EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sef lucrari, dr.ing. Brindusa Robu
Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi Facultatea Inginerie Chimica si Protectia Mediului Departamentul Ingineria si Managementul Mediului

Obiectivele cursului

Disciplina “Evaluarea impactului asupra mediului” ofera informatiile necesare pentru sustinerea eforturilor de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului si de stimulare a sanatatii umane si bunastarii oamenilor; asigura cresterea nivelului de cunoastere a sistemelor ecologice si a resurselor naturale, importante pentru dezvoltarea generatiilor viitoare. Evaluarea impactului asupra mediului este un important instrument al managementului de mediu, alaturi de evaluarea riscului de mediu, evaluarea ciclului de viata si care ofera informatiile necesare pentru luarea unei decizii in ceea ce priveste asigurarea conceptului de dezvoltare durabila si implementarea principiului de prevenire si control integrat a poluarii. De asemenea, asigura pregatirea necesara pentru includerea considerentelor ecologice in procesul decizional si in informarea publicului privind politicile de mediu la nivel local, regional si pe plan european. Ofera fundamentele necesare pentru promovarea “Evaluarii impactului asupra mediului” ca o cerinta minima si de inceput in implementarea tehnologiilor curate.

Structura

Definitii si notiuni fundamentale Poluarea mediului. Conceptul de dezvoltare durabila Istoricul procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). Scopuri ale legislatiei privind EIM. Tipuri de impacte analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora. Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM. Proceduri si indicatori pentru evaluarea impactului asupra mediului in Romania. Metodologia EIM. Structura procesului de evaluare a impactului. Etapele procesului de EIM in cazul unei noi activitati. Evaluarea Strategica a mediului Tipuri de metode si tehnici folosite in EIM. Metoda matricii de evaluare rapida a impactului asupra mediului (MERI) Liste de control pentru evaluarea impactului potential asupra mediului. Metoda matricii simple de interactiune (matricea lui Leopold). Metoda indicelui de poluare globala propusa de Rojanschi (1991) si imbunatatita de Popa s.a. (2005). Evaluarea riscului de mediu conform Ord. 184/1997. Metoda integrata de evaluare a impactului si riscului de mediu (SAB). ECV, EPE, EMAO

care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea. conform dispoziţiilor legale în vigoare. care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul. din punct de vedere al protecţiei mediului. reducerea şi controlul integrat al poluării. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat în scris. care acordă dreptul de a stabili condiţiile de realizare a unei activităţi încă din etapa de proiectare. . Acord integrat de mediu – act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.Definitii si notiuni fundamentale Acord de mediu – decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului. prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului. Acordul poate fi eliberat poentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament.

Activităţi cu impact semnificativ asupra mediului – activităţile care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. . s-a stabilit că nu supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. nu se emit autorizaţii de mediu. precum şi alte activităţi incluse în această categorie de alte prevederi legale în vigoare. din gospodării individuale sau dependinţe ale acestora destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor locuinţei şi/sau gospodăriei proprii şi care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protecţie. aşa cum sunt ele definite de legislaţia în vigoare. precum şi acele activităţi pentru care. conform prevederilor legale în vigoare. în urma parcurgerii etapei de încadrare. Activităţi cu impact nesemnificativ asupra mediului – sunt avute în vedere acele activităţi rezidenţiale. Activităţi cu impact redus asupra mediului – sunt activităţile pentru care.

geologice. peisagistice. cu perimetru legal stabilit şi avand un regim special de ocrotire şi conservare. Analiză de impact – evaluarea efectului unităţilor sau activităţilor existente asupra mediului înconjurător în vederea elaborării sau realizării Autorizaţiei de mediu. speologice sau de altă natură. . acvatică şi/sau subterană. Arie naturală protejată – zonă terestră. cu valoare ecologică. în care există specii de plante şi animale sălbatice. Apărarea împotriva dezastrelor – a) măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţii. Aspect de mediu – element al activităţilor. paleontologice. elemente şi formaţiuni biogeografice. Un aspect de mediu semnificativ este acela care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului. b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. ştiinţifică sau culturală deosebită. produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul. c) măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

Autorizaţie de mediu – act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ale unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acordul de mediu. emis numai cu acordul riveranilor şi după realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor. Autorizaţia poate fi eliberată pentru una sau mai multe instalaţii sau părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament şi care sunt exploatate de către acelaşi titular. conform dispoziţiilor legale în vigoare. acordului şi/sau autorizaţiei de mediu. inclusiv de noi locuinţe. . care dă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie. Autorizaţie integrată de mediu – act tehnico-juridic emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului. nu exclude obligaţia obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare. Aviz de amplasament – aviz conform obţinut din partea Companiei Naţionale “Apele Române” în cazuri de excepţie de la interzicerea amplasării în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice sau sociale. Autorizare – parcurgerea etapelor procedurale avand drept scop obţinerea avizului. în anumite condiţii care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (OUG 34/2002 aprobata prin Legea 645/2002). potrivit legii.

care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. emisiile şi impactul asupra mediului a întreg. disponibile – acele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv. exploatată şi scoasă din funcţiune. reducerii şi controlului integrat al poluării şi sunt definite ca cel mai eficient şi mai avansat stadiu în dezvoltarea activităţilor şi a metodelor de operare care indică oportunitatea practică a tehnicilor specifice pentru asigurarea în principal a bazei pentru valorile limită de emisie (ELV). acolo unde nu este posibil. cat şi modul în care instalaţia este proiectată. Bilanţ de mediu – procedură de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate anterioare şi anticipate. 34/2002 privind prevenirea. în determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare. . luandu-se în considerare costurile şi beneficiile. pentru a reduce. reducerea şi controlul integrat al poluării. indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate ori produse sau nu în Romania. în condiţii economice şi tehnice viabile. Avizul de mediu pentru planuri şi programe – act tehnico-juridic eliberat în scris de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. reducerea şi controlul integrat al poluării.BAT) principiul de bază pentru domeniul prevenirii. 34/2002. construită. 152/2005 privind prevenirea. cele mai bune – tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţia mediului în ansamblul său. prevederile OUG nr. astfel încata titularul activităţi să poată avea acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile OUG nr. care face parte din acţiunea de evaluare a impactului asupra mediului. întreţinută.atat tehnologia utilizată. tehnici . proiectate pentru a preveni şi. Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques .

Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare – W. socială. . Documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) – ghiduri de referinţă BAT – documente publicate de către Comisia Comunităţii Europene rezultate din schimbul de informaţii dintre Statele Membre referitor la BAT. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Componente ale protecţiei mediului – pot fi deosebite şase componente ale ansamblului activităţilor de protecţie a mediului: legislativă. educativ – informativă. administrativ – instituţională. Dezvoltare durabilă – dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului.D.C. de cooperare internaţională. care are rol consultativ în procedura de emitere a acordului de mediu. constituită în anul 1984 pentru a strânge colaborarea în domeniul mediului şi al dezvoltării şi pentru a propune noi forme de cooperare capabile să rupă barierele existente. Colectiv de Analiză Tehnică (CAT) – structura constituită la nivel central / local prin Ordin al Autorităţii publice centrale de protecţia mediului/Ordin semnat de Prefect şi compusă din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale sau locale cu atribuţii şi răspunderi specifice în domeniul prozecţiei mediului.E. economico – tehnologică.

vibraţii. Evaluarea de mediu – elaborarea raportului de mediu. principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi mediului . jeturi. apă ori sol. inoculare. depozitare. emisie punctuală sau difuză. conform legislaţiei în vigoare. inclusiv prin scurgere. în funcţie de fiecare caz în parte şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. consultarea publicului şi a autorităţilor competente implicate în implementarea anumitor planuri şi programe. sinergice. de suibstanţe. să descrie şi să stabilească. cumulative. efectele directe şi indirecte. Emisie – evacuarea directă sau indirectă. căldură sau de zgomot în aer. luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate. vidanjare sau vaporizare. Evaluarea impactului asupra mediului – face parte din procedura de autorizare fiind un proces menit să identifice. injecţie.de la surse punctiforme ori difuze ale instalaţiei. Efluent – orice formă de deversare în mediu.

amplasarea şi caracteristicile proiectului. Norme de calitate a mediului – un ansamblu de cerinţe care trebuie satisfăcute la un moment dat. sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior. extrabugetar. economică ş. ca urmare a desfăşurării unei activităţi antropice. destinat realizării obiectivelor strategiei naţionale în legătură cu reducerea poluării şi reconstrucţia ecologică a mediului deteriorat. precum şi fiinţele vii. Impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea. sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe avandu-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu. inclusiv valorile materiale şi spirituale.a. . în conformitate cu legislaţia în vigoare. toate straturile atmosferei. Obiectiv – o unitate industrială. toate materiile organice şi anorganice. Impact asupra mediului – efecte asupra mediului. pentru un element de mediu dat sau ale unei părţi specifice a acestuia. Fond naţional de mediu – fond special. Mediul înconjurător – ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul. solul şi subsolul. cu impact sau risc de mediu asupra calităţii factorilor de mediu. apa. socială. comercială.

rezultand periclitarea proprietatii materiale sau care deterioreaza sau interfera cu dimensiunea estetica a mediului sau cu alte utilitati legitime ale acestuia. activităţi dăunătoare sau dezastre. lichidă. ca rezultat al activitatii umane. de către autoritatea competentă. Peste anumite limite tolerabile. care poate cauza daune omului sub orice forma. caldurii sau zgomotului. fonică sau vibraţii) care. termică. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. apa sau sol. vibratiilor. bunurilor sau mediului provocat de poluanţi. ionizantă. a substantelor. Prejudiciu – efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor. îngreunează activitatea economică sau atacă sănătatea. Poluare – orice emisie rezultata in urma unei activitati umane care poate fi nociva pentru sanatatea omului sau pentru calitatea mediului. modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale. confortul fizic şi moral al omului. care afecteaza sau impiedica confortul si alte utilitati indreptatite ale mediului”. introdusă în mediu. periclitează echilibrul ecologic. Program pentru conformare – plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile Autorizaţiei de mediu. Poluant – orice substanţă solidă. sub formă gazoasă sau de vapori sau sub formă de energie (radiaţie electromagnetică. asa cum este definita poluarea de catre prevederile OUG OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 „introducerea directa sau indirecta in aer. . care ar putea fi daunatoare sanatatii umane sau calitatii mediului inconjurator. sau. sau. rezultate in dauna proprietatii materiale.

inclusiv proiectele de dezafectare. inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale. nu dispun de fondurile necesare. nu se găseşte în organismul animal sau în produsele de origine animală.şi interdiciplinară. care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare. dar care poate fi regăsită ca urmare a încorporării ei în mod conştient sau accidental şi care. ori de amenajare a unor noi ecosisteme. inclusiv derivaţii şi metaboliţii săi care. Se urmăreşte maximalizarea funcţiilor de bază ale ecosistemelor: de producţie. Reziduu – în sensul normelor sanitare veterinare. poate constitui un factor de risc pentru sănătatea publică. extrem de actuală în ţările puternic industrializate. în concordanţă cu comandamentele sociale ale unei perioade istorice date. de suport. cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior. Reconstrucţia ecologică – activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale). orice substanţă. prin depăşirea limitelor admise. operaţie multi. dar foarte necesară în ţările lumii a treia care. sau alte instalaţii sau amenajări. în mod natural. Termenul de proiect definit în OG 91/2002 se referă atat proiectele de investiţii noi cat şi la cele pentru modificarea semnificativă a proiectelor existente /realizate. însă. alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului. Risc ecologic potenţial – probabilitatea producerii unor efecte negative asupra ecosistemelor. . Proiect – execuţia lucrărilor de construcţie. În reconstrucţia ecologică se utilizează “amenajamentul ecologic”. de protecţie.. a celei informaţionale ori sano-genetice etc.

o specificatie sau un obiectiv intern care poate fi relevant in determinarera BAT. concesiune sau altă formă de împuternicire legală asupra dreptului de folosinţă a amplasamentului şi/sau instalaţiilor supuse procedurii de autorizare. Studiu de evaluare a impactului asupra mediului (studiu EIM) – lucrarea elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii. Titularul proiectului – solicitantul autorizării pentru un anumit proiect sau autoritatea publică ce iniţiază un proiect. în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului. Standarde de mediu (Environmental Quality Standard / EQS) – standard de calitate a mediului: o specificcatie care trebuie indeplinita la termenul stabilit de catre o componenta de mediu asa cum este prevazut in legislatia in vigoare. titularul de proiect poate fi atat persoană fizică cat şi juridică. prin drepturi de proprietate. Titularul activităţii – persoana fizică sau juridică răspunzătoare legal pentru desfăşurarea unei activităţi. . prin care se cuantifică cauzele şi efectele negative asupra mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ.

. prevăzut de normativele şi standardele de calitate. Zonă umedă – zonă cu exces de umiditate care include mlaştini. să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. fixate pentru anumite grupe. în funcţie de condiţiile locale. cu condiţia ca aceasta să asigure un nivel echivalent cu valoarea – limită de emisie pentru protecţia mediului în întregul său. Valorile – limită de emisie a substanţelor se aplică la punctele de evacuare a emisiilor din instalaţie. limane. regiuni inundabile. corespunzătoare anumitor debite în situaţii de ape mari.limită de emisie – masa. menţinând potenţialul lor în acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare. familii sau categorii de substanţe. Valorile – limită de emisie pot fi. Zonă inundabilă – suprafaţa de teren din albia majoră a unui curs de apă. astfel delimitat încât prin aplicarea de măsuri de protecţie. de asemenea. fiind exclus orice proces de diluţie la stabilirea acestora. în special cele considerate substanţe poluante relevante. delimitată de un nivel al oglinzii apei. concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depăşită în cursul uneia sau mai multor perioade de funcţionare. cu menţiunea: zonă de protecţie sanitară. În cazul evacuărilor indirecte în apă se ia în considerare la stabilirea valorilor – limită de emisie ale instalaţiei efectul unei staţii de preepurare/epurare. Utilizare durabilă – folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acetsora. Zonă de protecţie sanitară cu regim de restricţie – teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever. estuare şi lagune. şi de a nu se ajunge la o încărcare cu poluanţi mai ridicată în mediu. Limitele acestei zone vor fi marcate prin borne sau semne vizibile. exprimată în funcţie de parametrii specifici. fără a se încălca dipoziţiile legale în vigoare. Valoare .

BAT. Emisie. valoarea limita la emisie. . Impact seminifcativ. DD. CAT. Poluare potential semnificativa / poluare semnificativa. Evaluarea impactului asupra mediului.De retinut… Acord/acord integrat de mediu. Bilant de mediu. Activitati cu impact nesemnificativ /redus/seminificativ. Utilizare durabila. Autorizatie/autorizatie integrata de mediu. Program pentru conformare. Poluant/poluare. Prag de alerta/prag de interventie.

dezvoltarea durabilă este axată pe stabilitatea biologică şi fizică a sistemelor. protejează valorille pentru consumurile viitoare. Conceptul de dezvoltare durabila Din perspectiva ecologică. efectul în viitor de cele mai multe ori este puţin previzibil. în majoritatea ţărilor există o legislaţie clară pentru lansarea pe piaţă a acestora.Poluarea mediului. . Astfel. Abordarea socio-culturală constă în promovarea echităţii în cadrul aceleiaşi generaţii (în special eliminarea sărăciei). conservarea biodiversităţii permite păstrarea flexibilităţii sistemului. Viabilitatea sistemelor este esenţială pentru stabilitatea globală. Cu toate că. prin protejarea acestuia faţă de jocurile exterioare şi conservarea capitalului. cât şi între generaţii (asigurarea drepturilor generaţiilor viitoare). Se apreciază că anual sunt omologate între 1000 şi 2000 noi produse chimice şi se produc la scară industrială în jur de 80.000 substanţe chimice. ceea ce poate să creeze surprize neplăcute mediului şi ecosistemelor respective.

globală a mediului Creşterea poluării mediului Reducerea capacităţii de autoepurare a mediului Scăderea resurselor naturale Creşteri ale consumului de producţie Creşterea demografică .Principalii factori de influenţă ai poluării mediului Deteriorarea ireversibilă.

OUG 195/2006).Dezvoltarea Durabila Dezvoltarea durabilă presupune ca societatea să satisfacă cererea de consum a membrilor ei prin creşterea potenţialului productiv.” O dezvoltare durabilă este o dezvoltare economică fără epuizarea resurselor. considerând limita de suportabilitate şi regenerare a ecosistemelor (Legea protecţiei mediului. dar şi prin crearea unor condiţii echitabile de acces la resursele naturale pentru toţi membrii societăţii. . 2000. Legea protecţiei mediului defineşte conceptul de dezvoltare durabilă: „dezvoltarea ce corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.

dezvoltarea fiind cel mai uşor de controlat prin politici şi legislaţii adecvate. încă din faza planificării acesteia. .Conceptul de dezvoltare durabilă şi conexiunilor sale Integrarea obiectivelor economice cu cele ecologice şi de protecţie a mediului.

Controlul riscurilor. Participarea formelor de guvernare la luarea deciziilor privind protecţia mediului.Cerinţele minime pentru asigurarea unei dezvoltări durabile Redimensionarea creşterii economice. Eliminarea sărăciei. Coroborarea deciziilor privind mediul şi dezvoltarea pe plan naţional cu cele de pe plan internaţional. Conservarea şi sporirea resurselor naturale. . Controlul creşterii demografice.

Factorii de influenţă ai dezvoltării durabile Probleme sociale Succes economic Poluarea mediului Dezvoltare durabilă Protecţia mediului Acceptare de societate Probleme economice .

De retinut … Principalii factori de influenta ai poluarii mediului. Factorii de influenta ai dezvoltarii durabile. Cerintele minime pentru asigurarea dezvoltarii durabile. Conceptul de dezvoltare durabila si interactiunea acestuia cu celelalte componente de mediu. .

Realizarea acestui obiectiv. .dezvoltarea economică să sprijine progresul social şi să ţină seama de mediu. mai sigur şi mai sănătos – o societate care asigură o calitate mai bună a vieţii pentru generaţia noastră si pentru generaţiile viitoare.politica de mediu să fie eficientă din punct de vedere al costurilor. pe termen lung. Summitul Pamantului.Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă „ O Europă Durabilă pentru o Lume mai bună” oferă Uniunii Europene. presupune ca: . Rio de Janeiro Septembrie 2002. o viziune pozitivă. .politicile sociale să sprijine performanţa economică. a unei societăţi mai prospere şi corecte. iunie 1972. Johannesburg . şi care promite un mediu mai curat. Stockholm iunie 1992.

mediu al ONU (United Nation Environmental Programme – UNEP) cu sediul la Nairobi. GRID: Banca de date a Resurselor Mondiale INFOTERRA: Sistem Internaţional de Referinţă – Informaţie RISCPT: Registru Internaţional de Substanţe Chimice Potenţial Toxice Program Climatologic – 1974 “Limite extreme” afectarea stratului de ozon. . Realizări: GEMS: Sistemul Global de Monitorizarea Mediului d. Stockholm – 113 state Ţările socialiste nu au participat (cu excepţia României) s-a creat un mecanism internaţional de coordonare şi supraveghere pentru b. analizat şi revizuit periodic.5 iunie 1972 – Ziua mondiala a mediului Prima Conferinţă ONU pentru Mediu a. c. s-a adoptat primul Plan de acţiune pentru protecţia mediului.

precum şi în cele dintre om şi mediu. d. Convenţia privind diversitatea biologică: prevede măsuri ce trebuie luate pentru protejarea ecosistemelor şi a diverselor forme de viaţă.principiile dezvoltării durabile. .Documentele de la RIO – 1992 a. Declaraţia de principiu asupra conservării şi exploatării pădurilor c. Este o lucrare (440 pag. Agenda 21: analizează premizele şi posibilităţile de punere în aplicare a principiilor din “Declaraţia de la Rio” . Dimensiunile sociale şi economice. Conservarea şi gestionarea resurselor în scopul dezvoltării. Convenţia privind schimbările climatice: reprezintă un angajament ferm al ţărilor semnatare ca până în anul 2000 să-şi reducă emisiile de CO2 la nivelul din 1990. e. Mijloace de implementare.) împărţită în patru acţiuni: b. Enunţă principiile după care omenirea trebuie să se conducă în relaţiile interumane. Întărirea rolului principalelor grupuri şi organisme internaţionale.

puternic poluante (petrol şi gaze). printre care adoptarea Directivei referitoare la schema de reducere a emisiilor de gaze ce produc efecte de seră. însă. Rusia a anunţat că va ratifica Protocolul de la Kyoto. La 12 ani după Summitul de la Rio de Janeiro. adoptarea unei decizii privind răspunderea faţă de mediu şi implementarea Convenţiei de la Aarhus. . S-a pregătit o propunere care viza favorizarea surselor reciclabile de energie (solară şi eoliană). la Johannesburg.5 Septembrie 2002 – Summitul Pamantului de la Johannesburg Summitul de la Johannesburg (Summitul Pământului denumit şi Rio + 10 sau Summitul Mondial privind dezvoltarea durabilă) nu a reuşit să ofere prea multe speranţe. orice fel de negociere pe această temă. în detrimentul celor convenţionale. Americanii au respins. Comitetul European de la Bruxelles (martie 2003) a stabilit măsuri concrete ce vor trebui luate în următorul an.

3. o serie de obiective prioritare şi măsuri specifice la nivelul UE pentru abordarea problemelor care pun cele mai mari piedici dezvoltării durabile în Europa. nu acţiunea acestora în direcţii contrare. Aceşti indicatori decurg în mod natural din obiectivele şi sarcinile pe termen lung pe care şi le propune Comisia Europeană. . un set de propuneri şi de recomandări intersectoriale pentru îmbunătăţirea eficienţei politicilor şi pentru a face posibilă dezvoltarea durabilă. 2. Aceasta presupune asigurarea consolidării reciproce a diferitelor politici.Comisia Europeană propune o strategie structurată 1. celor două convenţii. pentru monitorizarea strategiei de la Lisabona. determinarea progreselor va implica adăugarea unui număr de indicatori.

.305/15.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. definind totodată ţinta comună de a realiza mai mult cu mai puţine resurse”. aprobată prin Legea 84/2006. pentru reducerea emisiilor provenite din activităţile industriale pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu (anexa nr. considerat în întregul său. în aer.Implementarea dezvoltării durabile în România Pentru prima dată în România.1). astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului. sunt stabilite „măsurile necesare pentru prevenirea sau. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a fost realizată de un Grup de Lucru constituit în baza HG nr.04. care a asigurat reprezentarea tuturor partenerilor sociali. în acord cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a obligaţiilor din convenţiile internaţionale din acest domeniu. la care România este parte”. Acest document este născut din dorinţa şi nevoia tuturor de a creşte bunăstarea şi prosperitatea fiecărui român şi a societăţii în ansamblu. inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor. în cazul în care aceasta nu este posibilă.1994. apă şi sol. asistat de proiectul PNUD: ”Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Durabilă” aflat sub egida Academiei Române. Prin OUG nr.

luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora. evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului. iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică. neutralizarea şi eliminarea acestora. utilizarea eficientă a energiei. valorificarea lor. luarea măsurilor necesare.Obligaţiile de bază ale titularului unei activităţi industriale luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării. . în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile. evitarea producerii de deşeuri. iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată. luarea măsurilor care să asigure că nicio poluare importantă nu va fi cauzată. în cazul încetării definitive a activităţilor pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora.

sociale şi de protecţie a mediului. urmărind o dezvoltare economică în limitele de suport ale Capitalului Natural. pe plan internaţional din toate sectoarele economice şi sociale. Obiective principale Asigurarea stării de sănătate a populaţiei.creşterea bunăstării şi prosperităţii individuale a ansamblului social la nivel naţional. Formarea resursei umane la nivelul exigenţelor ştiinţifice.Obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă Obiectiv fundamental . printr-un sistem de indicatori cantitativi şi calitativi determinabili. tehnologice şi informaţionale. . în scopul dezvoltării umane durabile. şi transformarea ei într-un sistem durabil. în contextul tendinţelor majore pe plan mondial şi în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de România. Asigurarea unei creşteri continue şi stabile a nivelului de trai şi în concordanţă cu criteriile de integrare în UE. Dezvoltarea unui sistem legislativ şi instituţional coerent. într-un mod care să garanteze şi calitatea vieţii generaţiilor viitoare. Stabilirea sectoarelor şi direcţiilor cu potenţial competitiv ca priorităţi ale dezvoltării durabile. a complementarităţii şi corelării între toate sectoarele economice şi sociale. Monitorizarea şi evaluarea permanentă a performanţelor economice. Redimensionarea şi remodelarea structurii economico-sociale. compatibil cu cel al ţărilor din UE şi consolidarea democraţiei prin stimularea participării civice. Stoparea procesului de deterioare a Capitalului Natural şi iniţierea refacerii acestuia.

stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă şi sunt construiţi pe baza informaţiilor care sunt disponibile în Institutul Naţional de Statistică. cu ierarhizare pe trei niveluri: nivelul 1: indicatori principali (de bază). Setul de indicatori de dezvoltare durabilă pentru România este structurat pe obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi instituţiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene. inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE. utilizabili pentru monitorizarea şi revizuirea programelor de dezvoltare durabilă. Principala funcţiune a indicatorilor este de a răspunde cerinţelor de monitorizare. asociate cu termenele ţintelor propuse. conform INS (1) Indicatorii urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de acţiune la orizontul anilor: 2013. care la rândul lor reprezintă angajamente politice legate de obiectivele strategice ale dezvoltării durabile. 2010 Institutul National de Statistica .Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). 2020. nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. 2030. acoperind pachetul de politici pe care aceasta le generează. pe care Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă le exprimă. nivelul 2: indicatori complementari.

clasificări şi nomenclatoare asociate. metode de calcul. utilizabili pentru evaluarea tridimensională a dezvoltării durabile în România. 2010 Institutul National de Statistica . 37 indicatori de nivel 2 şi 47 indicatori la nivelul 3. ierarhizaţi. in functie si de feed-back. Baza de date va fi actualizată şi completată cu alţi indicatori. pe măsura dezvoltării şi disponibilizării acestora. conform INS (2) Sistemul IDD pentru România este armonizat şi congruent cu sistemul de indicatori utilizat la nivelul UE. Sistemul integrează. astfel: 19 indicatori de nivel 1. urmărind pilonii de bază: arhitectură: structură ierarhică pe teme. cu seriile de date disponibile în sistemul statistic naţional începând din anul 2000.Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). într-o structură piramidală indicatori economici. sub-teme. definiţii. domenii de intervenţie. concepte. sociali şi de mediu. Baza de date (IDDR) cu IDD pentru România include 103 indicatori.

03.Istoricul procesului de EIM a) Decretul american privind politica de mediu – National Environmental Policy Act (NEPA 1969) este deseori numit Magna Carta a legilor de protecţie a mediului.1997 EIM în cazul proiectelor şi programelor cu finanţare externă b) c) . Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu (Directiva 85/337/EEC) a fost aprobată de către Consiliul de Miniştri al U. a fost amendată prin Directiva Consiliului 97/11/EC din 3. Directiva 85/337/EEC privind evaluarea impactului asupra mediului a unor proiecte publice sau private. pe 27 iunie 1985 şi a fost prezentată Statelor Membre pentru implementare pe 3 iulie 1985.E.

luând în considerare atât aspectele productive cât şi cele de agrement. să creeze un Consiliu al Calităţii Mediului. Această cerinţă intenţionează să includă considerentele ecologice în procesul de luare a deciziilor şi să informeze publicul despre faptul că aspectele de mediu au fost considerate la adoptarea deciziilor finale. Promulgată în 1970.National Environmental Policy Act (NEPA1969) Scopurile acestui act sunt: să stabilească o politică naţională care va asigura armonie între om şi mediul său înconjurător. . NEPA cere tuturor agenţiilor federale să solicite câte un studiu de impact asupra mediului (SIM) pentru orice acţiune care poate afecta în mod semnificativ calitatea mediului uman. să susţină eforturile de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului şi biosferei şi de stimulare a sănătăţii şi bunăstării oamenilor. să crească nivelul de cunoaştere a sistemelor ecologice şi a resurselor naturale importante pentru naţiune.

statelor membre ale UE le-a fost acordată o considerabilă libertate în transpunerea ei detaliată în propriile legislaţii naţionale. Stabilirea unor modalităţi adecvate de prevenire şi rezolvare a problemelor ecologice este una din cerinţele principale ale UE pentru ţările care doresc să adere la ea. Această abordare a fost aleasă în mod deliberat deoarece s-a considerat că procedurile de autorizare a proiectelor şi aranjamentele instituţionale în care cerinţele EIM trebuiau integrate. toate cele 24 ţări membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) realizează propriile reglementări de EIM. difereau foarte mult în cadrul UE. cu condiţia ca principiile şi cerinţele procedurale de bază să fie satisfăcute. Până la mijlocul anului 1995. Multe din fostele state socialiste şi-au exprimat dorinţa să se alăture UE. .Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu Fiind o lege cadru. deci implementarea unor proceduri adecvate de rezolvare a problemelor de mediu trebuie să constituie una din preocupările lor actuale.

Politica europeană în domeniul protecţiei mediului este ghidată de 4 principii formulate în Programul de Acţiune asupra Mediului: Acţiunea de prevenire este mai eficientă decât măsurile de remediere. Poluatorul plăteşte costul măsurilor luate pentru protecţia mediului. Daunele provocate mediului pot fi remediate la sursă. Politica mediului trebuie să reprezinte o componentă a altor politici ale CE. .

printre care şi cele din Europa Centrală şi de Est. peste 60 de state din întreaga lume au adoptat legi de EIM.EIM în cazul proiectelor şi programelor Începând cu anul 1970. În România. iar autorităţile erau responsabile pentru monitorizarea calităţii mediului. neexistând o metodologie pentru evaluare şi pentru luarea deciziilor. . Documentul legislativ respectiv nu includea cerinţe explicite pentru evaluarea impactului şi riscului asupra mediului în sensul actual. La nivelul Uniunii Europene exista aproximativ 250 Directive în domeniul mediului. prima lege de protecţie a mediului a fost introdusă în anul 1973.

2020 . nr. Reglementările referitoare la evaluarea impactului asupra mediului sunt conţinute în Ordinul MAPPM nr. emitent Guvernul Romȃniei. Hotărȃrea de Guvern nr. 824 din 8 decembrie 2008.2030. În decembrie 1995 a fost promulgată Legea nr. 113/1990. bazată pe Directiva 85/337/EEC. După 1990. ministerul de resort a inclus anumite cerinţe de evaluare a impactului asupra mediului în Ordinele nr. publicată ȋn Monitorul Oficial nr. 1097/2001 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului ȋn politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional (această hotărȃre a fost modificată cu noi atribuţii. aflȃndu-se ȋn proces de avizare interministerială). care să permită aplicarea principiilor dezvoltării durabile ȋn politicile sectoriale. 619/1992. 170/1990.Orizonturi 2013 . 184/1997 se referă la aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu de nivel 0. Ordinul MAPPM nr. pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. 1460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă . descriindu-se modurile în care se efectuează aceste studii. .Regelemetari EIM … Hotărȃrea de Guvern nr. 2 şi evaluarea riscului. 125/1996. 1. 137 – Legea protecţiei mediului. nr.

1. 480 din 16 mai 2006 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de încadrare a procedurii de evaluare de mediu Manual privind SEA pentru politica de coeziune 2007-2013 . 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr. 995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Manual pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.Evaluarea strategică de mediu (SEA) pentru Planuri şi Programe .076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.Aviz de mediu Hotărâre nr.

adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 Convenţia Aarhus .Legea nr. participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu.Acord de mediu Procedura de reglementare şi competenţele de emitere a acordului de mediu sunt prevăzute în HG 445/2009 care abroga HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private şi OM 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu cu modificarile si completarile ulterioare. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Ordin nr.HG nr. 68 din 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului . 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră Informaţia privind mediul . Ordin nr.accesul publicului la informaţia privind mediul Convenţia Espoo . semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 Răspunderea de mediu OUG nr. 878 din 28 iulie 2005 . 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie.Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectelor .Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră.

. Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor. Culegerea informaţiilor şi cunoştinţelor despre mediu.Scopuri ale legislaţiei privind EIM Stabilirea unei politici de mediu independente. Dezvăluirea publică a efectelor în mediu ale propunerilor de acţiuni (proiecte).

a. Scopul NEPA nu este de a genera maculatură – chiar dacă este vorba de documente excepţionale – ci de a conduce la acţiuni excelente” … Declaraţia de politică a NEPA îndrumă agenţiile federale de mediu să folosească toate mijloacele şi măsurile aplicabile “în concordanţă cu celelalte consideraţii esenţiale de politică naţională” pentru ca SUA să poată: “îndeplini responsabilităţile fiecărei generaţii ca administratori ai mediului pentru generaţiile viitoare (..) să cuprindă o cât mai largă gamă de utilizări în mediu fără a-l degrada .”.. (şi) să realizeze un echilibru între populaţie şi utilizarea resurselor care să permită atingerea unor standarde înalte de viaţă şi o cât mai largă distribuţie a înlesnirilor vieţii .. este ceea ce contează. . Stabilirea unei politici de mediu independente … “nu documente mai bune... ci decizii mai bune..

NEPA a apărut ca urmare a neputinţei agenţiilor federale de mediu din SUA de a conferi suficientă greutate problemelor de mediu. făcând astfel ca proiectele să devină mai puţin dăunătoare pentru calitatea mediului. Cerând agenţiilor federale de mediu să ia în considerare consecinţele activităţilor asupra mediului şi să analizeze alternative rezonabile la aceste activităţi. In ceea ce priveşte proiectele individuale. companiile private şi de către persoane fizice.b. Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor Un alt scop important al legilor privind EIM este de a îmbunătăţi planificarea şi luarea deciziilor de către agenţiile guvernamentale. NEPA a determinat o creştere a receptivităţii pentru problemele de mediu în rândul guvernanţilor. NEPA încurajează pe autorii acestora să evite sau să reducă rezultatele distructive ale activităţilor preconizate. . prin analizarea alternativelor şi a măsurilor de remediere.

este receptorul tuturor daunelor în mediu cauzate aşadar dreptul de a alege. a informaţiilor să fie rezultatul unei alegeri privind activităţile ce pot afecta mediul. iar acest de activitatea autorizată şi prin urmare are drept a fost deseori refuzat. deoarece fără o cunoaştere în 5. Dreptul primordial de mediu. . care este un element esenţial reprezentativ – pentru a putea servi în mod pentru deciziile ce implică asumarea legitim drept consimţământ al publicului. fundamentate pentru justificarea deciziilor de mediu. unor riscuri de mediu. dreptul să cunoască. Participarea publicului printr-un un mijloc detaliu a efectelor nu se poate lua o eficient prin care publicul afectat să-şi decizie bine fundamentată. 3. să se intereseze şi să răspundă unei informaţii cât mai complete. Dezbaterea publică a efectelor induse în mediu de propunerile de investiţii (proiecte) Scopul cel mai important al legilor privind EIM îl constituie culegerea şi dezvăluirea 1. măsurile ce fac ca riscurile asumate completă. Primul pas este informaţia. Nu se poate informări îl constituie evaluarea de îndeplini cerinţa ca aprobarea să fie dată mediu. comunice opiniile factorilor de decizie care să Mecanismul specific al acestei examineze atent aceste opinii. la timp şi în public.c. Populaţia va fi 2. Importanţa implicării publicului: 4. Pasul următor îl reprezintă diseminarea informaţiilor către public.

. ajutând astfel factorii de decizie şi investitorii să obţină informaţii despre inter-relaţiile complexe dintr-un sistem ecologic. îmbunătăţind astfel concepţia proiectelor viitoare. EIM poate avea şi un scop foarte practic acela de a culege informaţiile necesare pentru a determina responsabilităţile legale ale unui obiectiv conform unor legislaţii diferite. Studiind efectele în mediu ale proiectelor de dezvoltare. Culegerea datelor şi informaţiilor despre mediu EIM cuprinde o evaluare a stării iniţiale a mediului. factorii de decizie.d. investitorii pot evalua şi compara eficienţa diferitelor alternative şi măsuri de remediere. Aceste informaţii pot ajuta oamenii de ştiinţă să elaboreze inventare sigure ale resurselor de mediu dintr-o regiune. proiectanţii.

economic. • impactul indirect. eveniment care conduce la declanşarea demersului privind EIM.Tipuri de impacturi analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora “Impactul în mediu” .alterarea mediului fizic. Este necesar însă să fie evaluat: • impactulul direct. . • impactul cumulativ • impactul sinergic al activităţii propuse (în fiecare alternativă) asupra mediului biofizic şi socio .

b. monumente). . clădiri. Mediul amenajat (structuri. flora. Receptorii… a. Medii receptoare (apă. Impactul cumulativ este: “impactul în mediu rezultat din acumularea impactelor unei acţiuni când ea se adaugă altor acţiuni trecute. c. Efectele “indirecte” sunt definite ca cele “care sunt provocate de acţiune şi apar mai târziu în timp sau în spaţiu. dar sunt totuşi în mod raţional previzibile”. aer. fauna).Tipuri… Efecte “directe” sunt acelea provocate de acţiuni care se produc în acelaşi timp şi în acelaşi loc. sol). Fiinţele vii receptoare care trăiesc în aceste medii (oamenii. prezente sau în mod rezonabil previzibile pentru viitor.

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

Specialistii Consultanţii Firme de consultanta Experti de mediu. alte institutii Publicul ONG. cetateni. formatori EIM. mass media.Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM Titularul proiectului sau al activităţii Managerii de vârf. centre EIM. Conducătorii Autorităţile competente Factorii de decizie. alte agentii . compartimentelor administrative Personalul tehnic compartimentelor Personalul tehnic Alte categorii specialisti Manageri Universitati.

Actorii implicati în procesul EIM şi interacţiunile dintre acestia .

sol sau în emisii/evacuări. Pragul de intervenţie corespunde concentraţiilor de poluanţi în aer. Acestea se referă la obiectivele calitative şi cantitative minime de mediu şi durata maxim admisibilă pentru conformarea cu cerinţele de mediu. Pragul de alertă reprezintă concentraţii de poluanţi în aer. iar poluare semnificativă atunci când concentraţiile de poluanţi depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. apă. care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea cantităţilor de poluanţi din emisii/evacuări. precum şi orice alte cerinţe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competentă. .Indicatori şi programe pentru evaluarea impactului de mediu Obiectivele (obligaţii) de mediu minim acceptate cuprind un set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competentă. în baza unui bilanţ de mediu realizat anterior cu ocazia schimbării proprietarului. sol sau în emisii/evacuări la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări. apă. Poluare potenţial semnificativă există atunci când concentraţiile de poluanţi în mediu depăşesc pragurile de alertă.

termenele. Programul stabileşte măsurile de conformare. Măsurile de remediere a efectelor activităţilor anterioare asupra mediului. 2. Programul de conformare poate avea două secţiuni: 1.Programul pentru conformare Plan de măsuri propus de titularul unei activităţii existente. Măsurile pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale activităţilor asupra mediului. raportând starea mediului şi măsurile necesare de remediere la standardele şi reglementările în vigoare. de către autoritatea competentă. Programul de conformare este necesar pentru orice obiectiv care continuă sau care încetează activitatea şi care aduce prejudicii mediului prin funcţionarea curentă sau anterioară. . în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. Evaluarea porejudiciilor se realizează prin bilanţul de mediu. costurile şi responsabilităţile necesare realizării acestora. etapele. cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu.

datele deţinute de titularul activităţii şi de autorităţile administraţiei publice locale privind emisia şi imisia poluanţilor în mediu.Elaborarea programului de conformare ia în considerare: concluziile Bilanţului de Mediu. . porecum şi de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. constatările şi sarcinile stabilite de autorităţile de control care răspund de protecţia factorilor de mediu. ofertele. sugestiile şi propunerile primite de la populaţie şi de la asociaţiile neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice. studiile. diversele materiale de documentare etc..

.

Cadrul legislativ pentru evaluarea strategica a mediului

Obiectivele Evaluarii Strategice a Mediului (SEA)
Obiective generale: asigurarea unui nivel înalt de protecţie a mediului; integrarea aspectelor de mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe care promovează dezvoltarea durabilă. Obiective specifice din perspectiva obiectivelor de protecţie a mediului şi ale dezvoltării durabile: asigurarea că efectele implementării planurilor şi programelor sunt luate în considerare în timpul pregătirii lor şi înainte de adoptarea acestora; stabilirea unui set de cerinţe procedurale comune, necesare pentru a contribui la un nivel înalt de protecţie a mediului. stabilirea unui cadru legislativ consecvent, care să permită adoptarea/aprobarea planurilor/programelor pe baza informaţiilor de mediu obţinute în derularea procedurii şi care să contribuie la punerea în practică a unor soluţii durabile si eficiente.

Evaluarea strategica a mediului
Nu se aplică urmatoarelor planuri şi programe: a) al căror unic scop este apărarea naţională sau protecţia civilă; b) financiare sau bugetare; c) privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin Fondul European de Orientare şi Garantare a Agriculturii - Secţiunea Garantare, pe anul 2007 Se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se finalizează înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă: a) etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluării de mediu; b) etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a raportului de mediu; c) etapa de analiză a calităţii raportului de mediu si luarea deciziei.

.

Etapele unui proces de evaluare a impactului asupra mediului .

această metodă se realizează prin Sistemul de Informaţii Geografice (GIS). deci uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile. Hărţile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta amplasamentului proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia amploarea şi specificul impactului. ceea ce conferă un caracter complex metodei. care poate fi nu foarte complicată. înainte de toate. Scopul este. Liste de control În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în timp. Listele de control mai complexe vor acoperi impacturile pe termen lung sau scurt. impacturile locale sau exterioare. în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului. . Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile. ceea ce face evaluarea totală mai obiectivă.Metode si tehnici de cuantificare a impactului de mediu Reprezentări grafice Aceste metode presupun reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu. Scheme (diagrame) sau grafuri Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. Avantajul acestor tehnici îl constituie faptul că asigură reprezentarea grafică a rezultatelor. Matrici de impact Reprezintă una din metodele cele mai utilizate într-un proces de EIM. de a compara diferitele alternative (tehnologice şi de amplasament). La intersecţia activităţilor cu factori ecologici sunt cuantificate intensitatea şi importanţa impactului. efectele reversibile sau ireversibile. De subliniat că metoda permite evaluarea atât a impactului direct cât şi a celui indirect. În prezent. Metoda matricilor de impact implică construirea unei matrici în care pe o coordonată sunt specificate activităţile evaluate. în matricile de evaluare a impactului se folosesc scări şi grile de bonitate pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici. De obicei. Pot fi implicate atât efectele de ordinul întâi (impactul direct). cât şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). iar pe cealaltă coordonată sunt prezentaţi factorii ecologici potenţial afectaţi.

Metoda indicelui de poluare globala proposa de Rojanschi (1997) si imbunatatita de Popa (2005) - (Ipg)

Indicele de poluare globala - calcul

Si I PG = Sr 1997
2005

Si – area figurii geometrice ce descrie starea ideala a mediului, Sr - area figurii geometrice ce descrie starea reala a mediului (situatia evaluata).

4

3 10
0

10 Si 10 Sr 2

I PG =

100 b
2

1
-

10

b

Media notelor de bonitate acordate tuturor indicatorilor considerati in procesul de evaluare

Clasificarea impactului
IPG IPG = 1 1 <I PG < 2 2 < IPG < 3 3 < IPG < 4 4 < IPG < 6 peste 6

b
10 9,999 – 7,072 7,071 – 5,774 5,773 – 5,001 5 – 4,083 ≤ 4,082

Clasa A B C D E F

Starea de sănătate a mediului Mediu natural neafectat de activitatea umană Mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor de viaţă Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de viaţă Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

în timp ce calcularea indicelui de poluare globală prin metoda lui Rojanschi se poate realiza dacă sunt analizate minim trei componente de mediu. Rezultatele finale despre starea globală a calităţii mediului pot fi obţinute calculând numai media aritmetică a notelor de bonitate acordate fiecărei componente de mediu evaluate. Starea de sănătate. Permite compararea stării unei zone în diferite momente în timp. a calităţii acestuia.Avantaje - - Oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului. respectiv de poluare a mediului poate fi evaluată folosind doar 2 componente de mediu. la un moment dat. . Permite compararea între ele a unor zone diferite cu condiţia ca acestea să poată fi analizate pe baza aceloraşi indicatori. oferind posibilitatea urmăririi evoluţiei atât a calităţii diferiţilor factori de mediu cât şi a calităţii globale a mediului în zona respectivă.

Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) .

ecuatii ( a1) x ( a2 ) = aT (b1) +(b2 ) +(b3 ) = bt (aT) x (bT) = ES (a1). ES este scorul de mediu pentru factorul analizat . aT este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A). (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (A). bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B). (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (B). (b2).Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) . (b1).

Criterii de evaluare a scorurilor de mediu Criteriul A1 Importanţa condiţiei Scala 4 3 2 1 0 +3 +2 +1 0 -1 -2 -3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Descrierea Important pentru interesele naţionale/internaţionale Important pentru interesele regionale/naţionale Important numai pentru zonele aflate în imediata apropiere a zonei locale Important numai pentru condiţia locală Fără importanţă Beneficiu major important Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului Îmbunătăţirea status quo-ului Lipsă de schimbare/status quo Schimbare negativă a status quo-ului Dezavantajele sau schimbări negative semnificative Dezavantajele sau schimbări majore Fără schimbări Temporar Permanent Fără schimbări Reversibil Ireversibil Fără schimbări Ne-cumulativ/unic Cumulativ/sinergetic A2 Magnitudinea scimbării/efectului B1 Permanenţă B2 reversibilitate B3 Cumulativitate .

Conversia scorurilor de mediu în categorii Scorul de mediu +72 la +108 +36 la +71 +19 la +35 +10 la +18 +1 la +9 0 -1 la -9 -10 la -18 -19 la -35 -36 la -71 -72 la 108 Categorii +E +D +C +B +A N -A -B -C -D -E Descrierea categoriei Schimbări/impact pozitiv majore Schimbări/impact pozitiv semnificativ Schimbări/impact pozitiv moderat Schimbări/impact pozitiv Schimbări/impact uşor pozitiv Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică Schimbări/impact uşor negativ Schimbări/impact negativ Schimbări/impact negativ moderat Schimbări/impact negativ semnificativ Schimbări/impact negativ major .

Matricea lui Leopold .Matricea simpla de interactiune .

. Când o acţiune sau activitate dată se aşteaptă să cauzeze o schimbare a factorului de mediu. a factorilor de mediu adecvaţi.Matricea lui Leopold Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii (1971) (cunoscută sub numele de matricea lui Leopold) va fi folosită ca un exemplu de matrice simplă. O „matrice simplă de interacţiune” afişează acţiunile proiectului sau activităţile de-a lungul unei axe. cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei. aceasta este notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă în funcţie de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai importante.

a lui Leopold .Matricea simplă de interacţiune.

precum şi de posibilitatea aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la un moment dat şi a ponderii acesteia în determinarea stării generale de calitate a mediului.Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara de bonitate şi care depinde în primul rând de experienţa şi exigenţa evaluatorului. .

Metoda de evaluare integrata a impactului si riscului de mediu (SAB) .

sulfati. fosfati. CBO. SOL Componenta “OM” expusă la efectul global de poluare APA SUBTERANĂ .introducere Activităţi cu impact asupra mediului. reziduu fix. etc. pulberi) APA DE SUPRAFAŢĂ Caracterizarea solului folosind indicatori de calitate specifici instalaţiei evaluate MEDIUL Caracterizare calitate apa: CCO Cr –Mn. metale grele. substante extractibile. materii in suspensie.Metoda integrată de evaluare cantitativă. instalaţii poluante AER Caracterizare calitate: indicatori de calitate specifici (CO.

Principii de lucru S-au avut în vedere princiiple de evaluare a impactului asupra mediului ale metodei matricii importanţă. Scorurile de impact de mediu acordate în evaluările de impact asupra mediului au la bază două componente: magnitudinea impactelor de mediu şi importanţa. Sistemul de evaluare a mediului (Environmental Evaluation System) cuprinde estimarea şi cuantificarea impactelor de mediu evaluate în termeni de unităţi măsurabile ca fiind “unităti de importanţă de mediu” (UI). precum şi modul de calculare al acesteia. din care s-a preluat noţiunea de importanţă acordată componentei de mediu evaluată. .

Principii … Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maximă admisă. Valorile indicatorilor de calitate pentru componentele de mediu din zona evaluată trebuie să fie conform standardelor naţionale (sub limita maximă admisă). Când acest parametru notat Q are valori care tind spre zero. totuşi. atunci când se ating valorile pragului de alertă (70% din concentraţia maximă admisă). un anumit stress. iar când are valori apropiate de unu sau mai mari. Exista. ceea ce face să apară un risc pentru componentele de mediu evaluate. atunci se consideră calitatea componentei de mediu foarte “săracă”. . hazard asupra calităţii componentelor de mediu. perceput ca posibil impact. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată în mediu la un moment dat pentru un anumit poluant. atunci calitatea componentei de mediu este bună spre foarte bună.

Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate în calcularea unităţilor de importanţă. apa subterană. se foloseşte metoda matricii de calcul. în acest caz: apa de suprafaţă. Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maxim admisă. fiecărei componente de mediu considerate în procesul de evaluare. solul şi aerul. specific componentei de mediu evaluate. . obţinânduse mai întâi scoruri normate şi apoi unităţile de importanţă pentru fiecare componentă de mediu. După care se atribuie gradul de importanţă.Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Într-o primă etapă se stabilesc componentele de mediu considerate în evaluarea impactului şi a riscului. de la 0 la 1. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată la un moment dat pentru un anumit indicator de calitate.

Ulterior aceste valori sunt calculate folosind matricea. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu evaluate se bazează pe opinia şi experienţa evaluatorilor şi funcţie de specificul activităţii/instalaţiei evaluate. impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu. îi este asociat un risc de mediu. se calculează riscurile asociate acestor impacturi. Odată ce au fost cuantificate impactele induse asupra fiecărei componente de mediu. depinde în mod direct de concetraţia poluantului în mediu. Magnitudinea impactelor de mediu depinde de parametrul calitatea mediulu. .Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la 1. unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”. Fiecărui impact de mediu calculat în funcţie de indicatorul de calitate “i”. Astfel.

Cdeter – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată. la un moment dat. .Calitatea componentei de mediu evaluată CMA Q= Cdet CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată.

1 0. se obţin “unităţile de importanţă” .5 0.25 Scoruri normate Componenta Apa subt.25 1. 1. Apa suprf.00 0. Aer Sol Apa subt.50 1. Apa suprf.0 2.5 1.143 0.0 2.8 0. 1.0 1.8 0.0 Unităţi de importanţă rezolvând matricea pe linie.308 0.0 0.Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu Componenta Apa subt.000 308 255 143 294 1000 Aer 2. Aer Sol Total (verificare) 0.0 Sol 1.9 Apa suprf.294 1.255 0.

Cuantificarea impactului de mediu UI UI ⋅ C det er IM = = Q CMA impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu. .

05-0.0 0.3 <0.9 0. în 10% din cazuri se poate întampla în cazuri excepţionale.Cuantificarea riscului de mediu RMj.6 0.i x Pj Descrierea probabilităţii Probabilitate cu siguranta probabil putin probabil rar Descriere se realizează în 99% din cazuri se poate întampla în 50% din cazuri se întamplă uneori.31-0.91-1.61-0. 1% Unităţi de probabilitate 0.05 aproape sigur s-ar putea realiza în 90% din cazuri .i = IMj.

50 582.98 3357.38 6.77 43.extract.64 161. impactului si riscului de mediu Comp. de mediu APAsuprf.33 361.98 3215.5 8.25 87.87 187.40 28.25 CCO-Cr.02 138.37 1. mgO2/l NO3-.12 395.87 100. Nr.94 893.60 46.53 40.58 0.50 1275.00 5. mg O2/l 25 28.78 30.8 30.51 3.7 3462 29.15 11. mg/kg Ni.0 932. mg/kg Cr total mg/kg 5.00 350 50 5 2000 500 500 10 600 13.75 131.71 27.93 12.39 2.33 0.82 57.82 1459. 1 1 n APA subt. mgO2/l CBO5.48 156. mg/kg Cu.61 4589.90 0.57 0.86 100.00 50.Calcularea automata a parametrului calitate.32 Indicator de calitate CMA1 CM2 Q3 IM4 RM5 .56 324. mg/kg Cd.mg/l NOx mg/mc COV mg/mc Pulberi susp.58 16.37 4.06 1.45 102.64 0. mg/mc subst.65 50. 1 2 3 AER 1 2 3 SOL 1 2 3 4 5 CCO-Cr.

sunt necesare masuri de prevenire. control şi remediere Riscuri catastrofale. toate activitatile ar trebui încetate 500-700 350-700 700-1000 700-1000 >1000 >1000 . dar trebuie avute în vedere/monitorizate riscuri medii la un nivel acceptabil. trebuie monitorizate riscuri medii la un nivel inacceptabil. impropriu formelor de viata Risc de mediu <100 100-200 200-350 Descriere riscuri neglijabile/ nesemnificative riscuri minore.Clasificarea impactului şi riscului de mediu Impact de mediu <100 100-350 350-500 Descriere mediu neafectat de activităţile umane/calitate naturala mediu supus efectelor activităţilor umane în limite admisibile mediu suspus efectelor activităţilor umane provocand stari de disconfort mediu supus efectelor activităţilor umane provocând tulburări formelor de viată mediu grav afectat de activităţile umane mediu degradat. sunt necesare masuri de prevenire şi control riscuri majore.

84 1400.61 177.63 34.12 Environmental impact .84 423.00 600.68 407.47 430.00 1363.00 200.00 1200.00 0.00 400.Dependenţa impact – risc de mediu 1600.00 Surface water Ground water Soil Environmental risk Air 128.00 800.01 1491.00 1000.

nu este o metodă subiectivă. facilitează procesul decizional de monitorizare. fără să depindă în mod expres de experienţa evaluatorului de mediu.Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate uşor de aplicat. . ceea ce face să reflecte realitatea într-un mod obiectiv. prevenire poluare sau închidere instalaţie. determinate în mediu la un moment dat. impactul şi riscul de mediu sunt calculate plecând de la concentraţiile poluanţilor.

Metoda poate fi extinsă sau restrânsă la mai multe. poate fi aplicat pentru diferite instalaţii/activităţi. . riscul are valori care îl încadrează la riscuri medii spre majore. respectiv mai puţine componente de mediu condiderând mai mulţi sau mai puţini indicatori de calitate pentru caracterizarea componentelor de mediu evaluate. Programul este flexibil. elaborat în programul Excel. Metoda este ideala pentru situatii în care impactul deşi este în limite admisibile. rezultatele finale nefiind influenţate de experienţa evaluatorului.Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate Algoritmul propus pentru calcularea impactului şi riscului de mediu.

184/1997 .Evaluarea riscului de mediu conform Ordinului MAPPM nr.

Necesitatea unor informaţii suplimentare privind riscurile poluării identificate sau ale activităţilor poluante.Risc de mediu Evaluarea riscului de mediu (conform Ordinului Ministerial nr. desfăşurate pe un amplasament. Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor prezenta acelaşi risc sau vor necesita acelaşi nivel de remediere. . 184/1997) face analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale unui impact de mediu. poate determina autoritatea competentă de mediu să solicite realizarea evaluării riscului pentru a determina probabilitatea unei daune şi posibilii păgubiţi prin această daună.

analizarea şi controlarea pericolelor datorate prezenţei unei substanţe periculoase dintr-o instalaţie". evaluarea riscului implică o estimare (incluzând identificarea pericolelor.Evaluarea riscului definită de către Banca Mondială proces pentru identificarea. mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifetări) şi calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi consecinţele pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat). .

Riscurilor importante care apar pe amplasament. prin identificarea: Agenţilor poluanţi sau a pericolelor cele mai importante. Măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un "nivel acceptabil". Resurselor şi receptorilor expuşi riscului. .Evaluarea riscului are scopul de a controla riscurile provenite de la un amplasament. Mecanismelor prin care se realizează riscul.

pentru diferiţi parametri. cu praguri limită stabilite la nivel internaţional pentru a determina expunerea în siguranţă la diferite substanţei chimice pe anumite perioade de timp. Standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au fost dezvoltate pentru nivelurile concentraţiilor acceptate ale poluanţilor în atmosferă şi pentru limite orientative pentru sănătatea umană (şi recent pentru sănătatea mediului).Evaluări ale sănătăţii Au în vedere protecţia şi igiena muncii. .

Evaluări ecologice Compară concentraţiile preconizate ale poluanţilor în mediu cu pragurile toxice estimate. în scopul evaluării securităţii unei emisii propuse. cu un număr de sisteme de punctaj pentru clasificarea amplasamentelor. folosind diferite instrumente sofisticate. Evaluarea ecologică a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc. .

Evaluarea calitativă a riscului. Acestea sunt numite în termeni legali obiective protejate. animale. plante. Ţinta/Receptor – reprezintă obiectivele asupra cărora acţioneaza efectele dăunatoare ale anumitor substanţe toxice de pe amplasament. care pot include fiinţe umane. 184/1997 Pericol/sursă – se referă la poluanţii specifici care sunt identificaţi sau presupuşi a exista pe un amplasament. resurse de apă şi clădiri (sau fundaţiile si folosinţele acestora). . nivelul lor de toxicitate şi efectele particulare ale acestora. fie prin ingerare directă sau contact direct cu pielea. Calea de acţionare – reprezintă calea pe care substanţele toxice ajung la punctul la care au efecte dăunătoare. aer sau apă. conform Ord. sau prin migrare prin sol.

identificarea pericolului. estimarea probabilităţilor consecinţelor .Evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape: descrierea intenţiei. identificarea consecinţelor. estimarea mărimii consecinţelor.

Conform Ordinului 184/1997. . În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere. riscul este probabiltatea apariţiei unui efect negativ într-o perioada de timp specifică: Risc = Pericol x Expunere Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc.

Evaluarea riscului de mediu. unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt considerate descrescător. cuantificarea riscului se bazează pe un sistem simplu de clasificare. conform Ordinului 184/1997 Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc. Conform Ordinului 184/1997. atribuindu-se un punctaj aleatoriu. . În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere.

Cu cât rezultatul este mai mare. cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. Aceasta permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri. de exemplu 3 (mare) x 2 (medie) = 6.R=PxG Model simplificat Probabilitatea 3 = mare 2 = medie 1 = mică Gravitatea 3 = majoră 2 = medie 1 = usoară Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate. gravitate). pentru a obţine o cifra comparativă. .

extrct Deşeuri. fermentaţie Proc. fermentaţie Proc. subsol Aer apa Atingere sursă Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Importanta riscului medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie mica medie medie medie medie medie Necesitate lucrari remediere Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Da Da Da Da . manipulări Proc.exemplu Agent poluant Pulberi SO2 CO NO2 COVNM Hidrocarb petroliere/ subst. ape uzate Pericol toxic toxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic toxic Sursa Depozit deşeuri.Matrice pentru evaluarea calitativa a riscului de mediu . fermentaţie Proc. levigat. fermentaţie rezervoare CLU platforme Cale Emisii inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Deversari Scurgeri Scurgeri Infiltraţii Tinta Aer om Aer om Aer om Aer om Aer om Apa om sol Sol.

Diagrama arbore .exemplu .

Promovarea produselor (proceselor) pe piaţă-marketing (exemplu revendicări referitoare la mediu. Realizarea unui tablou cât mai complet al interacţiunilor dintre desfăşurarea unei activităţi şi mediu. proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proceselor). schema de ecoetichetare sau declaraţia de mediu a produselor). Facilitarea dialogului constructiv între reprezentanţii societăţii preocupaţi de calitatea mediului. identificarea fazelor ciclului de viaţă cu consecinţe majore asupra mediului şi selectarea indicatorilor relevanţi pentru mediu inclusiv a tehnicilor de cuantificare a acestor indicatori. .Evaluarea ciclului de viata (ECV) Obiective Înţelegerea interdependenţei dintre activităţile umane şi consecinţele lor asupra mediului. Furnizarea de informaţii factorilor de decizie care să conducă la identificarea şanselor de îmbunătăţire a calităţii mediului în industrie (de exemplu pentru planificarea strategică. stabilirea priorităţilor.

ECV trebuie să cuprindă întregul ciclu al produsului.Evaluarea ciclului de viata (ECV) – Principiile generale ECV trebuie dezvoltată pentru a fi utilizată la compararea produselor. . ECV trebuie să cuantifice pe cât posibil intervenţiile asupra mediului. ECV trebuie să abordeze toate formele relevante ale intervenţiilor umane asupra mediului.

.Evaluarea Impactului Ciclului De Viaţă a) b) c) d) normarea. Normarea şi aprecierea (ponderarea) presupun transformarea rezultatelor indicatorilor în timp ce tehnicile de analiză a calităţii datelor ca: analiza de senzitivitate şi analiza de incertitudine analizează direct rezultatele indicatorilor. aprecierea şi tehnicile de analiză a calităţii datelor. gruparea.

pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei satisface criteriile stabilite de managementul organizatiei (SR EN ISO 14031. 2001). . EPE pune accent pe descrierea performantei de mediu a unei organziatii. iar evaluarea ciclului de viata (ECV) este o tehnica pentru evaluarea aspectelor de mediu si impacturilor potentiale asociate sistemelor de produse si servicii. EPE si auditurile de mediu ajuta managementul unei organizatii sa evaluaeze starea performantei sale de mediu si sa identifice zonele de imbunatatire.EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU EPE este un proces si un instrument de management intern destinat sa furnizeze managementului informatii sigure si verificabile in mod continuu.

Modelul procesului EPE .

informatii privind eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a organizatiei. Indicatorul de performanta operational reprezinta un indicator al performantei de mediu care ofera informatii privind performanta de mediu a activitatilor organizatiei.Indicator al performantei de mediu Furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei. .

furnizeaza informatii despre performanta de mediu a activitatilor organizatiei ECI furnizeaza informatii despre starea mediului.Indicatori pentru EPE MPI EPI OPI furnizeaza informatii despre eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a activitatilor organizatiei. care pot ajuta o organizatie sa inteleaga mai bine impactul actual sau potential al aspectelor sale de mediu si sa sprijine planificarea si implementarea procesului de evaluare a performantei de mediu .

Identifice aspectele de mediu semnificative. Prevenirea poluarii) Identifice tendintele performantei de mediu. Creasca eficienta si eficacitatea organziatiei. . Identifice oportunitati pentru un management bun al aspectelor sale de mediu (ex. Identifice oportunitatile strategice.Avantajele evaluarii performantei de mediu Informatiile furnizate in cadrul procesului de evaluare a performantei de mediu pot ajuta organziatia sa: Determine toate actiunile necesare pentru realizarea criteriilor sale de performanta de mediu.

se realizeaza conform ISO 14015:2005. conform ISO 14014:2005 este optionala. de identificare a problemelor de mediu si de determinare a consecintelor activitatii asupra amplasamentului si organizatiei. ca rezultat al activitatilor trecute. iar acest tip de evaluare nu este supusa niciunui proces de auditare sau certificare. EMAO implica trei categorii de actori principali: clientul. reprezentantul evaluatului si evaluatorul. prezente si viitoare.Evaluarea de mediu a amplasamentelor si organizatiilor reprezinta un proces de identificare a concordantei cu obiectivele de mediu. . Determinarea consecintelor activitatii.

Procesul EMAO .

Evaluarea propriu zisa .

Identificarea si evaluarea problemelor de mediu. Obtinerea informatiilor initiale. Stabilirea consecintelor asupra activitatii. daca este cazul. Convenirea impreuna cu clientul a metodei si a formatului pentur raportare. Crearea si mentinerea documentelor de lucru sunt liste de verificarea si protocoale. Desemnarea membrilor echipei pentru efectuarea unor parti componente ale evaluarii. Pregatirea si furnizarea raportului catre client. Pregatirea planului de evaluare si obtinerea acordului clientului si daca este cazul si cel al reprezentatnului evaluatului. Obtinerea acrodului clientului pentru echipa de evaluare. . Asigurarea ca sunt disponibile abilitatile necesare pentru a indeplini obiectivele evaluarii si daca este cazul alcatuirea echipei de evaluare. Colectarea si validarea informatiilor in concordanta cu planul de evaluare.Responsabilitatile evaluatorului Asistarea clientului atunci cand este cazul pentru a stabili obiectivele. domeniul si criteriile de evaluare (inclusiv identificarea si stabilirea prioritatii zonelor evaluate).

.

Matricea lui Leopold. responsabili/actori. exemplu.SAB. .De retinut… Conceptul de dezvoltare durabila Evaluarile de mediu pentru dezvoltare durabila: SEA. MERI. metoda integrata . indicatori. etape. evaluarea riscului de mediu conform Ordin 184/1997 ECV: evaluarea impactului ciclului de viata (etape) EPE: model. avantaje EMAO: definitie. EIM Metode pentru cuantificarea impactului si riscului de mediu: Ipg.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful