P. 1
Evaluarea Impactului Curs

Evaluarea Impactului Curs

|Views: 22|Likes:
Published by Sebastian Mazilu

More info:

Published by: Sebastian Mazilu on Jan 12, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/26/2014

pdf

text

original

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sef lucrari, dr.ing. Brindusa Robu
Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi Facultatea Inginerie Chimica si Protectia Mediului Departamentul Ingineria si Managementul Mediului

Obiectivele cursului

Disciplina “Evaluarea impactului asupra mediului” ofera informatiile necesare pentru sustinerea eforturilor de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului si de stimulare a sanatatii umane si bunastarii oamenilor; asigura cresterea nivelului de cunoastere a sistemelor ecologice si a resurselor naturale, importante pentru dezvoltarea generatiilor viitoare. Evaluarea impactului asupra mediului este un important instrument al managementului de mediu, alaturi de evaluarea riscului de mediu, evaluarea ciclului de viata si care ofera informatiile necesare pentru luarea unei decizii in ceea ce priveste asigurarea conceptului de dezvoltare durabila si implementarea principiului de prevenire si control integrat a poluarii. De asemenea, asigura pregatirea necesara pentru includerea considerentelor ecologice in procesul decizional si in informarea publicului privind politicile de mediu la nivel local, regional si pe plan european. Ofera fundamentele necesare pentru promovarea “Evaluarii impactului asupra mediului” ca o cerinta minima si de inceput in implementarea tehnologiilor curate.

Structura

Definitii si notiuni fundamentale Poluarea mediului. Conceptul de dezvoltare durabila Istoricul procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). Scopuri ale legislatiei privind EIM. Tipuri de impacte analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora. Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM. Proceduri si indicatori pentru evaluarea impactului asupra mediului in Romania. Metodologia EIM. Structura procesului de evaluare a impactului. Etapele procesului de EIM in cazul unei noi activitati. Evaluarea Strategica a mediului Tipuri de metode si tehnici folosite in EIM. Metoda matricii de evaluare rapida a impactului asupra mediului (MERI) Liste de control pentru evaluarea impactului potential asupra mediului. Metoda matricii simple de interactiune (matricea lui Leopold). Metoda indicelui de poluare globala propusa de Rojanschi (1991) si imbunatatita de Popa s.a. (2005). Evaluarea riscului de mediu conform Ord. 184/1997. Metoda integrata de evaluare a impactului si riscului de mediu (SAB). ECV, EPE, EMAO

Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat în scris. care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul. conform dispoziţiilor legale în vigoare. Acord integrat de mediu – act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. care acordă dreptul de a stabili condiţiile de realizare a unei activităţi încă din etapa de proiectare. din punct de vedere al protecţiei mediului. reducerea şi controlul integrat al poluării. Acordul poate fi eliberat poentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament.Definitii si notiuni fundamentale Acord de mediu – decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului. care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea. prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului. .

conform prevederilor legale în vigoare. aşa cum sunt ele definite de legislaţia în vigoare. Activităţi cu impact nesemnificativ asupra mediului – sunt avute în vedere acele activităţi rezidenţiale. s-a stabilit că nu supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. precum şi alte activităţi incluse în această categorie de alte prevederi legale în vigoare. . Activităţi cu impact redus asupra mediului – sunt activităţile pentru care. precum şi acele activităţi pentru care. nu se emit autorizaţii de mediu. din gospodării individuale sau dependinţe ale acestora destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor locuinţei şi/sau gospodăriei proprii şi care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protecţie. în urma parcurgerii etapei de încadrare. Activităţi cu impact semnificativ asupra mediului – activităţile care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

ştiinţifică sau culturală deosebită. Un aspect de mediu semnificativ este acela care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului. elemente şi formaţiuni biogeografice. speologice sau de altă natură. Aspect de mediu – element al activităţilor. acvatică şi/sau subterană. în care există specii de plante şi animale sălbatice. peisagistice. cu valoare ecologică. b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. Analiză de impact – evaluarea efectului unităţilor sau activităţilor existente asupra mediului înconjurător în vederea elaborării sau realizării Autorizaţiei de mediu. c) măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. Apărarea împotriva dezastrelor – a) măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţii. . Arie naturală protejată – zonă terestră. paleontologice. geologice. cu perimetru legal stabilit şi avand un regim special de ocrotire şi conservare. produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul.

care dă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie. Autorizare – parcurgerea etapelor procedurale avand drept scop obţinerea avizului. potrivit legii. Autorizaţie de mediu – act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ale unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acordul de mediu. Autorizaţia poate fi eliberată pentru una sau mai multe instalaţii sau părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament şi care sunt exploatate de către acelaşi titular. acordului şi/sau autorizaţiei de mediu. Autorizaţie integrată de mediu – act tehnico-juridic emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului. nu exclude obligaţia obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare. inclusiv de noi locuinţe. Aviz de amplasament – aviz conform obţinut din partea Companiei Naţionale “Apele Române” în cazuri de excepţie de la interzicerea amplasării în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice sau sociale. conform dispoziţiilor legale în vigoare. în anumite condiţii care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (OUG 34/2002 aprobata prin Legea 645/2002). emis numai cu acordul riveranilor şi după realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor. .

întreţinută. reducerea şi controlul integrat al poluării. 34/2002 privind prevenirea. pentru a reduce.BAT) principiul de bază pentru domeniul prevenirii. tehnici . prevederile OUG nr. disponibile – acele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv. Bilanţ de mediu – procedură de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate anterioare şi anticipate.atat tehnologia utilizată. . care face parte din acţiunea de evaluare a impactului asupra mediului. luandu-se în considerare costurile şi beneficiile. în condiţii economice şi tehnice viabile. astfel încata titularul activităţi să poată avea acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile OUG nr. în determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare. proiectate pentru a preveni şi. emisiile şi impactul asupra mediului a întreg. care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. reducerea şi controlul integrat al poluării. cat şi modul în care instalaţia este proiectată. acolo unde nu este posibil. construită. indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate ori produse sau nu în Romania. exploatată şi scoasă din funcţiune. Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques . cele mai bune – tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţia mediului în ansamblul său. 152/2005 privind prevenirea. Avizul de mediu pentru planuri şi programe – act tehnico-juridic eliberat în scris de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. reducerii şi controlului integrat al poluării şi sunt definite ca cel mai eficient şi mai avansat stadiu în dezvoltarea activităţilor şi a metodelor de operare care indică oportunitatea practică a tehnicilor specifice pentru asigurarea în principal a bazei pentru valorile limită de emisie (ELV). 34/2002.

constituită în anul 1984 pentru a strânge colaborarea în domeniul mediului şi al dezvoltării şi pentru a propune noi forme de cooperare capabile să rupă barierele existente. . fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.E. educativ – informativă. Colectiv de Analiză Tehnică (CAT) – structura constituită la nivel central / local prin Ordin al Autorităţii publice centrale de protecţia mediului/Ordin semnat de Prefect şi compusă din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale sau locale cu atribuţii şi răspunderi specifice în domeniul prozecţiei mediului.D. care are rol consultativ în procedura de emitere a acordului de mediu. administrativ – instituţională. economico – tehnologică. de cooperare internaţională. Componente ale protecţiei mediului – pot fi deosebite şase componente ale ansamblului activităţilor de protecţie a mediului: legislativă.C. Documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) – ghiduri de referinţă BAT – documente publicate de către Comisia Comunităţii Europene rezultate din schimbul de informaţii dintre Statele Membre referitor la BAT. socială. Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare – W. Dezvoltare durabilă – dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului.

efectele directe şi indirecte. emisie punctuală sau difuză. depozitare. Efluent – orice formă de deversare în mediu. sinergice. consultarea publicului şi a autorităţilor competente implicate în implementarea anumitor planuri şi programe. conform legislaţiei în vigoare. în funcţie de fiecare caz în parte şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. vidanjare sau vaporizare. Emisie – evacuarea directă sau indirectă. jeturi. Evaluarea de mediu – elaborarea raportului de mediu. inclusiv prin scurgere. apă ori sol. cumulative. luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate. să descrie şi să stabilească. de suibstanţe. Evaluarea impactului asupra mediului – face parte din procedura de autorizare fiind un proces menit să identifice.de la surse punctiforme ori difuze ale instalaţiei. inoculare. principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi mediului . căldură sau de zgomot în aer. vibraţii. injecţie.

Fond naţional de mediu – fond special. Impact asupra mediului – efecte asupra mediului. inclusiv valorile materiale şi spirituale. economică ş. . comercială. amplasarea şi caracteristicile proiectului. Impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea. extrabugetar. apa. sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe avandu-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu. în conformitate cu legislaţia în vigoare. Obiectiv – o unitate industrială. solul şi subsolul. socială. Norme de calitate a mediului – un ansamblu de cerinţe care trebuie satisfăcute la un moment dat. cu impact sau risc de mediu asupra calităţii factorilor de mediu. destinat realizării obiectivelor strategiei naţionale în legătură cu reducerea poluării şi reconstrucţia ecologică a mediului deteriorat. Mediul înconjurător – ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul. ca urmare a desfăşurării unei activităţi antropice. sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior. pentru un element de mediu dat sau ale unei părţi specifice a acestuia. precum şi fiinţele vii. toate materiile organice şi anorganice. toate straturile atmosferei.a.

periclitează echilibrul ecologic. confortul fizic şi moral al omului. a substantelor. rezultate in dauna proprietatii materiale. activităţi dăunătoare sau dezastre. ionizantă. modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale. bunurilor sau mediului provocat de poluanţi. rezultand periclitarea proprietatii materiale sau care deterioreaza sau interfera cu dimensiunea estetica a mediului sau cu alte utilitati legitime ale acestuia. care afecteaza sau impiedica confortul si alte utilitati indreptatite ale mediului”. introdusă în mediu. sau. îngreunează activitatea economică sau atacă sănătatea. lichidă. Peste anumite limite tolerabile. de către autoritatea competentă. asa cum este definita poluarea de catre prevederile OUG OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 „introducerea directa sau indirecta in aer. fonică sau vibraţii) care. care poate cauza daune omului sub orice forma. Program pentru conformare – plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile Autorizaţiei de mediu. Prejudiciu – efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor. Poluant – orice substanţă solidă. . vibratiilor. Poluare – orice emisie rezultata in urma unei activitati umane care poate fi nociva pentru sanatatea omului sau pentru calitatea mediului. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. ca rezultat al activitatii umane. care ar putea fi daunatoare sanatatii umane sau calitatii mediului inconjurator. termică. apa sau sol. sub formă gazoasă sau de vapori sau sub formă de energie (radiaţie electromagnetică. caldurii sau zgomotului. sau.

orice substanţă. alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului. de suport. inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale. în mod natural. Reconstrucţia ecologică – activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale). care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare. în concordanţă cu comandamentele sociale ale unei perioade istorice date. Se urmăreşte maximalizarea funcţiilor de bază ale ecosistemelor: de producţie. prin depăşirea limitelor admise. nu se găseşte în organismul animal sau în produsele de origine animală. În reconstrucţia ecologică se utilizează “amenajamentul ecologic”. . sau alte instalaţii sau amenajări. Termenul de proiect definit în OG 91/2002 se referă atat proiectele de investiţii noi cat şi la cele pentru modificarea semnificativă a proiectelor existente /realizate. Risc ecologic potenţial – probabilitatea producerii unor efecte negative asupra ecosistemelor. nu dispun de fondurile necesare. dar care poate fi regăsită ca urmare a încorporării ei în mod conştient sau accidental şi care. însă.. cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior. inclusiv proiectele de dezafectare. poate constitui un factor de risc pentru sănătatea publică. a celei informaţionale ori sano-genetice etc.şi interdiciplinară. dar foarte necesară în ţările lumii a treia care. operaţie multi. ori de amenajare a unor noi ecosisteme. Reziduu – în sensul normelor sanitare veterinare. Proiect – execuţia lucrărilor de construcţie. extrem de actuală în ţările puternic industrializate. de protecţie. inclusiv derivaţii şi metaboliţii săi care.

prin care se cuantifică cauzele şi efectele negative asupra mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ. . Studiu de evaluare a impactului asupra mediului (studiu EIM) – lucrarea elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii. o specificatie sau un obiectiv intern care poate fi relevant in determinarera BAT. Titularul proiectului – solicitantul autorizării pentru un anumit proiect sau autoritatea publică ce iniţiază un proiect. titularul de proiect poate fi atat persoană fizică cat şi juridică. concesiune sau altă formă de împuternicire legală asupra dreptului de folosinţă a amplasamentului şi/sau instalaţiilor supuse procedurii de autorizare. în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului. prin drepturi de proprietate. Titularul activităţii – persoana fizică sau juridică răspunzătoare legal pentru desfăşurarea unei activităţi. Standarde de mediu (Environmental Quality Standard / EQS) – standard de calitate a mediului: o specificcatie care trebuie indeplinita la termenul stabilit de catre o componenta de mediu asa cum este prevazut in legislatia in vigoare.

exprimată în funcţie de parametrii specifici. Zonă inundabilă – suprafaţa de teren din albia majoră a unui curs de apă. astfel delimitat încât prin aplicarea de măsuri de protecţie. Valorile – limită de emisie a substanţelor se aplică la punctele de evacuare a emisiilor din instalaţie. Zonă de protecţie sanitară cu regim de restricţie – teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever. concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depăşită în cursul uneia sau mai multor perioade de funcţionare. estuare şi lagune. Limitele acestei zone vor fi marcate prin borne sau semne vizibile. de asemenea. cu condiţia ca aceasta să asigure un nivel echivalent cu valoarea – limită de emisie pentru protecţia mediului în întregul său. Zonă umedă – zonă cu exces de umiditate care include mlaştini. Valoare . menţinând potenţialul lor în acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare. Utilizare durabilă – folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acetsora. În cazul evacuărilor indirecte în apă se ia în considerare la stabilirea valorilor – limită de emisie ale instalaţiei efectul unei staţii de preepurare/epurare. Valorile – limită de emisie pot fi. în special cele considerate substanţe poluante relevante. delimitată de un nivel al oglinzii apei. şi de a nu se ajunge la o încărcare cu poluanţi mai ridicată în mediu. familii sau categorii de substanţe. prevăzut de normativele şi standardele de calitate. corespunzătoare anumitor debite în situaţii de ape mari. fixate pentru anumite grupe. fără a se încălca dipoziţiile legale în vigoare. în funcţie de condiţiile locale. limane. să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. . regiuni inundabile. cu menţiunea: zonă de protecţie sanitară.limită de emisie – masa. fiind exclus orice proces de diluţie la stabilirea acestora.

Utilizare durabila. Poluant/poluare. Prag de alerta/prag de interventie. BAT. Autorizatie/autorizatie integrata de mediu. Program pentru conformare. DD. Activitati cu impact nesemnificativ /redus/seminificativ. Bilant de mediu. Poluare potential semnificativa / poluare semnificativa. . Impact seminifcativ. Evaluarea impactului asupra mediului. valoarea limita la emisie. CAT.De retinut… Acord/acord integrat de mediu. Emisie.

Abordarea socio-culturală constă în promovarea echităţii în cadrul aceleiaşi generaţii (în special eliminarea sărăciei).Poluarea mediului. conservarea biodiversităţii permite păstrarea flexibilităţii sistemului. în majoritatea ţărilor există o legislaţie clară pentru lansarea pe piaţă a acestora.000 substanţe chimice. dezvoltarea durabilă este axată pe stabilitatea biologică şi fizică a sistemelor. Conceptul de dezvoltare durabila Din perspectiva ecologică. . Astfel. efectul în viitor de cele mai multe ori este puţin previzibil. prin protejarea acestuia faţă de jocurile exterioare şi conservarea capitalului. Viabilitatea sistemelor este esenţială pentru stabilitatea globală. protejează valorille pentru consumurile viitoare. ceea ce poate să creeze surprize neplăcute mediului şi ecosistemelor respective. Se apreciază că anual sunt omologate între 1000 şi 2000 noi produse chimice şi se produc la scară industrială în jur de 80. Cu toate că. cât şi între generaţii (asigurarea drepturilor generaţiilor viitoare).

Principalii factori de influenţă ai poluării mediului Deteriorarea ireversibilă. globală a mediului Creşterea poluării mediului Reducerea capacităţii de autoepurare a mediului Scăderea resurselor naturale Creşteri ale consumului de producţie Creşterea demografică .

Legea protecţiei mediului defineşte conceptul de dezvoltare durabilă: „dezvoltarea ce corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.” O dezvoltare durabilă este o dezvoltare economică fără epuizarea resurselor. considerând limita de suportabilitate şi regenerare a ecosistemelor (Legea protecţiei mediului. OUG 195/2006). .Dezvoltarea Durabila Dezvoltarea durabilă presupune ca societatea să satisfacă cererea de consum a membrilor ei prin creşterea potenţialului productiv. 2000. dar şi prin crearea unor condiţii echitabile de acces la resursele naturale pentru toţi membrii societăţii.

. încă din faza planificării acesteia.Conceptul de dezvoltare durabilă şi conexiunilor sale Integrarea obiectivelor economice cu cele ecologice şi de protecţie a mediului. dezvoltarea fiind cel mai uşor de controlat prin politici şi legislaţii adecvate.

Coroborarea deciziilor privind mediul şi dezvoltarea pe plan naţional cu cele de pe plan internaţional. Controlul riscurilor. . Controlul creşterii demografice. Eliminarea sărăciei.Cerinţele minime pentru asigurarea unei dezvoltări durabile Redimensionarea creşterii economice. Conservarea şi sporirea resurselor naturale. Participarea formelor de guvernare la luarea deciziilor privind protecţia mediului.

Factorii de influenţă ai dezvoltării durabile Probleme sociale Succes economic Poluarea mediului Dezvoltare durabilă Protecţia mediului Acceptare de societate Probleme economice .

. Conceptul de dezvoltare durabila si interactiunea acestuia cu celelalte componente de mediu. Cerintele minime pentru asigurarea dezvoltarii durabile. Factorii de influenta ai dezvoltarii durabile.De retinut … Principalii factori de influenta ai poluarii mediului.

o viziune pozitivă. mai sigur şi mai sănătos – o societate care asigură o calitate mai bună a vieţii pentru generaţia noastră si pentru generaţiile viitoare.dezvoltarea economică să sprijine progresul social şi să ţină seama de mediu.politicile sociale să sprijine performanţa economică. presupune ca: . Realizarea acestui obiectiv.Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă „ O Europă Durabilă pentru o Lume mai bună” oferă Uniunii Europene. Johannesburg .politica de mediu să fie eficientă din punct de vedere al costurilor. . Summitul Pamantului. Rio de Janeiro Septembrie 2002. . şi care promite un mediu mai curat. pe termen lung. Stockholm iunie 1992. a unei societăţi mai prospere şi corecte. iunie 1972.

analizat şi revizuit periodic. c. Realizări: GEMS: Sistemul Global de Monitorizarea Mediului d.5 iunie 1972 – Ziua mondiala a mediului Prima Conferinţă ONU pentru Mediu a. Stockholm – 113 state Ţările socialiste nu au participat (cu excepţia României) s-a creat un mecanism internaţional de coordonare şi supraveghere pentru b. mediu al ONU (United Nation Environmental Programme – UNEP) cu sediul la Nairobi. GRID: Banca de date a Resurselor Mondiale INFOTERRA: Sistem Internaţional de Referinţă – Informaţie RISCPT: Registru Internaţional de Substanţe Chimice Potenţial Toxice Program Climatologic – 1974 “Limite extreme” afectarea stratului de ozon. . s-a adoptat primul Plan de acţiune pentru protecţia mediului.

Conservarea şi gestionarea resurselor în scopul dezvoltării.principiile dezvoltării durabile. Agenda 21: analizează premizele şi posibilităţile de punere în aplicare a principiilor din “Declaraţia de la Rio” . Întărirea rolului principalelor grupuri şi organisme internaţionale. Declaraţia de principiu asupra conservării şi exploatării pădurilor c.) împărţită în patru acţiuni: b. e. Este o lucrare (440 pag. Convenţia privind schimbările climatice: reprezintă un angajament ferm al ţărilor semnatare ca până în anul 2000 să-şi reducă emisiile de CO2 la nivelul din 1990. Dimensiunile sociale şi economice. d. Convenţia privind diversitatea biologică: prevede măsuri ce trebuie luate pentru protejarea ecosistemelor şi a diverselor forme de viaţă. Enunţă principiile după care omenirea trebuie să se conducă în relaţiile interumane. Mijloace de implementare. precum şi în cele dintre om şi mediu. .Documentele de la RIO – 1992 a.

puternic poluante (petrol şi gaze). orice fel de negociere pe această temă. în detrimentul celor convenţionale. însă. La 12 ani după Summitul de la Rio de Janeiro. S-a pregătit o propunere care viza favorizarea surselor reciclabile de energie (solară şi eoliană). Rusia a anunţat că va ratifica Protocolul de la Kyoto. adoptarea unei decizii privind răspunderea faţă de mediu şi implementarea Convenţiei de la Aarhus. . printre care adoptarea Directivei referitoare la schema de reducere a emisiilor de gaze ce produc efecte de seră. la Johannesburg. Americanii au respins. Comitetul European de la Bruxelles (martie 2003) a stabilit măsuri concrete ce vor trebui luate în următorul an.5 Septembrie 2002 – Summitul Pamantului de la Johannesburg Summitul de la Johannesburg (Summitul Pământului denumit şi Rio + 10 sau Summitul Mondial privind dezvoltarea durabilă) nu a reuşit să ofere prea multe speranţe.

un set de propuneri şi de recomandări intersectoriale pentru îmbunătăţirea eficienţei politicilor şi pentru a face posibilă dezvoltarea durabilă. determinarea progreselor va implica adăugarea unui număr de indicatori. 3. . Aceasta presupune asigurarea consolidării reciproce a diferitelor politici. 2. celor două convenţii. pentru monitorizarea strategiei de la Lisabona.Comisia Europeană propune o strategie structurată 1. o serie de obiective prioritare şi măsuri specifice la nivelul UE pentru abordarea problemelor care pun cele mai mari piedici dezvoltării durabile în Europa. Aceşti indicatori decurg în mod natural din obiectivele şi sarcinile pe termen lung pe care şi le propune Comisia Europeană. nu acţiunea acestora în direcţii contrare.

Acest document este născut din dorinţa şi nevoia tuturor de a creşte bunăstarea şi prosperitatea fiecărui român şi a societăţii în ansamblu. Prin OUG nr. în aer. pentru reducerea emisiilor provenite din activităţile industriale pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu (anexa nr. asistat de proiectul PNUD: ”Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Durabilă” aflat sub egida Academiei Române. în acord cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a obligaţiilor din convenţiile internaţionale din acest domeniu. astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. la care România este parte”. definind totodată ţinta comună de a realiza mai mult cu mai puţine resurse”.1994. considerat în întregul său. în cazul în care aceasta nu este posibilă. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a fost realizată de un Grup de Lucru constituit în baza HG nr. .04.Implementarea dezvoltării durabile în România Pentru prima dată în România. apă şi sol. care a asigurat reprezentarea tuturor partenerilor sociali.305/15. inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor.1). sunt stabilite „măsurile necesare pentru prevenirea sau. aprobată prin Legea 84/2006.

Obligaţiile de bază ale titularului unei activităţi industriale luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării. evitarea producerii de deşeuri. în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile. iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică. iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată. utilizarea eficientă a energiei. luarea măsurilor necesare. valorificarea lor. luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora. evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului. neutralizarea şi eliminarea acestora. în cazul încetării definitive a activităţilor pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora. luarea măsurilor care să asigure că nicio poluare importantă nu va fi cauzată. .

Stoparea procesului de deterioare a Capitalului Natural şi iniţierea refacerii acestuia. Redimensionarea şi remodelarea structurii economico-sociale. în contextul tendinţelor majore pe plan mondial şi în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de România. Asigurarea unei creşteri continue şi stabile a nivelului de trai şi în concordanţă cu criteriile de integrare în UE. pe plan internaţional din toate sectoarele economice şi sociale. tehnologice şi informaţionale. . într-un mod care să garanteze şi calitatea vieţii generaţiilor viitoare. printr-un sistem de indicatori cantitativi şi calitativi determinabili. în scopul dezvoltării umane durabile. a complementarităţii şi corelării între toate sectoarele economice şi sociale. sociale şi de protecţie a mediului. Dezvoltarea unui sistem legislativ şi instituţional coerent. urmărind o dezvoltare economică în limitele de suport ale Capitalului Natural. Obiective principale Asigurarea stării de sănătate a populaţiei. Monitorizarea şi evaluarea permanentă a performanţelor economice. compatibil cu cel al ţărilor din UE şi consolidarea democraţiei prin stimularea participării civice. şi transformarea ei într-un sistem durabil. Stabilirea sectoarelor şi direcţiilor cu potenţial competitiv ca priorităţi ale dezvoltării durabile.Obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă Obiectiv fundamental . Formarea resursei umane la nivelul exigenţelor ştiinţifice.creşterea bunăstării şi prosperităţii individuale a ansamblului social la nivel naţional.

acoperind pachetul de politici pe care aceasta le generează. asociate cu termenele ţintelor propuse. cu ierarhizare pe trei niveluri: nivelul 1: indicatori principali (de bază). nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. pe care Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă le exprimă. 2030. inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE. 2010 Institutul National de Statistica . utilizabili pentru monitorizarea şi revizuirea programelor de dezvoltare durabilă. nivelul 2: indicatori complementari. Principala funcţiune a indicatorilor este de a răspunde cerinţelor de monitorizare. conform INS (1) Indicatorii urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de acţiune la orizontul anilor: 2013. Setul de indicatori de dezvoltare durabilă pentru România este structurat pe obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă. care la rândul lor reprezintă angajamente politice legate de obiectivele strategice ale dezvoltării durabile. 2020. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi instituţiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene. stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă şi sunt construiţi pe baza informaţiilor care sunt disponibile în Institutul Naţional de Statistică.Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR).

in functie si de feed-back.Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR). Baza de date (IDDR) cu IDD pentru România include 103 indicatori. ierarhizaţi. pe măsura dezvoltării şi disponibilizării acestora. sub-teme. domenii de intervenţie. cu seriile de date disponibile în sistemul statistic naţional începând din anul 2000. astfel: 19 indicatori de nivel 1. 2010 Institutul National de Statistica . clasificări şi nomenclatoare asociate. urmărind pilonii de bază: arhitectură: structură ierarhică pe teme. 37 indicatori de nivel 2 şi 47 indicatori la nivelul 3. concepte. metode de calcul. Sistemul integrează. conform INS (2) Sistemul IDD pentru România este armonizat şi congruent cu sistemul de indicatori utilizat la nivelul UE. utilizabili pentru evaluarea tridimensională a dezvoltării durabile în România. definiţii. sociali şi de mediu. Baza de date va fi actualizată şi completată cu alţi indicatori. într-o structură piramidală indicatori economici.

Istoricul procesului de EIM a) Decretul american privind politica de mediu – National Environmental Policy Act (NEPA 1969) este deseori numit Magna Carta a legilor de protecţie a mediului. a fost amendată prin Directiva Consiliului 97/11/EC din 3. Directiva 85/337/EEC privind evaluarea impactului asupra mediului a unor proiecte publice sau private. pe 27 iunie 1985 şi a fost prezentată Statelor Membre pentru implementare pe 3 iulie 1985.1997 EIM în cazul proiectelor şi programelor cu finanţare externă b) c) . Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu (Directiva 85/337/EEC) a fost aprobată de către Consiliul de Miniştri al U.03.E.

NEPA cere tuturor agenţiilor federale să solicite câte un studiu de impact asupra mediului (SIM) pentru orice acţiune care poate afecta în mod semnificativ calitatea mediului uman.National Environmental Policy Act (NEPA1969) Scopurile acestui act sunt: să stabilească o politică naţională care va asigura armonie între om şi mediul său înconjurător. să crească nivelul de cunoaştere a sistemelor ecologice şi a resurselor naturale importante pentru naţiune. să creeze un Consiliu al Calităţii Mediului. luând în considerare atât aspectele productive cât şi cele de agrement. Promulgată în 1970. să susţină eforturile de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului şi biosferei şi de stimulare a sănătăţii şi bunăstării oamenilor. . Această cerinţă intenţionează să includă considerentele ecologice în procesul de luare a deciziilor şi să informeze publicul despre faptul că aspectele de mediu au fost considerate la adoptarea deciziilor finale.

difereau foarte mult în cadrul UE.Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Mediu Fiind o lege cadru. cu condiţia ca principiile şi cerinţele procedurale de bază să fie satisfăcute. . Multe din fostele state socialiste şi-au exprimat dorinţa să se alăture UE. Această abordare a fost aleasă în mod deliberat deoarece s-a considerat că procedurile de autorizare a proiectelor şi aranjamentele instituţionale în care cerinţele EIM trebuiau integrate. toate cele 24 ţări membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) realizează propriile reglementări de EIM. Stabilirea unor modalităţi adecvate de prevenire şi rezolvare a problemelor ecologice este una din cerinţele principale ale UE pentru ţările care doresc să adere la ea. Până la mijlocul anului 1995. deci implementarea unor proceduri adecvate de rezolvare a problemelor de mediu trebuie să constituie una din preocupările lor actuale. statelor membre ale UE le-a fost acordată o considerabilă libertate în transpunerea ei detaliată în propriile legislaţii naţionale.

. Poluatorul plăteşte costul măsurilor luate pentru protecţia mediului. Politica mediului trebuie să reprezinte o componentă a altor politici ale CE.Politica europeană în domeniul protecţiei mediului este ghidată de 4 principii formulate în Programul de Acţiune asupra Mediului: Acţiunea de prevenire este mai eficientă decât măsurile de remediere. Daunele provocate mediului pot fi remediate la sursă.

Documentul legislativ respectiv nu includea cerinţe explicite pentru evaluarea impactului şi riscului asupra mediului în sensul actual. printre care şi cele din Europa Centrală şi de Est. La nivelul Uniunii Europene exista aproximativ 250 Directive în domeniul mediului. neexistând o metodologie pentru evaluare şi pentru luarea deciziilor. peste 60 de state din întreaga lume au adoptat legi de EIM. În România.EIM în cazul proiectelor şi programelor Începând cu anul 1970. . prima lege de protecţie a mediului a fost introdusă în anul 1973. iar autorităţile erau responsabile pentru monitorizarea calităţii mediului.

emitent Guvernul Romȃniei. 2 şi evaluarea riscului. descriindu-se modurile în care se efectuează aceste studii. care să permită aplicarea principiilor dezvoltării durabile ȋn politicile sectoriale. nr. 170/1990.Regelemetari EIM … Hotărȃrea de Guvern nr.2020 . 1097/2001 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului ȋn politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional (această hotărȃre a fost modificată cu noi atribuţii. În decembrie 1995 a fost promulgată Legea nr. Hotărȃrea de Guvern nr. ministerul de resort a inclus anumite cerinţe de evaluare a impactului asupra mediului în Ordinele nr. nr. aflȃndu-se ȋn proces de avizare interministerială). 619/1992. . bazată pe Directiva 85/337/EEC. 1. Reglementările referitoare la evaluarea impactului asupra mediului sunt conţinute în Ordinul MAPPM nr. publicată ȋn Monitorul Oficial nr.2030. 125/1996.Orizonturi 2013 . 137 – Legea protecţiei mediului. După 1990. 113/1990. 824 din 8 decembrie 2008. pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. 184/1997 se referă la aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu de nivel 0. 1460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă . Ordinul MAPPM nr.

480 din 16 mai 2006 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de încadrare a procedurii de evaluare de mediu Manual privind SEA pentru politica de coeziune 2007-2013 .Aviz de mediu Hotărâre nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Manual pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.Evaluarea strategică de mediu (SEA) pentru Planuri şi Programe . 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr. 995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordin nr.

Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectelor . 878 din 28 iulie 2005 .Legea nr. participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu.HG nr. Ordin nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie. 68 din 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului . 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră Informaţia privind mediul . semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 Răspunderea de mediu OUG nr. adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 Convenţia Aarhus .accesul publicului la informaţia privind mediul Convenţia Espoo .Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră.Acord de mediu Procedura de reglementare şi competenţele de emitere a acordului de mediu sunt prevăzute în HG 445/2009 care abroga HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private şi OM 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu cu modificarile si completarile ulterioare. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Ordin nr.

Scopuri ale legislaţiei privind EIM Stabilirea unei politici de mediu independente. Dezvăluirea publică a efectelor în mediu ale propunerilor de acţiuni (proiecte). Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor. . Culegerea informaţiilor şi cunoştinţelor despre mediu.

ci decizii mai bune..) să cuprindă o cât mai largă gamă de utilizări în mediu fără a-l degrada . Stabilirea unei politici de mediu independente … “nu documente mai bune. este ceea ce contează. (şi) să realizeze un echilibru între populaţie şi utilizarea resurselor care să permită atingerea unor standarde înalte de viaţă şi o cât mai largă distribuţie a înlesnirilor vieţii ...a. Scopul NEPA nu este de a genera maculatură – chiar dacă este vorba de documente excepţionale – ci de a conduce la acţiuni excelente” … Declaraţia de politică a NEPA îndrumă agenţiile federale de mediu să folosească toate mijloacele şi măsurile aplicabile “în concordanţă cu celelalte consideraţii esenţiale de politică naţională” pentru ca SUA să poată: “îndeplini responsabilităţile fiecărei generaţii ca administratori ai mediului pentru generaţiile viitoare (.. ..”..

Perfecţionarea planificării şi luării deciziilor Un alt scop important al legilor privind EIM este de a îmbunătăţi planificarea şi luarea deciziilor de către agenţiile guvernamentale. NEPA a apărut ca urmare a neputinţei agenţiilor federale de mediu din SUA de a conferi suficientă greutate problemelor de mediu. prin analizarea alternativelor şi a măsurilor de remediere. In ceea ce priveşte proiectele individuale.b. companiile private şi de către persoane fizice. . NEPA încurajează pe autorii acestora să evite sau să reducă rezultatele distructive ale activităţilor preconizate. făcând astfel ca proiectele să devină mai puţin dăunătoare pentru calitatea mediului. NEPA a determinat o creştere a receptivităţii pentru problemele de mediu în rândul guvernanţilor. Cerând agenţiilor federale de mediu să ia în considerare consecinţele activităţilor asupra mediului şi să analizeze alternative rezonabile la aceste activităţi.

Nu se poate informări îl constituie evaluarea de îndeplini cerinţa ca aprobarea să fie dată mediu. Primul pas este informaţia. Pasul următor îl reprezintă diseminarea informaţiilor către public. dreptul să cunoască. fundamentate pentru justificarea deciziilor de mediu. 3. Dreptul primordial de mediu. Populaţia va fi 2.c. să se intereseze şi să răspundă unei informaţii cât mai complete. este receptorul tuturor daunelor în mediu cauzate aşadar dreptul de a alege. Importanţa implicării publicului: 4. Dezbaterea publică a efectelor induse în mediu de propunerile de investiţii (proiecte) Scopul cel mai important al legilor privind EIM îl constituie culegerea şi dezvăluirea 1. iar acest de activitatea autorizată şi prin urmare are drept a fost deseori refuzat. care este un element esenţial reprezentativ – pentru a putea servi în mod pentru deciziile ce implică asumarea legitim drept consimţământ al publicului. la timp şi în public. comunice opiniile factorilor de decizie care să Mecanismul specific al acestei examineze atent aceste opinii. unor riscuri de mediu. măsurile ce fac ca riscurile asumate completă. a informaţiilor să fie rezultatul unei alegeri privind activităţile ce pot afecta mediul. Participarea publicului printr-un un mijloc detaliu a efectelor nu se poate lua o eficient prin care publicul afectat să-şi decizie bine fundamentată. deoarece fără o cunoaştere în 5. .

investitorii pot evalua şi compara eficienţa diferitelor alternative şi măsuri de remediere. îmbunătăţind astfel concepţia proiectelor viitoare.d. ajutând astfel factorii de decizie şi investitorii să obţină informaţii despre inter-relaţiile complexe dintr-un sistem ecologic. Aceste informaţii pot ajuta oamenii de ştiinţă să elaboreze inventare sigure ale resurselor de mediu dintr-o regiune. . factorii de decizie. EIM poate avea şi un scop foarte practic acela de a culege informaţiile necesare pentru a determina responsabilităţile legale ale unui obiectiv conform unor legislaţii diferite. Culegerea datelor şi informaţiilor despre mediu EIM cuprinde o evaluare a stării iniţiale a mediului. proiectanţii. Studiind efectele în mediu ale proiectelor de dezvoltare.

economic.alterarea mediului fizic.Tipuri de impacturi analizate printr-o procedura de EIM si sfera de cuprindere a acestora “Impactul în mediu” . . • impactul cumulativ • impactul sinergic al activităţii propuse (în fiecare alternativă) asupra mediului biofizic şi socio . Este necesar însă să fie evaluat: • impactulul direct. • impactul indirect. eveniment care conduce la declanşarea demersului privind EIM.

prezente sau în mod rezonabil previzibile pentru viitor.Tipuri… Efecte “directe” sunt acelea provocate de acţiuni care se produc în acelaşi timp şi în acelaşi loc. flora. sol). dar sunt totuşi în mod raţional previzibile”. clădiri. c. monumente). Mediul amenajat (structuri. fauna). Fiinţele vii receptoare care trăiesc în aceste medii (oamenii. b. . Efectele “indirecte” sunt definite ca cele “care sunt provocate de acţiune şi apar mai târziu în timp sau în spaţiu. Medii receptoare (apă. Impactul cumulativ este: “impactul în mediu rezultat din acumularea impactelor unei acţiuni când ea se adaugă altor acţiuni trecute. Receptorii… a. aer.

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

Exemplu de impact direct/indirect/cumulativ/sinergic .

Organizatiile si tipurile de personal implicate in EIM Titularul proiectului sau al activităţii Managerii de vârf. Conducătorii Autorităţile competente Factorii de decizie. formatori EIM. Specialistii Consultanţii Firme de consultanta Experti de mediu. mass media. centre EIM. alte agentii . alte institutii Publicul ONG. cetateni. compartimentelor administrative Personalul tehnic compartimentelor Personalul tehnic Alte categorii specialisti Manageri Universitati.

Actorii implicati în procesul EIM şi interacţiunile dintre acestia .

Acestea se referă la obiectivele calitative şi cantitative minime de mediu şi durata maxim admisibilă pentru conformarea cu cerinţele de mediu. Pragul de alertă reprezintă concentraţii de poluanţi în aer. sol sau în emisii/evacuări. apă. . care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea cantităţilor de poluanţi din emisii/evacuări. Pragul de intervenţie corespunde concentraţiilor de poluanţi în aer.Indicatori şi programe pentru evaluarea impactului de mediu Obiectivele (obligaţii) de mediu minim acceptate cuprind un set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competentă. apă. în baza unui bilanţ de mediu realizat anterior cu ocazia schimbării proprietarului. sol sau în emisii/evacuări la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări. precum şi orice alte cerinţe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competentă. iar poluare semnificativă atunci când concentraţiile de poluanţi depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Poluare potenţial semnificativă există atunci când concentraţiile de poluanţi în mediu depăşesc pragurile de alertă.

Evaluarea porejudiciilor se realizează prin bilanţul de mediu. de către autoritatea competentă. costurile şi responsabilităţile necesare realizării acestora. raportând starea mediului şi măsurile necesare de remediere la standardele şi reglementările în vigoare. în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului. cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu. Măsurile pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale activităţilor asupra mediului. etapele. Programul de conformare poate avea două secţiuni: 1. .Programul pentru conformare Plan de măsuri propus de titularul unei activităţii existente. Programul stabileşte măsurile de conformare. 2. termenele. Măsurile de remediere a efectelor activităţilor anterioare asupra mediului. Programul de conformare este necesar pentru orice obiectiv care continuă sau care încetează activitatea şi care aduce prejudicii mediului prin funcţionarea curentă sau anterioară.

. porecum şi de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. constatările şi sarcinile stabilite de autorităţile de control care răspund de protecţia factorilor de mediu. . datele deţinute de titularul activităţii şi de autorităţile administraţiei publice locale privind emisia şi imisia poluanţilor în mediu. ofertele.Elaborarea programului de conformare ia în considerare: concluziile Bilanţului de Mediu. studiile. diversele materiale de documentare etc. sugestiile şi propunerile primite de la populaţie şi de la asociaţiile neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice.

.

Cadrul legislativ pentru evaluarea strategica a mediului

Obiectivele Evaluarii Strategice a Mediului (SEA)
Obiective generale: asigurarea unui nivel înalt de protecţie a mediului; integrarea aspectelor de mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe care promovează dezvoltarea durabilă. Obiective specifice din perspectiva obiectivelor de protecţie a mediului şi ale dezvoltării durabile: asigurarea că efectele implementării planurilor şi programelor sunt luate în considerare în timpul pregătirii lor şi înainte de adoptarea acestora; stabilirea unui set de cerinţe procedurale comune, necesare pentru a contribui la un nivel înalt de protecţie a mediului. stabilirea unui cadru legislativ consecvent, care să permită adoptarea/aprobarea planurilor/programelor pe baza informaţiilor de mediu obţinute în derularea procedurii şi care să contribuie la punerea în practică a unor soluţii durabile si eficiente.

Evaluarea strategica a mediului
Nu se aplică urmatoarelor planuri şi programe: a) al căror unic scop este apărarea naţională sau protecţia civilă; b) financiare sau bugetare; c) privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin Fondul European de Orientare şi Garantare a Agriculturii - Secţiunea Garantare, pe anul 2007 Se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se finalizează înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă: a) etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluării de mediu; b) etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a raportului de mediu; c) etapa de analiză a calităţii raportului de mediu si luarea deciziei.

.

Etapele unui proces de evaluare a impactului asupra mediului .

Listele de control mai complexe vor acoperi impacturile pe termen lung sau scurt. Matrici de impact Reprezintă una din metodele cele mai utilizate într-un proces de EIM. ceea ce conferă un caracter complex metodei. Scheme (diagrame) sau grafuri Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. De subliniat că metoda permite evaluarea atât a impactului direct cât şi a celui indirect. înainte de toate. Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile. în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului. cât şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). ceea ce face evaluarea totală mai obiectivă. Hărţile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta amplasamentului proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia amploarea şi specificul impactului. iar pe cealaltă coordonată sunt prezentaţi factorii ecologici potenţial afectaţi. Metoda matricilor de impact implică construirea unei matrici în care pe o coordonată sunt specificate activităţile evaluate. care poate fi nu foarte complicată. această metodă se realizează prin Sistemul de Informaţii Geografice (GIS). impacturile locale sau exterioare. în matricile de evaluare a impactului se folosesc scări şi grile de bonitate pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici. Liste de control În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în timp. efectele reversibile sau ireversibile. de a compara diferitele alternative (tehnologice şi de amplasament). De obicei. Pot fi implicate atât efectele de ordinul întâi (impactul direct). deci uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile. Scopul este. În prezent. .Metode si tehnici de cuantificare a impactului de mediu Reprezentări grafice Aceste metode presupun reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu. La intersecţia activităţilor cu factori ecologici sunt cuantificate intensitatea şi importanţa impactului. Avantajul acestor tehnici îl constituie faptul că asigură reprezentarea grafică a rezultatelor.

Metoda indicelui de poluare globala proposa de Rojanschi (1997) si imbunatatita de Popa (2005) - (Ipg)

Indicele de poluare globala - calcul

Si I PG = Sr 1997
2005

Si – area figurii geometrice ce descrie starea ideala a mediului, Sr - area figurii geometrice ce descrie starea reala a mediului (situatia evaluata).

4

3 10
0

10 Si 10 Sr 2

I PG =

100 b
2

1
-

10

b

Media notelor de bonitate acordate tuturor indicatorilor considerati in procesul de evaluare

Clasificarea impactului
IPG IPG = 1 1 <I PG < 2 2 < IPG < 3 3 < IPG < 4 4 < IPG < 6 peste 6

b
10 9,999 – 7,072 7,071 – 5,774 5,773 – 5,001 5 – 4,083 ≤ 4,082

Clasa A B C D E F

Starea de sănătate a mediului Mediu natural neafectat de activitatea umană Mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor de viaţă Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de viaţă Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

Permite compararea stării unei zone în diferite momente în timp. Permite compararea între ele a unor zone diferite cu condiţia ca acestea să poată fi analizate pe baza aceloraşi indicatori. a calităţii acestuia. la un moment dat. în timp ce calcularea indicelui de poluare globală prin metoda lui Rojanschi se poate realiza dacă sunt analizate minim trei componente de mediu.Avantaje - - Oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului. respectiv de poluare a mediului poate fi evaluată folosind doar 2 componente de mediu. oferind posibilitatea urmăririi evoluţiei atât a calităţii diferiţilor factori de mediu cât şi a calităţii globale a mediului în zona respectivă. Starea de sănătate. . Rezultatele finale despre starea globală a calităţii mediului pot fi obţinute calculând numai media aritmetică a notelor de bonitate acordate fiecărei componente de mediu evaluate.

Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) .

(b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (B). (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (A). bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B). ES este scorul de mediu pentru factorul analizat .ecuatii ( a1) x ( a2 ) = aT (b1) +(b2 ) +(b3 ) = bt (aT) x (bT) = ES (a1). (b1). aT este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A).Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI) . (b2).

Criterii de evaluare a scorurilor de mediu Criteriul A1 Importanţa condiţiei Scala 4 3 2 1 0 +3 +2 +1 0 -1 -2 -3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Descrierea Important pentru interesele naţionale/internaţionale Important pentru interesele regionale/naţionale Important numai pentru zonele aflate în imediata apropiere a zonei locale Important numai pentru condiţia locală Fără importanţă Beneficiu major important Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului Îmbunătăţirea status quo-ului Lipsă de schimbare/status quo Schimbare negativă a status quo-ului Dezavantajele sau schimbări negative semnificative Dezavantajele sau schimbări majore Fără schimbări Temporar Permanent Fără schimbări Reversibil Ireversibil Fără schimbări Ne-cumulativ/unic Cumulativ/sinergetic A2 Magnitudinea scimbării/efectului B1 Permanenţă B2 reversibilitate B3 Cumulativitate .

Conversia scorurilor de mediu în categorii Scorul de mediu +72 la +108 +36 la +71 +19 la +35 +10 la +18 +1 la +9 0 -1 la -9 -10 la -18 -19 la -35 -36 la -71 -72 la 108 Categorii +E +D +C +B +A N -A -B -C -D -E Descrierea categoriei Schimbări/impact pozitiv majore Schimbări/impact pozitiv semnificativ Schimbări/impact pozitiv moderat Schimbări/impact pozitiv Schimbări/impact uşor pozitiv Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică Schimbări/impact uşor negativ Schimbări/impact negativ Schimbări/impact negativ moderat Schimbări/impact negativ semnificativ Schimbări/impact negativ major .

Matricea lui Leopold .Matricea simpla de interactiune .

a factorilor de mediu adecvaţi. Când o acţiune sau activitate dată se aşteaptă să cauzeze o schimbare a factorului de mediu. O „matrice simplă de interacţiune” afişează acţiunile proiectului sau activităţile de-a lungul unei axe. .Matricea lui Leopold Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii (1971) (cunoscută sub numele de matricea lui Leopold) va fi folosită ca un exemplu de matrice simplă. cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei. aceasta este notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă în funcţie de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai importante.

a lui Leopold .Matricea simplă de interacţiune.

Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara de bonitate şi care depinde în primul rând de experienţa şi exigenţa evaluatorului. precum şi de posibilitatea aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la un moment dat şi a ponderii acesteia în determinarea stării generale de calitate a mediului. .

Metoda de evaluare integrata a impactului si riscului de mediu (SAB) .

SOL Componenta “OM” expusă la efectul global de poluare APA SUBTERANĂ . pulberi) APA DE SUPRAFAŢĂ Caracterizarea solului folosind indicatori de calitate specifici instalaţiei evaluate MEDIUL Caracterizare calitate apa: CCO Cr –Mn. fosfati. reziduu fix. materii in suspensie. CBO. metale grele. substante extractibile.introducere Activităţi cu impact asupra mediului.Metoda integrată de evaluare cantitativă. etc. sulfati. instalaţii poluante AER Caracterizare calitate: indicatori de calitate specifici (CO.

Scorurile de impact de mediu acordate în evaluările de impact asupra mediului au la bază două componente: magnitudinea impactelor de mediu şi importanţa. precum şi modul de calculare al acesteia. din care s-a preluat noţiunea de importanţă acordată componentei de mediu evaluată. Sistemul de evaluare a mediului (Environmental Evaluation System) cuprinde estimarea şi cuantificarea impactelor de mediu evaluate în termeni de unităţi măsurabile ca fiind “unităti de importanţă de mediu” (UI). .Principii de lucru S-au avut în vedere princiiple de evaluare a impactului asupra mediului ale metodei matricii importanţă.

atunci calitatea componentei de mediu este bună spre foarte bună. .Principii … Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maximă admisă. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată în mediu la un moment dat pentru un anumit poluant. perceput ca posibil impact. Exista. Când acest parametru notat Q are valori care tind spre zero. ceea ce face să apară un risc pentru componentele de mediu evaluate. Valorile indicatorilor de calitate pentru componentele de mediu din zona evaluată trebuie să fie conform standardelor naţionale (sub limita maximă admisă). un anumit stress. iar când are valori apropiate de unu sau mai mari. hazard asupra calităţii componentelor de mediu. totuşi. atunci se consideră calitatea componentei de mediu foarte “săracă”. atunci când se ating valorile pragului de alertă (70% din concentraţia maximă admisă).

După care se atribuie gradul de importanţă. de la 0 la 1. în acest caz: apa de suprafaţă. conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată la un moment dat pentru un anumit indicator de calitate. fiecărei componente de mediu considerate în procesul de evaluare. Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maxim admisă. specific componentei de mediu evaluate. .Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Într-o primă etapă se stabilesc componentele de mediu considerate în evaluarea impactului şi a riscului. obţinânduse mai întâi scoruri normate şi apoi unităţile de importanţă pentru fiecare componentă de mediu. apa subterană. se foloseşte metoda matricii de calcul. solul şi aerul. Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate în calcularea unităţilor de importanţă.

se calculează riscurile asociate acestor impacturi. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu evaluate se bazează pe opinia şi experienţa evaluatorilor şi funcţie de specificul activităţii/instalaţiei evaluate. impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu. unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”. Fiecărui impact de mediu calculat în funcţie de indicatorul de calitate “i”. îi este asociat un risc de mediu.Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de mediu Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la 1. depinde în mod direct de concetraţia poluantului în mediu. Magnitudinea impactelor de mediu depinde de parametrul calitatea mediulu. Ulterior aceste valori sunt calculate folosind matricea. Astfel. . Odată ce au fost cuantificate impactele induse asupra fiecărei componente de mediu.

Cdeter – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată.Calitatea componentei de mediu evaluată CMA Q= Cdet CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată. . la un moment dat.

000 308 255 143 294 1000 Aer 2.5 0.143 0.0 Sol 1. Apa suprf. Aer Sol Apa subt.9 Apa suprf. 1.1 0.8 0.0 1.25 1.8 0.255 0.25 Scoruri normate Componenta Apa subt.0 2.0 Unităţi de importanţă rezolvând matricea pe linie. Aer Sol Total (verificare) 0.308 0.5 1. se obţin “unităţile de importanţă” .00 0.Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu Componenta Apa subt.0 2. 1.50 1.0 0. Apa suprf.294 1.

.Cuantificarea impactului de mediu UI UI ⋅ C det er IM = = Q CMA impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu.

i x Pj Descrierea probabilităţii Probabilitate cu siguranta probabil putin probabil rar Descriere se realizează în 99% din cazuri se poate întampla în 50% din cazuri se întamplă uneori.Cuantificarea riscului de mediu RMj.05-0. în 10% din cazuri se poate întampla în cazuri excepţionale.9 0.91-1.31-0.i = IMj. 1% Unităţi de probabilitate 0.3 <0.05 aproape sigur s-ar putea realiza în 90% din cazuri .61-0.0 0.6 0.

37 4.00 350 50 5 2000 500 500 10 600 13.33 361.33 0.mg/l NOx mg/mc COV mg/mc Pulberi susp.98 3357. mg/kg Cd. mg/kg Ni.77 43.extract.39 2.37 1.Calcularea automata a parametrului calitate.58 0.71 27.00 5.50 582.90 0. impactului si riscului de mediu Comp.75 131.98 3215.64 0.86 100.8 30.5 8.57 0.15 11.25 CCO-Cr. mg/kg Cr total mg/kg 5.78 30.7 3462 29.56 324.53 40.32 Indicator de calitate CMA1 CM2 Q3 IM4 RM5 . de mediu APAsuprf. mg/mc subst. 1 2 3 AER 1 2 3 SOL 1 2 3 4 5 CCO-Cr.02 138.60 46.00 50.65 50.82 57.94 893.06 1.82 1459. Nr. mgO2/l NO3-.61 4589.87 187.45 102.64 161. mg O2/l 25 28.25 87.93 12. mg/kg Cu.51 3.38 6.50 1275.40 28.48 156.87 100. mgO2/l CBO5.58 16.0 932.12 395. 1 1 n APA subt.

control şi remediere Riscuri catastrofale. trebuie monitorizate riscuri medii la un nivel inacceptabil. sunt necesare masuri de prevenire. sunt necesare masuri de prevenire şi control riscuri majore. dar trebuie avute în vedere/monitorizate riscuri medii la un nivel acceptabil. impropriu formelor de viata Risc de mediu <100 100-200 200-350 Descriere riscuri neglijabile/ nesemnificative riscuri minore. toate activitatile ar trebui încetate 500-700 350-700 700-1000 700-1000 >1000 >1000 .Clasificarea impactului şi riscului de mediu Impact de mediu <100 100-350 350-500 Descriere mediu neafectat de activităţile umane/calitate naturala mediu supus efectelor activităţilor umane în limite admisibile mediu suspus efectelor activităţilor umane provocand stari de disconfort mediu supus efectelor activităţilor umane provocând tulburări formelor de viată mediu grav afectat de activităţile umane mediu degradat.

63 34.Dependenţa impact – risc de mediu 1600.47 430.84 423.00 1363.84 1400.00 1000.01 1491.68 407.00 800.00 200.00 400.61 177.12 Environmental impact .00 600.00 0.00 1200.00 Surface water Ground water Soil Environmental risk Air 128.

Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate uşor de aplicat. nu este o metodă subiectivă. ceea ce face să reflecte realitatea într-un mod obiectiv. fără să depindă în mod expres de experienţa evaluatorului de mediu. prevenire poluare sau închidere instalaţie. impactul şi riscul de mediu sunt calculate plecând de la concentraţiile poluanţilor. facilitează procesul decizional de monitorizare. determinate în mediu la un moment dat. .

Avantajele si dezavantajele evaluarii integrate Algoritmul propus pentru calcularea impactului şi riscului de mediu. elaborat în programul Excel. rezultatele finale nefiind influenţate de experienţa evaluatorului. poate fi aplicat pentru diferite instalaţii/activităţi. riscul are valori care îl încadrează la riscuri medii spre majore. Programul este flexibil. Metoda poate fi extinsă sau restrânsă la mai multe. . respectiv mai puţine componente de mediu condiderând mai mulţi sau mai puţini indicatori de calitate pentru caracterizarea componentelor de mediu evaluate. Metoda este ideala pentru situatii în care impactul deşi este în limite admisibile.

Evaluarea riscului de mediu conform Ordinului MAPPM nr. 184/1997 .

poate determina autoritatea competentă de mediu să solicite realizarea evaluării riscului pentru a determina probabilitatea unei daune şi posibilii păgubiţi prin această daună.Risc de mediu Evaluarea riscului de mediu (conform Ordinului Ministerial nr. Necesitatea unor informaţii suplimentare privind riscurile poluării identificate sau ale activităţilor poluante. Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor prezenta acelaşi risc sau vor necesita acelaşi nivel de remediere. 184/1997) face analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale unui impact de mediu. desfăşurate pe un amplasament. .

. analizarea şi controlarea pericolelor datorate prezenţei unei substanţe periculoase dintr-o instalaţie". mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifetări) şi calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi consecinţele pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat). evaluarea riscului implică o estimare (incluzând identificarea pericolelor.Evaluarea riscului definită de către Banca Mondială proces pentru identificarea.

prin identificarea: Agenţilor poluanţi sau a pericolelor cele mai importante. Măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un "nivel acceptabil". . Riscurilor importante care apar pe amplasament.Evaluarea riscului are scopul de a controla riscurile provenite de la un amplasament. Mecanismelor prin care se realizează riscul. Resurselor şi receptorilor expuşi riscului.

pentru diferiţi parametri.Evaluări ale sănătăţii Au în vedere protecţia şi igiena muncii. . cu praguri limită stabilite la nivel internaţional pentru a determina expunerea în siguranţă la diferite substanţei chimice pe anumite perioade de timp. Standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au fost dezvoltate pentru nivelurile concentraţiilor acceptate ale poluanţilor în atmosferă şi pentru limite orientative pentru sănătatea umană (şi recent pentru sănătatea mediului).

Evaluări ecologice Compară concentraţiile preconizate ale poluanţilor în mediu cu pragurile toxice estimate. . în scopul evaluării securităţii unei emisii propuse. folosind diferite instrumente sofisticate. Evaluarea ecologică a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc. cu un număr de sisteme de punctaj pentru clasificarea amplasamentelor.

aer sau apă. Calea de acţionare – reprezintă calea pe care substanţele toxice ajung la punctul la care au efecte dăunătoare. 184/1997 Pericol/sursă – se referă la poluanţii specifici care sunt identificaţi sau presupuşi a exista pe un amplasament. fie prin ingerare directă sau contact direct cu pielea. Acestea sunt numite în termeni legali obiective protejate. animale. Ţinta/Receptor – reprezintă obiectivele asupra cărora acţioneaza efectele dăunatoare ale anumitor substanţe toxice de pe amplasament.Evaluarea calitativă a riscului. sau prin migrare prin sol. plante. nivelul lor de toxicitate şi efectele particulare ale acestora. care pot include fiinţe umane. conform Ord. resurse de apă şi clădiri (sau fundaţiile si folosinţele acestora). .

Evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape: descrierea intenţiei. estimarea mărimii consecinţelor. identificarea consecinţelor. estimarea probabilităţilor consecinţelor . identificarea pericolului.

. riscul este probabiltatea apariţiei unui efect negativ într-o perioada de timp specifică: Risc = Pericol x Expunere Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc. În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere.Conform Ordinului 184/1997.

atribuindu-se un punctaj aleatoriu. conform Ordinului 184/1997 Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de risc. unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt considerate descrescător.Evaluarea riscului de mediu. . cuantificarea riscului se bazează pe un sistem simplu de clasificare. Conform Ordinului 184/1997. În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu necesare lucrari de remediere.

R=PxG Model simplificat Probabilitatea 3 = mare 2 = medie 1 = mică Gravitatea 3 = majoră 2 = medie 1 = usoară Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate. . Cu cât rezultatul este mai mare. gravitate). de exemplu 3 (mare) x 2 (medie) = 6. cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. pentru a obţine o cifra comparativă. Aceasta permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri.

extrct Deşeuri. manipulări Proc. subsol Aer apa Atingere sursă Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Importanta riscului medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie mica medie medie medie medie medie Necesitate lucrari remediere Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Da Da Da Da .Matrice pentru evaluarea calitativa a riscului de mediu . fermentaţie Proc.exemplu Agent poluant Pulberi SO2 CO NO2 COVNM Hidrocarb petroliere/ subst. fermentaţie Proc. levigat. fermentaţie Proc. ape uzate Pericol toxic toxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic toxic Sursa Depozit deşeuri. fermentaţie rezervoare CLU platforme Cale Emisii inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Degajari inhalare Deversari Scurgeri Scurgeri Infiltraţii Tinta Aer om Aer om Aer om Aer om Aer om Apa om sol Sol.

Diagrama arbore .exemplu .

stabilirea priorităţilor. Realizarea unui tablou cât mai complet al interacţiunilor dintre desfăşurarea unei activităţi şi mediu. proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proceselor). identificarea fazelor ciclului de viaţă cu consecinţe majore asupra mediului şi selectarea indicatorilor relevanţi pentru mediu inclusiv a tehnicilor de cuantificare a acestor indicatori. Facilitarea dialogului constructiv între reprezentanţii societăţii preocupaţi de calitatea mediului. schema de ecoetichetare sau declaraţia de mediu a produselor). . Promovarea produselor (proceselor) pe piaţă-marketing (exemplu revendicări referitoare la mediu.Evaluarea ciclului de viata (ECV) Obiective Înţelegerea interdependenţei dintre activităţile umane şi consecinţele lor asupra mediului. Furnizarea de informaţii factorilor de decizie care să conducă la identificarea şanselor de îmbunătăţire a calităţii mediului în industrie (de exemplu pentru planificarea strategică.

Evaluarea ciclului de viata (ECV) – Principiile generale ECV trebuie dezvoltată pentru a fi utilizată la compararea produselor. . ECV trebuie să cuantifice pe cât posibil intervenţiile asupra mediului. ECV trebuie să cuprindă întregul ciclu al produsului. ECV trebuie să abordeze toate formele relevante ale intervenţiilor umane asupra mediului.

gruparea.Evaluarea Impactului Ciclului De Viaţă a) b) c) d) normarea. Normarea şi aprecierea (ponderarea) presupun transformarea rezultatelor indicatorilor în timp ce tehnicile de analiză a calităţii datelor ca: analiza de senzitivitate şi analiza de incertitudine analizează direct rezultatele indicatorilor. . aprecierea şi tehnicile de analiză a calităţii datelor.

pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei satisface criteriile stabilite de managementul organizatiei (SR EN ISO 14031. .EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU EPE este un proces si un instrument de management intern destinat sa furnizeze managementului informatii sigure si verificabile in mod continuu. 2001). iar evaluarea ciclului de viata (ECV) este o tehnica pentru evaluarea aspectelor de mediu si impacturilor potentiale asociate sistemelor de produse si servicii. EPE pune accent pe descrierea performantei de mediu a unei organziatii. EPE si auditurile de mediu ajuta managementul unei organizatii sa evaluaeze starea performantei sale de mediu si sa identifice zonele de imbunatatire.

Modelul procesului EPE .

Indicator al performantei de mediu Furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei. . Indicatorul de performanta operational reprezinta un indicator al performantei de mediu care ofera informatii privind performanta de mediu a activitatilor organizatiei. informatii privind eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a organizatiei.

Indicatori pentru EPE MPI EPI OPI furnizeaza informatii despre eforturile managementului de a influenta performanta de mediu a activitatilor organizatiei. care pot ajuta o organizatie sa inteleaga mai bine impactul actual sau potential al aspectelor sale de mediu si sa sprijine planificarea si implementarea procesului de evaluare a performantei de mediu . furnizeaza informatii despre performanta de mediu a activitatilor organizatiei ECI furnizeaza informatii despre starea mediului.

. Creasca eficienta si eficacitatea organziatiei. Identifice oportunitatile strategice. Identifice aspectele de mediu semnificative.Avantajele evaluarii performantei de mediu Informatiile furnizate in cadrul procesului de evaluare a performantei de mediu pot ajuta organziatia sa: Determine toate actiunile necesare pentru realizarea criteriilor sale de performanta de mediu. Prevenirea poluarii) Identifice tendintele performantei de mediu. Identifice oportunitati pentru un management bun al aspectelor sale de mediu (ex.

. reprezentantul evaluatului si evaluatorul. de identificare a problemelor de mediu si de determinare a consecintelor activitatii asupra amplasamentului si organizatiei. conform ISO 14014:2005 este optionala. se realizeaza conform ISO 14015:2005. ca rezultat al activitatilor trecute. iar acest tip de evaluare nu este supusa niciunui proces de auditare sau certificare. prezente si viitoare. EMAO implica trei categorii de actori principali: clientul.Evaluarea de mediu a amplasamentelor si organizatiilor reprezinta un proces de identificare a concordantei cu obiectivele de mediu. Determinarea consecintelor activitatii.

Procesul EMAO .

Evaluarea propriu zisa .

Pregatirea planului de evaluare si obtinerea acordului clientului si daca este cazul si cel al reprezentatnului evaluatului. Convenirea impreuna cu clientul a metodei si a formatului pentur raportare. Desemnarea membrilor echipei pentru efectuarea unor parti componente ale evaluarii. Crearea si mentinerea documentelor de lucru sunt liste de verificarea si protocoale. . Stabilirea consecintelor asupra activitatii. Colectarea si validarea informatiilor in concordanta cu planul de evaluare. Pregatirea si furnizarea raportului catre client. domeniul si criteriile de evaluare (inclusiv identificarea si stabilirea prioritatii zonelor evaluate). daca este cazul. Asigurarea ca sunt disponibile abilitatile necesare pentru a indeplini obiectivele evaluarii si daca este cazul alcatuirea echipei de evaluare. Obtinerea informatiilor initiale. Obtinerea acrodului clientului pentru echipa de evaluare.Responsabilitatile evaluatorului Asistarea clientului atunci cand este cazul pentru a stabili obiectivele. Identificarea si evaluarea problemelor de mediu.

.

evaluarea riscului de mediu conform Ordin 184/1997 ECV: evaluarea impactului ciclului de viata (etape) EPE: model. MERI. etape. EIM Metode pentru cuantificarea impactului si riscului de mediu: Ipg. exemplu. avantaje EMAO: definitie. responsabili/actori.SAB. .De retinut… Conceptul de dezvoltare durabila Evaluarile de mediu pentru dezvoltare durabila: SEA. indicatori. Matricea lui Leopold. metoda integrata .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->