Sunteți pe pagina 1din 11

http://www.coachcorner.ro/invitati-si-raspunsuri/fracturile-psihologice/ Structura referatului : - ramura de sport aleas Cteva paragrafe despre istoriculul ramurii de sport. Nivelul actual de practicare.

Vrsta de iniiere, perioada de iniiere ipul de efort !rimele concursuri "odelul de selecie iniial din p.d.v. somatic # $nalime,greutate, etc.% este motrice generale pentru selecia iniial este motrice specifice ramurii de sport respective. !rofilul psihomotric cu accent pe calitile psihomotrice de &a' Scurt istoric (n perioada )vului "ediu * cavalerii care se $ntorceau $n Frana din cruciade $n urm cu 800 de ani, au adus cu ei un joc cu mingea cunoscut $n pre'ent su& denumirea de tenis. )uropenii $l +ucau $n interior $ntr-o mnstire sau $ntr-un palat ,i era cunoscut su& denumirea de tenis regal sau tenis de curte. -a $nceput mingea era lovit cu m$na goal. .poi au fost folosite mnu,i, dup aceea o &t sau o palet. /ntroducerea $n sec. al 0V/, a unei plase de fi&re a permis +uctorilor s loveasc mingea cu mai mult for. 1egele 2enric V/// al Angliei era att de pasionat de acest +oc $nct a construit un teren $n curtea palatului 2ampton. "aiorul 3alter 3ingfield a introdus $n .nglia $n 4567, tenisul pe gazon, inspirndu-se din +ocul grecilor antici numit sphairisti8e. (ns tenisul modern a aprut $n anul 4566 cnd s-a inut prima ediie a campionatului .ngliei, turneul de la 3im&lendon. (n pre'ent turneele au loc pe suprafee de +oc cu 'gur sau sintetice mai rar pe iar&. enisul poate fi +ucat la simplu sau la du&lu. 9in anul 456:, tenisul a $nceput s-,i desvr,easc forma pe care o cunoa,tem ,i noi $n pre'ent, fiind denumit iniial lawn-tenis #tenis de cmp, $n engle'e,te% spre a-l deose&i de cel vechi numit jeu de paume #+oc cu palma $n france'%. )timologia cuv$ntului ;tenis<, provine de la france'ul ;tene'< #ine=% cu care +uctorii $,i anunau adversarii c arunc mingea pentru serviciu ,i pe care engle'ii, prelund $n secolul 0V jocul cu palma, l-au numit tennis.

9enumit multa vreme ,i sportul alb #datorita echipamentului al& o&ligatoriu al sportivilor%, tenisul cunoa,te, dup 4>?5, introducerea echipamentului colorat, care a tre&uit s fie acceptat ,i de ctre organi'atori, mai ales datorit transmisiunilor televi'iunii. -a noi $n ar tenisul a aprut concomitent la @ucure,ti ,i Aalai, unde iau fiin ,i primele clu&uri de tenisB dup 4>:6, $n capital fiind organi'ate primele competiii inter-clu&uri. (n 4>44 se desf,oar primul campionat naional. !rin Nicolae "isu se particip la competiii internaionale $n 4>C4 ,i la Jocurile Olimpice de la Paris #4>C7%. (n 4>CC participm pentru prima oar la upa !a"is, iar prin marii +uctori /lie Nstase ,i /on Diriac, ara noastr va a+unge de E ori $n finala acestei prestigioase competiii, numele 1omniei fiind $nscris pe #alatiera $n 4>?>, 4>64 ,i 4>6C. Nivelul actual de practicare. Focul de tenis, $nc de la apariie ,i pn $n 'ilele noastre, s-a rspndit pe toate continentele, fiind practicat ca sport de performan ,i ca divertisment de ctre milioane de oameni, &ucurndu-se de o popularitate fr precedent. Focul actual de tenis de $nalt performan, se caracteri'ea' prin mare dinamism, +uctorul fiind pus $n situaia de a gndi ,i aciona rapid pentru aplicarea eficient a arsenalului tehnico-tactic, $n diversitatea situaiilor de adversitate. !lecnd de la aceste considerente, tehnicienii ,i speciali,tii domeniului afirm tot mai mult c tenismenul de performan este necesar s $ntruneasc cerinele mai multor sporturi ,i anume: picioare de sprinter$ %ra de arunc&tor cu sulia$ su%tilitatea 'i prospeimea unui scrimer$ atenia 'i puterea de anticipare a %o(erului$ supleea gimnastului$ inteligena juc&torului de 'a)$ rezistena unui maratonist 'i "iteza de reacie 'i de e(ecuie a taleristului. (n pre'ent, acest +oc sportiv este eGtrem de rspndit $n ara noastr, Hederaia 1omn de enis organi'nd numeroase secii ,i avnd +uctori legitimai, la care se adaug 'ecile de mii de copii, tineri ,i aduli care +oac de placere. .cest interes deose&it pentru tenis se datorea' transmisiunilor prin televi'iune a marilor competiii internaionale dar, mai ales, fo,tilor mari campioni *on +iriac ,i *lie ,&stase care, a,a cum afirma pu&licistul france' Christian Iuidet: au marcat cu amprenta lor "iitorul tenisului modern. -n .om/nia$ ca 'i 0n alte &ri$ ei au 1&cut ca tenisul s& co%oare 0n strad&$ acest sport$ pe care uneori l-au dramatizat$ iar alteori l-au 0n"eselit peste m&sur&.

Ct deose&ire ca valoare a spectacolului sportiv $ntre ceea ce vedem acum pe terenurile de tenis ,i afirmaia, de acum c$teva 'eci de ani a lui Fean AiraudouG: 2enisul este un dans trist 0n a'teptarea ceaiului.. 9e altfel, datorit de'voltrii, a cre,terii spectaculo'itii ,i popularitii sale, tenisul a fost inclus $n programul Jocurile Olimpice $ncepnd cu anul 4>57. Tendine manifestate n evoluia tenisului !e plan metodico-,tiinific, se constat apariia unor ,coli de tenis care-,i &a'ea' originalitatea pe organi'area ,i desf,urarea procesului de pregtire a sportivilor pe criterii ,tiinifice, cu sportivi &ine selecionai ,i dotai &iologic, pregtii de mari speciali,ti, sportivi care se consacr $n totalitate ideii de a deveni mari +uctori de tenis, activitate ce necesit regimuri de pregtire dintre cele mai severe. .pariia $n diverse perioade ale evoluiei tenisului a unor mari campioni de talia lui: @. ildent, 2.Cochet, H.!errJ, 1.-aver, ".Kantana, F.Newcom&e, Kt.Kmith, /.Nastase, F.Connors, @.@org, /.-endl, F."c)nroe, @.@ec8er, Kt.)d&erg, ...gassi, !.Kampras, F.Courier, ".Chang, Hederer, Nadal ,i muli alii care prin nota personal imprimat aciunilor tehnico-tactice ,i prin creaiile $n fa'ele de +oc, au adus $m&untiri tehnice ,i tactice de +oc, precum ,i laturi spectaculoase $n marile competiii de tenisB /ndustria materialelor sintetice a determinat apariia unor noi suprafee de +oc, a contri&uit la fa&ricarea de rachete, mingi, corda+e ,i o serie de materiale a+uttoare. -a acestea se pot aduga diversitatea ,i coloritul echipamentului pentru +oc. Ktructura mecanismului de eGecuie a unor procedee tehnice s-a modificat ca urmare a cre,terii vite'ei de circulaie a mingii, a lovirii acesteia pe traectorie ascendent, a sriturilor ei de pe sol, precum ,i a mririi preci'iei ,i forei la lovirea mingii. 1eadaptarea ,i speciali'area unor procedee tehnice la particularitile suprafeelor de +oc, a tipologiei +uctorului ,i a specificului adversitii, au generat soluii tehnice pentru lovirea mingii cu dou mini, de pe partea stang ,i chiar de pe partea dreapt. endina de reali'are $n toate fa'ele de +oc, a unor momente de ofensiv permanent #$n mod deose&it la serviciu, retur ,i atacul la fileu%. Cre,terea permanent a popularitii +ocului, cu implicarea televi'iunii ,i a altor mi+loace de sponsori'are a competiiilor de tenis, atrag tot mai mult tineretul la practicarea acestui minunat sport.

Vrsta de iniiere, perioada de iniiere 9eprinderea procedeelor de lovire a mingii ,i a regulilor tactice specifice tenisului,necesit o munc sistematic ,i individual din partea elevului ct ,i a antrenorului sau a profesorului. .vnd $n vedere ca tenisul este un sport foarte compleG, $nvarea tre&uie s $nceap la o vrst foarte timpurie #recomandat fiind ?-6 ani% #,i s se desf,oare sistematic urmrind $nsu,irea corect ,i eficient a deprinderilor tehnico-tactice. !rocesul $nvrii se e,alonea' pe mai muli ani, constituind o activitate $ndelungat. Volumul $nsu,irii deprinderilor ,i cuno,iinelor se e,alonea' pe perioade mai mari #? -5 ani%, ulterior $n funcie de progrese ,i diferenierile dintre copii, planificarea pregtirii acestora se individuali'ea'. .stfel se impune ca $n anii de pregtire s se deprind mi+loacele cu a+utorul crora s se poat $ndeplini sarcinile fa'elor disputrii punctului $n +oc ,i anume: 4.(nceperea disputrii punctului: - serviciul - returul de serviciu C. Kchim&ul pregtitor de lovituri: - lovitura de dreapta ,i de stnga E. 9eclan,area atacului la plas: - lovitura de atac de dreapta ,i de stnga 7. Hinali'area punctului : - voleul decisiv de dreapta ,i de stnga, smeci - lovitura de dreapta ,i de stnga decisive L. recerea din atac $n aprare ,i invers: - passing #lovituri de trecere dreapta, rever% - lo& (n procesul $nvarii, loviturile se a&ordea' $ntr-o anumit succesiune. .stfel recomandat este $nvarea loviturii de dreapta liftat, lovitura de stnga liftat, serviciul, voleul, smeciul. .vnd $n vedere faptul c fiecare lovitur const din o seam de aciuni ale segmentelor corpului, $n $nvare aceste aciuni se a&ordea' $ntr-o anumit ordine. !ornind de la caracterul compleG al loviturilor, de la necesitatea $nvrii eGecuiei corecte ,i eficiente a acestora, procesul $nvrii, consolidrii ,i perfecionrii, se reali'ea' $n mai multe etape ,i anume:

4. $nvarea mecanismului de lovire C.consolidarea ,i perfecionarea loviturilor $n condiii i'olate de +oc E.consolidarea ,i perfecionarea loviturilor $n aciuni de +oc 7.+oc scoala si de verificare (nvarea mecanismului de lovire are ca sarcin deprinderea corect a mi,crii de lovire. 1ecomandndu-se utili'area urmtoarelor succesiuni de eGerciii: 4. eGerciii pregtitoare cu mingea ,i racheta C. eGerciii de imitaie E. eGerciii la minge oferit 7. eGerciii la minge aruncat ,i lansat de antrenor 9in acel moment $ncepe lucrul $n condiii i'olate de +oc care are ca sarcini capacitatea de: - a diri+a loviturile - a lovi din mi,care - a lovi $n ritm ,i $n traiectorii diferite .stfel se deprind calitile care confer eGecuiei loviturilor coninutul tactic, caliti care repre'int a,a numiii factori de eficien a unei lovituri #direcie, lungime,traiectorie, efect, vite'%.

Kelecia $n tenisul de performan se face natural, se confirm greu ,i dup mult munc ,i perseveren. oi +uctorii sunt &uni dar nu toi confirm $n tenisul de performan. !erformana $n tenisul de cmp presupune serio'itate, antrenament foarte mult, efort fi'ic ,i psihic deose&it, perseveren. 9in dorina de a cunoa,te personalitatea ,i caracteristicile sportivilor, antrenorii sunt uneori tentai s foloseasc teste psihologice. )ste &ine ca speciali,tii s $neleag limitele testelor ,i u'ul ,i a&u'ul testrii astfel $nct s ,tie ce tre&uie ,i ce nu tre&uie s fac. (ntre&ri importante care tre&uie luate $n considerare $n ceea ce prive,te testarea psihologic:

.r tre&ui ca testele psihologice s ne a+ute s selectm sportivii dintr-o echipM Ce calificare tre&uie s ai& cineva pentru a administra teste psihologiceM .r tre&ui antrenorii s le dea teste psihologice sportivilorM Ce fel de teste psihologice ar tre&ui utili'ate pentru sportiviM Cum ar tre&ui s fie administrate testele psihologice sportivilorM Tipul de efort )fortul din +ocul de tenis este un efort de tip miGt, adic un efort aero& presrat cu fa'e de efort anaero&, $n care se reali'ea' o stare sta&il aparent #ergosta'%. re&uie s su&liniem $ns c acest aspect $l $ntlnim $n tenisul de performan, unde reali'area lui se datorea' nu diminurii eforturilor maGimale, ci scderii numrului de fa'e cu efort $n stare sta&il adevrat. (n $ntlnirile dintre +uctorii mediocri, +ocul se desf,oar mai mult de pe fundul terenului, ceea ce determin: - cre,terea intervalului de timp dintre dou lovituriB - un numr mai mare de respiraii pe unitatea de timp. .ceasta face ca frecvena cardiac s nu dep,easc dect rareori valoarea de 4E: pulsaii/min. (n comparaie cu acestea, meciurile profesioni,tilor au cu totul alt aspect. 9up fiecare serviciu se vine la fileu, ceea ce $nseamn sprinturi de aproGimativ 4: min timp de L seturi. Hrecvena cardiac atinge valori de 4L:4?: pulsaii/min, $n game-urile $n care +uctorul a servit ,i $ntre 4E5-4L: pulsaii/min $n cele $n care a fost primitor. .cest efort are la &a' un volum ridicat, o intensitate maGimal- su&maGimal ,i o mare compleGitate. 9up prerea speciali,tilor, din punct de vedere &iologic, intensitatea efortului din cadrul +ocului de tenis se caracteri'ea' prin alternri fa'ice ale eforturilor maGimale cu cele su&maGimale. "otivul pentru care un tenisman suport aceste niveluri ridicate de efort se datorea' pau'elor destul de des ivite pe parcursul +ocului. 9in cercetrile efectuate re'ult c, $n medie, pentru 4 minut de +oc efectiv revin E-L minute de pau', timp suficient pentru recuperarea parial a datoriei de oGigen. Nivelul intensitii efortului depus de un +uctor $n timpul unui meci depinde ,i de ali factori: - valoarea individual ,i echili&rul valoric dintre +uctoriB - tipul suprafeei de +ocB - specificul pro&eiB - aportul copiilor de mingi.

(n sfera noiunii de volum se includ totalul elementelor ,i procedeelor tehnice proprii fiecrei ramuri sau +oc sportiv, numrul lor mediu de eGecuie $n desf,urarea lor regulamentar #$n timpul cronometrat sta&ilit sau prin limit de puncte acumulate, de asemenea presta&ilit%. otodat, $n volum intr totalitatea deplasrii #$n m, 8m, 8g% efectuate $ntr-un concurs, $ntr-o repri', $ntr-o pro&, $ntr-o $ncercare. /nterrelaia dintre volum-intensitate-compleGitate, do'area fiecrui element $n parte definesc priceperea ,i cuno,tinele de specialitate ale fiecrui antrenor $n parte. (n principiu, cele trei tre&uie s ai& o cre,tere continu, odat cu ridicarea nivelului re'ultatelor sportive. (n funcie de vrsta sportivului ,i de posi&ilitile individuale, propunem urmtoarele procenta+e: - copii 4E-4L ani: volum ?:-6:N, intensitate C:-7:N, compleGitate 4:-CLNB - +uniori 4L-45 ani: volum 6:-5:N, intensitate 7:-6:N, compleGitate C:-CLN. .nali'nd aceste procenta+e o&servm c pn la vrsta +unioratului, elementul principal de progresie $l repre'int volumul. (ntre 4L-45 ani remarcm o cre,tere important a intensitii ,i compleGitii, care nu dep,esc $ns nivelul volumului. 9up 45 ani, nivelul celor trei componente se situea' la limitele lor superioare, urmnd ca, $n funcie de valoarea individual, capacitatea de adaptare la efort, precum ,i de perioada de pregtire $n care se afl +uctorul, s se sta&ileasc elementul principal de progresie. .stfel, $n perioada pregtitoare accentul va fi pus pe volum, $n perioada precompetiional * $n ordine * pe volum, intensitate ,i compleGitate, iar $n perioada competiional * $n ordine * pe intensitate, compleGitate ,i volum, intensitatea fiind aceea care determin $n ultima instan intrarea $n forma sportiv. Numrul concursurilor $ntr-un anumit ciclu #cotidian, sptmnal, lunar, anual, $ntr-o $ntreag carier% ,i cel al victoriilor, al $nfrngerilor sau egalitilor #acolo unde se estimea'% intr $n alctuirea unui clasament ce repre'int o $nsumare, o cantitate, inclus tot $n sfera acestei noiuni, interpretate din punct de vedere sportiv. O)videnaP * care constituie o premis real ,i indispensa&il a OplanificriiP, oriunde s-ar impune ca o regul reclamat de nevoia imperativ a eficienei, consemnea' acest inventar, care la rndul su OascundeP o imens cantitate de repetare pe care o&servaia ,i cercetarea ,tiinific o $nscrie $n mod

riguros. 9in datele noastre, cantitatea de repetare #volumul% a procedeelor tehnice este impresionant. Numrul lor de repetri $n tenisul actual este de mii de ori: serviciul, reverul, forhand-ul, &ac8hand-ul, smech-ul, voleul, slice-ul, scurta ,i lo&ul, eGecutate cu o mn ,i cu dou, trimise $n direcii diferite, cu o vite' variat $n lungul terenului, $n cros sau $n apropierea fileului. Volumul lor poate fi evideniat pe ciclu anual, pe ciclu sptmnal ,i pe fiecare lecie $n parte, la care se adaug ,i repetrile din antrenamentele care preced +ocul fiecrei 'ile din timpul turneului, socotind media lor $n economia concursurilor pe care le efectuea' pn la eliminare. )videna noastr arat c $ntr-o lecie de antrenament se eGecut 4::-C:: lovituri $n regimuri diferite de vite' ,i de plasare $n spaiul de +oc.

Modelul de selecie !ro&lema seleciei a fost ,i rmne una din direciile principale pentru fiecare ramur de sport. 1eali'area cu succes a seleciei la etapa contemporan contri&uie esenial la de'voltarea ramurii de sport respective ,i la cre,terea performanelor sportive. otodat, pentru o&inerea unor succese considera&ile pe arena mondial, $n ultimii ani de la sportivi se cere o pregtire intensiv ,i multianual, care necesit mari cheltuieli financiare. (n acest conteGt, putem meniona c soluionarea corect a pro&lemelor ce in de selecie va contri&ui esenial la diminuarea cheltuielilor financiare privind pregtirea multianual a sportivilor fr perspectiv, evitarea irosirii timpului de ctre sportivii $nceptori, a nereali'rii speranelor. 9at fiind faptul c selecia se face din populaia tnr, doritori de a practica o pro& sportiv, este necesar a eGclude momentele nefavora&ile, pentru ca ace,tia s nu piard interesul pentru activitile motrice. .ctualmente, selecia presupune aciuni ample cu caracter conceptual ,i organi'atoric de evaluare a diferitelor colectiviti de copii ,i tineri. .spectul organi'atoric al seleciei este constituit dintr-un ansam&lu de criterii ,i indicatori, ce formea' un model, cu care se operea' $n practic pentru descoperirea sportivilor talentai care pot face fa efortului, criteriile aplicate, structura ,i succesiunea aplicrii lor, procedeele de msurare ,i interpretare utili'ate, constituind un sistem integru. .nali'a tradiiilor de pregtire a tenismenilor permite s constatm c $n sistemul de selecie acionea' L tipuri de criterii: medico-sportive,

somatofi'iologice, &iochimice, psihologice ,i motrice #..Nicu, 4>>E%. ..9ragnea #4>>?% preci'ea' c elementele de structur ale modelelor de selecie sunt: indicii morfologici ai su&iecilor, indicii fi'iologici ,i &iochimici, indicii capacitii motrice, criteriile pedagogice ,i psihologice de selecie. !entru ilustrarea modului $n care este conceput componena somatic a modelului de selecie $n tenis, se recurge la urmtorii indicatori: $nlimea, greutatea, indicele de proporionalitate Kheldon #//A%, indicele de proporionalitate .drian /onescu #/.../.%, indicele de ro&ustee #/.A.%, anvergura, &ustul, perimetrul toracic normal #!. .N.%, diametrul &iacromial #9.@.% numrul la&ei piciorului #Nr.!/C%. oate aceste criterii de selecie acionea', cu o pondere diferit, $n raport cu etapele seleciei ,i sunt pre'entate $n a&.4, adaptate la +ocul de tenis de A.9."oise #C::C%. a&.4
TIPOLO I! "! #$%&TO' Statura &nver(ura reutate Somatic )orme dominante ale vite*ei O9)H)NK/VQQ 4,65 * 4,5L m 4,57 * 4,>: m 6L * 5: 8g 9e acceleraie, de deplasare lateral ,i de repetiie "em&rele inferioare ,i trunchi !lasament la minge ,i replasament $n 'ona K4 !o'iie, P9)H)NK/VP 4,57 * 4,>: m 4,>: * 4,>L m 65 * 57 8g 9e reacie ,i de eGecuie, de deplasare $nainte ,i acceleraie "em&rele superioare ,i trunchi 1eplasament 'ona KC !o'iie, OCR"@/N. /VP 4,55 * 4,>7 m 4,>E * 4,>> m 6> * 5L 8g Com&inate cu accent pe vite'a de reacie ,i de eGecuie "em&rele superioare, inferioare ,i trunchi !lasament la minge ,i replasament $n 'onele K4 * KC .ccent pe

Locali*area preponderent+ a forei Motrice "ominana coordon+rii Procedeele de

preparaie

Te,nic

Procedee de lovire a min(ii lateral Procedee de lovire a min(ii de sus )actori de eficien+ -".V.L.T.!.. )a*a de /oc fi0 1i momente componente )a*a de /oc alternativ+ 1i momente componente )a*a de /oc decisiv+ 1i momente componente

deplasare lateral ,i plasament la minge 9reapta, stnga, lo&ul Kerviciul 9irecie, vite'a, lungime )ficiena medie )ficiena maGim )ficiena maGim pe linia de fund a terenului /neGistena H.@. pe tot terenul de +oc Hoarte crescut Hoarte &un

deplasare $nainte ,i replasament $n 'ona KC Voleul Kerviciul, voleul smeciul 9irecie, vite'a, efect )ficiena maGim )ficiena medie )ficiena maGim $n 'ona fileului )ficiena medie H.@. pe tot terenul de +oc "edie @un

replasament

-ovirea mingii din lateral ,i de sus Kerviciul Variante de com&inare )ficiena maGim )ficiena maGim )ficiena maGim $n am&ele 'one a terenului )ficiena maGim H.@. pe tot terenul de +oc Hoarte crescut Hoarte &un

Tactic )a*a de /oc de trecere 1i momente componente %apacitate de anticipare 1i reacie %apacitate de refacere psi,ic+ !c,ili2ru afectiv

Psi,ic

.stfel, putem meniona c cunoa,terea de ctre antrenori a particularitilor metodice ale procesului de pregtire ,i concurs $n tenisul de cmp, la diverse etape de selecie a tenismenilor, va asigura optimi'area procesului de antrenament ,i o&inerea unor performane superioare. !e &a'a studierii ,i corelrii parametrilor celor mai &uni +uctori de tenis din strintate ,i din ara noastr #vi'nd $n special aspectele de natur morfologic, motric, tehnico-tactic ,i psihic%, diver,i speciali,ti din domeniu propun un &loc-model conceptual al marelui campion $n tenis, care poate fi pre'entat astfel:

T&L!NT

ST&'! "! S&N&T&T! P!')!%T6

TIP SOM&TI%7T&LI!, '!$T&T!, &NV!' $'&

%OM4&TIVIT&T!

4loc3model conceptual de selecie al performerului de valoare mondial+

%&P&%IT&T! MOT'I%6

P'! &TI'! PSI5OLO I%&

P'! 6TI'! T&%TI%6

P'! 6TI'! T!5NI%6

.nali'a re'ultatelor ce in de dinamica indicilor somatici ne permite totu,i s constatm c nu $n toate ca'urile +uctorii cu de'voltare morfologic superioar #A./vanisevici, @.@e8er, .)nguist, ".1osset, "./u+n$i, ..9$r'u, V.2nescu ,.a.% sunt mai &uni, fa de cei cu indici somatici inferiori #/.Nstase, ."uster, ...gassi, ".Chang, ".1ios, 1.Nadal, -.2ewit ,.a.%.

Moise . 3 &ntonescu ".- 2eoria tenisului modem, Vol. 4, )d. @ucuresti, C::C. Moise . - 2eoria tenisului modern, Vol. C, )d. @ucuresti, C::C. Se(+rceanu &. 3 2enis pentru copii, @ucure,ti, )d. Kport- urism, 4>5>.