Sunteți pe pagina 1din 31

Capitolul III: Soluii alternative pentru instalaiile de centralizare electronic

III.1.1

INSTALATIA DE CENTRALIZARE ELECTRONIC SIEMENS

La inceputul anilor 1980, German Railways au formulat obiectivul lor strategic privind substantiala crestere a serviciilor de transport pe feroviar in urmatorii ani. Acest obiectiv trebuia sa fie atins prin urmatoarele masuri statiilor ! timp de calatorie mai scurt ! informatii actuali"ate si complete privind situatia operationala a rutelor si disponibilitate crescuta a cailor ferate ! asigurarea unui standard de siguranta inalt ! automati"area si rationali"area operatiunilor in domeniu! imbunatatirea sistemelor de control al operatiunilor si infrastructurii! adaptarea simpla a sistemelor instalate la sc#imbarile operationale.

$iemens %ransportation $ystems au raspuns acestor obiective, masuri si cerinte prin de"voltarea unei noi legaturi electronice. %inand cont de cerintele si masurile indicate, noul sistem a fost de"voltat pe ba"a urmatoarelor criterii de design design ergonomic al statiilor de lucru ale operatorului! impuri de raspuns scurte ! comportare de incredere a sistemului in timpul operatiunilor! ar#itectura a sistemului independenta de te#nologie !

interfata transparenta pentru sc#imburi de date si comunicatii cu alte sisteme, c#iar alte sisteme decat $iemens ! structura modulara ! un grad inalt de disponobilitate si incredere prin folosirea #ardware&ului de'a de"voltat ! minimi"area c#eltuielilor pentru intretinere !

simplificarea proceselor implicate in verificarea functionarii corecte si a sigurantei cu mentinerea simultana a standardului inalt de'a e(istent ! configurare si modificare simple ! reducerea c#eltuielilor pentru infrastuctura! reducerea costurilor investitiilor clientului si operatorului.

Re"ultatul acestei de"voltari a fost interlegarea electronica, ce este instalata si folosita in peste 100 de instalatii feroviare cu apro(imativ )*.000 de elemente controlate in Germania, Austria, +lvetia si alte tari. +lementele controlate sunt in principal puncte si semnale. $,-,$ . /sistemul de siguranta de la $iemens pentru piata mondiala0 este o imbunatatire a de'a folositului +$%. si a ultimelor generatii de interlegari electronice concepute de $iemens.

III.1.2 Generalitati
1rincipiul operarii lui $,-,$ . permite ca sistemele de interlegare sa fie create pornind de la elemente /obiecte0 individuale si organi"ate limpede. Aceste elemente sunt legate intre ele cu referinta directa cu topografia si ec#ipamentul e(tern. Astfel este posibil sa fie implementate mai multe tipuri de interlegari, de la cele mici cu cateva elemente controlate la cele foarte mari cu pana la ).000 de elemente controlate. $,-,$ . este caracteri"at de urmatoarele proprietati 2unctiile sunt definite ca cerinte pentru tipurile de elemente logice ! puncte, %ipurile de elemente logice sunt legate la diferitele elemente e(terne semnale, cai ferate, etc.

Prepararea datelor pentru control si afisare

Conversia in elemente logice si conexiuni

Diagrama rutelor

2ig. 3.1 1rincipiul de functionare al $,-,$ .. 4and o legatura este creata, toate cerintele referitoare la un tip de element sunt combinate si implementate impreuna, de e(emplu toate cerintele referitoare la o cale ferata, de la cerinte cu privire la rute pana la activitatea unui operator si prevenirea greselilor. -odulele de functionare sunt create in modul descris mai sus.Aceste unitati functionale indeplinesc sarcina de procesare a semnali"arii logice /regulilor de operare0 4rearea legaturii nu tine cont de particularitati ale statiei de cale ferata, de e(emplu cerintele re"ultand din topografia statiei nu sunt luate in considerare in timpul implementarii. Asa&numitele elemente logice in software&ul legaturilor sunt referite elementelor fi"ice. 4a re"ultat, aran'amentul caii ferate este reprodus electronic prin intermediul software&ului. Acele elemente care sunt fi"ic interconectate in ec#ipamentul e(tern sunt deasemenea legate de software&ul ce reproduce aran'amentul caii ferate. ,nformatia in forma ndicatiilor este sc#imbata prin aceste legaturi logice astfel incat elementele logice pot comunica unul cu celalalt. 1rincipalele caracteristici ale principiului de functionare ale $,-,$ . sunt urmatoarele Logica de semnali"are este creata o date pentru fiecare client si este testate astfel incat nu tine cont de particularitatile statiei /separare stricta a regulilor de operarare de aran'amentul statiei0 ! Logica fiind creata, legatura re"ulta automat din interconectarea unitatilor functionale si nu necesita testare ulterioara ! Legaturile pot avea dimensiuni variate., prin simpla implementare a topografiei rutei.

III.1.3 Princi i!l "e #!ncti$nare


Str!ct!ra l!i SIMIS %

$,-,$ . este impartit in niveluri logice sau functionale care comunica intre ele prin interfete standard.
Supervizare

Operare

si

Afisare

Central Management

Controlul Semnalizari i

Nivelul Fizic level

Fig.3.2: Nivelurile functionale ale SIMIS W .

4ontrolul lui $,-,$ . se face astfel Local la nivelul 5perare si Afisare ! 5ptional deasemenea da la o $tatie 4entrala /$upervi"are0. 2unctiile centrale ale $,-,$ . sunt locali"ate pe urmatoarele niveluri -anagement central ! 4ontrolul $emnali"arii.

6ivelul fi"ic al operatorului e(tern este controlat si monitori"at prin modulele operationale integrate.

III.1.& Ni'el!l "e O erare (i A#i(are


Supervizare

Interfata Om-Masina ne Introducerea comenzilor operatorului


and si transferul la nivelul Managementului Central

Interfata OmMasina

Interfata de CoComumunicare

Service si Diagnostic

Afisarea starii sistemului si


starea operationala a monitorizarii

Operare si Afisare

Interfata de Comunicare Interfata inteligenta


pentru sisteme non-Siemens

Central Management

Service si Diagnosticare Servicii de diagnosticare


si informare

Controlul Semnalizarii

Nivelul Fizic

Fig. 3.3 : Nivelul de Operare si Afisare 6ivelul de 5perare si Afisare este creat cu #ardware&ul standard commercial disponibil /de e(emplu microcalculatorul0. 8ardware&ul pentru 6ivelul de 5perare si Afisare nu este conceput intr&o maniera de prevenire a accidentelor. 2olosind procedurile necesare este posibil , totusi, sa fie reali"ate 2unctii de 5perare si Afisare pentru --, adecvate pentru operarea in siguranta. 2unctiile de 5perare si afisare include 5perare si Afisare /--,0 pentru controlul legaturii ! 2acilitati pentru $ervice si 9iagnosticare /$:90 !

interfata de comunicare /45-,60 pentru cone(iunea legaturii cu 4entrul de 4ontrol 5perational /5440. 4onceptul $,-,$ . permite controlul centrali"at sau descentrali"at al operatiunilor pentru cateva legaturi si sectiuni ale liniei.

III.1.) Inter#ata O*+Ma(ina ,MMI-

--, este interfata intre legatura si operator si este folosita pentru controlul si monitori"area statiei. 4ontrolul operational al legaturii este a'utat de meniuri prietenoase cu utili"atorul care pot fi afisate pe ecran. $istemul cu ferestre -$ .,695.$ permite repre"entarea informatiei intr&un mod clar si usor de interpretat. 2iecare actiune a operatorului conduce la o reactie optica si acustica. Aceasta confirma operatorului ca input&ul a fost acceptat de system sau ca a fost incorrect si de aceea a fost respins. 9irectivele sistemului sunt distribuite la toate --,&urile. 2iecare -mi selectea"a independent indicatiile care sunt relevante. 2iecare averti"are este este semnalata prompt si imediat operatorului responsabil de a lua actiune consecventa, directivele fiind apoi printate . %ipul si e(tensia indicatiilor sunt determinate in timpul configurarii sistemului. 2unctiile de control posibile pentru un operator depind de autori"atia de acces a acestuia. 1rocedura de operare si afisare pentru controlul celor mai variate tipuri de informatie si date in procesul de operare /puncte, semnale, rute, numere de identificare ale trenurilor, etc.0 are o structura uniforma. 6umarul posibilitatilor de oprerare si afisare este astfel restrictionat la un nivel usor de inteles. 1rin folosirea unei te#nologii 14 moderne si a posibilitatilor associate de afisare, cerinta ca cea mai bun ergonomie posibila trebuie asigurata este satisfacuta. 4u un $,-,$ . este posibil sa fie operate mai multe --,&uri in acelasi timp /depin"and de dimensiunea legaturii0.

III.1.. C$*i(i$narea (i Ser'ice+!l (i Dia/n$(ticarea ,S0D4omisionarea si $ervice&ul si 9iagnosticarea sunt impartite in doua subsectiuni. 1entru diagno"ele privind comisionarea si de"voltarea este folosit ,<$&ul care spri'ina sistemele care comisionea"a pentru $,-,$ .. 6u este necesar ca sistemul sa opere"e continuu. $istemul de $ervice si 9iagnostic asigura informatia referitoare la conditia sistemului cand acest lucru este cerut. Acesta inregistrea"a caderile si greselile care au aparut in legatura si in prepararea datelor pentru evaluare. $:9 asigura toate acestea din punctual de vedere al companiei operatoare si al personalului de intretinere. 8ardware&ul folosit pentru ambele sectoare este standard 14.

III.1.1 Inter#ata "e C$*!nicare ,COMIN-

Legatura electronica poate fi conectata printr&o interfata de comunicare 45-,6 cu un centru de control de'a e(istent al clientului sau cu un centru de control $iemens. 4entrul de control este responsabil pentru fiunctiile de de maagement central al operarilor. La acest nivel operarea mai multor legaturi si sectiuni ale liniei pot fi controlate si coordonate. $istemul 45-,6 este ba"at pe standardul commercial disponibil al 14&urilor. 1R52,<>$ /,nterfata a proceselor0 este disponibila ca interfata spre sfarsitul legaturii si prin aceasta interfata au loc comunicatiile cu computerul. >n LA6 sau .A6 sunt disponibile ca interfete cu centrul de control. +ste posibil ca ec#ipamentul sa fie conectat cu diverse manufacturi. ,nterefata permite sistemelor non& $iemens sa obtina acces la legatura.

III.1.2 Ni'el!l Mana/e*ent!l!i Central


Supervizarea

Management superior
Interfata OmIMasina Interfata de Comunicare Service si Diagnostic

Operare si Afisare

Managementul starii de operare a uturor computerelor legaturii Incarcarea computerelor externe Instalatiei cu date geografice Dupa restartare

Central Management
Legatura si Interfata Management Superior

!egatura si Interfata
Stocare temporara si transfer al Starii proceselor catre Nivelul de Operare si Afisare Comenzile ce alcatuiesc Nivelul de Operare si Afisare si transferul spre Nivelul de Control al Semnalizarii Managementul tuturor greselilor din sistem

Controlul Semnalizarii

Nivelul Fizic

2ig 1.* 6ivelul -anagementului 4entral 6ivelul -anagementului 4entral include urmatoarele componente 4omponenta -anagementului $uperior /5-40 ! 4omponenta de Legatura si ,nterfata /,,40.

III.1.3 C$* $nenta Mana/e*ent!l!i S! eri$r ,OMC-

5-4&ul are urmatoarele functii -anagementul configuratiei legaturii si starea sistemului! in cone(iune cu topografia si configurarea -anagementul datelor ec#ipamentului.

9atele care sunt specfic configurate pentru statia de cale ferata respective fiind stocate in memorie. 4and legatura electronica este comisionata, datele sunt transferate la nivelul de control al semnali"arii intr&o fa"a de incarcare. Aici sunt stocate in memoria citeste?scrie.

III.1.14 C$* $nenta "e Le/at!ra (i Inter#ata ,IIC,,4 contine suportul logic pentru asigurarea unei cone(iuni intre 6ivelul de 5perare si Afisare si 6ivelul 4ontrolului 5perational. 2unctiile lui ,,4 sunt urmatoarele receptia si stocarea starii proceselor 6ivelului 4ontrolului 5perational care trebuie sa fie prote'at impotriva unei eventuale caderi a computerului ! transmisia informatiilor privind starea elementelor la --, si $:9! evaluarea intrarilor --,&ului referitoare la erorile logice si formale ! autenticitatea si referirea la parametrii al caror acces este restrictionat ! transferul input&urilor verificate la 6ivelul 4ontrolului 5perational! generarea informatiilor privind starea sistemului pentru $:9! procesarea sarcinilor legaturii centrale ca indicatii despre sursa de energie, etc.

III.1.11 Ni'el!l C$ntr$l!l!i Se*nali5arii


9

Supervizarea

Interfata OmMasina

Interfata de Comunicare

Service si Diagnostic

Operation and Displa"

!ogica
#erificarea comenzilor primite

Central Management
Legatura si Interfata Management Superior

$xecutia sarcinilor

Control !ocal
Control Local Control Local Control Local

Controlul Semnalizarii

%enerarea comenzilor spre modulele aferente Citirea si procesarea indicatiilor De la modulele conectate Compilarea indicatiilor de stare si gestionarea indicatiilor referitoare la greseli %estionarea indicatiilor de la sursa de energie

Nivelul Fizic

2ig. 3.7 6ivelul 4ontrolului $emnali"arii 6ivelul 4ontrolului $emnali"arii contine 4omponenta 4ontrol Local, A44. A44 include software&ul complet pentru calea ferata specifica pentru controlarea secventelor operationale si deasemenea contine software&ul pentru controlul si monitori"area ec#ipamentului e(tern /puncte, semnale, ec#ipamente pentru detectarea disponibilitatii rutelor, etc.0. $oftware&ul este implementat o data in concordanta cu logica de semnali"are specifica si este pre"ent in toate A44&urile. 9atele topografice sunt asigurate de 5-4 in fa"a de incarcare si permite elementelor sa fie legate logic la system.

III.1.12 Ni'el!l 6i5ic

10

6ivelul 2i"ic in ec#ipamentul intern consta in -odulele elementelor campurilor operatoare /,nterfata elementelor camp0! 4onectarea interna la cabinet ! 4abinetul. ,n ec#ipamentul intern, acesta este format din 4ablarea e(terna ! +lementele camp /puncte, semnale, etc.0

4ablarea depinde de cerintele clientului or operatorului si corespunde Regulilor de $iguranta /$AR0.

Configurarea si Caracteristicile Sistemului


Supervizare

Interfata OmMasina

Interfata de Comunicare

Service si Diagnostic

Operare si Afisare

PRO IB!S

Central Management
Legatura si Interfata Management Superior

IL-Bus
Control Local Control Local Control Local

Controlul Semnali arii

Nivel Fizic

2ig. 3.; Ar#itectura lui $,-,$ . $istemul de 5perare folosit al computerului si software&ul modular si structura #ardware&ului /nivelurile functionale0 pentru $,-,$ . asigura legaturi de acelasi tip pentru statii de cale ferata de dimensiuni diferite. $ingura diferenta consta in numarul de computere necesare pentru cone(iunea intre numerele corespun"atoare ale elementelor camp.

11

4omputerele pot fi instalate intr&o locatie caentrali"ata sau descentrali"ata. +ste astfel posibil sa fie minimi"ate c#eltuielile cu cablurile de semnali"are.

MMI

COMI$ PRO IB!S

S#D

Central

!ocal &A'
IL-Bus ACC ACC IL-Bus ACC

IIC " OMC

!ocal &C'
IL-Bus

ACC

ACC

ACC

ACC

ACC

ACC

IL-Bus

!ocal &('

ACC

ACC

ACC

2ig. 3.= +(amplu de configuratie controlata /descentrali"ata, local0 A44 9aca instalatia acopera o "ona foarte mare si cateva elemente trebuie sa fie controlate pe distante mari, este de dorit relocarea A44&ului departe de 4entrul de 4ontrol si e(tinderea unei configuratii aratate in 2ig. A&= la un aran'ament ca cel di 2ig. ;. Acest lucru este facut prin @lungireaA lui ,L&<us si rease"area sursei de energie. Avanta'ele descentrali"arii de cupru. 4restere a distantei controlate ! Reducerea costului cablurilor. 4omputerele departate sunt conectate cu a'utorul fibrei optice sau a cablurilor

1)

III.2. INSTALA7IA DE CENTRALIZARE ELECTRONIC ALCATEL

III.2.1 Generalitati
Acest capitol va face cunoscute componentele --, /interfata om&masina0. 9eoarece --, foloseste un numar mare de componente, --, este divi"at in urmatoarele grupe de componente 4omponente centrale /A1$, 1-5$, B2$, RA< si -C0 ! 4omponentele blocului operator /C-5$0! 4omponentele retelei /comutator, 144 si ruta0 ! 4omponentele documentatiei /95B> si D95B0 ! 4omponente pentru numarul trenurilor si ruta trenurilor/D6, DL, DC> si D6<0 ! 4omponente de intretinere /R,+$ si A9$E0 ! Alte componente /A$$, >-, $$>, $1$ si G1$0.

III.2.2 C$* $nentele centrale ,APS8 PMOS8 RA9 (i M:Aceasta parte descrie sarcina celor mai importante componente ale --,. Acestea sunt asa&numitele @componente centraleA. $erver&ul statiei de lucru centrale /A1$0 ! $erver&ul monitor pentru verifucare?controlul sigurantei /1-5$0! $erverul care permite comanda/B2$0! ,nc#iderea unitatii /RA<0! -icro&multiplu /-C0.

III.2.3 Ser'er+!l (tatiei "e l!cr! centrale ,APS$erver&ul statiei de lucru centrale /A1$0 este unitatea centrala de procesare a sistemului de operare. A1$ nu doar implementea"a programele importante, relevante de siguranta, dar si programe optionale pentru servicii de non&siguranta. ,n functie de disponibilitatea recomandata a --,&ului, A1$ este disponibil de doua ori. Acest lucru inseamna ca, in ca"ul unei avarii?defectiunii, toate functiile A1$ pot fi commutate din A1$ active in A1$ pasiv, daca toate cerintele sunt indeplinite /sistemul central comutat0. A1$ are urmatoarele sarcini 4oordonarea tuturor componentelor --,!

13

1-5$0 ! vi"ibila0!

Administrarea si inspectarea?verificarea informatiei +$%. primate! Administrarea si inspectarea afisarii statutului /@$A alb sau rosu0! 4ontrolul si inspectarea serverului monitor folosit /C-5$ si Administrarea si inspectarea semnali"atorului! Administrarea tuturor serviciilor conectate /e( serviciul imagine %ransmiterea operatiilor B2) la serverul B2 /B2$0! 9isponibilitatea interfetei de mentinere /meniul management0.

<ineinteles ca A1$ este un 14 industrial normal /Alp#a&$erver0 si nu este necesara nici o ilustrare specifica. $pre deosebire de alte componente --,, A1$ foloseste sistemul de operare F-$.

III.2.& Ser'er!l *$nit$r "e 'eri#icare a (i/!rantei ,PMOS4a parte a conceptului de siguranta, 1-5$ verifica functionarea corecta a serverului statiei de lucru centrale. 9aca 1-5$ in stare active se detectea"a o eroare sau daca 1-5$ se defectea"a, sistemul central correspondent va fi comutata la modul de operare @sistem nesigurA. ,n acest ca", operatiile standard sunt posibile, dar operatiile B2 vor fi respinse. 1entru a face acest luvru, 1-5$ controlea"a prin -icro&-ultiple(or/-C0 unitatea de inc#idere /RA<0, care poate deconecta intr&un singur mod cone(iunea A1$&B2$. 1entru a informa operatorul --, produce in acest ca" mesa'e specifice. ,n mod additional, C-5$ /monitorul server e(tins0sc#imba indicatorul lui de siguranta in imagine nesigura/@$A rosu0. 1-5$ este disponibil de doua ori. 9e aceea, in ca"ul unei defectiunii, cel active poate fi sc#imbat in 1-5$ pasiv daca toate cerintele sunt indeplinite. 9esigur ca 1-5$ este un 14 industrial normal si nu este necesara o ilustrare specifica. 1-5$ foloseste sistemul de operarare @windows )000A.

III.2.) Ser'er!l entr! er*iterea c$*en5ii,;6S+ste un computer independent care este implicat 1*arn u1*al in procesarea B2$. B2$ este conectat cu A1$ prin doua cone(iunii seriale din motive de siguranta. Aceasta cone(iune va fi deconectata de catre A1$ sau 1-5$ in ca"ul descoperirii unor probleme de siguranta. 9efectiunea B2$&ului nu inseamna avariere totala a sistemului de operare central, din moment ce operatiile standard sunt inca posibile, dar operatiile legate de B2 vor fi respinse. B2$ este disponibil de doua ori. 9e aceea, in ca"ul unei defectiuni, B2$ active poate fi comutat in B2$ pasiv daca toate cerintele sunt indeplinite. 9esigur ca B2$ este un 14 industrial normal si nu este necesara nici o ilustrare specifica. B2$ foloseste sistemul de operare @windows )000A.

III.2.. <nitatea "e O rire=Inc>i"ere ,RA9-.

1*

>nitatea de oprire este implicate in mod essential in procesarea B2). ,n ca"ul descoperirii unor probleme legate de siguranta, A1$ si?sau 1-5$ declansea"a terminarea cone(iunii intre A1$ si B2$. 9in cau"a unor motive de siguranta sunt instalate cate doua unitatii de oprire in fiecare sistem central, care sunt controlate separate de A1$ si 1-5$. 9aca unul dintre aceste computere se defectea"a, RA<&ul corespun"ator intrerupe cone(iunea A1$&B2$ intr& un mod sigur. 5peratiunile B2 nu mai sunt posibile in acest ca". 5prirea este permanenta si poate fi anulata numai prin apasarea tastei de resetare /tasta verde luminoasa0 din spatele unitatii de inc#idere. 4erinta pentru acest lucru este ca si computerul corespondent sa fie pregatit pentru operare. >nitatea RA< are in mod normal urmatoarea constructie

Fig. !.": #edere din fata a unitatii $A%.

Fig. !.2: vedere din spatea unitatii $A%.

III.2.1 Micr$+M!lti le?$r ,M:-C se foloseste ca si convertor serie?paralel pentru a contola unitatile de inc#idere desemnate. 9in motive de siguranta sunt instalate cate doua unitati de inc#idere in

17

fiecare sistem central, care trebuie controlate independent unul fata de celalalt. 1entru a face acest lucru, sunt instalate cate doua -C in fiecare sistem central. -C sunt instalate de doua ori intr&un suport comun. ,n mod normal -C are urmatoarea constructie

Fig. !.3: Imagine din fata a M&'ului. $emnificatia ledurilor de statut A0& aprins in timpul ciclului de testare ! A1& aprins in timpul operatiei, 1;arn u si in timpul testelor! A)& aprins in timpul ciclului de testare pentru ma(im 30 secunde ! A3& aprins daca tasta R% poate fi apasata ! A*& nu este controlat ! A7& aprins daca operatiile sunt posibile! A;& aprins daca operatiile nu sunt posibile.

Fig. !.!: Ilustratie din spate M&.

III.2.2 M$nit$r (er'er e?tin( ,:MOS-

1;

-onitor server e(tins /C-5$0 confera o cone(iune potrivita pentru toate serviciile si aplicatiile necesare. %oate informatiile standard si de alerta?urgenta sunt transmise prin mouse&ul C-5$. ,nformatiile in ordine alfabetica sunt date prin tastatura. C-5$ permite accesul simplu la urmatoarele aplicatii 9ialog cu managerul ! +(punerea comunicarii ! 4omutarea imaginii ! Aplicatii de raport ! Ruta trenului ! $istemul de documentare ! A1$&meniul de intretinere/numai pentru intretinere0 ! Administrarea operatorului si autori"atiei. C-5$ este capabil sa controle"e un numar variat de monitoare. C-5$ generea"a imaginea marita proiectata, vederi ale "onei si imaginea informatiilor collective. 9efectiunea C-5$&ului este ec#ivalenta cu defectarea statiei de lucru corespondente. Alte statii nu sunt afectate. 9esigur ca C-5$ este un 14 industrial normal si nu este necesara nici o ilustrare specifica. C-5$ foloseste sistemul de operare @.indows )000A.

III.2.3 Retea!a.
>rmatoarele componente vor fi folosite in interiorul retelei 4omutatoare?intrerupatoare/))00 si ;0000! 4oputerul conversie de protocol/1440 ! Ruta /R5>%0! %41?,1&comutator fibra /L.L$+0.

III.2.14 C$*!tat$are ,electrice-.


,n centrul retelei sunt trei comutatoare, care conectea"a toate computerele unul la altul. 4omutatoarele sunt conectate printr&o retea de fibra optica /299,0. 9efectarea unui comutator este, in mod normal, doar o defectiune partiala a --,&ului, din moment ce comutatoarele sunt disponibile in surplus.

III.2.11 C$*!tat$r!l @S*artSAitc> .444B

1=

4omutatorul @$mart$witc#;000A conectea"a toate computerele centrale unul la celalalt. 4omutatorul @$mart$witc#;000A utili"ea"a doua unitati logice independente asa numitele @$.11A si @$.17A. 1entru a garanta o disponibilitate ridicata, comutatorul foloseste o sursa de energie au(iliara. 5 retea de fibra au(iliara /299,0 conectea"a comutatorul cu ) comutatoare @$mart$witc# ))00A, care sunt locali"ate in camera semnali"atorului. 4omutatorul are in mod normal urmatoarea constructie

Fig. !.(: #edere din fata a comutatorului ) SmartS*itc+ ,---..

III.2.12 C$*!tat$r!l @S*artSAitc> 2244B


4omutatorul @$mart$witc# ))00A conectea"a toate computerele in camera semnali"atorului, unul cu celalalt. 4omutatorul @$mart$witc# ))00A este disponibil de doua ori /$.) si $.30 pentru a garanta o disponibilitate ridicata. 4omutatorul foloseste o sursa de energie suplimentara. 5 retea cu fibra suplimentara /299,0 conectea"a ambele comutatoare la $., care este locali"at in camera te#nica. Acest comutator are, in mod normal, urmatoarea constructie

18

Fig.!.,: Imagine din fata ) SmartS*itc+ 22--..

Fig.!./: Imagine din spate ) SmartS*itc+ 22--..

III.2.13 C$* !ter!l c$n'er(ie "e r$t$c$l ,PCC4omputerul conversie de protocol /1440 conectea"a -+-&ul +$%.L90R5 cu --,. 1rincipala sarcina a 144 estwe de a conecta protocolul -+-&ului la --,&ul folosit pentru protocoale de transport&@%41?,1A si @$mart$oc#etsA. 4omputerul conversie de protocol /1440 nu monitori"ea"a si nu sc#imba nici o informatie aici. 4omputerul conversie de protocol /1440 este capabil sa transmita datele -+- primate la alte componente --,. 9efectarea unui 144 nu conduce la o imposibilitate de operare deoarece 144 este disponibil de doua ori. >n 144 este cel active celalalt fiind in stand by /asteptare0. 4omputerul conversie de protocol /1440 pasiv va fi testat de -+- intr&un interval de timp de 10 secunde. 5 eroare de cone(iune va fi detectata automat de 144 si -+- si raportata celorlalte elemente ale --, /e( A9$E, 95B> si C-5$0.

19

,n ca" de eroare a cone(iunii dintre -+- si 144&ul activ, 144 va incerca in primul rand sa reporneasca cone(iunea. 9aca acest lucru nu este posibil, -+- comuta cone(iunea -+-&144 catre cel pasiv. ,69,4A%,+ in ca"ul in care -+- comuta cone(iunea -+-&144 catre cel au(iliar, poate aparea o intrerupere scurta a flu(ului de date. Acest lucru poate duce la monitoare cu rosu intermittent /Doom sau 5verviews0. 9esigur ca 144 este un 14 industrial normal, de aceea nu este necesara nici o ilustrare specifica. 144 utili"ea"a sistemul de operare @.indows )000A.

III.2.1& RO<TER ,RO<TRouterul este un dispo"itiv care interconectea"a mai multe retele locale. Routerul reali"ea"a cone(iunile cu bornele de intrare ale trenurilor /D6<0 din integratele invecinate. 1entru a face acest lucru, routerul central /R5>%$010 transfera protocolul folosit de --,. @%41?,1Ala F)*. 1entru ca interfetele F)* nu pot fi folosite pentru distante mai mari la conectarea la bornele de intrare ale trenurilor /D6<0 a integratelor invecinate se vor folosi modemuri. 62L> pe ambele parti va furni"a separarea galvanica necesara. Routerul local /R5>%>010 va transfera datele inapoi la protocolul intern folosit %41?,1. Routerul nu monitori"ea"a si nu modifica nici o informatie aici. 9aca routerul se defectea"a, serverul trenului nu a'unge nici o informatie de la inegratul afectat. Routerul are in mod normal urmatoarea constructie

Fig. !.0: #edere din fata a ) $outerului..

)0

Fig.!.1: #edere din spate a ) $outerului..

III.2.1) C$n'ert$r TCP=IP+#iCra ,L%LSE-.


1entru a asigura o statie de lucru pentru postul de manevra este necesara transmiterea datelor pe distante mari. 1entru reali"area acestui lucru, --, foloseste conectarea prin fibra. <ineinteles ca ambele componente conectate&C-5$&ul afectat si switc# 17 care folosesc %41?,1 pe ba"a de cupru sunt inlocuite cu un convertor %41?,1 G2ibra. 4onvertorul nu monitori"ea"a si nu modifica datele. 9efectarea convertorului este ec#ivalenta cu defectarea statiei de lucru corespondente. Alte statii de lucru nu sunt afectate. 9eoarece convertorul este unul standard nu este necesara nici o ilustrare specifica.

III.2.1. Si(te*!l "e "$c!*entare DO;< (i ZDO;.


$istemul de documentare inregistrea"a si memorea"a comen"ile alese si raportea"a la diferitele componente integrate /e( module +$%.L90 si D60 care ar putea castiga semnificatia de efectuare. $unt doua sisteme de documentare diferite /95B> si D95B0. 95B> este cel mai important sistem de documentare. +l stoc#ea"a toate informatiile necesare de la diferite surse intr&un mod sigur. 4apacitatea #ard disHului instalat este suficient de mare pentru a stoca date acumulate pentru apro(imativ un an. 9aca limita de capacitate, de e(emplu 97I a fost atinsa, atunci este activat un raport au(iliar. D95B stoc#ea"a aceeasi informatie ca si 95B> pentru +vent Logging $tation, dar intr&un mod nesigur. 4apacitatea este suficienta pentru a stoca informayii timp de

)1

90 de "ile. 9upa aceasta perioada toate informatiile mai vec#i vor fi sterse automat. %oate datele stocate pot fi inspectate oricand si pot fi imprimate daca este necesar. 5 functie de indosariere sau copiere permite stocarea permanenta a datelor pe un 49&R5- in orice moment. 9eoarece ambele 14 sunt 14&uri industriale normale, nu este necesara nici o ilustrare specifica. 95B> si D95B utili"ea"a sistemul de operare @windows )000

III.3
SCDT +3
D

INSTALA7IA DE CENTRALIZARE ELECTRONIC

SCDT + SISTEM COMP<TERIZAT PENTR< DIRIEAREA TRA6IC<L<I 6EROFIAR

$49%&3 utili"ea"a puterea ce calcul a ultimelor generatii de calculatoare industriale tip 14 in implementarea interconditionarilor logice specifice controlului traficului feroviar cum sunt, in principal, circuitele de cale, maca"urile si semnalele. $49%&3 este un sistem universal care dispune de o functie generala proprie f cu care conditionea"a comen"ile 4 in raport cu starea obiectelor controlate. $49%&3 este practic un autotestor care, pe langa functia de autotestare pe care o reali"ea"a permanent, in cca 10I din timp o intrerupe pentru a reali"a functia de ba"a, aceea de a conduce obiectele din procesul feroviar conform atributului de sistem universal descris mai sus. $49%&3 este sistemul de care orice administratie de cai ferate are nevoie pentru diri'area traficului in statii in conditii ma(ime de siguranta, apt pentru conectarea intr&

))

un sistem ierar#i"at pentru diri'area centrali"ata a traficului din mai multe statii, e(ploatand eficient posibilitatea de conectare a calculatoarelor in retea. $49%&3 este un sistem comple(, performant, modern, eficient, cu un raport optim intre pret si performante. $49%&3 este un sistem care face siguranta din simplitate.

III.3.1 De(criere /enerala


,n principiu, sistemul $49%&3 este constituit dintr&o bucla logica sau deci"ionala si o bucla de e(ecutie conectate tangential. <ucla logica este constituita din trei noduri deci"ionale conectate intre ele printr&o magistrala locala. 2iecare nod deci"ional este constituit dintr&un ec#ipament electronic si dintr&un calculator compatibil ,<-&14 de tip industrial cu care comunica serial. 2iecare ec#ipament care constituie nodul deci"ional are o structura identica si contine in principal interfete pentru comunicarea pe bucla logica in stanga si in dreapta, interfete pentru comunicarea cu blocurile de e(ecutie precum si un modul .9% pentru supraveg#erea functionarii corecte a intregului nod deci"ional. <ucla de e(ecutie este constituita dintr&o serie de cone(iuni e(terne intre doua blocuri de e(ecutie. 2iecare bloc de e(ecutie contine un numar de canale universale tip >48 determinat de numarul obiectelor din procesul feroviar condus. 2iecare bloc deci"ional din bucla logica este conectat prin intermediul unor magistrale atat la blocul de e(ecutie A cat si la blocul de e(ecutie <. <ucla de e(ecutie este constituita dintr&o serie de cone(iuni e(terne intre cele doua blocuri de e(ecutie A si <. $istemul utili"ea"a pentru comunicarea cu elementele procesului feroviar un numar suficient de canale universale tip >48.

SC23'3 Sc+ema 4loc simplificata

)3

III.3.2 Si/!ranta
$istemul dispune de o multime de masuri pentru cresterea gradului de siguranta in functionare cu implicatii directe in siguranta circulatiei cand sistemul este utili"at pentru diri'area traficului feroviar. 1rintre acestea pot fi enumerate cateva Ar#itectura generala a sistemului care face ca nici unul dintre calculatoare sa nu fie master si care nu implica e(istenta unui modul #ardware sau software cu rol de arbitru. +(istenta modulului wac#t dog timer .9% fail safe, care, in ca"ul actionarii deconectea"a nodul deci"ional caruia ii apartine de la bucla logica intregind&o pentru celelalte noduri deci"ionale ramase valide si de"activea"a posibilitatea de comanda spre bucla de e(ecutie a nodului deci"ional respectiv. $c#emele deci"ionale pentru initierea comen"ilor si pentru validarea controalelor prin care bucla logica reali"ea"a o verificare conform logicii )?3 e(clusiv prin mi'loace software. 2unctia generala a sistemului, constituita dintr&o multime de functii logice elementare gestionate conform cu trei algoritmi diferiti, astfel incat, fiecare calculator desi pleaca si a'unge in aceleasi stari ca si celelalte calculatoare din nodurile deci"ionale conectate in bucla logica, trece prin stari intermediare diferite de starile intermediare ale acestora. 1rin aceasta, fiecare calculator e(ecuta aceiasi secventa in moduri diferite, e(clu"and posibilitatea materiali"arii unei erori de program in ca"ul in care aceasta ar putea sa apara la un moment dat pe unul din calculatoare. -odul mi(t de conducere a procesului prin imbinarea optima a principiului scanarii /din initiativa buclei logice0 cu cel al cererii de intrerupere /din initiativa buclei de e(ecutie0. Atribuirea dinamica a calitatii Jtestabil?netestabilJ fiecarui canal universal cu rol de comanda, in functie de categoria in care obiectul comandat asociat se gaseste la un anumit moment. 5biectul comandat apartinand procesului feroviar poate fi sau nu, la un anumit moment, in categoria elementelor de care siguranta circulatiei depinde direct /e(. un maca" cuprins intr&o sectiune i"olata ocupata cu material rulant0, in care situatie canalul universal asociat este e(clus de la orice tip de test. 9ublul control al bunei functionari a fiecarui nod deci"ional de catre doi JobservatoriJ diferiti, unul subiectiv, operatorul uman, prin intermediul unei mire dinamice si altul obiectiv, modulul .9%.

III.3.3 L$/ica "e #!ncti$nare


,n cadrul sistemului $49%&3 logica de luare si e(ecutare a deci"iilor se reali"ea"a intr&un mod combinat astfel incat siguranta sa fie ma(ima. Logica sistemului se reali"ea"a in trei moduri si se manifesta in "one diferite, astfel

)*

in#$r*ati$nal + e(clusiv prin mi'loace software, pina la nivelul deci"ional, in cadrul buclei logice. 1entru comanda este )?3 iar pentru control este combinata )?) cu )?3! c$*Cinati$nal + e(clusiv prin mi'loace electronice, pana la nivelul e(ecutiv, in cadrul buclei de e(ecutie, mai e(act, in cadrul sc#emelor electronice ale canalelor universale. 1entru comanda si pentru control este /)?)0?/)?)0! caClat + e(clusiv prin circuite fi"ice prin inserierea unor contacte de releu, la nivel de sistem, prin interfata cu procesul. 1entru comanda este )?)

III.3.& Sc>e*a "eci5i$nala


$tarea implicita presupune e(istenta functiilor logice de ba"a in starea corespun"atoare sigurantei ma(ime, adica sectiuni i"olate ocupate, maca"uri fara control, semnale pe indicatii restrictive, circulatia rutiera oprita la trecerile la nivel ale caii rutiere cu calea ferata, etc. 9upa lansare, programul e(ecuta scanarea tuturor obiectelor controlate in procesul feroviar si po"itionea"a functiile logice corespun"atoare conform starilor obiectelor re"ultate in urma scanarii. 1entru mentinerea functiilor in aceasta stare /conforma cu realitatea din teren0 e(ista doua modalitati 1entru un obiect feroviar neinclus in categoria celor de care depinde e(istenta pe o indicatie permisiva a unui semnal & starea functiei corespun"atoare este cea re"ultata in urma ultimei citiri si ea va fi actuali"ata cand se va sc#imba, bucla de e(ecutie instiintand bucla deci"ionala printr&o cerere de intrerupere despre orice sc#imbare aparuta in starea oricarui obiect e(tern controlat. 1entru un obiect feroviar inclus in categoria celor de care depinde e(istenta pe o indicatie permisiva a unui semnal & se reali"ea"a citirea intr&un ciclu scurt de scanare, dupa fiecare ciclu de evaluare a tuturor functiilor logice, si starea functiei ce permite mentinerea pe indicatia permisiva a semnalului este actuali"ata dupa fiecare citire in ciclul scurt de scanare, daca starea obiectului e(tern asociat este corespun"atoare. 9aca se scurge o perioada de timp prestabilita software si dintr&un motiv oarecare starea functiei nu este reconfirmata in urma unui ciclu scurt de scanare, atunci functia trece in stare implicita, conform sigurantei ma(ime, aducand semnalul pe indicatia restrictiva.

)7

SC23'3 Sc+ema logicii de comanda 5 control

III.3.) A!t$te(t
>tili"area controlului combinat al obiectelor din proces prin metoda scanarii si prin cea a cererii de intrerupere, pe langa cresterea sigurantei crea"a o mare disponibilitate temporara suficienta pentru autotest. $istemul in ansamblu este autotestabil, prin diferite proceduri. +(ista o testare implicita care se e(ecuta de fiecare data cand se initia"a sau se validea"a o comanda. +(ista proceduri de testare la cererea operatorului, care se aplica global sau unuia sau mai multor canale selectate. 1rocedurile de testare sunt astfel reali"ate incat pe langa detectarea modulelor defecte sunt capabile sa determine e(istenta sau lipsa totala a oricarui modul electronic, in urma unui ciclu de autotestare re"ultand automat si configuratia curenta a sistemului. ,n acest mod sistemul in ansamblu este autodetectabil.

III.3.. Caracteri(tici
,n ansamblu, sistemul $49%&3 dispune de cateva caracteristici esentiale universalitate ' este caracteristica definita de faptul ca structural sistemul nu depinde de aplicatie, de proces sau de te#nica de calcul utili"ata! e6tensi4ilitate ' fara modificari importante, ci numai prin atasarea sau inlocuirea unor module software functia generala a sistemului poate fi e(tinsa sau restransa. $istemul, in configuratia propusa permite e(tinderea pana la )0*8 de canale corespun"atoare a 10)* obiecte de proces conduse ceea ce&l face apt pentru utili"area c#iar in statii mari. 9aca este nevoie, numarul canalelor poate fi dublat fara modificari esentiale. 9e asemenea, o parte din numarul de canale poate fi re"ervata pentru controlul unor marimi analogice!

);

compati4ilitatea ' modul de conectare la obiectele din procesul feroviar condus precum si functia de ba"a activa la un moment dat pe sistem face posibil ca acesta sa coe(iste total sau partial cu alte tipuri de sisteme de diri'are a traficului feroviar, din

generatii diferite.

III.3.1 I* le*entare
Reali"area modulara a sistemului atat #ardware cat si software face posibila o configurare graduala, corespun"atoare unor utili"ari diferite a aceluiasi sistem, astfel prima utili"are a sistemului poate fi aceea pentru informati area pupitrului de comanda al unei instalatii de centrali are cu relee , situatie in care comen"ile sistemului selectea"a percursul si activea"a releele de inceput, functiile de siguranta fiind lasate in responsabilitatea instalatiei cu relee. ,ntr&o etapa ulterioara, sistemul se substituie practic vec#ii instalatii de diri'are a traficului, reali"and inclusiv functiunile de siguranta / interloo7ing s8stem0, pastrand eventual releele finale, de e(ecutie /cca. 10&17I din releele unei instalatii ba"ata e(clusiv pe logica sc#emelor cu relee0. ,ntr&o a treia etapa, releele finale de e(ecutie pot fi inlocuite succesiv cu module electronice speciali"ate pentru interfatarea directa cu obiectele din procesul feroviar condus. 9upa aceasta etapa sistemul suporta adaptari pentru implementarea unor functiuni au(iliare, care nu sunt de diri'are a traficului dar care se regasesc in mod curent intr&o statie /ba"e de date pentru evidente comerciale, gestionarea intercomunicatiilor , s.a.0 e(tindere esentiala a sistemului se poate reali"a prin dotarea calculatoarelor din bucla logica cu modemuri si cu module software speciale pentru controlul de la distanta a informatiilor ve#iculate in bucla logica. ,n acest mod dintr&un post central pot fi controlate sistemele de diri'are a traficului din mai multe statii feroviare, de pe o aceeasi retea sau de oriunde, distanta neafectand functionalitatea sistemului devenit astfel un adevarat sistem ierar+i at de tip 2IS9:C:$ ;25SC23'n<.

)=

SC23'3 varianta 2:MO pentru statia CF$ C+ia=na > Consola impiegatului de miscare

III.3.2 De(criere c$n(tr!cti'a >ar"Aare


$istemul este ga"duit in dulapuri de 19J ec#ipate in trei moduri, in functie de marimea statiei, adica de numarul obiectelor conduse. 4ele trei tipuri de ec#ipari ale dulapurilor deriva din tipurile sertarelor pe care le ga"duieste sertar pentru sursa dubla pentru alimentarea sertarelor de proces, sertar pentru modulele unui nod deci"ional inclusiv pentru sursele duble pentru alimentarea lor, panou de control, sertare de proces, sertare pentru calculatoare. 4alculatoarele pot fi de orice tip, fiind propuse compatibile ,<-&14 industriale, ec#ipate cu microprocesoare 1entium ,,?,,, la o frecventa de lucru de peste *00-8", cu ;*& 1)8-bRA-, cu doua 899 unul magnetic pentru inregistrarile in cele trei ba"e de date asociate sistemului si altul electronic /flac# discH0, de mare fialibitate cu capacitatea de ;* sau 1)8 -b pentru rularea programului dedicat aplicatiei. 4omunicarea intre calculatoare si ec#ipamentul electronic aferent nodului deci"ional se reali"ea"a prin porturile de comunicare seriala R$ )3) utili"and >AR% 1;4770. -odulele electronice sunt ec#ipate cu circuite 4-5$, alimentate cu tensiuni de 1)F pentru sporirea imunitatii la perturbatii, utili"and cu precadere logica negativa.

III.3.3 De(criere c$n(tr!cti'a ($#tAare


Aplicatia software este constituita in principal din trei mari module de ba"a un modul pentru interfata cu operatorul! un modul de evaluare a functiilor logice! un modul pentru comunicatii. 1e langa acestea, sistemul mai dispune si de module software pentru autotestare! un modul pentru verificarea off line a corectitudinii functiilor logice.

)8

Aplicatia software este astfel reali"ata incat, pornind de la configuratia geografica a statiei in care urmea"a a fi instalat sistemul se generea"a automat interfata utili"ator, o mare parte din functiile logice si alocarea standard a adreselor canalelor universale asociate functiilor logice corespun"atoare obiectelor din procesul feroviar. 9oar ca"urile atipice sunt introduse manual in fisiere de intrare. Aplicatia /versiunea 9+-5 pentru $tatia 42R 4#ia'na0 este scrisa in 4KK si rulea"a sub -$ .indows 6%. La cerere aplicatia poate fi scrisa si in L si?sau poate sa rule"e sub orice sistem de operare />6,C, M6C, s.a.0.

III.3.14 Calitate
$istemul este proiectat si fabricat in regim de asigurare a calitatii si respecta cele mai importante standarde europene si internationale in domeniu printre care +6 )9001 /,$590010 +uropean standard for Nuality systems. -odels for Nuality assurance in design, development, production, installation and servicing! >,4&=38R %#e more important safety conditions to be observed in t#e use of electronic components in railway signalling tec#niNues! 5.R.+.A177?R1= 9esign of computer based safety system, >trec#t, 198;! 5.R.+.A177?R13 $oftware for safety systems, >trec#t, 1987!. and more ot#er.

SC23'3 varianta 2:MO pentru statia CF$ C+ia=na ' Interfata operator

)9

III.3.11 6iaCilitate
1roiectarea, fabricarea, ar#itectura generala, calitatea componentelor si materialelor utili"ate, filosofia software, algoritmii de testare si alte masuri specifice au avut ca scop reali"area unei fiabilitati ridicate a sistemului de aceasta fiind direct dependenta siguranta. $istemul in ansamblu dispune de o redondanta totala permanenta. 1entru un canal universal, element vital al sistemului s&a calculat pe ba"a -,L )1=4 probabilitatea de raspuns fals in varianta ma(ima si minima, re"ultatul fiind 10&1* respectiv 10&18. 4onceptia generala a sistemului este cunoscuta si in principiu agreata de specialisti de la ,nstitutul de $tudii si 1roiectari 2eroviare& ,.$.1.4.2. & $A <ucuresti! Autoritatea 2eroviara Romana & A.2.+.R <ucuresti! 4ompania 6ationala de 4ai 2erate din Romania & 42R& $A <ucuresti! $.A. %>4 RA,L 6.F & <russels! %RA6$>R< 456$>L% & <russels

30

Bibliografie

". ***.europa.int.com ' site'ul ?niunii :uropene. 2. ***.alcatel.de ' site'ul Alcatel @ermania. 3. ***.siemens.com ' site'ul Siemens. !. ***.smdtld.+omo.ro ' site'ul despre instalatia SC233.
7.

***.mt.ro > site'ul Ministerului 3ransporturilor.

31