EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sef lucrari, dr.ing. Brindusa Robu
Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi Facultatea Inginerie Chimica si Protectia Mediului Departamentul Ingineria si Managementul Mediului

Obiectivele cursului

Disciplina “Evaluarea impactului asupra mediului” ofera informatiile necesare pentru sustinerea eforturilor de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului si de stimulare a sanatatii umane si bunastarii oamenilor; asigura cresterea nivelului de cunoastere a sistemelor ecologice si a resurselor naturale, importante pentru dezvoltarea generatiilor viitoare. Evaluarea impactului asupra mediului este un important instrument al managementului de mediu, alaturi de evaluarea riscului de mediu, evaluarea ciclului de viata si care ofera informatiile necesare pentru luarea unei decizii in ceea ce priveste asigurarea conceptului de dezvoltare durabila si implementarea principiului de prevenire si control integrat a poluarii. De asemenea, asigura pregatirea necesara pentru includerea considerentelor ecologice in procesul decizional si in informarea publicului privind politicile de mediu la nivel local, regional si pe plan european. Ofera fundamentele necesare pentru promovarea “Evaluarii impactului asupra mediului” ca o cerinta minima si de inceput in implementarea tehnologiilor curate.

Structura

Definitii si notiuni fundamentale Poluarea mediului. Conceptul de dezvoltare durabila Istoricul procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). Scopuri ale legislatiei privind EIM. Tipuri de impacte analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora. Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM. Proceduri si indicatori pentru evaluarea impactului asupra mediului in Romania. Metodologia EIM. Structura procesului de evaluare a impactului. Etapele procesului de EIM in cazul unei noi activitati. Evaluarea Strategica a mediului Tipuri de metode si tehnici folosite in EIM. Metoda matricii de evaluare rapida a impactului asupra mediului (MERI) Liste de control pentru evaluarea impactului potential asupra mediului. Metoda matricii simple de interactiune (matricea lui Leopold). Metoda indicelui de poluare globala propusa de Rojanschi (1991) si imbunatatita de Popa s.a. (2005). Evaluarea riscului de mediu conform Ord. 184/1997. Metoda integrata de evaluare a impactului si riscului de mediu (SAB). ECV, EPE, EMAO

prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului. din punct de vedere al protecţiei mediului. conform dispoziţiilor legale în vigoare.Definitii si notiuni fundamentale Acord de mediu – decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului. care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea. care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul. Acord integrat de mediu – act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. . Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat în scris. care acordă dreptul de a stabili condiţiile de realizare a unei activităţi încă din etapa de proiectare. Acordul poate fi eliberat poentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament. reducerea şi controlul integrat al poluării.

Activităţi cu impact semnificativ asupra mediului – activităţile care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Activităţi cu impact redus asupra mediului – sunt activităţile pentru care. în urma parcurgerii etapei de încadrare. conform prevederilor legale în vigoare. . nu se emit autorizaţii de mediu. din gospodării individuale sau dependinţe ale acestora destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor locuinţei şi/sau gospodăriei proprii şi care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protecţie. Activităţi cu impact nesemnificativ asupra mediului – sunt avute în vedere acele activităţi rezidenţiale. precum şi acele activităţi pentru care. s-a stabilit că nu supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. aşa cum sunt ele definite de legislaţia în vigoare. precum şi alte activităţi incluse în această categorie de alte prevederi legale în vigoare.

b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. ştiinţifică sau culturală deosebită. Aspect de mediu – element al activităţilor. Apărarea împotriva dezastrelor – a) măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţii. speologice sau de altă natură. cu valoare ecologică. Arie naturală protejată – zonă terestră. peisagistice. Analiză de impact – evaluarea efectului unităţilor sau activităţilor existente asupra mediului înconjurător în vederea elaborării sau realizării Autorizaţiei de mediu. . cu perimetru legal stabilit şi avand un regim special de ocrotire şi conservare. elemente şi formaţiuni biogeografice. c) măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. acvatică şi/sau subterană. paleontologice. produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul. geologice. Un aspect de mediu semnificativ este acela care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului. în care există specii de plante şi animale sălbatice.

acordului şi/sau autorizaţiei de mediu. conform dispoziţiilor legale în vigoare. potrivit legii. Aviz de amplasament – aviz conform obţinut din partea Companiei Naţionale “Apele Române” în cazuri de excepţie de la interzicerea amplasării în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice sau sociale. care dă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie. emis numai cu acordul riveranilor şi după realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor. Autorizaţie de mediu – act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ale unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acordul de mediu. nu exclude obligaţia obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare. Autorizare – parcurgerea etapelor procedurale avand drept scop obţinerea avizului. . Autorizaţie integrată de mediu – act tehnico-juridic emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului. inclusiv de noi locuinţe. Autorizaţia poate fi eliberată pentru una sau mai multe instalaţii sau părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament şi care sunt exploatate de către acelaşi titular. în anumite condiţii care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (OUG 34/2002 aprobata prin Legea 645/2002).

pentru a reduce. reducerea şi controlul integrat al poluării. disponibile – acele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv. cele mai bune – tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţia mediului în ansamblul său. întreţinută. proiectate pentru a preveni şi. cat şi modul în care instalaţia este proiectată. în determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare. care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. care face parte din acţiunea de evaluare a impactului asupra mediului. emisiile şi impactul asupra mediului a întreg. reducerea şi controlul integrat al poluării. Bilanţ de mediu – procedură de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate anterioare şi anticipate. Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques .atat tehnologia utilizată.BAT) principiul de bază pentru domeniul prevenirii. reducerii şi controlului integrat al poluării şi sunt definite ca cel mai eficient şi mai avansat stadiu în dezvoltarea activităţilor şi a metodelor de operare care indică oportunitatea practică a tehnicilor specifice pentru asigurarea în principal a bazei pentru valorile limită de emisie (ELV). exploatată şi scoasă din funcţiune. 34/2002 privind prevenirea. . luandu-se în considerare costurile şi beneficiile. prevederile OUG nr. tehnici . 34/2002. 152/2005 privind prevenirea. în condiţii economice şi tehnice viabile. acolo unde nu este posibil. astfel încata titularul activităţi să poată avea acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile OUG nr. Avizul de mediu pentru planuri şi programe – act tehnico-juridic eliberat în scris de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate ori produse sau nu în Romania. construită.

care are rol consultativ în procedura de emitere a acordului de mediu. . educativ – informativă.C. de cooperare internaţională. administrativ – instituţională. Documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) – ghiduri de referinţă BAT – documente publicate de către Comisia Comunităţii Europene rezultate din schimbul de informaţii dintre Statele Membre referitor la BAT. Dezvoltare durabilă – dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului. Componente ale protecţiei mediului – pot fi deosebite şase componente ale ansamblului activităţilor de protecţie a mediului: legislativă. constituită în anul 1984 pentru a strânge colaborarea în domeniul mediului şi al dezvoltării şi pentru a propune noi forme de cooperare capabile să rupă barierele existente.E.D. socială. economico – tehnologică. Colectiv de Analiză Tehnică (CAT) – structura constituită la nivel central / local prin Ordin al Autorităţii publice centrale de protecţia mediului/Ordin semnat de Prefect şi compusă din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale sau locale cu atribuţii şi răspunderi specifice în domeniul prozecţiei mediului. Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare – W. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.

să descrie şi să stabilească.de la surse punctiforme ori difuze ale instalaţiei. vidanjare sau vaporizare. Emisie – evacuarea directă sau indirectă. inoculare. vibraţii. injecţie. luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate. jeturi. Evaluarea impactului asupra mediului – face parte din procedura de autorizare fiind un proces menit să identifice. Efluent – orice formă de deversare în mediu. emisie punctuală sau difuză. depozitare. de suibstanţe. căldură sau de zgomot în aer. cumulative. inclusiv prin scurgere. conform legislaţiei în vigoare. sinergice. în funcţie de fiecare caz în parte şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. efectele directe şi indirecte. apă ori sol. principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi mediului . Evaluarea de mediu – elaborarea raportului de mediu. consultarea publicului şi a autorităţilor competente implicate în implementarea anumitor planuri şi programe.

solul şi subsolul. Obiectiv – o unitate industrială. Norme de calitate a mediului – un ansamblu de cerinţe care trebuie satisfăcute la un moment dat. în conformitate cu legislaţia în vigoare. Mediul înconjurător – ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul. amplasarea şi caracteristicile proiectului. cu impact sau risc de mediu asupra calităţii factorilor de mediu. sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe avandu-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu.a. socială. apa. Impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea. destinat realizării obiectivelor strategiei naţionale în legătură cu reducerea poluării şi reconstrucţia ecologică a mediului deteriorat. toate straturile atmosferei. economică ş. Fond naţional de mediu – fond special. ca urmare a desfăşurării unei activităţi antropice. Impact asupra mediului – efecte asupra mediului. comercială. sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior. extrabugetar. pentru un element de mediu dat sau ale unei părţi specifice a acestuia. inclusiv valorile materiale şi spirituale. toate materiile organice şi anorganice. . precum şi fiinţele vii.

fonică sau vibraţii) care. care afecteaza sau impiedica confortul si alte utilitati indreptatite ale mediului”. Peste anumite limite tolerabile. introdusă în mediu. Poluant – orice substanţă solidă. modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale. periclitează echilibrul ecologic. confortul fizic şi moral al omului. îngreunează activitatea economică sau atacă sănătatea. caldurii sau zgomotului. sau. termică. Poluare – orice emisie rezultata in urma unei activitati umane care poate fi nociva pentru sanatatea omului sau pentru calitatea mediului. ca rezultat al activitatii umane. rezultand periclitarea proprietatii materiale sau care deterioreaza sau interfera cu dimensiunea estetica a mediului sau cu alte utilitati legitime ale acestuia. asa cum este definita poluarea de catre prevederile OUG OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 „introducerea directa sau indirecta in aer. sau. apa sau sol. a substantelor. activităţi dăunătoare sau dezastre. bunurilor sau mediului provocat de poluanţi. sub formă gazoasă sau de vapori sau sub formă de energie (radiaţie electromagnetică. lichidă. de către autoritatea competentă. care ar putea fi daunatoare sanatatii umane sau calitatii mediului inconjurator. Prejudiciu – efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor. rezultate in dauna proprietatii materiale. vibratiilor. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. care poate cauza daune omului sub orice forma. Program pentru conformare – plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile Autorizaţiei de mediu. ionizantă. .

inclusiv derivaţii şi metaboliţii săi care. nu dispun de fondurile necesare. nu se găseşte în organismul animal sau în produsele de origine animală.şi interdiciplinară. Reconstrucţia ecologică – activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale). dar foarte necesară în ţările lumii a treia care. de suport. în mod natural. ori de amenajare a unor noi ecosisteme. de protecţie. . sau alte instalaţii sau amenajări. Proiect – execuţia lucrărilor de construcţie. poate constitui un factor de risc pentru sănătatea publică. în concordanţă cu comandamentele sociale ale unei perioade istorice date. dar care poate fi regăsită ca urmare a încorporării ei în mod conştient sau accidental şi care. însă. În reconstrucţia ecologică se utilizează “amenajamentul ecologic”. inclusiv proiectele de dezafectare. operaţie multi. Se urmăreşte maximalizarea funcţiilor de bază ale ecosistemelor: de producţie. a celei informaţionale ori sano-genetice etc. orice substanţă. prin depăşirea limitelor admise. alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului. Reziduu – în sensul normelor sanitare veterinare. Termenul de proiect definit în OG 91/2002 se referă atat proiectele de investiţii noi cat şi la cele pentru modificarea semnificativă a proiectelor existente /realizate. cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior. care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare. inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale.. Risc ecologic potenţial – probabilitatea producerii unor efecte negative asupra ecosistemelor. extrem de actuală în ţările puternic industrializate.

titularul de proiect poate fi atat persoană fizică cat şi juridică. o specificatie sau un obiectiv intern care poate fi relevant in determinarera BAT. Titularul activităţii – persoana fizică sau juridică răspunzătoare legal pentru desfăşurarea unei activităţi. Titularul proiectului – solicitantul autorizării pentru un anumit proiect sau autoritatea publică ce iniţiază un proiect. . Studiu de evaluare a impactului asupra mediului (studiu EIM) – lucrarea elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii. concesiune sau altă formă de împuternicire legală asupra dreptului de folosinţă a amplasamentului şi/sau instalaţiilor supuse procedurii de autorizare. în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului. prin drepturi de proprietate. prin care se cuantifică cauzele şi efectele negative asupra mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ. Standarde de mediu (Environmental Quality Standard / EQS) – standard de calitate a mediului: o specificcatie care trebuie indeplinita la termenul stabilit de catre o componenta de mediu asa cum este prevazut in legislatia in vigoare.

concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depăşită în cursul uneia sau mai multor perioade de funcţionare. Limitele acestei zone vor fi marcate prin borne sau semne vizibile. de asemenea. Zonă umedă – zonă cu exces de umiditate care include mlaştini. În cazul evacuărilor indirecte în apă se ia în considerare la stabilirea valorilor – limită de emisie ale instalaţiei efectul unei staţii de preepurare/epurare. cu menţiunea: zonă de protecţie sanitară. familii sau categorii de substanţe. cu condiţia ca aceasta să asigure un nivel echivalent cu valoarea – limită de emisie pentru protecţia mediului în întregul său. şi de a nu se ajunge la o încărcare cu poluanţi mai ridicată în mediu. . exprimată în funcţie de parametrii specifici.limită de emisie – masa. Valorile – limită de emisie a substanţelor se aplică la punctele de evacuare a emisiilor din instalaţie. fără a se încălca dipoziţiile legale în vigoare. Valoare . Zonă de protecţie sanitară cu regim de restricţie – teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever. Valorile – limită de emisie pot fi. în special cele considerate substanţe poluante relevante. delimitată de un nivel al oglinzii apei. Zonă inundabilă – suprafaţa de teren din albia majoră a unui curs de apă. regiuni inundabile. astfel delimitat încât prin aplicarea de măsuri de protecţie. Utilizare durabilă – folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acetsora. fiind exclus orice proces de diluţie la stabilirea acestora. în funcţie de condiţiile locale. fixate pentru anumite grupe. menţinând potenţialul lor în acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare. estuare şi lagune. limane. corespunzătoare anumitor debite în situaţii de ape mari. să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. prevăzut de normativele şi standardele de calitate.

. Utilizare durabila. Poluare potential semnificativa / poluare semnificativa. Bilant de mediu. DD. Program pentru conformare. Autorizatie/autorizatie integrata de mediu. Emisie. CAT. Impact seminifcativ. Activitati cu impact nesemnificativ /redus/seminificativ. BAT. valoarea limita la emisie. Evaluarea impactului asupra mediului. Prag de alerta/prag de interventie.De retinut… Acord/acord integrat de mediu. Poluant/poluare.

prin protejarea acestuia faţă de jocurile exterioare şi conservarea capitalului. . Conceptul de dezvoltare durabila Din perspectiva ecologică. Cu toate că. conservarea biodiversităţii permite păstrarea flexibilităţii sistemului.Poluarea mediului. dezvoltarea durabilă este axată pe stabilitatea biologică şi fizică a sistemelor. protejează valorille pentru consumurile viitoare. cât şi între generaţii (asigurarea drepturilor generaţiilor viitoare). în majoritatea ţărilor există o legislaţie clară pentru lansarea pe piaţă a acestora. Abordarea socio-culturală constă în promovarea echităţii în cadrul aceleiaşi generaţii (în special eliminarea sărăciei). Se apreciază că anual sunt omologate între 1000 şi 2000 noi produse chimice şi se produc la scară industrială în jur de 80.000 substanţe chimice. ceea ce poate să creeze surprize neplăcute mediului şi ecosistemelor respective. Viabilitatea sistemelor este esenţială pentru stabilitatea globală. efectul în viitor de cele mai multe ori este puţin previzibil. Astfel.

globală a mediului Creşterea poluării mediului Reducerea capacităţii de autoepurare a mediului Scăderea resurselor naturale Creşteri ale consumului de producţie Creşterea demografică .Principalii factori de influenţă ai poluării mediului Deteriorarea ireversibilă.

OUG 195/2006).Dezvoltarea Durabila Dezvoltarea durabilă presupune ca societatea să satisfacă cererea de consum a membrilor ei prin creşterea potenţialului productiv. dar şi prin crearea unor condiţii echitabile de acces la resursele naturale pentru toţi membrii societăţii. 2000. Legea protecţiei mediului defineşte conceptul de dezvoltare durabilă: „dezvoltarea ce corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. considerând limita de suportabilitate şi regenerare a ecosistemelor (Legea protecţiei mediului. .” O dezvoltare durabilă este o dezvoltare economică fără epuizarea resurselor.

. dezvoltarea fiind cel mai uşor de controlat prin politici şi legislaţii adecvate. încă din faza planificării acesteia.Conceptul de dezvoltare durabilă şi conexiunilor sale Integrarea obiectivelor economice cu cele ecologice şi de protecţie a mediului.

Conservarea şi sporirea resurselor naturale. Coroborarea deciziilor privind mediul şi dezvoltarea pe plan naţional cu cele de pe plan internaţional. Controlul creşterii demografice.Cerinţele minime pentru asigurarea unei dezvoltări durabile Redimensionarea creşterii economice. Controlul riscurilor. . Participarea formelor de guvernare la luarea deciziilor privind protecţia mediului. Eliminarea sărăciei.

Factorii de influenţă ai dezvoltării durabile Probleme sociale Succes economic Poluarea mediului Dezvoltare durabilă Protecţia mediului Acceptare de societate Probleme economice .

Factorii de influenta ai dezvoltarii durabile. . Conceptul de dezvoltare durabila si interactiunea acestuia cu celelalte componente de mediu.De retinut … Principalii factori de influenta ai poluarii mediului. Cerintele minime pentru asigurarea dezvoltarii durabile.

Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă „ O Europă Durabilă pentru o Lume mai bună” oferă Uniunii Europene. mai sigur şi mai sănătos – o societate care asigură o calitate mai bună a vieţii pentru generaţia noastră si pentru generaţiile viitoare. . iunie 1972. pe termen lung. Stockholm iunie 1992. . şi care promite un mediu mai curat. Realizarea acestui obiectiv.dezvoltarea economică să sprijine progresul social şi să ţină seama de mediu.politicile sociale să sprijine performanţa economică. a unei societăţi mai prospere şi corecte. o viziune pozitivă. presupune ca: . Summitul Pamantului. Johannesburg . Rio de Janeiro Septembrie 2002.politica de mediu să fie eficientă din punct de vedere al costurilor.

s-a adoptat primul Plan de acţiune pentru protecţia mediului. mediu al ONU (United Nation Environmental Programme – UNEP) cu sediul la Nairobi. . c. Stockholm – 113 state Ţările socialiste nu au participat (cu excepţia României) s-a creat un mecanism internaţional de coordonare şi supraveghere pentru b. Realizări: GEMS: Sistemul Global de Monitorizarea Mediului d. analizat şi revizuit periodic. GRID: Banca de date a Resurselor Mondiale INFOTERRA: Sistem Internaţional de Referinţă – Informaţie RISCPT: Registru Internaţional de Substanţe Chimice Potenţial Toxice Program Climatologic – 1974 “Limite extreme” afectarea stratului de ozon.5 iunie 1972 – Ziua mondiala a mediului Prima Conferinţă ONU pentru Mediu a.

Convenţia privind diversitatea biologică: prevede măsuri ce trebuie luate pentru protejarea ecosistemelor şi a diverselor forme de viaţă.Documentele de la RIO – 1992 a. .) împărţită în patru acţiuni: b. Enunţă principiile după care omenirea trebuie să se conducă în relaţiile interumane. Este o lucrare (440 pag. Întărirea rolului principalelor grupuri şi organisme internaţionale. d. e. precum şi în cele dintre om şi mediu. Agenda 21: analizează premizele şi posibilităţile de punere în aplicare a principiilor din “Declaraţia de la Rio” .principiile dezvoltării durabile. Convenţia privind schimbările climatice: reprezintă un angajament ferm al ţărilor semnatare ca până în anul 2000 să-şi reducă emisiile de CO2 la nivelul din 1990. Conservarea şi gestionarea resurselor în scopul dezvoltării. Declaraţia de principiu asupra conservării şi exploatării pădurilor c. Dimensiunile sociale şi economice. Mijloace de implementare.

adoptarea unei decizii privind răspunderea faţă de mediu şi implementarea Convenţiei de la Aarhus. Americanii au respins. printre care adoptarea Directivei referitoare la schema de reducere a emisiilor de gaze ce produc efecte de seră. Rusia a anunţat că va ratifica Protocolul de la Kyoto. însă. orice fel de negociere pe această temă. puternic poluante (petrol şi gaze).5 Septembrie 2002 – Summitul Pamantului de la Johannesburg Summitul de la Johannesburg (Summitul Pământului denumit şi Rio + 10 sau Summitul Mondial privind dezvoltarea durabilă) nu a reuşit să ofere prea multe speranţe. La 12 ani după Summitul de la Rio de Janeiro. S-a pregătit o propunere care viza favorizarea surselor reciclabile de energie (solară şi eoliană). la Johannesburg. în detrimentul celor convenţionale. Comitetul European de la Bruxelles (martie 2003) a stabilit măsuri concrete ce vor trebui luate în următorul an. .

Aceasta presupune asigurarea consolidării reciproce a diferitelor politici. 3. 2.Comisia Europeană propune o strategie structurată 1. celor două convenţii. Aceşti indicatori decurg în mod natural din obiectivele şi sarcinile pe termen lung pe care şi le propune Comisia Europeană. . un set de propuneri şi de recomandări intersectoriale pentru îmbunătăţirea eficienţei politicilor şi pentru a face posibilă dezvoltarea durabilă. determinarea progreselor va implica adăugarea unui număr de indicatori. o serie de obiective prioritare şi măsuri specifice la nivelul UE pentru abordarea problemelor care pun cele mai mari piedici dezvoltării durabile în Europa. nu acţiunea acestora în direcţii contrare. pentru monitorizarea strategiei de la Lisabona.

inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor. pentru reducerea emisiilor provenite din activităţile industriale pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu (anexa nr. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a fost realizată de un Grup de Lucru constituit în baza HG nr. astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului. Acest document este născut din dorinţa şi nevoia tuturor de a creşte bunăstarea şi prosperitatea fiecărui român şi a societăţii în ansamblu. în aer.305/15. definind totodată ţinta comună de a realiza mai mult cu mai puţine resurse”. Prin OUG nr. sunt stabilite „măsurile necesare pentru prevenirea sau. în cazul în care aceasta nu este posibilă. asistat de proiectul PNUD: ”Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Durabilă” aflat sub egida Academiei Române.1994. în acord cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a obligaţiilor din convenţiile internaţionale din acest domeniu. care a asigurat reprezentarea tuturor partenerilor sociali. apă şi sol.1).Implementarea dezvoltării durabile în România Pentru prima dată în România.04. la care România este parte”. aprobată prin Legea 84/2006.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. considerat în întregul său. .

luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora.Obligaţiile de bază ale titularului unei activităţi industriale luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării. valorificarea lor. în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile. evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului. . luarea măsurilor care să asigure că nicio poluare importantă nu va fi cauzată. utilizarea eficientă a energiei. evitarea producerii de deşeuri. luarea măsurilor necesare. iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată. în cazul încetării definitive a activităţilor pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora. neutralizarea şi eliminarea acestora. iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică.

Redimensionarea şi remodelarea structurii economico-sociale. Dezvoltarea unui sistem legislativ şi instituţional coerent. a complementarităţii şi corelării între toate sectoarele economice şi sociale. Stabilirea sectoarelor şi direcţiilor cu potenţial competitiv ca priorităţi ale dezvoltării durabile. şi transformarea ei într-un sistem durabil. în contextul tendinţelor majore pe plan mondial şi în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de România. sociale şi de protecţie a mediului. Asigurarea unei creşteri continue şi stabile a nivelului de trai şi în concordanţă cu criteriile de integrare în UE. tehnologice şi informaţionale.Obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă Obiectiv fundamental . printr-un sistem de indicatori cantitativi şi calitativi determinabili. Stoparea procesului de deterioare a Capitalului Natural şi iniţierea refacerii acestuia. compatibil cu cel al ţărilor din UE şi consolidarea democraţiei prin stimularea participării civice. Monitorizarea şi evaluarea permanentă a performanţelor economice. Obiective principale Asigurarea stării de sănătate a populaţiei. pe plan internaţional din toate sectoarele economice şi sociale. . într-un mod care să garanteze şi calitatea vieţii generaţiilor viitoare.creşterea bunăstării şi prosperităţii individuale a ansamblului social la nivel naţional. urmărind o dezvoltare economică în limitele de suport ale Capitalului Natural. Formarea resursei umane la nivelul exigenţelor ştiinţifice. în scopul dezvoltării umane durabile.

cu ierarhizare pe trei niveluri: nivelul 1: indicatori principali (de bază). pe care Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă le exprimă. utilizabili pentru monitorizarea şi revizuirea programelor de dezvoltare durabilă.Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). Principala funcţiune a indicatorilor este de a răspunde cerinţelor de monitorizare. conform INS (1) Indicatorii urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de acţiune la orizontul anilor: 2013. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi instituţiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene. 2020. acoperind pachetul de politici pe care aceasta le generează. inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE. 2030. nivelul 2: indicatori complementari. stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă şi sunt construiţi pe baza informaţiilor care sunt disponibile în Institutul Naţional de Statistică. asociate cu termenele ţintelor propuse. nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. 2010 Institutul National de Statistica . Setul de indicatori de dezvoltare durabilă pentru România este structurat pe obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă. care la rândul lor reprezintă angajamente politice legate de obiectivele strategice ale dezvoltării durabile.

definiţii. Sistemul integrează. sub-teme. Baza de date va fi actualizată şi completată cu alţi indicatori. concepte. domenii de intervenţie. clasificări şi nomenclatoare asociate. pe măsura dezvoltării şi disponibilizării acestora. 37 indicatori de nivel 2 şi 47 indicatori la nivelul 3.Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). Baza de date (IDDR) cu IDD pentru România include 103 indicatori. metode de calcul. ierarhizaţi. conform INS (2) Sistemul IDD pentru România este armonizat şi congruent cu sistemul de indicatori utilizat la nivelul UE. cu seriile de date disponibile în sistemul statistic naţional începând din anul 2000. in functie si de feed-back. utilizabili pentru evaluarea tridimensională a dezvoltării durabile în România. astfel: 19 indicatori de nivel 1. 2010 Institutul National de Statistica . sociali şi de mediu. urmărind pilonii de bază: arhitectură: structură ierarhică pe teme. într-o structură piramidală indicatori economici.

1997 EIM în cazul proiectelor şi programelor cu finanţare externă b) c) . a fost amendată prin Directiva Consiliului 97/11/EC din 3.03.Istoricul procesului de EIM a) Decretul american privind politica de mediu – National Environmental Policy Act (NEPA 1969) este deseori numit Magna Carta a legilor de protecţie a mediului.E. pe 27 iunie 1985 şi a fost prezentată Statelor Membre pentru implementare pe 3 iulie 1985. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu (Directiva 85/337/EEC) a fost aprobată de către Consiliul de Miniştri al U. Directiva 85/337/EEC privind evaluarea impactului asupra mediului a unor proiecte publice sau private.

Promulgată în 1970. luând în considerare atât aspectele productive cât şi cele de agrement. Această cerinţă intenţionează să includă considerentele ecologice în procesul de luare a deciziilor şi să informeze publicul despre faptul că aspectele de mediu au fost considerate la adoptarea deciziilor finale. să crească nivelul de cunoaştere a sistemelor ecologice şi a resurselor naturale importante pentru naţiune. să creeze un Consiliu al Calităţii Mediului.National Environmental Policy Act (NEPA1969) Scopurile acestui act sunt: să stabilească o politică naţională care va asigura armonie între om şi mediul său înconjurător. NEPA cere tuturor agenţiilor federale să solicite câte un studiu de impact asupra mediului (SIM) pentru orice acţiune care poate afecta în mod semnificativ calitatea mediului uman. să susţină eforturile de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului şi biosferei şi de stimulare a sănătăţii şi bunăstării oamenilor. .

difereau foarte mult în cadrul UE. cu condiţia ca principiile şi cerinţele procedurale de bază să fie satisfăcute. Multe din fostele state socialiste şi-au exprimat dorinţa să se alăture UE. toate cele 24 ţări membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) realizează propriile reglementări de EIM. Până la mijlocul anului 1995. statelor membre ale UE le-a fost acordată o considerabilă libertate în transpunerea ei detaliată în propriile legislaţii naţionale. . Stabilirea unor modalităţi adecvate de prevenire şi rezolvare a problemelor ecologice este una din cerinţele principale ale UE pentru ţările care doresc să adere la ea.Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu Fiind o lege cadru. Această abordare a fost aleasă în mod deliberat deoarece s-a considerat că procedurile de autorizare a proiectelor şi aranjamentele instituţionale în care cerinţele EIM trebuiau integrate. deci implementarea unor proceduri adecvate de rezolvare a problemelor de mediu trebuie să constituie una din preocupările lor actuale.

. Poluatorul plăteşte costul măsurilor luate pentru protecţia mediului. Politica mediului trebuie să reprezinte o componentă a altor politici ale CE.Politica europeană în domeniul protecţiei mediului este ghidată de 4 principii formulate în Programul de Acţiune asupra Mediului: Acţiunea de prevenire este mai eficientă decât măsurile de remediere. Daunele provocate mediului pot fi remediate la sursă.

În România. La nivelul Uniunii Europene exista aproximativ 250 Directive în domeniul mediului. printre care şi cele din Europa Centrală şi de Est. neexistând o metodologie pentru evaluare şi pentru luarea deciziilor. iar autorităţile erau responsabile pentru monitorizarea calităţii mediului.EIM în cazul proiectelor şi programelor Începând cu anul 1970. Documentul legislativ respectiv nu includea cerinţe explicite pentru evaluarea impactului şi riscului asupra mediului în sensul actual. peste 60 de state din întreaga lume au adoptat legi de EIM. . prima lege de protecţie a mediului a fost introdusă în anul 1973.

Orizonturi 2013 . care să permită aplicarea principiilor dezvoltării durabile ȋn politicile sectoriale. 619/1992.Regelemetari EIM … Hotărȃrea de Guvern nr. 824 din 8 decembrie 2008. Ordinul MAPPM nr. nr. 184/1997 se referă la aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu de nivel 0. . 170/1990. 2 şi evaluarea riscului. 125/1996. După 1990. În decembrie 1995 a fost promulgată Legea nr. aflȃndu-se ȋn proces de avizare interministerială). 1097/2001 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului ȋn politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional (această hotărȃre a fost modificată cu noi atribuţii. descriindu-se modurile în care se efectuează aceste studii. publicată ȋn Monitorul Oficial nr. 137 – Legea protecţiei mediului. nr. bazată pe Directiva 85/337/EEC. ministerul de resort a inclus anumite cerinţe de evaluare a impactului asupra mediului în Ordinele nr. Hotărȃrea de Guvern nr.2020 . 1. 1460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă . emitent Guvernul Romȃniei. 113/1990. pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. Reglementările referitoare la evaluarea impactului asupra mediului sunt conţinute în Ordinul MAPPM nr.2030.

480 din 16 mai 2006 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de încadrare a procedurii de evaluare de mediu Manual privind SEA pentru politica de coeziune 2007-2013 .076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr. 1. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr. 995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Manual pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.Evaluarea strategică de mediu (SEA) pentru Planuri şi Programe .Aviz de mediu Hotărâre nr.

Acord de mediu Procedura de reglementare şi competenţele de emitere a acordului de mediu sunt prevăzute în HG 445/2009 care abroga HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private şi OM 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu cu modificarile si completarile ulterioare.Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectelor . Ordin nr. participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu.Legea nr. semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 Răspunderea de mediu OUG nr. 878 din 28 iulie 2005 .HG nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Ordin nr.Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră. 68 din 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului . 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie.accesul publicului la informaţia privind mediul Convenţia Espoo . adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 Convenţia Aarhus . 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră Informaţia privind mediul .

Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor. Dezvăluirea publică a efectelor în mediu ale propunerilor de acţiuni (proiecte). Culegerea informaţiilor şi cunoştinţelor despre mediu. .Scopuri ale legislaţiei privind EIM Stabilirea unei politici de mediu independente.

”. Scopul NEPA nu este de a genera maculatură – chiar dacă este vorba de documente excepţionale – ci de a conduce la acţiuni excelente” … Declaraţia de politică a NEPA îndrumă agenţiile federale de mediu să folosească toate mijloacele şi măsurile aplicabile “în concordanţă cu celelalte consideraţii esenţiale de politică naţională” pentru ca SUA să poată: “îndeplini responsabilităţile fiecărei generaţii ca administratori ai mediului pentru generaţiile viitoare (..a.. Stabilirea unei politici de mediu independente … “nu documente mai bune. .. (şi) să realizeze un echilibru între populaţie şi utilizarea resurselor care să permită atingerea unor standarde înalte de viaţă şi o cât mai largă distribuţie a înlesnirilor vieţii .. ci decizii mai bune.) să cuprindă o cât mai largă gamă de utilizări în mediu fără a-l degrada . este ceea ce contează...

Cerând agenţiilor federale de mediu să ia în considerare consecinţele activităţilor asupra mediului şi să analizeze alternative rezonabile la aceste activităţi. . In ceea ce priveşte proiectele individuale. NEPA încurajează pe autorii acestora să evite sau să reducă rezultatele distructive ale activităţilor preconizate. NEPA a determinat o creştere a receptivităţii pentru problemele de mediu în rândul guvernanţilor. NEPA a apărut ca urmare a neputinţei agenţiilor federale de mediu din SUA de a conferi suficientă greutate problemelor de mediu. făcând astfel ca proiectele să devină mai puţin dăunătoare pentru calitatea mediului.b. companiile private şi de către persoane fizice. prin analizarea alternativelor şi a măsurilor de remediere. Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor Un alt scop important al legilor privind EIM este de a îmbunătăţi planificarea şi luarea deciziilor de către agenţiile guvernamentale.

comunice opiniile factorilor de decizie care să Mecanismul specific al acestei examineze atent aceste opinii. . care este un element esenţial reprezentativ – pentru a putea servi în mod pentru deciziile ce implică asumarea legitim drept consimţământ al publicului. a informaţiilor să fie rezultatul unei alegeri privind activităţile ce pot afecta mediul. 3. Dezbaterea publică a efectelor induse în mediu de propunerile de investiţii (proiecte) Scopul cel mai important al legilor privind EIM îl constituie culegerea şi dezvăluirea 1. este receptorul tuturor daunelor în mediu cauzate aşadar dreptul de a alege. Dreptul primordial de mediu. dreptul să cunoască. Importanţa implicării publicului: 4. unor riscuri de mediu. să se intereseze şi să răspundă unei informaţii cât mai complete. măsurile ce fac ca riscurile asumate completă. fundamentate pentru justificarea deciziilor de mediu. deoarece fără o cunoaştere în 5. iar acest de activitatea autorizată şi prin urmare are drept a fost deseori refuzat. Primul pas este informaţia. Nu se poate informări îl constituie evaluarea de îndeplini cerinţa ca aprobarea să fie dată mediu. Pasul următor îl reprezintă diseminarea informaţiilor către public. Populaţia va fi 2. Participarea publicului printr-un un mijloc detaliu a efectelor nu se poate lua o eficient prin care publicul afectat să-şi decizie bine fundamentată.c. la timp şi în public.

ajutând astfel factorii de decizie şi investitorii să obţină informaţii despre inter-relaţiile complexe dintr-un sistem ecologic. Studiind efectele în mediu ale proiectelor de dezvoltare. investitorii pot evalua şi compara eficienţa diferitelor alternative şi măsuri de remediere. îmbunătăţind astfel concepţia proiectelor viitoare. .d. proiectanţii. Culegerea datelor şi informaţiilor despre mediu EIM cuprinde o evaluare a stării iniţiale a mediului. Aceste informaţii pot ajuta oamenii de ştiinţă să elaboreze inventare sigure ale resurselor de mediu dintr-o regiune. EIM poate avea şi un scop foarte practic acela de a culege informaţiile necesare pentru a determina responsabilităţile legale ale unui obiectiv conform unor legislaţii diferite. factorii de decizie.

• impactul indirect. • impactul cumulativ • impactul sinergic al activităţii propuse (în fiecare alternativă) asupra mediului biofizic şi socio .alterarea mediului fizic.Tipuri de impacturi analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora “Impactul în mediu” . eveniment care conduce la declanşarea demersului privind EIM.economic. . Este necesar însă să fie evaluat: • impactulul direct.

Medii receptoare (apă. dar sunt totuşi în mod raţional previzibile”. aer. b. Efectele “indirecte” sunt definite ca cele “care sunt provocate de acţiune şi apar mai târziu în timp sau în spaţiu.Tipuri… Efecte “directe” sunt acelea provocate de acţiuni care se produc în acelaşi timp şi în acelaşi loc. fauna). c. sol). monumente). flora. Fiinţele vii receptoare care trăiesc în aceste medii (oamenii. Receptorii… a. prezente sau în mod rezonabil previzibile pentru viitor. Impactul cumulativ este: “impactul în mediu rezultat din acumularea impactelor unei acţiuni când ea se adaugă altor acţiuni trecute. . clădiri. Mediul amenajat (structuri.

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

alte institutii Publicul ONG. centre EIM. formatori EIM. cetateni. mass media. Specialistii Consultanţii Firme de consultanta Experti de mediu. alte agentii . Conducătorii Autorităţile competente Factorii de decizie. compartimentelor administrative Personalul tehnic compartimentelor Personalul tehnic Alte categorii specialisti Manageri Universitati.Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM Titularul proiectului sau al activităţii Managerii de vârf.

Actorii implicati în procesul EIM şi interacţiunile dintre acestia .

Indicatori şi programe pentru evaluarea impactului de mediu Obiectivele (obligaţii) de mediu minim acceptate cuprind un set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competentă. în baza unui bilanţ de mediu realizat anterior cu ocazia schimbării proprietarului. sol sau în emisii/evacuări. . apă. Acestea se referă la obiectivele calitative şi cantitative minime de mediu şi durata maxim admisibilă pentru conformarea cu cerinţele de mediu. care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea cantităţilor de poluanţi din emisii/evacuări. Poluare potenţial semnificativă există atunci când concentraţiile de poluanţi în mediu depăşesc pragurile de alertă. iar poluare semnificativă atunci când concentraţiile de poluanţi depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. sol sau în emisii/evacuări la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări. Pragul de intervenţie corespunde concentraţiilor de poluanţi în aer. Pragul de alertă reprezintă concentraţii de poluanţi în aer. precum şi orice alte cerinţe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competentă. apă.

cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu.Programul pentru conformare Plan de măsuri propus de titularul unei activităţii existente. 2. Programul de conformare poate avea două secţiuni: 1. termenele. costurile şi responsabilităţile necesare realizării acestora. Măsurile de remediere a efectelor activităţilor anterioare asupra mediului. raportând starea mediului şi măsurile necesare de remediere la standardele şi reglementările în vigoare. . Programul de conformare este necesar pentru orice obiectiv care continuă sau care încetează activitatea şi care aduce prejudicii mediului prin funcţionarea curentă sau anterioară. Măsurile pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale activităţilor asupra mediului. Programul stabileşte măsurile de conformare. etapele. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. de către autoritatea competentă. Evaluarea porejudiciilor se realizează prin bilanţul de mediu.

porecum şi de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. sugestiile şi propunerile primite de la populaţie şi de la asociaţiile neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice. studiile. ofertele. constatările şi sarcinile stabilite de autorităţile de control care răspund de protecţia factorilor de mediu.. . diversele materiale de documentare etc.Elaborarea programului de conformare ia în considerare: concluziile Bilanţului de Mediu. datele deţinute de titularul activităţii şi de autorităţile administraţiei publice locale privind emisia şi imisia poluanţilor în mediu.

.

Cadrul legislativ pentru evaluarea strategica a mediului

Obiectivele Evaluarii Strategice a Mediului (SEA)
Obiective generale: asigurarea unui nivel înalt de protecţie a mediului; integrarea aspectelor de mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe care promovează dezvoltarea durabilă. Obiective specifice din perspectiva obiectivelor de protecţie a mediului şi ale dezvoltării durabile: asigurarea că efectele implementării planurilor şi programelor sunt luate în considerare în timpul pregătirii lor şi înainte de adoptarea acestora; stabilirea unui set de cerinţe procedurale comune, necesare pentru a contribui la un nivel înalt de protecţie a mediului. stabilirea unui cadru legislativ consecvent, care să permită adoptarea/aprobarea planurilor/programelor pe baza informaţiilor de mediu obţinute în derularea procedurii şi care să contribuie la punerea în practică a unor soluţii durabile si eficiente.

Evaluarea strategica a mediului
Nu se aplică urmatoarelor planuri şi programe: a) al căror unic scop este apărarea naţională sau protecţia civilă; b) financiare sau bugetare; c) privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin Fondul European de Orientare şi Garantare a Agriculturii - Secţiunea Garantare, pe anul 2007 Se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se finalizează înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă: a) etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluării de mediu; b) etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a raportului de mediu; c) etapa de analiză a calităţii raportului de mediu si luarea deciziei.

.

Etapele unui proces de evaluare a impactului asupra mediului .

Scheme (diagrame) sau grafuri Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. Metoda matricilor de impact implică construirea unei matrici în care pe o coordonată sunt specificate activităţile evaluate. în matricile de evaluare a impactului se folosesc scări şi grile de bonitate pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici. Avantajul acestor tehnici îl constituie faptul că asigură reprezentarea grafică a rezultatelor. înainte de toate. efectele reversibile sau ireversibile. care poate fi nu foarte complicată. De obicei. De subliniat că metoda permite evaluarea atât a impactului direct cât şi a celui indirect. impacturile locale sau exterioare. iar pe cealaltă coordonată sunt prezentaţi factorii ecologici potenţial afectaţi. ceea ce face evaluarea totală mai obiectivă. de a compara diferitele alternative (tehnologice şi de amplasament). Listele de control mai complexe vor acoperi impacturile pe termen lung sau scurt. La intersecţia activităţilor cu factori ecologici sunt cuantificate intensitatea şi importanţa impactului. această metodă se realizează prin Sistemul de Informaţii Geografice (GIS). Matrici de impact Reprezintă una din metodele cele mai utilizate într-un proces de EIM. Scopul este.Metode si tehnici de cuantificare a impactului de mediu Reprezentări grafice Aceste metode presupun reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu. . deci uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile. cât şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). Pot fi implicate atât efectele de ordinul întâi (impactul direct). Liste de control În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în timp. ceea ce conferă un caracter complex metodei. în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului. În prezent. Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile. Hărţile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta amplasamentului proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia amploarea şi specificul impactului.

Metoda indicelui de poluare globala proposa de Rojanschi (1997) si imbunatatita de Popa (2005) - (Ipg)

Indicele de poluare globala - calcul

Si I PG = Sr 1997
2005

Si – area figurii geometrice ce descrie starea ideala a mediului, Sr - area figurii geometrice ce descrie starea reala a mediului (situatia evaluata).

4

3 10
0

10 Si 10 Sr 2

I PG =

100 b
2

1
-

10

b

Media notelor de bonitate acordate tuturor indicatorilor considerati in procesul de evaluare

Clasificarea impactului
IPG IPG = 1 1 <I PG < 2 2 < IPG < 3 3 < IPG < 4 4 < IPG < 6 peste 6

b
10 9,999 – 7,072 7,071 – 5,774 5,773 – 5,001 5 – 4,083 ≤ 4,082

Clasa A B C D E F

Starea de sănătate a mediului Mediu natural neafectat de activitatea umană Mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor de viaţă Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de viaţă Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

Permite compararea între ele a unor zone diferite cu condiţia ca acestea să poată fi analizate pe baza aceloraşi indicatori. . a calităţii acestuia. Starea de sănătate. oferind posibilitatea urmăririi evoluţiei atât a calităţii diferiţilor factori de mediu cât şi a calităţii globale a mediului în zona respectivă.Avantaje - - Oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului. respectiv de poluare a mediului poate fi evaluată folosind doar 2 componente de mediu. în timp ce calcularea indicelui de poluare globală prin metoda lui Rojanschi se poate realiza dacă sunt analizate minim trei componente de mediu. Permite compararea stării unei zone în diferite momente în timp. Rezultatele finale despre starea globală a calităţii mediului pot fi obţinute calculând numai media aritmetică a notelor de bonitate acordate fiecărei componente de mediu evaluate. la un moment dat.

Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) .

Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) . (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (B).ecuatii ( a1) x ( a2 ) = aT (b1) +(b2 ) +(b3 ) = bt (aT) x (bT) = ES (a1). (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (A). aT este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A). (b1). ES este scorul de mediu pentru factorul analizat . bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B). (b2).

Criterii de evaluare a scorurilor de mediu Criteriul A1 Importanţa condiţiei Scala 4 3 2 1 0 +3 +2 +1 0 -1 -2 -3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Descrierea Important pentru interesele naţionale/internaţionale Important pentru interesele regionale/naţionale Important numai pentru zonele aflate în imediata apropiere a zonei locale Important numai pentru condiţia locală Fără importanţă Beneficiu major important Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului Îmbunătăţirea status quo-ului Lipsă de schimbare/status quo Schimbare negativă a status quo-ului Dezavantajele sau schimbări negative semnificative Dezavantajele sau schimbări majore Fără schimbări Temporar Permanent Fără schimbări Reversibil Ireversibil Fără schimbări Ne-cumulativ/unic Cumulativ/sinergetic A2 Magnitudinea scimbării/efectului B1 Permanenţă B2 reversibilitate B3 Cumulativitate .

Conversia scorurilor de mediu în categorii Scorul de mediu +72 la +108 +36 la +71 +19 la +35 +10 la +18 +1 la +9 0 -1 la -9 -10 la -18 -19 la -35 -36 la -71 -72 la 108 Categorii +E +D +C +B +A N -A -B -C -D -E Descrierea categoriei Schimbări/impact pozitiv majore Schimbări/impact pozitiv semnificativ Schimbări/impact pozitiv moderat Schimbări/impact pozitiv Schimbări/impact uşor pozitiv Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică Schimbări/impact uşor negativ Schimbări/impact negativ Schimbări/impact negativ moderat Schimbări/impact negativ semnificativ Schimbări/impact negativ major .

Matricea simpla de interactiune .Matricea lui Leopold .

a factorilor de mediu adecvaţi. aceasta este notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă în funcţie de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai importante. O „matrice simplă de interacţiune” afişează acţiunile proiectului sau activităţile de-a lungul unei axe. .Matricea lui Leopold Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii (1971) (cunoscută sub numele de matricea lui Leopold) va fi folosită ca un exemplu de matrice simplă. cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei. Când o acţiune sau activitate dată se aşteaptă să cauzeze o schimbare a factorului de mediu.

a lui Leopold .Matricea simplă de interacţiune.

precum şi de posibilitatea aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la un moment dat şi a ponderii acesteia în determinarea stării generale de calitate a mediului.Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara de bonitate şi care depinde în primul rând de experienţa şi exigenţa evaluatorului. .

Metoda de evaluare integrata a impactului si riscului de mediu (SAB) .

Metoda integrată de evaluare cantitativă. etc. materii in suspensie. reziduu fix. pulberi) APA DE SUPRAFAŢĂ Caracterizarea solului folosind indicatori de calitate specifici instalaţiei evaluate MEDIUL Caracterizare calitate apa: CCO Cr –Mn. CBO. substante extractibile. instalaţii poluante AER Caracterizare calitate: indicatori de calitate specifici (CO. sulfati. fosfati.introducere Activităţi cu impact asupra mediului. metale grele. SOL Componenta “OM” expusă la efectul global de poluare APA SUBTERANĂ .

Sistemul de evaluare a mediului (Environmental Evaluation System) cuprinde estimarea şi cuantificarea impactelor de mediu evaluate în termeni de unităţi măsurabile ca fiind “unităti de importanţă de mediu” (UI). precum şi modul de calculare al acesteia.Principii de lucru S-au avut în vedere princiiple de evaluare a impactului asupra mediului ale metodei matricii importanţă. din care s-a preluat noţiunea de importanţă acordată componentei de mediu evaluată. Scorurile de impact de mediu acordate în evaluările de impact asupra mediului au la bază două componente: magnitudinea impactelor de mediu şi importanţa. .

ceea ce face să apară un risc pentru componentele de mediu evaluate. hazard asupra calităţii componentelor de mediu. atunci calitatea componentei de mediu este bună spre foarte bună. atunci se consideră calitatea componentei de mediu foarte “săracă”. Exista. un anumit stress. atunci când se ating valorile pragului de alertă (70% din concentraţia maximă admisă). perceput ca posibil impact. iar când are valori apropiate de unu sau mai mari. Valorile indicatorilor de calitate pentru componentele de mediu din zona evaluată trebuie să fie conform standardelor naţionale (sub limita maximă admisă). . conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată în mediu la un moment dat pentru un anumit poluant.Principii … Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maximă admisă. Când acest parametru notat Q are valori care tind spre zero. totuşi.

Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maxim admisă. . solul şi aerul. specific componentei de mediu evaluate. apa subterană. de la 0 la 1. Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate în calcularea unităţilor de importanţă. se foloseşte metoda matricii de calcul. fiecărei componente de mediu considerate în procesul de evaluare.Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Într-o primă etapă se stabilesc componentele de mediu considerate în evaluarea impactului şi a riscului. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată la un moment dat pentru un anumit indicator de calitate. După care se atribuie gradul de importanţă. obţinânduse mai întâi scoruri normate şi apoi unităţile de importanţă pentru fiecare componentă de mediu. în acest caz: apa de suprafaţă.

Fiecărui impact de mediu calculat în funcţie de indicatorul de calitate “i”. Odată ce au fost cuantificate impactele induse asupra fiecărei componente de mediu. îi este asociat un risc de mediu. Ulterior aceste valori sunt calculate folosind matricea. unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu evaluate se bazează pe opinia şi experienţa evaluatorilor şi funcţie de specificul activităţii/instalaţiei evaluate. depinde în mod direct de concetraţia poluantului în mediu. Astfel. . Magnitudinea impactelor de mediu depinde de parametrul calitatea mediulu. impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu. se calculează riscurile asociate acestor impacturi.Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la 1.

Cdeter – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată.Calitatea componentei de mediu evaluată CMA Q= Cdet CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată. . la un moment dat.

5 0. Apa suprf.1 0.25 Scoruri normate Componenta Apa subt.143 0.0 1.0 2. Aer Sol Apa subt.294 1.9 Apa suprf.5 1.255 0.50 1.8 0. Aer Sol Total (verificare) 0.0 Sol 1.308 0. se obţin “unităţile de importanţă” .0 0.8 0.0 Unităţi de importanţă rezolvând matricea pe linie.000 308 255 143 294 1000 Aer 2. 1. 1.25 1.Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu Componenta Apa subt. Apa suprf.0 2.00 0.

Cuantificarea impactului de mediu UI UI ⋅ C det er IM = = Q CMA impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu. .

i x Pj Descrierea probabilităţii Probabilitate cu siguranta probabil putin probabil rar Descriere se realizează în 99% din cazuri se poate întampla în 50% din cazuri se întamplă uneori.61-0.6 0. în 10% din cazuri se poate întampla în cazuri excepţionale.3 <0. 1% Unităţi de probabilitate 0.9 0.Cuantificarea riscului de mediu RMj.05 aproape sigur s-ar putea realiza în 90% din cazuri .i = IMj.0 0.05-0.31-0.91-1.

1 2 3 AER 1 2 3 SOL 1 2 3 4 5 CCO-Cr.58 16.77 43.64 161.15 11.87 187. mg/kg Ni.93 12.57 0.90 0.12 395.45 102. mg/kg Cu.02 138.5 8. mgO2/l NO3-.37 1.Calcularea automata a parametrului calitate.38 6.33 361.25 CCO-Cr.37 4.78 30.53 40.58 0.98 3357.51 3.50 582.87 100.00 5.39 2. de mediu APAsuprf. Nr. mg/kg Cr total mg/kg 5.0 932.extract. mg/kg Cd.71 27.82 1459.56 324.50 1275.61 4589.75 131.7 3462 29.00 50.25 87. mg O2/l 25 28.33 0.94 893.82 57.40 28.48 156.98 3215.60 46.32 Indicator de calitate CMA1 CM2 Q3 IM4 RM5 .mg/l NOx mg/mc COV mg/mc Pulberi susp. mg/mc subst.00 350 50 5 2000 500 500 10 600 13.8 30. 1 1 n APA subt. mgO2/l CBO5.86 100.06 1.64 0. impactului si riscului de mediu Comp.65 50.

dar trebuie avute în vedere/monitorizate riscuri medii la un nivel acceptabil. sunt necesare masuri de prevenire şi control riscuri majore. toate activitatile ar trebui încetate 500-700 350-700 700-1000 700-1000 >1000 >1000 . impropriu formelor de viata Risc de mediu <100 100-200 200-350 Descriere riscuri neglijabile/ nesemnificative riscuri minore. trebuie monitorizate riscuri medii la un nivel inacceptabil.Clasificarea impactului şi riscului de mediu Impact de mediu <100 100-350 350-500 Descriere mediu neafectat de activităţile umane/calitate naturala mediu supus efectelor activităţilor umane în limite admisibile mediu suspus efectelor activităţilor umane provocand stari de disconfort mediu supus efectelor activităţilor umane provocând tulburări formelor de viată mediu grav afectat de activităţile umane mediu degradat. sunt necesare masuri de prevenire. control şi remediere Riscuri catastrofale.

63 34.84 423.00 0.00 400.47 430.12 Environmental impact .01 1491.00 200.00 1200.00 800.00 600.00 Surface water Ground water Soil Environmental risk Air 128.61 177.68 407.00 1363.Dependenţa impact – risc de mediu 1600.84 1400.00 1000.

impactul şi riscul de mediu sunt calculate plecând de la concentraţiile poluanţilor. prevenire poluare sau închidere instalaţie. determinate în mediu la un moment dat. facilitează procesul decizional de monitorizare.Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate uşor de aplicat. . nu este o metodă subiectivă. fără să depindă în mod expres de experienţa evaluatorului de mediu. ceea ce face să reflecte realitatea într-un mod obiectiv.

riscul are valori care îl încadrează la riscuri medii spre majore. poate fi aplicat pentru diferite instalaţii/activităţi. respectiv mai puţine componente de mediu condiderând mai mulţi sau mai puţini indicatori de calitate pentru caracterizarea componentelor de mediu evaluate. elaborat în programul Excel. Metoda este ideala pentru situatii în care impactul deşi este în limite admisibile. rezultatele finale nefiind influenţate de experienţa evaluatorului. Metoda poate fi extinsă sau restrânsă la mai multe. Programul este flexibil.Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate Algoritmul propus pentru calcularea impactului şi riscului de mediu. .

Evaluarea riscului de mediu conform Ordinului MAPPM nr. 184/1997 .

Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor prezenta acelaşi risc sau vor necesita acelaşi nivel de remediere. Necesitatea unor informaţii suplimentare privind riscurile poluării identificate sau ale activităţilor poluante. desfăşurate pe un amplasament.Risc de mediu Evaluarea riscului de mediu (conform Ordinului Ministerial nr. 184/1997) face analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale unui impact de mediu. poate determina autoritatea competentă de mediu să solicite realizarea evaluării riscului pentru a determina probabilitatea unei daune şi posibilii păgubiţi prin această daună. .

Evaluarea riscului definită de către Banca Mondială proces pentru identificarea. analizarea şi controlarea pericolelor datorate prezenţei unei substanţe periculoase dintr-o instalaţie". . evaluarea riscului implică o estimare (incluzând identificarea pericolelor. mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifetări) şi calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi consecinţele pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat).

Mecanismelor prin care se realizează riscul. prin identificarea: Agenţilor poluanţi sau a pericolelor cele mai importante.Evaluarea riscului are scopul de a controla riscurile provenite de la un amplasament. Resurselor şi receptorilor expuşi riscului. Riscurilor importante care apar pe amplasament. Măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un "nivel acceptabil". .

Evaluări ale sănătăţii Au în vedere protecţia şi igiena muncii. cu praguri limită stabilite la nivel internaţional pentru a determina expunerea în siguranţă la diferite substanţei chimice pe anumite perioade de timp. Standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au fost dezvoltate pentru nivelurile concentraţiilor acceptate ale poluanţilor în atmosferă şi pentru limite orientative pentru sănătatea umană (şi recent pentru sănătatea mediului). . pentru diferiţi parametri.

Evaluarea ecologică a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc. în scopul evaluării securităţii unei emisii propuse. . cu un număr de sisteme de punctaj pentru clasificarea amplasamentelor.Evaluări ecologice Compară concentraţiile preconizate ale poluanţilor în mediu cu pragurile toxice estimate. folosind diferite instrumente sofisticate.

184/1997 Pericol/sursă – se referă la poluanţii specifici care sunt identificaţi sau presupuşi a exista pe un amplasament. resurse de apă şi clădiri (sau fundaţiile si folosinţele acestora). Calea de acţionare – reprezintă calea pe care substanţele toxice ajung la punctul la care au efecte dăunătoare. . sau prin migrare prin sol. aer sau apă. care pot include fiinţe umane.Evaluarea calitativă a riscului. fie prin ingerare directă sau contact direct cu pielea. nivelul lor de toxicitate şi efectele particulare ale acestora. animale. conform Ord. plante. Acestea sunt numite în termeni legali obiective protejate. Ţinta/Receptor – reprezintă obiectivele asupra cărora acţioneaza efectele dăunatoare ale anumitor substanţe toxice de pe amplasament.

identificarea consecinţelor. estimarea mărimii consecinţelor. estimarea probabilităţilor consecinţelor .Evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape: descrierea intenţiei. identificarea pericolului.

Conform Ordinului 184/1997. riscul este probabiltatea apariţiei unui efect negativ într-o perioada de timp specifică: Risc = Pericol x Expunere Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc. . În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere.

atribuindu-se un punctaj aleatoriu. Conform Ordinului 184/1997. unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt considerate descrescător. . cuantificarea riscului se bazează pe un sistem simplu de clasificare. conform Ordinului 184/1997 Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc.Evaluarea riscului de mediu. În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere.

. Aceasta permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri.R=PxG Model simplificat Probabilitatea 3 = mare 2 = medie 1 = mică Gravitatea 3 = majoră 2 = medie 1 = usoară Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate. cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. de exemplu 3 (mare) x 2 (medie) = 6. gravitate). Cu cât rezultatul este mai mare. pentru a obţine o cifra comparativă.

fermentaţie Proc. subsol Aer apa Atingere sursă Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Importanta riscului medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie mica medie medie medie medie medie Necesitate lucrari remediere Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Da Da Da Da .extrct Deşeuri. fermentaţie Proc. manipulări Proc.exemplu Agent poluant Pulberi SO2 CO NO2 COVNM Hidrocarb petroliere/ subst. ape uzate Pericol toxic toxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic toxic Sursa Depozit deşeuri. fermentaţie rezervoare CLU platforme Cale Emisii inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Deversari Scurgeri Scurgeri Infiltraţii Tinta Aer om Aer om Aer om Aer om Aer om Apa om sol Sol. fermentaţie Proc.Matrice pentru evaluarea calitativa a riscului de mediu . levigat.

exemplu .Diagrama arbore .

Furnizarea de informaţii factorilor de decizie care să conducă la identificarea şanselor de îmbunătăţire a calităţii mediului în industrie (de exemplu pentru planificarea strategică. Promovarea produselor (proceselor) pe piaţă-marketing (exemplu revendicări referitoare la mediu. Realizarea unui tablou cât mai complet al interacţiunilor dintre desfăşurarea unei activităţi şi mediu. proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proceselor).Evaluarea ciclului de viata (ECV) Obiective Înţelegerea interdependenţei dintre activităţile umane şi consecinţele lor asupra mediului. identificarea fazelor ciclului de viaţă cu consecinţe majore asupra mediului şi selectarea indicatorilor relevanţi pentru mediu inclusiv a tehnicilor de cuantificare a acestor indicatori. stabilirea priorităţilor. schema de ecoetichetare sau declaraţia de mediu a produselor). Facilitarea dialogului constructiv între reprezentanţii societăţii preocupaţi de calitatea mediului. .

ECV trebuie să cuantifice pe cât posibil intervenţiile asupra mediului.Evaluarea ciclului de viata (ECV) – Principiile generale ECV trebuie dezvoltată pentru a fi utilizată la compararea produselor. ECV trebuie să cuprindă întregul ciclu al produsului. ECV trebuie să abordeze toate formele relevante ale intervenţiilor umane asupra mediului. .

aprecierea şi tehnicile de analiză a calităţii datelor. Normarea şi aprecierea (ponderarea) presupun transformarea rezultatelor indicatorilor în timp ce tehnicile de analiză a calităţii datelor ca: analiza de senzitivitate şi analiza de incertitudine analizează direct rezultatele indicatorilor. . gruparea.Evaluarea Impactului Ciclului De Viaţă a) b) c) d) normarea.

EPE pune accent pe descrierea performantei de mediu a unei organziatii.EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU EPE este un proces si un instrument de management intern destinat sa furnizeze managementului informatii sigure si verificabile in mod continuu. EPE si auditurile de mediu ajuta managementul unei organizatii sa evaluaeze starea performantei sale de mediu si sa identifice zonele de imbunatatire. . iar evaluarea ciclului de viata (ECV) este o tehnica pentru evaluarea aspectelor de mediu si impacturilor potentiale asociate sistemelor de produse si servicii. 2001). pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei satisface criteriile stabilite de managementul organizatiei (SR EN ISO 14031.

Modelul procesului EPE .

Indicatorul de performanta operational reprezinta un indicator al performantei de mediu care ofera informatii privind performanta de mediu a activitatilor organizatiei.Indicator al performantei de mediu Furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei. informatii privind eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a organizatiei. .

furnizeaza informatii despre performanta de mediu a activitatilor organizatiei ECI furnizeaza informatii despre starea mediului. care pot ajuta o organizatie sa inteleaga mai bine impactul actual sau potential al aspectelor sale de mediu si sa sprijine planificarea si implementarea procesului de evaluare a performantei de mediu .Indicatori pentru EPE MPI EPI OPI furnizeaza informatii despre eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a activitatilor organizatiei.

Identifice oportunitatile strategice. Creasca eficienta si eficacitatea organziatiei. Prevenirea poluarii) Identifice tendintele performantei de mediu. Identifice oportunitati pentru un management bun al aspectelor sale de mediu (ex.Avantajele evaluarii performantei de mediu Informatiile furnizate in cadrul procesului de evaluare a performantei de mediu pot ajuta organziatia sa: Determine toate actiunile necesare pentru realizarea criteriilor sale de performanta de mediu. Identifice aspectele de mediu semnificative. .

ca rezultat al activitatilor trecute. . reprezentantul evaluatului si evaluatorul. se realizeaza conform ISO 14015:2005. conform ISO 14014:2005 este optionala. prezente si viitoare. EMAO implica trei categorii de actori principali: clientul.Evaluarea de mediu a amplasamentelor si organizatiilor reprezinta un proces de identificare a concordantei cu obiectivele de mediu. de identificare a problemelor de mediu si de determinare a consecintelor activitatii asupra amplasamentului si organizatiei. iar acest tip de evaluare nu este supusa niciunui proces de auditare sau certificare. Determinarea consecintelor activitatii.

Procesul EMAO .

Evaluarea propriu zisa .

domeniul si criteriile de evaluare (inclusiv identificarea si stabilirea prioritatii zonelor evaluate). Desemnarea membrilor echipei pentru efectuarea unor parti componente ale evaluarii. Convenirea impreuna cu clientul a metodei si a formatului pentur raportare. Pregatirea planului de evaluare si obtinerea acordului clientului si daca este cazul si cel al reprezentatnului evaluatului. Colectarea si validarea informatiilor in concordanta cu planul de evaluare. Stabilirea consecintelor asupra activitatii.Responsabilitatile evaluatorului Asistarea clientului atunci cand este cazul pentru a stabili obiectivele. Crearea si mentinerea documentelor de lucru sunt liste de verificarea si protocoale. . Pregatirea si furnizarea raportului catre client. daca este cazul. Obtinerea acrodului clientului pentru echipa de evaluare. Obtinerea informatiilor initiale. Identificarea si evaluarea problemelor de mediu. Asigurarea ca sunt disponibile abilitatile necesare pentru a indeplini obiectivele evaluarii si daca este cazul alcatuirea echipei de evaluare.

.

metoda integrata . EIM Metode pentru cuantificarea impactului si riscului de mediu: Ipg. etape. Matricea lui Leopold. evaluarea riscului de mediu conform Ordin 184/1997 ECV: evaluarea impactului ciclului de viata (etape) EPE: model. . exemplu.SAB.De retinut… Conceptul de dezvoltare durabila Evaluarile de mediu pentru dezvoltare durabila: SEA. MERI. indicatori. responsabili/actori. avantaje EMAO: definitie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful