procedura de emitere a acordului de mediu. Dezvoltare durabilă – dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului. administrativ – instituţională. Documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) – ghiduri de referinţă BAT – documente publicate de către Comisia Comunităţii Europene rezultate din schimbul de informaţii dintre Statele Membre referitor la BAT. constituită în anul 1984 pentru a strânge colaborarea în domeniul mediului şi al dezvoltării şi pentru a propune noi forme de cooperare capabile să rupă barierele existente.D. educativ – informativă. Componente ale protecţiei mediului – pot fi deosebite şase componente ale ansamblului activităţilor de protecţie a mediului: legislativă. Colectiv de Analiză Tehnică (CAT) – structura constituită la nivel central / local prin Ordin al Autorităţii publice centrale de protecţia mediului/Ordin semnat de Prefect şi compusă din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale sau locale cu atribuţii şi răspunderi specifice în domeniul prozecţiei mediului. de cooperare internaţională. Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare – W.

cumulative. sinergice. injecţie. Efluent – orice formă de deversare în mediu. efectele directe şi indirecte. inoculare. emisie punctuală sau difuză. vidanjare sau vaporizare. de suibstanţe. inclusiv prin scurgere. Emisie – evacuarea directă sau indirectă. depozitare. vibraţii. luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate. consultarea publicului şi a autorităţilor competente implicate în implementarea anumitor planuri şi programe. în funcţie de fiecare caz în parte şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.de la surse punctiforme ori difuze ale instalaţiei. căldură sau de zgomot în aer. conform legislaţiei în vigoare. apă ori sol. Evaluarea impactului asupra mediului – face parte din procedura de autorizare fiind un proces menit să identifice. jeturi. să descrie şi să stabilească. principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi mediului . Evaluarea de mediu – elaborarea raportului de mediu.

comercială. Fond naţional de mediu – fond special. Impact asupra mediului – efecte asupra mediului. inclusiv valorile materiale şi spirituale. . socială. precum şi fiinţele vii. apa. Impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea. pentru un element de mediu dat sau ale unei părţi specifice a acestuia. în conformitate cu legislaţia în vigoare. Mediul înconjurător – ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul. cu impact sau risc de mediu asupra calităţii factorilor de mediu. sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe avandu-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu. economică ş. toate straturile atmosferei. ca urmare a desfăşurării unei activităţi antropice. Norme de calitate a mediului – un ansamblu de cerinţe care trebuie satisfăcute la un moment dat. toate materiile organice şi anorganice. sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior. solul şi subsolul.a. Obiectiv – o unitate industrială. amplasarea şi caracteristicile proiectului. extrabugetar. destinat realizării obiectivelor strategiei naţionale în legătură cu reducerea poluării şi reconstrucţia ecologică a mediului deteriorat.

Peste anumite limite tolerabile. rezultate in dauna proprietatii materiale. bunurilor sau mediului provocat de poluanţi. îngreunează activitatea economică sau atacă sănătatea. asa cum este definita poluarea de catre prevederile OUG OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 „introducerea directa sau indirecta in aer. sub formă gazoasă sau de vapori sau sub formă de energie (radiaţie electromagnetică. ca rezultat al activitatii umane. a substantelor. caldurii sau zgomotului. sau. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. sau. activităţi dăunătoare sau dezastre. Poluant – orice substanţă solidă. fonică sau vibraţii) care. care poate cauza daune omului sub orice forma. introdusă în mediu. Program pentru conformare – plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile Autorizaţiei de mediu. Prejudiciu – efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor. care ar putea fi daunatoare sanatatii umane sau calitatii mediului inconjurator. modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale. care afecteaza sau impiedica confortul si alte utilitati indreptatite ale mediului”. ionizantă. periclitează echilibrul ecologic. vibratiilor. lichidă. confortul fizic şi moral al omului. rezultand periclitarea proprietatii materiale sau care deterioreaza sau interfera cu dimensiunea estetica a mediului sau cu alte utilitati legitime ale acestuia. termică. apa sau sol. . de către autoritatea competentă. Poluare – orice emisie rezultata in urma unei activitati umane care poate fi nociva pentru sanatatea omului sau pentru calitatea mediului.

în mod natural. sau alte instalaţii sau amenajări. Termenul de proiect definit în OG 91/2002 se referă atat proiectele de investiţii noi cat şi la cele pentru modificarea semnificativă a proiectelor existente /realizate.. prin depăşirea limitelor admise. care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare.şi interdiciplinară. alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului. însă. Se urmăreşte maximalizarea funcţiilor de bază ale ecosistemelor: de producţie. de protecţie. dar care poate fi regăsită ca urmare a încorporării ei în mod conştient sau accidental şi care. nu dispun de fondurile necesare. cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior. inclusiv derivaţii şi metaboliţii săi care. extrem de actuală în ţările puternic industrializate. în concordanţă cu comandamentele sociale ale unei perioade istorice date. de suport. inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale. orice substanţă. a celei informaţionale ori sano-genetice etc. Proiect – execuţia lucrărilor de construcţie. Reconstrucţia ecologică – activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale). inclusiv proiectele de dezafectare. operaţie multi. nu se găseşte în organismul animal sau în produsele de origine animală. . poate constitui un factor de risc pentru sănătatea publică. dar foarte necesară în ţările lumii a treia care. Reziduu – în sensul normelor sanitare veterinare. În reconstrucţia ecologică se utilizează “amenajamentul ecologic”. Risc ecologic potenţial – probabilitatea producerii unor efecte negative asupra ecosistemelor. ori de amenajare a unor noi ecosisteme.

prin drepturi de proprietate. în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului. Titularul activităţii – persoana fizică sau juridică răspunzătoare legal pentru desfăşurarea unei activităţi. Studiu de evaluare a impactului asupra mediului (studiu EIM) – lucrarea elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii. . o specificatie sau un obiectiv intern care poate fi relevant in determinarera BAT. concesiune sau altă formă de împuternicire legală asupra dreptului de folosinţă a amplasamentului şi/sau instalaţiilor supuse procedurii de autorizare. Titularul proiectului – solicitantul autorizării pentru un anumit proiect sau autoritatea publică ce iniţiază un proiect. Standarde de mediu (Environmental Quality Standard / EQS) – standard de calitate a mediului: o specificcatie care trebuie indeplinita la termenul stabilit de catre o componenta de mediu asa cum este prevazut in legislatia in vigoare. titularul de proiect poate fi atat persoană fizică cat şi juridică. prin care se cuantifică cauzele şi efectele negative asupra mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ.

corespunzătoare anumitor debite în situaţii de ape mari. în special cele considerate substanţe poluante relevante. . Zonă umedă – zonă cu exces de umiditate care include mlaştini. cu condiţia ca aceasta să asigure un nivel echivalent cu valoarea – limită de emisie pentru protecţia mediului în întregul său. Valorile – limită de emisie a substanţelor se aplică la punctele de evacuare a emisiilor din instalaţie. fixate pentru anumite grupe. astfel delimitat încât prin aplicarea de măsuri de protecţie. În cazul evacuărilor indirecte în apă se ia în considerare la stabilirea valorilor – limită de emisie ale instalaţiei efectul unei staţii de preepurare/epurare. Valoare . Limitele acestei zone vor fi marcate prin borne sau semne vizibile. fără a se încălca dipoziţiile legale în vigoare. familii sau categorii de substanţe. Zonă de protecţie sanitară cu regim de restricţie – teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever. regiuni inundabile. exprimată în funcţie de parametrii specifici.limită de emisie – masa. delimitată de un nivel al oglinzii apei. menţinând potenţialul lor în acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare. în funcţie de condiţiile locale. estuare şi lagune. Utilizare durabilă – folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acetsora. fiind exclus orice proces de diluţie la stabilirea acestora. prevăzut de normativele şi standardele de calitate. şi de a nu se ajunge la o încărcare cu poluanţi mai ridicată în mediu. Zonă inundabilă – suprafaţa de teren din albia majoră a unui curs de apă. Valorile – limită de emisie pot fi. cu menţiunea: zonă de protecţie sanitară. concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depăşită în cursul uneia sau mai multor perioade de funcţionare. să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. de asemenea. limane.

CAT. Activitati cu impact nesemnificativ /redus/seminificativ. . Autorizatie/autorizatie integrata de mediu. Program pentru conformare.De retinut… Acord/acord integrat de mediu. Impact seminifcativ. Utilizare durabila. valoarea limita la emisie. Poluant/poluare. BAT. Poluare potential semnificativa / poluare semnificativa. Emisie. DD. Prag de alerta/prag de interventie. Bilant de mediu. Evaluarea impactului asupra mediului.

protejează valorille pentru consumurile viitoare. efectul în viitor de cele mai multe ori este puţin previzibil. ceea ce poate să creeze surprize neplăcute mediului şi ecosistemelor respective. Viabilitatea sistemelor este esenţială pentru stabilitatea globală. Se apreciază că anual sunt omologate între 1000 şi 2000 noi produse chimice şi se produc la scară industrială în jur de 80. cât şi între generaţii (asigurarea drepturilor generaţiilor viitoare). conservarea biodiversităţii permite păstrarea flexibilităţii sistemului. . dezvoltarea durabilă este axată pe stabilitatea biologică şi fizică a sistemelor. în majoritatea ţărilor există o legislaţie clară pentru lansarea pe piaţă a acestora. Abordarea socio-culturală constă în promovarea echităţii în cadrul aceleiaşi generaţii (în special eliminarea sărăciei). Astfel. prin protejarea acestuia faţă de jocurile exterioare şi conservarea capitalului. Conceptul de dezvoltare durabila Din perspectiva ecologică. Cu toate că.Poluarea mediului.000 substanţe chimice.

globală a mediului Creşterea poluării mediului Reducerea capacităţii de autoepurare a mediului Scăderea resurselor naturale Creşteri ale consumului de producţie Creşterea demografică .Principalii factori de influenţă ai poluării mediului Deteriorarea ireversibilă.

dar şi prin crearea unor condiţii echitabile de acces la resursele naturale pentru toţi membrii societăţii. Legea protecţiei mediului defineşte conceptul de dezvoltare durabilă: „dezvoltarea ce corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. 2000. OUG 195/2006).Dezvoltarea Durabila Dezvoltarea durabilă presupune ca societatea să satisfacă cererea de consum a membrilor ei prin creşterea potenţialului productiv. considerând limita de suportabilitate şi regenerare a ecosistemelor (Legea protecţiei mediului. .” O dezvoltare durabilă este o dezvoltare economică fără epuizarea resurselor.

dezvoltarea fiind cel mai uşor de controlat prin politici şi legislaţii adecvate. încă din faza planificării acesteia. .Conceptul de dezvoltare durabilă şi conexiunilor sale Integrarea obiectivelor economice cu cele ecologice şi de protecţie a mediului.

Coroborarea deciziilor privind mediul şi dezvoltarea pe plan naţional cu cele de pe plan internaţional. Participarea formelor de guvernare la luarea deciziilor privind protecţia mediului. Conservarea şi sporirea resurselor naturale. Controlul riscurilor. Controlul creşterii demografice. .Cerinţele minime pentru asigurarea unei dezvoltări durabile Redimensionarea creşterii economice. Eliminarea sărăciei.

Factorii de influenţă ai dezvoltării durabile Probleme sociale Succes economic Poluarea mediului Dezvoltare durabilă Protecţia mediului Acceptare de societate Probleme economice .

De retinut … Principalii factori de influenta ai poluarii mediului. . Conceptul de dezvoltare durabila si interactiunea acestuia cu celelalte componente de mediu. Factorii de influenta ai dezvoltarii durabile. Cerintele minime pentru asigurarea dezvoltarii durabile.

Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă „ O Europă Durabilă pentru o Lume mai bună” oferă Uniunii Europene. şi care promite un mediu mai curat.politica de mediu să fie eficientă din punct de vedere al costurilor. pe termen lung. iunie 1972. Summitul Pamantului. Stockholm iunie 1992. mai sigur şi mai sănătos – o societate care asigură o calitate mai bună a vieţii pentru generaţia noastră si pentru generaţiile viitoare. a unei societăţi mai prospere şi corecte. presupune ca: . Johannesburg . o viziune pozitivă. Realizarea acestui obiectiv. . .dezvoltarea economică să sprijine progresul social şi să ţină seama de mediu.politicile sociale să sprijine performanţa economică. Rio de Janeiro Septembrie 2002.

Realizări: GEMS: Sistemul Global de Monitorizarea Mediului d. mediu al ONU (United Nation Environmental Programme – UNEP) cu sediul la Nairobi. analizat şi revizuit periodic. c.5 iunie 1972 – Ziua mondiala a mediului Prima Conferinţă ONU pentru Mediu a. s-a adoptat primul Plan de acţiune pentru protecţia mediului. Stockholm – 113 state Ţările socialiste nu au participat (cu excepţia României) s-a creat un mecanism internaţional de coordonare şi supraveghere pentru b. . GRID: Banca de date a Resurselor Mondiale INFOTERRA: Sistem Internaţional de Referinţă – Informaţie RISCPT: Registru Internaţional de Substanţe Chimice Potenţial Toxice Program Climatologic – 1974 “Limite extreme” afectarea stratului de ozon.

Documentele de la RIO – 1992 a. Este o lucrare (440 pag. Convenţia privind diversitatea biologică: prevede măsuri ce trebuie luate pentru protejarea ecosistemelor şi a diverselor forme de viaţă. Enunţă principiile după care omenirea trebuie să se conducă în relaţiile interumane. Dimensiunile sociale şi economice.principiile dezvoltării durabile. Întărirea rolului principalelor grupuri şi organisme internaţionale. Agenda 21: analizează premizele şi posibilităţile de punere în aplicare a principiilor din “Declaraţia de la Rio” . e.) împărţită în patru acţiuni: b. d. Declaraţia de principiu asupra conservării şi exploatării pădurilor c. Mijloace de implementare. precum şi în cele dintre om şi mediu. Convenţia privind schimbările climatice: reprezintă un angajament ferm al ţărilor semnatare ca până în anul 2000 să-şi reducă emisiile de CO2 la nivelul din 1990. Conservarea şi gestionarea resurselor în scopul dezvoltării. .

Rusia a anunţat că va ratifica Protocolul de la Kyoto. adoptarea unei decizii privind răspunderea faţă de mediu şi implementarea Convenţiei de la Aarhus. . La 12 ani după Summitul de la Rio de Janeiro. Comitetul European de la Bruxelles (martie 2003) a stabilit măsuri concrete ce vor trebui luate în următorul an. la Johannesburg. însă.5 Septembrie 2002 – Summitul Pamantului de la Johannesburg Summitul de la Johannesburg (Summitul Pământului denumit şi Rio + 10 sau Summitul Mondial privind dezvoltarea durabilă) nu a reuşit să ofere prea multe speranţe. puternic poluante (petrol şi gaze). orice fel de negociere pe această temă. S-a pregătit o propunere care viza favorizarea surselor reciclabile de energie (solară şi eoliană). printre care adoptarea Directivei referitoare la schema de reducere a emisiilor de gaze ce produc efecte de seră. Americanii au respins. în detrimentul celor convenţionale.

Aceşti indicatori decurg în mod natural din obiectivele şi sarcinile pe termen lung pe care şi le propune Comisia Europeană.Comisia Europeană propune o strategie structurată 1. pentru monitorizarea strategiei de la Lisabona. 2. 3. o serie de obiective prioritare şi măsuri specifice la nivelul UE pentru abordarea problemelor care pun cele mai mari piedici dezvoltării durabile în Europa. celor două convenţii. . nu acţiunea acestora în direcţii contrare. un set de propuneri şi de recomandări intersectoriale pentru îmbunătăţirea eficienţei politicilor şi pentru a face posibilă dezvoltarea durabilă. determinarea progreselor va implica adăugarea unui număr de indicatori. Aceasta presupune asigurarea consolidării reciproce a diferitelor politici.

1994. inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor. asistat de proiectul PNUD: ”Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Durabilă” aflat sub egida Academiei Române. apă şi sol. astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului. Prin OUG nr. în aer. în acord cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a obligaţiilor din convenţiile internaţionale din acest domeniu. care a asigurat reprezentarea tuturor partenerilor sociali. sunt stabilite „măsurile necesare pentru prevenirea sau. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a fost realizată de un Grup de Lucru constituit în baza HG nr.305/15. pentru reducerea emisiilor provenite din activităţile industriale pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu (anexa nr.1).152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. la care România este parte”. Acest document este născut din dorinţa şi nevoia tuturor de a creşte bunăstarea şi prosperitatea fiecărui român şi a societăţii în ansamblu. definind totodată ţinta comună de a realiza mai mult cu mai puţine resurse”.Implementarea dezvoltării durabile în România Pentru prima dată în România.04. în cazul în care aceasta nu este posibilă. aprobată prin Legea 84/2006. considerat în întregul său. .

luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora. utilizarea eficientă a energiei. evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului.Obligaţiile de bază ale titularului unei activităţi industriale luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării. evitarea producerii de deşeuri. iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică. luarea măsurilor care să asigure că nicio poluare importantă nu va fi cauzată. valorificarea lor. iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată. . luarea măsurilor necesare. în cazul încetării definitive a activităţilor pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora. în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile. neutralizarea şi eliminarea acestora.

. Dezvoltarea unui sistem legislativ şi instituţional coerent. a complementarităţii şi corelării între toate sectoarele economice şi sociale. într-un mod care să garanteze şi calitatea vieţii generaţiilor viitoare.Obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă Obiectiv fundamental . în contextul tendinţelor majore pe plan mondial şi în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de România. compatibil cu cel al ţărilor din UE şi consolidarea democraţiei prin stimularea participării civice. Redimensionarea şi remodelarea structurii economico-sociale. printr-un sistem de indicatori cantitativi şi calitativi determinabili. tehnologice şi informaţionale. pe plan internaţional din toate sectoarele economice şi sociale. Formarea resursei umane la nivelul exigenţelor ştiinţifice.creşterea bunăstării şi prosperităţii individuale a ansamblului social la nivel naţional. Stoparea procesului de deterioare a Capitalului Natural şi iniţierea refacerii acestuia. Obiective principale Asigurarea stării de sănătate a populaţiei. Asigurarea unei creşteri continue şi stabile a nivelului de trai şi în concordanţă cu criteriile de integrare în UE. Stabilirea sectoarelor şi direcţiilor cu potenţial competitiv ca priorităţi ale dezvoltării durabile. sociale şi de protecţie a mediului. urmărind o dezvoltare economică în limitele de suport ale Capitalului Natural. Monitorizarea şi evaluarea permanentă a performanţelor economice. în scopul dezvoltării umane durabile. şi transformarea ei într-un sistem durabil.

cu ierarhizare pe trei niveluri: nivelul 1: indicatori principali (de bază). nivelul 2: indicatori complementari. inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE. Principala funcţiune a indicatorilor este de a răspunde cerinţelor de monitorizare.Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). pe care Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă le exprimă. conform INS (1) Indicatorii urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de acţiune la orizontul anilor: 2013. 2020. nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. asociate cu termenele ţintelor propuse. Setul de indicatori de dezvoltare durabilă pentru România este structurat pe obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi instituţiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene. acoperind pachetul de politici pe care aceasta le generează. care la rândul lor reprezintă angajamente politice legate de obiectivele strategice ale dezvoltării durabile. 2010 Institutul National de Statistica . 2030. stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă şi sunt construiţi pe baza informaţiilor care sunt disponibile în Institutul Naţional de Statistică. utilizabili pentru monitorizarea şi revizuirea programelor de dezvoltare durabilă.

sociali şi de mediu. Baza de date (IDDR) cu IDD pentru România include 103 indicatori. cu seriile de date disponibile în sistemul statistic naţional începând din anul 2000. definiţii. într-o structură piramidală indicatori economici. 2010 Institutul National de Statistica . conform INS (2) Sistemul IDD pentru România este armonizat şi congruent cu sistemul de indicatori utilizat la nivelul UE. sub-teme. Sistemul integrează. concepte. clasificări şi nomenclatoare asociate. pe măsura dezvoltării şi disponibilizării acestora.Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). in functie si de feed-back. 37 indicatori de nivel 2 şi 47 indicatori la nivelul 3. utilizabili pentru evaluarea tridimensională a dezvoltării durabile în România. metode de calcul. ierarhizaţi. Baza de date va fi actualizată şi completată cu alţi indicatori. urmărind pilonii de bază: arhitectură: structură ierarhică pe teme. astfel: 19 indicatori de nivel 1. domenii de intervenţie.

pe 27 iunie 1985 şi a fost prezentată Statelor Membre pentru implementare pe 3 iulie 1985.03. Directiva 85/337/EEC privind evaluarea impactului asupra mediului a unor proiecte publice sau private.E.1997 EIM în cazul proiectelor şi programelor cu finanţare externă b) c) .Istoricul procesului de EIM a) Decretul american privind politica de mediu – National Environmental Policy Act (NEPA 1969) este deseori numit Magna Carta a legilor de protecţie a mediului. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu (Directiva 85/337/EEC) a fost aprobată de către Consiliul de Miniştri al U. a fost amendată prin Directiva Consiliului 97/11/EC din 3.

.National Environmental Policy Act (NEPA1969) Scopurile acestui act sunt: să stabilească o politică naţională care va asigura armonie între om şi mediul său înconjurător. NEPA cere tuturor agenţiilor federale să solicite câte un studiu de impact asupra mediului (SIM) pentru orice acţiune care poate afecta în mod semnificativ calitatea mediului uman. să crească nivelul de cunoaştere a sistemelor ecologice şi a resurselor naturale importante pentru naţiune. Promulgată în 1970. să susţină eforturile de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului şi biosferei şi de stimulare a sănătăţii şi bunăstării oamenilor. luând în considerare atât aspectele productive cât şi cele de agrement. să creeze un Consiliu al Calităţii Mediului. Această cerinţă intenţionează să includă considerentele ecologice în procesul de luare a deciziilor şi să informeze publicul despre faptul că aspectele de mediu au fost considerate la adoptarea deciziilor finale.

deci implementarea unor proceduri adecvate de rezolvare a problemelor de mediu trebuie să constituie una din preocupările lor actuale. toate cele 24 ţări membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) realizează propriile reglementări de EIM. Această abordare a fost aleasă în mod deliberat deoarece s-a considerat că procedurile de autorizare a proiectelor şi aranjamentele instituţionale în care cerinţele EIM trebuiau integrate. Până la mijlocul anului 1995. cu condiţia ca principiile şi cerinţele procedurale de bază să fie satisfăcute. . Multe din fostele state socialiste şi-au exprimat dorinţa să se alăture UE.Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu Fiind o lege cadru. difereau foarte mult în cadrul UE. statelor membre ale UE le-a fost acordată o considerabilă libertate în transpunerea ei detaliată în propriile legislaţii naţionale. Stabilirea unor modalităţi adecvate de prevenire şi rezolvare a problemelor ecologice este una din cerinţele principale ale UE pentru ţările care doresc să adere la ea.

Daunele provocate mediului pot fi remediate la sursă. Politica mediului trebuie să reprezinte o componentă a altor politici ale CE. Poluatorul plăteşte costul măsurilor luate pentru protecţia mediului. .Politica europeană în domeniul protecţiei mediului este ghidată de 4 principii formulate în Programul de Acţiune asupra Mediului: Acţiunea de prevenire este mai eficientă decât măsurile de remediere.

peste 60 de state din întreaga lume au adoptat legi de EIM.EIM în cazul proiectelor şi programelor Începând cu anul 1970. Documentul legislativ respectiv nu includea cerinţe explicite pentru evaluarea impactului şi riscului asupra mediului în sensul actual. neexistând o metodologie pentru evaluare şi pentru luarea deciziilor. În România. . prima lege de protecţie a mediului a fost introdusă în anul 1973. La nivelul Uniunii Europene exista aproximativ 250 Directive în domeniul mediului. iar autorităţile erau responsabile pentru monitorizarea calităţii mediului. printre care şi cele din Europa Centrală şi de Est.

nr. 137 – Legea protecţiei mediului. 184/1997 se referă la aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu de nivel 0. descriindu-se modurile în care se efectuează aceste studii. 125/1996. publicată ȋn Monitorul Oficial nr. Reglementările referitoare la evaluarea impactului asupra mediului sunt conţinute în Ordinul MAPPM nr. pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. aflȃndu-se ȋn proces de avizare interministerială).Regelemetari EIM … Hotărȃrea de Guvern nr. Hotărȃrea de Guvern nr. 619/1992. nr. care să permită aplicarea principiilor dezvoltării durabile ȋn politicile sectoriale.Orizonturi 2013 . În decembrie 1995 a fost promulgată Legea nr. 824 din 8 decembrie 2008. Ordinul MAPPM nr. 2 şi evaluarea riscului. bazată pe Directiva 85/337/EEC. 113/1990. . După 1990.2020 . emitent Guvernul Romȃniei. 170/1990. ministerul de resort a inclus anumite cerinţe de evaluare a impactului asupra mediului în Ordinele nr.2030. 1460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă . 1097/2001 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului ȋn politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional (această hotărȃre a fost modificată cu noi atribuţii. 1.

076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.Aviz de mediu Hotărâre nr. 1. 480 din 16 mai 2006 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de încadrare a procedurii de evaluare de mediu Manual privind SEA pentru politica de coeziune 2007-2013 . 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.Evaluarea strategică de mediu (SEA) pentru Planuri şi Programe . 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Manual pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr. 995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr.

participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu. 878 din 28 iulie 2005 .Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectelor .Legea nr. semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 Răspunderea de mediu OUG nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Ordin nr.Acord de mediu Procedura de reglementare şi competenţele de emitere a acordului de mediu sunt prevăzute în HG 445/2009 care abroga HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private şi OM 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu cu modificarile si completarile ulterioare. Ordin nr.HG nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie.Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră.accesul publicului la informaţia privind mediul Convenţia Espoo . 68 din 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului . 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră Informaţia privind mediul . adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 Convenţia Aarhus .

Scopuri ale legislaţiei privind EIM Stabilirea unei politici de mediu independente. Culegerea informaţiilor şi cunoştinţelor despre mediu. Dezvăluirea publică a efectelor în mediu ale propunerilor de acţiuni (proiecte). . Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor.

. Stabilirea unei politici de mediu independente … “nu documente mai bune. (şi) să realizeze un echilibru între populaţie şi utilizarea resurselor care să permită atingerea unor standarde înalte de viaţă şi o cât mai largă distribuţie a înlesnirilor vieţii . Scopul NEPA nu este de a genera maculatură – chiar dacă este vorba de documente excepţionale – ci de a conduce la acţiuni excelente” … Declaraţia de politică a NEPA îndrumă agenţiile federale de mediu să folosească toate mijloacele şi măsurile aplicabile “în concordanţă cu celelalte consideraţii esenţiale de politică naţională” pentru ca SUA să poată: “îndeplini responsabilităţile fiecărei generaţii ca administratori ai mediului pentru generaţiile viitoare (. este ceea ce contează..”...a. .. ci decizii mai bune..) să cuprindă o cât mai largă gamă de utilizări în mediu fără a-l degrada .

Cerând agenţiilor federale de mediu să ia în considerare consecinţele activităţilor asupra mediului şi să analizeze alternative rezonabile la aceste activităţi.b. NEPA încurajează pe autorii acestora să evite sau să reducă rezultatele distructive ale activităţilor preconizate. NEPA a determinat o creştere a receptivităţii pentru problemele de mediu în rândul guvernanţilor. companiile private şi de către persoane fizice. . Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor Un alt scop important al legilor privind EIM este de a îmbunătăţi planificarea şi luarea deciziilor de către agenţiile guvernamentale. făcând astfel ca proiectele să devină mai puţin dăunătoare pentru calitatea mediului. In ceea ce priveşte proiectele individuale. NEPA a apărut ca urmare a neputinţei agenţiilor federale de mediu din SUA de a conferi suficientă greutate problemelor de mediu. prin analizarea alternativelor şi a măsurilor de remediere.

la timp şi în public. comunice opiniile factorilor de decizie care să Mecanismul specific al acestei examineze atent aceste opinii. Dezbaterea publică a efectelor induse în mediu de propunerile de investiţii (proiecte) Scopul cel mai important al legilor privind EIM îl constituie culegerea şi dezvăluirea 1. unor riscuri de mediu. Dreptul primordial de mediu. măsurile ce fac ca riscurile asumate completă. este receptorul tuturor daunelor în mediu cauzate aşadar dreptul de a alege. a informaţiilor să fie rezultatul unei alegeri privind activităţile ce pot afecta mediul. deoarece fără o cunoaştere în 5. dreptul să cunoască. Pasul următor îl reprezintă diseminarea informaţiilor către public. 3. să se intereseze şi să răspundă unei informaţii cât mai complete. Populaţia va fi 2. fundamentate pentru justificarea deciziilor de mediu. Primul pas este informaţia. Importanţa implicării publicului: 4.c. Nu se poate informări îl constituie evaluarea de îndeplini cerinţa ca aprobarea să fie dată mediu. care este un element esenţial reprezentativ – pentru a putea servi în mod pentru deciziile ce implică asumarea legitim drept consimţământ al publicului. Participarea publicului printr-un un mijloc detaliu a efectelor nu se poate lua o eficient prin care publicul afectat să-şi decizie bine fundamentată. . iar acest de activitatea autorizată şi prin urmare are drept a fost deseori refuzat.

Aceste informaţii pot ajuta oamenii de ştiinţă să elaboreze inventare sigure ale resurselor de mediu dintr-o regiune. Studiind efectele în mediu ale proiectelor de dezvoltare. EIM poate avea şi un scop foarte practic acela de a culege informaţiile necesare pentru a determina responsabilităţile legale ale unui obiectiv conform unor legislaţii diferite. îmbunătăţind astfel concepţia proiectelor viitoare. investitorii pot evalua şi compara eficienţa diferitelor alternative şi măsuri de remediere. . ajutând astfel factorii de decizie şi investitorii să obţină informaţii despre inter-relaţiile complexe dintr-un sistem ecologic. Culegerea datelor şi informaţiilor despre mediu EIM cuprinde o evaluare a stării iniţiale a mediului.d. factorii de decizie. proiectanţii.

• impactul indirect.alterarea mediului fizic.Tipuri de impacturi analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora “Impactul în mediu” . eveniment care conduce la declanşarea demersului privind EIM. .economic. Este necesar însă să fie evaluat: • impactulul direct. • impactul cumulativ • impactul sinergic al activităţii propuse (în fiecare alternativă) asupra mediului biofizic şi socio .

monumente).Tipuri… Efecte “directe” sunt acelea provocate de acţiuni care se produc în acelaşi timp şi în acelaşi loc. b. Medii receptoare (apă. Impactul cumulativ este: “impactul în mediu rezultat din acumularea impactelor unei acţiuni când ea se adaugă altor acţiuni trecute. fauna). Fiinţele vii receptoare care trăiesc în aceste medii (oamenii. dar sunt totuşi în mod raţional previzibile”. c. flora. sol). prezente sau în mod rezonabil previzibile pentru viitor. Mediul amenajat (structuri. . aer. Efectele “indirecte” sunt definite ca cele “care sunt provocate de acţiune şi apar mai târziu în timp sau în spaţiu. Receptorii… a. clădiri.

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

alte agentii . Conducătorii Autorităţile competente Factorii de decizie. cetateni. Specialistii Consultanţii Firme de consultanta Experti de mediu. alte institutii Publicul ONG. formatori EIM. centre EIM.Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM Titularul proiectului sau al activităţii Managerii de vârf. mass media. compartimentelor administrative Personalul tehnic compartimentelor Personalul tehnic Alte categorii specialisti Manageri Universitati.

Actorii implicati în procesul EIM şi interacţiunile dintre acestia .

sol sau în emisii/evacuări. . apă. în baza unui bilanţ de mediu realizat anterior cu ocazia schimbării proprietarului. Pragul de alertă reprezintă concentraţii de poluanţi în aer. Acestea se referă la obiectivele calitative şi cantitative minime de mediu şi durata maxim admisibilă pentru conformarea cu cerinţele de mediu. care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea cantităţilor de poluanţi din emisii/evacuări. precum şi orice alte cerinţe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competentă. Pragul de intervenţie corespunde concentraţiilor de poluanţi în aer. sol sau în emisii/evacuări la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări. Poluare potenţial semnificativă există atunci când concentraţiile de poluanţi în mediu depăşesc pragurile de alertă. apă. iar poluare semnificativă atunci când concentraţiile de poluanţi depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.Indicatori şi programe pentru evaluarea impactului de mediu Obiectivele (obligaţii) de mediu minim acceptate cuprind un set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competentă.

Programul pentru conformare Plan de măsuri propus de titularul unei activităţii existente. cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu. de către autoritatea competentă. 2. Programul de conformare poate avea două secţiuni: 1. . etapele. termenele. Măsurile pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale activităţilor asupra mediului. Programul de conformare este necesar pentru orice obiectiv care continuă sau care încetează activitatea şi care aduce prejudicii mediului prin funcţionarea curentă sau anterioară. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. Programul stabileşte măsurile de conformare. Evaluarea porejudiciilor se realizează prin bilanţul de mediu. costurile şi responsabilităţile necesare realizării acestora. raportând starea mediului şi măsurile necesare de remediere la standardele şi reglementările în vigoare. Măsurile de remediere a efectelor activităţilor anterioare asupra mediului.

constatările şi sarcinile stabilite de autorităţile de control care răspund de protecţia factorilor de mediu. sugestiile şi propunerile primite de la populaţie şi de la asociaţiile neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice.Elaborarea programului de conformare ia în considerare: concluziile Bilanţului de Mediu.. ofertele. diversele materiale de documentare etc. . studiile. porecum şi de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. datele deţinute de titularul activităţii şi de autorităţile administraţiei publice locale privind emisia şi imisia poluanţilor în mediu.

.

Cadrul legislativ pentru evaluarea strategica a mediului

Obiectivele Evaluarii Strategice a Mediului (SEA)
Obiective generale: asigurarea unui nivel înalt de protecţie a mediului; integrarea aspectelor de mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe care promovează dezvoltarea durabilă. Obiective specifice din perspectiva obiectivelor de protecţie a mediului şi ale dezvoltării durabile: asigurarea că efectele implementării planurilor şi programelor sunt luate în considerare în timpul pregătirii lor şi înainte de adoptarea acestora; stabilirea unui set de cerinţe procedurale comune, necesare pentru a contribui la un nivel înalt de protecţie a mediului. stabilirea unui cadru legislativ consecvent, care să permită adoptarea/aprobarea planurilor/programelor pe baza informaţiilor de mediu obţinute în derularea procedurii şi care să contribuie la punerea în practică a unor soluţii durabile si eficiente.

Evaluarea strategica a mediului
Nu se aplică urmatoarelor planuri şi programe: a) al căror unic scop este apărarea naţională sau protecţia civilă; b) financiare sau bugetare; c) privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin Fondul European de Orientare şi Garantare a Agriculturii - Secţiunea Garantare, pe anul 2007 Se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se finalizează înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă: a) etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluării de mediu; b) etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a raportului de mediu; c) etapa de analiză a calităţii raportului de mediu si luarea deciziei.

.

Etapele unui proces de evaluare a impactului asupra mediului .

de a compara diferitele alternative (tehnologice şi de amplasament). în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului. ceea ce conferă un caracter complex metodei. ceea ce face evaluarea totală mai obiectivă. Scheme (diagrame) sau grafuri Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. Listele de control mai complexe vor acoperi impacturile pe termen lung sau scurt. efectele reversibile sau ireversibile. De subliniat că metoda permite evaluarea atât a impactului direct cât şi a celui indirect. Liste de control În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în timp. Metoda matricilor de impact implică construirea unei matrici în care pe o coordonată sunt specificate activităţile evaluate. care poate fi nu foarte complicată. În prezent. deci uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile. La intersecţia activităţilor cu factori ecologici sunt cuantificate intensitatea şi importanţa impactului. impacturile locale sau exterioare. înainte de toate. în matricile de evaluare a impactului se folosesc scări şi grile de bonitate pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici. Scopul este. iar pe cealaltă coordonată sunt prezentaţi factorii ecologici potenţial afectaţi. Pot fi implicate atât efectele de ordinul întâi (impactul direct). Matrici de impact Reprezintă una din metodele cele mai utilizate într-un proces de EIM. Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile. Avantajul acestor tehnici îl constituie faptul că asigură reprezentarea grafică a rezultatelor. Hărţile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta amplasamentului proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia amploarea şi specificul impactului. . această metodă se realizează prin Sistemul de Informaţii Geografice (GIS). De obicei.Metode si tehnici de cuantificare a impactului de mediu Reprezentări grafice Aceste metode presupun reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu. cât şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect).

Metoda indicelui de poluare globala proposa de Rojanschi (1997) si imbunatatita de Popa (2005) - (Ipg)

Indicele de poluare globala - calcul

Si I PG = Sr 1997
2005

Si – area figurii geometrice ce descrie starea ideala a mediului, Sr - area figurii geometrice ce descrie starea reala a mediului (situatia evaluata).

4

3 10
0

10 Si 10 Sr 2

I PG =

100 b
2

1
-

10

b

Media notelor de bonitate acordate tuturor indicatorilor considerati in procesul de evaluare

Clasificarea impactului
IPG IPG = 1 1 <I PG < 2 2 < IPG < 3 3 < IPG < 4 4 < IPG < 6 peste 6

b
10 9,999 – 7,072 7,071 – 5,774 5,773 – 5,001 5 – 4,083 ≤ 4,082

Clasa A B C D E F

Starea de sănătate a mediului Mediu natural neafectat de activitatea umană Mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor de viaţă Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de viaţă Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

. Permite compararea stării unei zone în diferite momente în timp. în timp ce calcularea indicelui de poluare globală prin metoda lui Rojanschi se poate realiza dacă sunt analizate minim trei componente de mediu.Avantaje - - Oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului. a calităţii acestuia. oferind posibilitatea urmăririi evoluţiei atât a calităţii diferiţilor factori de mediu cât şi a calităţii globale a mediului în zona respectivă. la un moment dat. Rezultatele finale despre starea globală a calităţii mediului pot fi obţinute calculând numai media aritmetică a notelor de bonitate acordate fiecărei componente de mediu evaluate. Starea de sănătate. respectiv de poluare a mediului poate fi evaluată folosind doar 2 componente de mediu. Permite compararea între ele a unor zone diferite cu condiţia ca acestea să poată fi analizate pe baza aceloraşi indicatori.

Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) .

ecuatii ( a1) x ( a2 ) = aT (b1) +(b2 ) +(b3 ) = bt (aT) x (bT) = ES (a1). (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (B). aT este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A). bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B). ES este scorul de mediu pentru factorul analizat . (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (A).Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) . (b1). (b2).

Criterii de evaluare a scorurilor de mediu Criteriul A1 Importanţa condiţiei Scala 4 3 2 1 0 +3 +2 +1 0 -1 -2 -3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Descrierea Important pentru interesele naţionale/internaţionale Important pentru interesele regionale/naţionale Important numai pentru zonele aflate în imediata apropiere a zonei locale Important numai pentru condiţia locală Fără importanţă Beneficiu major important Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului Îmbunătăţirea status quo-ului Lipsă de schimbare/status quo Schimbare negativă a status quo-ului Dezavantajele sau schimbări negative semnificative Dezavantajele sau schimbări majore Fără schimbări Temporar Permanent Fără schimbări Reversibil Ireversibil Fără schimbări Ne-cumulativ/unic Cumulativ/sinergetic A2 Magnitudinea scimbării/efectului B1 Permanenţă B2 reversibilitate B3 Cumulativitate .

Conversia scorurilor de mediu în categorii Scorul de mediu +72 la +108 +36 la +71 +19 la +35 +10 la +18 +1 la +9 0 -1 la -9 -10 la -18 -19 la -35 -36 la -71 -72 la 108 Categorii +E +D +C +B +A N -A -B -C -D -E Descrierea categoriei Schimbări/impact pozitiv majore Schimbări/impact pozitiv semnificativ Schimbări/impact pozitiv moderat Schimbări/impact pozitiv Schimbări/impact uşor pozitiv Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică Schimbări/impact uşor negativ Schimbări/impact negativ Schimbări/impact negativ moderat Schimbări/impact negativ semnificativ Schimbări/impact negativ major .

Matricea simpla de interactiune .Matricea lui Leopold .

aceasta este notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă în funcţie de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai importante. O „matrice simplă de interacţiune” afişează acţiunile proiectului sau activităţile de-a lungul unei axe. cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei. a factorilor de mediu adecvaţi. .Matricea lui Leopold Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii (1971) (cunoscută sub numele de matricea lui Leopold) va fi folosită ca un exemplu de matrice simplă. Când o acţiune sau activitate dată se aşteaptă să cauzeze o schimbare a factorului de mediu.

a lui Leopold .Matricea simplă de interacţiune.

Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara de bonitate şi care depinde în primul rând de experienţa şi exigenţa evaluatorului. . precum şi de posibilitatea aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la un moment dat şi a ponderii acesteia în determinarea stării generale de calitate a mediului.

Metoda de evaluare integrata a impactului si riscului de mediu (SAB) .

materii in suspensie. metale grele. CBO.introducere Activităţi cu impact asupra mediului.Metoda integrată de evaluare cantitativă. fosfati. etc. substante extractibile. reziduu fix. instalaţii poluante AER Caracterizare calitate: indicatori de calitate specifici (CO. SOL Componenta “OM” expusă la efectul global de poluare APA SUBTERANĂ . pulberi) APA DE SUPRAFAŢĂ Caracterizarea solului folosind indicatori de calitate specifici instalaţiei evaluate MEDIUL Caracterizare calitate apa: CCO Cr –Mn. sulfati.

. precum şi modul de calculare al acesteia.Principii de lucru S-au avut în vedere princiiple de evaluare a impactului asupra mediului ale metodei matricii importanţă. din care s-a preluat noţiunea de importanţă acordată componentei de mediu evaluată. Sistemul de evaluare a mediului (Environmental Evaluation System) cuprinde estimarea şi cuantificarea impactelor de mediu evaluate în termeni de unităţi măsurabile ca fiind “unităti de importanţă de mediu” (UI). Scorurile de impact de mediu acordate în evaluările de impact asupra mediului au la bază două componente: magnitudinea impactelor de mediu şi importanţa.

perceput ca posibil impact. Exista. atunci când se ating valorile pragului de alertă (70% din concentraţia maximă admisă). un anumit stress.Principii … Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maximă admisă. atunci calitatea componentei de mediu este bună spre foarte bună. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată în mediu la un moment dat pentru un anumit poluant. . hazard asupra calităţii componentelor de mediu. ceea ce face să apară un risc pentru componentele de mediu evaluate. totuşi. iar când are valori apropiate de unu sau mai mari. Valorile indicatorilor de calitate pentru componentele de mediu din zona evaluată trebuie să fie conform standardelor naţionale (sub limita maximă admisă). Când acest parametru notat Q are valori care tind spre zero. atunci se consideră calitatea componentei de mediu foarte “săracă”.

. fiecărei componente de mediu considerate în procesul de evaluare. apa subterană. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată la un moment dat pentru un anumit indicator de calitate. se foloseşte metoda matricii de calcul. specific componentei de mediu evaluate. solul şi aerul. Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maxim admisă. După care se atribuie gradul de importanţă. Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate în calcularea unităţilor de importanţă.Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Într-o primă etapă se stabilesc componentele de mediu considerate în evaluarea impactului şi a riscului. de la 0 la 1. obţinânduse mai întâi scoruri normate şi apoi unităţile de importanţă pentru fiecare componentă de mediu. în acest caz: apa de suprafaţă.

unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”. îi este asociat un risc de mediu. Magnitudinea impactelor de mediu depinde de parametrul calitatea mediulu. Odată ce au fost cuantificate impactele induse asupra fiecărei componente de mediu. se calculează riscurile asociate acestor impacturi. depinde în mod direct de concetraţia poluantului în mediu. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu evaluate se bazează pe opinia şi experienţa evaluatorilor şi funcţie de specificul activităţii/instalaţiei evaluate. . Astfel. Fiecărui impact de mediu calculat în funcţie de indicatorul de calitate “i”.Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la 1. Ulterior aceste valori sunt calculate folosind matricea. impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu.

la un moment dat.Calitatea componentei de mediu evaluată CMA Q= Cdet CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată. . Cdeter – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată.

0 2.0 0. 1.143 0.00 0.9 Apa suprf.8 0.8 0.25 1.50 1. se obţin “unităţile de importanţă” .25 Scoruri normate Componenta Apa subt. Apa suprf.0 1.1 0. Aer Sol Apa subt. 1.294 1. Aer Sol Total (verificare) 0.Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu Componenta Apa subt.5 0.000 308 255 143 294 1000 Aer 2.0 2.0 Sol 1.308 0. Apa suprf.255 0.0 Unităţi de importanţă rezolvând matricea pe linie.5 1.

Cuantificarea impactului de mediu UI UI ⋅ C det er IM = = Q CMA impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu. .

Cuantificarea riscului de mediu RMj.0 0.3 <0.9 0.31-0. în 10% din cazuri se poate întampla în cazuri excepţionale. 1% Unităţi de probabilitate 0.91-1.61-0.05 aproape sigur s-ar putea realiza în 90% din cazuri .i x Pj Descrierea probabilităţii Probabilitate cu siguranta probabil putin probabil rar Descriere se realizează în 99% din cazuri se poate întampla în 50% din cazuri se întamplă uneori.05-0.6 0.i = IMj.

15 11.87 187.82 57. mg/kg Cd.64 161.50 582. mg/mc subst.98 3215.5 8.37 1.64 0. mgO2/l NO3-.33 361.87 100.extract.77 43. impactului si riscului de mediu Comp.37 4.94 893.86 100.25 87.56 324.82 1459.33 0.39 2. mg O2/l 25 28.7 3462 29. mg/kg Ni.61 4589. 1 1 n APA subt.02 138.00 350 50 5 2000 500 500 10 600 13.06 1.65 50.0 932. de mediu APAsuprf.58 0.75 131.25 CCO-Cr.48 156.57 0.53 40.51 3. mgO2/l CBO5.93 12. 1 2 3 AER 1 2 3 SOL 1 2 3 4 5 CCO-Cr.12 395.00 50.71 27.50 1275.60 46.45 102.58 16.40 28. mg/kg Cr total mg/kg 5.00 5. mg/kg Cu.98 3357.mg/l NOx mg/mc COV mg/mc Pulberi susp.Calcularea automata a parametrului calitate.8 30.78 30.32 Indicator de calitate CMA1 CM2 Q3 IM4 RM5 .90 0.38 6. Nr.

impropriu formelor de viata Risc de mediu <100 100-200 200-350 Descriere riscuri neglijabile/ nesemnificative riscuri minore. toate activitatile ar trebui încetate 500-700 350-700 700-1000 700-1000 >1000 >1000 . dar trebuie avute în vedere/monitorizate riscuri medii la un nivel acceptabil. sunt necesare masuri de prevenire şi control riscuri majore. sunt necesare masuri de prevenire. trebuie monitorizate riscuri medii la un nivel inacceptabil.Clasificarea impactului şi riscului de mediu Impact de mediu <100 100-350 350-500 Descriere mediu neafectat de activităţile umane/calitate naturala mediu supus efectelor activităţilor umane în limite admisibile mediu suspus efectelor activităţilor umane provocand stari de disconfort mediu supus efectelor activităţilor umane provocând tulburări formelor de viată mediu grav afectat de activităţile umane mediu degradat. control şi remediere Riscuri catastrofale.

00 200.00 Surface water Ground water Soil Environmental risk Air 128.00 0.47 430.00 600.00 1200.01 1491.00 1363.12 Environmental impact .00 800.00 1000.61 177.84 1400.63 34.Dependenţa impact – risc de mediu 1600.84 423.00 400.68 407.

fără să depindă în mod expres de experienţa evaluatorului de mediu. determinate în mediu la un moment dat.Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate uşor de aplicat. . impactul şi riscul de mediu sunt calculate plecând de la concentraţiile poluanţilor. nu este o metodă subiectivă. ceea ce face să reflecte realitatea într-un mod obiectiv. facilitează procesul decizional de monitorizare. prevenire poluare sau închidere instalaţie.

Programul este flexibil. Metoda este ideala pentru situatii în care impactul deşi este în limite admisibile. riscul are valori care îl încadrează la riscuri medii spre majore. rezultatele finale nefiind influenţate de experienţa evaluatorului. Metoda poate fi extinsă sau restrânsă la mai multe.Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate Algoritmul propus pentru calcularea impactului şi riscului de mediu. respectiv mai puţine componente de mediu condiderând mai mulţi sau mai puţini indicatori de calitate pentru caracterizarea componentelor de mediu evaluate. poate fi aplicat pentru diferite instalaţii/activităţi. . elaborat în programul Excel.

Evaluarea riscului de mediu conform Ordinului MAPPM nr. 184/1997 .

Necesitatea unor informaţii suplimentare privind riscurile poluării identificate sau ale activităţilor poluante. desfăşurate pe un amplasament. . 184/1997) face analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale unui impact de mediu.Risc de mediu Evaluarea riscului de mediu (conform Ordinului Ministerial nr. poate determina autoritatea competentă de mediu să solicite realizarea evaluării riscului pentru a determina probabilitatea unei daune şi posibilii păgubiţi prin această daună. Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor prezenta acelaşi risc sau vor necesita acelaşi nivel de remediere.

mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifetări) şi calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi consecinţele pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat). .Evaluarea riscului definită de către Banca Mondială proces pentru identificarea. evaluarea riscului implică o estimare (incluzând identificarea pericolelor. analizarea şi controlarea pericolelor datorate prezenţei unei substanţe periculoase dintr-o instalaţie".

Resurselor şi receptorilor expuşi riscului. prin identificarea: Agenţilor poluanţi sau a pericolelor cele mai importante. Măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un "nivel acceptabil".Evaluarea riscului are scopul de a controla riscurile provenite de la un amplasament. Riscurilor importante care apar pe amplasament. . Mecanismelor prin care se realizează riscul.

cu praguri limită stabilite la nivel internaţional pentru a determina expunerea în siguranţă la diferite substanţei chimice pe anumite perioade de timp. Standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au fost dezvoltate pentru nivelurile concentraţiilor acceptate ale poluanţilor în atmosferă şi pentru limite orientative pentru sănătatea umană (şi recent pentru sănătatea mediului). pentru diferiţi parametri. .Evaluări ale sănătăţii Au în vedere protecţia şi igiena muncii.

folosind diferite instrumente sofisticate.Evaluări ecologice Compară concentraţiile preconizate ale poluanţilor în mediu cu pragurile toxice estimate. cu un număr de sisteme de punctaj pentru clasificarea amplasamentelor. Evaluarea ecologică a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc. în scopul evaluării securităţii unei emisii propuse. .

conform Ord. Ţinta/Receptor – reprezintă obiectivele asupra cărora acţioneaza efectele dăunatoare ale anumitor substanţe toxice de pe amplasament. plante. Calea de acţionare – reprezintă calea pe care substanţele toxice ajung la punctul la care au efecte dăunătoare. Acestea sunt numite în termeni legali obiective protejate. nivelul lor de toxicitate şi efectele particulare ale acestora. 184/1997 Pericol/sursă – se referă la poluanţii specifici care sunt identificaţi sau presupuşi a exista pe un amplasament. aer sau apă. fie prin ingerare directă sau contact direct cu pielea.Evaluarea calitativă a riscului. sau prin migrare prin sol. . care pot include fiinţe umane. resurse de apă şi clădiri (sau fundaţiile si folosinţele acestora). animale.

Evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape: descrierea intenţiei. estimarea mărimii consecinţelor. identificarea consecinţelor. estimarea probabilităţilor consecinţelor . identificarea pericolului.

riscul este probabiltatea apariţiei unui efect negativ într-o perioada de timp specifică: Risc = Pericol x Expunere Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc.Conform Ordinului 184/1997. În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere. .

conform Ordinului 184/1997 Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc. atribuindu-se un punctaj aleatoriu. În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere. Conform Ordinului 184/1997.Evaluarea riscului de mediu. . unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt considerate descrescător. cuantificarea riscului se bazează pe un sistem simplu de clasificare.

R=PxG Model simplificat Probabilitatea 3 = mare 2 = medie 1 = mică Gravitatea 3 = majoră 2 = medie 1 = usoară Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate. de exemplu 3 (mare) x 2 (medie) = 6. . pentru a obţine o cifra comparativă. Aceasta permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri. cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. Cu cât rezultatul este mai mare. gravitate).

fermentaţie Proc. fermentaţie Proc. levigat.Matrice pentru evaluarea calitativa a riscului de mediu . subsol Aer apa Atingere sursă Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Importanta riscului medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie mica medie medie medie medie medie Necesitate lucrari remediere Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Da Da Da Da .extrct Deşeuri. manipulări Proc. fermentaţie Proc. ape uzate Pericol toxic toxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic toxic Sursa Depozit deşeuri.exemplu Agent poluant Pulberi SO2 CO NO2 COVNM Hidrocarb petroliere/ subst. fermentaţie rezervoare CLU platforme Cale Emisii inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Deversari Scurgeri Scurgeri Infiltraţii Tinta Aer om Aer om Aer om Aer om Aer om Apa om sol Sol.

Diagrama arbore .exemplu .

proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proceselor). . stabilirea priorităţilor. Realizarea unui tablou cât mai complet al interacţiunilor dintre desfăşurarea unei activităţi şi mediu. Promovarea produselor (proceselor) pe piaţă-marketing (exemplu revendicări referitoare la mediu. Furnizarea de informaţii factorilor de decizie care să conducă la identificarea şanselor de îmbunătăţire a calităţii mediului în industrie (de exemplu pentru planificarea strategică. schema de ecoetichetare sau declaraţia de mediu a produselor).Evaluarea ciclului de viata (ECV) Obiective Înţelegerea interdependenţei dintre activităţile umane şi consecinţele lor asupra mediului. identificarea fazelor ciclului de viaţă cu consecinţe majore asupra mediului şi selectarea indicatorilor relevanţi pentru mediu inclusiv a tehnicilor de cuantificare a acestor indicatori. Facilitarea dialogului constructiv între reprezentanţii societăţii preocupaţi de calitatea mediului.

ECV trebuie să cuantifice pe cât posibil intervenţiile asupra mediului. . ECV trebuie să abordeze toate formele relevante ale intervenţiilor umane asupra mediului.Evaluarea ciclului de viata (ECV) – Principiile generale ECV trebuie dezvoltată pentru a fi utilizată la compararea produselor. ECV trebuie să cuprindă întregul ciclu al produsului.

aprecierea şi tehnicile de analiză a calităţii datelor.Evaluarea Impactului Ciclului De Viaţă a) b) c) d) normarea. . Normarea şi aprecierea (ponderarea) presupun transformarea rezultatelor indicatorilor în timp ce tehnicile de analiză a calităţii datelor ca: analiza de senzitivitate şi analiza de incertitudine analizează direct rezultatele indicatorilor. gruparea.

EPE pune accent pe descrierea performantei de mediu a unei organziatii.EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU EPE este un proces si un instrument de management intern destinat sa furnizeze managementului informatii sigure si verificabile in mod continuu. iar evaluarea ciclului de viata (ECV) este o tehnica pentru evaluarea aspectelor de mediu si impacturilor potentiale asociate sistemelor de produse si servicii. pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei satisface criteriile stabilite de managementul organizatiei (SR EN ISO 14031. EPE si auditurile de mediu ajuta managementul unei organizatii sa evaluaeze starea performantei sale de mediu si sa identifice zonele de imbunatatire. 2001). .

Modelul procesului EPE .

informatii privind eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a organizatiei. Indicatorul de performanta operational reprezinta un indicator al performantei de mediu care ofera informatii privind performanta de mediu a activitatilor organizatiei.Indicator al performantei de mediu Furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei. .

Indicatori pentru EPE MPI EPI OPI furnizeaza informatii despre eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a activitatilor organizatiei. furnizeaza informatii despre performanta de mediu a activitatilor organizatiei ECI furnizeaza informatii despre starea mediului. care pot ajuta o organizatie sa inteleaga mai bine impactul actual sau potential al aspectelor sale de mediu si sa sprijine planificarea si implementarea procesului de evaluare a performantei de mediu .

. Prevenirea poluarii) Identifice tendintele performantei de mediu. Identifice oportunitatile strategice. Identifice aspectele de mediu semnificative. Creasca eficienta si eficacitatea organziatiei.Avantajele evaluarii performantei de mediu Informatiile furnizate in cadrul procesului de evaluare a performantei de mediu pot ajuta organziatia sa: Determine toate actiunile necesare pentru realizarea criteriilor sale de performanta de mediu. Identifice oportunitati pentru un management bun al aspectelor sale de mediu (ex.

iar acest tip de evaluare nu este supusa niciunui proces de auditare sau certificare. prezente si viitoare.Evaluarea de mediu a amplasamentelor si organizatiilor reprezinta un proces de identificare a concordantei cu obiectivele de mediu. ca rezultat al activitatilor trecute. Determinarea consecintelor activitatii. reprezentantul evaluatului si evaluatorul. se realizeaza conform ISO 14015:2005. EMAO implica trei categorii de actori principali: clientul. conform ISO 14014:2005 este optionala. . de identificare a problemelor de mediu si de determinare a consecintelor activitatii asupra amplasamentului si organizatiei.

Procesul EMAO .

Evaluarea propriu zisa .

Convenirea impreuna cu clientul a metodei si a formatului pentur raportare.Responsabilitatile evaluatorului Asistarea clientului atunci cand este cazul pentru a stabili obiectivele. Desemnarea membrilor echipei pentru efectuarea unor parti componente ale evaluarii. Obtinerea acrodului clientului pentru echipa de evaluare. Pregatirea planului de evaluare si obtinerea acordului clientului si daca este cazul si cel al reprezentatnului evaluatului. Crearea si mentinerea documentelor de lucru sunt liste de verificarea si protocoale. domeniul si criteriile de evaluare (inclusiv identificarea si stabilirea prioritatii zonelor evaluate). Pregatirea si furnizarea raportului catre client. Stabilirea consecintelor asupra activitatii. Identificarea si evaluarea problemelor de mediu. Asigurarea ca sunt disponibile abilitatile necesare pentru a indeplini obiectivele evaluarii si daca este cazul alcatuirea echipei de evaluare. daca este cazul. Colectarea si validarea informatiilor in concordanta cu planul de evaluare. . Obtinerea informatiilor initiale.

.

Matricea lui Leopold. metoda integrata . exemplu. EIM Metode pentru cuantificarea impactului si riscului de mediu: Ipg. etape.SAB. . evaluarea riscului de mediu conform Ordin 184/1997 ECV: evaluarea impactului ciclului de viata (etape) EPE: model. indicatori.De retinut… Conceptul de dezvoltare durabila Evaluarile de mediu pentru dezvoltare durabila: SEA. avantaje EMAO: definitie. MERI. responsabili/actori.