EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sef lucrari, dr.ing. Brindusa Robu
Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi Facultatea Inginerie Chimica si Protectia Mediului Departamentul Ingineria si Managementul Mediului

Obiectivele cursului

Disciplina “Evaluarea impactului asupra mediului” ofera informatiile necesare pentru sustinerea eforturilor de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului si de stimulare a sanatatii umane si bunastarii oamenilor; asigura cresterea nivelului de cunoastere a sistemelor ecologice si a resurselor naturale, importante pentru dezvoltarea generatiilor viitoare. Evaluarea impactului asupra mediului este un important instrument al managementului de mediu, alaturi de evaluarea riscului de mediu, evaluarea ciclului de viata si care ofera informatiile necesare pentru luarea unei decizii in ceea ce priveste asigurarea conceptului de dezvoltare durabila si implementarea principiului de prevenire si control integrat a poluarii. De asemenea, asigura pregatirea necesara pentru includerea considerentelor ecologice in procesul decizional si in informarea publicului privind politicile de mediu la nivel local, regional si pe plan european. Ofera fundamentele necesare pentru promovarea “Evaluarii impactului asupra mediului” ca o cerinta minima si de inceput in implementarea tehnologiilor curate.

Structura

Definitii si notiuni fundamentale Poluarea mediului. Conceptul de dezvoltare durabila Istoricul procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). Scopuri ale legislatiei privind EIM. Tipuri de impacte analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora. Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM. Proceduri si indicatori pentru evaluarea impactului asupra mediului in Romania. Metodologia EIM. Structura procesului de evaluare a impactului. Etapele procesului de EIM in cazul unei noi activitati. Evaluarea Strategica a mediului Tipuri de metode si tehnici folosite in EIM. Metoda matricii de evaluare rapida a impactului asupra mediului (MERI) Liste de control pentru evaluarea impactului potential asupra mediului. Metoda matricii simple de interactiune (matricea lui Leopold). Metoda indicelui de poluare globala propusa de Rojanschi (1991) si imbunatatita de Popa s.a. (2005). Evaluarea riscului de mediu conform Ord. 184/1997. Metoda integrata de evaluare a impactului si riscului de mediu (SAB). ECV, EPE, EMAO

conform dispoziţiilor legale în vigoare. prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat în scris. care acordă dreptul de a stabili condiţiile de realizare a unei activităţi încă din etapa de proiectare. care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea. . reducerea şi controlul integrat al poluării. care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul.Definitii si notiuni fundamentale Acord de mediu – decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului. din punct de vedere al protecţiei mediului. Acord integrat de mediu – act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Acordul poate fi eliberat poentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament.

s-a stabilit că nu supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. nu se emit autorizaţii de mediu. precum şi acele activităţi pentru care. în urma parcurgerii etapei de încadrare. Activităţi cu impact nesemnificativ asupra mediului – sunt avute în vedere acele activităţi rezidenţiale. . precum şi alte activităţi incluse în această categorie de alte prevederi legale în vigoare. conform prevederilor legale în vigoare. din gospodării individuale sau dependinţe ale acestora destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor locuinţei şi/sau gospodăriei proprii şi care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protecţie. Activităţi cu impact semnificativ asupra mediului – activităţile care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. aşa cum sunt ele definite de legislaţia în vigoare. Activităţi cu impact redus asupra mediului – sunt activităţile pentru care.

în care există specii de plante şi animale sălbatice. Arie naturală protejată – zonă terestră. elemente şi formaţiuni biogeografice. acvatică şi/sau subterană. speologice sau de altă natură. cu valoare ecologică. Apărarea împotriva dezastrelor – a) măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţii. . Aspect de mediu – element al activităţilor. c) măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul. peisagistice. paleontologice. Un aspect de mediu semnificativ este acela care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului. ştiinţifică sau culturală deosebită. geologice. b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. Analiză de impact – evaluarea efectului unităţilor sau activităţilor existente asupra mediului înconjurător în vederea elaborării sau realizării Autorizaţiei de mediu. cu perimetru legal stabilit şi avand un regim special de ocrotire şi conservare.

inclusiv de noi locuinţe. Autorizare – parcurgerea etapelor procedurale avand drept scop obţinerea avizului. Autorizaţie integrată de mediu – act tehnico-juridic emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului. . emis numai cu acordul riveranilor şi după realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor. acordului şi/sau autorizaţiei de mediu. Aviz de amplasament – aviz conform obţinut din partea Companiei Naţionale “Apele Române” în cazuri de excepţie de la interzicerea amplasării în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice sau sociale. potrivit legii. conform dispoziţiilor legale în vigoare. nu exclude obligaţia obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare. care dă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie. Autorizaţia poate fi eliberată pentru una sau mai multe instalaţii sau părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament şi care sunt exploatate de către acelaşi titular. în anumite condiţii care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (OUG 34/2002 aprobata prin Legea 645/2002). Autorizaţie de mediu – act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ale unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acordul de mediu.

. cat şi modul în care instalaţia este proiectată. Bilanţ de mediu – procedură de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate anterioare şi anticipate. disponibile – acele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv. întreţinută. tehnici . care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. în determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare. reducerea şi controlul integrat al poluării. 34/2002 privind prevenirea.BAT) principiul de bază pentru domeniul prevenirii. proiectate pentru a preveni şi. construită. acolo unde nu este posibil. care face parte din acţiunea de evaluare a impactului asupra mediului. Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques . indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate ori produse sau nu în Romania. 152/2005 privind prevenirea. prevederile OUG nr. 34/2002. pentru a reduce. Avizul de mediu pentru planuri şi programe – act tehnico-juridic eliberat în scris de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. cele mai bune – tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţia mediului în ansamblul său. exploatată şi scoasă din funcţiune. reducerea şi controlul integrat al poluării.atat tehnologia utilizată. astfel încata titularul activităţi să poată avea acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile OUG nr. reducerii şi controlului integrat al poluării şi sunt definite ca cel mai eficient şi mai avansat stadiu în dezvoltarea activităţilor şi a metodelor de operare care indică oportunitatea practică a tehnicilor specifice pentru asigurarea în principal a bazei pentru valorile limită de emisie (ELV). luandu-se în considerare costurile şi beneficiile. în condiţii economice şi tehnice viabile. emisiile şi impactul asupra mediului a întreg.

Documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) – ghiduri de referinţă BAT – documente publicate de către Comisia Comunităţii Europene rezultate din schimbul de informaţii dintre Statele Membre referitor la BAT. Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare – W.E.C. administrativ – instituţională. care are rol consultativ în procedura de emitere a acordului de mediu. de cooperare internaţională. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. educativ – informativă. Componente ale protecţiei mediului – pot fi deosebite şase componente ale ansamblului activităţilor de protecţie a mediului: legislativă. socială. Colectiv de Analiză Tehnică (CAT) – structura constituită la nivel central / local prin Ordin al Autorităţii publice centrale de protecţia mediului/Ordin semnat de Prefect şi compusă din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale sau locale cu atribuţii şi răspunderi specifice în domeniul prozecţiei mediului. Dezvoltare durabilă – dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului.D. economico – tehnologică. . constituită în anul 1984 pentru a strânge colaborarea în domeniul mediului şi al dezvoltării şi pentru a propune noi forme de cooperare capabile să rupă barierele existente.

Evaluarea de mediu – elaborarea raportului de mediu. injecţie. luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate. Emisie – evacuarea directă sau indirectă. efectele directe şi indirecte. vibraţii. jeturi. Evaluarea impactului asupra mediului – face parte din procedura de autorizare fiind un proces menit să identifice. emisie punctuală sau difuză. vidanjare sau vaporizare. inclusiv prin scurgere. sinergice.de la surse punctiforme ori difuze ale instalaţiei. să descrie şi să stabilească. principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi mediului . Efluent – orice formă de deversare în mediu. inoculare. conform legislaţiei în vigoare. apă ori sol. în funcţie de fiecare caz în parte şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. de suibstanţe. consultarea publicului şi a autorităţilor competente implicate în implementarea anumitor planuri şi programe. cumulative. depozitare. căldură sau de zgomot în aer.

sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior. economică ş. comercială. Norme de calitate a mediului – un ansamblu de cerinţe care trebuie satisfăcute la un moment dat. ca urmare a desfăşurării unei activităţi antropice. cu impact sau risc de mediu asupra calităţii factorilor de mediu. Impact asupra mediului – efecte asupra mediului. apa. amplasarea şi caracteristicile proiectului. solul şi subsolul. Impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea. toate straturile atmosferei. inclusiv valorile materiale şi spirituale. extrabugetar.a. Mediul înconjurător – ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul. Obiectiv – o unitate industrială. Fond naţional de mediu – fond special. precum şi fiinţele vii. pentru un element de mediu dat sau ale unei părţi specifice a acestuia. . în conformitate cu legislaţia în vigoare. toate materiile organice şi anorganice. sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe avandu-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu. socială. destinat realizării obiectivelor strategiei naţionale în legătură cu reducerea poluării şi reconstrucţia ecologică a mediului deteriorat.

activităţi dăunătoare sau dezastre. rezultand periclitarea proprietatii materiale sau care deterioreaza sau interfera cu dimensiunea estetica a mediului sau cu alte utilitati legitime ale acestuia. Poluant – orice substanţă solidă. lichidă. ionizantă. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. care afecteaza sau impiedica confortul si alte utilitati indreptatite ale mediului”. introdusă în mediu. modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale. caldurii sau zgomotului. asa cum este definita poluarea de catre prevederile OUG OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 „introducerea directa sau indirecta in aer. fonică sau vibraţii) care. sub formă gazoasă sau de vapori sau sub formă de energie (radiaţie electromagnetică. îngreunează activitatea economică sau atacă sănătatea. apa sau sol. termică. rezultate in dauna proprietatii materiale. confortul fizic şi moral al omului. bunurilor sau mediului provocat de poluanţi. ca rezultat al activitatii umane. care ar putea fi daunatoare sanatatii umane sau calitatii mediului inconjurator. a substantelor. Poluare – orice emisie rezultata in urma unei activitati umane care poate fi nociva pentru sanatatea omului sau pentru calitatea mediului. Program pentru conformare – plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile Autorizaţiei de mediu. sau. Prejudiciu – efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor. . care poate cauza daune omului sub orice forma. de către autoritatea competentă. Peste anumite limite tolerabile. vibratiilor. sau. periclitează echilibrul ecologic.

şi interdiciplinară. Risc ecologic potenţial – probabilitatea producerii unor efecte negative asupra ecosistemelor. În reconstrucţia ecologică se utilizează “amenajamentul ecologic”. dar foarte necesară în ţările lumii a treia care. sau alte instalaţii sau amenajări. prin depăşirea limitelor admise. în concordanţă cu comandamentele sociale ale unei perioade istorice date. de suport. operaţie multi. alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului. nu dispun de fondurile necesare. . care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare. inclusiv proiectele de dezafectare. nu se găseşte în organismul animal sau în produsele de origine animală. dar care poate fi regăsită ca urmare a încorporării ei în mod conştient sau accidental şi care. inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale. de protecţie. Proiect – execuţia lucrărilor de construcţie. orice substanţă. Termenul de proiect definit în OG 91/2002 se referă atat proiectele de investiţii noi cat şi la cele pentru modificarea semnificativă a proiectelor existente /realizate. poate constitui un factor de risc pentru sănătatea publică. Reziduu – în sensul normelor sanitare veterinare. în mod natural. Se urmăreşte maximalizarea funcţiilor de bază ale ecosistemelor: de producţie. ori de amenajare a unor noi ecosisteme. Reconstrucţia ecologică – activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale). însă. a celei informaţionale ori sano-genetice etc.. extrem de actuală în ţările puternic industrializate. inclusiv derivaţii şi metaboliţii săi care. cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior.

în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului. Studiu de evaluare a impactului asupra mediului (studiu EIM) – lucrarea elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii. concesiune sau altă formă de împuternicire legală asupra dreptului de folosinţă a amplasamentului şi/sau instalaţiilor supuse procedurii de autorizare. . prin drepturi de proprietate. Titularul proiectului – solicitantul autorizării pentru un anumit proiect sau autoritatea publică ce iniţiază un proiect. titularul de proiect poate fi atat persoană fizică cat şi juridică. prin care se cuantifică cauzele şi efectele negative asupra mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ. o specificatie sau un obiectiv intern care poate fi relevant in determinarera BAT. Titularul activităţii – persoana fizică sau juridică răspunzătoare legal pentru desfăşurarea unei activităţi. Standarde de mediu (Environmental Quality Standard / EQS) – standard de calitate a mediului: o specificcatie care trebuie indeplinita la termenul stabilit de catre o componenta de mediu asa cum este prevazut in legislatia in vigoare.

limane. cu menţiunea: zonă de protecţie sanitară. exprimată în funcţie de parametrii specifici. regiuni inundabile. prevăzut de normativele şi standardele de calitate. astfel delimitat încât prin aplicarea de măsuri de protecţie. în funcţie de condiţiile locale. menţinând potenţialul lor în acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare. Zonă de protecţie sanitară cu regim de restricţie – teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever. Zonă inundabilă – suprafaţa de teren din albia majoră a unui curs de apă. În cazul evacuărilor indirecte în apă se ia în considerare la stabilirea valorilor – limită de emisie ale instalaţiei efectul unei staţii de preepurare/epurare. Valoare . estuare şi lagune. în special cele considerate substanţe poluante relevante. familii sau categorii de substanţe. Valorile – limită de emisie a substanţelor se aplică la punctele de evacuare a emisiilor din instalaţie. Limitele acestei zone vor fi marcate prin borne sau semne vizibile.limită de emisie – masa. . de asemenea. să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. cu condiţia ca aceasta să asigure un nivel echivalent cu valoarea – limită de emisie pentru protecţia mediului în întregul său. delimitată de un nivel al oglinzii apei. fără a se încălca dipoziţiile legale în vigoare. Zonă umedă – zonă cu exces de umiditate care include mlaştini. corespunzătoare anumitor debite în situaţii de ape mari. concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depăşită în cursul uneia sau mai multor perioade de funcţionare. Valorile – limită de emisie pot fi. fiind exclus orice proces de diluţie la stabilirea acestora. Utilizare durabilă – folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acetsora. şi de a nu se ajunge la o încărcare cu poluanţi mai ridicată în mediu. fixate pentru anumite grupe.

Autorizatie/autorizatie integrata de mediu. Poluant/poluare. Evaluarea impactului asupra mediului. Emisie. DD. Prag de alerta/prag de interventie. Activitati cu impact nesemnificativ /redus/seminificativ. Utilizare durabila. Bilant de mediu. valoarea limita la emisie. . CAT.De retinut… Acord/acord integrat de mediu. BAT. Poluare potential semnificativa / poluare semnificativa. Impact seminifcativ. Program pentru conformare.

protejează valorille pentru consumurile viitoare. Abordarea socio-culturală constă în promovarea echităţii în cadrul aceleiaşi generaţii (în special eliminarea sărăciei). . Cu toate că. Se apreciază că anual sunt omologate între 1000 şi 2000 noi produse chimice şi se produc la scară industrială în jur de 80. Conceptul de dezvoltare durabila Din perspectiva ecologică. efectul în viitor de cele mai multe ori este puţin previzibil. dezvoltarea durabilă este axată pe stabilitatea biologică şi fizică a sistemelor. cât şi între generaţii (asigurarea drepturilor generaţiilor viitoare). prin protejarea acestuia faţă de jocurile exterioare şi conservarea capitalului. conservarea biodiversităţii permite păstrarea flexibilităţii sistemului. Viabilitatea sistemelor este esenţială pentru stabilitatea globală. în majoritatea ţărilor există o legislaţie clară pentru lansarea pe piaţă a acestora.000 substanţe chimice. ceea ce poate să creeze surprize neplăcute mediului şi ecosistemelor respective.Poluarea mediului. Astfel.

Principalii factori de influenţă ai poluării mediului Deteriorarea ireversibilă. globală a mediului Creşterea poluării mediului Reducerea capacităţii de autoepurare a mediului Scăderea resurselor naturale Creşteri ale consumului de producţie Creşterea demografică .

Legea protecţiei mediului defineşte conceptul de dezvoltare durabilă: „dezvoltarea ce corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. dar şi prin crearea unor condiţii echitabile de acces la resursele naturale pentru toţi membrii societăţii. 2000. OUG 195/2006). considerând limita de suportabilitate şi regenerare a ecosistemelor (Legea protecţiei mediului. .Dezvoltarea Durabila Dezvoltarea durabilă presupune ca societatea să satisfacă cererea de consum a membrilor ei prin creşterea potenţialului productiv.” O dezvoltare durabilă este o dezvoltare economică fără epuizarea resurselor.

dezvoltarea fiind cel mai uşor de controlat prin politici şi legislaţii adecvate. încă din faza planificării acesteia.Conceptul de dezvoltare durabilă şi conexiunilor sale Integrarea obiectivelor economice cu cele ecologice şi de protecţie a mediului. .

. Participarea formelor de guvernare la luarea deciziilor privind protecţia mediului. Controlul creşterii demografice.Cerinţele minime pentru asigurarea unei dezvoltări durabile Redimensionarea creşterii economice. Conservarea şi sporirea resurselor naturale. Eliminarea sărăciei. Coroborarea deciziilor privind mediul şi dezvoltarea pe plan naţional cu cele de pe plan internaţional. Controlul riscurilor.

Factorii de influenţă ai dezvoltării durabile Probleme sociale Succes economic Poluarea mediului Dezvoltare durabilă Protecţia mediului Acceptare de societate Probleme economice .

Factorii de influenta ai dezvoltarii durabile.De retinut … Principalii factori de influenta ai poluarii mediului. . Cerintele minime pentru asigurarea dezvoltarii durabile. Conceptul de dezvoltare durabila si interactiunea acestuia cu celelalte componente de mediu.

.dezvoltarea economică să sprijine progresul social şi să ţină seama de mediu.Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă „ O Europă Durabilă pentru o Lume mai bună” oferă Uniunii Europene.politicile sociale să sprijine performanţa economică. Rio de Janeiro Septembrie 2002. şi care promite un mediu mai curat. pe termen lung. o viziune pozitivă. . mai sigur şi mai sănătos – o societate care asigură o calitate mai bună a vieţii pentru generaţia noastră si pentru generaţiile viitoare. Stockholm iunie 1992. a unei societăţi mai prospere şi corecte. Johannesburg . presupune ca: . Realizarea acestui obiectiv.politica de mediu să fie eficientă din punct de vedere al costurilor. iunie 1972. Summitul Pamantului.

s-a adoptat primul Plan de acţiune pentru protecţia mediului. mediu al ONU (United Nation Environmental Programme – UNEP) cu sediul la Nairobi. c. analizat şi revizuit periodic. . Realizări: GEMS: Sistemul Global de Monitorizarea Mediului d. GRID: Banca de date a Resurselor Mondiale INFOTERRA: Sistem Internaţional de Referinţă – Informaţie RISCPT: Registru Internaţional de Substanţe Chimice Potenţial Toxice Program Climatologic – 1974 “Limite extreme” afectarea stratului de ozon. Stockholm – 113 state Ţările socialiste nu au participat (cu excepţia României) s-a creat un mecanism internaţional de coordonare şi supraveghere pentru b.5 iunie 1972 – Ziua mondiala a mediului Prima Conferinţă ONU pentru Mediu a.

Convenţia privind schimbările climatice: reprezintă un angajament ferm al ţărilor semnatare ca până în anul 2000 să-şi reducă emisiile de CO2 la nivelul din 1990. e. Declaraţia de principiu asupra conservării şi exploatării pădurilor c. . Enunţă principiile după care omenirea trebuie să se conducă în relaţiile interumane. d. Mijloace de implementare.principiile dezvoltării durabile.Documentele de la RIO – 1992 a. Dimensiunile sociale şi economice.) împărţită în patru acţiuni: b. precum şi în cele dintre om şi mediu. Este o lucrare (440 pag. Convenţia privind diversitatea biologică: prevede măsuri ce trebuie luate pentru protejarea ecosistemelor şi a diverselor forme de viaţă. Agenda 21: analizează premizele şi posibilităţile de punere în aplicare a principiilor din “Declaraţia de la Rio” . Întărirea rolului principalelor grupuri şi organisme internaţionale. Conservarea şi gestionarea resurselor în scopul dezvoltării.

S-a pregătit o propunere care viza favorizarea surselor reciclabile de energie (solară şi eoliană). Rusia a anunţat că va ratifica Protocolul de la Kyoto. printre care adoptarea Directivei referitoare la schema de reducere a emisiilor de gaze ce produc efecte de seră. în detrimentul celor convenţionale.5 Septembrie 2002 – Summitul Pamantului de la Johannesburg Summitul de la Johannesburg (Summitul Pământului denumit şi Rio + 10 sau Summitul Mondial privind dezvoltarea durabilă) nu a reuşit să ofere prea multe speranţe. puternic poluante (petrol şi gaze). . orice fel de negociere pe această temă. Comitetul European de la Bruxelles (martie 2003) a stabilit măsuri concrete ce vor trebui luate în următorul an. adoptarea unei decizii privind răspunderea faţă de mediu şi implementarea Convenţiei de la Aarhus. La 12 ani după Summitul de la Rio de Janeiro. Americanii au respins. însă. la Johannesburg.

Aceasta presupune asigurarea consolidării reciproce a diferitelor politici. 3. un set de propuneri şi de recomandări intersectoriale pentru îmbunătăţirea eficienţei politicilor şi pentru a face posibilă dezvoltarea durabilă.Comisia Europeană propune o strategie structurată 1. 2. nu acţiunea acestora în direcţii contrare. determinarea progreselor va implica adăugarea unui număr de indicatori. celor două convenţii. pentru monitorizarea strategiei de la Lisabona. . Aceşti indicatori decurg în mod natural din obiectivele şi sarcinile pe termen lung pe care şi le propune Comisia Europeană. o serie de obiective prioritare şi măsuri specifice la nivelul UE pentru abordarea problemelor care pun cele mai mari piedici dezvoltării durabile în Europa.

152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor. Prin OUG nr. în acord cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a obligaţiilor din convenţiile internaţionale din acest domeniu. aprobată prin Legea 84/2006. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a fost realizată de un Grup de Lucru constituit în baza HG nr. Acest document este născut din dorinţa şi nevoia tuturor de a creşte bunăstarea şi prosperitatea fiecărui român şi a societăţii în ansamblu. definind totodată ţinta comună de a realiza mai mult cu mai puţine resurse”. astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului.1994. considerat în întregul său. asistat de proiectul PNUD: ”Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Durabilă” aflat sub egida Academiei Române.04. sunt stabilite „măsurile necesare pentru prevenirea sau. în cazul în care aceasta nu este posibilă. pentru reducerea emisiilor provenite din activităţile industriale pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu (anexa nr. care a asigurat reprezentarea tuturor partenerilor sociali. la care România este parte”.Implementarea dezvoltării durabile în România Pentru prima dată în România.1). în aer.305/15. . apă şi sol.

în cazul încetării definitive a activităţilor pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora. evitarea producerii de deşeuri. iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată. iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică. utilizarea eficientă a energiei.Obligaţiile de bază ale titularului unei activităţi industriale luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării. în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile. luarea măsurilor necesare. . luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora. valorificarea lor. evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului. luarea măsurilor care să asigure că nicio poluare importantă nu va fi cauzată. neutralizarea şi eliminarea acestora.

Monitorizarea şi evaluarea permanentă a performanţelor economice. pe plan internaţional din toate sectoarele economice şi sociale. şi transformarea ei într-un sistem durabil. printr-un sistem de indicatori cantitativi şi calitativi determinabili. sociale şi de protecţie a mediului. Formarea resursei umane la nivelul exigenţelor ştiinţifice. . tehnologice şi informaţionale. a complementarităţii şi corelării între toate sectoarele economice şi sociale. Dezvoltarea unui sistem legislativ şi instituţional coerent. într-un mod care să garanteze şi calitatea vieţii generaţiilor viitoare. Asigurarea unei creşteri continue şi stabile a nivelului de trai şi în concordanţă cu criteriile de integrare în UE. urmărind o dezvoltare economică în limitele de suport ale Capitalului Natural. Redimensionarea şi remodelarea structurii economico-sociale. în contextul tendinţelor majore pe plan mondial şi în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de România. Obiective principale Asigurarea stării de sănătate a populaţiei. compatibil cu cel al ţărilor din UE şi consolidarea democraţiei prin stimularea participării civice. Stabilirea sectoarelor şi direcţiilor cu potenţial competitiv ca priorităţi ale dezvoltării durabile. Stoparea procesului de deterioare a Capitalului Natural şi iniţierea refacerii acestuia.creşterea bunăstării şi prosperităţii individuale a ansamblului social la nivel naţional. în scopul dezvoltării umane durabile.Obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă Obiectiv fundamental .

2010 Institutul National de Statistica . nivelul 2: indicatori complementari. pe care Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă le exprimă. cu ierarhizare pe trei niveluri: nivelul 1: indicatori principali (de bază). acoperind pachetul de politici pe care aceasta le generează. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi instituţiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene. Principala funcţiune a indicatorilor este de a răspunde cerinţelor de monitorizare. stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă şi sunt construiţi pe baza informaţiilor care sunt disponibile în Institutul Naţional de Statistică. asociate cu termenele ţintelor propuse. care la rândul lor reprezintă angajamente politice legate de obiectivele strategice ale dezvoltării durabile.Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). 2020. 2030. conform INS (1) Indicatorii urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de acţiune la orizontul anilor: 2013. utilizabili pentru monitorizarea şi revizuirea programelor de dezvoltare durabilă. nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Setul de indicatori de dezvoltare durabilă pentru România este structurat pe obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă. inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE.

sociali şi de mediu. urmărind pilonii de bază: arhitectură: structură ierarhică pe teme. 37 indicatori de nivel 2 şi 47 indicatori la nivelul 3. Baza de date va fi actualizată şi completată cu alţi indicatori. sub-teme. ierarhizaţi. utilizabili pentru evaluarea tridimensională a dezvoltării durabile în România. clasificări şi nomenclatoare asociate. Sistemul integrează. concepte. cu seriile de date disponibile în sistemul statistic naţional începând din anul 2000. pe măsura dezvoltării şi disponibilizării acestora. conform INS (2) Sistemul IDD pentru România este armonizat şi congruent cu sistemul de indicatori utilizat la nivelul UE.Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). Baza de date (IDDR) cu IDD pentru România include 103 indicatori. in functie si de feed-back. definiţii. 2010 Institutul National de Statistica . într-o structură piramidală indicatori economici. domenii de intervenţie. astfel: 19 indicatori de nivel 1. metode de calcul.

a fost amendată prin Directiva Consiliului 97/11/EC din 3.E.1997 EIM în cazul proiectelor şi programelor cu finanţare externă b) c) . Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu (Directiva 85/337/EEC) a fost aprobată de către Consiliul de Miniştri al U.03. pe 27 iunie 1985 şi a fost prezentată Statelor Membre pentru implementare pe 3 iulie 1985. Directiva 85/337/EEC privind evaluarea impactului asupra mediului a unor proiecte publice sau private.Istoricul procesului de EIM a) Decretul american privind politica de mediu – National Environmental Policy Act (NEPA 1969) este deseori numit Magna Carta a legilor de protecţie a mediului.

Această cerinţă intenţionează să includă considerentele ecologice în procesul de luare a deciziilor şi să informeze publicul despre faptul că aspectele de mediu au fost considerate la adoptarea deciziilor finale. să creeze un Consiliu al Calităţii Mediului. să crească nivelul de cunoaştere a sistemelor ecologice şi a resurselor naturale importante pentru naţiune. Promulgată în 1970. . să susţină eforturile de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului şi biosferei şi de stimulare a sănătăţii şi bunăstării oamenilor.National Environmental Policy Act (NEPA1969) Scopurile acestui act sunt: să stabilească o politică naţională care va asigura armonie între om şi mediul său înconjurător. NEPA cere tuturor agenţiilor federale să solicite câte un studiu de impact asupra mediului (SIM) pentru orice acţiune care poate afecta în mod semnificativ calitatea mediului uman. luând în considerare atât aspectele productive cât şi cele de agrement.

Această abordare a fost aleasă în mod deliberat deoarece s-a considerat că procedurile de autorizare a proiectelor şi aranjamentele instituţionale în care cerinţele EIM trebuiau integrate. deci implementarea unor proceduri adecvate de rezolvare a problemelor de mediu trebuie să constituie una din preocupările lor actuale. Până la mijlocul anului 1995. difereau foarte mult în cadrul UE. toate cele 24 ţări membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) realizează propriile reglementări de EIM. cu condiţia ca principiile şi cerinţele procedurale de bază să fie satisfăcute. statelor membre ale UE le-a fost acordată o considerabilă libertate în transpunerea ei detaliată în propriile legislaţii naţionale. Stabilirea unor modalităţi adecvate de prevenire şi rezolvare a problemelor ecologice este una din cerinţele principale ale UE pentru ţările care doresc să adere la ea. Multe din fostele state socialiste şi-au exprimat dorinţa să se alăture UE.Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu Fiind o lege cadru. .

.Politica europeană în domeniul protecţiei mediului este ghidată de 4 principii formulate în Programul de Acţiune asupra Mediului: Acţiunea de prevenire este mai eficientă decât măsurile de remediere. Poluatorul plăteşte costul măsurilor luate pentru protecţia mediului. Politica mediului trebuie să reprezinte o componentă a altor politici ale CE. Daunele provocate mediului pot fi remediate la sursă.

prima lege de protecţie a mediului a fost introdusă în anul 1973. Documentul legislativ respectiv nu includea cerinţe explicite pentru evaluarea impactului şi riscului asupra mediului în sensul actual. printre care şi cele din Europa Centrală şi de Est. . neexistând o metodologie pentru evaluare şi pentru luarea deciziilor. iar autorităţile erau responsabile pentru monitorizarea calităţii mediului. peste 60 de state din întreaga lume au adoptat legi de EIM. La nivelul Uniunii Europene exista aproximativ 250 Directive în domeniul mediului. În România.EIM în cazul proiectelor şi programelor Începând cu anul 1970.

Regelemetari EIM … Hotărȃrea de Guvern nr. În decembrie 1995 a fost promulgată Legea nr. Hotărȃrea de Guvern nr. bazată pe Directiva 85/337/EEC. pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. 184/1997 se referă la aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu de nivel 0. 1460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă . După 1990. Ordinul MAPPM nr. emitent Guvernul Romȃniei. . 1.2020 . 170/1990. ministerul de resort a inclus anumite cerinţe de evaluare a impactului asupra mediului în Ordinele nr. 2 şi evaluarea riscului. Reglementările referitoare la evaluarea impactului asupra mediului sunt conţinute în Ordinul MAPPM nr. 137 – Legea protecţiei mediului. nr.Orizonturi 2013 . aflȃndu-se ȋn proces de avizare interministerială). 125/1996. 824 din 8 decembrie 2008. 113/1990. 1097/2001 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului ȋn politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional (această hotărȃre a fost modificată cu noi atribuţii. nr. 619/1992.2030. publicată ȋn Monitorul Oficial nr. descriindu-se modurile în care se efectuează aceste studii. care să permită aplicarea principiilor dezvoltării durabile ȋn politicile sectoriale.

995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr.Evaluarea strategică de mediu (SEA) pentru Planuri şi Programe . 1.Aviz de mediu Hotărâre nr. 480 din 16 mai 2006 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de încadrare a procedurii de evaluare de mediu Manual privind SEA pentru politica de coeziune 2007-2013 . 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Manual pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.

Ordin nr.Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră. participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu.Acord de mediu Procedura de reglementare şi competenţele de emitere a acordului de mediu sunt prevăzute în HG 445/2009 care abroga HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private şi OM 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu cu modificarile si completarile ulterioare. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră Informaţia privind mediul .HG nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Ordin nr.accesul publicului la informaţia privind mediul Convenţia Espoo . 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie.Legea nr.Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectelor . 68 din 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului . semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 Răspunderea de mediu OUG nr. adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 Convenţia Aarhus . 878 din 28 iulie 2005 .

Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor. Dezvăluirea publică a efectelor în mediu ale propunerilor de acţiuni (proiecte).Scopuri ale legislaţiei privind EIM Stabilirea unei politici de mediu independente. . Culegerea informaţiilor şi cunoştinţelor despre mediu.

. Scopul NEPA nu este de a genera maculatură – chiar dacă este vorba de documente excepţionale – ci de a conduce la acţiuni excelente” … Declaraţia de politică a NEPA îndrumă agenţiile federale de mediu să folosească toate mijloacele şi măsurile aplicabile “în concordanţă cu celelalte consideraţii esenţiale de politică naţională” pentru ca SUA să poată: “îndeplini responsabilităţile fiecărei generaţii ca administratori ai mediului pentru generaţiile viitoare (. (şi) să realizeze un echilibru între populaţie şi utilizarea resurselor care să permită atingerea unor standarde înalte de viaţă şi o cât mai largă distribuţie a înlesnirilor vieţii . este ceea ce contează. Stabilirea unei politici de mediu independente … “nu documente mai bune.a. .... ci decizii mai bune.”.) să cuprindă o cât mai largă gamă de utilizări în mediu fără a-l degrada ...

b. In ceea ce priveşte proiectele individuale. făcând astfel ca proiectele să devină mai puţin dăunătoare pentru calitatea mediului. Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor Un alt scop important al legilor privind EIM este de a îmbunătăţi planificarea şi luarea deciziilor de către agenţiile guvernamentale. companiile private şi de către persoane fizice. prin analizarea alternativelor şi a măsurilor de remediere. NEPA a determinat o creştere a receptivităţii pentru problemele de mediu în rândul guvernanţilor. . Cerând agenţiilor federale de mediu să ia în considerare consecinţele activităţilor asupra mediului şi să analizeze alternative rezonabile la aceste activităţi. NEPA a apărut ca urmare a neputinţei agenţiilor federale de mediu din SUA de a conferi suficientă greutate problemelor de mediu. NEPA încurajează pe autorii acestora să evite sau să reducă rezultatele distructive ale activităţilor preconizate.

Importanţa implicării publicului: 4. Populaţia va fi 2. Dreptul primordial de mediu. dreptul să cunoască. . să se intereseze şi să răspundă unei informaţii cât mai complete. deoarece fără o cunoaştere în 5. 3. unor riscuri de mediu. la timp şi în public. care este un element esenţial reprezentativ – pentru a putea servi în mod pentru deciziile ce implică asumarea legitim drept consimţământ al publicului. Pasul următor îl reprezintă diseminarea informaţiilor către public. a informaţiilor să fie rezultatul unei alegeri privind activităţile ce pot afecta mediul. iar acest de activitatea autorizată şi prin urmare are drept a fost deseori refuzat. Dezbaterea publică a efectelor induse în mediu de propunerile de investiţii (proiecte) Scopul cel mai important al legilor privind EIM îl constituie culegerea şi dezvăluirea 1. comunice opiniile factorilor de decizie care să Mecanismul specific al acestei examineze atent aceste opinii. Participarea publicului printr-un un mijloc detaliu a efectelor nu se poate lua o eficient prin care publicul afectat să-şi decizie bine fundamentată. Nu se poate informări îl constituie evaluarea de îndeplini cerinţa ca aprobarea să fie dată mediu. este receptorul tuturor daunelor în mediu cauzate aşadar dreptul de a alege. măsurile ce fac ca riscurile asumate completă.c. Primul pas este informaţia. fundamentate pentru justificarea deciziilor de mediu.

Studiind efectele în mediu ale proiectelor de dezvoltare. factorii de decizie. îmbunătăţind astfel concepţia proiectelor viitoare.d. . EIM poate avea şi un scop foarte practic acela de a culege informaţiile necesare pentru a determina responsabilităţile legale ale unui obiectiv conform unor legislaţii diferite. proiectanţii. Aceste informaţii pot ajuta oamenii de ştiinţă să elaboreze inventare sigure ale resurselor de mediu dintr-o regiune. ajutând astfel factorii de decizie şi investitorii să obţină informaţii despre inter-relaţiile complexe dintr-un sistem ecologic. Culegerea datelor şi informaţiilor despre mediu EIM cuprinde o evaluare a stării iniţiale a mediului. investitorii pot evalua şi compara eficienţa diferitelor alternative şi măsuri de remediere.

eveniment care conduce la declanşarea demersului privind EIM. Este necesar însă să fie evaluat: • impactulul direct.Tipuri de impacturi analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora “Impactul în mediu” .alterarea mediului fizic. • impactul cumulativ • impactul sinergic al activităţii propuse (în fiecare alternativă) asupra mediului biofizic şi socio . . • impactul indirect.economic.

Medii receptoare (apă. Mediul amenajat (structuri. prezente sau în mod rezonabil previzibile pentru viitor. clădiri. aer. c. sol). Impactul cumulativ este: “impactul în mediu rezultat din acumularea impactelor unei acţiuni când ea se adaugă altor acţiuni trecute. Receptorii… a. monumente). Fiinţele vii receptoare care trăiesc în aceste medii (oamenii. Efectele “indirecte” sunt definite ca cele “care sunt provocate de acţiune şi apar mai târziu în timp sau în spaţiu.Tipuri… Efecte “directe” sunt acelea provocate de acţiuni care se produc în acelaşi timp şi în acelaşi loc. dar sunt totuşi în mod raţional previzibile”. flora. . fauna). b.

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

mass media. Specialistii Consultanţii Firme de consultanta Experti de mediu.Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM Titularul proiectului sau al activităţii Managerii de vârf. cetateni. alte institutii Publicul ONG. centre EIM. compartimentelor administrative Personalul tehnic compartimentelor Personalul tehnic Alte categorii specialisti Manageri Universitati. alte agentii . formatori EIM. Conducătorii Autorităţile competente Factorii de decizie.

Actorii implicati în procesul EIM şi interacţiunile dintre acestia .

iar poluare semnificativă atunci când concentraţiile de poluanţi depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Acestea se referă la obiectivele calitative şi cantitative minime de mediu şi durata maxim admisibilă pentru conformarea cu cerinţele de mediu. Pragul de alertă reprezintă concentraţii de poluanţi în aer. sol sau în emisii/evacuări. care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea cantităţilor de poluanţi din emisii/evacuări.Indicatori şi programe pentru evaluarea impactului de mediu Obiectivele (obligaţii) de mediu minim acceptate cuprind un set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competentă. Poluare potenţial semnificativă există atunci când concentraţiile de poluanţi în mediu depăşesc pragurile de alertă. apă. precum şi orice alte cerinţe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competentă. în baza unui bilanţ de mediu realizat anterior cu ocazia schimbării proprietarului. apă. . sol sau în emisii/evacuări la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări. Pragul de intervenţie corespunde concentraţiilor de poluanţi în aer.

raportând starea mediului şi măsurile necesare de remediere la standardele şi reglementările în vigoare. 2. Măsurile de remediere a efectelor activităţilor anterioare asupra mediului. cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu. termenele. . costurile şi responsabilităţile necesare realizării acestora. Programul stabileşte măsurile de conformare.Programul pentru conformare Plan de măsuri propus de titularul unei activităţii existente. etapele. Programul de conformare este necesar pentru orice obiectiv care continuă sau care încetează activitatea şi care aduce prejudicii mediului prin funcţionarea curentă sau anterioară. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. de către autoritatea competentă. Măsurile pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale activităţilor asupra mediului. Evaluarea porejudiciilor se realizează prin bilanţul de mediu. Programul de conformare poate avea două secţiuni: 1.

porecum şi de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. ofertele. sugestiile şi propunerile primite de la populaţie şi de la asociaţiile neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice. . constatările şi sarcinile stabilite de autorităţile de control care răspund de protecţia factorilor de mediu.. datele deţinute de titularul activităţii şi de autorităţile administraţiei publice locale privind emisia şi imisia poluanţilor în mediu. studiile.Elaborarea programului de conformare ia în considerare: concluziile Bilanţului de Mediu. diversele materiale de documentare etc.

.

Cadrul legislativ pentru evaluarea strategica a mediului

Obiectivele Evaluarii Strategice a Mediului (SEA)
Obiective generale: asigurarea unui nivel înalt de protecţie a mediului; integrarea aspectelor de mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe care promovează dezvoltarea durabilă. Obiective specifice din perspectiva obiectivelor de protecţie a mediului şi ale dezvoltării durabile: asigurarea că efectele implementării planurilor şi programelor sunt luate în considerare în timpul pregătirii lor şi înainte de adoptarea acestora; stabilirea unui set de cerinţe procedurale comune, necesare pentru a contribui la un nivel înalt de protecţie a mediului. stabilirea unui cadru legislativ consecvent, care să permită adoptarea/aprobarea planurilor/programelor pe baza informaţiilor de mediu obţinute în derularea procedurii şi care să contribuie la punerea în practică a unor soluţii durabile si eficiente.

Evaluarea strategica a mediului
Nu se aplică urmatoarelor planuri şi programe: a) al căror unic scop este apărarea naţională sau protecţia civilă; b) financiare sau bugetare; c) privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin Fondul European de Orientare şi Garantare a Agriculturii - Secţiunea Garantare, pe anul 2007 Se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se finalizează înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă: a) etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluării de mediu; b) etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a raportului de mediu; c) etapa de analiză a calităţii raportului de mediu si luarea deciziei.

.

Etapele unui proces de evaluare a impactului asupra mediului .

Matrici de impact Reprezintă una din metodele cele mai utilizate într-un proces de EIM. ceea ce conferă un caracter complex metodei. deci uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile. Scopul este. care poate fi nu foarte complicată. . Listele de control mai complexe vor acoperi impacturile pe termen lung sau scurt. Pot fi implicate atât efectele de ordinul întâi (impactul direct). această metodă se realizează prin Sistemul de Informaţii Geografice (GIS). De subliniat că metoda permite evaluarea atât a impactului direct cât şi a celui indirect.Metode si tehnici de cuantificare a impactului de mediu Reprezentări grafice Aceste metode presupun reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu. înainte de toate. cât şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). Metoda matricilor de impact implică construirea unei matrici în care pe o coordonată sunt specificate activităţile evaluate. ceea ce face evaluarea totală mai obiectivă. de a compara diferitele alternative (tehnologice şi de amplasament). Hărţile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta amplasamentului proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia amploarea şi specificul impactului. În prezent. în matricile de evaluare a impactului se folosesc scări şi grile de bonitate pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici. La intersecţia activităţilor cu factori ecologici sunt cuantificate intensitatea şi importanţa impactului. iar pe cealaltă coordonată sunt prezentaţi factorii ecologici potenţial afectaţi. Scheme (diagrame) sau grafuri Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. De obicei. Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile. în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului. impacturile locale sau exterioare. Avantajul acestor tehnici îl constituie faptul că asigură reprezentarea grafică a rezultatelor. Liste de control În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în timp. efectele reversibile sau ireversibile.

Metoda indicelui de poluare globala proposa de Rojanschi (1997) si imbunatatita de Popa (2005) - (Ipg)

Indicele de poluare globala - calcul

Si I PG = Sr 1997
2005

Si – area figurii geometrice ce descrie starea ideala a mediului, Sr - area figurii geometrice ce descrie starea reala a mediului (situatia evaluata).

4

3 10
0

10 Si 10 Sr 2

I PG =

100 b
2

1
-

10

b

Media notelor de bonitate acordate tuturor indicatorilor considerati in procesul de evaluare

Clasificarea impactului
IPG IPG = 1 1 <I PG < 2 2 < IPG < 3 3 < IPG < 4 4 < IPG < 6 peste 6

b
10 9,999 – 7,072 7,071 – 5,774 5,773 – 5,001 5 – 4,083 ≤ 4,082

Clasa A B C D E F

Starea de sănătate a mediului Mediu natural neafectat de activitatea umană Mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor de viaţă Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de viaţă Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

Permite compararea stării unei zone în diferite momente în timp. oferind posibilitatea urmăririi evoluţiei atât a calităţii diferiţilor factori de mediu cât şi a calităţii globale a mediului în zona respectivă. a calităţii acestuia. Rezultatele finale despre starea globală a calităţii mediului pot fi obţinute calculând numai media aritmetică a notelor de bonitate acordate fiecărei componente de mediu evaluate. . Permite compararea între ele a unor zone diferite cu condiţia ca acestea să poată fi analizate pe baza aceloraşi indicatori.Avantaje - - Oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului. respectiv de poluare a mediului poate fi evaluată folosind doar 2 componente de mediu. la un moment dat. în timp ce calcularea indicelui de poluare globală prin metoda lui Rojanschi se poate realiza dacă sunt analizate minim trei componente de mediu. Starea de sănătate.

Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) .

(b1).Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) . (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (B).ecuatii ( a1) x ( a2 ) = aT (b1) +(b2 ) +(b3 ) = bt (aT) x (bT) = ES (a1). (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (A). (b2). aT este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A). ES este scorul de mediu pentru factorul analizat . bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B).

Criterii de evaluare a scorurilor de mediu Criteriul A1 Importanţa condiţiei Scala 4 3 2 1 0 +3 +2 +1 0 -1 -2 -3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Descrierea Important pentru interesele naţionale/internaţionale Important pentru interesele regionale/naţionale Important numai pentru zonele aflate în imediata apropiere a zonei locale Important numai pentru condiţia locală Fără importanţă Beneficiu major important Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului Îmbunătăţirea status quo-ului Lipsă de schimbare/status quo Schimbare negativă a status quo-ului Dezavantajele sau schimbări negative semnificative Dezavantajele sau schimbări majore Fără schimbări Temporar Permanent Fără schimbări Reversibil Ireversibil Fără schimbări Ne-cumulativ/unic Cumulativ/sinergetic A2 Magnitudinea scimbării/efectului B1 Permanenţă B2 reversibilitate B3 Cumulativitate .

Conversia scorurilor de mediu în categorii Scorul de mediu +72 la +108 +36 la +71 +19 la +35 +10 la +18 +1 la +9 0 -1 la -9 -10 la -18 -19 la -35 -36 la -71 -72 la 108 Categorii +E +D +C +B +A N -A -B -C -D -E Descrierea categoriei Schimbări/impact pozitiv majore Schimbări/impact pozitiv semnificativ Schimbări/impact pozitiv moderat Schimbări/impact pozitiv Schimbări/impact uşor pozitiv Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică Schimbări/impact uşor negativ Schimbări/impact negativ Schimbări/impact negativ moderat Schimbări/impact negativ semnificativ Schimbări/impact negativ major .

Matricea simpla de interactiune .Matricea lui Leopold .

cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei. O „matrice simplă de interacţiune” afişează acţiunile proiectului sau activităţile de-a lungul unei axe. a factorilor de mediu adecvaţi. aceasta este notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă în funcţie de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai importante. Când o acţiune sau activitate dată se aşteaptă să cauzeze o schimbare a factorului de mediu. .Matricea lui Leopold Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii (1971) (cunoscută sub numele de matricea lui Leopold) va fi folosită ca un exemplu de matrice simplă.

a lui Leopold .Matricea simplă de interacţiune.

. precum şi de posibilitatea aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la un moment dat şi a ponderii acesteia în determinarea stării generale de calitate a mediului.Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara de bonitate şi care depinde în primul rând de experienţa şi exigenţa evaluatorului.

Metoda de evaluare integrata a impactului si riscului de mediu (SAB) .

instalaţii poluante AER Caracterizare calitate: indicatori de calitate specifici (CO.Metoda integrată de evaluare cantitativă. sulfati. pulberi) APA DE SUPRAFAŢĂ Caracterizarea solului folosind indicatori de calitate specifici instalaţiei evaluate MEDIUL Caracterizare calitate apa: CCO Cr –Mn. substante extractibile. reziduu fix. CBO. materii in suspensie. etc. SOL Componenta “OM” expusă la efectul global de poluare APA SUBTERANĂ .introducere Activităţi cu impact asupra mediului. metale grele. fosfati.

precum şi modul de calculare al acesteia. Scorurile de impact de mediu acordate în evaluările de impact asupra mediului au la bază două componente: magnitudinea impactelor de mediu şi importanţa. .Principii de lucru S-au avut în vedere princiiple de evaluare a impactului asupra mediului ale metodei matricii importanţă. Sistemul de evaluare a mediului (Environmental Evaluation System) cuprinde estimarea şi cuantificarea impactelor de mediu evaluate în termeni de unităţi măsurabile ca fiind “unităti de importanţă de mediu” (UI). din care s-a preluat noţiunea de importanţă acordată componentei de mediu evaluată.

Când acest parametru notat Q are valori care tind spre zero. totuşi. Exista. un anumit stress. Valorile indicatorilor de calitate pentru componentele de mediu din zona evaluată trebuie să fie conform standardelor naţionale (sub limita maximă admisă). atunci se consideră calitatea componentei de mediu foarte “săracă”. . perceput ca posibil impact. atunci când se ating valorile pragului de alertă (70% din concentraţia maximă admisă). ceea ce face să apară un risc pentru componentele de mediu evaluate. iar când are valori apropiate de unu sau mai mari. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată în mediu la un moment dat pentru un anumit poluant. hazard asupra calităţii componentelor de mediu. atunci calitatea componentei de mediu este bună spre foarte bună.Principii … Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maximă admisă.

Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Într-o primă etapă se stabilesc componentele de mediu considerate în evaluarea impactului şi a riscului. în acest caz: apa de suprafaţă. După care se atribuie gradul de importanţă. fiecărei componente de mediu considerate în procesul de evaluare. Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate în calcularea unităţilor de importanţă. obţinânduse mai întâi scoruri normate şi apoi unităţile de importanţă pentru fiecare componentă de mediu. de la 0 la 1. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată la un moment dat pentru un anumit indicator de calitate. specific componentei de mediu evaluate. apa subterană. solul şi aerul. se foloseşte metoda matricii de calcul. . Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maxim admisă.

Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la 1. se calculează riscurile asociate acestor impacturi. Odată ce au fost cuantificate impactele induse asupra fiecărei componente de mediu. Astfel. Magnitudinea impactelor de mediu depinde de parametrul calitatea mediulu. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu evaluate se bazează pe opinia şi experienţa evaluatorilor şi funcţie de specificul activităţii/instalaţiei evaluate. impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu. depinde în mod direct de concetraţia poluantului în mediu. . Ulterior aceste valori sunt calculate folosind matricea. unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”. Fiecărui impact de mediu calculat în funcţie de indicatorul de calitate “i”. îi este asociat un risc de mediu.

Calitatea componentei de mediu evaluată CMA Q= Cdet CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată. . Cdeter – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată. la un moment dat.

0 0.294 1.143 0.308 0.0 1.50 1.Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu Componenta Apa subt.25 1. se obţin “unităţile de importanţă” .0 2.00 0. Apa suprf. 1.0 2. Apa suprf.0 Sol 1.5 0. 1.8 0.25 Scoruri normate Componenta Apa subt. Aer Sol Total (verificare) 0.1 0.0 Unităţi de importanţă rezolvând matricea pe linie.255 0. Aer Sol Apa subt.8 0.000 308 255 143 294 1000 Aer 2.9 Apa suprf.5 1.

.Cuantificarea impactului de mediu UI UI ⋅ C det er IM = = Q CMA impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu.

05-0.3 <0.0 0.91-1.i = IMj.05 aproape sigur s-ar putea realiza în 90% din cazuri .Cuantificarea riscului de mediu RMj.9 0.i x Pj Descrierea probabilităţii Probabilitate cu siguranta probabil putin probabil rar Descriere se realizează în 99% din cazuri se poate întampla în 50% din cazuri se întamplă uneori.31-0.61-0. 1% Unităţi de probabilitate 0.6 0. în 10% din cazuri se poate întampla în cazuri excepţionale.

45 102. mg/kg Ni.86 100. mgO2/l NO3-.00 350 50 5 2000 500 500 10 600 13.98 3215.38 6.71 27.53 40.58 0.82 57.37 1.93 12.50 1275.51 3.15 11. 1 1 n APA subt.77 43.7 3462 29.25 CCO-Cr.61 4589.00 50. de mediu APAsuprf.57 0. mg/mc subst.98 3357.extract. mg/kg Cd.82 1459.39 2. mg/kg Cu. mg/kg Cr total mg/kg 5.48 156.87 100.65 50.33 361.50 582.60 46.64 0.33 0.25 87.12 395.58 16.90 0. mgO2/l CBO5.40 28.00 5.8 30.64 161.02 138.87 187.75 131.94 893.37 4.78 30.5 8.Calcularea automata a parametrului calitate. mg O2/l 25 28.32 Indicator de calitate CMA1 CM2 Q3 IM4 RM5 .56 324.06 1.0 932. Nr. impactului si riscului de mediu Comp. 1 2 3 AER 1 2 3 SOL 1 2 3 4 5 CCO-Cr.mg/l NOx mg/mc COV mg/mc Pulberi susp.

sunt necesare masuri de prevenire. trebuie monitorizate riscuri medii la un nivel inacceptabil. control şi remediere Riscuri catastrofale.Clasificarea impactului şi riscului de mediu Impact de mediu <100 100-350 350-500 Descriere mediu neafectat de activităţile umane/calitate naturala mediu supus efectelor activităţilor umane în limite admisibile mediu suspus efectelor activităţilor umane provocand stari de disconfort mediu supus efectelor activităţilor umane provocând tulburări formelor de viată mediu grav afectat de activităţile umane mediu degradat. sunt necesare masuri de prevenire şi control riscuri majore. impropriu formelor de viata Risc de mediu <100 100-200 200-350 Descriere riscuri neglijabile/ nesemnificative riscuri minore. toate activitatile ar trebui încetate 500-700 350-700 700-1000 700-1000 >1000 >1000 . dar trebuie avute în vedere/monitorizate riscuri medii la un nivel acceptabil.

00 1200.00 1363.00 Surface water Ground water Soil Environmental risk Air 128.84 423.84 1400.00 0.61 177.Dependenţa impact – risc de mediu 1600.00 600.01 1491.00 400.68 407.00 1000.00 800.63 34.00 200.12 Environmental impact .47 430.

impactul şi riscul de mediu sunt calculate plecând de la concentraţiile poluanţilor. facilitează procesul decizional de monitorizare. ceea ce face să reflecte realitatea într-un mod obiectiv.Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate uşor de aplicat. fără să depindă în mod expres de experienţa evaluatorului de mediu. determinate în mediu la un moment dat. prevenire poluare sau închidere instalaţie. . nu este o metodă subiectivă.

respectiv mai puţine componente de mediu condiderând mai mulţi sau mai puţini indicatori de calitate pentru caracterizarea componentelor de mediu evaluate. riscul are valori care îl încadrează la riscuri medii spre majore. Metoda poate fi extinsă sau restrânsă la mai multe. . poate fi aplicat pentru diferite instalaţii/activităţi. Metoda este ideala pentru situatii în care impactul deşi este în limite admisibile. rezultatele finale nefiind influenţate de experienţa evaluatorului.Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate Algoritmul propus pentru calcularea impactului şi riscului de mediu. Programul este flexibil. elaborat în programul Excel.

184/1997 .Evaluarea riscului de mediu conform Ordinului MAPPM nr.

Risc de mediu Evaluarea riscului de mediu (conform Ordinului Ministerial nr. desfăşurate pe un amplasament. . 184/1997) face analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale unui impact de mediu. Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor prezenta acelaşi risc sau vor necesita acelaşi nivel de remediere. poate determina autoritatea competentă de mediu să solicite realizarea evaluării riscului pentru a determina probabilitatea unei daune şi posibilii păgubiţi prin această daună. Necesitatea unor informaţii suplimentare privind riscurile poluării identificate sau ale activităţilor poluante.

.Evaluarea riscului definită de către Banca Mondială proces pentru identificarea. analizarea şi controlarea pericolelor datorate prezenţei unei substanţe periculoase dintr-o instalaţie". evaluarea riscului implică o estimare (incluzând identificarea pericolelor. mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifetări) şi calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi consecinţele pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat).

Resurselor şi receptorilor expuşi riscului. prin identificarea: Agenţilor poluanţi sau a pericolelor cele mai importante. Măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un "nivel acceptabil".Evaluarea riscului are scopul de a controla riscurile provenite de la un amplasament. Mecanismelor prin care se realizează riscul. . Riscurilor importante care apar pe amplasament.

cu praguri limită stabilite la nivel internaţional pentru a determina expunerea în siguranţă la diferite substanţei chimice pe anumite perioade de timp. . Standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au fost dezvoltate pentru nivelurile concentraţiilor acceptate ale poluanţilor în atmosferă şi pentru limite orientative pentru sănătatea umană (şi recent pentru sănătatea mediului). pentru diferiţi parametri.Evaluări ale sănătăţii Au în vedere protecţia şi igiena muncii.

folosind diferite instrumente sofisticate. Evaluarea ecologică a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc.Evaluări ecologice Compară concentraţiile preconizate ale poluanţilor în mediu cu pragurile toxice estimate. . în scopul evaluării securităţii unei emisii propuse. cu un număr de sisteme de punctaj pentru clasificarea amplasamentelor.

resurse de apă şi clădiri (sau fundaţiile si folosinţele acestora). plante. animale. aer sau apă. conform Ord. 184/1997 Pericol/sursă – se referă la poluanţii specifici care sunt identificaţi sau presupuşi a exista pe un amplasament. fie prin ingerare directă sau contact direct cu pielea. Acestea sunt numite în termeni legali obiective protejate. care pot include fiinţe umane. nivelul lor de toxicitate şi efectele particulare ale acestora. .Evaluarea calitativă a riscului. Ţinta/Receptor – reprezintă obiectivele asupra cărora acţioneaza efectele dăunatoare ale anumitor substanţe toxice de pe amplasament. sau prin migrare prin sol. Calea de acţionare – reprezintă calea pe care substanţele toxice ajung la punctul la care au efecte dăunătoare.

identificarea consecinţelor. estimarea probabilităţilor consecinţelor . estimarea mărimii consecinţelor.Evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape: descrierea intenţiei. identificarea pericolului.

În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere. .Conform Ordinului 184/1997. riscul este probabiltatea apariţiei unui efect negativ într-o perioada de timp specifică: Risc = Pericol x Expunere Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc.

Evaluarea riscului de mediu. cuantificarea riscului se bazează pe un sistem simplu de clasificare. atribuindu-se un punctaj aleatoriu. unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt considerate descrescător. În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere. Conform Ordinului 184/1997. conform Ordinului 184/1997 Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc. .

R=PxG Model simplificat Probabilitatea 3 = mare 2 = medie 1 = mică Gravitatea 3 = majoră 2 = medie 1 = usoară Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate. . de exemplu 3 (mare) x 2 (medie) = 6. gravitate). pentru a obţine o cifra comparativă. cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. Cu cât rezultatul este mai mare. Aceasta permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri.

levigat. fermentaţie Proc. subsol Aer apa Atingere sursă Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Importanta riscului medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie mica medie medie medie medie medie Necesitate lucrari remediere Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Da Da Da Da . ape uzate Pericol toxic toxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic toxic Sursa Depozit deşeuri. manipulări Proc. fermentaţie Proc.extrct Deşeuri. fermentaţie rezervoare CLU platforme Cale Emisii inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Deversari Scurgeri Scurgeri Infiltraţii Tinta Aer om Aer om Aer om Aer om Aer om Apa om sol Sol.exemplu Agent poluant Pulberi SO2 CO NO2 COVNM Hidrocarb petroliere/ subst. fermentaţie Proc.Matrice pentru evaluarea calitativa a riscului de mediu .

exemplu .Diagrama arbore .

identificarea fazelor ciclului de viaţă cu consecinţe majore asupra mediului şi selectarea indicatorilor relevanţi pentru mediu inclusiv a tehnicilor de cuantificare a acestor indicatori. Realizarea unui tablou cât mai complet al interacţiunilor dintre desfăşurarea unei activităţi şi mediu. Furnizarea de informaţii factorilor de decizie care să conducă la identificarea şanselor de îmbunătăţire a calităţii mediului în industrie (de exemplu pentru planificarea strategică. Facilitarea dialogului constructiv între reprezentanţii societăţii preocupaţi de calitatea mediului. Promovarea produselor (proceselor) pe piaţă-marketing (exemplu revendicări referitoare la mediu. . schema de ecoetichetare sau declaraţia de mediu a produselor). proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proceselor). stabilirea priorităţilor.Evaluarea ciclului de viata (ECV) Obiective Înţelegerea interdependenţei dintre activităţile umane şi consecinţele lor asupra mediului.

ECV trebuie să cuantifice pe cât posibil intervenţiile asupra mediului.Evaluarea ciclului de viata (ECV) – Principiile generale ECV trebuie dezvoltată pentru a fi utilizată la compararea produselor. ECV trebuie să cuprindă întregul ciclu al produsului. . ECV trebuie să abordeze toate formele relevante ale intervenţiilor umane asupra mediului.

Normarea şi aprecierea (ponderarea) presupun transformarea rezultatelor indicatorilor în timp ce tehnicile de analiză a calităţii datelor ca: analiza de senzitivitate şi analiza de incertitudine analizează direct rezultatele indicatorilor. gruparea. aprecierea şi tehnicile de analiză a calităţii datelor. .Evaluarea Impactului Ciclului De Viaţă a) b) c) d) normarea.

pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei satisface criteriile stabilite de managementul organizatiei (SR EN ISO 14031.EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU EPE este un proces si un instrument de management intern destinat sa furnizeze managementului informatii sigure si verificabile in mod continuu. . EPE si auditurile de mediu ajuta managementul unei organizatii sa evaluaeze starea performantei sale de mediu si sa identifice zonele de imbunatatire. 2001). iar evaluarea ciclului de viata (ECV) este o tehnica pentru evaluarea aspectelor de mediu si impacturilor potentiale asociate sistemelor de produse si servicii. EPE pune accent pe descrierea performantei de mediu a unei organziatii.

Modelul procesului EPE .

informatii privind eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a organizatiei.Indicator al performantei de mediu Furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei. Indicatorul de performanta operational reprezinta un indicator al performantei de mediu care ofera informatii privind performanta de mediu a activitatilor organizatiei. .

furnizeaza informatii despre performanta de mediu a activitatilor organizatiei ECI furnizeaza informatii despre starea mediului. care pot ajuta o organizatie sa inteleaga mai bine impactul actual sau potential al aspectelor sale de mediu si sa sprijine planificarea si implementarea procesului de evaluare a performantei de mediu .Indicatori pentru EPE MPI EPI OPI furnizeaza informatii despre eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a activitatilor organizatiei.

Identifice oportunitatile strategice.Avantajele evaluarii performantei de mediu Informatiile furnizate in cadrul procesului de evaluare a performantei de mediu pot ajuta organziatia sa: Determine toate actiunile necesare pentru realizarea criteriilor sale de performanta de mediu. Prevenirea poluarii) Identifice tendintele performantei de mediu. Identifice aspectele de mediu semnificative. . Creasca eficienta si eficacitatea organziatiei. Identifice oportunitati pentru un management bun al aspectelor sale de mediu (ex.

se realizeaza conform ISO 14015:2005. reprezentantul evaluatului si evaluatorul. prezente si viitoare.Evaluarea de mediu a amplasamentelor si organizatiilor reprezinta un proces de identificare a concordantei cu obiectivele de mediu. de identificare a problemelor de mediu si de determinare a consecintelor activitatii asupra amplasamentului si organizatiei. ca rezultat al activitatilor trecute. . iar acest tip de evaluare nu este supusa niciunui proces de auditare sau certificare. Determinarea consecintelor activitatii. conform ISO 14014:2005 este optionala. EMAO implica trei categorii de actori principali: clientul.

Procesul EMAO .

Evaluarea propriu zisa .

Obtinerea informatiilor initiale. Colectarea si validarea informatiilor in concordanta cu planul de evaluare. Pregatirea planului de evaluare si obtinerea acordului clientului si daca este cazul si cel al reprezentatnului evaluatului. Identificarea si evaluarea problemelor de mediu. daca este cazul. Asigurarea ca sunt disponibile abilitatile necesare pentru a indeplini obiectivele evaluarii si daca este cazul alcatuirea echipei de evaluare. . Desemnarea membrilor echipei pentru efectuarea unor parti componente ale evaluarii.Responsabilitatile evaluatorului Asistarea clientului atunci cand este cazul pentru a stabili obiectivele. domeniul si criteriile de evaluare (inclusiv identificarea si stabilirea prioritatii zonelor evaluate). Crearea si mentinerea documentelor de lucru sunt liste de verificarea si protocoale. Obtinerea acrodului clientului pentru echipa de evaluare. Convenirea impreuna cu clientul a metodei si a formatului pentur raportare. Pregatirea si furnizarea raportului catre client. Stabilirea consecintelor asupra activitatii.

.

exemplu. avantaje EMAO: definitie. evaluarea riscului de mediu conform Ordin 184/1997 ECV: evaluarea impactului ciclului de viata (etape) EPE: model. EIM Metode pentru cuantificarea impactului si riscului de mediu: Ipg. Matricea lui Leopold. . indicatori.SAB. metoda integrata . responsabili/actori. MERI.De retinut… Conceptul de dezvoltare durabila Evaluarile de mediu pentru dezvoltare durabila: SEA. etape.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful