Curs 4 Sisteme de transport Modul de transport rutier Dintre toate modurile de transport, cel rutier este de departe cel

mai utilizat la nivel European, acest lucru aducand o serie de beneficii dar in acelasi timp si o serie de dezavantaje (la nivel european transportul rutier detine o cota de 44% in ceea ce priveste transportul de marfuri si 79% pentru transportul de calatori). Principalele elemente constitutive ale transportului rutier sunt ve iculul, calea de rulare si instalatiile de semnalizare si dirijare. !utove iculul poate fi construit si pentru terenuri neamenajate si care nu au prevazute instalatii de dirijare si semnalizare, si in acest caz el poate fi considerat ca sin"urul constituient al transportului rutier. 4.1 Autovehiculul 4.1.1 Elementele constitutive ale autovehiculului !utove iculele se realizeaza in present intr#o multitudine de variante constructive, determinate atat de functia pe care trebuie sa o indeplineasca cat si de particularitatile pe care le imprima firmele constructoare. $u toate acestea, la orice autove icul se pot distin"e cateva elemente componente similare, prezentate in fi"ura 4.%, care in ansamblul lor definesc insasi notiunea de autove icul.

&i" 4.% Elementele constitutive ale autove iculului !cestea sunt' structura portanta %( puntea fata )( puntea fata *( motorul 4( or"anele de transmisie +( suspensia , si instalatia de franare (aceasta din urma nu este reprezentata in fi"ura). a. Structura portanta, cunoscuta si sub numele de sasiu, indeplineste urmatoarele functii' # constituie corpul la care se ataseaza puntile fata si spate( # constituie corpul pe care se monteaza motorul si la care se ataseaza or"anele de transmisie a cuplului motor la puntea motoare( # constituie structura de rezistenta pentru structura autove iculului, in care se inma"azineaza sarcina utila (marfurile si calatorii). -n unele constructii, in vederea micsorarii "reutatii moarte si a consumului de metal structura portanta si suprastructura se contopesc mai mult sau mai putin. -n acest sens, se deosebesc autove icule cu sasiu (majoritatea constructiilor), autove icule cu structura semiportanta (de obicei la autobuze) si autove icule cu structura autoportanta (de obicei la autoturisme). b. Puntile fata si spate au intotdeauna cel putin doua functii' # rezemarea autove iculului pe teren( # asi"urarea rularii autove icului (ambele functii find indeplinite in ultima instanta de catre rotile autove iculului). Puntile trebuie sa mai indeplineasca si alte doua functii importante fara de care acesta nu poate fi folosit'

directionarea( transformarea cuplului motor dezvoltat de catre motor in forta tan"entiala la obada rotii (functia de propulsie sau tractiune). &unctia de directionare este atribuita in majoritatea cazurilor puntii fata. &unctia de tractiune este data de obicei puntii spate, dar pentru unele autoturisme aceasta functia a fost atribuita puntii fata. Pentru cresterea capacitatii de trecere peste terenurile "rele sau de mica aderenta, functia de tractiune este repartizata la toate puntile, inclusiv la cea de directie. Puntile sunt inzestrate cu roti. -n majoritatea cazurilor, alcatuirea constructiva a rotilor este cea prezentata in fi"ura 4.). Pe janta metalica % se monteaza anvelopa ) (formata din pliuri de retea de cord acoperite cu un strat de cauciuc), in interiorul careia se aseaza camera de cauciuc *, umflata cu aer sub presiune (in ultima vreme nu se mai utilizeaza roti cu camera, ci numai cu janta si anvelopa . tubeless). !nvelopa este caracterizata prin doua marimi diametrul nominal D si latimea nominala /, e0primate in inc sau mm, ea este simbolizata prin notatia /#D sau ca in e0emplu urmator. 1n e0emplu de simbolizare pentru anvelope' E2' %9+ 3 ,+ 4 %+ 9% 5 Ea"le 6$7 + %9+ 8 latimea anvelope (mm) ,+ 8 4aport de aspect 8 (inaltimea anvelopei 3 latime) 0 %99 % 4 8 constructie radiala %+ 8 Diametru janta (inc ) 9% 8 indicele de "reutate 5 8 indicele de viteza 7ema' sa se "aseasca tabelele cu indicii de "reutate si de viteza &i". 4.) :ectiune prin roata ;anta este caracterizata de asemenea prin doua marimi' diametrul d al umarului 4 si desc iderea a (ambele sunt e0primate in inci). Ea este simbolizata prin notatia a#d. De e0emplu janta simbolizata cu ,,9#)9, are desc iderea de , inci si diametrul umarului de )9 inci. 4otile pot fi simple sau jumelate. Puntea de directie are intotdeauna o roata simple pe fiecare parte. Puntile motoare, altele decat cele care indeplinesc si functia de directionare, pot fi cu roti simple, la autove iculele usoare, sau cu roti jumelate, adica cu cate doua anvelope pe ambele parti. -n practica se utilizeaza o simbolizare a formulei rotilor ve iculului, care indica numarul total al rotilor, din care cate sunt roti motoare, fara precizarea modului de compunere a rotilor (cu una sau doua anvelope). De e0emplu, simbolul 40) arata ca ve iculul are 4 roti dintre care ) sunt roti motoare, simbolul 404 arata ca ve iculul are 4 roti si toate cele 4 sunt roti motoare. c. Motorul indepineste functia de transformare a ener"iei necesare pentru locomotie in ener"ie mecanica. 6otiunea de autove icul (ve icul autonom) include capacitate ve iculului de a functiona o perioada oarecare de timp, independent de sursele de ener"ie e0terioarea. !stfel autove iculul trebuie sa poarte cu el o anumita cantitate de ener"ie. -n majoritatea cazurilor, ener"ia este inma"azinata sub forma ener"iei c imice, cuprinsa in carburantii, benzina sau motorina. <otorul transforma ener"ia c imica a carburantului in ener"ie termica, iar apoi pe aceasta in ener"ie mecanica. d. Organele de transmisie au functia principala de a transmite cuplul dezvoltat de catre motor la puntea motoare. !cestea mai indeplinesca si alte doua functii importante' modificarea valorii cuplului dezvoltat de catre motor si cuplarea si decuplarea motorului de la or"anele de transmisie (aceasta ultima functie este indeplinit de catre mecanismul numit ambreiaj).

# #

e. Suspensia indeplineste rolul de inma"azinare temporara a ener"iei cinetice transmisa autove iculului dinspre drum, datorita asperitatilor (denivelarilor) acestuia si eliberarii temporizate a ener"iei spre partea suspendata a autove iculului. -n felul acesta oscilatiile verticale ale autove iculului sunt mult atenuate. f. Instalatiile de franare care pot fi mecanice, idraulice sau pneumatice. 4.1. Principalele categorii de autovehicule

$lasificarea autove iculelor se poate face dupa mai multe criterii' destinatie, felul motorului, formula rotilor etc. = prima clasificare, dupa destinatie, poate imparti autove iculele in' pentru calatori si pentru marfa. a. Autovehiculele pentru persoane !cestea se impart in autoturisme si autobuze. Primele sunt autove icule usoare destinate transportului, in "eneral, a 4#, persoane, celelalte sunt autove icule "rele destinate transportului in comun a *9#%99 de persoane. :e construiesc in mod uzual si microbuze, cu capacitati intre %9 si %4 persoane precum si autobuze de capacitate mica (cu capacitatea de )9#*9 de persoane). !utobuzele se fabrica de obicei in trei variante' pentru transport urban si suburban, pentru transport interurban si pentru turism. a.1. !utobuze pentru transportul urban si suburban . acestea se realizeaza cu doua sau trei usi, o parte dintre acestea fiind duble. :e cauta ca in dreptul usilor, mai ales a celor de urcare, sa se asi"ure platforme cat mai mari, iar in restul caroseriei se amplaseaza un numar relativ redus de scaune si se acorda culoare de circulatie mai spatioase. !ceasta amenajare a caroseriei este dictata de specificul transportului urban' calatorii scurte, in medie de %+#)9 de minute, sc imb mare de calatori pe parcurs, necesitatea reducerii la minim a timpului de stationare in statiile intermediare pentru coborarea si urcarea calatorilor, in vederea asi"urarii unei viteze comerciale acceptabile (viteza comerciala a autobuzelor in /ucuresti este de %,#%,,% >m3 , iar in perioada ianuarie#septembrie )994 au fost efectuate *%, milioane de calatorii cu autobuzul).

&i". 4.* !utobuz pentru transport urban si suburban a. . !utobuze pentru transportul interurban !cestea se realizeaza de obicei cu doua usi si cu un "rad mare de umplere a caroseriei cu scaune, avand in vedere ca durata calatoriei este mai mare, iar sc imbul de calatori este mai mic pe parcurs decat la transportul urban.

&i". 4.4. !utobuz pentru transportul interurban

a.! !utobuzele pentru turism . au spatiile libere din caroserie reduse la minimum posibil. ?ocurile pe scaune au un confort sporit. !utove iculul este ec ipat cu instalatii de climatizare, sanitare si bar. !utobuzele interurbane si cele de turism au prevazute spatii speciale pentru ba"aje (uneori se utilizeaza remorci pentru ba"aje). b. Autovehicule pentru marfuri !utove iculele pentru transportul marfurilor se pot clasifica dupa urmatoarele criterii' modul de constituire constructiva a autove iculului, sarcina utila, destinatia si "radul de dotare cu mijloace mecanizate proprii de incarcare#descarcare. Din punct de vedere al modului de construire se pot evidentia autove icule cu sasiu simplu (cazul reprezentat in fi"ura 4.%) si cu sasiu articulat detasabil. !cestea din urma se numesc autove icule cu semiremorca. Ele se compun asa cum se poate observa in fi"ura 4.+, din autotractorul % si semiremorca ). :emiremorca se sprijina pe saua * a autotractorului care permite rotirea in plan orizontal a semiremorcii, in jurul pivotului 4. !utotractorul se realizeaza ca un derivat al autosasiului camionului de uz "eneral, prin scurtarea lonjeroanelor sasiului.

&i". 4.+ !utove icul cu sasiu articulat -n transporturile auto se utilizeaza deseori te nica atasarii unei remorci la autocamioanele de uz "eneral. 5ederea "enerala a unui astfel de autotren este prezentata in fi"ura 4.,.

&i". 4., !utotren Din punctul de vedere al sarcinii utile, autove iculele se impart in mai multe clase' pana la %,+t, intre *...+t, +...@t, @...%)t si mai mari. :ub aspectul destinatiei, autove iculele se impart in functie de felul marfii care se transporta, pentru care caroseria (cutia) se amenajeaza in mod corespunzator. -ntre acestea pot fi amintite camioanele lada (pentru transportul marfurilor "enerale), autodubele, amenajate pentru transportul confectiilor, mobilei etc., autodube izoterme, fri"orifice si refri"erente pentru marfuri perisabile si cisterne (a se vedea fi"ura 4.7).

&i". 4.7 !utove icul cisterna Din punctul de vedere al mecanizarii operatiilor de incarcare#descarcare, principala clasificare este aceea a impartirii in autove icule cu suprastructura fi0a si suprastructura basculabila (camioane basculante, a se vedea fi"ura 4.@).

&i". 4.@ /asculanta ?a camioanele cu cutie fi0a, de tip platforma sau lada, operatiile de incarcare#descarcare pot fi mecanizate prin instalarea unei macarale idraulice, care in timpul mersului se stran"e.

1n alt dispozitiv de mecanizare des folosit la autove iculele lada sau autodube este oblonul ridicator. !cesta este antrenat idraulic, iar cinematica lui este astfel conceputa incat de la sol pana la inaltimea platformei autove iculului, oblonul se deplaseaza pe verticala, ramanand paralel cu solul, iar apoi efectueaza o miscare de rabatare, pana ajun"e in pozitie verticala, inc izand cutia autove iculului. 4. "rumul Prin drum se intele"e o cale de comunicatie sub forma unei fasii de teren special amenajata pentru circulatia ve iculelor si pietonilor. Din drum fac parte interanta de asemenea' podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, constructiile de aparare si consolidare, locurile de parcare si stationare precum si lucrarile ane0e ale drumurilor. Dupa criteriul utilizarii, drumurile se impart in' drumuri publice, care sunt destinate satisfacerii cerintelor de transport rutier ale intre"ii economii nationale si ale populatiei si drumuri de exploatare, destinate satisfacerii cerintelor de transport ale unor entitati economice (industriale, forestiere, petroliere, a"ricole etc.). Drumurile situate in afara localitatilor sunt denumite in "eneral sosele, iar cele din interiorul localitatilor strazi. Din punct de vedere functional drumurile publice se impart in' drumuri de interes european, drumuri de interes national si drumuri de interes local (acestea din urma se impart in judetene, comunale si strazi). Drumurile de interes national se impart in autostrazi si drumuri nationale. !utostrazile sunt drumuri de mare capacitate si viteza, rezervate e0clusiv circulatiei autove iculelor, prevazute cu cai unidirectionale, separate printr#o banda mediana. Ele intersecteaza denivelat orice alta cale de comunicatie, evita localitatile, iar accesul si iesirea autove iculelor sunt permise doar in locuri special amenajate. Elementele componente ale drumului, din punctul de vedere al suprafetelor care fac parte din amenajarea "enerala a acestuia sunt prezentate in fi"ura 4.9.

&i". 4.9 Elementele componente ale drumului ?a un drum se pot evidentia urmatoarele componente' # zona drumului . care este constituita de suprafata de teren ocupata de drum si de lucrarile aferente acestuia. Aona drumului cuprinde ampriza si doua fasii laterale, situate de fiecare parte a amprizei, denumite zone de siguranta. # ampriza drumului . reprezinta fasia de teren ocupata de catre elementele constructive ale drumului. -n ampriza drumului sunt cuprinse rigolele (sau santurile laterale) si platforma drumului, care la randul ei cuprinde partea carosabila si acostamentele. # Partea carosabila . este destinata circulatiei ve iculelor, circulatia pe acostamente fiind cu totul accidentala si fortata de imprejurari. Elementele constructive ale drumului se impart in doua cate"orii' infrastructura si suprastructura. Infrastructura este partea corpului drumului care cuprinde terasamentele si lucrarile de arta si sustine suprastructura drumului. Suprastructura este acea parte a corpului

drumului care cuprinde sistemul rutier si amenajarea acostamentelor. Prin corpul drumului se intele"e totalitatea elementelor care alcatuiesc terasamentele si comple0ul rutier (in limitele amprizei in rambleu% si a santurilor la debleu)), iar prin terasamente se intele"e totalitatea lucrarilor de pamant e0ecutate pentru realizarea drumului. :uprafata superioara amenajata a terasamentelor, pe care se aseaza sistemul rutier se numeste patul drumului. !supra drumului actioneaza doi factori principali' vehiculele si agentii atmosferici. 5e iculele aplica drumurilor sarcini verticale ("reutatea ve iculului amplificata prin coeficientii dinamici) si forte orizontale (tan"entiale) lon"itudinale si transversale. !"entii atmosferici' umiditatea, "erul, caldura e0cesiva, ploile, zapada, actioneaza in sensul inrautatirii calitatilor portante ale fundatiei drumului si a stratului superior aflat in contact direct cu rotile autove iculului. Pentru a asi"ura functionalitatea drumului, corpul acestuia trebuie astfel alcatuit incat drumul sa nu sufere de"radari, sau ca acestea sa fie minime, sub actiunea celor doua cate"orii de factori care au fost enumerate mai devreme. !cest deziderat se realizeaza prin construirea corespunzatoare a sistemului rutier. Prin sistem rutier se intele"e ansamblul de straturi alcatuite din diferite materiale (nisip, pietris, piatra sparta, piatra bolovani, beton, asfalt etc.), asezate succesiv pornind de la patul drumului in sus destinate suportarii circulatiei in diferite conditii atmosferice si climatice. :istemul rutier este alcatuit dintr#un substrat, straturi de fundatie, straturi de baza si imbracaminte. 1nele dintre aceste straturi pot fi contopite sau lipsi. :traturile pot fi realizate dintr#o "ama foarte lar"a de materiale, pot avea "rosimi diferite, ceea ce a condus la un foarte mare numar de solutii in ceea ce priveste sistemul rutier. :istemele rutiere se clasifica in doua mari cate"orii' sisteme rigide si sisteme nerigide. :istemele ri"ide sunt acelea care au in componenta lor un strat de beton, de ciment sau de macadam cimentat. !ceste sisteme cauta sa inlature orice deformatie a drumului sub actiunea ve iculelor. :istemele neri"ide sunt acelea in compozitia carora nu intra nici un strat de beton, ciment sau macadam cimentat. -poteze teoretica a acestor sisteme rutiere consta in admiterea deformatiei sub actiunea ve iculului, cu revenirea inte"rala la starea initiala dupa trecerea acestuia. Substratul se aseaza pe patul terasamentului, in scopul de a feri pamantul de fundatie de unele efecte daunatoare. Stratul de fundatie este partea din sistemul rutier prin care se transmit si se repartizeaza patului drumului solicitarile verticale provenite din circulatia ve iculelor, in limitele de rezistenta ale acestuia. Stratul de baza este partea din sistemul rutier situat intre imbracaminte si stratul de fundatie, avand rolul de a prelua din incarcarile datorate traficului, in special eforturile tan"entiale si de intindere, repartizand fundatiei eforturile verticale in limita capacitatii de rezistenta a acesteia. -mbracamintea rutiera este partea superioara a sistemului rutier, alcatuita din unul sau doua straturi care suporta direct actiunile traficului si a"entilor atmosferici. :tratul superior se mai numeste strat de uzura, iar cel inferior se mai numeste strat de legatura. :istemul rutier, impreuna cu zona activa a terasamentelor din patul drumului, pana la adancimea la care practic nu se mai resimte influenta sarcinilor verticale introduse de catre ve icule, se numeste complex rutier. Dimensionarea sistemelor rutiere neri"ide se bazeaza pe criteriul deformatiei admisibile, caracterizat prin modul de deformatie E. kgf p l E= = unde p este presiunea uniform distribuita (se e0prima in este ) ) si D cm tasarea relativa (l reprezinta valoarea absoluta a tasarii sub rotile ve iculului si D este diametrul ec ivalent al cercului de contact al rotii cu suprafata sistemului rutier.
%

4ambleu . lucrare de terasament e0ecutata in scopul ridicarii unui teren la nivelul necesar constructiei unei cai ferate, unei sosele, unui di" etc. ) Debleu . sapatura facuta sub nivelul terenului natural in vederea e0ecutarii platformei unui drum ori a unei cai ferate, sau a construirii unui canal desc is.

?a dimensionarea sistemelor rutiere se porneste de la modulul de deformatie ec ivalent minimum necesar la nivelul superior al imbracamintii si se ale" materialele si "rosimile straturilor astfel ca acesta sa fie asi"urat. -n fi"ura 4.%9 (a, b, c si d) sunt prezentate patru sisteme rutiere cu straturi asemanatoare, dar de "rosimi diferite. Pe terenul (patul) de fundatie % se asterne stratul de fundatie ), alcatuit din balast (pietris cu nisip de rau). $a strat de baza * se foloseste macadamul. -mbracamintea 4 este formata din doua straturi' stratul de le"atura 4b, alcatuit din binder de criblura, si stratul de uzura 4a. :tratul de uzura este alcatuit din beton asfaltic fin, bo"at in criblura, pentru sistemul rutier din fi"ura 4.%9a, din beton asfaltic fin sarac in criblura la sistemele rutiere din fi"urile 4.%9b si 4.%9c, si din covor din mortar asfaltic, la sistemul rutier din fi"ura 4.%9d.

&i". 4.%9 :isteme rutiere neri"ide #eometria drumului Elementele "eometrice ale drumului sunt' # in plan orizontal aliniamentele si curbele( # in profil lon"itudinal . declivitatile si curbele verticale pentru racordarea declivitatilor succesive( # in profil transversal . latimile elementelor componente ale drumului si pantele transversale. Elementele "eometrice ale drumului trebuie astfel stabilite incat sa asi"ure urmatoarele' # omo"enitatea traseului, in sensul posibilitatii pastrarii aceleiasi viteze pe portiuni cat mai lun"i (viteza de proiectare corespunzatoare clasei te nice a drumului), precum si trecerea treptata (lina) de la aceste viteze la cele superioare sau inferioare( # vederea de ansamblu, in special in punctele sau sectoarele deosebite cum sunt intersectiile, ramificatiile, accesele etc.( # sesizarea din timp a obstacolelor pentru evitarea pericolelor de accidentare( # posibilitatea de percepere a desfasurarii in continuare a traseului drumului( # scur"erea apelor pluviale de pe suprafata drumului( # tinuta corecta a autove iculului in mers, inclusiv compensarea partiala a fortei centrifu"e in curbe, pentru asi"urarea confortului si mai ales evitarea deraparii. -n plan orizontal traseul este alcatuit dintr#o succesiune de aliniamente si de curbe circulare. -n cazul curbelor cu raze mici, trecerea de la aliniament la curba circulara se face pro"resiv. -n profil lon"itudinal trecerea de la o declivitate la alta se face prin racordari circulare. -n profil transversal drumul se construieste cu o usoara panta. -n aliniament suprafata drumului are doua pante dinspre a0ul lon"itudinal al drumului spre mar"inile lui. -n curbe drumul are o sin"ura panta transversala, dinspre e0teriorul spre interiorul curbei. -nclinarea in raport cu orizontala se numeste dever. 5aloarea acestuia se stabileste din conditia compensarii fortei centrifu"e si este suficienta pentru a permite scur"erea apelor. Pe sectoarele de drum cu declivitati prelun"ite, cand declivitatea medie ponderata este e"ala sau mai mare decat +%, dupa fiecare diferenta de nivel de ma0imum @9 de metri, se

introduc pe lun"ime de minim %99m sectoare cu declivitati ce nu depasesc )% (asa numitele odi ne). Clasificarea drumurilor $lasificarea drumurilor se face dupa clasa te nica a acestora. &iecarei clase te nice ii corespunde o anumita cate"orie de drum. $lasa te nica a drumurilor publice se stabileste in functie de intensitatea traficului intr#o perspectiva de %+ ani, care reprezinta media zilnica anuala (in )4 de ore) e0primata in ve icule fizice si ve icule etalon (autoturisme). $lasa te nica a drumului public ----5 5 -ntensitatea medie anuala in )4 de ore Etalon autoturisme %+999 Efective %9999 $ate"oria drumului

!utostrazi Drum national cu 4 %%99%#%+999 7+9%#%9999 benzi de circulatie Drum national cu ) 4+9%#%%999 *99%#7+99 benzi de circulatie Drum national sau 7+%#4+99 +99#*999 judetean cu ) benzi de circulatie Drum judetean sau 7+9 +99 comunal 7abel % $lasificarea drumurilor (le"ea nr.%*3%974*)

5e iculul etalon de calcul al traficului rutier este autoturismul. Ec ivalarea numarului de ve icule efective in ve icule etalon se face cu coeficienti de ec ivalare (de e0emplu un autocamion cu sarcina utila de peste * tone se ec ivaleaza cu ) autoturisme). &iecarei clase te nice i se asociaza asa numita viteza de proiectare. Prin viteza de proiectare se intele"e viteza minima care trebuie asi"urata pe orice sector al drumului, pentru circulatia in depline conditii de si"uranta. 5iteze de proiectare (Bm3 ) in re"iunea de' $lasa te nica :es deal munte %)9 %99 @9 -%99 @9 ,9 --@9 +9 49 -5 ,9 49 *9 5 ,9 49 )+ 7abel ) 5iteze de proiectare pentru drumuri -n fi"ura 4.%% este prezentata sectiunea transversala a autostrazii cu cate doua benzi de circulatie pe fiecare sens, in re"iuni de ses si de deal (fi"ura 4.%%a) si de munte (fi"ura 4.%%b). -n fi"ura 4.%) este prezentata sectiunea transversala a drumului national cu doua benzi de circulatie. Pe drumurile destinate circulatiei internationale latimea platformei este de %9m. -n fi"ura 4.%* este prezentata sectiunea transversala a drumului national cu ) benzi de circulatie din clasa te nica ---, destinate circulatiei internationale (fi"ura 4.%* a), din clasa te nica --- (fi"ura 4.%* b) si din clasele te nice -5 si 5 (fi"ura 4.%* c). :ectiunea transversala a drumului judetean este identica cu cea prezentata in fi"ura 4.%* c. -n fi"ura 4.%4 este prezentata sectiunea transversala a drumului comunal.
*

!u fost utilizate aceste date deoarece structura de drumuri din 4omania nu s#a modificat in ultima perioada

&i". 4.%% :ectiune transversala autostrada

&i". 4.%) :ectiune transversala drum national

&i". 4.%* :ectiune transversala drumuri clase' ---, -5 si 5

&i". 4.%4 :ectiune transversala drum comunal

Aspectele legate de instalatiile de diri$are si semnali%are vor fi pre%entate in cursul &Sisteme de diri$are a traficului rutier' (anul de studii I)*. +eteaua drumurilor din +omania

?un"imea drumurilor din 4omania este de 1,-.../01 2m si acestea sunt clasificate in urmatoarele retele distincte'

!utostrazi Drumuri nationale (administrate si "estionate de $6!D64) Drumuri judetene (administrate de $onsiliile ;udetene) Drumuri comunale (administrate de $onsiliile ?ocale) :trazi in orase :trazi in localitati rurale (administrate de municipii, orase si comune)

))@,,@ Bm %4.7,@ Bm *,.9%9 Bm )7.7@% Bm )).*)@ Bm 97.,,9 Bm

+egimul drumurilor

=rdonanta Cuvernului nr. 4*3)@.9@.%997 privind re"imul drumurilor, aprobata prin ?e"ea nr. @)3)).94.%99@, republicata si modificata prin =.C. 793)99%( =rdin al <.7. nr. 4*3)7.9%.%99@ pentru aprobarea 6ormelor privind Dncadrarea Dn cate"orii a drumurilor nationale( =rdin al <.7. nr. 443)7.9%.%99@ pentru aprobarea 6ormelor privind protectia mediului Dnconjurator ca urmare a impactului drum#mediu Dnconjurator( =rdin al <.7. nr. 4+3)7.9%.%99@ pentru aprobarea 6ormelor te nice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor( =rdin al <.7. nr. 4,3)7.9%.%99@ pentru aprobarea 6ormelor te nice privind stabilirea clasei te nice a drumurilor publice( =rdin al <.7. nr. 473)7.9%.%99@ pentru aprobarea 6ormelor te nice privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stElpilor pentru instalatii si a pomilor Dn localitatile urbane si rurale( =rdin al <.7. nr. 4@3)7.9%.%99@ pentru aprobarea 6ormelor te nice privind amplasarea si e0ploatarea balastierelor din zona drumurilor si a podurilor( =rdin al <.7. nr. 493)7.9%.%99@ pentru aprobarea 6ormelor te nice privind proiectarea si realizarea strazilor Dn localitatile urbane( =rdin al <.7. nr. +93)7.9%.%99@ pentru aprobarea 6ormelor te nice privind proiectarea si realizarea strazilor Dn localitatile rurale( =rdin al <.?.P.7.?. nr. 4%3)99) pentru aprobarea listelor cuprinzEnd drumurile publice cu limitele maselor ma0ime admise pentru ve icule transport marfa( =rdin al <.?.P.7.?. nr. %%@3)99) pentru modificarea pct. *.4.%+ din normele te nice privind proiectarea si amplasarea constructiilor, instalatiilor si panourilor publicitare Dn zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte si tuneluri rutiere, aprobate prin =rdinul <.7. nr. +7%3%997( Fotarirea *)43)99) <.=f. )+4 din %,#apr#)99) Cuvernul privind transmiterea fara plata a unui teren aflat in proprietatea publica a statului din administrarea <inisterului !"riculturii, !limentatiei si Padurilor in administrarea 4e"iei !utonome G!dministratia 6ationala a Drumurilor din 4omania' (

?e"ea %*,3)99) <.=f. )9+ din ),#mar#)99) Parlamentul pentru aprobarea =rdonantei Cuvernului nr. %43%999 privind unele masuri specifice pentru asi"urarea resurselor &ondului special al drumurilor publice si e0ecutarea silita a creantelor la bu"etul acestui fond( Fotarirea )*93)99) <.=f. %@4 din %@#mar#)99) Cuvernul privind modificarea 4e"ulamentului pentru aplicarea Decretului nr. *)@3%9,, privind circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor in acest sector.

3ransporturi rutiere

=rdonanta Cuvernului nr. %93 %@.9@.%997 privind transporturile( =rdonanta Cuvernului nr. %+3 )99) privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier( =rdin <.?.P.7.?.#<.&. nr. )93)9,3)99) pentru Dnfiintarea ec ipelor mobile mi0te de control al traficului rutier, formate din reprezentanti ai re"iilor autonome !.6.D. si 4.!.4., precum si ai !.4.4., Dmpreuna cu or"anele de control apartinEnd -.C.P. si -.C.P.&.( =rdin <.?.P.7.?. nr. %.@4)3)99% pentru aprobarea 6ormelor metodolo"ice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor cone0e acestora( =rdonanta %73)99) <.=f. 94 din 9)#feb#)99) Cuvernul privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odi na ale conducatorilor ve iculelor care efectueaza transporturi rutiere nationale ( =rdonanta %+3)99) <.=f. @) din 9%#feb#)99) Cuvernul privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier( =rdinul )93)99) <.=f. 7, din *%#ian#)99) <inisterul ?ucrarilor Publice 7ransporturilor si ?ocuintei pentru infiintarea ec ipajelor mobile mi0te de control al traficului rutier, formate din reprezentanti ai re"iilor autonome H!dministratia 6ationala a Drumurilor din 4omaniaH si H4e"istrul !uto 4omanH, precum si ai !utoritatii 4utiere 4omane # !.4.4., impreuna cu or"ane de control apartinand -nspectoratului Ceneral al Politiei si -nspectoratului Ceneral al Politiei de &rontiera( =rdinul )9,3)99) <.=f. 7, din *%#ian#)99) <inisterul de -nterne pentru infiintarea ec ipajelor mobile mi0te de control al traficului rutier, formate din reprezentanti ai re"iilor autonome H!dministratia 6ationala a Drumurilor din 4omaniaH si H4e"istrul !uto 4omanH, precum si ai !utoritatii 4utiere 4omane # !.4.4., impreuna cu or"ane de control apartinand -nspectoratului Ceneral al Politiei si -nspectoratului Ceneral al Politiei de &rontiera. Fotarire nr. %777 din <.=f.%9)9 din @#noi#)994 privind introducerea restrictiei de circulatie pe unele sectoare de drumuri nationale europene (E) pentru ve iculele rutiere, altele decit cele destinate e0clusiv transportului de persoane,in zilele de simbata, duminica si de sarbatoare le"ala.(

E)O453IA 3+A6IC545I +53IE+ PE +E3EA5A "E "+5M5+I 7A3IO7A4E

Categorie vehicule 3otal vehicule )ehicule grele

Intensitatea medie %ilnica anuala veh.8 4 ore 1,-9 ),@9 %%)@ 1,-/ ),%4 %9)4 1,,9 *))% 994 1,,/ *@+7 @@9 999 *77, 7,+ 99/ 4+*% %94) 919 ,94% %*99 91/ ,79, %+,*

+epre%entarea grafica a evolutiei traficului pe drumurile nationale