Dreptul Familiei

Dfam1
Titlul I FAMILIA, DREPTUL FAMILIEI, STAREA CIVIL~
I. Familia [i dreptul familiei

I.1. Con eptul [i ara teri!ti ile familiei a) Pri"ire i!tori # a!upra familiei $n !o ietate Fenomen social, familia este o form` de rela]ii sociale dintre oameni lega]i \ntre ei prin c`s`torie sau rudenie. Din familie fac parte so]ii, p`rin]ii [i copiii, precum [i alte persoane \ntre care exist` rela]ii de rudenie; [i so]ii singuri (f`r` copii) formea ` o familie. b) Definirea on eptului de familie Definirea no]iunii de familie poate fi f`cut` din punct de !edere sociologic [i "uridic. #n sens sociologic, familia ca form` specific` de comunitate uman` desemnea ` grupul de persoane unite prin c`s`torie, filia]ie sau rudenie, care se caracteri ea ` prin comunitate de !ia]`, interese [i \ntra"utorare. #n cadrul rela]iilor de familie apar aspecte morale, psi$ologice, fi iologice [i economice \ntre cei care formea ` comunitatea de !ia]` [i interese. Familia \ncepe prin a fi format` din so]i. Familia tipic` este aceea format` din p`rin]i [i copii. Familia d` na[tere urm`toarelor raporturi% de c`s`torie &a a familiei; cele dintre so]i efectele c`s`toriei; cele dintre p`rin]i [i copii re ultatul raporturilor dintre so]i; cele dintre alte persoane care mai fac parte din familie. 'ociologii disting familia simpl` sau nuclear` format` din p`rin]i [i copiii lor nec`s`tori]i [i familia extins` sau larg` format` [i din alte persoane dec\t \n primul ca . #n sens juridic, familia desemnea ` grupul de persoane \ntre care exist` drepturi [i o&liga]ii care i !or`sc din c`s`torie, rudenie (inclusi! adop]ia), precum [i din alte raporturi asimilate rela]iilor de familie. #n acest \n]eles, familia este o realitate "uridic` prin reglementarea ei de c`tre lege. (o]iunea sociologic` [i cea "uridic` de familie, de regul`, coincid, se suprapun. '\nt \ns` [i situa]ii c\nd aceast` coresponden]` nu exist`, sau \n unele ca uri raporturile "uridice de familie exist` \n afara familiei considerat` din punct de !edere sociologic. c) Fun %iile [i rolul familiei $n !o ietate 1) Fun %ia de pro reere &reprodu erea popula%iei, perpetuarea !pe iei umane' )ceast` func]ie asigur` reproducerea popula]iei, deoarece f`r` perpetuarea speciei umane societatea este de neconceput. Despre func]ia &iologic` a familiei s*a spus c` familia este o realitate &iologic` prin uniunea dintre &`r&at [i femeie [i prin procrea]ie. +opiii constituie, \n familie, un factor de coe iune, de ec$ili&ru moral [i "uridic, de &ucurie [i de \ncredere \n !iitor; !iitorul na]iunii. Func]ia &iologic` poate fi influen]at`, \ntr*o oarecare m`sur`, de societate, depin \nd de structura economic` a societ`]ii, a diferitelor organisme sociale [i de politic` de stimulare a natalit`]ii sau de fr\nare
Dfam, a sporului popula]iei. 'pri"inirea [i stimularea cre[terii natalit`]ii se reali ea ` \n &un` m`sur` prin mi"loace "uridice. 2) Fun %ia e onomi # Func]ia economic` a familiei \[i g`se[te expresia \n ducerea \n comun a gospod`riei casnice [i comunitatea de &unuri a so]ilor, precum [i \n a"utorul acordat mem&rilor ei afla]i \n ne!oie din cau a incapacit`]ii de a munci. Func]ia economic` a familiei se exprim` [i \n caracterul de unitate de produc]ie pe care*l are aceasta (de exemplu familia din mediul rural, familia me[te[ugarilor, a \ntreprin `torilor economici). 3) Fun %ia edu ati"# Familia a a!ut dintotdeauna un rol important \n educa]ia copiilor. -duca]ia \n familie are ca scop formarea unui om cu o de !oltare multilateral` [i armonioas`. .`rin]ii s\nt datori s` creasc` copilul, \ngri"ind de s`n`tatea [i de !oltarea lui fi ic`, de educarea, \n!`]`tura [i preg`tirea profesional` a acestuia, potri!it \nsu[irilor lui, spre a*l face folositor colecti!it`]ii (art. 1/1 al. , +odul familiei). Func]ia educati!` a familiei a suferit sc$im&`ri determinate de e!olu]ia societ`]ii. -xist` o unitate \ntre educa]ia \n familie [i educa]ia \n societate. 'tatul edictea ` norme "uridice [i sta&ile[te atri&u]ii anumitor organe de stat, \n !ederea asigur`rii desf`[ur`rii corespun `toare a procesului educati! \n familie. I.2. Dreptul familiei ( defini%ie [i prin ipii Dreptul familiei repre int` totalitatea normelor "uridice care reglementea ` raporturile personale [i patrimoniale ce i !or`sc din c`s`torie, rudenie, adop]ie [i raporturi asimilate de lege, su& anumite aspecte, cu raporturile de familie, \n scopul ocrotirii [i \nt`ririi familiei. Obiectul dreptului familiei 0&iectul de reglementare al normelor dreptului familiei \l formea ` raporturile de familie% a) Raporturile de c`s`torie Familia are la &a ` c`s`toria li&er consim]it` \ntre so]i (art. 11 pct. 1 +onstitu]ie [i art. 1 al. , +odul familiei). (ormele dreptului familiei reglementea ` o serie de pro&leme referitoare la c`s`torie% \nc$eierea c`s`toriei, desfiin]area [i desfacerea acesteia, raporturile personale [i patrimoniale dintre so]i; &) Raporturile care rezult` din rudenie .rin rudenie se \n]elege leg`tura dintre mai multe persoane care co&oar` unele din altele sau care au un ascendent comun. #n primul ca rudenia este \n linie direct`, iar \n al doilea \n linie colateral`. c) Raporturile care rezult` din adop]ie efectele adop]iei difer`; d) Unele raporturi care s\nt asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie )par]in dreptului familiei% rela]ii re ult\nd din luarea spre cre[tere a unui copil, f`r` perfectarea adop]iei; raporturi dintre so]i [i copiii celuilalt so]; unele rela]ii \ntre fo[tii so]i [.a. a) Dreptul familiei ( ramur# autonom# $n !i!temul dreptului rom)n #n sistemul nostru de drept, dreptul familiei a fost precedat de o serie de acte normati!e care, \n succesiunea lor, au marcat desprinderea dreptului familiei din dreptul ci!il. #nceputul acestei de !olt`ri \l constituie +onstitu]ia din 12 aprilie 1314, care cuprinde pre!ederi [i \n domeniul rela]iilor de familie; art. 1/5 dispunea expres
Dfam2 re!i uirea codurilor [i, \n general, a legilor, pentru punerea lor \n concordan]` cu +onstitu]ia, preci \nd c` de la intrarea sa \n !igoare s\nt a&rogate toate dispo i]iile +odului ci!il potri!nice principiului egalit`]ii \ntre &`r&at [i femeie fa]` de copiii lor. #nlocuirea !ec$ilor texte incompati&ile cu principiul egalit`]ii copiilor din afara c`s`toriei cu cei din c`s`torie [i cu principiul ocrotirii copiilor minori s*a reali at prin acte normati!e de sine st`t`toare (Decretul nr. 12/.1313, Decretul nr. 12161351). +onstitu]ia din 135, cuprinde pre!ederi interes\nd rela]ii de familie [i a dat posi&ilitatea consacr`rii dreptului familiei ca ramur` de sine st`t`toare prin adoptarea [i punerea \n aplicare a +odului familiei. )cesta se completea ` cu o serie de acte normati!e. +onstitu]ia din 1375, cu modific`rile ulterioare, a a!ut dispo i]ii [i de dreptul familiei. 8i +onstitu]ia din 1331 cuprinde dispo i]ii interes\nd dreptul familiei. b) I*"oarele dreptului familiei 1) Con!titu%ia Rom+niei Din pre!ederile +onstitu]iei re ult` c` familia, ca celul` de &a ` a societ`]ii, este o institu]ie care se &ucur` de protec]ie constitu]ional`. 9ai multe constitu]ii ale statelor europene au pre!` ut protec]ia familiei ca un o&iecti! important al ordinii constitu]ionale. 2) Codul familiei :ela]iile de familie desemnea ` raporturile "uridice care i !or`sc din c`s`torie, rudenie, adop]ie, precum [i cele asimilate rela]iilor de familie (raporturile "uridice de familie). +odul familiei se refer` [i la familia restr\ns`, format` numai din so]i sau din ace[tia [i copii. 3) Codul i"il .otri!it legisla]iei ci!ile, cercul mo[tenitorilor legali este foarte mare, cuprin \nd pe descenden]i [i ascenden]i, rudele \n linie colateral` p\n` la gradul ;< inclusi! [i so]ul supra!ie]uitor. 4) Alte i*"oare Familia formea ` o&iect de reglementare \n domeniul de aplicare a unor legi speciale% =egea nr. 11161337, modificat` [i completat` prin 0.>.?. nr. 1/6133@ din aceea[i familie fac parte so]ii, copiii lor mionori [i ma"ori, precum [i p`rin]ii so]ilor care locuiesc [i gospod`resc \mpreun`; =egea fondului funciar nr. 1461331 art. 4 al.ult. prin familie se \n]eleg so]ii [i copiii nec`s`tori]i, dac` gospod`resc \mpreun` cu p`rin]ii lor; =egea nr. 7@61335 pri!ind a"utorul social desemnea `, de asemenea, familia. c) Le,#tura dreptului familiei u alte ramuri ale dreptului :aporturile "uridice cuprind caracteristici proprii multor ramuri de drept. Diferitele ramuri de drept nu se exclud reciproc, ci se aplic` separat sau concomitent, potri!it cu materia reglementat`. -ste pro&lema corela]iei ramurilor de drept. Deci [i dreptul familiei pre int` o leg`tur` cu celelalte ramuri de drept. 1) =eg`tura cu dreptul constitu]ional <e i la i !oare ,) =eg`tura cu dreptul administrati! AAA 2) =eg`tura cu dreptul ci!il <e i la i !oare 1) =eg`tura cu dreptul procesual ci!il [i dreptul procesual penal AAA 5) =eg`tura cu dreptul muncii .rincipiul egalit`]ii \n drepturi dintre femeie [i &`r&at
Dfam1 7) =eg`tura cu dreptul penal pre!ede infrac]iuni pri!ind% a&andonul de familie, rela]iile de familie cuprind \n condi]iile incriminate de +odul penal pe to]i cei \ntre care exist` o&liga]ia legal` de \ntre]inere (art. 2/5). d) Prin ipiile fundamentale ale dreptului familiei )"ut` la darea solu]iei \n acele materii \n care legisla]ia nu este suficient de explicit` sau nu con]ine nici o reglementare [i la determinarea m`surii \n care dreptul familiei se completea ` cu legisla]ia ci!il`. 1) Prin ipiul li-ert#%ii on!im%#m$ntului la $n .eierea #!#toriei )rt. 1 al. 2 +odul familiei pre!ede c` familia are la &a ` c`s`toria li&er consim]it` \ntre so]i (art. 11 al. 1 +onstitu]ie). 0amenii tre&uie s` se \ndrepte spre c`s`torie numai datorit` afec]iunii [i \nclina]iei lor reciproce. )rt. 11 pct. , +onstitu]ie pre!ede% c`s`toria religioas` se \nc$eie dup` \nc$eierea c`s`toriei ci!ile. 2) Prin ipiul e,alit#%ii $n drepturi a !o%ilor )cest principiu dep`[e[te limitele rela]iilor de familie, aplic\ndu*se \ntregului domeniu de rela]ii sociale, respecti! egalitatea \n drepturi dintre &`r&at [i femeie. +odul familiei se refer` expres la egalitatea femeii cu &`r&atul (art. 1 al. 1, art. ,5, art. 3@ al. 1), astfel rela]iile personale [i patrimoniale dintre so]i [i cele dintre p`rin]i [i copii s\nt reglementate \n lumina acestui principiu. 8i +onstitu]ia (art. 11 pct. 1) pre!ede c` familia se \ntemeia ` pe egalitatea so]ilor. 3) Prin ipiul mono,amiei +odul familiei (art. 7) inter ice c`s`toria &`r&atului c`s`torit sau femeii c`s`torite. 9onogamia este o consecin]` fireasc` a dragostei, ca fundament al c`s`toriei. 4) Prin ipiul o rotirii familiei de #tre !tat 'tatul ocrote[te c`s`toria [i familia. )rt. 1 pct. 1 +odul familiei pre!ede c` statul spri"in` de !oltarea [i consolidarea familiei, prin m`suri economice [i sociale. .entru a asigura sta&ilitatea familiei, +odul familiei reglementea ` riguros condi]iile de fond [i cele de form` ale c`s`toriei, drepturile [i o&liga]iile personale [i patrimoniale ale so]ilor, precum [i desfacerea acesteia prin di!or]. .rin +onstitu]ie (art. 11 pct. ,) pre!ede c` prin lege se reglementea ` condi]iile de \nc$eiere, de desfacere [i de nulitate a c`s`toriei. 0 importan]` deose&it` \n ocrotirea familiei au dispo i]iile +odului familiei pri!itoare la drepturile [i \ndatoririle p`rin]ilor fa]` de copiii lor minori. 5) Prin ipiul o rotirii intere!elor mamei [i opilului +onform art. 1 al. , +odul familiei, se reali ea ` \n cadrul m`surilor dispuse de +odul familiei [i prin alte norme "uridice. .rin B.?. nr. 1/261332 s*a \nfiin]at +omitetul (a]ional pentru .rotec]ia +opilului, ca organ gu!ernamental. 6) Prin ipiul e/er it#rii drepturilor [i al $ndeplinirii $ndatoririlor p#rinte[ti $n intere!ul opiilor +onform art. 1 al. 1 [i art. 3@ al.ult. +odul familiei, copii din afara c`s`toriei s\nt egali \n fa]a legii cu cei din c`s`torie (art. 11 pct. 2 +onstitu]ie). 7) Prin ipiul potri"it #ruia mem-rii familiei !$nt datori !#0 [i a orde unul altuia !pri1in moral [i material )rt. , +odul familiei.
Dfam5
II. Dreptul familiei [i !tarea i"il#

II.1. 2o%iunea de !tare i"il# [i importan%a ei pentru !tatutul per!oanei
a) 2o%iune Starea civil` este starea "uridic` a persoanei, ce exprim` calitatea sa de su&iect de drept [i este determinat` de apartenen]a acesteia la o anumit` uniune familial` sau con"ugal`. -a indi!iduali ea ` persoana \n raport cu restul persoanelor, c\t [i \ntr*o comunitate familial`. b) Importan%a !t#rii i"ile pentru !tatutul per!oanei <ia]a "uridic`, \n general, este imposi&il s` se desf`[oare f`r` existen]a unei modalit`]i de a diferen]ia fiecare persoan` de celelalte, f`r` posi&ilitatea indi!iduali `rii persoanei fi ice. -lementele de indi!iduali are a unei persoane s\nt considerate ca atri&ute ale persoanei [i se refer` la numele, domiciliul [i starea "uridic` a persoanei. Starea juridic` sau statutul persoanei constituie acele calit`]i (elemente) de care legea leag` producerea unor efecte "uridice [i care sta&ilesc identitatea "uridic` a persoanei. )ceasta poate fi pri!it` din mai multe puncte de !edere% a) \n raport cu rela]iile persoanei fi ice fa]` de societate, starea "uridic` a acesteia exprim` statutul sù \n func]ie de calitatea de cet`]ean al statului sau de strìn; &) din punct de !edere al situa]iei strict personale, starea "uridic` reflect` statutul persoanei su& aspectul capacit`]ii sale; capacitatea ci!il` \nsumea ` dou` componente% capacitatea de folosin]` capacitatea de a a!ea drepturi [i o&liga]ii (a[terea atri&uie de drept persoanei capacitate de folosin]`% \nregistrarea \n registrele de stare ci!il` pentru na[teri sta&ile[te data exact` de la care persoana \[i poate exercita capacitatea de folosin]`. capacitatea de exerci]iu posi&ilitatea de exercitare a drepturilor [i o&liga]iilor, \nc$eind personal [i f`r` ocrotitor acte "uridice. #n raport de data na[terii se sta&ile[te [i capacitatea de exerci]iu, care este deplin` la \mplinirea !\rstei de 14 ani sau c\nd printr*o c`s`torie !ala&il`, \nc$eiat` \nainte de aceast` dat`, a do&\ndit depline capacit`]i de exerci]iu. #ntre 1114 ani, minorul are o capacitate de exerci]iu restr\ns`. #nregistrarea decesului marc$ea ` sf\r[itul capacit`]ii "uridice (de folosin]` [i de exerci]iu) a unei persoane fi ice. +a efect al acestui fapt iau na[tere numeroase raporturi "uridice% se transmite succesiunea patrimoniului persoanei fi ice decedate asupra uneia sau mai multor persoane \n !ia]`; se desc$ide pro&lema tutelei pentru e!entualii copii minori; se desface c`s`toria etc. =a data \nregistr`rii c`s`toriei, \ntre so]i iau na[tere raporturi patrimoniale. c) \n raport de rela]iile fa]` de familia din care face parte, starea "uridic` a persoanei exprim` statutul sù \n func]ie de rela]iile de filia]ie, rudenie sau afinitate. )stfel, apar o serie de calit`]i (atri&ute) ale persoanei fi ice de care depinde na[terea sau stingerea unor drepturi [i o&liga]ii, care
Dfam7 preci ea ` \nceputul personalit`]ii "uridice (na[terea) [i rela]iile de familie ale persoanei. )tri&utele persoanei s\nt e!iden]iate prin producerea unor acte sau fapte "uridice, \n care sens distingem% acte (c`s`toria, di!or]ul, adop]ia etc.) care preci ea ` po i]ia persoanei fi ice \n raporturile cu ceilal]i mem&ri ai comunit`]ii familiale; fapte (na[terea [i moartea) care preci ea ` \nceputul [i sf\r[itul capacit`]ii "uridice a unei persoane. II.2. a) AAA b) Le,ea nr3 44564557 pri"ind a tele de !tare i"il# Actul de stare civil` repre int` instrumentul pro&ator prin care se face do!ada st`rii ci!ile. -ste un act autentic ce consemnea ` e!enimentele de stare ci!il`, care pot caracteri a o persoan` (na[terea, decesul, c`s`toria). +onform art. 12 din =egea nr. 11361337, starea ci!il` se do!ede[te cu actele \ntocmite \n registrele de stare ci!il`, precum [i cu certificatele de stare ci!il` eli&erate pe &a a acestora. Deci actele de stare ci!il` s\nt do!e i autentice care confirm` producerea unor e!enimente de stare ci!il` [i care reflect` starea ci!il` a unei persoane pri!ind po i]ia sa \ntr*o anumit` comunitate familial`. )ctele de stare ci!il` cuprind \n con]inutul lor urm`toarele elemente% cel care indi!iduali ea ` po i]ia persoanei fi ice ca su&iect de drepturi \n raport de e!enimentul de stare ci!il` ce se produce \n !ia]a acesteia; actul care preci ea ` po i]ia "uridic` a persoanei fi ice \n familie, pri!ind regulile de filia]ie. Actul de stare civil` este \nscrisul care se \ntocme[te \n registrul de stare ci!il`, de c`tre ofi]erul de stare ci!il`, semnat de c`tre acesta [i declarant. '\nt trei categorii de acte de stare ci!il`% de na[tere, de c`s`torie [i de deces. )ceste acte de stare ci!il` se \ntocmesc \n registre de stare ci!il`, \n dou` exemplare, am&ele originale, [i se completea ` manual, cu cerneal` special` de culoare neagr`, conform art. , din =egea nr. 11361337. +onform =egii nr. 11361337, actele de stare ci!il` se \ntocmesc \n interesul statului [i al persoanei [i ser!esc la cunoa[terea num`rului [i structurii popula]iei, a situa]iei demografice, la ap`rarea drepturilor [i li&ert`]ilor fundamentale ale cet`]enilor. II.3. Atri-u%iile de !tare i"il# ale or,anelor admini!tra%iei pu-li e lo ale Cadrul le,al de re,lementare a !t#rii i"ile Pri"ire i!tori #
a) Admini!tra%ia pu-li # [i a tele de !tare i"il# )tri&u]iile de stare ci!il` se \ndeplinesc de c`tre consiliile "ude]ene [i de c`tre autorit`]ile administra]iei pu&lice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Cucure[ti, ora[elor [i comunelor prin ofi]erii de stare ci!il`, care s\nt% primarii municipiilor, sectoarelor, ora[elor, [i comunelor; [efii misiunilor diplomatice [i ai oficiilor consulare de carier` ale :omDniei; comandan]ii de na!e [i aerona!e.
Dfam@ )ce[tia pot delega exercitarea atri&u]iilor de ofi]er de stare ci!il` !iceprimarului, secretarului sau altor func]ionari din aparatul propriu, respecti! unuia dintre agen]ii diplomatici sau func]ionarii consulari. 0fi]erul de stare ci!il` nu poate \ntocmi acte de stare ci!il` c\nd este parte sau declarant, ca \n care !a delega o alt` persoan`. +ompeten]a ofi]erului de stare ci!il` este material` [i teritorial`. )ce[tia \[i exercit` atri&u]iile numai \n limita unit`]ii administrati!* teritoriale determinat` de lege. 0fi]erii de stare ci!il` s\nt o&liga]i s` \ntocmeasc` actele de stare ci!il` pentru cet`]enii romEni sau pentru persoanele f`r` cet`]enie [i \nregistrea `, la cerere, actele sau faptele de stare ci!il` ale cet`]enilor strìni care au domiciliul sau se afl` temporar pe teritoriul :omEniei, \n acelea[i condi]ii ca [i pentru cet`]enii romEni. D).= [i 9inisterul de interne, prin Direc]ia de e!iden]` a popula]iei, \ndrum` [i controlea `, \n condi]iile legii, autorit`]ile administra]iei pu&lice locale \n domeniul st`rii ci!ile. Direc]ia de e!iden]a popula]iei asigur` tip`rirea certificatelor de stare ci!il` [i a extraselor pentru transmiterea de men]iuni \n strìn`tate. .e acestea se !a imprima tenta de culoare corespun `toare, a!\nd la mi"loc stema :omEniei. +onform 9etodologiei pentru aplicarea unitar` a dispo i]iilor =egii nr. 11361337, prefec]ii, prin aparatul te$nic de specialitate, !erific` legalitatea actelor adoptate de consiliul "ude]ean [i de ofi]erii de stare ci!il` \n reali area atri&u]iilor conferite de pre!ederile =egii nr. 11361337 [i apro&` comunicarea datelor \nscrise \n actele de stare ci!il`, \n ca uri temeinic "ustificate, la cererea autorit`]ilor pu&lice, altele dec\t cele cu atri&u]ii legale \n materie. .re[edin]ii consiliilor "ude]ene [i primarul general al municipiului Cucure[ti, secretarii consiliilor "ude]ene [i secretarul general al municipiului Cucure[ti organi ea `, prin ser!icii de specialitate, \ndrumarea [i controlul acti!it`]ii de stare ci!il` desf`[urat` de autorit`]ile administra]ei pu&lice locale. .rim`riile municipale, ale sectoarelor municipiului Cucure[ti, or`[ene[ti [i comunale, prin ser!iciile de specialitate sau prin ofi]erii de stare ci!il`, \ndeplinesc urm`toarele atri&u]ii de stare ci!il`% \ntocmesc la cerere sau din oficiu acte de na[tere, de c`s`torie [i de deces [i eli&erea ` certificate do!editoare; \nscriu men]iuni pe marginea actelor de stare ci!il` aflate \n p`strare [i transmit comunic`ri de men]iuni pentru \nscriere \n registre, exemplarul ; sau ;;, dup` ca ; eli&erea ` extrase de pe actele de stare ci!il`, precum [i do!e i pri!ind \ntregistrarea unui act de stare ci!il`, la cererea persoanelor fi ice; transmit forma]iunilor de e!iden]` a popula]iei, p\n` la 5 ale lunii urm`toare, comunic`rile nominale pentru n`scu]ii !ii, cet`]eni romEni, actele de identitate ale persoanelor decedate etc.; \ntocmesc &uletine statistice de na[tere, de c`s`torie [i de deces conform +omisiei (a]ionale pentru 'tatistic`; atri&uie codul numeric personal, pe &a a listelor de coduri precalculate, pe care le ar$i!ea ` [i le p`strea ` \n condi]ii depline de securitate; propun anual necesarul de registre, certificate de stare ci!il`, formulare, imprimate auxiliare [i cerneal` special`, pentru anul urm`tor [i \l comunic` ser!iciului de specialitate din cadrul consiliului "ude]ean etc 'er!iciile "ude]ene de e!iden]a popula]iei au atri&u]ii de \ndrumare [i control a acti!it`]ii de stare ci!il`.
Dfam4 Forma]iunile teritoriale de e!iden]` a popula]iei au, de asemenea, atri&u]ii de control pe linie de stare ci!il`. b) Atri-u%iile de !tare i"il# ale a,en%ilor diplomati i [i on!ulari 9isiunile diplomatice [i oficiile consulare de carier` ale :omEniei \nregistrea ` actele [i faptele de stare ci!il` pri!ind cet`]enii romEni, produse \n strìn`tate, \n condi]iile pre!` ute de =egea nr. 11361337 [i 9etodologia de aplicare a =egii nr. 11361337, [i eli&erea ` certificate de stare ci!il`. II.4. 8pera%iuni le,ale pentru !ta-ilirea !t#rii i"ile a per!oanei
a) 9nto mirea a telor de !tare i"il# #nregistrarea actelor [i faptelor de stare ci!il` [i \nscrierea men]iunilor se fac la cerere, pe &a a declara]iei persoanei o&ligate la aceasta, sau din oficiu, conform legii. (umele de familie [i prenumele se \nscriu a[a cum re ult` din actele de identitate, din certificatele de stare ci!il` [i din alte \nscrisuri pre entate de declarant sau primite de la autorit`]ile pre!` ute de lege. #ntocmirea actelor sau faptelor de stare ci!il`, precum [i \nscrierea men]iunilor, se fac \n lim&a romEn`, folosindu*se alfa&etul latin. 0fi]erul de stare ci!il` este o&ligat s` !erifice realitatea con]inutului declara]iei [i concordan]a acesteia cu actele de identitate, certificatele de stare ci!il` sau celelalte \nscrisuri pre entate de declarant. )ctul de stare ci!il`, \ntocmit \n temeiul declara]iei, se semnea ` de ofi]erul de stare ci!il` [i de declarant. +\nd declarantul nu poate semna, ofi]erul de stare ci!il` men]ionea ` aceasta pe act [i \l semnea `. -ste inter is s` se fac` [ters`turi, r` `turi, prescurt`ri [i adùgiri \n actele de stare ci!il`. )ctele de stare ci!il` \ntocmite de o persoan` care a exercitat \n mod pu&lic atri&u]iile de ofi]er de stare ci!il`, conform legii, s\nt !ala&ile, c$ir dac` acea persoan` nu a!ea aceast` calitate. Dac` na[terea sau decesul au loc \n tren, pe o na!` sau aerona!` ori alt mi"loc de transport \n timpul c`l`toriei pe teritoriul :omEniei, \ntocmirea actului de stare ci!il` se !a face de autoritatea administra]iei pu&lice locale a locului de co&or\re sau de de&arcare. Dac` na[terea, c`s`toria sau decesul au lor pe o na!`, \n timpul unei c`l`torii \n afara apelor teritoriale romEne, e!enimentul se \nregistrea ` \n "urnalul de &ord de c`tre comandantul na!ei. Dac` na[terea sau decesul au loc pe o aerona!`, \n acelea[i condi]ii anterioare, e!enimentul se \nregistrea ` \n carnetul de drum de c`tre comandantul aerona!ei. #nregistr`rile f`cute \n "urnalul de &ord sau \n carnetul de drum tre&uie s` cuprind` toate datele necesare \ntocmirii actului de stare ci!il`, precum [i semn`turile pre!` ute de lege, ele f`c\nd do!ada e!enimentului p\n` la \ntocmirea actului \n condi]iile al. 7 din =egea nr. 11361337. +omandantul na!ei sau aerona!ei eli&erea ` o do!ad` pri!ind \nregistr`rile f`cute, iar la sosirea \n ]ar` \naintea ` prin c`pit`nia portului, respecti! comandantul aeroportului, un extras de pe "urnalul de &ord sau carnetul de drum, la autoritatea administra]iei pu&lice locale a sectorului 1 al municipiului Cucure[ti, care !a \ntocmi actul de stare ci!il`. #n ca de mo&ili are, r` &oi, participare la misiuni de men]inere a p`cii, \n scop umanitar, 9)( desemnea ` cadrele militare care \nregistrea ` actele [i faptele de stare ci!il` ale militarilor [i personalului ci!il [i le comunic` autorit`]ilor administra]iei pu&lice competente.
Dfam3 Dac` oficiul de stare ci!il` refu ` s` \ntocmeasc` un act sau s` \nscrie o men]iune ce intr` \n atri&u]iile sale, persoana nemul]umit` poate sesi a "udec`toria \n ra a c`reia domicilia `. .e &a a actelor de stare ci!il` se eli&erea ` certificate de na[tere [i de c`s`torie titularilor sau repre entan]ilor legali ai acestora, iar certificatele de deces mem&rilor familiei sau altor persoane \ndrept`]ite. #n certificatele de stare ci!il` nu !or fi preluate titlurile de no&le]e, c$iar dac` au fost \nscrise \n unele acte de stare ci!il`. Dac` certificatul de stare ci!il` nu a fost eli&erat la data \ntocmirii actului, eli&erarea acestuia se face la cererea scris` a persoanei \ndrept`]ite, care se depune la autoritatea administra]iei pu&lice locale care are \n p`strare registrul de stare ci!il` sau a domiciliului sau a re[edin]ei peti]ionarului. b) Men%iuni pe a tele de !tare i"il# #n actele de na[tere [i, c\nd e ca ul, \n cele de c`s`torie sau de deces, se \nscriu men]iuni cu pri!ire la modific`rile inter!enite \n starea ci!il` a persoanei, \n urm`toarele ca uri% sta&ilirea filia]iei prin recunoa[tere sau $ot`r\re "udec`toreasc` definiti!` [i ire!oca&il` [i \ncu!iin]area purt`rii numelui; contestarea recunoa[terii sau t`g`duirea paternit`]ii; c`s`torie, desfacerea, \ncetarea sau anularea c`s`toriei; adop]ie, desfacerea, \ncetarea sau anularea adop]iei; pierderea sau do&\ndirea cet`]eniei romEne; sc$im&area numelui; deces; rectificare, completare sau anulare a actelor de stare ci!il` ori a men]iunilor \nscrise pe ele; sc$im&area sexului, dup` r`m\nerea definiti!` [i ire!oca&il` a $ot`r\rii "udec`tore[ti, la cererea celui interesat, pe &a a actului de recunoa[tere \ntocmit conform legii sau $ot`r\rii "udec`tore[ti definiti!e [i ire!oca&il`. #n ca ul sta&ilirii filia]iei, men]iunile se fac pe actul de na[tere [i, dup` ca , de c`s`torie sau deces. #n ca ul adop]iei cu efecte restr\nse se face pe actul de na[tere al celui adoptat, iar dac` este ca ul, pe cel de c`s`torie. #n ca ul anul`rii sau desfacerii adop]iei se \nscrie prin men]iune pe actul de na[tere ini]ial sau \n cel \ntocmit \n urma adop]iei, ori pe cel de c`s`torie. #ncetarea c`s`toriei prin deces sau prin declararea "udec`toreasc` a mor]ii unuia dintre so]i, anularea sau desfacerea c`s`toriei se \nscriu prin men]iune pe actul de c`s`torie [i pe cele de na[tere ale fo[tilor so]i. 9en]iunea se \nscrie din oficiu, pe &a a comunic`rii primite de la ofi]erul st`rii ci!ile care a \ntocmit actul de deces, a $ot`r\rii "udec`tore[ti definiti!e [i ire!oca&ile, ori la cererea persoanei interesate. 9en]iunile pri!ind sc$im&area numelui se \nscriu pe actele de stare ci!il`. 9en]iunile pri!ind acordarea sau pierderea cet`]eniei romEne se \nscriu pe actul de na[tere [i pe cel de c`s`torie. =a cerere, se pot eli&era (art. 11 din =egea nr. 11361337) certificate de stare ci!il` cu men]iunile \nscrise; certificatele de stare ci!il` eli&erate anterior se retrag [i se anulea `. c) Re on!tituirea $n $nto mirea ulterioar# a a telor de !tare i"il# :econstituirea actelor de stare ci!il` se face la cerere, dac`% a) :egistrele de stare ci!il` au fost pierdute sau distruse, \n totalitate sau \n parte.
Dfam1/ &) )ctul de stare ci!il` a fost \ntocmit \n strìn`tate [i nu poate fi procurat certificatul sau extrasul de pe acest act. #ntocmirea ulterioar` a actelor de stare ci!il` se poate cere dac` \ntocmirea actului de stare ci!il` a fost omis`, de[i au fost depuse actele necesare sau de[i a fost luat consim]`m\ntul so]ilor de ofi]erul de stare ci!il`. +ererea de reconstituire sau de \ntocmire ulterioar` a unui act de stare ci!il`, \nso]it` de actele do!editoare, se depune la autoritatea administra]iei pu&lice locale competent` sau a locului de domiciliu al persoanei interesate. +ererea se solu]ionea ` \n termen de 2/ ile prin dispo i]ie a primarului, care se comunic` solicitantului \n termen de 1/ ile de la emitere. Dispo i]ia poate fi contestat` la instan]a "udec`toreasc` \n a c`rei ra ` teritorial` \[i are sediul autoritatea emitent`. d) Anularea, modifi area, re tifi area !au ompletarea a telor de !tare i"il# [i a men%iunilor 'e pot face numai \n temeiul unei $ot`r\ri "udec`tore[ti definiti!e [i ire!oca&ile. 'esi area instan]ei "udec`tore[ti se face de c`tre persoana interesat`, de c`tre autoritatea administra]iei pu&lice locale, de c`tre consiliul "ude]ean sau de parc$et. +ererea se solu]ionea ` de "udec`toria \n a c`rei ra ` teritorial` se afl` domiciliul sau sediul acestora, pe &a a cercet`rilor efectuate de poli]ie [i a conclu iilor procurorului. )ctele de stare ci!il` reconstituite nu pot fi rectificate sau completate. )nularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare ci!il` [i a men]iunilor \nscrise pe acestea se \nscriu numai prin men]iune pe actul de stare ci!il` corespun `tor. II.5. Per!oanele are fa de lara%ii $n "ederea $nto mirii a telor de !tare i"il#
a) De lara%ia pentru $nto mirea a tului de na[tere Declara]ia na[terii se face \n termen de 15 ile pentru copilul n`scut !iu [i \n termen de 2 ile pentru copilul n`scut mort. Fermenele se socotesc de la data na[terii. Dac` copilul n`scut !iu a decedat \nlùntrul temenului de 15 ile, declararea na[terii se face \n termen de ,1 ore de la data decesului. .entru copilul n`scut mort se \ntocme[te numai actul de na[tere. )u o&liga]ia de a face declara]ia de na[tere oricare dintre p`rin]i, iar dac` ace[tia nu pot, o&liga]ia declar`rii re!ine medicului, persoanelor care au fost de fa]` la na[tere sau personalului din unitatea \n care a a!ut loc na[terea, rudelor sau !ecinilor care au luat cuno[tin]` despre na[terea unui copil. Dac` declara]ia a fost f`cut` dup` expirarea termenului, dar \nlùntrul termenului de un an de la na[tere, \ntocmirea actului de na[tere se face cu apro&area primarului sau a celor competen]i. Dac` declara]ia a fost f`cut` dup` trecerea unui an de la data na[terii, \ntocmirea actului se face \n &a a $ot`r\rii "udec`tore[ti definiti!e [i ire!oca&ile. )c]iunea se introduce la "udec`toria \n a c`rei ra ` teritorial` are domiciliul persoana interesat` sau unde are sediul institu]ia de ocrotire a copilului. .entru solu]ionare, instan]a solicit` poli]iei !erific`ri pentru sta&ilirea identit`]ii, precum [i a!i ul medicului legist cu pri!ire la !\rsta [i sexul persoanei al c`rei act de na[tere se cere a fi \ntocmit. Gudecarea cau ei se face cu participarea procurorului.
Dfam11 ;dentic se procedea ` [i \n ca ul \n care na[terea unui cet`]ean romEn s*a produs \n strìn`tate, iar declara]ia de na[tere se face \n ] ar`. #ntocmirea actului de na[tere al copilului g`sit se face \n termen de 2/ ile de la data g`sirii copilului, la autoritatea administra]iei pu&lice locale \n ra a administrati!*teritorial` \n care a fost g`sit, pe &a a procesului*!er&al \ntocmit de poli]ie, de medic [i de repre entantul autorit`]ii administra]iei pu&lice locale, c`ruia \i re!ine [i o&liga]ia de a face declara]ia de \nregistrare a na[terii. .ersoana care a g`sit copilul este o&ligat` s` anun]e poli]ia \n termen de ,1 ore [i s` pre inte copilul cu toate o&iectele [i \nscrisurile aflate asupra lui. .rocesul* !er&al tre&uie s` con]in` data, locul [i \mpre"ur`rile \n care a fost g`sit copilul, sexul, data presupus` a na[terii (an, lun`, i) sta&ilit` de medic, de institu]ia sau de persoana c`reia i*a fost \ncredin]at copilul. :epre entantul autorit`]ii administra]iei pu&lice locale !a lua m`suri de ocrotire a minorului conform legii. .ri!ind copilul a&andonat de c`tre mam` \n spital, conduc`torul unit`]ii sanitare are o&liga]ia s` sesi e e poli]ia \n termen de ,1 ore de la constatarea acestui fapt. Dac` \n termen de 2/ ile nu a fost sta&ilit` identitatea mamei, \ntocmirea actului de na[tere se !a face pe &a a certificatului medical constatator al na[terii [i a procesului* !er&al \nc$eiat de poli]ie, de conduc`torul unit`]ii sanitare [i de repre entantul autorit`]ii administra]iei pu&lice locale care are [i o&liga]ia de a face declara]ia de \nregistrare a na[terii. #n ca urile c\nd nu se cunosc numele de familie [i prenumele copilului, acestea se sta&ilesc prin dispo i]ie de c`tre primarul localit`]ii unde se \nregistrea ` na[terea. b) 9nto mirea a tului de #!#torie +`s`toria se \nc$eie de c`tre ofi]erul de stare ci!il`, la sediul autoritatea administra]iei pu&lice locale a municpiului, ora[ului sau comunei \n a c`rei ra ` administrati!*teritorial` \[i are domiciliul sau re[edin]a unul dintre !iitorii so]i. Declara]ia de c`s`torie se face personal de c`tre !iitorii so]i, \n scris, la autoritatea local` unde urmea ` a se \nc$eia c`s`toria. 0fi]erul de stare ci!il` solicit` !iitorilor so]i s` pre inte actele de identitate, certificatele de na[tere, certificatele medicale pri!ind starea s`n`t`]ii acestora, iar c\nd e ca ul, do!e i pri!ind desfacerea sau \ncetarea c`s`toriei. +`s`toria se \nc$eie \n termen de 1/ ile, \n care se cuprind at\t iua c\nd a fost f`cut` declara]ia de c`s`torie, c\t [i iua \n care se oficia ` c`s`toria. 0fi]erul de stare ci!il` nu \nc$eie c`s`toria dac` constat` c` nu s\nt \ndeplinite cerin]ele legii, consemn\nd refu ul \ntr*un proces* !er&al. =a \nc$eierea c`s`toriei, ofi]erul de stare ci!il` ia consim]`m\ntul !iitorilor so]i, \i declar` c`s`tori]i, dup` care le cite[te dispo i]iile din +odul familiei pri!itoare la drepturile [i \ndatoririle so]ilor [i \ntocme[te actul de c`s`torie. )ctul de c`s`torie se semnea ` de c`tre so]i, cu numele de familie sta&ilit s`*l poarte \n timpul c`s`toriei, [i de c`tre ofi]erul de stare ci!il`. c) 9nto mirea a tului de de e! #ntocmirea actului de deces se face de autoritatea administra]iei pu&lice locale \n a c`rei ra ` administrati!*teritorial` s*a produs decesul, pe &a a declara]iei !er&ale f`cute de mem&rii familiei decedatului, iar \n lipsa acestora de c`tre colocatari, !ecini, medicul sau altcine!a, [i a certificatului medical constatator al decesului.
Dfam1, Declarantul !a depune certificatul medical constatator al decesului [i actul de identitate. Declararea decesului se face \n termen de 2 ile de la data \ncet`rii din !ia]` a persoanei. +\nd decesul nu a fost declarat \n termen, \ntocmirea actului de deces se face cu apro&area parc$etului. Dac` decesul se datorea ` unei sinucideri, accident sau altor cau e !iolente, ca [i \n ca ul g`sirii unui cada!ru, declararea se face \n termen de 14 de ore, socotit din momentul decesului sau al g`sirii cada!rului. Dup` \ntocmirea actului de deces, ofi]erul de stare ci!il` eli&erea ` declarantului o ade!erin]` de \n$umare sau de incinerare a cada!rului. #ntocmirea actului de deces \n &a a unei $ot`r\ri "udec`tore[ti definiti!e declarati!e de moarte se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, dup` ca , la autoritatea administra]iei pu&lice locale de la% locul de na[tere al celui declarat mort; domiciliul celui declarat mort, \n ca ul c\nd actul de na[tere a fost \ntocmit la autorit`]ile locale din strìn`tate; domiciliul persoanei care a solicitat declararea "duec`toreasc` a mor]ii, \n situa]ia \n care locul na[terii [i domiciliul declarantului nu s\nt cunoscute. Rolul in!tan%elor 1ude #tore[ti $n !ta-ilirea ore t# a !t#rii i"ile a per!oanei Fratat mai sus. II.7. Do"ada !t#rii i"ile a) Con!idera%ii ,enerale 'tarea ci!il` se do!ede[te cu acte \ntocmite \n registrele de stare ci!il`, precum [i cu certificatele de stare ci!il` eli&erate pe &a a acestora. )ctele de stare ci!il` fac do!ada p\n` la constatarea falsului prin $ot`r\re "udec`toreasc` definiti!`, iar pentru celelalte \nscrieri p\n` la pro&a contrar`. b) For%a pro-ant# a a telor de !tare i"il# #ntocmirea, anularea, rectificarea sau completarea ori reconstituirea actelor de stare ci!il`, precum [i orice \nscrieri f`cute pe actele de stare ci!il`, s\nt opo a&ile oric`rei persoane p\n` la pro&a contrar`. 'tarea ci!il` se poate do!edi prin orice mi"loc de pro&` \n fa]a instan]ei "udec`tore[ti [i \n fa]a autorit`]ilor administra]iei pu&lice locale c\nd se solicit` reconstituirea actelor de stare ci!il`, \n urm`toarele situa]ii% nu au existat registre de stare ci!il`; registrele de stare ci!il` au fost pierdute sau distruse \n totalitate sau \n parte; nu este posi&il` procurarea din strìn`tate a certificatelor de stare ci!il` sau a extraselor dup` actele de stare ci!il`; \ntocmirea actelor de stare ci!il` a fost omis`. Contra"en%ii re,lementate de pre"ederile Le,ii nr3 44564557 $n re,imul a telor de !tare i"il# +onform legii penale, nu s\nt considerate infrac]iuni% a) de]inerea f`r` drept a certificatului de stare ci!il` al altei persoane; II.8. II.6.
Dfam12 &) nedeclararea na[terii sau decesului \n condi]iile [i termenele pre!` ute; c) neasigurarea conser!`rii [i securit`]ii registrelor [i a certificatelor de stare ci!il` conform normelor; d) necomunicarea la autorit`]ile administra]iei pu&lice locale competente, de ofi]erul de stare ci!il`, a men]iunilor, a copiilor de pe deci iile de admitere a sc$im&`rii numelui, ne\nscrierea men]iunilor pe actele de stare ci!il` ori netransmiterea celui de*al doilea exemplar al registrelor de stare ci!il` la consiliul "ude]ean \n termen de 2/ ile de la data c\nd filele au fost completate; e) nepre entarea certificatelor de stare ci!il` sau a extraselor eli&erate de autorit`]ile strìne, ofi]erului de stare ci!il` de la locul de domiciliu; f) omiterea declar`rii, \n fa]a ofi]erului de stare ci!il`, a unor date referitoare la starea ci!il` a persoanelor sau declararea lor \n mod inexact; g) ne!erificarea de ofi]erul de stare ci!il` a realit`]ii con]inutului declara]iei [i a concordan]ei acesteia cu actele de identitate; $) comunicarea datelor \nscrise \n actele de stare ci!il` \n alte condi]ii dec\t cele pre!` ute de art. 73 din =egea nr. 11361337; i) neeli&erarea de c`tre personalul medico*sanitar competent, \n termenele legale de declarare a na[terii [i a decesului, a certificatelor medicale constatatoare ale acestor fapte; ") pierderea sau deteriorarea certificatelor de stare ci!il`; H) oficierea de c`tre deser!en]ii cultelor a ser!iciului religios, f`r` a li se fi pre entat certificatul emis de autorit`]ile locale; l) \nregistrarea unui act de stare ci!il` cu \nc`lcarea comepten]ei teritoriale; m) efectuarea de r` uiri, [ters`turi \n cuprinsul actelor de stare ci!il`; n) netransmiterea comunic`rilor pri!ind \nregistrarea na[terii cet`]enilor romEni cu domiciliul \n :omDnia ori a modific`rilor inter!enite \n statutul ci!il al persoanei; o) nerespectarea termenului pre!` ut de lege pri!ind sesi area poli]iei despre g`sirea unui copil sau a&andonarea acestuia \ntr*o unitate sanitar`; p) \n$umarea sau incinerarea cada!rului f`r` pre entarea documentului pre!` ut la art. 1/ din =egea nr. 11361337. +ontra!en]iile men]ionate se sanc]ionea ` cu amend`. +onstatarea contra!en]iilor [i aplicarea sanc]iunilor se fac de c`tre primari, de persoanele \mputernicite prin dispo i]ia pre[edintelui consiliului "ude]ean sau prin ordin al prefectului, precum [i de c`tre poli]i[tii cu atri&u]ii \n acest domeniu.
Titlul II C~S~T8RIA
I. 9n .eierea #!#toriei
I.1. 2o%iunea [i ara terele #!#toriei a) 2o%iunea [i ! opul #!#toriei =egea folose[te termenul de c`s`torie \n dou` sensuri% actul "uridic pe care \l \nc$eie cei ce !or s` se c`s`toreasc`; situa]ia "uridic` \n principiu permanent` a celor c`s`tori]i.
Dfam11 Fr`s`turile principale ale am&elor sensuri ale c`s`toriei s\nt cuprinse \n defini]ia acesteia% `s`toria este uniunea li&er consim]it` \ntre un &`r&at [i o femeie \nc$eiat` potri!it pre!ederilor legale, cu scopul de a \ntemeia o familie, [i reglementat` de normele imperati!e ale legii. Fermenul de c`s`torie poate a!ea \n]elesul de institu]ie "uridic` (adic` ansam&lul normelor "uridice care reglementea ` c`s`toria), act "uridic [i situa]ie "uridic`. Fermenul de uniune din defini]ie poate sugera at\t ideea de act "uridic, c\t [i ideea unor raporturi "uridice statornicite \ntre so]i. #n ca ul c`s`toriei, scopul urm`rit de am&ele p`r]i este comun, [i anume acela de a \ntemeia o familie. -fectele c`s`toriei s\nt presta&ilite de lege, !oin]a p`r]ilor nea!\nd dec\t rolul de a determina aplicarea statutului legal al c`s`toriei, f`r` posi&ilitatea de a*l modifica \n !reun fel de c`tre cei ce se c`s`toresc. +`s`toria nu poate fi afectat` de modalit`]i (condi]ia [i termenul). De asemenea, ea nu poate lua sf\r[it prin acordul de !oin]` al so]ilor, ci poate fi desf`cut` prin di!or], \n condi]iile sta&ilite de lege. b) Cara terele #!#toriei Din defini]ia c`s`toriei re ult` c` aceasta are mai multe caractere% 1. este o uniune dintre un b`rbat !i o femeie se \nc$eie \ntre &`r&at [i femeie; ,. este liber consim]it` exprimarea consim]`m\ntului li&er al celor ce se c`s`toresc este garantat` prin dispo i]iile legale, ce permit \nc$eierea acesteia &a at` pe afec]iunea reciproc` a !iitorilor so]i; 2. este monogam` caracterul exclusi!ist al dragostei implic` monogamia; dispo i]iile legale asigur` caracterul monogam al c`s`toriei; 1. se \nc$eie \n formele cerute de lege are un caracter solemn, exprimat prin aceea c` se \nc$eie \ntr*un anumit loc, \n fa]a unei autorit`]i de stat, \ntr*o i dinainte fixat`, \n pre en]a am&ilor so]i etc.; 5. are un caracter civil \nc$eierea [i \nregistrarea c`s`toriei s\nt de competen]a exclusi!` a autorit`]ii de stat; 7. se \nc$eie pe via]` \n principiu, leg`tura c`s`toriei este menit` s` dìnuiasc` \ntre so]i pe tot timpul !ie]ii lor, \ns` se poate desface prin di!or]; @. se \ntemeia ` pe deplina egalitate \n drepturi dintre b`rbat !i femeie egalitatea se refer` at\t la condi]iile \n care se \nc$eie c`s`toria, c\t [i la rela]iile dintre so]i sau dintre ace[tia [i copiii lor; 4. se \nc$eie \n scopul \ntemeierii unei familii c`s`toria este ocrotit` de lege, deoarece constituie &a a familiei; \ntemeierea rela]iilor de familie constituie con]inutul c`s`toriei, cau a necesar` [i determinant` a acesteia. I.2. Condi%iile de fond ale #!#toriei #n \n]eles restr\ns, condi]iile de fond ale c`s`toriei s\nt% \nf`]i[ate su& form` po iti!` (adic` tre&uie s` existe pentru a putea \nc$eia c`s`toria)% diferen]a de sex, !\rsta legal` pentru c`s`torie, consim]`m\ntul la c`s`torie, comunicarea reciproc` a st`rii s`n`t`]ii !iitorilor so]i; condi]ii de fond negati!e sau impedimente la c`s`torie (\mpre"ur`ri de fapt sau de drept a c`ror existen]` \mpiedic` \nc$eierea
Dfam15 c`s`toriei)% existen]a unei c`s`torii nedesf`cute a unuia dintre so]i, rudenia, adop]ia, tutela, aliena]ia [i de&ilitatea mintal`. a) Diferen%a de !e/ +ondi]ie e!ident`, astfel \nc\t legea nu o consacr` expres. #n principiu, sexul fiec`ruia dintre !iitorii so]i se sta&ile[te cu a"utorul certificatului de na[tere, care are o ru&ric` \n acest sens. Din reglementarea rela]ilor de familie (+odul familiei) re ult` c` se poate \nc$eia c`s`toria numai \ntre persoane de sex diferit. b) V$r!ta le,al# pentru #!#torie 1) V$r!ta minim# =egea sta&ile[te !\rsta minim` pentru \nc$eierea c`s`toriei. +erin]a legal` are la &a ` urm`toarele ra]iuni% de ordin &iologic [i eugenic !iitorii so]i tre&uie s` ai&` aptitudinea fi ic` de a se c`s`tori, adic` s` fi a"uns la !\rsta pu&ert`]ii; de ordin psi$ic [i moral !iitorii so]i s` ai&` aptitudinea moral` de a \nc$eia c`s`toria; consim]`m\ntul con[tient, li&er [i personal al !iitorilor so]i implic` cel pu]in o anumit` !\rst`. <\rsta minim` pentru c`s`torie este de 14 ani \mplini]i pentru &`r&at [i de 17 ani \mplini]i pentru femeie (art. 1 +odul familiei). Dispensa de !\rst`, \n anumite \mpre"ur`ri, pentru femeia ce nu a \mplinit !\rsta de 17 ani, se acord` de primarul general al municipiului Cucure[ti sau de pre[edintele consiliului "ude]ean, dup` \ndeplinirea urm`toarelor condi]ii% femeia a \mplinit 15 ani; exist` moti!e temeinice care "ustific` dispensa (de exemplu gra!iditatea, &oala); exist` un a!i dat de un medic oficial. 2) Lip!a "$r!tei ma/ime matrimoniale =egea nu sta&ile[te o !\rst` maxim` p\n` la care se poate \nc$eia c`s`toria, de aceea se poate \nc$eia c$iar la extrem` &`tr\ne]e. 3) Diferen%a de "$r!t# ma/im# =egea nu sta&ile[te o asemenea diferen]` \ntre !iitorii so]i. c) Con!im%#m$ntul la #!#torie 1) 2e e!itatea on!im%#m$ntului li-er +onstitu]ia :omEniei (art. 11 pct. 1) [i +odul familiei (art. 1 al. 2, art. 17 [i 1@) pre!`d% c`s`toria se \nc$eie prin consim]`m\ntul li&er al !iitorilor so]i. )cest consim]`m\nt este de esen]a c`s`toriei. #n sens "uridic, consim]`m\ntul li&er la c`s`torie \nseamn` lipsa !iciilor de consim]`m\nt (eroare, dol [i !iolen]`). 2) Lip!a on!im%#m$ntului la #!#torie 'e \nt\lne[te rar; teoretic pot ap`rea urm`toarele situa]ii \n practic`% eroarea \n constatarea \nc$eierii c`s`toriei, c\nd unul dintre so]i r`spunde InuJ sau tace la \ntre&area ofi]erului de stare ci!il` pri!ind \nc$eierea c`s`toriei, iar ofi]erul a declarat totu[i c`s`toria \nc$eiat`; lipsa !remelnic` a facult`]ilor mintale ale unuia dintre so]i, ca uri de aliena]ie sau de&ilitate mintal` (lipsa discern`m\ntului); c`s`toria ficti!` \nc$eiat` cu alt scop dec\t cel de a \ntemeia o familie. 3) Vi iile de on!im%#m$nt #n materia c`s`toriei reglementarea !iciilor de consim]`m\nt pre int` unele particularit`]i fa]` de dreptul comun, neg`sindu*[i aplicarea le iunea. <iciile de consim]`m\nt ale c`s`toriei s\nt%
Dfam17 eroarea este !iciu de consim]`m\nt numai dac` poart` asupra identit`]ii fi ice a celuilalt so] (art. ,1 +odul familiei); eroarea asupra identit`]ii ci!ile (adic` asupra st`rii ci!ile) a celuilalt !iitor so] nu constituie !iciu de consim]`m\nt la c`s`torie; dolul (!iclenia) !icia ` consim]`m\ntul !iitorului so] prin eroarea pro!ocat` ca urmare a mi"loacelor !iclene folosite \mpotri!a sa; fiind o eroare pro!ocat`, dolul cuprinde un element su&iecti! (eroarea) [i un element o&iecti! (mi"loacele !iclene folosite pentru a pro!oca eroarea; reticen]a). #n materia c`s`toriei este !iciu de consim]`m\nt numai dolul principal, nu [i dolul incipient (regimul c`s`toriei fiind presta&ilit de lege). Dolul poate purta asupra unor elemente de identitate fi ic` a celuillt so], asupra unor calit`]i ale !iitorului so] etc. !iolen]a !icia ` consim]`m\ntul !iitorului so] prin teama ce i*a fost pro!ocat` ca urmare a constr\ngerii fi ice sau morale exercitate \mpotri!a sa; cuprinde un element o&iecti! (constr\ngerea) [i un element su&iecti! (teama insuflat` care determin` lipsa de li&ertate a consim]`m\ntului). .ri!ind c\mpul de aplicare al !iolen]ei, se apic` regulile dreptului comun, dar \n condi]iile specifice c`s`toriei. 4) Con!im%#m$ntul e!te a tual +onsim]`m\ntul la c`s`torie tre&uie s` existe c$iar \n momentul \nc$eierii acesteia, adic` el este actual. Din caracterul actual re ult` c` acesta se exprim` personal de c`tre fiecare so] [i \n mod simultan. d) Comuni area re ipro # a !t#rii !#n#t#%ii .entru \nc$eierea c`s`toriei, !iitorii so]i s\nt o&liga]i s` declare c` [i*au comunicat reciproc starea s`n`t`]ii lor. )ceast` comunicare se reali ea ` prin certificate medicale pri!ind pe !iitorii so]i, care se anexea ` la declara]ia de c`s`torie. 'copul acestei cerin]e legale este ca fiecare dintre !iitorii so]i s` cunoasc` starea s`n`t`]ii celuilalt [i din considerente de ordin medical, eugenic. I.3. Impedimente la #!#torie a) :i,amia +onform art. 1 +odul familiei, nu se poate c`s`tori persoana care este c`s`torit` principiul monogamiei, care st` la &a a c`s`toriei. # nc`lcarea monogamiei se nume[te bigamie (poligamie), care este sanc]ionat` at\t ci!il (art. 5 [i 13 +odul familiei), c\t [i penal (art. 2/2 +od penal). Dac` s*a \nc$eiat o nou` c`s`torie, iar prima se desface prin di!or], este &igamie dac` data desfacerii primei c`s`torii este ulterioar` datei \nc$eierii celei de*a doua. #n ca ul \n care so]ul celui declarat mort prin $ot`r\re "udec`toreasc` se rec`s`tore[te, iar ulterior cel declarat mort reapare, anul\ndu*se $ot`r\rea declarati!` de moarte, c`s`toria nou` este !ala&il`, prima c`s`torie consider\ndu*se desf`cut` la data \nc$eierii celei de*a doua. .entru so]ul rec`s`torit nu exist` &igamie. b) Aliena%ia [i de-ilitatea mintal# )rt. 3 +odul familiei dispune c` este oprit s` se c`s`toreasc` alienatul [i de&ilul mintal, precum [i cel care este lipsit !remelnic de facult`]ile mintale, c\t timp nu are discern`m\ntul faptelor sale. Deci reglementea ` dou` situa]ii% pri!ind alienatul [i de&ilul mintal;
Dfam1@ pri!ind pe cel lipsit !remelnic de facult`]ile mintale. .entru alienatul mintal legea nu distinge, deci nu se pot c`s`tori, f`r` a deose&i dac` se g`sesc ori nu \n momente de luciditate; \ns` cel lipsit !remelnic de facult`]ile mintale nu se poate c`s`tori c\t timp nu are discern`m\ntul faptelor sale; \n momentele de luciditate, el poate \nc$eia c`s`toria. Finalitatea urm`rit` de lege, \n spe]`, este aceea de a asigura raporturi normale \n cadrul c`s`toriei, at\t \ntre so]i, c\t [i \ntre ace[tia [i copii, precum [i de a \nl`tura posi&ilitatea procre`rii unor copii cu deficien]e psi$ice, finalitate ce nu se poate reali a dac` alienatul sau de&ilul mintal se pot c`s`tori. c) Rudenia +`s`toria este oprit` \ntre rudele apropiate. )cest impediment la c`s`torie se \ntemeia ` pe urm`toarele considera]ii% de ordin &iologic, medical pentru c` uniunile dintre rude apropiate nu asigur` descenden]i s`n`to[i; de ordin moral deoarece uniunile dintre rude apropiate ar a!ea o influen]` nefa!ora&il` asupra !ie]ii de familie. #nc`lcarea impedimentului re ult\nd din rudenie se nume[te incest. )rt. 7 al. 1 +odul familiei pre!ede% c`s`toria este oprit`% \ntre rudele \n linie direct`, indiferent de grad de rudenie (nu se pot c`s`tori% tat`l cu fiica, mama cu fiul, &unicul cu nepoata, &unica cu nepotul etc.); \ntre rudele \n linie colateral` p\n` la gradul ;< inclusi! (nu se pot c`s`tori% fratele cu sora, unc$iul cu nepoata, m`tu[a cu nepotul, !`rul cu !ara lui etc.). :udenia din afara c`s`toriei constituie impediment la c`s`torie, fie c` a fost fie c` nu a fost legal constatat`. #n ca ul adop]iei, \ncetea ` leg`turile de rudenie \ntre cel adoptat [i rudele sale fire[ti, \ns` c`s`toria este oprit` \ntre adoptat [i rudele sale fire[ti. #ntre rude \n linie colateral` de gradul ;< c`s`toria poate fi \ncu!iin]at` de c`tre primarul municipiului Cucure[ti sau pre[edintele consiliului "ude]ean respecti!. d) Adop%ia :ela]iile re ult\nd din adop]ie s\nt un impediment la c`s`torie. +onform art. @ +odul familiei, este oprit` c`s`toria% \ntre adoptator [i ascenden]ii lui [i \ntre adoptat [i descenden]ii lui; \ntre copiii adoptatorului, pe de o parte, [i adoptat [i copiii acestuia, pe de alt` parte; \ntre adopta]ii de c`tre aceea[i persoan`. #n ca ul adop]iei impedimentul la c`s`torie se \ntemeia ` pe rudenia ci!il` la care d` na[tere adop]ia \ntre persoanele respecti!e. e) Tutela #n timpul tutelei este oprit` c`s`toria \ntre tutore [i persoana minor` aflat` su& tutela sa (art. 4 +odul familiei). ;mpedimentul re ultat din tutel` se \ntemeia ` pe considera]ii de ordin moral, c`ci tutorele are datoria de a ocroti pe minor, de a se \ngri"i de cre[terea lui, \nlocuind astfel atri&u]iile p`rinte[ti, deci aceste rela]ii nu tre&uie influen]ate defa!ora&il de posi&ilitatea existen]ei unor rela]ii con"ugale \ntre tutore [i persoana aflat` su& tutela sa. I.4. Condi%iile de form# ale #!#toriei +ondi]iile de form` ale c`s`toriei constituie% mi"loc de asigurare a \ndeplinirii condi]iilor de fond [i lipsa impedimentelor la c`s`torie;
Dfam14 form` a recunoa[terii pu&lice a c`s`toriei; asigurarea mi"locului de pro&` a c`s`toriei. +ondi]iile de form` ale c`s`toriei se \mpart \n% formalit`]i premerg`toare sau anterioare; formalit`]i pri!ind \ns`[i \nc$eierea c`s`toriei. a) Fa*a preala-il# a #!#toriei 1) De lara%ia de #!#torie [i $nre,i!trarea ei .rima formalitate anterioar` c`s`toriei este declara]ia de c`s`torie, prin care !iitorii so]i \[i manifest` !oin]a \n !ederea \nc$eierii c`s`toriei. Declara]ia se face personal de c`tre !iitorii so]i, la ser!iciul de stare ci!il` la care urmea ` s` se \nc$eie c`s`toria. Declara]ia de c`s`torie tre&uie s` cuprind`% !oin]a ne\ndoielnic` a !iitorilor so]i de a se c`s`tori; declara]ia acestora c` au luat cuno[tin]` reciproc de starea s`n`t`]ii lor; declara]ia !iitorilor so]i c` \ndeplinesc cerin]ele pre!` ute de art. 11/ +odul familiei (condi]iile de fond [i lipsa impedimentelor); declara]ia acestora pri!ind numele pe care s*au \n]eles a*l purta \n timpul c`s`toriei. Declara]ia de c`s`torie f`cut` \n scris se semnea ` de c`tre declarant [i de c`tre delegatul de stare ci!il`. 0dat` cu declara]ia se !or pre enta actele de identitate, certificatele de na[tere [i do!e ile pre!` ute de +odul familiei necesare \nc$eierii c`s`toriei (art. 11/ +odul familiei). Delegatul de stare ci!il` este o&ligat s` !erifice \ndat` dup` primirea declara]iei dac` !iitorii so]i au !\rsta legal` pentru c`s`torie, !a citi acestora pre!ederile art. 11/ +odul familiei, art. ,@ +odul familiei pri!ind numele ce !a fi purtat [i !a atrage aten]ia !iitorilor so]i c` legea penal` pedepse[te pe cei ce fac declara]ii false (art. ,33 +od penal). Dup` \ndeplinirea acestor formalit`]i, declara]ia de c`s`torie se \nregistrea `, iar pe declara]ie, la ru&rica Iacte de identitate pre entateJ se face men]iune despre actele aduse de declaran]i. +`s`toria se \nc$eie \n termenul stai&lit de lege, calculat de la data declara]iei de c`s`torie. 2) Afi[area de lara%iei de #!#torie Declara]ia de c`s`torie, \n extras, se pu&lic` \ntr*un anumit loc sta&ilit. -xtrasul tre&uie s` cuprind` men]iunile anume pre!` ute de lege. 3) 8po*i%ii la #!#torie +onform art ,3 din =egea nr. 11361337, c`s`toria se \nc$eie \n 1/ ile, \n care se cuprind data c\nd s*a f`cut declara]ia de c`s`torie [i iua \nc$eierii c`s`toriei. Opozi]ia la c`s`torie este actul prin care o persoan` aduce la cuno[tin]a delegatului de stare ci!il` existen]a unei \mpre"ur`ri de fapt sau de drept care nu permite \nc$eierea c`s`toriei. 0po i]ia la c`s`torie poate fi f`cut` cu respectarea urm`toarelor cerin]e (art. 11 +odul familiei)% \n foma scris`; s` arate \mpre"urarea de fapt sau de drept pentru care nu se poate \nc$eia c`s`toria; s` arate do!e i pe care se \ntemeia `. +onform art. 15 +odul familiei, delegatul de stare ci!il` este o&ligat s` !erifice informa]iile pe care le are cu pri!ire la !iitorii so]i. 0po i]ia
Dfam13 la c`s`torie poate fi f`cut` de orice persoan` [i de c`tre delegatul de stare ci!il` c\nd constat` c` exist` temei. #n ultimul ca opo i]ia se face prin \ntocmirea unui proces*!er&al \n care se consemnea ` cau ele care opresc \nc$eierea c`s`toriei. 0po i]ia se poate face \n perioada de timp cuprins` \ntre data depunerii declara]iei de c`s`torie [i momentul \nc$eierii c`s`toriei. .rimind opo i]ia, delegatul de stare ci!il` procedea ` astfel% 1. dac` este \ntemeiat`, !a refu a \nc$eierea c`s`toriei, \ntocmind un proces*!er&al constatator; ,. dac` necesit` timp pentru !erificare, mai mult dec\t a r`mas p\n` la data c\nd urmea ` s` se \nc$eie c`s`toria, !a am\na aceast` dat` p\n` c\nd \n urma !erific`rilor !a $ot`r\ \n mod corespun `tor; 2. dac` opo i]ia este considerat` ne\ntemeiat`, nu !a ]ine seama de ea [i !a instrumenta \nc$eierea c`s`toriei. Dac` delegatul de stare ci!il` refu ` \nc$eierea c`s`toriei, se aplic` pre!ederile art. 1/ din =egea nr. 11361337 pri!ind actele de stare ci!il`; la cererea p`r]ii, se \naintea ` de \ndat` lucr`rile "udec`toriei, care !a $ot`r\ de urgen]` asupra refu ului de a \nc$eia c`s`toria. b) Fa*a $n .eierii #!#toriei +onform art. 11 +odul familiei, c`s`toria se poate \nc$eia \n localitatea \n care fiecare dintre !iitorii so]i \[i are domiciliul sau re[edin]a, do!edite cu &uletinul de identitate sau cu !i e de flotant. +`s`toria se poate \nc$eia la sediul ser!iciului de stare ci!il` respecti! (art. 17 al. 1 +odul familiei), iar \n ca uri excep]ionale [i \n afara sediului acestui ser!iciu, dar cu respectarea tuturor dispo i]iilor legale (art. 17 al. , +odul familiei). .ri!ind competen]a delegatului de stare ci!il`, deose&im% competen]a material` determinat` de calitatea pe care o are cel ce instrumentea ` [i de atri&u]iile ce i*au fost delegate (numai o asemenea c`s`torie se &ucur` de protec]ia legii art. 2 +odul familiei); competen]a personal` determinat` de domiciliul sau re[edin]a !iitorilor so]i; competen]a teritorial` determinat` de limitele teritoriului comunei, ora[ului, municipiului sau sectorului. 1) 9n .eierea #!#toriei #n iua fixat` pentru \nc$eierea c`s`toriei, delegatul de stare ci!il` procedea ` astfel% 1. identific` !iitorii so]i; ,. constat` c` s\nt \ndeplinite condi]iile de fond [i nu exist` impedimente la \nc$eierea c`s`toriei; 2. constat` c` nu exist` opo i]ii \ntemeiate la c`s`torie; 1. ia consim]`m\ntul !iitorilor so]i \n !ederea \nc$eierii c`s`toriei; 5. declar` c`s`toria \nc$eiat` pe &a a consim]`m\ntului !iitorilor so]i; 7. \ntocme[te actul de c`s`torie \n registrul respecti!, care se semnea ` de ofi]erul de stare ci!il`, de so]i [i de martori; @. eli&erea ` so]ilor certificatul de c`s`torie. 4) Solemnitatea $n .eierii #!#toriei +onform art. 17 +odul familiei, const` \n urm`toarele% 1. +`s`toria se \nc$eie \n fa]a autorit`]ii (ofi]erul de stare ci!il`) [i a doi martori. ,. +`s`toria se \nc$eie \ntr*un anumit loc. 2. +`s`toria se \nc$eie \n pre en]a efecti!` [i concomitent` a !iitorilor so]i, care tre&uie s`*[i exprime personal consim]`m\ntul. 1. +`s`toria tre&uie \nc$eiat` \n astfel de condi]ii \nc\t s` permit` oric`rei persoane s` asiste (pu&licitatea \nc$eierii c`s`toriei).
Dfam,/ )ctul de c`s`torie se semnea ` de c`tre so]i, cu numele de familie pe care s*au \n!oit s`*l poarte \n timpul c`s`toriei [i de c`tre ofi]erul de stare ci!il`. I.5. Pro-a #!#toriei .otri!it art. 14 +odul familiei, c`s`toria nu poate fi do!edit` dec\t prin certificatul de c`s`torie eli&erat pe &a a actului \ntocmit \n registrul actelor de stare ci!il`. +onform art. 12 din =egea nr. 11361337, starea ci!il` se do!ede[te cu actele \ntocmite \n registrele de stare ci!il`, precum [i cu certificatele de stare ci!il` eli&erate pe &a a acestora. 'tarea ci!il` se poate do!edi \n "usti]ie [i cu alte pro&e dec\t certificatul de stare ci!il`; astfel de ca uri s\nt% un act de stare ci!il` a fost \ntocmit \n registrul de stare ci!il`, dar procurarea lui ar fi fost cu neputin]` din alte cau e dec\t \ntocmirea lui \n ]ar` strìn`; so]ii [i*au declarat consim]`m\ntul la c`s`torie \n condi]iile legii, dar \ntocmirea actului de c`s`torie a fost omis` din alte cau e dec\t din !ina delegatului de stare ci!il` (ca fortuit sau for]` ma"or`).
II. Efe tele #!#toriei a!upra rela%iilor dintre !o%i

#ntre so]i, c`s`toria d` na[tere la efecte cu pri!ire la% rela]iile personale, capacitatea de exerci]iu [i rela]iile patrimoniale dintre so]i. II.1. Efe tele #!#toriei a!upra rela%iilor per!onale dintre !o%i
a) ;eneralit#%i ;mportan]a rela]iilor personale dintre so]i reiese din faptul c` aceste rela]ii constituie principalul con]inut al rela]iilor dintre so]i. (ormele dreptului familiei reglementea ` numai o parte din aceste rela]ii, care do&\ndesc astfel un caracter "uridic, celelalte rela]ii personale au un caracter moral. +onform art. 11 pct. 1 din +onstitu]ie [i art. 1 al. 1 +odul familiei, so]ii au drepturi [i o&liga]ii egale \n ceea ce pri!e[te rela]iile dintre ei [i \n exerci]iul drepturilor p`rinte[ti. )rt. ,5 +odul familiei dispune c` &`r&atul [i femeia au drepturi [i o&liga]ii egale \n c`s`torie. +onsecin]a principiului egalit`]ii dintre so]i este aceea c`, \n tot ceea ce pri!e[te c`s`toria, ei $ot`r`sc de comun acord (art. ,7 +odul familiei). b) Drepturile [i o-li,a%iile per!onale ale !o%ilor 1) 8-li,a%ia de !pri1in moral +onform art. , +odul familiei, so]ii \[i datorea ` unul altuia spri"in moral. )ceasta este o consecin]` a prieteniei [i a afec]iunii pe care se \ntemeia ` raporturile de c`s`torie. 0&liga]ia const` \n spri"inul pe care un so] tre&uie s`*l acorde celuilalt pentru a*[i ridica ni!elul intelectual sau pentru starea de s`n`tatea, infirmitate. 0&iectul o&liga]iei \l constituie spri"inul moral reciproc. 2) 8-li,a%ia de fidelitate +odul familiei nu pre!ede expres o&liga]ia de fidelitate, \ns` nu exist` nici o \ndoial` asupra existen]ei acesteia pentru fiecare dintre so]i fa]` de cel`lalt (o&liga]ie a c`rei \nc`lcare constituie adulterul infrac]iune exist` [i pentru &`r&at [i pentru femeie). #nc`lcarea o&liga]iei de fidelitate poate constitui un element de care s` se ]in` seama \n cadrul moti!elor de di!or] (adulter).
Dfam,1 3) 8-li,a%ia de !pri1in material +odul penal pre!ede \n art. 2/5 lit. a c` s`!\r[e[te infrac]iunea de a&andon de familie [i acela care alung` o persoan` fa]` de care are o&liga]ia de \ntre]inere, expun\nd*o la suferin]e fi ice [i morale. =egea nr. 71.1331 pre!ede (art. , pct. ,2) c` este contra!en]ie, dac` conform legii penale nu constituie infrac]iune, alungarea din locuin]a comun` a so]ului sau a so]iei, a copiilor, precum [i a oric`ror alte persoane aflate \n \ntre]inere. +onform art. , +odul familiei, so]ii au o&liga]ia de a*[i acorda unul altuia spri"in material. )ceast` o&lga]ie se reali ea ` prin suportarea c$eltuielilor c`s`toriei, dar care nu cuprind o&liga]ia de \ntre]inere fa]` de copiii minori, [i prin diferite alte forme de asisten]` material` \ntre so]i. 0&liga]ia de spri"in material pre int`, deci, particularit`]i fa]` de celelalte o&liga]ii cu caracter patrimonial ce re!in so]ilor. 4) Contri-u%ia !o%ilor la .eltuielile familiei +onform art. ,3 +odul familiei, so]ii s\nt o&liga]i s` contri&uie \n raport cu mi"loacele fiec`ruia la c$eltuielile c`s`toriei. )ceast` o&liga]ie se reali ea ` prin ducerea gospod`riei [i !ie]ii \n comun de c`tre so]i. Dac` unul dintre so]i nu [i*ar \ndeplini o&liga]ia de a contri&ui la c$eltuielile c`s`toriei, atunci cel`lalt so] se poate adresa instan]ei de "udecat`. =egea se refer` la c$eltuielile c`s`toriei, care nu pot fi numai pentru interesele so]ilor, ci [i ale copiilor. 0&liga]ia de a suporta c$letuielile c`s`toriei cuprinde c$eltuielile pentru ducerea gospod`riei comune, o&liga]ia p`rin]ilor de a \ntre]ine copiii minori [i o&liga]ia de \ntre]inere \ntre so]i. 0&liga]ia de a contri&ui la c$eltuielile c`s`toriei pre int` unele deose&iri fa]` de o&liga]ia de \ntre]inere care poate s` existe [i \ntre alte persoane care nu fac parte din familie (de exemplu fra]i, surori, &unici, nepo]i). 5) Domi iliul !o%ilor 0&liga]ia de a locui \mpreun` este impus` de finalitatea rela]iilor dintre so]i. -i decid de comun acord (art. ,7 +odul familiei) [i pentru moti!e temeinice se pot \n]elege s` ai&` domicilii separate. '\nt dou` situa]ii% c\nd exist` moti!e temeinice pri!ind domiciliile separate; c\nd nu exist` asemenea moti!e ne\n]elegerea dintre so]i poate constitui un element \n cadrul moti!elor de di!or]. )stfel, refu ul ne"ustificat al unuia dintre so]i de a locui \mpreun` cu cel`lalt so] conduce la conclu ia c` nu mai este cu putin]` continuarea c`s`toriei [i ar putea constitui un moti! de di!or]. .e de alt` parte, comportarea necorespun `toare \n rela]iile de familie const\nd \n pri!area de locuin]` de c`tre un so] a celuilalt, prin i gonirea din domiciliul comun, prin refu ul de a*l reprimi sau \n orice alt mod este sanc]ionat` penal sau contra!en]ional. 6) 2umele !o%ilor [i al opiilor )rt. ,@ +odul familiei acord` !iitorilor so]i urm`toare posi&ilit`]i% s`*[i p`stre e fiecare numele a!ut \nainte de c`s`torie; s` poarte am\ndoi, dup` \nc$eierea c`s`toriei, ca nume comun, numele unuia dintre ei; s` poarte am\ndoi, dup` \nc$eierea c`s`toriei, ca nume comun, numele lor reunite. 'o]ul supra!ie]uitor care se c`s`tore[te poate s` con!in` cu cel`lalt so] s` ai&` ca nume comun pe acela cu care a r`mas dup` \ncetarea primei c`s`torii dup` deces sau oricare dintre posi&ilit`]ile oferite de art. ,@. #n aceea[i situa]ie se afl` [i so]ul di!or]at.
Dfam,, .ri!ind numele so]ilor nu s\nt permise alte posi&ilit`]i dec\t cele pre!` ute de art. ,@ +odul familiei. ;ndiferent la care posi&ilitate permis` de lege se opresc !iitorii so]i, ei tre&uie s` declare aceasta delegatului de stare ci!il` p\n` \n momentul \nc$eierii c`s`toriei, iar \n timpul c`s`toriei s\nt datori s` poarte numele declarat, at\t timp c\t nu l*au sc$im&at \n condi]iile pre!` ute de lege. (u se poate sc$im&a numele comun al unuia dintre so]i f`r` consim]`m\ntul celuilalt so], pe calea unei ac]iuni \n rectificare a actului de c`s`torie. 7) 9ndatoririle on1u,ale -ste o o&liga]ie distinct` de aceea referitoare la locuin]a comun` [i exist` fie c` so]ii au locuin]` comun`, fie c` locuiesc separat. # ntreruperea \n fapt a !ie]ii con"ugale, dac` so]ii trìesc desp`r]i]i, pre int` interes su& aspect penal, \n sensul c` urm`rirea penal` nu poate \ncepe pentru adulterul so]ului s`!\r[it \n asemenea condi]ii (art. 2/1 al. 7 +od penal). 8) Alte rela%ii per!onale dintre !o%i a) +oresponden]a [i rela]iile sociale ale so]ilor (ici unul dintre so]i nu este \ndrept`]it s` exercite controlul asupra coresponden]ei [i rela]iilor sociale ale celuilalt so]. (e\n]elegerea dintre so]i pri!ind aceste aspecte poate constitui moti! de di!or] \n condi]iile art. 24 +odul familiei. &) .rofesia so]ilor Fiecare dintre so]i \[i poate alege profesia sau ocupa]ia pe care le dore[te, f`r` a a!ea ne!oie de !reo \ncu!iin]are din partea celuilalt. Desigur, so]ii se !or consulta \n pri!in]a alegerii profesiei sau ocupa]iei lor. 9) Efe tele #!#toriei u pri"ire la apa itatea de e/er i%iu Femeia se poate c`s`tori la \mplinirea !\rstei de 17 ani, iar \n anumite condi]ii [i de la \mplinirea !\rstei de 15 ani. 9inorul care se c`s`tore[te (respecti! femeia) do&\nde[te capacitatea deplin` de exerci]iu (art. 4 al. 2 din Decretul nr. 2161351). 10) Cet#%enia !o%ilor +`s`toria nu are nici un efect \n ce pri!e[te cet`]enia so]ilor. +et`]enia nu se do&\nde[te [i nici un se pierde prin c`s`torie (art. 2 din =egea nr. ,161331 pri!ind cet`]enia romEn`). II.2. Efe tele #!#toriei pri"ind rela%iile patrimoniale dintre !o%i
a) Re,imul matrimonial Fotalitatea normelor "uridice care reglementea ` rela]iile sociale dintre so]i cu pri!ire la &unurile lor [i pe cele care se sta&ilesc \ntre so]i [i ter]ele persoane pri!ind &unurile so]ilor constituie regimul juridic al bunurilor so]ilor, adic` regimul matrimonial. 1) A tele permi!e !o%ilor 'o]ii pot \nc$eia \ntre ei acte "uridice cu pri!ire la &unurile comune [i cele proprii, cu anumite \ngr`diri. )stfel, so]ii pot \nc$eia con!en]ii pri!ind &unurile comune, prin care s` se concreti e e modul de administrare [i de folosin]` al acestora, ori pot dispune \mpreun` de &unurile comune. 'o]ii pot face o \mp`r]eal` de ascendent pri!ind &unurile comune \n forma dona]iei, con"ucti!`, \n folosul copiilor minori comuni, dar nu [i o \mp`r]eal` de ascendent testamentar`, con"uncti!`, oprit` de art. 45@ +od ci!il. >n so] nu poate dispune de &unurile comune, f`c\nd o \mp`r]eal` de ascendent, prin act \ntre !ii (dona]ie), pentru c` el nu poate dispune de imo&ilele &unuri comune
Dfam,2 dec\t cu consim]`m\ntul expres al celuilalt so], [i nici de mo&ilele comune prin titlu gratuit, c\nd nu se mai presupune mandatul tacit reciproc \ntre ei. )scendentul dispun`tor nu poate cuprinde \n \mp`r]eala de ascendent &unuri asupra c`rora are numai un drept de de!`lm`[ie, c$iar dac` \m&rac` forma dona]iei. >n so] poate dispune de partea sa din &unurile comune prin testament, deoarece acesta produce efecte la decesul testatorului, c\nd \ncetea ` comunitatea de &unuri. 'o]ii \[i pot face dona]ii din &unurile proprii, acestea fiind re!oca&ile conform art. 32@ +od ci!il. >n so] poate dona celuilalt &unuri proprii, cu clau a intr`rii acestora \n comunitate, ceea ce \nseamn` prefacerea dreptului de proprietate exclusi!` al so]ului donator \ntr*un drept de proprietate de!`lma[e al am&ilor so]i. Fiecare so] poate dispune \mp`r]irea &unurilor proprii, fie \n forma dona]iei, fie prin testament. .entru \mp`r]eala de ascendent pri!ind &unurile proprii, so]ii tre&uie s` \ntocmeasc` dou` testamente. Dimpotri!`, so]ii pot face \mp`r]eala de ascendent, prin act \ntre !ii, pri!ind &unurile propii \ntocmind un singur act de dona]ie. 2) Re,imurile matrimoniale $n dreptul omparat #n dreptul comparat, regimurile matrimoniale se clasific` dup` mai multe criterii% Dup` i !orul lor, regimurile matrimoniale s\nt% legale sta&ilite prin lege; con!en]ionale prin con!en]ie. .rin con!en]ie se \n]elege con!en]ia matrimonial` sau de c`s`torie, acea con!en]ie prin care !iitorii so]i sta&ilesc regimul matrimonial c`ruia se supun. )ceasta se \nc$eie \nainte de c`s`torie, iar \n ca ul regimurilor modifica&ile, con!en]ia matrimonial` se poate \nc$eia [i \n timpul c`s`toriei. Dup` structura lor, regimurile matrimoniale s\nt% comunitate; uni!ersale sau par]iale; de separa]ie. -xist` [i regimuri matrimoniale eclectice care \m&in` separa]ia de &unuri \n timpul c`s`toriei cu principiul comunitar ce se manifest` la desfacerea acesteia. :egimurile matrimoniale s\nt% imuta&ile nu se pot modifica \n timpul c`s`toriei; muta&ile se pot modifica \n timpul c`s`toriei. 3) Re,imul matrimonial re,lementat de Codul i"il #n sistemul +odului ci!il din 1471, regimul matrimonial legal era cel al separa]iei de &unuri (art. 1,42). :egimul matrimonial con!en]ional se \nc$eia con!en]ia \nainte de cele&rarea c`s`toriei. +onform regimului separa]iei de &unuri, fiecare din so]i \[i p`stra administrarea, folosin]a [i li&era dispo i]ie asupra a!erii sale. C`r&atul era o&ligat s`*[i \ntre]in` so]ia, care era \n pensiune la &`r&at (art. 137), iar femeia tre&uia s` contri&uie la sarcinile c`s`toriei, !`rs\nd &`r&atului o parte din !eniturile ei, cca. 162 (art. 1,41). +odul ci!il din 1471 reglementa regimul dotal. +on!en]ia dotal` era !ala&il` numai dac` nu aducea atingere puterii p`trinte[ti asupra copiilor \ncredin]a]i de lege &`r&atului [i drepturilor acestuia \n calitate de cap de familie. C`r&atul era u ufructuarul &unurilor femeii constituite dot`, pe care le administra singur, a!\nd puteri deose&it de largi. Cunurile dotale mo&ile puteau fi \nstrìnate de so]ie cu autori a]ia &`r&atului. ;mo&ilele dotale erau inaliena&ile.
Dfam,1 Cunurile care nu constituiau dot` se numeau parafernale, femeia exercit\nd dreptul de administrare, folosin]` [i dispo i]ie. ;ntrarea \n !igoare a +onstitu]iei din 1314 a a&rogat tacit dispo i]iile +odului ci!il de la 1471 pri!ind regimul dotal. :egimul legal al separa]iei de &unuri a r`mas \n !igoare p\n` la punerea \n aplicare a +odului familiei. b) Re,imul matrimonial a tual al omunit#%ii de -unuri -ste un regim matrimonial legal [i o&ligatoriu. +onform art. 2/ +odul familiei, regula este cea a comunit`]ii de &unuri (excep]ia art. 21). Fr`s`turile regimului matrimonial s\nt% legal; unic; o&ligatoriu (orice derogare implic` nulitate a&solut`). (orma ce reglementea ` (art. 2/) are caracter imperati!. 0&ligati!itatea regimului comunit`]ii de &unuri constituie o m`sur` legal` de ocrotire a intereselor comune ale so]ilor, deci ale familiei \ns`[i, \mpotri!a propriilor [i e!entualelor sl`&iciuni ale so]ilor, \mpotri!a lipsei de c$i& uin]`, a inexperien]ei ori a tendin]ei de risip` a oric`ruia dintre ei. De asemenea, su& regimul comunit`]ii de &unuri, nici unul dintre so]i nu poate dispune de &unurile comune imo&ile f`r` consim]`m\ntul expres al celuilalt. c) Cara terele re,imului 1uridi al omunit#%ii de -unuri (ulitatea pre!` ut` de art. 2/ +odul familiei este a&solut`, deoarece regimul "uridic al &unurilor so]ilor are un caracter imperati!. #n consecin]`, nulitatea poate fi in!ocat` oric\nd, de oricine are interes, c$iar din oficiu, [i nu poate fi confirmat`. 'o]ii nu pot \nl`tura, pe cale con!en]ional`, caracterul de!`lma[ al &unurilor comune. De asemenea, so]ii nu pot aduce, pe cale con!en]ional`, atingere drepturilor lor egale pri!ind actele de administrare, folosin]` [i dispo i]ie asupra &unurilor comune. d) 2atura 1uridi # a dreptului de proprietate al !o%ilor 1) Proprietatea omun# $n de"#lm#[ie [i proprietatea omun# pe ote0p#r%i +aracterul de!`lma[ al &unurilor comune ale so]ilor nu poate fi \nl`turat pe cale con!en]ional`, presta&ilimd drepturile lor asupra unor anumite &unuri din cele care s\nt comune sau cote*p`r]i \n care s` se \mpart` aceste &unuri. )stfel, ac]iunea \n constatare a \ntinderii drepturilor so]ilor asupra &unurilor comune \n timpul c`s`toriei nu este posi&il`, deoarece ar \nsemna transformarea caracterului de!`lma[ al &unurilor comune ale so]ilor \n proprietate comun` pe cote*p`r]i. -ste !or&a de constatarea cotelor*p`r]i cu!enite so]ilor, neurmat` de atri&uirea &unurilor respecti!e acestora, \n limita cotelor*p`r]i sta&ilite. 4) Pro-a -unurilor omune Pre*um%ia de omunitate. #n temeiul acestei pre um]ii, orice &un do&\ndit \n timpul c`s`toriei, de oricare dintre so]i, se consider` comun c\t` !reme nu se face do!ada c` este propriu, respecti! c` se \ncadrea ` \ntr*una din categoriile pre!` ute de art. 21 +odul familiei. +alitatea de &un comun nu tre&uie do!edit`, \ns` calitatea de &un propriu tre&uie do!edit`.
Dfam,5 II.3. :unurile omune ale !o%ilor
a) Comunitatea de -unuri a !o%ilor #n temeiul art. 2/ [i 21 +odul familiei, un &un este comun dac` s\nt \ndeplinite, cumulati!, urm`toarele condi]ii% este do&\ndit de oricare dintre so]i \n timpul c`s`toriei; nu face parte din categoriile de &unuri pe care legea le consider` &unuri proprii. 1) 2o%iunea de -unuri ale !o%ilor +odul familiei utili ea ` no]iunea de &unuri do&\ndite \n timpul c`s`toriei. 'ensul ei "uridic desemnea ` at\t lucrurile care pot fi o&iect de drepturi [i o&liga]ii patrimoniale, c\t [i drepturile patrimoniale [i ac]iunile pri!ind lucrurile [i drepturile patrimoniale. Drepturile patrimoniale s\nt drepturi reale principale sau accesorii pri!ind imo&ilele sau mo&ilele, precum [i drepturile de crean]`, iar ac]iunile s\nt cele pri!ind drepturile reale [i cele pri!ind drepturile de crean]`. # n consecin]`, no]iunea de &unuri desemnea ` at\t &unurile corporale (mo&ile [i imo&ile), c\t [i &unurile incorporale (drepturile reale, drepturile de crean]` [i ac]iunile pri!ind drepturile patrimoniale). Cunurile pot de!eni comune f`r` a distinge dac` s\nt mo&ile sau imo&ile, corporale sau incorporale. )stfel, prin no]iunea de &unuri do&\ndite \n timpul c`s`toriei se \n]eleg toate drepturile patrimoniale, deci [i drepturile de crean]`. 2) 2o%iunea de do-$ndire )rt. 2/ +odul familiei dispune c` &unurile de!in comune dac` s\nt Ido&\nditeJ \n timpul c`s`toriei. )stfel, a do&\ndi \nseamn` a de!enit titularul unui drept real sau de crean]` prin intermediul unor acte sau fapte "uridice ori \n puterea legii. #n ca ul drepturilor reale, &unul de!ine comun, fie c` a fost do&\ndit printr*un mod de do&\ndire originar (accesiunea, u ucapiunea, do&\ndirea fructelor de c`tre posesorul de &un` credin]`), fie printr*un mod de do&\ndire deri!at (contractul, dona]ia, succesiunea testamentar`) (art. 21 lit. &, c +odul familiei). Cunurile de!in comune f`r` a deose&i modurile de do&\ndire, cu excep]ia &unurilor do&\ndite prin acte cu titlu gratuit, care de!in comune numai dac` dispun`torul a pre!` ut \n mod expres sau tacit (\ns` ne\ndoielnic) c` !or fi comune (art. 21 +odul familiei). Cunul de!ine comun f`r` a deose&i dac` \n actul de ac$i i]ie au fost trecu]i am&ii so]i sau unul dintre ei. De asemenea, &unul de!ine comun dac` a fost do&\ndit prin munca am&ilor so]i sau numai prin munca unuia dintre ace[tia, ori dac` &unul a fost do&\ndit cu \mprumutul f`cut de unul dintre so]i. 8i fructele pro!enite de la &unurile comune s\nt &unuri comune. 3) :unuri do-$ndite $n timpul #!#toriei Cunurile de!in comune dac` s\nt do&\ndite I\n timpul c`s`torieiJ, ceea ce \nseamn` c` do&\nditorul are calitatea de Iso]J. #n consecin]`, calitatea do&\nditorului este o condi]ie pentru ca &unul s` de!in` comun. '\nt comune &unurile do&\ndite separat de unul dintre so]i [i cele do&\ndite de so]i \mpreun`, deci nu pre int` importan]` dac` \n actul de do&\ndire figurea ` numai unul dintre so]i sau am\ndoi. Cunurile do&\ndite \nainte de \nc$eierea c`s`toriei [i cele do&\ndite dup` data \ncet`rii sau desfacerii acesteia nu s\nt comune. +rean]ele do&\ndite \n timpul c`s`toriei s\nt &unuri comune. +`satoria durea ` \ntre momentul \nc$eierii sale [i data desfacerii sau \ncet`rii c`s`toriei.
Dfam,7 9omentul c`s`toriei este acela \n care delegatul de stare ci!il` constat` existen]a consim]`m\ntului !iitorilor so]i [i \i declar` c`s`tori]i (art. 15, 17, 1@ +odul familiei). .ri!ind data desfacerii sau \ncet`rii c`s`toriei, deose&im% a) .rin decesul unuia dintre so]i, fi ic constatat &unurile do&\ndite de so]ul supra!ie]uitor !or fi proprii; &) .rin moartea unuia dintre so]i, declarat` "udec`tore[te &unurile do&\ndite dup` data fixat` prin $ot`r\re ca fiind aceea a mor]ii !or fi proprii. #n ca ul \n care cel declarat mort este \n !ia]` [i o&]ine anularea $ot`r\rii "udec`tore[ti declarati!e de moarte, comunitatea de &unuri nu a \ncetat s` existe, de[i aparent c`s`toria a \ncetat la data $ot`r\rii "udec`tore[ti. Deci &unurile do&\ndite dup` data astfel sta&ilit` a mor]ii s\nt comune, deoarece data do&\ndirii se afl` \n timpul c`s`toriei. #n astfel de situa]ii &unurile pot de!eni, retroacti!, comune [i in!ers, &unurile comune pot de!eni proprii, dup` cum ele au fost do&\ndite sau nu \n timpul c`s`toriei, \n raport cu noua situa]ie "uridic`. c) +`s`toria se desface, \n mod excep]ional, prin di!or] &unurile s\nt comune dac` s\nt do&\ndite p\n` la data c\nd $ot`r\rea de di!or] r`m\ne definiti!`, deoarece c`s`toria se consider` desf`cut` la aceast` dat`. Cunurile do&\ndite \n inter!alul dintre data pronun]`rii $ot`r\rii [i data r`m\nerii ei definiti!e s\nt comune. d) +`s`toria \ncetea ` prin nulitate sau anulare c`s`toria este desfiin]at` cu efect retroacti!, astfel se consider` c` so]ii nu au fost c`s`tori]i \ntre ei, de aceea ei nu au putut a!ea nici &unuri comune. 4) Data do-$ndirii -unurilor omune )ceast` dat` tre&uie s` fie \n timpul c`s`toriei, pentru ca &unul s` de!in` comun. =egea nu pre!ede dispo i]ii derogatorii; data do&\ndirii &unurilor este aceea c\nd unul dintre so]i de!ine titularul dreptului respecti!, c$iar dac` ar intra \n ca ul drepturilor reale \n posesia &unului mai t\r iu sau \n ca ul drepturilor de crean]` acestea s*ar reali a efecti! mai t\r iu. Deci momentul do&\ndirii este acela \n care dreptul intr` \n patrimoniul unuia dintre so]i sau al am&ilor. #n acest sens, crean]ele n`scute \nainte de c`s`torie \n patrimoniul unui so], dar reali ate \n timpul c`s`toriei, nu s\nt &unuri comune; iar cele n`scute \n timpul c`s`toriei, dar reali ate dup` c`s`torie s\nt &unuri comune. #n ca ul \n care un so] do&\nde[te o crean]` care*l \ndrept`]e[te s` pretind` transmiterea dreptului de proprietate asupra unui lucru, s*a pus pro&lema de a se [ti care este momentul do&\ndirii &unului. #n aceast` pri!in]` s*au exprimat mai multe p`reri, \ns` toate opiniile duc la aceea[i solu]ie% #n ca ul \n care am&ele momente cel al na[terii dreptului de crean]` [i cel a do&\ndirii pe &a a acestuia a dreptului de proprietate se situea ` \n timpul c`s`toriei, am&ele categorii de &unuri s\nt comune, iar dac` se situea ` \n afara c`s`toriei s\nt &unuri proprii. 0 situa]ie distinct` este, \ns`, \n ca ul c\nd dreptul de crean]` care \ndrept`]e[te s` se pretind` transmiterea dreptului de proprietate asupra unui lucru este do&\ndit de unul dintre so]i \nainte de \nc$eierea c`s`toriei, iar dreptul de proprietate asupra lucrului se do&\nde[te \n timpul c`s`toriei, sau in!ers, dreptul de crean]` se na[te \n timpul c`s`toriei, iar dreptul de proprietate se
Dfam,@ do&\nde[te dup` desfacerea sau \ncetarea c`s`toriei. .entru astfel de situa]ii, dup` ca , dreptul de crean]` sau dreptul de proprietate este do&\ndit \n timpul c`s`toriei [i, respecti!, in!ers, adic` \naintea c`s`toriei sau dup` c`s`torie, se do&\nde[te de cel`lalt so]. Deci s\ntem \n pre en]a a dou` drepturi care se do&\ndesc succesi!, dar unul \n timpul c`s`toriei, iar cel`lalt \naintea c`s`toriei sau dup` aceasta. Dreptul do&\ndit \n timpul c`s`toriei este &un comun, dac` nu face parte din categoriile de &unuri pe care art. 21 +odul familiei le consider` ca fiind proprii. 5) Re,imul 1uridi al -unurilor omune A3 A tele 1uridi e ale !o%ilor a!upra -unurilor omune Actele de administrare, de folosin]` !i de dispozi]ie . +onform principiului egalit`]ii sexelor, so]ii administrea ` [i folosesc \mpreun` &unurile comune [i dispun tot astfel de ele (art. 25 al. 1 +odul familiei). 'o]ii se pot \n]elege asupra modului de administrare, folosin]` [i dispo i]ie a &unurilor comune, cu condi]ia ca prin aceasta s` nu aduc` !reo atingere drepturilor pe care fiecare dintre ei le are asupra &unurilor comune, \n !irtutea art. 25 +odul familiei. Actele de administrare s\nt opuse celor de dispo i]ie. )ctele de administrare s\nt acelea prin care se \ntre]in [i se pun \n !aloare &unurile (de exemplu contractul de \nc$iriere p\n` la un anumit termen, contractul pri!ind repara]iile unui imo&il). #n acest sens, actul de administrare este caracteri at ca atare prin natura lui, este pri!itor la un &un i olat. Deci actul de administrare, \n sens larg, cuprinde actul de administrare propriu* is (prin natura sa) [i actul de administrare prin scopul lui. Actele de folosin]` (art. 25 +odul familiei) cuprind at\t pe cele pri!ind utili area material` a &unurilor comune, adic` u a"ul lor ( usus), c\t [i cele de \nsu[ire a fructelor (inclusi! a !eniturilor), adic` folosin]a propriu* is` (fructus). Actele de dispozi]ie s\nt (art. 1,/ al. , +odul familiei) actele de \nstrìnare, cele pri!ind ga"area &unurilor, renun]area la drepturile patrimoniale [i orice alte acte care dep`[esc dreptul de a administra, adic` actul de administrare propriu* is [i actul de dispo i]ie asimilat actului de administrare, adic` actul de administrare prin scopul sù. &i' Mandatul a!ni ta it .entru a \nlesni efectuarea diferitelor acte [i opera]ii ce s\nt necesare a fi \ndeplinite \n timpul c`s`toriei de c`tre so]i [i pentru a da certitudine circuitului "uridic ci!il, \n interesul ter]ilor de &un` credin]` care ar trata cu so]ii, legea pre!ede existen]a unui mandat tacit reciproc. .otri!it acestui mandat, oricare dintre so]i, exercit\nd singur drepturile de administrare, folosin]` [i dispo i]ie asupra &unurilor comune, este pre umat c` are [i consim]`m\ntul celuilalt so] (art. 25 al. , +odul familiei). -xercit\nd aceste drepturi, fiecare so] ac]ionea ` at\t \n nume propriu, c\t [i ca repre entant al celuilalt so]. Fiecare dintre so]i nu poate exercita numai \n nume propriu, pentru partea sa din &unurile comune, drepturile de administrare, de folosin]` [i de dispo i]ie, deoarece aceast` parte nu este determinat`, nu este o cot`*parte. Dreptul de repre entare pe care \l au so]ii \n mod reciproc i !or`[te dintr*un mandat tacit, pe care legea presupune c` ei [i l*au dat unul altuia pentru actele de administrare, de folosin]` [i de dispo i]ie pri!ind &unurile comune. Deci dreptul de repre entare are un caracter
Dfam,4 con!en]ional; legea pre um` numai existen]a mandatului reciproc \ntre so]i. Fiind !or&a de un mandat, se !or aplica regulile de drept comun din materia mandatului, \n m`sura \n care s\nt compati&ile cu dispo i]iile +odului familiei. &ii' For%a pre*um%iei mandatului a!ni ta it +onform art. 1,/, al. , +od ci!il, nici o do!ad` nu este primit` \mpotri!a pre um]iei legale c\nd legea, \n puterea unei asemenea pre um]ii, anulea ` un act sau nu d` drept de a se reclama \n "usti]ie. .re um]ia mandatului tacit reciproc al so]ilor are un caracter relati!, deoarece legea, \n temeiul ei, nici nu anulea ` un act, nici nu stinge dreptul de ac]iune \n "usti]ie. #n consecin]`, ea poate fi r`sturnat` prin do!ada contrar`; oricare dintre so]i !a putea face do!ada c` n*a dat mandat celuilalt so] [i c` s*a opus la s`!\r[irea unui anumit act. #n acest sens, s*a ar`tat c` pre um]ia de mandat tacit ale celuilalt so] nu are caracter a&solut, astfel \nc\t instan]a este \n drept s` !erifice dac` nu cum!a so]ul care nu a participat la \nstrìnarea unui &un determinat [i*a manifestat de acordul, contra ic\nd neec$i!oc, prin comportarea sa, ideea de mandat tacit. +u toate acestea, drepturile celor care au contractat \n astfel de condi]ii cu unul dintre so]i [i care au fost de &un` credin]` nu pot fi nesocotite, ceea ce \nseamn` c` refu ul unuia dintre so] de a da mandat celuilalt so] sau opunerea sa la s`!\r[irea unui anumit act nu produc efecte fa]` de ter]ul care a contractat cu &un` credin]`. 'e consider` c` actul "uridic s`!\r[it de c`tre un singur so], \n cadrul mandatului pre umat, dar \mpotri!a !oin]ei celuilalt so], care s*a opus la \nc$eierea actului "uridic, iar aceast` \mpotri!ire a fost cunoscut` ori tre&uia s` fie cunoscut` de cel cu care s*a \nc$eiat acel act, este lo!it de nulitate. ;nstan]a este o&ligat` s`*[i exercite rolul acti! [i s` pun` \n !edere reclamantului s` propun` pro&e pentru do!edirea relei credin]e a cump`r`torului, deoarece \n fa!oarea acestuia operea ` pre um]ia de &un` credin]` (art. 1433 al. , +od ci!il). Cuna credin]` se presupune, c\t` !reme nu s*a f`cut do!ada relei credin]e a ter]ului \n cau `. &iii' Literatura 1uridi # referitoare la interpretarea e/ ep%iei de la re,ula mandatului a!ni ta it al !o%ilor #n ca ul i gonirii copilului [i so]iei, f`r` a li se asigura \ntre]inerea necesar`, fiind expu[i mi eriei, !\n area &unurilor comune mo&ile de c`tre so]ie, c$iar f`r` autori area so]ului, corespunde unei st`ri de necesitate. Ac]iunea \n constatare pri!ind &unurile comune este admisi&il` dac` se spri"in` pe un interes legitim, dup` cum este admisi&il` ac]iunea \n constatare a &unurilor proprii, solu]ie care nu contra!ine art. 111 +od procedur` ci!il`. Actele de conservare s\nt acelea care s\nt necesare do&\ndirii sau p`str`rii unui drept (de exemplu transcrierea unui act de do&\ndire sau inta&ulare a unui drept, \ntreruperea unei prescrip]ii, notificarea unei cesiuni de crean]`). )ceste acte pot fi \ndeplinite de oricare dintre so]i, c$iar dac` cel`lalt s*ar opune, deoarece profit` \ntregii comunit`]i de &unuri. De altfel, potri!it dreptului comun, actele de conser!are pot fi f`cute [i de c`tre persoanele lipsite de capacitate de exerci]iu, f`r` \ncu!iin]area preala&il` a ocrotitorului lor legal. 'o]ul \nc$eie actul de conser!are nu \n !irtutea mandatului pre muti! de repre entare reciproc`, ci \n numele sù propriu.
Dfam,3 &i"' Pra ti a 1udi iar# $n a ea!t# pro-lem# .ractica "udiciar` a consacrat punctul de !edere conform c`ruia oricare dintre so]i poate \nc$eia singur un act de conser!are. +onsider\ndu*se ac]iunea \n re!endicare a unui &un comun ca fiind un act de conser!are, s*a decis c` poate fi introdus` numai de c`tre unul dintre so]i. Fot astfel, s*a admis c`, pe cale de ordonan]` pre[eden]ial`, se poate dispune in!entarierea &unurilor comune, la cererea oric`ruia dintre so]i, dac` este prime"die ca ele s` fie \nstrìnate de cel`lalt so], mai \nainte de solu]ionarea ac]iunii de di!or] sau de \mp`r]irea &unurilor comune. De asemenea, s*a considerat c` ac]iunea posesorie, fiind o m`sur` de conser!are, oricare dintre so]i o poate porni \mpotri!a unei ter]e persoane. :3 Limitele mandatului a!ni ta it al !o%ilor 9andatul tacit reciproc al so]ilor nu exist` \n anumite situa]ii% &i' A tele de di!po*i%ie u pri"ire la imo-ile (ici unul dintre so]i nu poate \nstrìna [i nici nu poate gre!a un teren sau o construc]ie &unuri comune dac` nu are consim]`m\ntul expres al celuilalt so] (art. 25 al. , +odul familiei). )ceast` dispo i]ie se "ustific` prin importan]a actelor de dispo i]ie amintite [i prin efectul pre"udicia&il ce*l produce asupra &unurilor comune. +onsim]`m\ntul expres poate fi dat personal sau prin existen]a unui mandat special prin care se autori ea ` efectuarea actului de dispo i]ie de c`tre unul dintre so]i. '*a decis c` refu ul unuia dintre so]i de a \nstrìna o construc]ie &un comun nu poate fi considerat c` ar constitui a&u de drept [i nu poate fi sanc]ionat. #mp`r]eala nu are un caracter constituti!, ci declarati!. )ceasta nu constituie o \nstrìnare; totu[i, s*a decis c` la ac]iunea \n \mp`r]eal` a &unurilor comune imo&ile tre&uie s` participe am&ii so]i, asemenea ac]iune fiind asimilat` din acest punct de !edere, din cau a consecin]elor ei gra!e, cu actele de \nstrìnare a imo&ilelor &unuri comune. De asemenea, este nul actul prin care unul dintre so]i, f`r` a a!ea consim]`m\ntul celuilalt so], a gre!at cu o ser!itute un teren ce f`cea parte din &unurile comune. Fot astfel, dreptul de u ufruct, &un comun, nu se poate \nstrìna dec\t cu consim]`m\ntul expres al am&ilor so]i. #n literatura "uridic` s*a exprimat [i p`rerea c` textul men]ionat este aplica&il numai imo&ilelor prin natura lor, iar nu [i celor prin destina]ie sau prin o&iectul la care se refer`. .re!ederile art. 25 al. , +odul familiei nu se apic` \n ca de ac$i i]ionare de c`tre un so], \n timpul c`s`toriei, a unui imo&il, de[i constituie un act de dispo i]ie, deoarece textul \ngr`de[te numai \nstrìnarea [i gre!area terenurilor [i construc]iilor ce fac parte din &unurile comune. )ceast` dispo i]ie are un caracter de excep]ie [i nu poate fi extins` la do&\ndirea de &unuri. &ii' A tele u titlu ,ratuit $ntre "ii ;ndiferent dac` se refer` la &unuri mo&ile sau imo&ile, acestea tre&uie f`cute cu consim]`m\ntul expres al am&ilor so]i deoarece, pe de o parte, ra]iunile ce stau la &a a pre um]iei de mandat tacit reciproc nu se g`sesc \n ca ul actelor cu titlu gratuit \ntre !ii. '*a decis c` \n ca ul \n care un so] dispune \n mod gratuit de un &un comun, existen]a consim]`m\ntului celuilalt so] nu se presupune, deoarece \n acest mod se a"unge la mic[orarea comunit`]ii de &unuri. +u toate acestea, darurile o&i[nuite care se fac (ani!ers`ri [.a.) se pot face de c`tre un singur so], cu consim]`m\ntul pre umat al celuilalt
Dfam2/ so]. )ceea[i solu]ie se aplic` [i \n ceea ce pri!e[te actele de &inefacere. 6) :unurile do-$ndite $n perioada !epara%iei $n fapt a !o%ilor Cunurile de!in comune [i \n ca ul \n care s\nt do&\ndite \n perioada de timp \n care so]ii s\nt desp`r]i]i \n fap. )ceast` solu]ie se impune pentru urm`toarele moti!e% separa]ia \n fapt a so]ilor nu atrage dup` sine \ncetarea sau desfacerea c`s`toriei, astfel \nc\t &unul ac$i i]ionat \n perioada separa]iei \n fapt a so]ilor este do&\ndit \n timpul c`s`toriei; \n pri!in]a acestor &unuri, legea nu face nici o derogare; legea nu distinge \n ca ul c\nd so]ii s\nt \mpreun` [i cel c\nd locuiesc separat, de unde re ult` c` &unul do&\ndit \n am&ele ca uri este comun; dac` nu s*ar da aceast` solu]ie, ar \nsemna c` so]ii ar a!ea posi&ilitatea s` r`stoarne normele legale pri!ind &unurile comune, separ\ndu*se \n fapt \nainte de do&\ndirea unor &unuri. Fraiul separat al so]ilor are, \ns`, importan]` pentru determinarea \ntinderii p`r]ii care se cu!ine fiec`ruia dintre ace[tia asupra &unurilor comune. )stfel, s*a decis c` &unul do&\ndit \n timpul separa]iei \n fapt a so]ilor este &un comun, dar c` aceast` \mpre"urare tre&uie a!ut` \n !edere la sta&ilirea contri&u]iei fiec`rui so] la do&\ndirea &unurilor comune, \n sensul c` unele &unuri s*au ac$i i]ionat f`r` aportul unuia dintre so]i. 7) :unurile do-$ndite de on u-ini :egimul comunit`]ii de &unuri nu folose[te concu&inilor, deoarece concu&ina"ul este \n afar` de lege, iar statul ocrote[te numai c`s`toria (art. 1 al. 1 [i art. 2 +odul familiei). #n rela]iile patrimoniale dintre concu&ini s\nt aplica&ile dispo i]iile din dreptul comun care reglementea ` proprietatea pe cote*p`r]i, \n m`sura \n care este do!edit` existen]a unei asemenea propriet`]i. #n ca ul concu&inilor nimic nu \mpiedic` s` se constate existen]a unui drept de proprietate comun` pe cote*p`r]i al concu&inilor asupra &unurilor do&\ndite de ei, \n raport de contri&u]ia fiec`ruia la do&\ndirea lor, sta&ilit` prin pro&e. +ontri&u]ia concu&inilor la do&\ndirea &unurilor \n timpul con!ie]uirii lor este o c$estiune de fapt [i poate fi l`murit` pe &a a pro&elor ce se administrea `. #n ca ul concu&ina"ului do!ada propriet`]ii indi!i e tre&uie f`cut` \n raport de fiecare &un, nu \n raport de totalitatea &unurilor. #n condi]iile concu&ina"ului urmat de c`s`torie, pot exista at\t &unuri proprii, c\t [i &unuri care s` constituie proprietatea comun` pe cote*p`r]i, &unurile do&\ndite anterior c`s`toriei, inclusi! cota*parte, fiind proprii. .ractica "udiciar` s*a ocupat [i de regimul "uridic al construc]iilor ridicate de concu&ini. )stfel, dac` unul dintre ace[tia a ridicat o construc]ie pe terenul proprietatea celuilalt concu&in, f`r` a fi a!ut consim]`m\ntul proprietarului terenului, construc]ia de!ine proprietatea concu&inului proprietar al terenului, cel`lalt a!\nd numai dreptul la o indemni a]ie egal` cu !aloarea contri&u]iei sale, aplic\ndu*se dispo i]iile art. 131 +od ci!il. b) Situa%ii !pe iale pri"itoare la omunitatea de -unuri 1) Efe tele anul#rii #!#toriei a!upra omunit#%ii de -unuri #n acest ca , c`s`toria este desfiin]at` cu efect retroacti!, astfel c` so]ii se consider` c` nu au fost c`s`tori]i \ntre ei; de aceea ei nu au putut a!ea nici &unuri comune. 0 situa]ie particular` exist` \n ca ul c`s`toriei putati!e. Dac` am\ndoi so]ii au fost de &un` credin]` la \nc$eierea c`s`toriei,
Dfam21 comunitatea de &unuri a existat, deoarece &unurile au fost do&\ndite \n timpul c`s`toriei. Dac` numai un so] a fost de &un` credin]`, acesta &eneficia ` de comunitatea de &unuri. #n ceea ce pri!e[te situa]ia so]ului de rea credin]`, s*au exprimat mai multe p`reri% a) Ceneficia ` de comunitatea de &unuri [i so]ul de rea credin]`, pentru urm`toarele moti!e% )rt. ,1 al. 1 +odul familiei dispune c` &eneficia ` de dispo i]iile pri!itoare la di!or], \n ceea ce pri!e[te pensia de \ntre]inere, numai so]ul de &un` credin]`, pe c\nd \n pri!in]a raporturilor patrimoniale dintre &`r&at [i femeie, textul nu mai preci ea ` c` &eneficia ` de acelea[i dispo i]ii numai so]ul de &un` credin]`, deci re ult` c` &eneficia ` am\ndoi. #n fapt nu poate exista un regim "uridic pri!ind raporturile dintre &`r&at [i femeie pentru un so], iar pentru cel`lalt un alt regim "uridic, ceea ce \nseamn` c` odat` ce s*a in!ocat comunitatea de &unuri de c`tre un so], aceasta se !a r`sfr\nge [i asupra celuilalt. :e ult` c` lic$idarea &unurilor so]ilor se !a face dup` regimul comunit`]ii &unurilor [i \n ca ul \n care numai unul dintre so]i este de &un` credin]`. &) Ceneficia ` de comunitatea de &unuri numai so]ul de &un` credin]`, iar nu cel de rea credin]`, deoarece fa]` de acesta nulitatea c`s`toriei produce efecte retroacti!e. )ceast` p`rere nu poate fi acceptat`, deoarece efectele c`s`toriei putati!e s\nt reglementate nu numai de art. ,2 al. 1 +odul familiei, ci [i de art. ,1 al. 1 +odul familiei. c) (umai so]ul de &un` credin]` se poate pre!ala de existen]a comunit`]ii de &unuri, ca efect al c`s`toriei putati!e, dar \n felul urm`tor% pentru &unurile pe care so]ul de rea credin]` le*a do&\ndit \n timpul c`s`toriei !a fi suficient ca so]ul de &un` credin]` s` in!oce &eneficiul putati!it`]ii, ca acele &unuri s` fie pre umate a fi comune (art. 2/ +odul familiei); comunitatea de &unuri care exist` numai pentru so]ul de &un` credin]` este alc`tuit` din &unurile do&\ndite \n timpul c`s`toriei de so]ul de rea credin]`; acest din urm` so] a!\nd calitatea de concu&in, nu poate &eneficia de dispo i]iile +odului familiei pri!ind \mp`r]irea &unurilor comune% dac` so]ul de rea credin]` pretinde c` a contri&uit la do&\ndirea &unurilor celuilalt so], atunci el tre&uie s` fac` do!ada dreptului sù, care !a fi, dup` \mpre"ur`ri, o proprietate comun` pe cote*p`r]i sau o crean]` \mpotri!a celuilalt so], \n m`sura \n care cu mi"loacele sale a sporit patrimoniul acestuia; a[adar, comunitatea de &unuri este alc`tuit` numai din &unurile do&\ndite \n timpul c`s`toriei de cel care a \nc$eiat c`s`toria nul` sau anulat` fiind de rea credin]`. Din punct de !edere al pro&a]iunii, se distinge \ntre situa]ia so]ului de &un` credin]` [i aceea a so]ului de rea credin]`, ultimul tre&uind s` fac` do!ada fiec`rui &un do&\ndit \n timpul c`s`torieie desfiin]ate (putati!e). 8) Efe tele de lar#rii 1ude #tore[ti a di!pari%iei !au mor%ii unuia dintre !o%i Cunurile do&\ndite p\n` la data fixat` prin $ot`r\re ca fiind aceea a mor]ii !or fi comune, iar cele do&\ndite dup` aceast` dat` !or fi proprii. #n ca ul \n care data mor]ii, sta&ilit` prin $ot`r\rea "udec`toreasc` declarati!` de moarte, este apoi rectificat`, &unul este comun dac`
Dfam2, este do&\ndit p\n` la noua dat` a mor]ii, care dup` ca poate fi anterioar` sau posterioar` fa]` de prima. #n ca ul \n care cel declarat mort este \n realitate \n !ia]` [i o&]ine anularea $ot`r\rii declarati!e de moarte, comunitatea de &unuri nu a \ncetat s` existe, de[i aparent c`s`toria a \ncetat la data fixat` prin $ot`r\rea declarati!` ca fiind aceea a mor]ii. Deci &unurile do&\ndite dup` data mor]ii astfel sta&ilit` s\nt comune, deoarece data do&\ndirii se afl` \n timpul c`s`toriei. Bot`r\rea declarati!` de moarte poate fi anulat` [i \n ca ul \n care s*ar do!edi cu certificat de deces data real` a mor]ii celui care a fost declarat mort; astfel &unul do&\ndit p\n` la data decesului sta&ilit` prin certificatul de deces este comun. Dac` cel declarat mort se re\ntoarce [i, \ntre timp, fostul so] s*a rec`s`torit, comunitatea de &unuri ca re ultat al primei c`s`torii exist` p\n` \n momentul \nc$eierii noii c`s`torii. )ceast` solu]ie presupune c` so]ii din noua c`s`torie au fost de &un` credin]` la \nc$eierea ei. #n ca ul \n care au fost de rea credin]`, noua c`s`torie este lo!it` de nulitate, deoarece a fost \nc$eiat` \n frauda legii. #n consecin]`, comunitatea de &unuri ca efect al primei c`s`torii nu a \ncetat s` ai&` fiin]`, iar pentru a doua c`s`torie nu se poate !or&i de comunitate de &unuri. #n toate aceste situa]ii, &unuri proprii pot de!eni, retroacti!, comune, [i in!ers, &unuri comune pot de!eni proprii, dup` cum ele au fost do&\ndite sau nu \n timpul c`s`toriei, \n raport cu noua situa]ie "uridic`. 9) Efe tele punerii !u- interdi %ie a unuia dintre !o%i Dac` unul dintre so]i este pus su& interdic]ie, drepturile sale cu pri!ire la &unurile comune se exercit` prin tutorele acestuia. Dac` unul dintre so]i este disp`rut sau pus su& interdic]ie, cel`lalt so], afar` de ca ul \n care el \nsu[i este curatorul disp`rutului sau tutorele celui inter is, exercit` administrarea, folosin]a [i dispo i]ia asupra &unurilor comune \mpreun` cu repre entantul so]ului sù. )ceast` solu]ie re ult` din art. ,7 [i 34 +odul familiei. .rimul text dispune c` so]ii $ot`r`sc de comun acord \n tot ceea ce pri!e[te c`s`toria. +el de*al doilea text pre!ede c` m`surile pri!ind persoana [i &unurile copilului minor se iau de c`tre p`rin]i de comun acord, iar dac` unul dintre ace[tia este mort, dec` ut din drepturile p`rinte[ti sau pus su& interdic]ie sau, din orice \mpre"urare, se afl` \n neputin]a de a*[i manifesta !oin]a, cel`lalt p`rinte exercit` singur drepturile p`rinte[ti. 0 astfel de dispo i]ie nu exist` cu pri!ire la dreptul de administrare, folosin]` [i dispo i]ie asupra &unurilor comune. :e ult`, per a contrario, c` \n situa]iile men]ionate un so] nu poate exercita singur drepturile pre!` ute de art. 25 +odul familiei. 10) Cate,orii de -unuri [i natura lor de -unuri proprii !au omune #n pri!in]a unor &unuri exist` dificult`]i sau discu]ii \n literatura "uridic`, dac` s\nt comune sau proprii. A3 Veniturile reali*ate prin mun # &i' Retri-u%ia elor $n adra%i $n mun #, $n temeiul ontra tului de mun # .rin \nc$eierea contractului de munc` ia na[tere raportul "uridic de munc`. :etri&u]ia este un element esen]ial al contractului de munc`, al`turi de felul muncii [i locul muncii. Dreptul de retri&u]ie se na[te \n temeiul muncii prestate su& forma dreptului de crean]` (retri&u]ie ne\ncasat`), drept care se stinge prin plat`, iar o&iectul lui suma datorat` de!ine prin \ncasare o&iectul unui nou drept dreptul de proprietate (retri&u]ia \ncasat`). Deci \n ca ul retri&u]iei s\ntem \n pre en]a succesi!` a dou` categorii "uridice, \n care dreptul respecti!
Dfam22 se \ncadrea `, [i anume dreptul de crean]` (retri&u]ia ne\ncasat`) [i dreptul real de proprietate (retri&u]ia \ncasat`). #n leg`tur` cu determinarea categoriei de &un comun sau propriu a retri&u]iei s*au purtat unele discu]ii \n literatura "uridic`, exprim\ndu*se mai multe p`reri. '*a preci at c` solu]ia care s` \m&ine dispo i]iile dreptului familiei cu cele ale dreptului muncii ar fi aceea c` retri&u]ia ne\ncasat` (drept de crean]`) s` fie &un propriu [i retri&u]ia \ncasat` (drept real su& forma unei sume de &ani) s` fie &un comun, solu]ia fiind &ine!enit` de lege ferenda. )ceast` solu]ie este adoptat` [i de practica "udiciar`, care consider` retri&u]ia \ncasat` ca &un comun. 0 particularitate, !eniturile din munc` s\nt &unuri comune, \ns` o parte din acestea se pot folosi pentru do&\ndirea unor &unuri proprii ori pentru satisfacerea unor interese personale, f`r` ca aceast` parte s` se considere c` se include, "uridic, \n &unurile comune, iar apoi s` se diminue e prin imputare ceea ce se atri&uie so]ului respecti! din &unurile comune supuse \mp`r]elii. &ii' Alte "enituri a!imilate retri-u%iei #n sensul pri!ind natura "uridic` a retri&u]iei \ncasate, s*a decis c` s\nt &unuri comune% sumele de &ani do&\ndite \n timpul c`s`toriei, depuse la +-+; sumele de &ani primite de unul dintre so]i cu titlu de pensie \n cadrul asigur`rilor sociale, pentru munca desf`[urat` \n trecut; &ursa primit` de unul dintre so]i, \n strìn`tate, pe &a a unei con!en]ii de cola&orare [tiin]ific`. &iii' P#r%ile !o iale .entru sta&ilirea caracterului de &un comun sau &un propriu al acestora urmea ` a se a!ea \n !edere dispo i]iile legale pri!ind p`r]ile sociale [i dispo i]iile +odului familiei pri!ind rela]iile patrimoniale dintre so]i. &i"' Remunera%ia autorilor 0pera sau crea]ia intelectual` d` na[tere unui complex de drepturi de autor morale [i patrimoniale, din acestea din urm` f`c\nd parte [i remunera]ia autorului. De[i aceast` remunera]ie se cu!ine autorului, pentru crea]ia sa intelectual`, ea se deose&e[te de celelalte categorii de !enituri dn munc`. :emunera]ia autorului se acord` \n raport de re ultatul acti!it`]ii sale de crea]ie, de !aloarea acestei crea]ii, [i nu de acti!itatea de munc` c$eltuit` pentru ela&orarea operei. #n literatura "uridic` determinarea naturii "uridice a remunera]iei autorului se face corespun `tor cu aceea a retri&u]iei din munc`. .ro&lema care se pune este aceea a determin`rii momentului \n care se consider` do&\ndit` remunera]ia autorilor, pentru a [ti dac` este sau nu &un ac$i i]ionat \n timpul c`s`toriei. :3 Sumele e onomi!ite [i depu!e la CEC Depunerile la +-+ s\nt supuse unui regim "uridic special. .ro&a existen]ei depunerilor se face cu li&retul eli&erat de +-+. .ractica "udiciar` a sta&ilit c` sumele depuse de c`tre un so] pe numele lui r`m\n &unuri comune sau proprii, a[a cum au fost \nainte de depunerea la +-+, deoarece aceast` depunere nu sc$im&` natura lor "uridic`. :egimul "uridic special pri!ind depunerile la +-+ nu \nl`tur` normele +odului familiei pri!ind comunitatea de &unuri. #n acela[i sens, s*a decis c` sumele depuse la +-+ pro!enind din pensia de asigur`ri sociale (care este &un comun) au acela[i caracter de &unuri comune, [i nu &unuri proprii. Fot astfel, sumele repre ent\nd remunera]ia \ncasat` pentru reali area unor opere literare, artistice, [tiin]ifice [i a oric`ror altor opere de crea]ie intelectual`, depuse la
Dfam21 +-+, s\nt &unuri comune deoarece remunera]ia \ncasat` este &un comun. :egimul special instituit cu pri!ire la asemenea depuneri interesea ` numai raporturile dintre depun`tor [i +-+. #n conclu ie, sumele de &ani depuse de un so] la +-+ pe numele lui r`m\n &un comun sau propriu, a[a cum erau \nainte de depunere. C3 Con!tru %iile efe tuate de #tre !o%i .entru determinarea regimului "uridic al construc]iilor efectuate [i cel al terenurilor pe care s*a construit, urmea ` s` se ]in` seama de dispo i]iile +odului familiei pri!ind comunitatea de &unuri [i cele ale +odului ci!il (art. 13,) pri!ind pre um]ia potri!it c`reia proprietarul terenului de!ine, prin accesiune, [i proprietarul construc]iilor edificate asupra acestuia, cu condi]ia ca \ntre proprietar [i constructor s` nu existe o con!en]ie ori situa]ie legal` din care s` re ulte un drept de superficie asupra cl`dirii \n fa!oarea celui care a construit*o. De asemenea, tre&uie s` se ]in` seama de dispo i]iile legilor speciale care au inter!enit pri!ind regimul "uridic al terenurilor II.4. a) :unurile proprii ale !o%ilor Con!idera%ii ,enerale 1) 2o%iunea de -un propriu al !o%ilor )rt. 21 +odul familiei determin` categoriile de &unuri proprii ale so]ilor. Cunurile proprii constituie o excep]ie de la comunitatea de &unuri. .rin derogare de la regula c` &unurile do&\ndite \n timpul c`s`toriei s\nt &unuri comune, art. 21 +odul familiei pre!ede c` anumite categorii de &unuri s\nt proprii, c$iar dac` s\nt do&\ndite \n timpul c`s`toriei. 2) Cla!ifi area -unurilor proprii -xist` mai multe criterii dup` care se determin` &unurile proprii. #n primul r\nd, aceste criterii pot fi considerate c` s\nt corespun `toare enumer`rii categoriilor de &unuri proprii din art. 21 +odul familiei. #n al doilea r\nd, criteriile care stau la &a a determin`rii categoriilor de &unuri pot fi considerate% data do&\ndirii lor care este anterioar` \nc$eierii c`s`toriei; leg`tura cu persoana so]ului do&\nditor, leg`tur` care poate re ulta din caracterul do&\ndirii, al calit`]ii de rud` a unuia dintre so]i, din caracterul personal al dreptului do&\ndit sau din natura ori destina]ia economic` a &unului; su&roga]ia real`. #n unele formul`ri, afecta]iunea &unului este considerat` un criteriu distinct. b) Cate,orii de -unuri proprii 1. "unuri dob\ndite \nainte de \nc#eierea c`s`toriei (art. 21 lit. a +odul familiei) Cunurile do&\ndite \nainte de \nc$eierea c`s`toriei s\nt proprii deoarece acestea nu repre int` re ultatul efortului comun al am&ilor so]i. '\nt &unuri proprii [i cele do&\ndite dup` \ncetarea sau desfacerea c`s`toriei, de[i art. 21 lit. i +odul familiei nu le men]ionea `, solu]ia impun\ndu*se potri!it art. 2/ al. 1 +odul familiei. Dac` so]ii au do&\ndit un &un \mpreun` \nainte de c`s`torie, acesta nu de!ine &un comun, so]ii fiind coproprietari asupra lui, ceea ce \nseamn` c` el este &un propriu.
Dfam25 ,. "unurile dob\ndite prin mo!tenire, legat sau dona]ie , afar` numai dac` dispun`torul a pre!` ut c` ele !or fi comune (art. 21 lit. & +odul familiei) )ceste &unuri de!in proprii, de[i s\nt do&\ndite \n timpul c`s`toriei, datorit` caracterului personal al do&\ndirii lor (!oca]ia succesoral` are un caracter strict personal). Dona]iile \ntre so]i se pot face numai din &unurile proprii, nu [i din &unurile comune, c`ci ar \nsemna s` se diminue e comunitatea de &unuri, ceea ce art. 2/ +odul familiei opre[te. #n literatura "uridic` s*a exprimat p`rerea c`, \n m`sura o&liga]iei re ult\nd din condi]ia potestati!` ori sarcin` \n folosul unui ter] ori al dispun`torului, actul este cu titlu oneros [i deci &unul primit prin asemenea dona]ie este comun, iar pentru rest &unul este propriu (contractul de dona]ie cu sarcin` este un contract gratuit [i par]ial cu titlu oneros, \n m`sura sarcinii). #n practica "udiciar` s*a decis c` &unurile primite de unul dintre so]i prin testament s\nt [i r`m\n &unuri proprii ale acestuia, c$iar dac` mo&ilul testatorului exprimat prin testament a fost \ngri"irea sa p\n` la sf\r[itul !ie]ii [i suportarea c$eltuielilor de \nmorm\ntare de c`tre so]ul legatar; \mpre"urarea c` cel`lalt so] a contri&uit la \ntre]inerea testatorului, precum [i la c$eltuielile de \nmorm\ntare, ca [i faptul c` so]ul legatar a \ncetat acti!itatea sa retri&uit` pentru a se dedica \ngri"irii autorului, pot genera \n fa!oarea celuilalt so] numai dreptul de a se pre!ala de ele cu oca ia determin`rii cotelor de contri&u]ie ale am&ilor so]i la do&\ndirea &unurilor comune; testamentul nu se asimilea ` cu un contract de \nstrìnare cu clau ` de \ntre]inere. #n literatura "uridic` s*a exprimat p`rerea c`, \n ca ul dona]iei f`cut` prin \nscris autentic sau a legatului f`cut prin testament, pro&a !oin]ei dispun`torului ca &unul s` de!in` comun tre&uie s` re ulte din cuprinsul intelectual sau material al actului de dona]ie sau al testamentului, dat fiind caracterul solemn al li&eralit`]ii. 2. "unurile de uz personal !i cele destinate exercit`rii profesiei unuia dintre so]i (art. 21 lit. c +odul familiei) )ceste &unuri de!in proprii \n temeiul destina]iei lor. Fextul se refer` la dou` categorii de &unuri% Cunuri de u personal .entru a fi proprii tre&uie s` \ndeplineasc` urm`toarele condi]ii% &unul s` apar]in` unuia dintre so]i, adic` acesta s`*l fi do&\ndit; &unul de!ine propriu so]ului care*l folose[te, f`r` a deose&i \ntre modurile de do&\ndire, afar` de ca ul \n care &unul de!ine propriu \n temeiul altei dispo i]ii a art. 21 +odul familiei dec\t cea pri!itoare la &unurile de u personal; &unul tre&uie s` fie afectat \n mod efecti! u ului exclusi! [i personal al unuia dintre so]i (de exemplu \m&r`c`mintea, \nc`l]`mintea); Cunurile destinate exercit`rii profesiei unuia dintre so]i Cunul este propriu dac` a fost do&\ndit de c`tre un so] [i dac` este destinat exercit`rii profesiei de c`tre so]ul do&\nditor al &unului. Cunul este propriu dac` este afectat exercit`rii unei \ndeletniciri cu titlu profesional, nu unei acti!it`]i !remelnice [i \nt\mpl`toare. +\nd am&ii so]i au aceea[i profesie, &unurile pe care le folosesc pentru exercitarea ei nu s\nt comune, ci se g`sesc \n
Dfam27 coproprietatea acestora, deoarece \[i p`strea ` caracterul de &unuri proprii. 1. "unurile dob\ndite cu titlu de premiu sau recompens`, manuscrisele !tiin]ifice, sc#i]ele !i proiectele artistice, proiectele de inven]ii, precum !i alte asemenea bunuri (art. 21 lit. d +odul familiei) 'e deose&esc dou` categorii de &unuri% premiile [i recompensele &unuri proprii ale acelui so] care a adus un aport excep]ional \n munca pe care o prestea ` datorit` priceperii [i calit`]ii sale personale, ceea ce a "ustificat acordarea distinc]iei; pri!ind &unurile legate de crea]ia intelectual`. 5. $ndemnizarea de asigurare sau desp`gubirile pl`tite pentru pagubele pricinuite persoanei (art. 21 lit. e +odul familiei) )cestea s\nt &unuri proprii deoarece s\nt destinate s` repare o pagu&` exclusi! personal`, s` contri&uie la refacerea s`n`t`]ii [i la redo&\ndirea capacit`]ii de a munci ori la asigurarea existen]ei persoanei, dac` refacerea capacit`]ii sale de a munci nu mai este posi&il`. 7. %aloarea care reprezint` !i \nlocuie!te un bun propriu sau bunul \n care a trecut aceast` valoare (art. 21 lit. f +odul familiei) #n acest ca &unul do&\ndit de!ine propriu \n temeiul su&roga]iei reale cu titlu uni!ersal, care are scopul de a e!ita confu ia \ntre grupa &unurilor comune [i aceea a &unurilor proprii apar]in\nd fiec`ruia dintre so]i. c) Re,imul 1uridi al -unurilor proprii Cunurile proprii s\nt limitati! pre!` ute de lege. 'o]ii nu pot, prin act "uridic, s` pre!ad` c` anumite &unuri, care nu intr` \n categoria celor ar`tate \n art. 21 +odul familiei, s\nt proprii, deoarece ar \nsemna s` se restr\ng` comunitatea de &unuri, ceea ce art. 2/ al. , +odul familiei nu permite. +omunitatea de &unuri nu se poate restr\nge sau suprima nici prin act "uridic \nc$eiat \ntre so]i [i ter]i. II.5. R#!punderea !o%ilor pentru datorii3 Condi%iile $n are !e pot urm#ri -unurile omune
a) ;eneralit#%i Dup` cum so]ii au dou` categorii de &unuri, tot a[a ei au dou` feluri de datorii% personale [i comune. Datoriile comune s\nt determinate limitati! de lege. Foate celelalte datorii s\nt personale fiec`ruia dintre so]i. =egea pre um` c` datoriile so]ilor s\nt personale c\t` !reme nu se do!ede[te c` fac parte din categoria celor comune. +orespun `tor celor dou` feluri de datorii, so]ii au dou` categorii de creditori% personali [i comuni. b) 8-li,a%ii n#! ute $n timpul #!#toriei [i pentru are r#!pund !o%ii 1) C.eltuieli f# ute u admini!trarea ori #ruia dintre -unurile omune &art' () lit' a odul familiei* :a]iunea pentru care aceste c$eltuieli s\nt considerate o datorie comun` const` \n faptul c` administrarea &unurilor comune repre int` un interes al c`s`toriei. +onform art. 2, lit. a +odul familiei, pentru ca o datorie s` fie comun` tre&uie \ndeplinite mai multe cerin]e% a) '` fie !or&a de o Ic$eltuial` de administrareJ . )ceast` no]iune este folosit` de lege \n sensul cel mai larg, cuprin \nd toate o&liga]iile asumate \n leg`tur` cu &unurile comune. '\nt c$eltuieli de
Dfam2@ administrare% acelea f`cute cu \ntre]inerea [i punerea \n !aloare a &unurilor comune; plata primelor asiguratorii o&ligatorii sau \n temeiul unui contract de asigurare; pl`]ile impo itelor, taxelor [i altor presta]ii periodice sta&ilite potri!it legii; c$eltuielile pentru conser!area &unurilor, cum ar fi cele pentru \ntreruperea prescrip]iei sau pentru \nscrierea unei ipoteci. &) +$eltuiala s` fie \n leg`tur` cu un &un comun , iar nu cu unul propriu, deoarece astfel c$eltuiala corespunde unui interes comun al c`s`toriei. c) +$eltuiala s` fie If`cut`J cu administrarea &unurilor comune . Fextul !or&e[te de c$eltuielile If`cuteJ \n leg`tur` cu &unurile comune. #n literatura "uridic` s*a exprimat p`rerea c` nu este necesar s` se fac` do!ada c` sumele respecti!e au fost efecti! c$eltuite pentru scopurile pre!` ute de art. 2, lit. a +odul familiei [i de art. 25 +odul familiei, fiind suficient numai s` re ulte c` o&liga]ia asumat` este \n leg`tur` cu &unurile comune. d) 0&liga]ia s` fie asumat` prin act "uridic de c`tre un singur so], [i nu de c`tre am&ii so]i, deoarece nu s*ar mai aplica art. 2, lit. a ci art. 2,. =it. & +odul familiei. 'o]ul care apare \n actul \nc$eiat cu pri!ire la administrarea &unurilor comune figurea ` \n nume propriu [i \n numele celuilalt so], \n temeiul pre um]iei legale de mandat tacit reciproc \ntre so]i. 2) 8-li,a%iile ontra tate de !o%i $mpreun# &art' () lit' b odul familiei* )ceste o&liga]ii s\nt comune deoarece legea pre um` c` repre int` un interes al c`sniciei. #n sensul textului, datoria este comun` dac` s\nt \ndeplinite urm`toarele condi]ii% a) 0&liga]ia s` fie Iasumat`J de c`tre so]i . Fextul !or&e[te de IcontractareJ, \ns` so]ii pot s`*[i asume \mpreun` o&liga]ia [i prin act "uridic unilateral, nu numai prin contract. &) 0&liga]ia s` fie asumat` I\mpreun`J de so]i . Fextul permite ca o&liga]iile am&ilor so]i s` fie principale sau accesorii, ori ca o&liga]ia unuia dintre ei s` fie principal`, iar a celuilalt s` fie accesorie, fiind suficient s` fie asumat` de am\ndoi so]ii. c) 'o]ii pot s`*[i asume o&liga]ia fie particip\nd \n persoan` la \nc$eierea actului "uridic, fie particip\nd prin repre entare. +el care repre int` poate fi c$iar cel`lalt so] (mandat expres). d) +au a o&liga]iei este indiferent`, deoarece legea nu distinge; o&liga]ia este comun` c$iar dac` nu ar a!ea leg`tur` cu ne!oile c`s`toriei. e) 0&liga]ia asumat` de so]i \mpreun` este comun` , f`r` a deose&i dup` cum este indi!i i&il`, prin natura ei sau prin !oin]a p`r]ilor, solidar` sau con"unct`. 3) 8-li,a%iile ontra tate de fie are dintre !o%i pentru $ndeplinirea ne"oilor o-i[nuite ale #!#toriei &art' () lit' c odul familiei* #n temeiul acestui text, o&liga]ia este comun` dac` s\nt \ndeplinite urm`toarele cerin]e% a) 0&liga]ia s` i !orasc` dintr*un act "uridic, c$iar unilateral, nu numai contract. &) 0&liga]ia s` fie asumat` de c`tre un singur so] , c`ci dac` ar fi asumat` de c`tre am\ndoi, atunci ea ar fi comun`, conform art. 2, lit. & +odul familiei. 'o]ul \nc$eie actul "uridic \n du&l` calitate, \n temeiul pre um]iei de mandat tacit reciproc \ntre so]i.
Dfam24 c) 0&liga]ia s` fi fost asumat` pentru \mplinirea ne!oilor o&i[nuite ale c`sniciei care \n sensul textului \nseamn` ne!oia normal` pentru c`s`toria respecti!`. 0&liga]ia este comun` prin cau a ei. 4) 8-li,a%ia de a repara pre1udi iul au*at prin $n!u[irea ili it# a unor -unuri proprietate pu-li # &art' () lit' d odul familiei* )ceast` o&liga]ie este declarat` comun` \n interesul ap`r`rii a!utului pu&lic. )rt. 2, lit. d +odul familiei tre&uie \n]eles c` se refer` numai la proprietatea pu&lic`, nu [i la proprietatea cooperatist`. Domeniul de aplicare se refer`, \n pre ent, la proprietatea pu&lic`, dar numai dac` este !or&a de domeniul pu&lic, nu [i domeniul pri!at, deoarece textul nu distinge, deose&irea se impune potri!it art. 21 pct. , din +onstitu]ie. .entru ca aceast` o&liga]ie s` fie o datorie comun` a so]ilor tre&uie \ndeplinite mai multe cerin]e% a) '` se fi produs un pre"udiciu de natur` patrimonial`. &) .re"udiciul s` fie cau at prin \nsu[irea unui &un, o&iect al dreptului de proprietate pu&lic`. Fextul este aplica&il [i \n ca ul \n care ar fi !or&a de un drept de folosin]` sau un alt drept real \n sensul preci `rilor f`cute. .rin I\nsu[ireJ se poate \n]elege at\t acti!itatea cu caracter infrac]ional, c\t [i delictul ci!il. #nsu[irea tre&uie s` fie re ultatul unei fapte ilicite, element al r`spunderii ci!ile, dar care ar putea s` fie, totodat`, [i infrac]iune. c) Faptul \nsu[irii s` fie s`!\r[it de c`tre unul dintre so]i. d) Cunurile comune s` fi \nregistrat o sporire. )ceast` sporire tre&uie \n]eleas` at\t \n sensul de ac$i i]ionare de noi &unuri sau m`rirea !alorii celor existente, c\t [i de e!itare a sc`derii !alorii &unurilor comune. e) -xisten]a leg`turii de cau alitate \ntre sporirea !alorii &unurilor comune [i \nsu[irea s`!\r[it` de c`tre unul dintre so]i. Fextul preci ea ` c` o&liga]ia exist` dac` prin \nsu[irea &unurilor proprietate pu&lic` au sporit &unurile comune. Dac` s\nt \ndeplinite aceste cerin]e, datoria personal` a so]ului care a s`!\r[it \nsu[irea se transform` \ntr*o datorie comun` a so]ilor. )ceast` o&liga]ie \ncepe prin a fi personal` [i numai apoi de!ine comun`, dac` &unurile comune au reali at un spor de pe urma \nsu[irii. +ei doi so]i r`spund din cau e [i limite diferite. 'o]ul care [i*a \nsu[it \n mod ilicit &unuri proprietate pu&lic` are o o&liga]ie personal` care re ult` dintr*un delict ci!il. 'o]ului celui care a s`!\r[it faptul \i re!ine r`spunderea numai \n m`sura sporului pe care l*a a!ut partea sa din comunitate. Cunurile comune ale so]ilor pot fi urm`rite numai \n m`sura sporului de !aloare reali at. )ceast` sporire este deci nu numai condi]ia, ci [i limita p\n` la care se poate urm`ri comunitatea de &unuri a so]ilor. c) Datoriile per!onale ale !o%ilor3 Re,imul 1uridi +reditorii personali ai so]ilor pot urm`ri numai &unurle proprii ale so]ului de&itor (art. 22 +odul familiei). #n ca ul \n care &unurile proprii ale so]ului de&itor nu s\nt suficiente pentru acoperirea integral` a crean]elor creditorilor personali, ace[tia pot cere \mp`r]irea &unurilor comune, prin $ot`r\re "udec`toreasc`, \ns` numai \n m`sura \n care crean]a a r`mas nesatisf`cut`. Deci \mp`r]irea &unurilor comune poate fi cerut` numai dup` epui area &unurilor proprii ale so]ului
Dfam23 de&itor. .rin \mp`r]ire, &unurile comune de!in &unuri proprii [i pot fi urm`rite de creditorii personali, deoarece \n urma \mp`r]irii cerute de ace[ti creditori, de!enind proprii, creditorii personali urm`resc aceste &unuri, iar nu pe cele comune. 0rdinea \n care se face aceast` urm`rire are un caracter imperati! [i tre&uie o&ser!at` de instan]` din oficiu, ea put\nd fi in!ocat` de orice interesat. )rt. 22 +odul familiei opre[te numai urm`rirea &unurilor comune de c`tre creditorii personali ai so]ilor, nu [i indisponi&ili area lor pro!i orie; ace[ti creditori pot cere luarea m`surilor asiguratorii (sec$estru asigurator, poprire) asupra &unurilor comune. II.6. Parta1area -unurilor &e/ ep%ii' omune $n timpul #!#toriei
a) Con!idera%ii ,enerale +`s`toria repre int` o comunitate de interese mai larg` dec\t comunitatea intereselor patrimoniale. De aceea, ]in\nd seama caracterul accesoriu al raporturilor patrimoniale \ntre so]i, fa]` de raporturile personal*nepatrimoniale \ntre ei, legea admite c` &unurile comune, \n interesul men]inerii \ns`[i a c`s`toriei, s` fie \mp`r]ite \n timpul acesteia. )ceast` \mp`r]ire are un caracter excep]ional. b) 9n etarea omunit#%ii de -unuri3 Parta1area -unurilor omune ale !o%ilor #mp`r]irea &unurilor comune \n timpul c`s`toriei se poate face numai \n urm`toarele ca uri% a) la cererea oric`ruia dintre so]i; &) la cererea creditorilor personali ai oric`ruia dintre so]i; c) \n ca ul confisc`rii &unurilor anume determinate sau a unei cote* p`r]i dintr*un &un al so]ilor. c) E/ ep%ia $mp#r%irii -unurilor omune $n timpul #!#toriei 1) 9mp#r%irea -unurilor omune la ererea !o%ilor +onform art. 27 al.ult. +odul familiei, &unurile comune pot fi \mp`r]ite \n timpul c`s`toriei la cererea oric`ruia dintre so]i. )ceast` \mp`r]ire este supus` urm`toarelor condi]ii% a) 'e poate face numai pentru moti!e temeinice . =egea nu arat` \n ce constau moti!ele temeinice care pot "ustifica \mp`r]irea &unurilor comune, aprecierea acestor moti!e se face de c`tre instan]ele "udec`tore[ti. ;nstan]a nu poate lua act de tran ac]ia p`r]ilor [i s` dispun` \mp`r]irea &unurilor comune f`r` s` se examine e \n preala&il existen]a [i temeinicia moti!elor in!ocate. &) #mp`r]irea &unurilor comune se face \n timpul c`s`toriei ' Formula I\n timpul c`s`torieiJ \nseamn` \n timpul cuprins \ntre momentul \nc$eierii c`s`toriei [i momentul \n care oricare dintre so]i a introdus o ac]iune de di!or]. c) #mp`r]irea &unurilor comune nu se poate face pe cale con!en]ional`, ci numai prin $ot`r\re "udec`toreasc`. +on!en]iile prin care so]ii \mpart &unurile comune \n timpul c`s`toriei s\nt lo!ite de nulitate a&solut`. Dreptul de ac]iune al so]ilor pentru \mp`r]irea &unurilor comune are caracter personal, deci poate fi exercitat numai de c`tre ace[tia. >n so] nu poate !inde sau dona celuilalt so] partea sa din comunitatea de &unuri. d) 'e pot \mp`r]i, \n \ntregime sau \n parte, numai &unurile comune existente \n momentul \n care se face \mp`r]irea. Cunurile a
Dfam1/ c`ror \mp`r]ire nu s*a cerut au calitatea de &unuri comune; re ult` c` aceast` \mp`r]ire nu afectea ` regimul comunit`]ii de &unuri. e) =a efectuarea parta"ului &unurilor comune ale so]ilor tre&uie luat` \n considerare !aloarea pe care o au aceste &unuri la data c\nd s*a introdus ac]iunea de \mp`r]ire, iar nu !aloarea lor de la data la care au luat na[tere starea de de!`lm`[ie. .ri!ind apartamentele construite cu spri"inul statului, se procedea ` astfel% e!aluarea se face potri!it actelor normati!e \n !igoare la data \mp`r]elii, nu la data contract`rii; se totali ea ` pl`]ile f`cute (a!ans, rate, do&\n i), care se raportea ` la pre]ul; contracului (f`r` do&\n i), iar procentul o&]inut se aplic` la !aloarea actuali at` a apartamentului, re ult\nd !aloarea contri&u]iei comune care se include \n parta"; la sta&ilirea cotelor de contri&u]ie se ]ine seama [i de pl`]ile f`cute unmai de c`tre un so], dup` desp`r]irea \n fapt [i p\n` la \mp`r]ire. f) =a \mp`r]irea &unurilor comune ale so]ilor nu pot participa [i copiii , neexist\nd nici un text de lege care s` autori e e o atare m`sur`. '*a decis c` parta"ul de folosin]` a &unurilor comune ale so]ilor este inadmisi&il, deoarece at\ta timp c\t exist` comunitatea de &unuri [i c`s`toria, so]ii administrea ` [i folosesc \mpreun` &unurile comune [i dispun tot astfel de ele. .rin efectul \mp`r]elii, &unurile comune respecti!e de!in proprii (art. 27 al.ult. +odul familiei). #mp`r]irea &unurilor comune \n timpul c`s`toriei are caracter definiti!, [i nu pro!i oriu p\n` la lic$idarea definiti!` ce !a inter!eni la \ncetarea sau desfacerea prin di!or] a c`s`toriei. 2) 9mp#r%irea -unurilor omune la ererea reditorilor per!onali ai ori #ruia dintre !o%i 'o]ii pot a!ea dou` feluri de datorii% personale [i comune. #n consecin]`, !or exista creditori personali [i creditori comuni. +onform art. 22 al. 1 +odul familiei, creditorii personali nu pot urm`ri pentru reali area crean]ei lor &unurile comune, ace[ti pot urm`ri numai &unurile proprii ale so]ului de&itor. Dac` &unurile proprii ale so]ului de&itor nu s\nt suficiente pentru acoperirea crean]elor creditorilor personali, ace[tia pot cere \mp`r]irea &unurilor comune, prin $ot`r\re "udec`toreasc`, \ns` numai \n m`sura necesar` acoperirii crean]ei (art. 22 al. , +odul familiei). Deci ac]iunea creditorilor personali pentru \mp`r]irea &unurilor comune are caracter su&sidiar. 0rdinea \n care &unurile proprii [i comune pot fi urm`rite este imperati!`. De aceea, dac` un creditor personal introduce ac]iunea pentru \mp`r]irea &unurilor comune [i nici unul din so]i nu in!oc` &eneficiul de discu]ie, atunci acesta !a tre&ui ridicat din oficiu. )c]iunea \n "usti]ie se introduce \mpotri!a am&ilor so]i, pentru ca $ot`r\rea ce se !a da s` le fie opo a&il`. #mp`r]irea pri!e[te numai &unurile pre ente ale so]ilor, nu [i &unurile !iitoare. #mp`r]irea &unurilor comune la cererea creditorilor personali se poate face pe cale principal`, c\nd ace[tia introduc cererea de c$emare \n "udecat`, sau pe cale incidental`, \n cadrul constesta]iei la executarea silit`. .entru reali area crean]elor sale, creditorul personal poate cere luarea m`surilor asiguratorii (sec$estru asigurator, poprire) asupra &unurilor comune.
Dfam11 3) 9mp#r%irea -unurilor omune $n a*ul onfi! #rii a"erii unuia dintre !o%i !au a unei ote0p#r%i dintr0 un -un al !o%ilor )ceast` pedeaps` lo!e[te partea code!`lma[` a so]ului condamnat, de!enind proprietar comun cu cel`lalt so] (necondamnat) asupra &unurilor comune anume determinate. =a \ncetarea propriet`]ii comune, \n ca ul confisc`rii a!erii unui so], se aplic` prin asem`nare principiile de la ie[irea din indi!i iune. #n aceast` situa]ie at\t so]ul celui condamnat, c\t [i statul, care ac]ionea ` nu \n calitate de creditor, ci de proprietar, pot s` cear` \ncetarea propriet`]ii comune prin \mp`r]irea &unurilor comune. #n situa]ia condamn`rii unuia dintre so]i la confiscarea unui &un determinat, \n procesul de \mp`r]ire care poate fi pornit fie pe cale principal`, fie pe cale incidental`, \n cadrul contesta]iei la executare nu !a mai figura so]ul condamnat, ci \n locul sù !a figura statul \n calitate de proprietar. #n pre ent exist`% confiscarea special` ca m`sur` de siguran]`; confiscarea contra!en]ional` \n ca ul anumitor contra!en]ii; confiscarea \n condi]iile =egii nr. 11561337 pri!ind declararea [i controlul a!erii demnitarilor, magistra]ilor, func]ionarilor pu&lici [i a unor persoane cu func]ii de conducere.
III. De!fiin%area #!#toriei

Di!tin %ia $ntre $n etarea, de!fiin%area [i de!fa erea #!#toriei .otri!it art. 2@ al. 1 [i , +odul familiei, se distinge \ntre \ncetarea c`s`toriei [i desfacerea c`s`toriei. +`s`toria \ncetea ` prin% moartea unuia dintre so]i; rec`s`torirea so]ului celui ce fusese declarat mort; declararea "udec`toreasc` a mor]ii unuia dintre so]i. +`s`toria se poate desface prin di!or]. III.2. 2ulitatea #!#toriei (ulitatea c`s`toriei poate fi a&solut` sau relati!`, \ns` \n ce pri!e[te distinc]ia \ntre aceste feluri de nulit`]i exist` unele deose&iri fa]` de dreptul comun. +`s`toria este inexistent`, iar nu nul`, \n ca ul identit`]ii de sex, a lipsei totale de cele&rare [i a lipsei totale de consim]`m\nt. a) 2ulitatea a-!olut# #n anumite ca uri, nerespectarea dispo i]iilor legale la \nc$eierea c`s`toriei este sanc]ionat` cu nulitatea a&solut`% c`s`toria a fost \nc$eiat` cu \nc`lcarea dispo i]iilor legale pri!ind !\rsta matrimonial` (art. 13 [i 1 +odul familiei); c`s`toria a fost \nc$eiat` de o persoan` care este de"a c`s`torit` (art. 13 [i 5 +odul familiei) nulitatea are ca scop ap`rarea principiului monogamiei; c`s`toria este \nc$eiat` \ntre persoane care s\nt rude \n gradul pro$i&it de lege (art. 13 [i 7 +odul familiei); c`s`toria este \nc$eiat` \ntre cel care adopt` sau rudele lui [i cel adoptat sau rudele acestuia (art. 13 +odul familiei [i art. 1 din 0.>.?. nr. ,56133@); c`s`toria este \nc$eiat` de alienatul sau de&ilul mintal (art. 13 [i 3 +odul familiei); c`s`toria este \nc$eiat` f`r` respectarea pre!ederilor art. 17 +odul familiei (art. 13 +odul familiei) lipse[te consim]`m\ntul !iitorilor III.1.
Dfam1, so]i sau nu s*au respectat condi]iile de form` necesare pentru \nc$eierea c`s`toriei; incompeten]a delegatului de stare ci!il`; c`s`toria ficti!` \nc$eiat` de form`, cu scopul sau inten]ia de a o&]ine unele efecte secundare c`s`toriei; c`s`toria \ntre persoane de acela[i sex. )c]iunea \n declararea nulit`]ii a&solute poate fi introdus` de orice persoan` interesat`. .ot a!ea interes so]ii, rudele lor, creditorii so]ilor. .rocurorul poate introduce ac]iune \n nulitate a&solut`, dar numai \n timpul !ie]ii so]ilor. )c]iunea \n nulitatea a&solut` a c`s`toriei nu se poate prescrie, \ns` \n anumite ca uri nulitatea a&solut` se poate acoperi (de exemplu c`s`toria minorilor care au un copil; \n interesul copilului, c`s`toria se p`strea `). b) 2ulitatea relati"# ;nter!ine \n ca ul !iciilor de consim]`m\nt (eroarea, dolul [i !iolen]a)% eroarea doar asupra identit`]ii fi ice a celuilalt so]; dolul prin reticen]`% un so] a ascuns celuilalt, cu &un` [tiin]`, &oala de care suferea; !iolen]a tre&uie s` ai&` un anumit grad de intensitate [i gra!itate, care s`*l pun` pe cel \n cau ` \n situa]ia o&iecti!` de a nu se putea opune c`s`toriei). )c]iunea \n declararea nulit`]ii relati!e poate fi introdus` numai de so]ul al c`rui consim]`m\nt a fost !iciat; este o ac]iune personal`. )c]iunea \n nulitate relati!` ca [i cea \n nulitate a&solut` este de competen]a instan]elor determinat` dup` dreptul comun. III.3. Efe tele nulit#%ii #!#toriei (ulitatea c`s`toriei produce efecte nu numai pentru !iitor, ci [i pentru trecut (retroacti!ea `). +`s`toria se consider` ca [i cum nu s*ar fi \nc$eiat. a) Efe tele nulit#%ii #!#toriei u pri"ire la rela%iile dintre !o%i -fectele nulit`]ii c`s`toriei pri!ind rela]iile personale dintre so]i% 'o]ii s\nt considera]i c` nu au fost niciodat` c`s`tori]i \ntre ei. b) Efe tele nulit#%ii #!#toriei pri"ind apa itatea de e/er i%iu Dac` unul dintre so]i nu a \mplinit !\rsta de 14 ani [i desfiin]area c`s`toriei are loc \nainte ca acesta s` de!in` ma"or, el nu poate &eneficia de art. 4 al. 2 din Decretul nr. 2161351, deci nu are capacitate de exerci]iu, pentru c` se consider` c` nu a fost c`s`torit. -fectele nulit`]ii c`s`toriei pri!ind rela]iile patrimoniale dintre so]i% :egimul comunit`]ii de &unuri nu a putut a!ea loc, pentru c` nulitatea c`s`toriei operea ` retroacti!. 0&liga]ia de \ntre]inere nu a putut exista \ntre so]i, iar dreptul de mo[tenire al so]ului supra!ie]uitor nu poate opera (calitatea de so] se consider` c` nu a existat niciodat`). c) Efe tele nulit#%ii #!#toriei pri"ind rela%iile dintre p#rin%i [i opii 1) Intere!ul de lar#rii nulit#%ii #!#toriei :ela]iile personale [i cele patrimoniale dintre p`rin]i [i copii s\nt reglementate, prin asem`nare, de dispo i]iile pre!` ute \n materia di!or]ului (art. ,1 al. , +odul familiei). Drepturile succesorale \ntre p`rin]i [i copii r`m\n neatinse.
Dfam12 +onform art. ,2 al. , +odul familiei, desfiin]area c`s`toriei nu are nici o urmare \n pri!in]a copiilor, care \[i p`strea ` situa]ia de copii din c`s`torie. 2) Autoritatea .ot#r$rilor 1ude #tore[ti $n materia nulit#%ilor #!#toriei Bot`r\rile "udec`tore[ti s\nt% declarative constat` o situa]ie "uridic` existent`, pe care instan]a o !erific` [i declar` ca atare, [i care produce efecte numai \ntre p`r]ile din proces (efect relati!); constitutive crea ` situa]ii "uridice noi [i confer` p`r]ilor calit`]i noi. )ceste $ot`r\ri s\nt opo a&ile tuturor (efect a&solut). III.4. C#!#toria putati"# a) 2o%iunea #!#toriei putati"e `s`toria putativ` este aceea care, de[i nul` sau anulat`, produce totu[i unele efecte fa]` de so]ul care a fost de &un` credin]` la \nc$eierea ei. b) Condi%iile #!#toriei putati"e +onform art. ,2 +odul familiei, c`s`toria nul` se consider` putati!` dac`, la \nc$eierea ei, a existat &una credin]` a am&ilor so]i sau numai a unuia dintre ei. #n aceast` materie, &una credin]` \nseamn` faptul de a nu fi cunoscut cau a nulit`]ii c`s`toriei, adic` eroarea \n care au fost so]ii sau numai unul dintre ei pri!ind cau a nulit`]ii c`s`toriei. -roarea poate fi de drept (de exemplu so]ii sau unul dintre ei nu au cunoscut c` legea opre[te \nc$eierea c`s`toriei \ntre rude de gradul \n care se g`sesc ei) ori de fapt (de exemplu so]ii sau unul dintre ei nu au cunoscut c` s\nt rude \ntre ei). Cuna credin]` tre&uie s` existe \n momentul \nc$eierii c`s`toriei, deoarece \n acest moment se aprecia ` condi]iile de !aliditate ale c`s`toriei (art. ,2 +odul familiei). :eaua credin]` sur!enit` dup` aceea nu are influen]` asupra putati!it`]ii c`s`toriei. .otri!it dreptului comun (art. 1433 al. , +od ci!il) &una credin]` se pre um`; cel ce pretinde reaua credin]` are o&liga]ia de a o pro&a. :eaua credin]` fiind un fapt, do!ada ei se poate face prin orice mi"loc de pro&`. Ceneficiul putati!it`]ii c`s`toriei se in!oc` de c`tre so]ul de &un` credin]` \n cadrul procesului declarat pentru desfiin]area c`s`toriei. Dac` acesta nu pretinde s` i se aplice efectele c`s`toriei putati!e, instan]a tre&uie, \n temeiul rolului ei acti!, s` pun` p`r]ile \n situa]ia de a putea &eneficia de dispo i]iile legale \n materie. '*a statuat c`, \n ca ul \n care instan]a declar` nul` sau anulea ` c`s`toria, ea este o&ligat` s` sta&ileasc`, prin aceea[i $ot`r\re, &una sau reaua credin]` a so]ilor la \nc$eierea c`s`toriei. Efe tele #!#toriei putati"e &art' )( al' +, art' ), al' + odul familiei* +onform art. ,2 al. 1 +odul familiei, so]ul de &un` credin]`, de[i c`s`toria este nul` sau anulat`, p`strea ` p\n` la data c\nd $ot`r\rea instan]ei "udec`tore[ti r`m\ne definiti!` situa]ia unui so] dintr*o c`s`torie !ala&il`. +onform art. ,1 al. 1 +odul familiei, cererea de \ntre]inere a so]ului de &un` credin]` [i raporturile patrimoniale dintre so]i s\nt supuse, prin asem`nare, dispo i]iilor pri!itoare la di!or]. c)
Dfam11 1) Efe tele u pri"ire la rela%iile per!onale dintre !o%i +\nd am\ndoi so]ii s\nt de &un` credin]`, $ot`r\rea prin care se declar` nulitatea c`s`toriei produce efecte numai pentru !iitor, iar nu [i pentru trecut. )stfel, p\n` la data c\nd $ot`r\rea "udec`toreasc` prin care s*a declarat nulitatea c`s`toriei a r`mas definiti!`, so]ii au a!ut aceast` calitate (de so]i), conform art. ,2 al. 1 +odul familiei. +\nd numai unul dintre so]i este de &un` credin]`, numai acest so] &eneficia ` de efectele c`s`toriei putati!e. )stfel, so]ul de &un` credin]` are calitatea de so] p\n` la data desfiin]`rii c`s`toriei. 2) Efe tele u pri"ire la apa itatea de e/er i%iu +\nd am\ndoi so]ii s\nt de &un` credin]`% 'o]ul care la data \nc$eierii c`s`toriei nu a a!ut !\rsta de 14 ani a &eneficiat de pre!ederile art. 4 al. 2 din Decretul nr. 2161351, deci a do&\ndit capacitatea deplin` de exerci]iu. Dac` declararea nulit`]ii c`s`toriei se face \nainte ca acest so] s` fi \mplinit !\rsta de 14 ani, el \[i men]ine capacitatea de exerci]iu deplin`, deoarece aceast` capacitate nu se pierde dec\t \n ca urile [i condi]iile sta&ilite de lege, iar legea nu pre!ede c` minorul care a &eneficiat un timp de capacitatea de exerci]iu, \n aceste condi]ii, o pierde dup` aceea. +\nd numai unul dintre so]i este de &un` credin]` ca urmare a c`s`toriei, acesta a do&\ndit capacitatea deplin` de exerci]iu, iar dup` desfiin]area c`s`toriei, c$iar \nainte ca acest so] s` fi \mplinit !\rsta de 14 ani, el \[i men]ine capacitatea do&\ndit`. 3) Efe tele u pri"ire la rela%iile patrimoniale dintre !o%i +\nd am\ndoi so]ii s\nt de &un` credin]`, aceste efecte s\nt supuse, prin asem`nare, regulilor de la di!or]. +\nd numai unul dintre so]i este de &un` credin]`, se aplic` fa]` de acesta, ptrin asem`nare, regulile din materia di!or]ului. 'o]ul de rea credin]` a!\nd calitatea de concu&in (deoarece fa]` de acesta nulitatea c`s`toriei produce efecte retroacti!e) nu poate &eneficia de dispo i]iile +odului familiei pri!ind \mp`r]irea &unurilor comune. -l tre&uie s` fac` do!ada dreptului sù, care !a fi, dup` ca , o proprietate comun` pe cote*p`r]i sau o crean]` \mpotri!a celuilalt so], \n m`sura \n care cu mi"loacele sale a sporit patrimoniul acestuia. 'o]ul de rea credin]` nu &eneficia ` deloc de \ntre]inere. Dreptul de mo[tenire nu profit` so]ului de rea credin]`, pentru c` nulitatea c`s`toriei, pentru acesta, produce efecte retroacti!e. 4) Lip!a efe telor #!#toriei putati"e u pri"ire la rela%iile dintre p#rin%i [i opii Din acest punct de !edere, c`s`toria putati!` nu pre int` interes. Desfiin]area c`s`toriei nu produce efecte cu pri!ire la situa]ia legal` a copilului. #ntre p`rin]i [i copii exist` dreptul de mo[tenire.
IV. De!fa erea #!#toriei [i $n etarea ei

.otri!it art. 2@ al. 1 [i , +odul familiei, se distinge \ntre \ncetarea c`s`toriei [i desfacerea c`s`toriei. +`s`toria \ncetea ` prin% moartea unuia dintre so]i; rec`s`torirea so]ului celui ce fusese declarat mort; declararea "udec`toreasc` a mor]ii unuia dintre so]i. +`s`toria se poate desface prin di!or]. Desfacerea c`s`toriei poate a!ea loc prin $ot`r\re "udec`toreasc`. >nele efecte ale c`s`toriei continu` s` existe [i dup` \ncetarea acesteia. -fectele \ncet`rii c`s`toriei se produc numai pentru !iitor, nu [i pentru trecut, \n timp ce desfacerea c`s`toriei produce efecte numai pentru !iitor.
Dfam15 IV.1. 9n etarea #!#toriei +`s`toria este, \n principiu, \nc$eiat` pe timpul !ie]ii. #n consecin]`, moartea unuia dintre so]i sau declararea "udec`toreasc` a mor]ii au ca efect \ncetarea c`s`toriei lor. )rt. 17 al. 1 din Decretul nr. 2161351 sta&ile[te c` la r`m\nerea definiti!` a $ot`r\rii declarati!e de moarte, persoana disp`rut` este considerat` c` a murit la data sta&ilit` prin $ot`r\re ca fiind aceea a mor]ii. Dac` so]ul unei persoane care prin $ot`r\re "udec`toreasc` a fost declarat mort s*a rec`s`torit, iar so]ul declarat mort reapare [i anulea ` $ot`r\rea declarati!` de moarte, c`s`toria cea nou` r`m\ne !ala&il`. Din anali a dispo i]iilor legale \n materie, re ult`, e!ident, c`% a) =a \ncetarea c`s`toriei ca urmare a mor]ii unuia dintre so]i, cel`lalt so] men]ine \n mare parte drepturile care au fost do&\ndite de c`tre el \n timpul !ie]ii% +omunitatea de &unuri, \n aceast` situa]ie, \ncetea `, ca de altfel [i c`s`toria, dar so]ul supra!ie]uitor are calitatea de mo[tenitor legal al so]ului mort (=egea nr. 21361311); ca atare, !ine \n concurs la mo[tenire cu ceilal]i mo[tenitori, a!\nd cota succesoral` indicat` \n art. 1 din =egea nr. 21361311. 'o]ul supra!ie]uitor care a luat prin c`s`torie numele celuilalt so] \l men]ine [i dup` \ncetarea c`s`toriei. )ceast` situa]ie este expres pre!` ut` de art. ,4 +odul familiei \n redactarea a!ut` p\n` \n 1357, c\nd a inter!enit =egea nr. 1 prin care s*a dat actuala formulare a art. ,4 +odul familiei. .rin aceast` formulare s*a urm`rit \nl`turarea restric]iei so]ului supra!ie]uitor de a purta numele so]ului a!ut \n c`s`torie [i dac` se !a rec`s`tori. 'o]ul supra!ie]uitor care nu a \mplinit !\rsta de 14 ani \[i men]ine capacitatea de exerci]iu do&\ndit` prin c`s`torie. &) #ncetarea c`s`toriei prin declararea mor]ii unuia dintre so]i este reglementat` expres \n art. 2@ al. 1 +odul familiei, iar consecin]ele s\nt pre!` ute \n art. 14 din Decretul nr. 2161351 [i art. ,, +odul familiei% )ceast` declarare produce acelea[i efecte ca [i moartea fi ic` constatat` (prin examinarea cada!rului). Data mor]ii !a fi data indicat` \n $ot`r\rea r`mas` definiti!`, moment de la care [i c`s`toria a \ncetat. Despre aceast` situa]ie se !or face men]iuni corespun `toare \n registrele [i actele de stare ci!il`. IV.2. De!fa erea #!#toriei prin di"or% -ivor]ul \nseamn` desfacerea legal` a unei c`s`torii. Fermenul pro!ine din latinescul divortium sau din lim&a france ` di!orce. +onform art. 2@ al. , +odul familiei modificat prin =egea nr. 5361332, di!or]ul se pronun]` prin $ot`r\re r`mas` definiti!`. >nul dintre so]i poate cere di!or]ul sau, \n condi]iile ar`tate de art. 24 al. , +odul familiei, pe &a a acordului am&ilor so]i, dac` s\nt \ndeplinite condi]iile legale, se poate desface c`s`toria lor. ;mportan]a c`s`toriei [i efectele ei determin` ocrotirea sa de c`tre stat [i existen]a unui semnificati! cod legal de ocrotire. #n redactarea sa ini]ial`, art. 2@ +odul familiei a!ea urm`torul cuprins% I+`s`toria se desface prin moartea unuia dintre so]i, prin declararea "udec`toreasc` a mor]ii unuia dintre so]i sau prin di!or]J.
Dfam17 .rin Decretul nr. @@361377, textul a fost modificat astfel% I+`s`toria \ncetea ` prin moartea unuia dintre so]i sau prin declararea "udec`toreasc` a mor]ii unuia dintre ei. +`s`toria se poate desface, \n ca uri excep]ionale, prin di!or]J. 'e o&ser!` c` se face distinc]ie \ntre \ncetarea c`s`toriei [i desfacerea c`s`toriei, denumire re er!at` pentru disolu&ilitatea c`s`toriei prin di!or]. Desfacerea c`s`toriei are un Icaracter excep]ionalJ. .\n` la apari]ia =egii nr. 5361332, +odul familiei dispunea c` se poate desface c`s`toria I\n ca uri excep]ionaleJ prin di!or]. )cest caracter excep]ional a fost admis [i de autori, \ns` noua reglementare nu mai face preci area men]ionat`. )ctualul art. 24 +odul familiei este deose&it ca redactare fa]` de cel anterior, din care s*ar putea deduce c` desfacerea c`s`toriei nu mai inter!ine \n ca uri excep]ionale, [i anume% a) :edactarea anterioar` este \n forma negati!`, \n sensul c` instan]a nu poate desface c`s`toria prin di!or] dec\t atunci c\nd (K), determin\ndu*se acele condi]ii. :eglementarea actual` este \n forma afirmati!`, instan]a "udec`toreasc` put\nd desface c`s`toria prin di!or] atunci c\nd (K), determin\nd condi]iile. &) +ondi]iile pentru desfacerea c`s`toriei s\nt sta&ilite \ntr*un mod care nu mai are \n !edere caracterul excep]ional al di!or]uui. #n redactarea sa anterioar` textul spune c` di!or]ul nu se putea pronun]a dec\t atunci c\nd, Idatorit` unor moti!e temeinice, raporturile dintre so]i s\nt at\t de gra! [i iremedia&il !`t`mate \nc\t continuarea c`s`toriei este !`dit imposi&il` pentru cel care cere desfacerea c`s`torieiJ. )ctualmente textul este \n sensul c` desfacerea c`s`toriei se poate dispune c\nd Idatorit` unor moti!e temeinice, raporturile dintre so]i s\nt gra! !`t`mate [i continuarea c`s`toriei nu mai este posi&il`J. Deose&irea const` \n intensitatea !`t`m`rii Iat\t de gra!J [i Igra! !`t`mateJ [i nu se mai cere ca !`t`marea raporturilor dintre so]i s` fie Iiremedia&il`J. :edactarea anterioar` era \n sensul imposi&ilit`]ii continu`rii c`s`toriei Ipentru cel care cere desfacerea eiJ, iar redactarea actual` nu mai face aceast` preci are, di!or]ul put\ndu*se pronun]a \n ca ul \n care Icontinuarea c`s`toriei nu mai este posi&il`J. c) #n condi]iile actuale di!or]ul se poate pronun]a [i numai pe &a a acordului so]ilor, cu \ndeplinirea unor anumite condi]ii pre!` ute de lege, ceea ce redactarea anterioar` nu permitea, consider\ndu*se c` di!or]ul prin consim]`m\ntul mutual al so]ilor nu este posi&il. d) #n reglementarea anterioar`, pentru pronun]area unei $ot`r\ri \n ceea ce pri!e[te desfacerea c`s`toriei pe moti! de imposi&ilitate de continuare a c`s`toriei se lua \n calcul durata c`s`toriei [i interesele copiilor minori, ceea ce putea \nsemna c` pre en]a copiilor \n proces era un o&stacol \n pronun]area di!or]ului, iar uneori di!or]ul era respins pe moti!ul intereselor copiilor minori. )ctuala reglementare este \n sensul c` se ]ine seama de interesele copiilor minori, nu [i de durata c`s`toriei, ci doar pentru solu]ionarea cererilor accesorii di!or]ului referitoare la \ncredin]area copiilor minori, o&liga]ia de \ntre]inere [i folosin]a locuin]ei. e) =egea actual` permite ca oricare din so]i s` poat` cere di!or]ul atunci c\nd starea s`n`t`]ii face imposi&il` continuarea c`s`toriei.
Dfam1@ 'u& imperiul !ec$ii reglement`ri s*a decis c` doar aliena]ia mintal` cronic` [i de&ilitatea mintal` cronic` au putut fi in!ocate ca moti!e temeinice de di!or], [i numai de so]ul le at de consecin]ele maladiei ce afectea ` maria"ul, nu [i de cel`lalt so] care este &olna!. +onstituie moti! de di!or] [i faptul c` unul dintre so]i sufer` de o &oal` gra!`, incura&il`, pe care i*a ascuns*o celuilalt so] \n momentul c`s`toriei. )cesta din urm` poate cere desfacerea c`s`toriei pe moti! c` nu poate coa&ita cu so]ul sù datorit` manifest`rilor ulterioare ale &olii. Dac` &oala nu ar fi fost ascuns` celuilalt so], dar este cura&il`, nu poate constituie moti! de di!or]. +onclu ia este c` di!or]ul nu mai are un caracter excep]ional, ci este un mi"loc de desfacere a c`s`toriei singurul. IV.3. Di"or%ul prin a ordul !o%ilor a) Condi%ii le,ale #n unele situa]ii, di!or]ul poate fi pronun]at numai pe &a a acordului am&ilor so]i, dac` s\nt \ndeplinite urm`toarele condi]ii (re ultate din pre!ederile art. 24 al. , pct. a [i & +odul familiei)% a) p\n` la data cererii de di!or] a trecut cel pu]in un an de la data \nc$eierii c`s`toriei; &) s` nu existe copii minori re ulta]i din c`s`torie. :eferitor la prima condi]ie, se ridic` o pro&lem` de interpretare, [i anume% dac` acordul \ntre cei doi so]i tre&uie s` inter!in` numai dup` ce a trecut un an de la data \nc$eierii c`s`toriei, sau [i \nainte de \mplinirea unui an de la ea. +ei doi so]i pot oric\nd s` se pun` de acord dac` s` continue c`s`toria sau s` di!or]e e, numai c` cererea de di!or] nu poate fi \naintat` c`tre instan]` mai \nainte de \mplinirea termenului de un an de la data \nc$eierii c`s`toriei. b) Moti"ele de di"or% =iteratura "uridic` [i practica "udiciar` au e!iden]iat numeroase aspecte ale di!or]ului [i efectelor sale. >n loc important a ocupat pro&lema moti!elor de di!or] in!ocate de p`r]i [i pe &a a c`rora instan]a "udec`toreasc` \l pronun]` [i desface c`s`toria. Dispo i]iile legale \nscrise \n art. 2@11 +odul familiei din +ap. ;<, Fitlul ; IDesfacerea c`s`torieiJ nu fac o enumerare a moti!elor, ceea ce ar fi imposi&il dac` a!em \n !edere multitudinea [i di!ersitatea lor. IFemeinicia moti!elor de di!or] se aprecia ` de la ca la ca de c`tre instan]a de "udecat`J. #n redactarea anterioar` a art. 712 [i 712 &is din +odul de procedur` ci!il` erau pre!` ute 2 situa]ii cu consecin]e [i din punct de !edere procedural \n ceea ce pri!e[te moti!ele de di!or]% 1. (u se acorda nici un termen de conciliere, nici termen de g\ndire. # n momentul \n care pre[edintele primea cererea de di!or], fixa termen de "udecat`, \n ca urile \n care di!or]ul era cerut pentru moti!ul c` so]ul p\r\t% sufer` de aliena]ie mintal` cronic` sau de de&ilitate mintal` cronic`; era declarat disp`rut prin $ot`r\re "udec`toreasc`; [i*a p`r`sit so]ia, sta&ilindu*se \n strìn`tate. ,. 'e acord` termen de conciliere, \n camera de consiliu, dar nu [i de g\ndire. .re[edintele instan]ei d` reclamantului sfaturi de \mp`care, fixa termen de consiliere a so]ilor, iar dac` nu reali a aceasta, fixa direct termenul de "udecat`, f`r` acordarea termenului de g\ndire, \n ca urile \n care di!or]ul era cerut pentru c` so]ul p\r\t a fost condamnat pentru tentati!` de omor \mpotri!a
Dfam14 so]ului reclamant, nedenun]area acestor fapte ori fa!ori area acelora care le*au s`!\r[it sau a fost condamnat pentru s`!\r[irea unei infrac]iuni pri!itoare la !ia]a sexual`. +ele mai frec!ente moti!e de di!or] s\nt% p`r`sirea domiciliului con"ugal de c`tre unul din so]i sau refu ul ne"ustificat al unuia dintre so]i de a locui \mpreun` cu cel`lalt so]; infidelitatea con"ugal`; actele de !iolen]` [i in"urii gra!e; !iciul &e]iei; starea s`n`t`]ii ce face imposi&il` continuarea c`s`toriei; existen]a unor nepotri!iri de ordin fi iologic, care afectea ` raporturile con"ugale. )rt. 24 +odul familiei face diferen]a su& raportul modului \n care pot di!or]a so]ii \ntre di!or]ul so]ilor care au \mpreun` copii [i cei care nu au copii. #n primul ca , pentru a pronun]a di!or]ul, instan]a tre&uie s` examine e temeinicia moti!elor in!ocate de so]i \n raport de rela]iile dintre ei, care s\nt gra! !`t`mate [i continuarea c`s`toriei nu mai este posi&il`. #n cel de*al doilea ca , di!or]ul este pronun]at pe &a a acordului so]ilor, \n condi]iile enumerate \n art. 24 al. , pct. a [i & +odul familiei, \ntr*o procedur` simplificat` \n compara]ie cu primul ca . Dispo i]iile art. 24 al.ult. +odul familiei arat` c`% I=a solu]ionarea cererilor accesorii di!or]ului, referitor la \ncredin]area copiilor minori, o&liga]ia de \ntre]inere [i folosirea locuin]ei, instan]a !a ]ine seama [i de interesele minorilorJ [i nu de durata c`sniciei, care \n reglementarea anterioar` constituia un criteriu important de apreciere a moti!elor de di!or]. =a aprecierea temeiurilor ac]iunii de di!or] [i a imposi&ilit`]ii continu`rii c`s`toriei, instan]a de "udecat` tre&uie s` ]in` seama [i de durata c`s`toriei. IV.4. Di"or%ul $n a*ul !o%ului -olna" &di"or%ul remediu' (oua procedur` de di!or] a dat posi&ilitatea am&ilor so]i fie cel &olna!, fie cel s`n`tos s` cear` di!or]ul conform art. 24 al 2 +odul familiei. .entru a "ustifica moti!ele de di!or], literatura de specialitate a conceput mai multe sisteme sau concep]ii pri!ind di!or]ul% a) -ivor]ul remediu pronun]area di!or]ului nu este condi]ionat` de culpa !reunuia dintre so]i, ci de imposi&ilitatea continu`rii c`s`toriei cel pu]in pentru unul dintre so]i (de exemplu dac` unul dintre so]i este &olna! [i s*a creat o situa]ie care nu se mai poate continua). #n reglementarea anterioar` =egii nr. 5361332, numai so]ul s`n`tos putea cere di!or]ul remediu pe moti! de &oal` (el fiind \mpiedicat \ntr*o !ia]` normal` de familie de c`tre cel`lalt so] &olna!). Di!or]ul remediu era admis pentru alienta]ie sau de&ilitate mintal` cronic` ori pentru o &oal` gra!` [i incura&il`. &) -ivor]ul sanc]iune se pronun]` ca o sanc]iune pentru culp` \mpotri!a so]ului !ino!at, la cererea so]ului inocent, c$iar dac` continuarea c`s`toriei nu a de!enit imposi&il` datorit` faptei s`!\r[ite. c) oncep]ia mixt` re ult` din com&inarea primelor dou` concep]ii. Di!or]ul se !a pronun]a dac` un so] a s`!\r[it o fapt` culpa&il`, datorit` c`reia continuarea c`s`toriei a de!enit cu neputin]`.
Dfam13 )ceast` imposi&ilitate poate fi apreciat` mai se!er [i mai pu]in se!er. IV.5. Pro edura de di"or% :eglementarea procedurii di!or]ului, ca de altfel a tuturor ca urilor de \ncetare a c`s`toriei, este determinat` de interesul social deose&it pre entat de c`s`torie [i rela]iile de familie at\t pentru so]i, c\t [i pentru societate. 0ricare dintre so]i poate intenta ac]iune de di!or], dar odat` ce a fost introdus` de c`tre unul din ei, atunci cel`lalt so] (p\r\tul) poate face o cerere de di!or] recon!en]ional`. )c]iunea de di!or] are un caracter strict personal, ca atare nimeni altcine!a \n afar` de so]i nu o poate intenta. +reditorii nu pot iter!eni prin intermediul ac]iunii o&lice (art. 3@1 +od ci!il), oricare ar fi interesul pecuniar pe care ar putea s`*l ai&`, [i nici m`car nu pot continua o procedur` \nceput` de unul din ei. 'o]ul alienat sau de&il mintal inter is poate figura \n proces ca p\r\t, prin tutorele sù (art. 1, +od procedur` ci!il`). #n ca ul so]ului inter is legal, acesta poate intenta proces, deoarece interdic]ia legal` \l lipse[te doar de capacitatea de a dispune de &unurile sale prin acte \ntre !ii sau de a le administra, a!\nd posi&ilitatea \n ca de di!or] de a ac]iona personal sau prin mandatar anume \mputernicit. 'u& aspect procedural, tre&uie a!ut \n !edere [i competen]a instan]ei \n a solu]iona un proces de di!or]. ;nstan]a "udec`toreasc` competent` este circumscrip]ia \n care se afl` ultimul domiciliu comun al so]ilor, nea!\nd rele!an]` dac` so]ii a!eau f`cut` muta]ia \n e!iden]a poli]iei din localitatea respecti!`. Dac` reclamantul [i*a sc$im&at domiciliul dup` introducerea ac]iunii de di!or], aceasta nu este de natur` a atrage necompeten]a instan]ei sesi ate. Dac` so]ii nu au a!ut acela[i domiciliu comun sau dac` nici unul dintre so]i nu mai locuie[te \n circumscrip]ia instan]ei "duec`tore[ti a celui din urm` domiciliu comun, instan]a competent` este aceea \n a c`rei circumscrip]ie se afl` domiciliul p\r\tului. Dac` p\r\tul nu are domiciliul \n ]ar` sau nu este cunoscut, atunci instan]a competent` !a fi cea \n ra a c`reia se afl` domiciliul reclamantului. Dac` p\r\tul !rea s` cear` [i el desfacerea c`s`toriei, atunci el poate s` fac` o cerere recon!en]ional`, cer\nd ca di!or]ul s` se pronun]e din !ina reclamantului. +ererea recon!en]ional` se poate intenta cel mai t\r iu p\n` la prima i de \nf`]i[are, \n [edin]` pu&lic`, pentru fapte petrecute \nainte de acea dat`, iar pentru faptele petrecute dup` acea dat`, p\n` la \nceperea de &aterilor. (erespectarea termenului cu pri!ire la introducerea cererii recon!en]ionale atrage sanc]iunea dec`derii, so]ul p\r\t nemaiput\nd cere di!or]ul pentru moti!ele proprii a!ute p\n` atunci. +ererea recon!en]ional` !a fi "udecat` \mpreun` cu cererea reclamantului, ea nu !a putea fi \n nici un ca s` fie dis"uns`, a[a cum se face \n dreptul comun. )ceste m`suri s*au impus pentru a pune cap`t unei practici t`r`g`nate, care consta \n introducerea cererii recon!en]ionale de c`tre p\r\t \n ultimul moment, pentru ca astfel "udecarea ac]iunii reclamantului s` se suspende p\n` c\nd cererea p\r\tului a"ungea \n aceea[i fa ` de "udecat`.
Dfam5/ IV.6. 9n redin%area minorilor la di"or% .ro&lema \ncredin]`rii copiilor minori tre&uie solu]ionat` prin c$iar $ot`r\rea "udec`toreasc` prin care se pronun]` di!or]ul, pentru a se e!ita introducerea ulterioar` a unei noi ac]iuni, ceea ce nu ar fi \n interesul copiilor minori, care nu pot fi l`sa]i f`r` \ngri"ire [i \ntre]inere. De aceea, potri!it art. 1, +odul familiei, Iinstan]a "udec`toreasc` !a $ot`r\, odat` cu pronun]area di!or]ului, c`ruia dintre p`rin]i !or fi \ncredin]a]i copiii minoriJ, sta&ilind pentru fiecare dintre ei Idac` !a fi \ncredin]at tat`lui sau mameiJ. a) Criterii +riteriul dup` care se !a c`lù i instan]a cu pri!ire la \ncredin]are este interesul copiilor minori. #n deci ia asupra \ncredin]`rii copiilor minori pot s` influen]e e mai mul]i factori, f`r` ca !reunul dintre ace[tia s` fie considerat precump`nitor. )stfel, ar putea fi luate \n considerare% !\rsta copilului (de exemplu, copilul fiind mic, are ne!oie neap`rat de \ngri"irea mamei; astfel, copilul !a fi \ncredin]at mamei, c$iar dac` di!or]ul a fost pronun]at din !ina ei); afec]iunea mai mare a copilului fa]` de unul din p`rin]i; unul din so]i fiind !ino!at de di!or], nu ar \ntruni din aceast` cau ` condi]iile morale corespun `toare; profesia p`rin]ilor (de exemplu ser!iciul unuia dintre p`rin]i \l o&lig` s` mearg` mult timp pe teren, \nc\t nu are posi&ilitatea s` se ocupe de copii); profilul lor socio*moral; starea s`n`t`]ii copilului; sexul copilului; condi]iile materiale mai &une pe care unul din p`rin]i le poate oferi copilului pentru a*i asigura o &un` de !oltare fi ic` [i intelectual`. #n aceast` pri!in]`, practica "udiciar` s*a pronun]at c` I.entru a $ot`r\ \n leg`tur` cu \ncredin]area unui copil c`tre unul din p`rin]i, instan]a de fond tre&uie s` se c`lù easc` dup` interesele copilului. )ceste interese nu se limitea ` \ns` la asigurarea &unei st`ri materiale [i a unei \ngri"iri corespun `toare, ci tre&uie apreciate \n acela[i timp [i din punct de !edere al modului cum se poate presupune c` !a fi tratat copilul, al moralit`]ii [i al afec]iunii pe care ar putea*o g`si \ntr*o m`sur` mai mare la unul dintre p`rin]iJ. )scultarea autorit`]ii tutelare, a p`rin]ilor [i a copilului care a \mplinit 1/ ani, potri!it dispo i]iilor art. 1, al. 1 +odul familiei, pentru a decide c`ruia dintre p`rin]i !or fi \ncredin]a]i copiii minori, este o&ligatorie pentru instan]`, care !a putea o&]ine cu aceast` oca ie unele informa]ii cu pri!ire la rela]iile dintre p`rin]i [i copii, precum [i la posi&ilit`]ile materiale [i morale ale p`rin]ilor pentru cre[terea [i educarea acestora. Dar, pentru ca instan]a s` poat` a!ea informa]ii mai ample asupra rela]iilor dintre so]i [i a rela]iilor dintre ace[tia [i copii, tre&uie s` recurg` la spri"inul autorit`]ii tutelare, care !a fi citat` \n cadrul procesului de dicor]. =ipsa referatului autorit`]ii tutelare sau a conclu iilor delegatului acesteia are drept consecin]` nelegalitatea $ot`r\rii "udec`tore[ti cu pri!ire la \ncredin]area minorilor, dar acest organ este c$emat s` dea un a!i cu pri!ire la \ncredin]area minorului, f`r` ca instan]a s` fie o&ligat` s` i se conforme e. <oin]a exprimat` de minorul care a \mplinit 1/ ani la \ncredin]area lui \n ca de di!or] tre&uie anali at` cu mult` gri"` de c`tre instan]`, ]
Dfam51 in\nd seama de infleun]area psi$ic` a copiilor, \n special la !\rste fragede. b) 9n"oiala p#rin%ilor u pri"ire la $n redin%area opiilor minori 'o]ii au dreptul de a se \n!oi cu pri!ire la \ncredin]area copiilor minori, \n ca de di!or]. +u toate acestea, cre[terea [i educarea copiilor nu poate fi l`sat` la discre]ia p`rin]ilor, \n situa]iile \n care c`s`toria acestora s*a destr`mat din moti!e temeinice. =egea dispune c` I\n!oiala p`rin]ilor cu pri!ire la \ncredin]area copiilor K !a produce efecte numai dac` a fost \ncu!iin]at` de instan]a "udec`toreasc` ce !a tre&ui s` !erifice dac` \n!oiala corespunde intereselor minorilorJ (art. 1, al.ult. +odul familiei). #n!oiala p`rin]ilor cu pri!ire la \ncredin]area copiilor minori poate s` inter!in` \n orice fa ` a procesului, c$iar \n recurs. c) 9n redin%area opiilor minori unei rude ori altor per!oane !au unor in!titu%ii de o rotire #n mod firesc, copiii tre&uie s` fie \ncredin]a]i spre cre[tere [i educare unuia dintre p`rin]i, deoarece este \n interesul copiilor ca ei s` continue a se &ucura de \ngri"irea p`rin]ilor, c$iar [i \n aceast` situa]ie \n care p`rin]ii trìesc desp`r]i]i. 'e poate, \ns`, ca tocmai interesul copiilor minori s` impun` solu]ia ca ei s` nu fie \ncredin]a]i nici unuia dintre p`rin]i. #n ca ul existen]ei unor moti!e temeinice, datorate de cele mai multe ori comportamentului imoral al p`rin]ilor, copiii minori pot fi \ncredin]a]i unor rude sau altor persoane, dar numai cu consim]`m\ntul acestora, ori unor institu]ii de ocrotire. <or&ind de IrudeJ sau Ialte persoaneJ, legea arat` ordine de preferin]` su& aceast` form` de enumerare, dat fiind c` este de presupus c` la o rud` copilul !a g`si mai u[or dec\t la alte persoane \ngri"irea [i aten]ia de care are ne!oie. +u oca ia solu]ion`rii acestei pro&leme se !a in!edera o dat` mai mult utilitatea inter!en]iei autorit`]ii tutelare [i rolul acti! al "udec`torului, care tre&uie s` anali e e &ine situa]ia \nainte de a a"unge la o solu]ie at\t de gra!`.
Titlul III RUDE2IA
I. ;eneralit#%i
De la ci!il succesiuni mo[tenitorii legali
II. Filia%ia fa%# de mam#

II.1. Con!idera%ii ,enerale pri"ind filia%ia a) 2o%iunea de filia%ie +ercetarea raporturilor de familie a condus mai \nt\i la studierea c`s`toriei, care este uniunea dintre dou` persoane de sex diferit, primul stadiu al cre`rii unei familii noi. Filia]ia este o re ultant` natural` a c`s`toriei \n pri!in]a copiilor n`scu]i din uniunea so]ilor. Filia]ia deri!\nd din c`s`torie se nume[te legitim`, iar copiii n`scu]i dintr*o c`s`torie contractat` dup` regulile prescrise de lege s\nt numi]i copii legitimi.
Dfam5, Filia]ia poate a!ea [i alt` origine% se nume[te natural` c\nd copilul este n`scut dintr*o uniune care nu este consacrat` prin c`s`torie, iar \n acest ca copilul se nume[te copil natural. (o]iunea de filia]ie are un \n]eles mai larg, de [ir al na[terilor care leag` o persoan` de str`mo[ul ei, [i un \n]eles restr\ns, de leg`tur` direct` [i imediat` dintre un copil [i fiecare dintre p`rin]ii sì. .ilia]ia desemnea ` \n sensul restr\ns raportul dintre copil [i fiecare dintre p`rin]ii sì. De asemenea, raportul de rudenie dintre p`ri]i [i copii este \ntemeiat pe leg`tura de s\nge care re ult` \ntre ei din faptul procrea]iei [i al na[terii. #n sensul strict al cu!\ntului, filia]ia este raportul care leag` pe copil de p`rin]i sì; acest raport este imediat, c`ci el une[te \n mod direct pe copil de tat`l [i mama sa. #ntr*un \n]eles mai general, filia]ia este sinonim` cu desceden]a; ea une[te \n mod succesi! pe toate persoanele care co&oar` dintr*un autor comun. Filia]ia se \nf`]i[ea ` ca un element important al st`rii ci!ile care contri&uie la determinarea personalit`]ii "uridice a unei persoane. Din filia]ie i !or`sc numeroase efecte "uridice. ;n!ocarea acestor efecte presupune c` leg`tura de filia]ie este legal sta&ilit`, c` existen]a acestui raport "uridic poate fi do!edit` \n condi]iile statornicite de lege. Din filia]ie deri!` rudenia, care une[te \ntre ele persoanele f`c\nd parte din aceea[i familie, acest cu!\nt fiind luat \n \n]elesul cel mai larg, adic` cuprin \nd toate persoanele care se trag dintr*un autor comun. Filia]ia este raportul de descenden]` a unei persoane din p`rin]ii sì. -ste o leg`tur` de s\nge, o leg`tur` &iologic` ce re ult` din procreare [i na[tere. De altfel, filia]ia desemnea ` un [ir ne\ntrerupt de na[teri care leag` o persoan` de un str`mo[ al ei, un [ir ne\ntrerupt de persoane \ntre care faptul na[terii a sta&ilit leg`tura de la p`rinte la copil. b) Sor,intea no%iunii de filia%ie [i e"olu%ia ei din timpuri i!tori e 1) Filia%ia le,itim# Filia]ia legitim` este o no]iune complex` care se compune din mai multe elemente% existen]a unei c`s`torii !ala&ile \ntre &`r&atul [i femeia din a c`ror uniune se pretinde n`scut copilul condi]ie preala&il` [i esen]ial`; se poate descompune \ntr*o du&l` leg`tur` care une[te pe copil pe de o parte cu tat`l sù, iar pe de alt` parte cu mama sa. Deci pentru do!edirea filia]iei, copilul !a tre&ui s` fac` o tripl` do!ad`% a) s` sta&ileasc` c` p`rin]ii sì au fost c`s`tori]i; &) c` el s*a n`scut dintr*o femeie c`s`torit` [i care pretinde c` \i este mam`; c) c` tat`l sù a fost so]ul pretinsei mame. 2) Filia%ia natural# 'pre deose&irea de cea legitim`, filia]ia natural` este raportul care leag` pe un copil cu p`rin]ii \n ipote a c` ace[tia nu s\nt c`s`tori]i. Filia]ia natural` ridic` pro&leme foarte complexe, greu de de legat din punct de !edere legislati!. )ceast` pro&lem` are numeroase laturi discordante, produse prin suprapunerea ideilor noi pe t`r\mul social [i filosofic asupra tradi]iei !ec$ilor legisla]ii.
Dfam52 3) 2o%iunea de filia%ie [i felurile filia%iei :aportul de filia]ie, \n linie direct` [i \n \n]elesul strict al cu!\ntului, se mai nume[te paternitate sau maternitate, dup` cum se consider` leg`tura copilului cu unul sau altul dintre p`rin]i. )cest raport \ntre tat` sau mam`, pe de o parte, [i copil, pe de alt` parte, este urmarea direct` a faptului material al procrea]iei care nu este deloc \n leg`tur` cu existen]a familiei. Filia]ia are drept consecin]` rudenia, dar cu condi]ia s` existe c`s`torie; rudenia este deci un raport legal \ntre dou` persoane, pe c\nd filia]ia este o leg`tur` natural`. .ri!it` din punctul de !edere al copilului, filia]ia exprim` calitatea de copil al unor anumi]i p`rin]i, iar cum p`rin]ii pot fi c`s`tori]i sau nec`s`tori]i, \nseamn` c` [i filia]ia poate fi din c`s`torie sau din afara c`s`toriei. .ri!it` din punctul de !edere al p`rin]ilor, filia]ia exprim` calit`]ile corespun `toare de mam` [i de tat`, adic` filia]ia dintre copil [i mama sa se nume[te maternitate, iar filia]ia dintre copil [i tat`l sù se nume[te paternitate. Filia]ia poate re ulta [i din \nfiere. 'pre deose&ire de filia]ia fireasc` ce decurge din comunitatea de s\nge, filia]ia din \nfiere re ult`, \n temeiul legii, din actul de !oin]` al p`rin]ilor \ncu!iin]at de autoritatea tutelar`. 4) Sta-ilirea filia%iei ) sta&ili fialia]ia unei persoane \nseamn` a do!edi faptul sau actul "uridic din care aceasta re ult`. a) .entru a sta&ili filia]ia unei persoane fa]` de mam` este necesar s` se do!edeasc` faptul na[terii acelei persoane de c`tre o anumit` femeie, ceea ce implic` at\t do!ada faptului na[terii, c\t [i do!ada identit`]ii persoanei respecti!e cu copilul n`scut de c`tre mam` fapte materiale, relati! u[or de do!edit. &) .entru sta&ilirea filia]iei fa]` de tat` este necesar s` se do!edeasc` faptul procrea]iei copilului din rela]iile sexuale ale mamei cu un anumit &`r&at. #n actualul stadiu de de !oltare a [tiin]ei, acest fapt nu poate fi do!edit cu certitudine \n mod direct. 'e poate uneori sta&ili prin mi"loace [tiin]ifice faptul negati! c` un copil nu re ult` din rela]iile sexuale ale unei femei cu un anumit &`r&at, dar nu se poate do!edi faptul po iti! c` el a fost procreat de c`tre un anumit &`r&at. c) #n ca ul filia]iei din c`s`torie, sta&ilirea paternit`]ii este u[urat` de pre um]iile referitoare la paternitate pre!` ute de lege, potri!it c`rora tat`l copilului n`scut \n timpul c`s`toriei este so]ul mamei (art. 52 al. 1 +odul familiei), iar tat`l copilului n`scut dup` \ncetarea, desfacerea sau desfiin]area c`s`toriei este fostul so] al mamei, dac` copilul a fost conceput \n timpul c`s`toriei [i s*a n`scut \nainte de rec`s`torirea mamei (art. 52 al. , +odul familiei). .entru a se putea sta&ili dac` copilul a fost conceput \n timpul c`s`toriei, legiuitorul pre!ede o a treia pre um]ie a&solut` potri!it` c`reia timpul legal al concep]iei este perioada cuprins` \ntre a 2//*a [i a 14/*a i dinaintea na[terii copilului (art. 71 +odul familiei). )stfel, filia]ia din c`s`torie fa]` de tat` este u[or de sta&ilit, c`ci odat` maternitatea do!edit`, aceasta antrenea ` pe cale de consecin]` sta&ilirea paternit`]ii, datorit` pre um]iilor legale men]ionate care nu pot fi \nl`turate dec\t prin t`gada paternit`]ii. Filia]ia din c`s`torie este indi!i i&il` fa]` de mam` [i tat`.
Dfam51 +\nd p`rin]ii unei persoane n*au fost c`s`tori]i la data na[terii sau \n perioada concep]iei acesteia, filia]ia nu poate fi indi!i i&il` fa]` de am&ii p`rin]i, c`ci nu mai exist` temeiul care s` "ustifice \n oc$ii legiuitorului pre!ederea unor pre um]ii de paternitate. De aceea maternitatea [i paternitatea din afara c`s`toriei r`m\n distincte; \n consecin]`, ele tre&uie sta&ilite spearat, independent. 9aternitatea se sta&ile[te \n acela[i fel ca [i \n ca ul filia]iei din c`s`torie, prin do!ada faptului na[terii [i a idetit`]ii copilului. #n sc$im&, sta&ilirea paternit`]ii copilului din afara c`s`toriei reclam` do!edirea faptului procrea]iei copilului din rela]iile sexuale ale mamei cu un anumit &`r&at, \n !ederea c`reia legiuitorul admite \n mod li&er orice fel de pro&e. d) 'pre deose&ire de sta&ilirea filia]iei fire[ti, care necesit` do!ada unor fapte (na[terea, identitatea copilului, rela]iile sexuale ale mamei cu un anumit` &`r&at), sta&ilirea filia]iei din adop]ie reclam` do!edirea actelor "uridice pe care ea le implic`% actul de !oin]` al p`rin]ilor (adoptator, so]ul adoptatorului, p`rin]ii fire[ti ai adoptatului, adoptatul dac` a \mplinit 1/ ani); deci ia autorit`]ii tutelare de \ncu!iin]are a adop]iei. 5) Efe tele filia%iei Filia]ia este i !orul rudeniei, care produce numeroase [i !ariate efecte, unele \n domeniul rela]iilor "uridice reglementate de +odul familiei (drepturile [i \ndatoririle p`rin]ilor fa]` de copiii lor minori; o&liga]ia de \ntre]inere; \mpiedic`rile la c`s`torie), iar altele \n domeniul rela]iilor "uridice reglementate de alte coduri sau legi (!oca]ia reciproc` la succesiune; drepturile la aloca]iile familiale, la pensia de urma[, la presta]iile de securitate social` etc.; anumite drepturi [i interdic]ii de ordin procedural &a ate pe rudenie). -fectele filia]iei fire[ti s\nt acelea[i, indiferent dac` ea re ult` dn c`s`torie sau din afara c`s`toriei, spre deose&ire de dreptul &urg$e , \n care \ntre cele dou` feluri de filia]ie fireasc` existau discrimin`ri at\t \n ce pri!e[te sta&ilirea filia]iei [i, mai cu seam`, cu pri!ire la efectele ei. )stfel, de exemplu, potri!it +odului ci!il de la 1471, cercetarea \n "usti]ie a paternit`]ii din afara c`s`toriei era inter is`, cu singura excep]ie a ca ului r`pirii mamei copilului de c`tre pretinsul tat` \n timpul perioadei de concep]ie, iar paternitatea din afara c`s`toriei sta&ilit` prin recunoa[terea tat`lui nu producea nici unul din efectele "uridice po iti!e ale rudeniei. 'e urm`rea astfel ap`rarea Ifamiliei legitimeJ \mpotri!a p`trunderii \n s\nul ei a Icopiilor naturaliJ, considera]i nedemni de a continua po i]ia economic`, social` [i politic` a tat`lui lor. +odul familiei a statornicit principiul potri!it c`ruia copilul din afara c`s`toriei, a c`rui filia]ie este sta&ilit` conform legii, are fa]` de p`rintele [i rudele acestuia aceea[i situa]ie ca [i situa]ia legal` a unui copil din c`s`torie (art. 72 +odul familiei), \nl`tur\ndu*se astfel toate discrimin`rile anterioare. -ste ra]ional [i "ust ca filia]ia din afara c`s`toriei s` produc` acelea[i efecte ca [i filia]ia din c`s`torie, c`ci fiind o leg`tur` de s\nge filia]ia exist` independent de \mpre"urarea c` p`rin]ii unei persoane erau sau nu c`s`tori]i la data concep]iei sau na[terii acesteia. )!\nd \n !edere insta&ilitatea care caracteri ea `, \n general, rela]iile dintre &`r&atul [i femeia care nu s\nt c`s`tori]i, deose&iri pot s` existe [i ele exist` numai \n ce pri!e[te do!ada paternit`]ii din afara c`s`toriei, dar nu [i \n ce pri!e[te efectele acesteia. -fectele filia]iei din adop]ie s\nt acelea[i ca [i efectele filia]iei fire[ti, cu unele excep]ii pre!` ute de lege.
Dfam55 #n ca ul adop]iei cu efecte depline care face s` \ncete e raporturile de filia]ie [i rudenie fireasc` ale \nfiatului raporturile de filia]ie [i rudenie din adop]ie se \ntind la toate rudele adoptatorului. II.2. 2o%iuni introdu ti"e pri"ind filia%ia fa%# de mam# a) 2o%iunea de filia%ie fa%# de mam# Filia]ia fa]` de mam` se mai nume[te maternitate [i re ult` din \nsu[i faptul na[terii (art. 1@ +odul familiei). De aceea pentru sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` tre&uie s` se do!edeasc` faptul na[terii copilului, precum [i identitatea dintre copilul n`scut [i cel ce !rea s`*[i sta&ileasc` filia]ia. (umai prin coro&orarea acestor dou` elemente se poate determina raportul de filia]ie fa]` de mam`. 'ta&ilirea maternit`]ii reclam` deci do!edirea faptului material al na[terii, a faptului c` o anumit` femeie a n`scut un anumit copil. #n ca ul ipotetic \n care s*ar afirma c` \n locul copilului n`scut de c`tre mam` s*ar fi su&stituit un alt copil, se pune pro&lema do!edirii identit`]ii copilului pretins a fi al mamei respecti!e cu copilul n`scut realmente de aceasta. Filia]ia fa]` de mam` se poate sta&ili astfel% a) )rt. 1@ +odul familiei pre!ede c` IFilia]ia fa]` de mam` re ult` din faptul na[terii. -a se do!ede[te prin certificatul constatator al na[teriiJ. &) Filia]ia fa]` de mam` poate fi sta&ilit` [i ca urmare a recunoa[terii mamei. +a urile \n care se poate face aceast` recunoa[tere s\nt ar`tate de art. 14 +odul familiei% IDac` na[terea nu a fost \nregistrat` \n registrul de stare ci!il` ori dac` copilul a fost trecut \n registrul de stare ci!il` ca n`scut din p`rin]i necunoscu]i, mama poate recunoa[te pe copil. :ecunoa[terea se poate face prin declara]ie la ser!iciul de stare ci!il`, fie printr*un \nscris autentic, fie prin testament. :ecunoa[terea c$iar f`cut` prin testament nu se poate re!ocaJ. c) 'ta&ilirea filia]iei fa]` de mam` se poate face [i prin ac]iunea \n "usti]ie (art. 5, +odul familiei) \n ca urile pre!` ute de art. 5/ +odul familiei, [i anume% c\nd din orice \mpre"urare, do!ada maternit`]ii nu se poate face prin certificatul constatator al na[terii; c\nd se contest` realitatea celor cuprinse \n acest certificat. d) )c]iunea pentru sta&ilirea maternit`]ii tre&uie pri!it` [i \n leg`tur` cu adop]ia cu efecte depline a copilului n`scut din p`rin]i necunoscu]i. #n acest ca se \ntocme[te un nou act de na[tere al adoptatului \n care adoptatorii s\nt trecu]i ca p`rin]i fire[ti (art. @3 al.ult. +odul familiei). b) Certitudinea maternit#%ii Filia]ia re ult` din faptul material [i e!ident al na[terii, ceea ce face ca do!ada maternit`]ii s` fie direct` [i ne\ndoielnic`. De aici [i adagiul mater in iure semper certa est. I#n ce pri!e[te raportul de filia]ie a copilului natural fa]` de mam`, recunoa[terea formal` din partea acesteia, fie prin actul de na[tere, fie prin act autentic posterior na[terii, unit` c$iar cu o posesiune de stat constant`, nu ap`r` pe copil \mpotri!a unei contesta]ii din partea mamei, respecti! a succesorilor ei [i a oric`rei persoane interesate, contesta]ie menit` a sta&ili c` declara]ia din actul de na[tere sau din actul de recunoa[tere nu este conform` cu ade!`rul [i c` \n realitate copilul este n`scut de o alt` femeie dec\t aceea care l*a recunoscut [i crescut. +opilul este \n principiu \n drept s` introduc` o reclama]ie de stat \mpotri!a mamei de care pretinde c` a fost n`scut (respecti!
Dfam57 \mpotri!a succesorilor mamei). #n aceast` ac]iune actul de na[tere care con]ine o declara]ie \n pri!in]a femeii care a n`scut face do!ada, dar numai de u[urare a femeii [i numai p\n` la do!ada contrarie, tin \nd a sta&ili c` declara]ia din act, pri!itoare la numele femeii care a n`scut, nu corespunde cu realitatea, do!ada contrarie care se !a putea face prin orice mi"loc. Dar c$iar \n ca ul c\nd aceast` do!ad` contrarie nu se in!oc` sau nu reu[e[te, copilul care*[i reclam` starea de filia]ie natural` !a tre&ui, pe l\ng` na[terea copilului, s` mai do!edeasc` identitatea sa cu copilul n`scut.J +\nd este !or&a de a determina filia]ia unui copil, do!ada maternit`]ii tre&uie f`cut` \naintea oric`rei alte do!e i. +$estiunea paternit`]ii nu se poate pune dec\t dup` ce s*a aflat cine este mama copilului; odat` mama cunoscut`, se poate pune \ntre&area cine este tat`l. Do!ada maternit`]ii legitime se descompune \n elemente deose&ite% 1. #mpre"urarea c` femeia m`ritat`, pe care copilul o arat` ca fiindu*i mam`, a n`scut. ,. ;dentitatea copilului n`scut cu persoana care pretinde a fi \nsu[i acel copil. #n ca de contesta]ie, !a fi do!edit` prin orice mi"loc de pro&`, fiind !or&a de do!ada unui fapt material. #n literatura "uridic` se o&ser!` c` aceast` solu]ie poate da loc la a&u uri; reclama]ia de stat se produce uneori dup` ani de ile de la na[tere, dup` moartea pretin[ilor p`rin]i [i a persoanelor care ar fi putut s` ai&` cuno[tin]` despre faptul na[terii; \n asemenea \mpre"ur`ri, partea interesat` !a putea s` do&\ndeasc` o filia]ie u urpat` cu a"utorul unor martori suspec]i care !or da declara]ii de comple en]`. Du&la do!ad` a na[terii [i a identit`]ii fiind f`cut`, [i su& re er!a s` nu se fi comis !reo su&stituire de copil, existen]a leg`turii de maternitate legitim` nu mai poate fi t`g`duit`. =egea pre!ede mai multe moduri de do!ad` a filia]iei legitime, [i anume% actul de na[tere, posesia de stat [i pro&a testimonial`. c) Re,lementarea maternit#%ii3 Lip!a de diferen%iere dintre maternitatea opilului din #!#torie [i a elui din afara #!#toriei +odul familiei reglementea ` filia]ia fa]` de mam` prin art. 1@5,, f`r` a face deose&ire dup` cum mama este c`s`torit` sau nec`s`torit`, adic` dup` cum copilul este din c`s`torie sau din afara acesteia, identitate de reglementare explicat` prin aceea c` filia]ia fa]` de mam` re ult` din faptul na[terii. 'tatutul mamei de femeie c`s`torit` sau nec`s`torit` pre int` interes \n ce pri!e[te sta&ilirea paternit`]ii, care difer` dup` cum copilul este din c`s`torie (art. 52 +odul familiei) sau din afara c`s`toriei (art. 57 +odul familiei). 'ta&ilirea filia]iei fa]` de mam` cunoa[te aceea[i reglementare "uridic`, fie c` este din c`s`torie sau din afara c`s`toriei. #n primul ca , c`s`toria tre&uie s` fie do!edit` deose&it. Dimpotri!`, sta&ilirea filia]iei fa]` de tat`l din c`s`torie difer` de cea fa]` de tat`l din afara c`s`toriei. #mpre"urarea c` mama era sau nu c`s`torit` la data na[terii sau la data concep]iei copilului nu "oac` nici un rol \n ce pri!e[te sta&ilirea maternit`]ii, faptele de do!edit fiind, \n ansam&lul am&elor \mpre"ur`ri, acelea[i% na[terea copilului [i identitatea acestuia. De aceea +odul familiei admite acelea[i mi"loace pentru sta&ilirea maternit`]ii copilului din c`s`torie sau din afara c`s`toriei, f`r` nici o discriminare, spre deose&ire de trecut c\nd maternitatea copilului din
Dfam5@ afara c`s`toriei nu putea fi sta&ilit` prin actul de na[tere, mi"loc de pro&` re er!at pentru do!ada maternit`]ii copilului din c`s`torie, ci numai prin recunoa[terea mamei [i prin $ot`r\re "udec`toreasc`. #n aceast` situa]ie apare no]iunea de filia]ie natural` care spre deose&ire de cea legitim` este raportul care leag` pe copil de p`rin]i, \n ipote a c\nd ace[tia nu s\nt c`s`tori]i. Din aceast` simpl` defini]ie se !ede c` situa]ia copiilor naturali este cu totul deose&it` de a copiilor legitimi. +`s`toria este &a a familiei [i crea ` rudenia. +opiii naturali s\nt \n afar` de familie, c`ci ei s\nt n`scu]i fie din concu&ina", fie din adulter. #n prima ipote ` ei s\nt copii naturali simpli, iar \n a doua s\nt copii adulterini. Filia]ia natural` se poate determina \n dou` moduri deose&ite% prin recunoa!tere voluntar` care presupune o declara]ie &ene!ol` a p`rintelui care*[i recunoa[te copilul sau prin recunoa!tere for]at` care necesit` o instan]` de cercetare a filia]iei cu pri!ire la maternitate sau paternitate. =egea d` copilului natural posi&ilitatea de a sta&ili singur filia]ia sa, dac` nu a fost recunoscut \n mod &ene!ol. #ns` asupra acestui mod de recunoa[tere tre&uie su&liniat c` recunoa[terea filia]iei naturale urm`rit` de copil nu poate fi \ndreptat` dec\t asupra raporturilor de filia]ie matern`. d) Elemente de !ta-ilire a maternit#%ii +onform art. 1@ +odul familiei, filia]ia fa]` de mam` re ult` din faptul na[terii. )cest este primul element pentru sta&ilirea maternit`]ii. )l doilea element este identitatea copilului, care tre&uie s` fie aceea a copilului pe care femeia respecti!` l*a n`scut. Deci sta&ilirea maternit`]ii const` din sta&ilirea faptului c` o anumit` femeie a n`scut un copil [i a faptului c` copilul este acela pe care ea l*a n`scut. De aceea oricare ar fi modul de sta&ilire a maternit`]ii (certificatul de na[tere, recunoa[terea mamei sau $ot`r\rea "udec`toreasc`), elementele sau faptele materiale \n temeiul c`rora se face sta&ilirea s\nt \ntotdeauna na[terea copilului [i identitatea sa. #n ce pri!e[te sta&ilirea filia]iei fa]` de p`rin]i, tre&uie sta&ilit` filia]ia fa]` de mam`, [i numai dup` aceea filia]ia fa]` de tat`. De altfel, numai \n raport cu data na[terii se poate determina data concep]iei. #ntruc\t filia]ia fa]` de mam` re ult` din faptul na[terii, \n timp ce filia]ia fa]` de tat` \[i are i !orul \n faptul concep]iei, aceasta duce la consecin]a c` \ntre aceste dou` filia]ii exist` o mare deose&ire, c\t pri!e[te sta&ilirea lor. Din faptul c` fiecare dintre aceste aspecte ale filia]iei maternitatea [i paternitatea au i !or diferit, re ult` c` [i pro&a lor se !a efectua \n mod diferit. -xist` mai pu]ine dificult`]i \n pri!in]a sta&ilirii filia]iei fa]` de mam`, deoarece aceasta re ult` din faptul cert [i relati! u[or de do!edit al na[terii, \n timp ce filia]ia fa]` de tat` re ult` din faptul concep]iei, care nu poate fi do!edit \n mod direct [i nemi"locit, ci numai \n mod indirect, prin pre um]ii, pe &a a c`rora se !a determina paternitatea sau, mai exact, pro&itatea paternit`]ii. 'ta&ilirea filia]iei fa]` de mam` implic` do!edirea nu numai a na[terii, adic` a faptului c` femeia a n`scut \ntr*ade!`r un copil, ci tre&uie s` se do!edeasc` totodat` identitatea acestui copil cu acela a c`rui filia]ie se caut` a se sta&ili. Deci dac` o persoan` !rea s`*[i sta&ileasc` filia]ia fa]` de o anumit` femeie, el tre&uie s` do!edeasc` mai \nt\i c` acea femeie a n`scut un copil, [i numai dup` aceea s` pro&e e identitatea sa cu acel copil.
Dfam54 Do!ada acestor elemente ale filia]iei se face \n mai multe moduri% prin certificatul de na[tere, prin recunoa[terea !oluntar` de c`tre mam` sau prin ac]iune \n "usti]ie. +onform art. 1@ +odul familiei, filia]ia fa]` de mam` re ult` din faptul na[terii. -a se do!ede[te prin certificatul constatator al na[terii. .rin de !oltarea acestui articol re ult`% 1. .entru sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`, tre&uie s` se do!edeasc` faptul na[terii copilului, precum [i identitatea dintr copilul n`scut [i cel ce solicit` sta&ilirea filia]iei. Faptul na[terii nu se poate do!edi dec\t cu certificatul constatator al na[terii. >n astfel de act pre int` toate garan]iile asupra ade!`rului pe care*l con]ine, deoarece se &a ea ` pe \nregistr`rile f`cute \n registrele de stare ci!il`, care se fac \n interesul statului [i al ap`r`rii drepturilor personale ale cet`]enilor. .entru do!edirea faptului na[terii nici o alt` pro&` nu poate fi primit` \n afar` de pre entarea certificatului de na[tere. #n pri!in]a sta&ilirii identit`]ii copilului, aceasta se face prin orice mi"loc de pro&`, deoarece este !or&a de constatarea unui fapt material, \ns` certificatul de na[tere, prin modul \n care este \ntocmit, face do!ada at\t a na[terii copilului, c\t [i a identit`]ii lui. ,. #n ca ul copiilor n`scu]i \nainte de intrarea \n !igoare a +odului familiei, sta&ilirea filia]iei este supus` dispo i]iilor +odului familiei [i produce efectele pre!` ute \n acest cod. e) Modurile de !ta-ilire a maternit#%ii3 Re,ula [i e/ ep%iile De regul`, filia]ia fa]` de mam` se sta&ile[te [i se do!ede[te potri!it art. 1@ +odul familiei, adic` prin certificatul constatator al na[terii. .rin excep]ie, \n \mpre"ur`ri deose&ite, anume pre!` ute de lege, ea se sta&ile[te, dup` ca , fie potri!it art. 14 +odul familiei prin recunoa[terea mamei fie potri!it art 5/ +odul familiei prin $ot`r\re "udec`toreasc`. Filia]ia fa]` de mam` re ult` din faptul na[terii. 'ta&ilirea maternit`]ii reclam` deci do!edirea faptului material al na[terii, a faptului c` o anumit` femeie a n`scut un anumit copil. #n ca ul ipotetic \n care s*ar afirma c` \n locul copilului n`scut de c`tre mam` s*ar fi su&stituit un alt copil, se pune pro&lema do!edirii identit`]ii copilului pretins a fi al mamei respecti!e cu copilul n`scut realmente de c`tre aceasta. #mpre"urarea c` mama era sau nu c`s`torit` la na[terii sau concep]iei copilului deose&it de important` \n ca ul copilului din c`s`torie pentru aplicarea pre um]iilor legale de paternitate nu "oac` nici un rol \n ce pri!e[te sta&ilirea maternit`]ii, faptele de do!edit fiind, \n am&ele \mpre"ur`ri, acelea[i% na[terea copilului [i identitatea acestuia. +odul familiei admite acelea[i mi"loace pentru sta&ilirea maternit`]ii copilului din c`s`torie [i a copilului din afara c`s`toriei, f`r` nici o discriminare, spre deose&ire de trecut c\nd maternitatea copilului din afara c`s`toriei nu putea fi sta&ilit` prin actul de na[tere, mi"loc de pro&` re er!at pentru do!ada maternit`]ii copilului din c`s`torie, ci numai prin recunoa[terea mamei [i prin $ot`r\re "udec`toreasc`. f) Enumerarea mi1loa elor de !ta-ilire a maternit#%ii 9i"locul normal de sta&ilire a filia]iei fa]` de mam` este certificatul constatator al na[terii, \nt`rit de cele mai multe ori de folosirea st`rii ci!ile conforme cu acest certificat (art. 1@ al. ,, art. 5, +odul familiei). #n ca urile c\nd maternitatea nu re ult` din registrul de stare ci!il`, fiindc` na[terea nu a fost \nregistrat` sau copilul a fost trecut \n
Dfam53 registru ca n`scut din p`rin]i necunoscu]i, maternitatea se poate sta&ili prin recunoa[terea mamei, f`cut` \n formele pre!` ute de lege (art. 14 +odul familiei). #n ca ul \n care, din pricina oric`ror \mpre"ur`ri, do!ada maternit`]ii nu se poate face prin certificatul de constatator al na[terii se contest`, do!ada filia]iei fa]` de mam` se poate face \n mod li&er, \n fa]a instan]ei "udec`tore[ti, prin orice fel de pro&e (art. 5/ +odul familiei). Deci, de[i este !or&a de sta&ilirea unui fapt material na[terea care, potri!it dreptului comun, s*ar putea face prin orice fel de pro&e, legiuitorul consider\nd importan]a deose&it` a faptului na[terii [i necesitatea asigur`rii contest`rii sale cu maximum de certitudine, at\t \n interesul persoanelor fi ice, c\t [i \n interesul statului a statornicit regula special` potri!it c`reia sta&ilirea maternit`]ii se face prin certificatul constatator al na[terii, \nt`rit de cele mai multe ori de folosirea st`rii ci!ile conforme cu acest certificat, celelalte mi"loace recunoa[terea &ene!ol` [i do!ada li&er` a maternit`]ii \n "usti]ie prin orice fel de pro&e nefiind admise dec\t \n ca uri excep]ionale pre!` ute de art. 14 [i 5/ +odul familiei. #nregistrarea acestui e!eniment are loc, de regul`, \n &a a unei declara]ii f`cut` personal, \n scris sau !er&al, de cei interesa]i ori de cei care potri!it legii au o&liga]ia de a cere \nregistrarea na[terii, indic\nd persoana care este mama copilului. Delegatul de stare ci!il` are o&liga]ia de a controla exactitatea declara]iei, orice declara]ie inexact` fiind sanc]ionat` de lege. .otri!it pre!ederilor \n !igoare, \nregistrarea na[terii tre&uie f`cut` \n termen de 15 ile de la data c\nd aceasta a a!ut loc. Dup` expirarea acestui termen, ea !a putea fi f`cut`, dar numai cu apro&area primarului, \n termen de un an de la aceast` dat`. #n ca ul \n care \nregistrarea nu a a!ut loc nici \n acest termen, ea nu !a fi f`cut` dec\t pe &a a unei $ot`r\ri "udec`tore[ti definiti!e. II.3. Sta-ilirea maternit#%ii prin ertifi atul on!tatator al na[terii3 Rolul folo!irii !t#rii i"ile onforme u a e!t ertifi at a)
Condi%ii $n are !e do"ede[te filia%ia fa%# de mam# prin ertifi atul de na[tere Filia]ia fa]` de mam` re ult` din faptul na[terii (art. 1@ +odul familiei). De aceea, pentru sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` tre&uie s` se do!edeasc` faptul na[terii copilului, precum [i identitatea dintre copilul n`scut [i cel ce !rea s`*[i sta&ileasc` filia]ia. .otri!it regulilor de drept comun, do!ada acestor elemente ale filia]iei fa]` de mam` ar urma s` se fac` prin orice mi"loc de pro&`, deoarece este !or&a de fapte materiale. +u toate acestea, art. 1@ +odul familiei pre!ede c` do!ada filia]iei fa]` de mam` se face prin certificatul constatator al na[terii. #n literatura "uridic` s*a pus pro&lema interpret`rii, a sensului acestui text. #ntr*o p`rere, s*a spus c` certificatul constatator al na[terii face do!ada at\t a faptului na[terii, c\t [i a identit`]ii copilului, adic` a filia]iei fa]` de mam`. #ns` dac` se contest` realitatea celor cuprinse \n certificatul constatator al na[terii, do!ada na[terii [i a identit`]ii se poate face prin orice mi"loc de pro&`, \n fa]a instan]ei "udec`tore[ti. Dup` alt` opinie, certificatul constatator al na[terii do!ede[te numai faptul c` mama la care se refer` a n`scut un copil, precum [i data c\nd s*a \nt\mplat acest fapt; certificatul nu poate do!edi faptul c` este cel a c`rui filia]ie urmea ` s` fie sta&ilit`, adic` identitatea. #n acest sens, se adaug` c`, dac` s*ar contesta identitatea copilului care
Dfam7/ in!oc` certificatul cu cel la care se refer` certificatul in!ocat, !a tre&ui s` fie inter is`, pentru a fi complet`, cu sta&ilirea identit`]ii contestate, cu orice mi"loc de pro&`. )doptarea uneia sau alteia din cele dou` solu]ii pre int` o mare importan]` teoretic` [i practic`. 'tarea ci!il` a unei persoane, deci filia]ia fa]` de mam`, nu poate fi supus` discu]iei \n ca ul \n care certificatul de na[tere este conform cu folosirea st`rii ci!ile, adic` am&ele arat` ca mam` a copilului pe aceea[i femeie. :e ult` c` folosirea st`rii ci!ile do!ede[te at\t faptul na[terii, c\t [i faptul identit`]ii. Dac` se consider` c` certificatul na[terii do!ede[te numai faptul na[terii, nu s*ar mai putea reali a concordan]a de care !or&e[te art. 51 +odul familiei, deoarece ea s*a referit numai la unul dintre elementele filia]iei fa]` de mam`, adic` la na[tere. )r \nsemna c` numai acest element al filia]iei fa]` de mam` s` nu mai poat` fi discutat. #n pri!in]a identit`]ii, dac` certificatul de na[tere nu do!ede[te nimic, atunci s*ar reali a concordan]a de care !or&e[te textul, identitatea fiind do!edit` numai de folosirea st`rii ci!ile. Deci ar urma c` acest element al filia]iei fa]` de mam` ar putea fi supus discu]iei. 'olu]ia este diferit` dac` se consider` c` certificatul de na[tere face do!ada \n sensul pre!` ut, a am&elor elemente ale filia]iei fa]` de mam`. #n acest ca se poate reali a concordan]a dintre certificatul de na[tere [i folosirea st`rii ci!ile, at\t \n pri!in]a na[terii, c\t [i a identit`]ii. Fiind \ndeplinite cerin]ele art. 51 +odul familiei, starea ci!il` a persoanei \n cau ` nu mai poate fi discutat`. Deci concordan]a sau conformitatea art. 51 +odul familiei \nt`re[te interpretarea art. 1@ +odul familiei \n sensul c` certificatul de na[tere do!ede[te cele dou` elemente ale filia]iei fa]` de mam`. b) Temeiul eli-er#rii ertifi atului on!tatator al na[terii [i men%iunile !ale pri"ind maternitatea opilului +ertificatul constatator al na[terii se eli&erea ` \n temeiul actului de na[tere \ntocmit de delegatul de stare ci!il` \n registrul de na[tere al st`rii ci!ile de la locul na[terii, pe &a a declara]iei f`cute \n scris sau !er&al, \n ce pri!e[te realitatea cuprinsului ei, de c`tre delegatul de stare ci!il`. .entru a constitui do!ada maternit`]ii, certificatul de na[tere tre&uie s` cuprind` men]iuni referitoare la% faptul na[terii; numele mamei care a n`scut; numele [i sexul copilului; data na[terii (an, lun`, i). De[i aceste men]iuni se \ntemeia ` pe relatarea persoanei care a f`cut declara]ia de na[tere, ele constituie o garan]ie de !eridicitate deoarece, pe de o parte, declara]ia necorespun `toare ade!`rului se pedepse[te (2 luni la , ani art. ,3, +od penal), iar pe de alt` parte, delegatul de stare ci!il` are o&liga]ia de a controla realitatea con]inutului declara]iei, \nainte de a proceda la \ntocmirea actului de na[tere. c) Situa%ia opilului a #rui na[tere nu a fo!t $nre,i!trat# $n re,i!trul de !tare i"il# !au a opilului $nre,i!trat a n#! ut din p#rin%i ne uno! u%i +odul familiei reglementea ` cìle prin care se sta&ile[te fa]` de mam` filia]ia copilului a c`rui na[tere nu a fost \nregistrat` \n registrul de stare ci!il` sau a copilului \nregistrat ca fiind n`scut din p`rin]i
Dfam71 necunoscu]i (art. 14 [i 5,). Dreptul copilului, \n situa]iile !i ate, face parte din categoria drepturilor personale, astfel c` el nu se prescrie prin trecerea timpului. .otri!it art. 14 +odul familiei, Idac` na[terea nu a fost \nregistrat` \n registrul de stare ci!il`, ca n`scut din p`rin]i necunoscu]i, mama poate recunoa[te pe copil. :ecunoa[terea se poate face fie prin declara]ie la ser!iciul de stare ci!il`, fie printr*un \nscris autentic, fie prin testamentJ. 9ama are posi&ilitatea de a recunoa[te pe copilul sù, \n situa]ia c\nd s*a omis ca na[terea s` fie \nregistrat` \n registrul de stare ci!il` ori copilul a fost trecut \n registru ca a!\nd p`rin]i necunoscu]i. +a urile pre!` ute de acest text s\nt limitati!e, nemaiput\ndu*se proceda la recunoa[terea !oluntar` [i \n alte situa]ii dec\t acelea men]ionate \n acest articol. +opilul conceput nu poate fi recunoscut mai \nainte de a se na[te, \ntruc\t nu exist` o dispo i]ie legal` \n acest sens. d) Puterea do"editoare a ertifi atului on!tatator al na[terii [i $nt#rirea a e!tuia prin folo!irea !t#rii i"ile onforme u a e!t ertifi at +u toate m`surile pre!` ute de lege pentru a asigura !eridicitatea celor cuprinse \n declara]ia de na[tere, pe care se \ntemeia ` \nregistrarea na[terii \n registrul de stare ci!il`, excep]ional se poate \nt\mpla ca certificatul de na[tere s` nu corespund` realit`]ii. ;at` de ce, a!\nd \n !edere importan]a deose&it de mare a na[terii pentru persoana \n cau `, familie [i stat, certificatul constatator al na[terii do!ede[te maternitatea copilului dac` cuprinde numele mamei numai p\n` la administrarea cu succes a pro&ei contrare \n fa]a instan]ei "udec`tore[ti, \ntr*un litigiu de contestare a maternit`]ii. .uterea do!editoare a certificatului constatator al na[terii se \nt`re[te, \ns`, considera&il pentru a do!edi o pro&lem` ce nu mai poate fi com&`tut`, dac` cuprinsul este confirmat de folosirea st`rii ci!ile conforme cu acest certificat (art. 51 +odul familiei). e) Folo!irea !t#rii i"le onforme u ertifi atul on!tatator al na[terii .rin folosirea st`rii civile conform cu certificatul constatator al na!terii se \n]elege un ansam&lu de elemente care indic`, fiecare \n parte [i toate \mpreun`, realitatea cuprinsului certificatului de na[tere. =egea nu indic` aceste elemente, dar din no]iunea de folosire a st`rii ci!ile reiese c` ele s\nt% faptul purt`rii numelui mamei de c`tre copil; faptul \ntre]inerii, cre[terii [i educ`rii copilului de c`tre mam` ca fiind propriul ei copil; faptul c` copilul este tratat \n familie ca fiind al mamei respecti!e; faptul c` el este considerat ca atare \n societate, \n cercul cunoscu]ilor [i al persoanelor pe care le frec!entea `. .entru a constitui o folosire de stare ci!il`, aceste elemente tre&uie s` ai&` un caracter de continuitate [i s` nu fie i olate, \nt\mpl`toare, distante \n timp nefiresc [i s` existe \n mod concordant fa]` de mam`, familie [i societate. -lementele folosirii st`rii ci!ile, fiind fapte materiale, pot fi do!edite \n mod li&er, prin orice mi"loace de pro&`, [i tot astfel caracterele lor de continuitate [i de concordan]`. Folosirea st`rii ci!ile are o mare putere do!editoare, deoarece ea constituie din partea mamei o m`rturisire de maternitate tacit`, dar
Dfam7, deose&it de grìtoare, de i cu i, [i totodat` o confirmare a acestei m`rturisiri din partea familiei [i a societ`]ii. ;at` de ce folosirea st`rii ci!ile conforme cu certificatul de na[tere \nt`re[te considera&il puterea do!editoare a certificatului de na[tere [i, \mpreun`, constituie o pro&` a&solut` de maternitate care nu mai poate fi contestat` de nimeni [i \mpotri!a c`reia nici copilul nu mai poate reclama o alt` maternitate. -ste ceea ce pre!ede expres art. 51 +odul familiei% I+opilul nu poate reclama o stare ci!il` contrar` celei care re ult` din certificatul de na[tere [i folosirea st`rii ci!ile conforme cu acest certificat. De asemenea nimeni nu poate contesta starea ci!il` a copilului care are folosirea unei st`ri ci!ile conform cu certificatul de na[tereJ. Dac` copilul are numai certificat de na[tere ori numai folosirea de stare ci!il`, sau dac` are am&ele do!e i, dar \ntre ele exist` contradic]ii, maternitatea copilului poate fi contestat` [i, de asemenea, copilul poate reclama o alt` maternitate. -xisten]a concordant` a certificatului de na[tere [i a folosirii st`rii ci!ile crea ` pre um]ia a&solut` c` starea ci!il` ar`tat` \n acest mod corespunde realit`]ii. )stfel, s*a deci c` nu se poate do!edi cu martori \n contra posesiei de stat, de fiii din c`s`torie, conform cu certificatul de na[tere, a st`rii ci!ile de fiii din afara c`s`toriei. De asemenea, s*a decis c` se poate do!edi cu martori calitatea de copil din c`s`torie dac` nu se contra ice starea ci!il` care re ult` din certificatul de na[tere al copilului [i folosirea st`rii copilului conform cu acest certificat. +a urile \n care pre um]ia re ult\nd din certificatul de na[tere conform cu folosirea st`rii ci!ile nu ar corespunde cu realitatea s\nt rare. )stfel, \n ipote a \n care mama \[i \nsu[e[te un copil c`ruia \i constituie, \n mod fals, prin declara]ia [i puterea sa, certificat de na[tere [i folosirea st`rii ci!ile conforme \ntre ele, dar care nu corespund cu realitatea. Fot astfel, ar fi \n situa]ia \n care se su&stituie un copil sau se declar` c` este n`scut de o femeie care, \n realitate, nu l*a n`scut (de exemplu sc$im&area copiilor \ntr*o maternitate \ntre ei, n`scu]i de mame diferite). 'e are \n !edere su&stituirea copilului inter!enit` \nainte de \ntocmirea certificatului de na[tere, c`ci \n ca ul contrar, adic` atunci c\nd su&stituirea s*a f`cut dup` \ntocmirea certificatului de na[tere, aceasta se refer` la un alt copil [i nu s\nt \ndeplinite cerin]ele art. 51 +odul familiei. )tunci c\nd su&stituirea s*a f`cut \nainte de \ntocmirea certificatului de na[tere, s*ar putea o&]ine nulitatea certificatului de na[tere, deoarece nu se refer` la copilul \n cau `, \nl`tur\ndu*se astfel unul dintre cele dou` elemente ale pre um]iei sta&ilite de art. 51 +odul familiei, ceea ce \nseamn` c` se poate pune \napoi \n discu]ie starea ci!il` a copilului. 'au se poate considera c` nu exist` conformitatea la care se refer` art. 51 +odul familiei, deoarece acel certificat de na[tere nu se refer` la acel copil, ci la cel cu care a fost su&stituit, astfel c` se poate pune \n discu]ie starea ci!il` a copilului respecti!. #n acest fel, \n ca ul sc$im&`rii unor copii \ntre ei, n`scu]i de mame diferite, s*ar putea resta&ili ade!`rata stare ci!il` a copiilor. 'olu]ia este fireasc` deoarece, \ntr*o atare situa]ie, copilul are o anumit` posesie de stat, dar aceasta nu este conform` cu certificatul sù de na[tere, ci corespunde certificatului de na[tere al copilului c`ruia i*a fost su&stituit dup` declararea na[terii. #n acela[i sens, su&stituirea copiilor f`c\ndu*se din eroare sau prin fraud` dup` ce actele de stare ci!il` au fost \ntocmite, deci c\nd posesia de stat nu mai este conform` actelor de na[tere, ac]iunea prin
Dfam72 care se contest` identitatea copiilor respecti!i [i sta&ilirea situa]iei reale este admis`. De asemenea s*a decis c` dispo i]iile art. 51 al. 1 +odul familiei, \n sensul c` se poate reclama o stare ci!il` contra celei care re ult` din certificatul de na[tere, nu s\nt aplica&ile \n ca ul \n care a a!ut loc o su&stituire de copii, deoarece \n asemenea situa]ie folosirea st`rii ci!ile nu mai este conform` cu certificatul de na[tere. Folosirea st`rii ci!ile presupune urm`toarele trei elemente% nomen, tractus, fama. Dac` unul dintre aceste elemente nu exist` (de exemplu cunoscu]ii mamei nu [tiu c` a n`scut copilul) nu se poate !or&i de folosirea st`rii ci!ile. f) Folo!irea !t#rii i"ile Folosirea st`rii ci!ile (posesia de stat) este starea de fapt din care re ult` c` un copil este al unei anumite femei. )ceast` stare de fapt re ult` \n principal din \ntrunirea urm`toarelor elemente% a) acel copil poart` \n mod constant numele mamei ( nomen); &) acel copil este considerat ca atare de c`tre mama lui [i familia acesteia (tractus); c) acel copil este considerat \n aceast` calitate [i de alte persoane (fama). Do!ada acestor elemente se poate face prin orice mi"loc de pro&`, dup` cum tot astfel pot fi [i com&`tute. .entru o folosire de stare ci!il`, aceste elemente tre&uie s` ai&` un caracter de continuitate, s` nu fie i olate, \nt\mp`toare, distante \n timp \n mod nefiresc [i s` existe \n mod concordant fa]` de mam`, familie, societate. )deseori, folosirea st`rii ci!ile denumit` [i posesie de stare ci!il` sau posesie de stat este desemnat` prin \ntrunirea urm`toarelor elemente principale% a) nomen const\nd din \mpre"urarea c` copilul a purtat tot timpul numele mamei, fiind cunoscut su& acest nume at\t \n familie, c\t [i \n societate; &) tractus care corespunde cu situa]ia c` acesta a fost tratat ca atare de c`tre mam`, precum [i de c`tre rudele acesteia sau de c`tre persoanele cu care a !enit \n contact; c) fama care const` \n faptul c` a fost considerat ca atare de c`tre toat` lumea [i \n special de c`tre familie. #n toate ca urile, faptul c` o femeie se comport` \n mod constant fa]` de un copil ca [i cum ar fi al ei constituie o recunoa[tere tacit` c` acest copil este \ntr*ade!`r copilul ei. ;ar dac` aceast` recunoa[tere este cumulat` cu do!ada care re ult` din certificatul constatator al na[terii, atunci \ntrunirea acestor dou` mi"loace care do!edesc deopotri!` at\t na[terea, c\t [i identitatea copilului, este socotit` suficient` pentru a do!edi, cu putere a&solut`, filia]ia fa]` de mam`. .re um]ia sta&ilit` de lege \n aceast` pri!in]` este at\t de puternic` deoarece ea este menit` s` apere interesele mamei [i ale copilului, sarcin` de seam` a legisla]iei noastre asupra familiei. +a urile \n care pre um]ia a&solut` a maternit`]ii astfel sta&ilit` nu ar corespunde realit`]ii s\nt extrem de rare. )ceasta s*ar putea reali a \n ca ul \n care mama [i*ar \nsu[i un copil strìn [i ar constitui \n mod fals un certificat constatator al na[terii, iar apoi ar crea o folosire a st`rii ci!ile, conform` cu certificatul de na[tere, dar tot at\t de fals`.
Dfam71 Ca*urile $n are !e poate pune $n di! u%ie !tarea i"il# a opilului 'tarea ci!il` a unei persoane poate fi pus` \n discu]ie \n urm`toarele situa]ii% a) opilul are certificat de na!tere !i folosirea st`rii civile, dar acestea nu s\nt concordante #n aceast` situa]ie, copilul poate introduce ac]iune \n "usti]ie pentru sta&ilirea ade!`ratei filia]ii, dup` cum orice interesat poate contesta filia]ia ar`tat` de certificatul constatator al na[terii sau de folosirea st`rii ci!ile. &) opilul nu are nici certificat de na!tere, nici folosirea st`rii civile +opilul poate porni o ac]iune \n "usti]ie \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`, dup` cum [i aceasta poate s`*l recunoasc` pe copil. -ste e!ident` c` o ac]iune \n contestare de stare ci!il` nu poate inter!eni de !reme ce copilul n*are nici certificat de na[tere, nici folosirea st`rii ci!ile. c) opilul are certificat de na!tere, dar nu are folosirea st`rii civile +opilul poate intenta o ac]iune \n "usti]ie pentru sta&ilirea ade!`ratei filia]ii fa]` de mam`, dup` cum orice persoan` interesat` poate contesta starea ci!il` ar`tat` de certificatul de na[tere. h) Do"ada na[terii $n a*ul adop%iei #n asemenea situa]ie se \ntocme[te un nou act de na[tere pentru cel adoptat, \n care adoptatorii s\nt trecu]i ca p`rin]i fire[ti. De aceea, noul act de na[tere nu face do!ada faptului na[terii fa]` de mama fireasc` a copilului adoptat. =egea pre!ede c` !ec$iul act de na[tere se p`strea ` [i se face men]iune pe el despre \ntocmirea celui nou. :e ult` c`, la ne!oie, do!ada na[terii se face cu acest act !ec$i de na[tere. 'e poate face do!ada na[terii \n acest fel, de exemplu, pentru a se sta&ili impedimente la c`s`torie, care se men]in \ntre rudele fire[ti c$iar dup` \ncu!iin]area adop]iei, pentru a "ustifica dreptul de a cere desfacerea adop]iei sau redo&\ndirea drepturilor p`rinte[ti. II.4. Re unoa[terea filia%iei fa%# de mam# a) Defini%ia [i natura 1uridi # a re unoa[terii .rin recunoa!terea filia]iei fa]` de mam` se \n]elege actul prin care o femeie declar` leg`tura de filia]ie dintre ea [i un copil despre care pretinde c` este al sù. Recunoa!terea maternit`]ii este declara]ia f`cut` de &un` !oie de c`tre o femeie, \n una din formele pre!` ute de lege, prin care aceasta m`rturise[te c` este mama unui anumit copil. (atura "uridic` a recunoa[terii maternit`]ii este mixt`, astfel \nc\t, prin m`rturisirea de maternitate pe care o cuprinde, ea este un mi"loc de pro&`, iar prin forma \n care este cuprins` ea este un act "uridic. )spectul sù precump`nitor este, \ns`, ne\ndoios acela de mi"loc de pro&`, actul "uridic nefiind dec\t forma de exprimare a m`rturisirii. b) Capa itatea erut# pentru !#"$r[irea re unoa[terii +a act "uridic, recunoa[terea de filia]ie face parte din categoria de excep]ie, fa]` de dreptul comun, a actelor care pot fi s`!\r[ite !ala&il [i de c`tre o persoan` lipsit` de capacitate sau cu capacitate de exerci]iu restr\ns`, f`r` a fi necesar` repre entarea legal` ori \ncu!iin]area preala&il` a repre entantului legal, adic` a actelor "uridice \n pri!in]a c`rora persoana minor` ac]ionea ` ca [i c\nd ar fi ma"or`. g)
Dfam75 +apacitatea de recunoa[tere re ult` din natura "uridic` a recunoa[terii. )t\t ca m`rturisire, c\t [i ca ct "uridic, recunoa[terea de maternitate necesit` numai manifestarea de !oin]` con[tient`, adic` s` fie f`cut` cu discern`m\nt. 'ingura condi]ie cerut` este ca declara]ia s` repre inte ne\ndoielnic manifestarea de !oin]` a recunoa[terii. )ceast` solu]ie era expres consacrat` \n cadrul dispo i]iilor Decretului nr. 12/61313 pentru reglementarea condi]iei "uridice a copilului natural, care pre!edea c` Iminorii pot recunoa[te singuri pe copiii lor naturali dac` \n fapt au discern`m\nt la epoca recunoa[teriiJ. Dar c$iar \n lipsa unei preci `ri legale, su& condi]ia unei !oin]e con[tiente, mama minor` sau pus` su& interdic]ie poate recunoa[te personal pe copilul sù, f`r` s` ai&` ne!oie pentru aceasta de \ncu!iin]area preala&il` a p`rin]ilor sau a tutorelui ei. c) Cara terele 1uridi e ale re unoa[terii maternit#%ii +aracterele "uridice ale recunoa[terii maternit`]ii reflect` du&la sa natur` "uridic`. +ele mai multe dintre ele decurg din aspectul sù precump`nitor de mi"loc de pro&`; celelalte decurg din aspectul sù de act "uridic. a) +a orice mi"loc de pro&`, recunoa[terea maternit`]ii este irevocabil`, caracter pe care +odul familiei \l enun]` expres c\nd dispune c` I:ecunoa[terea c$iar f`cut` prin testament nu se poate re!ocaJ (art. 14 al. 2). :ecunoa[terea este un act ire!oca&il, adic` nu se poate re!eni asupra acesteia dup` ce a fost f`cut`. Faptul c` mama poate contesta recunoa[terea nu \i sc$im&` caracterul ire!oca&il, deoarece a contesta \nseamn` altce!a dec\t a re!oca. :ecunoa[terea nu poate fi re!ocat` \n mod ar&itrar, pentru c` s*ar \nfr\nge principiul m`rturisirii, iar starea ci!il` a persoanelor interesea `, \n ultim` instan]`, \ntreaga colecti!itate, deci \ns`[i ordinea de drept a statului, \n care nu poate fi \ndeplinit` atri&uirea unei filia]ii false, existen]a unui statut ci!il \ntemeiat pe minciun`. &) :ecunoa[terea este un act declarativ de filia]ie, iar nu atri&uti! de filia]ie, adic` nu crea ` o stare de lucruri noi, nu modific` nimic, nu crea ` o filia]ie nou`. De aceea recunoa[terea produce efecte \n mod retroacti!, copilul respecti! fiind considerat al mamei care a f`cut*o, nu din momentul recunoa[terii, ci din momentul na[terii, c$iar al concep]iunii acelui copil. c) Fiind un mod de sta&ilire a maternit`]ii, recunoa[terea produce efecte fa]` de toat` lumea. +opilul o poate in!oca fa]` de orice persoan`% mo[tenitori legali, donatori, legatari. Fot astfel, orice persoane pot s*o opun` copilului. -ste ceea ce reiese [i din art. 13 +odul familiei, care dispune c` orice persoan` interesat` poate contesta recunoa[terea care nu corespunde ade!`rului, ceea ce implic` c` recunoa[terea maternit`]ii este opo a&il` erga omnes. d) :ecunoa[terea este un act personal, care nu poate fi \ndeplinit dec\t de c`tre mam`; nu poate fi f`cut` de c`tre mo[tenitori (dup` moartea mamei), de c`tre rude sau de c`tre repre entantul legal al mamei (c\nd este incapa&il`). )cest caracter nu exclude posi&ilitatea ca recunoa[terea s` fie f`cut`, \n numele mamei, de c`tre un mandatar cu procur` special` [i autentic`. e) :ecunoa[terea este un act unilateral, deoarece se reali ea ` numai prin !oin]a exprimat` de mam`, f`r` a fi necesar consim]`m\ntul persoanei \n fa!oarea c`reia recunoa[terea este f`cut`.
Dfam77 f) :ecunoa[terea nu poate fi f`cut` sub condi]ie sau pe termen . Filia]ia fa]` de mam` exist` sau nu exist`, dar existen]a ei nu poate fi afectat` de condi]ii sau de termene. Deci recunoa[terea este un act juridic pur !i simplu, nesuscepti&il de modalit`]i. g) +uprin \nd o manifestare de !oin]`, recunoa[terea implic` \ndeplinirea condi]iilor de validitate a manifest`rilor de voin]`. $) Fiind, \n temeiul legii, un act juridic solemn, recunoa[terea de maternitate trebuie f`cut` \n una din formele prev`zute de lege (declara]ie la ser!iciul de stare ci!il`, \nscris autentic, testament). d) Ca*urile $n are e!te admi!# re unoa[terea maternit#%ii )ceste ca uri s\nt pre!` ute limitati! de art. 14 al. 1 +odul familiei. #n regula general`, maternitatea se do!ede[te prin certificatul de na[tere, mi"locul normal de sta&ilire a filia]iei fa]` de mam`. #n mod excep]ional, legea admite sta&ilirea maternit`]ii prin recunoa[terea mamei numai \n dou` ca uri% c\nd na[terea nu a fost \nregistrat` \n registrul de stare ci!il`; c\nd copilul a fost trecut \n registrul de stare ci!il` ca n`scut din p`rin]i necunoscu]i. 1) Ca*ul $n are mama poate re unoa[te pe opil da # na[terea nu a fo!t $nre,i!trat# $n re,i!trul de !tare i"il# )cest ca se refer` la inexisten]a registrelor de stare ci!il` \n locul unde a a!ut loc na[terea sau indiferent de moti!e la omisiunea \nregistr`rii. (e\nregistrarea se poate datora faptului c` nu au fost registre de stare ci!il`; \n acest ca mama poate face recunoa[terea copilului. posi&il ca \nregistrarea na[terii s` fi fost omis`, de[i au existat registre de stare ci!il`. ;nteresea ` s` se [tie cau a pentru care s*a f`cut omisiunea% Dac` na[terea a fost \nregistrat`, dar ulterior registrul de na[tere a fost pierdut sau distrus, maternitatea nu !a putea fi recunoscut`, ci se !a proceda la reconstituirea registrului (cu procedura pre!` ut` de art. 2, [i urm. Din Decretul nr. ,@@6137/). Dac` omisiunea este din !ina delegatului de stare ci!il`, declara]ia de na[tere fiind f`cut`, atunci s\ntem \n pre en]a unui ca de \ntocmire ulterioar` a actului de na[tere, conform art. 52 din =egea nr. 11361337, f`r` a fi necesar` recunoa[terea, deoarece ea s*a f`cut prin declara]ia de na[tere. .osi&ilitatea procur`rii certificatului de na[tere exist`, dup` \ntocmirea ulterioar`. Dac` omisiunea \nregistr`rii este din cau ` c` nu s*a f`cut declara]ia de na[tere, atunci mama poate recunoa[te pe copil. 2) Ca*ul $n are re unoa[terea filia%iei fa%# de mam# !e poate fa e atun i $nd opilul a fo!t tre ut $n re,i!trul de !tare i"il# a fiind n#! ut din p#rin%i ne uno! u%i Fextul se aplic` copilului g`sit, a c`rui na[tere a fost \nregistrat` potri!it art. ,, din =egea nr. 11361337. (umele acestui copil se atri&uie de c`tre autoritatea tutelar`. 'e pot i!i, \ns`, unele situa]ii \n care na[terea copilului este \nregistrat` \n mod legal, dar dup` aceea mama re]ine certificatul de na[tere [i p`r`se[te copilul care, fiind g`sit, i se \nregistrea ` din nou na[terea potri!it art. ,, din =egea nr. 11361337. Dac` ulterior apare mama [i pre int` certificatul de na[tere al copilului, nu este !or&a de o recunoa[tere a filia]iei fa]` de mam`, deoarece aceasta a!ut loc o dat`. )l doilea act de na[tere urmea ` a se anula, f`c\ndu*se men]iune despre primul act de na[tere. 'olu]ia pre int` interes mai ales c\nd,
Dfam7@ dup` ce copilul a fost adoptat, apare mama copilului care pre int` certificatul de na[tere. )ceast` situa]ie este distinct` de aceea \n care copilul g`sit este adoptat, se \ntocme[te copilului un nou act de na[tere, iar dup` aceea apare mama copilului; \n acest ca se poate face recunoa[terea unui asemenea copil, deoarece dispo i]iile legale nu o opresc.
L L L
0 alt` situa]ie este aceea c\nd copilul g`sit a fost recunoscut de alt` femeie dec\t mama lui [i apoi aceasta din urm` apare. 9ama copilului nu*l !a putea recunoa[te dec\t dac` !a putea contesta prima recunoa[tere. 'olu]ia este diferit` dac` mama copilului pre int` certificatul de na[tere al acestuia. #n asemenea situa]ii nu mai s\ntem \n pre en]a unei recunoa[teri. +u toate acestea, recunoa[terea f`cut` tre&uie \nl`turat`. )ctul de recunoa[tere al copilului, \n care el figurea ` ca n`scut din p`rin]i necunoscu]i [i pe marginea c`ruia se g`se[te men]iunea recunoa[terii f`cute !a tre&ui anulat, \nscriindu*se totodat` men]iunea despre primul act de na[tere, care este [i cel ade!`rat, \ntocmit pe &a a declara]iei de na[tere a mamei copilului, p`r`sit dup` aceea de ea. 'e poate pune pro&lema dac` un copil trecut \n registrul de stare ci!il` ca n`scut din p`rin]i necunoscu]i, dar apoi adoptat de propria mam`, poate fi recunoscut de mama adoptatoare. Dificultatea pro!ine din faptul c` acelui copil, fiind adoptat, i s*a \ntocmit un nou act de na[tere, \n care adoptatoarea apre ca mama sa, deci nu ar fi \ndeplinite cerin]ele art. 14 +odul familiei \n ceea ce pri!e[te ca urile \n care se poate face recunoa[terea. Fotu[i, este posi&il` recunoa[terea de c`tre adoptatoare, dar care este mama fireasc` a copilului. 'olu]ia se \ntemeia `, \n primul r\nd, pe interesul de a \nl`tura adop]ia \nc$eiat` cu \nc`lcarea impedimentului la adop]ie re ult\nd din rudenie (adop]ia nu este permis` \ntre p`rintele firesc [i copilul sù). #n al doilea r\nd, interesul poate consta \n faptul c` adop]ia produce efecte de la data \nc$eierii ei pentru !iitor, pe c\nd recunoa[terea produce efecte [i pentru trecut, p\n` la na[terea [i c$iar concep]ia copilului. )stfel fiind, leg`tura de rudenie fireasc` se sta&ile[te [i pentru perioada de timp anterioar` adop]iei; \n acea !reme s*ar fi putut na[te anumite drepturi succesorale \n fa!oarea copilului. De asemenea, sta&ilirea leg`turii de rudenie anterioar` adop]iei este de natur` s` pemit` aplicarea dispo i]iilor legale pri!itoare la \mpiedicarea c`s`toriei sau desfiin]area ei dac` a fost \nc$eiat` \ntre rude oprite a se c`s`tori. )rt. 14 +odul familiei pre!ede c` se poate recunoa[te copilul n`scut din p`rin]i necunoscu]i. Deci ar urma c` nu s\nt \ndeplinite condi]iile cerute de text dac` tat`l ar fi recunoscut \n preala&il pe copil sau dac` acesta [i*ar fi sta&ilit filia]ia prin ac]iune \n "usti]ie fa]` de tat`, de asemenea \nainte. #n acest sens, mama poate recunoa[te pe copil, deoarece sensul legii este c` recunoa[terea filia]iei fa]` de mam` poate a!ea loc dac` nu se cunoa[te mama copilului. >n argument \n spri"inul acestei interpret`ri este art. 71 +odul familiei, potri!it c`ruia copilul \[i poate sta&ili mai \nt\i filia]ia fa]` de oricare din p`rin]ii sì. Dac` nu s*ar da interpretarea de mai sus, ar \nsemna c` nu se poate sta&ili, ulterior, filia]ia fa]` de mam` dec\t pe calea ac]iunii \n "usti]ie; dar o asemenea solu]ie nu corespunde art. 71 +odul familiei; \n plus, nu se !ede de ce copilul ar putea s`*[i sta&ileasc` filia]ia fa]` de mam` pe calea ac]iunii \n "usti]ie [i nu ar putea face acela[i lucru pe calea
Dfam74 recunoa[terii. -ste de preferat a se sta&ili filia]ia fa]` de mam` sau filia]ia fa]` de tat` pe calea recunoa[terii, f`r` a se recurge la inter!en]ia "usti]iei. Do!ada recunoa[terii s*ar putea face, la ne!oie, cu $ot`r\re "udec`toreasc` [i declara]ia de na[tere tardi!`. #n realitate, dispo i]ia codului instituie condi]ia ca numai mama s` fie recunoscut`, cu toate c` formularea textului se refer` la am&ii p`rin]i, ceea ce se explic` prin faptul c` \n cele mai multe ca uri aceasta este situa]ia care se i!e[te \n practic`. Deci recunoa[terea tat`lui nu poate constitui opinie de neprimire pentru exercitarea aceluia[i drept de c`tre mam`; astfel ar \nsemna c` sta&ilirea maternit`]ii s` nu se poat` face \n acest ca dec\t pe calea ac]iunii "udec`tore[ti. #n condi]ii asem`n`toare se \nf`]i[ea ` pro&lema dac` mama poate recunoa[te copilul drept al sù, dup` ce acesta a fost \nfiat de c`tre o alt` persoan`, cu toate efectele unei filia]ii fire[ti (art. @3 +odul familiei). +opilul care, ini]ial, era trecut \n registrul de stare ci!il` ca n`scut din p`rin]i necunoscu]i este \nregistrat, \n momentul c\nd se s`!\r[e[te recunoa[terea, drept copilul firesc al \nfietorului, iar prin efectul unei asemenea \nfieri nu mai pot a!ea fiin]` drepturile [i \ndatoririle care i !or`sc din leg`tura de rudenie fireasc`. Fotu[i, recunoa[terea nu ar fi potri!nic` dispo i]iilor legale; \nregistrarea filia]iei din \nfiere nu poate suprima, retroacti!, efectele faptului c`, anterior, copilul a fost trecut \n registrul de stare ci!il` ca n`scut din p`rin]i necunoscu]i, ceea ce constituie condi]ia legii pentru s`!\r[irea recunoa[terii de c`tre mam`. e) Copiii are pot fi re uno! u%i #n leg`tur` cu aceste ca uri, limitati! determinate de lege, \n care poate inter!eni recunoa[terea de maternitate, se pot ridica urm`toarele pro&leme% 1) Da # un opil numai on eput poate fi re uno! ut &$nainte de a !e na[te'< .ro&lema se pune deoarece, potri!it art. 1@ al. , din Decretul nr. 2161351, Idrepturile copilului s\nt recunoscute de la concep]iune, \ns` numai dac` se na[te !iuJ. .ornindu*se de la principiul c` excep]iile s\nt de strict` interpretare, s*a emis \n literatura de specialitate opinia potri!it c`reia Icopilul conceput nu poate fi recunoscut mai \nainte de a se na[te, \ntruc\t nu exist` o dispo i]ie legal` \n acest sensJ. De[i, potri!it art. @ din Decretul nr. 2161351, Idrepturile copilului s\nt recunoscute de la concep]iuneJ, dispo i]ia art. 14 +odul familiei tre&uie considerat` de strict` interpretare, ne\ngr`dind recunoa[terea dec\t \n ca urile pe care le pre!ede anume [i care s\nt incompati&ile, prin natura lor, cu situa]ia copilului care nu s*a n`scut \nc`. #ntr*o alt` p`rere, s*a sus]inut c` este posi&il` recunoa[terea de c`tre mam` a copilului conceput, dar \nc` nen`scut, \n ca urile \n care mama ar deceda imediat dup` na[tere. .entru "ustificare, s*a sus]inut c` recunoa[terea copilului ar tre&ui s` fie considerat` ca fiind f`cut` su& condi]ia suspensi!` ca la na[tere copilul s` se afle \n una din cele dou` situa]ii pre!` ute de art. 14 al. 1 +odul familiei; ipote a pare mai mult teoretic`, deoarece dac` copilul conceput a fost recunoscut de mam`, este greu de \nc$ipuit c` na[terea sa nu !a fi \nregistrat` \n registrul de stare ci!il` sau c` \nregistrarea se !a face cu men]iunea n`scut din p`rin]i necunoscu]i. .e de alt` parte, o recunoa[tere de maternitate nu poate fi considerat` suspensi!`, c`ci Im`rturisirea ade!`rului nu poate fi f`cut` dec\t pur [i simpluJ.
Dfam73 'e consider` c` din art. , al. 1 din Decretul nr. 2161351 [i din art. 14 al. 1 +odul familiei re ult` c` un copil neconceput poate fi recunoscut mai \nainte de a se na[te, dar aceast` recunoa[tere \[i produce efectele dac` la na[tere copilul se g`se[te \ntr*una din cele dou` situa]ii \n care se poate face recunoa[terea de maternitate. .ro&lema este rar \nt\lnit` \n practic`. 'olu]ia pare mai mult teoretic` deoarece, dac` copilul a fost recunoscut de mam`, este greu de \nc$ipuit c` na[terea nu !a fi \nregistrat` \n registrul de stare ci!il` sau c` \nregistrarea se !a face cu men]iunea n`scut din p`rin]i necunoscu]i. ;pote a nu este \ns` aceasta, ci aceea \n care \n momentul \nregistr`rii na[terii copilului (recunoscut c\nd era numai conceput) nu se cuno[tea recunoa[terea f`cut`, aceast` recunoa[tere afl\ndu*se ulterior. 'e admite !ala&ilitatea recunoa[terii copilului conceput, \n temeiul art. @ al. , din Decretul nr. 2161351, potri!it c`ruia drepturile copilului s\nt recunoscute de la concep]ie, iar unul din drepturile elementare ale copilului este acela de a*[i cunoa[te p`rin]ii, [i \n special mama. Fre&uie o&ser!at c` acest drept exist` [i pentru copilul n`scut, dar numai \n condi]iile art. 14 +odul familiei. .entru copilul conceput, acest drept exist` \n alte condi]ii. .ro&lema recunoa[terii copilului conceput se re ol!` oare numai \n condi]iile art. @ al. , din Decretul nr. 2161351, f`r` a se ]ine seam [i de art. 14 +odul familieiA :`spunsul la aceast` pro&lem` tre&uie dat \n lumina am&elor texte, de unde re ult` c` poate fi recunoscut copilul conceput, dar recunoa[terea produce efecte dac` la na[tere copilul se g`se[te \n una din cele dou` situa]ii pre!` ute de art. 14 +odul familiei. 3) Da # un opil poate fi re uno! ut dup# e a murit< =egea nu spune nimic \n aceast` pri!in]`, a[a cum face \n ca ul filia]iei fa]` de tat`, c\nd copilul poate fi recunoscut [i dup` moarte, dac` a l`sat descenden]i fire[ti. Fa]` de aceast` situa]ie, recunoa[terea copilului se poate face [i dup` moartea lui, c$iar dac` nu a l`sat descenden]i fire[ti, mai ales c`, fiind !or&a despre un act unilateral, nu se cere consim]`m\ntul celui care ar urma s` fie recunoscut. ;ar recunoa[terea, odat` f`cut`, !a a!ea efect retroacti!, nu numai din momentul na[terii, dar c$iar din momentul concep]iei copilului respecti!. +odul familiei nu pre!ede ca ul \n leg`tur` cu recunoa[terea maternit`]ii, dar \l ia \n considerare \n art. 5@ \n care reglementea ` recunoa[terea paternit`]ii, pentru a preci a c`, dup` moartea copilului, acesta poate fi recunoscut de tat`l sù numai dac` a l`sat descenden]i fire[ti. .rin aceast` dispo i]ie restricti!` legiuitorul a urm`rit s` \mpiedice recunoa[terile f`cute de tat` \n scopul de a !eni la mo[tenirea copilului decedat (fapt imposi&il dac` acesta a l`sat descenden]i fire[ti). Dup` alt` opinie, s*a su&liniat c` dispo i]iile art. 5@ +odul familiei pri!ind recunoa[terea filia]iei fa]` de tat` pot fi aplicate, prin analogie, [i \n ca ul recunoa[terii filia]iei fa]` de mam`, dat` fiind identitatea de moti!e care "ustific` adoptarea unei solu]ii unitare \n am&ele situa]ii "uridice, c`ci altfel s*ar face loc recunoa[terii interesate su& aspect patrimonial. #n ca ul \n care copilul a murit f`r` a l`sa descenden]i, recunoa[terea ar putea fi determinat` numai de satisfacerea unor interese patrimoniale (do&\ndirea &unurilor succesorale de c`tre mam`, \n mod exclusi! sau \n concurs cu fra]ii copilului decedat; sta&ilirea dreptului la pensie de urma[); \ns` \ntreaga reglementare a
Dfam@/ +odului familiei este c`lù it` prin excelen]` de principiul ocrotirii intereselor copilului. -xamin\nd din alt punct de !edere pro&lema recunoa[terii maternit`]ii, tre&uie ar`tat c` nu poate fi nici o \ndoial` cu pri!ire la facultatea mamei de a proceda la recunoa[terea copilului, at\t \n timpul minorit`]ii acestuia, c\t [i dup` do&\ndirea deplinei capacit`]i. (umai \n ca ul legiuirii anterioare +odului familiei, recunoa[terea copilului ma"or din afara c`s`toriei nu producea efecte dec\t dac` acesta consim]ea la recunoa[tere. 4) Da # un opil poate fi re uno! ut, $n mod !u e!i", de #tre dou# femei are ar pretinde, fie are, # e!te opilul ei< Din moment ce prima recunoa[tere se \nregistrea ` \n registrele de stare ci!il`, \nseamn` c` nu mai s\nt \ndeplinite cerin]ele art. 14 +odul familiei \n care poate inter!eni recunoa[terea de maternitate. .ersoana care !rea s` recunoasc` acela[i copil drept al sù !a fi o&ligat` s` conteste, \n preala&il, ade!`rul recunoa[terii anterior s`!\r[ite. +$iar dac` prima recunoa[tere nu ar fi fost \nregistrat`, o alt` recunoa[tere a maternit`]ii cu pri!ire la acela[i copil tot nu s*ar putea concepe; sta&ilirea filia]iei copilului fa]` de persoana cese pretinde mama lui este de natur` s` \nl`ture posi&ilitatea oric`rei noi recunoa[teri care ar fi lipsit` de o&iect at\ta !reme c\t nu s*a do!edit nesinceritatea cele dint\i. 'anc]iunea aplica&il` atunci c\nd recunoa[terea maternit`]ii s*a f`cut \n alte ca uri dec\t acelea \n care ea este permis` de lege este nulitatea, de[i legea nu o pre!ede \n mod expres. +a urile \n care recunoa[terea este permis` s\nt limitati! enumerate de +odul familiei, iar condi]iile de fond s\nt sta&ilite de lege cu caracter imperati!; acest mod de reglementare implic` nulitatea !irtual` a actelor "uridice s`!\r[ite cu \nc`lcarea dispo i]iilor legale. f) Copilul ma1or poate fi re uno! ut< Deoarece +odul familiei nu distinge \ntre copilul minor [i cel ma"or, exist` posi&ilitatea recunoa[terii copilului ma"or. g) Formele re unoa[terii .otri!it art. 14 al. , +odul familiei, recunoa[terea filia]iei fa]` de mam` se poate face prin% declara]ie la ser!iciul de stare ci!il`, \nscris autentic sau testament. :ecunoa[terea s`!\r[it` f`r` respectarea condi]iilor de form` prescrise de +odul familiei este nul`, de[i legea nu o pre!ede \n mod expres; formele pre!` ute constituie condi]ii cerute pentru \ns`[i !aliditatea actului "uridic. 1) Re unoa[terea prin de lara%ia la !er"i iul de !tare i"il# :ecunoa[terea prin declara]ie se poate face la orice ser!iciu de stare ci!il` (legea nu limitea ` competen]a \n aceast` pri!in]`), urm\nd ca \nscrierea recunoa[terii s` fie s`!\r[it` \n condi]iile pre!` ute de art. 14 din Decretul nr. ,@46137/ (a&rogat prin =egea nr. 11361337). Fot astfel se !a urma cu pri!ire la \nscrierea recunoa[terii f`cute prin \nscris autentic sau testament. #n ca ul \n care na[terea nu a fost \nregistrat` \n registrele de stare ci!il`, \nscrirea se poate face numai \n registrele de stare ci!il` ale locului unde s*a produs na[terea copilului. .entru ca aceast` opera]ie s` fie posi&il`, este necesar s` se procede e mai \nt\i la \nregistrarea faptului \nsu[i al na[terii, ceea ce nu s*ar putea face dec\t \n condi]iile pre!` ute de =egea nr. 11361337. #n acest scop, actul recunoa[terii tre&uie considerat, \n acela[i timp, ca o declara]ie tardi!` a na[terii
Dfam@1 care poate ser!i pentru \nregistrarea ei, pe &a a apro&`rii primarului din localitatea unde s*a produs na[terea. Dac` recunoa[terea a inter!enit la mai mult de un an de la na[terea copilului, atunci pentru \nregistrarea na[terii mama !a tre&ui s` o&]in` o $ot`r\re "udec`toreasc`. Dar at\t \nregistrarea \n &a a apro&`rii primarului, c\t [i pronun]area $ot`r\rii "udec`tore[ti pot fi cerute nu numai de c`tre mam`, ci [i de c`tre orice alte persoane, inclusi! procurorul. '\nt singurele ipote e \n care recunoa[terea copilului se poate s`!\r[i concomitent cu \nregistrarea na[terii. .entru c` \n cel`lalt ca \n care recunoa[terea este \ng`duit` c\nd copilul a fost trecut \n registrul de stare ci!il` ca n`scut din p`rin]i necunoscu]i recunoa[terea nu se poate face, dat` fiind \ns`[i natura acestei condi]ii, dec\t dup` data \nregistr`rii na[terii. 5) Re unoa[terea prin $n! ri! autenti +onform art. 1@1 +od ci!il, Iactul autentic este acela ce s*a f`cut cu solemnit`]ile cerute de lege, de un func]ionar pu&lic, care are dreptul de a func]iona \n locul unde actul s*a f`cutJ. (u ar putea fi considerat` c` intr` \n aceast` categorie Ideclara]ia dat` de un militar \n fa]a comandantului unit`]ii militare \n care este \ncadrat [i prin care se recunoa[te c` este tat`l minoreiJ. )stfel, recunoa[terea se poate face prin act autentic \ntocmit de notariatul de stat sau de prim`riile comunale sau or`[ene[ti (acolo unde nu exist` notariat de stat). :ecunoa[terea ar putea re ulta [i din m`rturisirea f`cut` de m\n` \naintea unei instan]e "udec`tore[ti, care constituie de asemenea o recunoa[tere s`!\r[it` prin act autentic. 9`rturisirea inculpatului, \n cadrul procesului penal cu pri!ire la sta&ilirea filia]iei !ictimei, nu poate fi ec$i!alent` cu o recunoa[tere a filia]iei din punct de !edere al efectelor pe care +odul familiei le recunoa[te acestui act "uridic de[i este f`cut` \n fa]a unei instan]e "udec`tore[ti; dat fiind c`, pe c\nd \n procesul ci!il prin recunoa[tere se urm`re[te sc$im&area statutului ci!il al copilului, \n procesul penal, prin administrarea pro&elor legale inclusi! m`rturisirea inculpatului se tinde la sta&ilirea unor fapte generatoare de r`spundere penal` [i a caracteristicilor lor, determinante pentru conturarea limitelor acestei r`spunderi. Dac` \n procesul penal s*ar considera c` simpla declara]ie de recunoa[tere a unui copil din afara c`s`toriei are efectele unei recunoa[teri \n sensul +odului familiei, s*ar putea a"unge la situa]ii cu totul in"uste. 6) Re unoa[terea prin te!tament :ecunoa[terea se poate face prin orice fel de testament, \n formele o&i[nuite (olograf, mistic sau autentic) sau \n formele speciale pre!` ute de +odul ci!il (art. 474447) pentru ca urile excep]ionale pe care le pre int` starea de r` &oi, i olarea impus` de \mpre"ur`ri deose&ite sau c`l`toria pe mare. Din acest punct de !edere, nu pot fi socotite drept testament dispo i]iile testamentare pe care le*ar institui titularul unor depuneri indic\nd +-+*ului din :omDnia persoanele c`rora urmea ` s` li se eli&ere e sumele depuse \n ca de moarte. Dispo i]iile testamentare astfel f`cute nu se pot referi !ala&il dec\t la depo itul de economii pe care titularul l*a constituit la +-+. Dispo i]iile testamentare ce pot fi f`cute \n acest mod nu alc`tuiesc o form` testamentar` de aplicare general`, care s` cuprind` \n \ntregime dispo i]iile de ultim` !oin]` ale defunctului. +\mpul de aplicare al acestei forme testamentare este m`rginit prin scopul \n !ederea c`ruia a fost admis`, prin specialitatea
Dfam@, singurelor pre!ederi ce pot forma o&iectul dispo i]iilor cuprinse. (ormele art. 14 +odul familiei \ng`duie recunoa[terea copilului prin testament, dar nu prin asemenea forme testamentare, care nu s\nt suscepti&ile s` cuprind` alte acte "uridice dec\t dispo i]iile testamentare ce alc`tuiesc o&iectul, limitati! reglementat, al con]inutului lor. :ecunoa[terea filia]iei, de[i cuprins` printre dispo i]iile unui testament, constituie din punct de !edere "uridic un act distinct; ca atare, nu este supus` \ntru totul regulilor care c\rmuiesc soarta celorlalte dispo i]ii testamentare. #n m`sura \n care este practic posi&il, recunoa[terea \[i produce efectele de la facerea testamentului, iar nu de la moartea mamei, precum se \nt\mpl` cu toate celelalte manifest`ri de ultim` !oin]` ale defunctei. 'olu]ia se impune [i pentru c` se poate \nt\mpla ca recunoa[terea s` alc`tuiasc` singura dispo i]ie a testamentului, \ntocmit numai spre sf\r[it; este solu]ia determinat` de interesul copilului. #ntruc\t legea permite recunoa[terea prin testament f`r` nici o re er!`, nu se pot institui distinc]ii pe cale de interpretare, deoarece testament \nseamn` actul \ntocmit cu respectarea formelor testamentare [i a!\nd drept o&iect dispo i]ii \ng`duite de lege. :ecunoa[terea poate forma o&iectul licit al testamentului, c$iar dac` testamentul nu cuprinde, \n nici o m`sur`, alte dispo i]ii. .re en]a sau lipsa legatelor din cuprinseul testamentului nu poate \nr\uri !aliditatea recunoa[terii s`!\r[ite. =egea permite recunoa[terea prin testament \n !ederea garan]iei pe care o repre int` formele testamentare care, c$iar \n ca ul testamentului olograf, deose&esc acest act de simplul \nscris su& semn`tur` pri!at` , iar nu \n considera]ia coexiten]ei legatelor care nu pot fi dec\t indiferente pentru !aliditatea recunoa[terii copilului. -ste interpretarea care corespunde cel mai &ine intereselor copilului. De[i testamentul este esen]ialmente re!oca&il, recunoa[terea f`cut` prin testament \[i men]ine caracterul sù ire!oca&il (art. 14 al.ult. +odul familiei). :e!ocarea testamentului prin care s*a f`cut o recunoa[tere nu are nici o influen]` asupra acesteia. h) 9n! rierea re unoa[terii +onform =egii nr. 11361337, recunoa[terea se \nscrie prin men]iune pe marginea actului de na[tere al persoanei a c`rei maternitate a fost recunoscut`. .e l\ng` ca urile ar`tate mai sus, se mai pot a!ea \n !edere urm`toarele% 1) Re unoa[terea a inter"enit $n a*ul $n are $nre,i!trarea na[terii opilului nu a a"ut lo (eexist\nd actul de na[tere, ar urma ca acesta s` fie \ntocmit pe &a a recunoa[terii, iar pe marginea lui s` fie \nscris` men]iunea. 0 alt` posi&ilitate ar fi ca recunoa[terea s` se considere ca fiind o declara]ie de na[tere tardi!` care, dac` s*a f`cut \nlùntrul termenului de un an de la na[tere, dup` apro&area organului administrati! competent, !a ser!i la \ntocmirea actului de na[tere, f`r` a se face men]iunea pe marginea lui. Do!ada recunoa[terii ar urma s` se fac`, la ne!oie, cu declara]ia de na[tere tardi!`, care se !a p`stra \n ar$i!a organului administrati!. #n ca ul \n care declara]ia de na[tere tardi!` se face dup` trecerea unui an de la na[terea copilului, \nregistrarea are loc numai pe &a a $ot`r\rii "udec`tore[ti r`mas` definiti!`. ;nstan]a dispune \nregistrarea na[terii copilului ca fiind din p`rin]i necunoscu]i, apoi pe marginea actului de na[tere s` se \nscrie men]iunea recunoa[terii. 'e poate admite [i solu]ia ca instan]a s` dispun` \nregistrarea na[terii pe &a a
Dfam@2 recunoa[terii f`cute, f`r` a mai fi necesar` \nscrierea men]iunii pe marginea actului de na[tere, care ar a!ea \n cuprinsul sù indica]ii pri!ind filia]ia fa]` de mam`. Do!ada recunoa[terii s*ar putea face la ne!oie cu $ot`r\rea "udec`toreasc` [i declara]ia tardi!` de na[tere. 7) Re unoa[terea opiilor tre u%i $n re,i!trul de !tare i"il# a n#! u%i din p#rin%i ne uno! u%i Dac` un copil g`sit a fost adoptat [i apoi recunoscut prin declara]ie \n fa]a ser!iciului de stare ci!il`, \n ca ul adop]iei se face men]iune pe actul de na[tere al celui adoptat [i, dac` este ca ul, [i pe cel de c`s`torie, pe &a a $ot`r\rii "udec`tore[ti definiti!e [i ire!oca&ile, din oficiu sau la cererea oric`rei persoane interesate (art. 17 din =egea nr. 11361337). Dar anularea sau desfacerea adop]iei, dispus` prin $ot`r\re "udec`toreasc` definiti!` [i ire!oca&il`, se \nscrie prin men]iune pe actul de na[tere ini]ial [i, dup` ca , pe cel \ntocmit \n urma adop]iei, pe actul de c`s`torie [i pe actele de na[tere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar \n ca ul copiilor ma"ori numai la cererea acestora. 'olu]ia este [i mai dificil` \n ca ul c\nd copilul are [i act de na[tere, despre care nu s*a [tiut atunci c\nd el a fost g`sit (s*ar putea da mai multe solu]ii). i) Conte!tarea re unoa[terii ;nteresul copilului impune ca recunoa[terea care nu corespunde ade!`rului s` poat` fi oric\nd contestat`, de[i a fost s`!\r[it` cu respectarea formelor legale, at\t de copil, c\t [i de orice alt` persoan` interesat` inclusi! mama care a f`cut recunoa[terea. (imic nu se opune ca mama, c`reia nu \i este permis` re!ocarea recunoa[terii, s` poat` contesta realitatea ei. .e de o parte, acela care contest` propria lui recunoa[tere nu pretinde s` o re!oce \n mod ar&itrar [i s` \nfr\ng` astfel principiul m`rturisirii, iar pe de alt` parte, pentru ca starea ci!il` a persoanelor interesea ` \ntreaga colecti!itate [i \ns`[i ordinea de drept a statului, \n care nu poate fi admis` atri&uirea unei maternit`]i false, existen]a unui statut ci!il \ntemeiat pe minciun`. +\t pri!e[te contestarea de c`tre mam`, solu]ia art. 13 +odul familiei se \ntemeia ` pe natura "uridic` a recunoa[terii astfel cum aceasta a fost anterior preci at`. :ecunoa[terea nu este un simplu act "uridic c$emat s`*[i produc` efectele de \ndat` ce a fost !ala&il` s`!\r[it, c$iar dac` aceste efecte ar repre enta sta&ilirea unei filia]ii care nu corespunde realit`]ii. Fiind \n primul r\nd o m`rturisire, legea admite, pe calea contesta]iei, do!ada contrar` pentru sta&ilirea ade!`rului. Fiind !or&a despre sta&ilirea ade!`rului, deci despre resta&ilirea exactei situa]ii de fapt, exercitarea dreptului de contestare nu este m`rginit` \nlùntrul !reunui termen de prescrip]ie sau de dec`dere. :ecunoa[terea este c$emat` s`*[i produc` efectele numai su& condi]ia de a corespunde ade!`rului, [i \n interesul sta&ilirii lui legea nu aduce nici o \ngr`dire cu pri!ire la admisi&ilitatea do!e ilor \n cadrul contest`rii. Do!ada se poate face prin orice mi"loc de pro&`, c$iar [i cu a"utorul simplelor pre um]ii pe care "udec`torul le*ar \ntemeia pe fapte ce \n!ederea ` net`g`duit lipsa de sinceritate a recunoa[terii (de exemplu !\rsta sau diferen]a de !\rst` incompati&il` cu maternitatea dintre pretinsa mam` [i copil). Dispo i]ia art. 13 +odul familiei, care reglementea ` dreptul la contestare, nu constituie \n pri!in]a mamei contestatare dec\t consacrarea ([i extensiunea) \n aceast` materie special` a solu]iei
Dfam@1 dreptului comun pri!itoare la m`rturisirea "udiciar`. )rt. 1,/7 al. , +od ci!il dispune expres c` m`rturisirea "udiciar` nu poate fi re!ocat` de partea prigonitoare, afar` numai dac` se !a pro&a c` a f`cut o eroare de fapt. Dreptul de a re!oca m`rturisirea f`cut` su& imperiul unei erori nu poate a!ea o alt` semnifica]ie dec\t dreptul de a contesta recunoa[terea care nu corespunde ade!`rului. Fermenul de re!ocare este folosit \n acest ca pentru a desemna rectificarea m`rturisirii f`cute de c\te ori partea, d\ndu*[i seama c` s*a \n[elat asupra realit`]ii faptelor m`rturisite, este \n m`sur` s` do!edeasc` acest lucru. Dreptul mamei de a contesta realitatea m`rturisirii f`cute exist` nu numai \n ca urile dreptului comun, nu numai atunci c\nd s*a \n[elat \n pri!in]a acestei realit`]i, ci deopotri!` c$iar atunci c\nd a fost de rea credin]`, c\nd a [tiut c` recunoa[terea pe care o s`!\r[e[te nu corespunde ade!`rului. Decisi! este principiul c` starea ci!il` nu se poate \ntemeia pe minciun` [i, fa]` de aplicarea riguroas` a acestui principiu, de!ine f`r` importan]` faptul c` autorul recunoa[terii cunoa[te de la \nceput caracterul mincinos al m`rturisirii sale, pe care propune s`*l do!edeasc` \n "usti]ie. Dreptul de a contesta ade!`rul recunoa[terii ridic` o pro&lem` de interpretare a dispo i]iilor legale corespun `toare care nu s*a i!it \nc` \n fa]a tri&unalelor \n ca ul c\nd \mpotri!a exercit`rii unui asemenea drept s*ar in!oca pre!ederile art. 51 +odul familiei. .otri!it acestui text, nimeni nu poate contesta starea ci!il` a copilului care are folosirea unei st`ri conforme cu certificatul sù de na[tere, dup` cum nici copilul nu este \ndrept`]it s` reclame o alt` stare ci!il` atunci c\nd aceea a c`rei folosire o are corespunde certificatului de na[tere. #nregistrarea recunoa[terii s`!\r[ite de mam` determin` \nlocuirea certificatului de na[tere anterior printr*un nou certificat constatator al filia]iei sta&ilit` \n acest mod. Dac` mai t\r iu copilul do&\nde[te ca urmare a recunoa[terii folosirea unei st`ri ci!ile \n concordan]` cu aceea care re ult` din noul act de na[tere, este necesar s` se preci e e dac` dispo i]iile art. 51 +odul familiei au un c\mp de aplicare general` sau, dimpotri!`, sufer` excep]ii \n ca ul c\nd actul de na[tere a fost eli&erat drept consecin]` a recunoa[terii s`!\r[ite de c`tre p`rin]i. '*a sus]inut c` dispo i]iile art. 51 +odul familiei, a!\nd o formularea general`, urmea ` a fi respectate \n ca ul recunoa[terii paternit`]ii din afara c`s`toriei solu]ie !ala&il` pentru situa]ia \n care starea ci!il` re ult` din recunoa[terea copilului de c`tre mam`. :a]iunile care stau la &a art. 51 +odul familiei s\nt acelea[i, indiferent dac` starea ci!il` a copilului re ult` din cuprinsul certificatului de na[tere, astfel cum a fost el de la \nceput \ntocmit, sau numai din certificatul care a fost eli&erat ulterior ca urmare a recunoa[terii maternit`]ii. Dispo i]iile art. 51 +odul familiei s\nt c$emate s` asigure certitudinea de drept a st`rii ci!ile, element \nsemnat al personalit`]ii. )plicarea lor \n toate ca urile, f`r` excep]ie, constituie interpretarea care corespunde cel mai mult scopului urm`rit prin statornicirea acestor reguli. (u se pot crea, pe cale de interpretare, distinc]ii pe care textul legii nu le consacr`, cu at\t mai mult cu c\t generalitatea c\mpului de aplicare a dispo i]iilor art. 51 +odul familiei re ult` nu numai din modul de formulare a textului, ci deopotri!` [i din a[e area lui fa]` de dispo i]iile anterioare art. 13 [i 5/ care consacr` dreptul de contestare a recunoa[terii [i a realit`]ii celor cuprinse \n actul de na[tere. ;nteresul copilului nu poate fi folosit ca \ndreptar \n de legarea pro&lemei ridicate, de !reme ce dispo i]iile art. 51 +odul familiei pot fi
Dfam@5 in!ocate nu numai de copil \n ap`rarea st`rii sale ci!ile dar, deopotri!`, [i \mpotri!a lui, atunci c\nd ar !oi s` reclame o nou` stare ci!il`. +onstituind un mi"loc pentru sta&ilirea ade!`rului, a exactei situa]ii de fapt, dreptul de contestare \nf`]i[ea ` ne\ndoielnic unul din ca urile \n care procurorul poate s` introduc` cererea de c$emare \n "udecat` \ntruc\t, potri!it caracterului sù, acest drept la cau]iune se \ncadrea ` \n pre!ederile art. 1@ din Decretul nr. 2,61351, care statornice[te atri&u]iile procurorului cu pri!ire la exercitarea drepturilor consfin]ite \n +odul familiei. Dreptul de contestarea nu are un caracter strict personal, el nu este nici m`car recunoscut de +odul familiei \n interesul exclusi! al unei singure persoane, ci apar]ine celor interesa]i s` sta&ileasc` ade!`rata stare ci!il`; sta&ilirea realit`]ii st`rii ci!ile corespunde \n primul r\nd interesului statului, care nu*[i poate g`si o ap`rare mai eficient` dec\t prin recunoa[terea dreptului procurorului la ac]iune. Dreptul de a contesta sinceritatea recunoa[terii nu tre&uie confundat cu dreptul care apar]ine oric`rei persoane interesate de a t`g`dui identitatea dintre copilul care in!oc` recunoa[terea [i acela la care se refer` actul respecti!. :ecunoa[terea, ca [i certificatul constatator al na[terii, nu poate s` fac` prin ea \ns`[i do!ada identit`]ii contestate. #n asemenea ca uri, de \ndat` ce identitatea i*ar fi contestat`, !a re!eni copilului \n cau ` sarcina de a do!edi prin orice mi"loc de pro&` identitatea sa cu copilul recunoscut, de !reme ce el este acela care se pre!alea ` de recunoa[tere. j) 2ulitatea re unoa[terii #n ca ul \n care recunoa[terea se face cu nerespectarea condi]iilor de fond sau de form` pre!` ute de lege, inter!ine, dup` ca , nulitatea a&solut` sau relati!`. 1) 9n anumite !itua%ii, re unoa[terea de maternitate poate fi lo"it# de nulitate a-!olut# )ceast` sanc]iune inter!ine% c\nd recunoa[terea este f`cut` de altcine!a dec\t mama, prin mandatar cu procur` special` [i autentic`; c\nd recunoa[terea nu este f`cut` cu respectarea condi]iilor de fond pre!` ute de art. 14 +odul familiei (nu este f`cut` prin declara]ie la oficiul de stare ci!il`, act autentic sau testament); recunoa[terea f`cut` \n \nscris su& semn`tur` pri!at`, f`r` ca acesta s` fie testament, este nul` a&solut. 8) Re unoa[terea de maternitate f# ut# de o per!oan# al #rei on!im%#m$nt a fo!t "i iat poate fi !an %ionat# u nulitatea relati"# #n aceast` pri!in]` s*au exprimat mai multe p`reri% a) :ecunoa[terea de maternitate poate fi anulat` pentru !icii de consim]`m\nt. )rgumente% recunoa[terea este nu numai un mod de pro&`, care \n ca c` nu corespunde ade!`rului tre&uie contestat`, ci [i un act "uridic care crea ` leg`tura de filia]ie dintre mam` [i copil; legea nu inter ice anularea recunoa[terii pentru !icii de consim]`m\nt; recunoa[terea este un act unilateral de !oin]`, iar toate actele "uridice s\nt suscepti&ile de desfiin]are pentru moti!e de ordin general, deri!\nd din regulile de principiu ale nulit`]ilor actelor "uridice. #n consecin]`, dolul sau !iolen]a atrag nulitatea relati!` a recunoa[terii de maternitate. #n ce pri!e[te eroarea, dac` aceasta
Dfam@7 poart` asupra identit`]ii persoanei recunoscute, ac]iunea \n nulitate relati!` !a fi admis`; \ns` dac` eroarea pri!e[te filia]ia, ac]iunea \n nulitate relati!` se poate confunda cu ac]iunea \n contestarea recunoa[terii, deoarece se urm`re[te \nl`turarea recunoa[terii nereale [i sta&ilirea ade!`ratei filia]ii. &) :ecunoa[terea maternit`]ii nu poate fi anulat` pentru !icii de consim]`m\nt. )rgumente% recunoa[terea confirm` leg`tura de filia]ie dintre dou` persoane, leg`tur` care are o existen]` independent` de orice manifestare de !oin]`; admiterea anul`rii recunoa[terii de maternitate pentru !icii de consim]`m\nt, recunoa[tere ce corespunde ade!`rului, nu este \n interesul copilului, iar dreptul familiei cunoa[te, dimpotri!`, principiul ocrotirii intereselor copilului; persoana care cere anularea recunoa[terii se poate g`si \n una din urm`toarele situa]ii% recunoa[terea corespunde ade!`rului ceea ce \nseamn` c` reclamantul ar tre&ui s` afirme \n fa]a instan]ei c` a recunoscut un copil, care este al sù, dar c` aceast` recunoa[tere, de[i conform` cu realitatea, nu a f`cut*o dec\t din eroare ori su& imperiul constr\ngerii ori datorit` dolului exercitat \mpotri!a sa deci o nou` recunoa[tere f`cut` prin act autentic; recunoa[terea nu corespunde ade!`rului \n acest ca nu este ne!oie de a"utorul ac]iunii \n anulare a recunoa[terii, deoarece se poate a"unge la acela[i re ultat prin ac]iunea \n contestare a recunoa[terii pre!` ut` de art. 13 +odul familiei. #n pri!in]a acestei pro&leme, se poate face urm`toarea distinc]ie% recunoa[terea f`cut` corespunde ade!`rului deci nu exist` interes pentru introducerea ac]iunii \n anularea recunoa[terii, deoarece \n cursul procesului ar urma s` se fac` o nou` recunoa[tere; recunoa[terea f`cut` nu corespunde ade!`rului deci ac]iunea \n anularea recunoa[terii pentru !icii de consim]`m\nt nu tre&uie refu at` pe moti!ul c` autorul recunoa[terii are la \ndem\n` ac]iunea \n contestare (legea nu pre!ede neadmiterea ac]iunii \n anularea recunoa[terii). (u \nseamn` c` se nesocote[te interesul copilului, c`ci acest interes urmea ` a fi pri!it \n marginile legii. #n mod practic, \n cursul procesului declan[at prin ac]iunea \n anularea recunoa[terii, de !reme ce a!em \n !edere cele dou` situa]ii men]ionate, \nseamn` c` se !a pune \n discu]ie [i pro&lema conformit`]ii recunoa[terii cu realitatea. )r tre&ui admis` ac]iunea \n nulitatea recunoa[terii [i \n ca ul \n care femeia ce a f`cut recunoa[terea nu a a!ut o !oin]` con[tient`. II.5. A %iunea $n 1u!ti%ie pentru !ta-ilirea filia%iei fa%# de mam#
a) 2o%iunea a %iunii $n 1u!ti%ie )c]iunea pentru sta&ilirea fa]` de mam` are caracterul unei ac]iuni \n reclama]ie de stare ci!il` al c`rei o&iect este limitat la sta&ilirea maternit`]ii. #n ca urile \n care filia]ia fa]` de mam` nu poate fi do!edit` prin actul de na[tere, aceasta poate fi sta&ilit` fie prin recunoa[terea !oluntar` a mamei, fie prin ac]iune \n "usti]ie. 'ta&ilirea filia]iei pe cale de ac]iune \n "usti]ie se mai nume[te uneori recunoa!tere for]at`, prin
Dfam@@ opo i]ie cu recunoa[terea !oluntar` (totu[i, aceast` denumire nu este corect`). )c]iunea \n "usti]ie cu pri!ire la filia]ia fa]` de mam` poate s` se pre inte su& dou` aspecte% o ac]iune prin care se tinde la sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`; o ac]iune prin care se contest` filia]ia fa]` de mam`. #n general, ac]iunile \n "usti]ie cupri!ire la filia]ie se pot \mp`r]i \n dou` categorii% a) ac]iuni cu pri!ire la sta&ilirea unei st`ri ci!ile numite ac]iuni \n reclamare de stare civil`; &) ac]iuni prin care se contest` o stare ci!il` numite ac]iuni \n contesta]ie de stare civil`. Fiecare dintre aceste ac]iuni se poate referi la \ntreaga filia]ie a persoanei respecti!e sau numai la o parte din elementele acesteia; \n ultimul ca , ele se denumesc dup` elementul filia]iei la care se refer` (de exemplu ac]iunea \n t`g`duirea paternit`]ii \[i are o&icti!ul limitat la leg`tura copilului respecti! fa]` de tat`). )c]iunea \n sta&ilirea maternit`]ii este singura modalitate recunoscut` copilului de a i se sta&ili existen]a unui raport de filia]ie fa]` de o anumit` femeie pe care o consider` a fi mama sa. -a face parte din categoria ac]iunilor de stare ci!il` cunoscute su& denumirea de ac]iuni \n reclama]ie de stat sau de statut civil. Datorit` finalit`]ii sale, ac]iunea \n sta&ilirea maternit`]ii are un caracter strict personal, neput\nd fi introdus` dec\t de copil (art. 5, +odul familiei). Deci nici o alt` persoan`, nici c$iar procurorul \n cadrul ac]iunilor pe care le poate introduce (art. 15 +od procedur` ci!il`), nu este \n m`sur` s` o promo!e e. -xercitarea dreptului la aceast` ac]iune nu este \ngr`dit` de nici un termen, a!\nd caracter imprescriptibil (art. 5, al. 2 +odul familiei); \ns` ea nu !a putea fi pornit` dec\t pe timpul !ie]ii copilului. b) Ca*urile $n are maternitatea !e poate !ta-ili $n 1u!ti%ie Dup` regula general`, ac]iunea pentru sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` poate fi pornit` \n toate ca urile \n care Idin orice \mpre"urare do!ada filia]iei fa]` de mam` nu se poate face prin certificatul constatator al na[teriiJ (art. 5/ +odul familiei). Formula Idin orice \mpre"urareJ este atotcuprin `toare; ea ar putea s` cuprind` orice situa]ie \n care do!ada acestei filia]ii nu se poate face prin certificatul de na[tere. .otri!it art. 5/ +odul familiei, ac]iunea pentru sta&ilirea maternit`]ii se poate introduce \n urm`toarele ca uri% a) +\nd, din orice \mpre"urare, do!ada filia]iei fa]` de mam` nu se poate face prin certificatul constatator al na[terii; &) +\nd se contest` realitatea celor cuprinse \n certificatul constatator al na[terii; c) +opilul este \ndrept`]it s` porneasc` ac]iunea pentru sta&ilirea filia]iei sale fa]` de pretinsa mam` \n primul r\nd c\nd do!ada maternit`]ii nu se poate face prin certificatul constatator al na[terii. .ri!ind \mpre"ur`rile \n care do!ada maternit`]ii nu se poate face prin certificatul constatator al na[terii, nu s\nt suficiente dispo i]iile art. 5/ +odul familiei; este necesar s` se cercete e [i dispo i]iile =egii nr. 11361337, care reglementea ` at\t reconstituirea, c\t [i \ntocmirea actelor de na[tere. :econstituirea actelor de na[tere se !a putea cere dac`% registrele de stare ci!il` au fost distruse sau pierdute;
Dfam@4 dac` actul a fost \ntocmit \n strìn`tate [i nu poate fi procurat. #ntocmirea actelor de na[tere poate fi cerut` prin derogare de la regulile generale care c\rmuiesc aceast` materie \n ca ul \n care% nu au existat registre de stare ci!il`; c\nd \ntocmirea actului de na[tere a fost omis` din !ina delegatului de stare ci!il`, de[i a fost f`cut` declara]ia pre!` ut` de lege. #n toate aceste ca uri, do!ada maternit`]ii nu se poate face prin certificatul constatator al na[terii, dar aceast` do!ad` de!ine totdeauna posi&il` prin reconstituirea sau \ntocmirea actelor de ne[tere respecti!e, cu \ndeplinirea procedurii pre!` ute \n aceast` pri!in]` de =egea nr. 11361337. -xist` [i situa]ii reglementate numai de art. ,1 din Decretul nr. 2161351 [i art. 17 din =egea nr. 11361337, neput\ndu*se face reconstituirea sau \ntocmirea ulterioar`% c\nd procurarea certificatului de stare ci!il` este cu neputin]` din alte cau e dec\t \ntocmirea lui \n strìn`tate (de exemplu c\nd nu se cunoa[te locul na[terii); c\nd \ntocmirea actului de stare ci!il` a fost omis` din alte cau e dec\t !ina delegatului de stare ci!il`. #n aceste situa]ii se poate introduce ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`, c`ci \n ca urile de reconstituire sau de \ntocmire ulterioar` exist` posi&ilitatea procur`rii certificatului de na[tere. +ele mai multe dintre ca urile sta&ilite prin art. ,1 formea ` o&iectul reglement`rii =egii nr. 11361337; conform art. ,1, Istarea ci!il` se !a putea do!edi, \naintea instan]ei "udec`tore[ti, prin orice mi"loc de pro&` admis de lege dac`% nu a existat registru de stare ci!il`; registrul de stare ci!il` s*a pierdut ori este distrus \n tot sau \n parte; \ntocmirea certificatului de stare ci!il` a fost omis`; procurarea certificatului de stare ci!il` este cu neputin]`J. Dac` \ntocmirea actului de na[tere nu a a!ut loc deoarece nu s*a f`cut declara]ia de na[tere, deci nu din !ina delegatului de stare ci!il`, atunci, f`r` a fi !or&a despre o situa]ie pre!` ut` de art. 5, 51 din =egea nr. 11361337, urmea ` a se face \nregistrarea \n condi]iile sta&ilite de art. ,/ din =egea nr. 11361337, adic` atunci c\nd declara]ia de na[tere se face dup` mai mult de 15 ile de la na[tere, \ns` \nlùntrul termenului de un an de la na[tere, sau dup` acest termen (de un an). Deci dac` art. 5/ +odul familiei este interpretat \n leg`tur` cu art. ,1 din Decretul nr. 2161351, art. 17 din =egea nr. 11361337 [i art. 5,51 din =egea nr. 11361337, se a"unge la solu]ia c` se poate introduce ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` numai \n acele ca uri \n care nu este !or&a de reconstituirea sau \ntocmirea ulterioar` ori nu s\nt \ndeplinite condi]iile pentru a se face declara]ia de na[tere tardi!`, adic` atunci c\nd exist` o imposi&ilitate a&solut` de a pro&a filia]ia fa]` de mam` cu a"utorul certificatului de na[tere (de exemplu \n ca ul \n care copilul a fost trecut \n registrul de stare ci!il` ca n`scut din p`rin]i necunoscu]i sau c\nd copilul nu cunoa[te "ustificat locul \nregistr`rii na[terii sale ori nu s*a \nregistrat numele ade!`ra]ilor p`rin]i). Dac` exist` numai o imposi&ilitate !remelnic` de a pro&a filia]ia fa]` de mam` (p\n` c\nd se !a putea procura certificatul de
Dfam@3 na[tere), atunci nu se poate introduce ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`. d) .ri!ind al doilea ca pre!` ut de art. 5/ +odul familiei \n care se poate introduce ac]iune \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`, tre&uie preci at% nu este suficient s` se contreste realitatea celor cuprinse \n certificatul de na[tere pentru a se putea introduce ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`, ci tre&uie [i s` se poat` face acea contestare; deci, dac` s\nt aplica&ile dispo i]iile art. 51 +odul familiei, nu se poate contesta filia]ia ar`tat` de certificatul de na[tere [i de folosirea st`rii ci!ile, am&ele fiind concordante, deci nu se poate introduce ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`; contestarea realit`]ii celor cuprinse \n certificatul de na[tere tre&uie f`cut` \nainte de introducerea ac]iunii \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`, put\ndu*se reclama o alt` stare ci!il` prin com&aterea celor cuprinse \n certificatul de na[tere \n cadrul aceleia[i ac]iuni. Dispo i]ia art. 5/ +odul familiei reglementea ` ac]iunea \n reclamarea de c`tre copil a unei st`ri ci!ile prin contestarea realit`]ii celor cuprinse \n actul de na[tere; copilul nu poate fi o&ligat s` conteste aceast` realitate \n preala&il \n cadrul unei ac]iuni speciale ci este \ndrept`]it s` o fac` direct, reclam\nd o alt` stare ci!il` dec\t aceea care re ult` din actul sù de na[tere. )dop]ia copilului nu poate constituie o fine de neprimire \n pri!in]a sta&ilirii filia]iei sale fire[ti fa]` de mam` lucru e!ident \n ca ul adop]iei cu efecte restr\nse, de !reme ce copilul este \ndrept`]it s` se &ucure cumulati! (\n m`sura pre!` ut` de lege) at\t de efectele rudeniei fire[ti, c\t [i de cele care i !or`sc din adop]ie. 'olu]ia este identic` \n ca ul adop]iei cu efecte depline, de[i \n acest ca \ncetea ` drepturile [i \ndatoririle re ult\nd din filia]ie \ntre cel adoptat [i p`rin]ii sì fire[ti, iar ser!iciul de stare ci!il` este o&ligat s` \ntocmeasc` \n registru un nou act de na[tere al celui adoptat, \n care adoptatorii s\nt trecu]i ca p`rin]i fire[ti (art. @3 +odul familiei). ;nteresul legitim al copilului de a sta&ili filia]ia sa fa]` de mam` persist` [i \n acest ca , dat fiind c` \nfierea \[i produce efectele numai de la data c\nd a fost \ncu!iin]at`; \n fa!oarea copilului s*au putut na[te drepturi succesorale, \nainte de aceast` dat`, prin moartea rudelor sale fire[ti. #n ca ul desfacerii adop]iei (totdeauna posi&il dac` este \n interesul adoptatului), copilul poate do&\ndi numele de familie al p`rin]ilor fire[ti, iar ace[tia drepturile lor p`rinte[ti; tot astfel, asemenea drepturi pot fi atri&uite p`rin]ilor fire[ti [i \n ca ul dec`derii adoptatorilor din drepturile p`rinte[ti. De asemenea, \n m`sura \n care cet`]enia romEn` nu s*ar do&\ndi prin adop]ie cu efecte depline, sta&ilirea maternit`]ii ar putea a!ea ca efect s` atri&uie copilului cet`]enia mamei sale fire[ti. Dac`, dup` data adop]iei, filia]ia fireasc` ar urma s` fie sta&ilit` fa]` de \ns`[i persoana care a adoptat, atunci aceea[i persoan` ar urma s` cumule e calitatea de p`rinte firesc cu cea de adoptator. .erspecti!a unei astfel de situa]ii "uridice nu poate \mpiedica sta&ilirea filia]iei fire[ti, deoarece aceast` sta&ilire ar a!ea ca efect s` determine \nl`turarea leg`turii i !or\t` din adop]ie \n m`sura \n care ar re ulta prin do!ada filia]iei fire[ti c` a fost \ncu!iin]at`
Dfam4/ \ntre rude \n linie dreapt` de gradul ; (incompati&ilitatea celor dou` feluri de \nrudire). c) Situa%ii !pe iale $n are !e poate introdu e a %iunea $n !ta-ilirea maternit#%ii 1. #n ca ul adop]iei se \ntocme[te un nou act de na[tere al adoptatului, \n care adoptatorii s\nt trecu]i ca p`rin]i fire[ti (art. @3 al.ult. +odul familiei). #n aceste condi]ii, exist\nd certificat de na[tere, se pune \ntre&area dac` adoptatul poate porni ac]iunea pentru sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`. Deose&im dou` situa]ii% +\nd pretinsa mam` este altcine!a dec\t adoptatoarea )doptatul poate introduce ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`, dac` se \ndeplinesc cerin]ele art. 5/ +odul familiei% - dac` adoptatul se g`se[te \n imposi&ilitatea a&solut` de a*[i putea do!edi cu certificatul de na[tere maternitatea sa fireasc` (na[terea adoptatului nu a fost \nregistrat` sau el a fost \nregistrat ca fiind n`scut din p`rin]i necunoscu]i ori nu se cunoa[te locul \nregistr`rii na[terii); - dac` se contest` realitatea celor cuprinse \n certificatul de na[tere (copilul are certificat de na[tere, dar se contest` realitatea celor cuprinse). #n acest ca s\nt in!ocate urm`toarele argumente% - $nteresul celui adoptat adop]ia produce efecte de la data \nc$eierii ei, pentru !iitor. )doptatul are interesul de a*[i sta&ili filia]ia [i pentru trecut, c\nd \n fa!oarea lui s*ar fi putut na[te unele drepturi, sau pentru ca ul \n care s*ar desface sau desfiin]a adop]ia ori adoptatorii ar fi dec` u]i din drepturile p`rinte[ti. - $nteresul general ob!tesc +`s`toria este oprit` \ntre rudele fire[ti apropiate (art. 7 +odul familiei). #n ca ul adop]iei se men]ine impedimentul la c`s`toria dintre adoptat [i rudele sale fire[ti (art. ,1 al. 2 0.>.?. nr. ,56133@). )cest impediment este pre!` ut nu numai \n interesul celor care s\nt opri]i s` se c`s`toreasc`, ci [i \n interesul general al asigur`rii unor descenden]i s`n`to[i, iar regulile moralei opresc \nc$eierea de c`s`torii \ntre rude apropiate. +\nd pretinsa mam` este \ns`[i adoptatoarea )c]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` poate fi pornit` \n condi]iile art. 5/ +odul familiei, pe de o parte, deoarece adoptatul are interesul de a*[i sta&ili filia]ia [i pentru trecut; pe de alt` parte, dac` se sta&ile[te filia]ia fireasc` fa]` de mam`, adop]ia este lo!it` de nulitate (p`rintele nu poate adopta propriul sù copil art. ,2 al. 2 0.>.?. nr. ,56133@). ,. 'e pune \ntre&area dac`, \n ca ul \n care filia]ia fa]` de mam` s*a sta&ilit pe calea recunoa[terii, \nscris` pe actul de stare ci!il`, [i s*a eli&erat celui \n cau ` certificatul de na[tere, este posi&il` ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`, prin contestarea realit`]ii celor ar`tate de certificatul de na[tere, conform art. 5/ +odul familieiA (se poate contesta realitatea celor cuprinse \n certificatul de na[tere \n ca ul \n care filia]ia fa]` de mam` este sta&ilit` prin recunoa[tere, iar nu prin certificatul constatator al na[teriiA) :ecunoa[terea de maternitate care nu corespunde ade!`rului poate fi contestat` de orice persoan` interesat` (art. 13 +odul familiei). .rimul interesat este copilul recunoscut. +ontestarea recunoa[terii \nseamn` implicit contestarea celor ar`tate \n
Dfam41 certificatul de na[tere; dac` se reu[e[te \n contestarea recunoa[terii \nseamn` c` se reu[e[te [i \n contestarea realit`]ii celor ar`tate \n certificatul de na[tere, deci cel \n cau ` se g`se[te \n situa]ia de a nu a!ea filia]ia fa]` de mam` sta&ilit`, de a nu [i*o putea do!edi cu certificatul de na[tere. )stfel fiind, el poate introduce ac]iune \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`. )ceast` ac]iune presupune c` s*a admis contestarea recunoa[terii de maternitate. )c]iunea \n contestarea recunoa[terii [i ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` s\nt distincte. 2. .e &a a $ot`r\rii "udec`tore[ti r`mas` definiti!` [i ire!oca&il` de sta&ilire a filia]iei fa]` de mam` [i \nregistrat` \n registrul de stare ci!il`, s*a eli&erat certificatul de na[tere. 'e mai poate contesta realitatea celor ar`tate de acest certificat; \n sensul art. 5/ +odul familieiA Fre&uie s` deose&im% \ntre p`r]i $ot`r\rea "udec`toreasc` definiti!` [i ire!oca&il` se &ucur` de autoritate de lucru "udecat \ntre p`r]i. Deci filia]ia sta&ilit` astfel nu mai poate fi supus` discu]iei [i nu se mai poate contesta realitatea celor ar`tate de certificatul de na[tere, dac` aceast` contestare ar putea \nsemna nesocotirea puterii de lucru "udecat a $ot`r\rii "udec`tore[ti. fa]` de ter]i #n materie de stare ci!il`, $ot`r\rile "udec`tore[ti produc efecte [i fa]` de ter]i deoarece starea ci!il` este indi!i i&il` (aceea[i fa]` de toat` lumea). Fer]ii au posi&ilitatea s` \nl`ture efectele $ot`r\rii "udec`tore[ti dac` reu[esc s` fac` do!ada contrar` \n "usti]ie; dar \nl`turarea acestor efecte \nseamn` implicit [i com&aterea realit`]ii celor cuprinse \n certificatul de na[tere, \n sensul art. 5/ +odul familiei (adic` cel \n cau ` nu mai poate face do!ada filia]iei sale fa]` de mam` prin certificatul de na[tere). De aceea se poate introduce ac]iune \n "usti]ie \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`. 1. Dac` s\nt \ndeplinite condi]iile art. 51 +odul familiei certificatul de na[tere conform cu folosirea st`rii ci!ile se mai poate pune \n ca ul precedent \n discu]ie de c`tre ter]i filia]ia fa]` de mamÀ (se mai poate pune \n discu]ie filia]ia fa]` de mam` a unei persoane care are certificat de na[tere eli&erat pe &a a \nregistr`rii \n actul de stare ci!il` a $ot`r\rii "udec`tore[ti de sta&ilire a filia]iei fa]` de mam`, certificat care este conform cu folosirea st`rii ci!ile, f`c\ndu*se de c`tre ter] do!ada contrar` a celor sta&ilite prin $ot`r\rea "udec`toreascÀ) #n literatura "uridic` s*a pus pro&lema dac` art. 51 +odul familiei \[i g`se[te aplicare numai \n ca ul \n care filia]ia fa]` de mam` s*a sta&ilit prin certificatul constatator, eli&erat pe &a a \nregistr`rii recunoa[terii de maternitate \n registrul de stare ci!il`; s*a r`spuns afirmati!. #ntre&area se poate pune [i pentru ca ul c\nd filia]ia fa]` de mam` s*a sta&ilit pe calea ac]iunii \n "usti]ie. Dac` certificatul de na[tere astfel o&]inut este conform cu folosirea st`rii ci!ile (arat` drept mam` aceea[i persoan`), nu se mai poate pune \n discu]ie filia]ia fa]` de mam`, fiind aplica&il art. 51 +odul familiei. Dar, dac` se aplic` acest text, \nseamn` c` nu se mai poate contesta realitatea celor ar`tate de certificatul de na[tere, \n sensul art. 5/ +odul familiei, ceea ce presupune c` nici ter]ul nu mai poate face do!ada contrar` a celor ar`tate prin $ot`r\rea "udec`toreasc` de sta&ilire a
Dfam4, filia]iei fa]` de mam`, r`mas` definiti!` [i ire!oca&il`. #n acest ca $ot`r\rea "udec`toreasc` nu mai poate fi pus` \n discu]ie nici de ter]ele persoane care nu au participat \n procesul de sta&ilire a filia]iei fa]` de mam`. #n anumite condi]ii se poate admite discutarea st`rii ci!ile, care re ult` din certificatul constatator al na[terii conform cu folosirea st`rii ci!ile. )r urma ca, \n mod corespun `tor, s` se poat` contesta realitatea celor ar`tate de certificatul de na[tere eli&erat \n temeiul recunoa[terii sau al $ot`r\rii "udec`tore[ti prin care s*a admis ac]iunea \n sta&ilirea maternit`]ii, c$iar dac` acest certificat este conform cu folosirea st`rii ci!ile. 'e are \n !edere ca ul \n care certificatul de na[tere, de[i conform cu folosirea st`rii ci!ile, este necorespun `tor cu realitatea. #n sensul acestei solu]ii se mai pot in!oca urm`toarele argumente% art. 13 +odul familiei permite contestarea recunoa[terii care nu corespunde realit`]ii, f`r` a deose&i dup` cum certificatul de na[tere eli&erat \n temeiul ei este sau nu concordant cu folosirea st`rii ci!ile, distinc]ia f`c\nd*o art. 51 +odul familiei, dar care se refer` la certificatul constatator al na[terii; ter]ul, care nu a participat la procesul \n care s*a dat $ot`r\rea "udec`toreasc` de sta&ilire a maternit`]ii poate face do!ada contrar`, de asemenea f`r` a se distinge \ntre ca ul \n care certificatul de na[tere eli&erat \n temeiul acestei $ot`r\ri este sau nu conform cu folosirea st`rii ci!ile; \ns` do!ada contrar` o poate face numai ter]ul, spre deose&ire de contestarea recunoa[terii, pe care o poate face orice persoan` interesat`. d) Cara terul per!onal al dreptului la a %iune )c]iunea pentru sta&ilirea maternit`]ii are un caracter strict personal; Iea apr]ine numai copiluluiJ (art. 5, al. 1 +odul familiei). )rt. 5/ +odul familiei instituie deplina li&ertate de do!ad` \n cadrul "udec`rii acestei ac]iuni, acord\nd astfel o larg` ocrotire intereselor copilului care presupun \ntotdeauna sta&ilirea acestui element esen]ial al personalit`]ii care este filia]ia ad!`rat`. (ici c$iar mama nu are dreptul la ac]iunea \n sta&ilirea maternit`]ii sale. >n asemenea drept i*ar fi de prisos \n ca urile \n care este desc$is` calea recunoa[terii copilului pentru sta&ilirea filia]iei acestuia. +\nd copilul a fost trecut \n registrul de stare ci!il` ca fiind n`scut de o alt` femeie, pretinsa mam` !a fi o&ligat` s` conteste realitatea filia]iei care re ult` din actul de na[tere, pentru ca, \ncadr\ndu*se astfel \n pre!ederile art. 14 +odul familiei, s` poat` recunoa[te copilul. Dreptul la ac]iune nu ar putea apar]ine acelui care s*ar pretinde tat`l copilului \n ca ul c\nd acesta a fost trecut \n actul de na[tere ca fiind n`scut din p`rin]i necunoscu]i; pretinsul tat` nu poate fi \ndrept`]it s` porneasc` ac]iunea pentru sta&ilirea filia]iei copilului fa]` de mam` pentru a*[i do!edi astfel paternitatea, \n temeiul calit`]ii sale de so] al mamei la data na[terii copilului. +aracterul personal al dreptului la c]iune \n sta&ilirea filia]iei \nseamn` \ndeose&i c` acest drept nu este \n circuitul "uridic, c` el nu poate forma o&iectul unei con!en]ii [i mai ales c` acest drept nu poate fi exercitat de creditori \n ca ul inac]iunii copilului. e) Titularul dreptului la %iune )ceast` ac]iune apar]ine numai copilului. #n ce pri!e[te introducerea ac]iunii, deose&im urm`toarele situa]ii%
Dfam42 1) C$nd opilul are apa itate deplin# de e/er i%iu )c]iunea se poate introduce numai de copil. Dat fiind caracterul personal al dreptului la c]iune, introducerea acesteia nu se poate face de c`tre creditorii copilului, potri!it art. 3@1 +od ci!il, \n ca ul inac]iunii lui. 2) C$nd opilul are ap itate de e/er i%iu re!tr$n!# )c]iunea se poate introduce de copil, f`r` a a!ea ne!oie de \ncu!iin]area preala&il` a ocrotitorului legal, deoarece ac]iunea are caracter personal, \n timp ce \ncu!iin]area preala&il` pri!e[te interesele patrimoniale, nu personale. Deci nici procurorul nu !a putea intenta aceast` ac]iune deoarece, \n !irtutea dispo i]iilor art. 15 +od procedur` ci!il`, el poate s` introduc` orice ac]iune ci!il` \n afar` de cele Istrict personaleJ. 3) C$nd opilul e!te lip!it de apa itatea de e/er i%iu &minor !u4= ani !au pu! !u- interdi %ie' .otri!it art. 5, al. , +odul familiei, ac]iunea poate fi pornit` de repre entantul legal al copilului. )rt. 5, are o formularea% Iea (ac]iunea) poate fi pornit` de repre entantul legal, \n ca ul \n care copilul este minor sau pus su& interdic]ieJ. Dar minorul poate fi sau lipsit de capacitatea de exerci]iu sau cu capacitate de exerci]iu restr\ns` (art. 4 [i 3 din Decretul nr. 2161351); deci ar urma c`, \n aceast` ac]iune, minorul cu capacitate de exerci]iu restr\ns` este repre entat; or, minorul cu capacitate de exerci]iu restr\ns` particip` singur la acti!itatea procesual` pri!ind interese patrimoniale, dar asistat de ocrotitorul sù legal. #n aceste situa]ii "uridice, dac` repre entantul legal nu ar fi c$emat s` exercite dreptul la ac]iune, nimeni nu ar fi \ndrept`]it s` o fac`, iar astfel s*ar a"unge la o ade!`rat` incapacitate de folosin]`; or, o asemenea solu]ie nu poate fi admis` dac` nu apare astfel din cuprinsul legii. #n ca urile ar`tate, repre entantul legal !a putea s` intente e ac]iunea, dar nu ar fi \ndrept`]it s` renun]e la ac]iune dup` ce a intentat*o. 4) Alte a*uri $n are opilul e!te $n impo!i-ilitatea de a introdu e a %iunea #n anumite situa]ii, legea (art. 15, +odul familiei) pre!ede posi&ilitatea instituirii curatelei (&oala, lipsa \ndelungat` sau dispri]ia copilului). +uratorul numit copilului nu poate porni ac]iune pentru sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` deoarece, pe de o parte, el are dreptul s` repre inte pe copil numai \n leg`tur` cu interesele sale patrimoniale [i, pe de alt` parte, instituirea curatelei nu aduce nici o atingere capcit`]ii celui \n fa!oarea c`ruia se dispune aceast` m`sur` de ocrotire. +uratorul numit, \n ca ul existen]ei unor interese contrare \ntre copil [i repre entatul sù legal cu pri!ire la sta&ilirea maternit`]ii (art. 12, +odul familiei), poate porni ac]iunea, \n locul repre entantului legal. 5) C$nd opilul a de edat Fiind un drept exclusi!, dreptul de a porni ac]iunea pentru sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` nu trece asupra mo[tenitorilor; ace[tia (mo[tenitorii legali sau testamentari) nu au dreptul de a porni \n stai&lirea filia]iei fa]` de mam`, dar o pot continua dac` fusese introdus` de copil, care a decedat \nainte de terminarea procesului. +u toate acestea, mo[tenitorii nu pot continua ac]iunea% dac` \nsu[i copilul a renun]at la c]iune (art. ,17 +od procedur` ci!il`); dac` ac]iunea s*a perimat (art. ,14 +od procedur` ci!il`).
Dfam41 .rocesul ar putea fi continuat [i de procuror, constituind o garan]ie \n plus pentru ocrotirea mo[tenitorilor incapa&ili. f) Dreptul pro urorului la a %iune +aracterul personal al dreptului la ac]iune \nseamn` c` nici procurorul nu este \ndrept`]it, \n !irtutea rt. 1@ din Decretul nr. 2,61351, s` porneasc` ac]iunea \n sta&ilirea maternit`]ii. )rt. 1@ pre!ede c` procurorul I!a putea introduce cereri de c$emare \n "udecat`, dar numai \n ca urile \n care aceasta este cu putin]`, potri!it caracterului drepturilor pre!` ute de +odul familieiJ. .ro&lema este dac` exercitarea de c`tre procuror a dreptului la ac]iune pentru sta&ilirea maternit`]ii poate fi socotit` compati&il` cu caracterul acestui drept. Formularea art. 5, +odul familiei ar p`rea fa!ora&il` modului restricti! de interpretare, sus]inut \n genere de literatura "uridic`; textul preci ea ` c` Iac]iunea pentru sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` apar]ine numai copilului, iar dreptul de a porni ac]iunea nu trece asupra mo[tenitorilorJ. 'olu]ia nu este \ntemeiat`% de[i dreptul la ac]iune \n sta&ilirea maternit`]ii este legat nedesp`r]it de persoana copilului, nu exist` incompati&ilitate \ntre natura acestui drept [i competen]a recunoscut` procurorului de a introduce cereri de c$emare \n "udecat`; \n acest ca este !or&a despre sta&ilirea faptului material al na[terii, [i nu exist` moti! pentru care dreptul la ac]iune \n sta&ilirea cestui fapt nu ar putea fi exercitat [i de c`tre procuror, dat` fiind larga competen]` pe care i*o atri&uie dispo i]iile art. 1@ tot astfel cum este exercitat de copil. :ecunoa[terea unei asemenea competen]e este nu numai posi&il`, dar c$iar un imperati! al regulilor de con!ie]uire; de c\te ori sta&ilirea filia]iei este necesar` pentru \mpiedicarea unei c`s`torii oprite de lege sau pentru declararea nulit`]ii ei, \n ca ul c\nd a fost \nc$eiat` \mpotri!a procedurilor legale. g) Per!oanele $mpotri"a #rora poate fi intentat# a %iunea $n !ta-ilirea maternit#%ii .otri!it art. 5, al. , +odul familiei, ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` se introduce \mpotri!a pretinsei mame, iar dup` moartea acesteia \mpotri!a mo[tenitorilor pretinsei mame. Dreptul la ac]iune este str\ns legat numai de persoana copilului, sting\ndu*se la moartea lui, dac` nu a fost exercitat mai \nainte. ;ntentarea cestei ac]iuni nu este \ns` condi]ionat` \n nici o m`sur` de existen]a mamei; ac]iunea poate fi pornit` de copil fie \mpotri!a pretinsei mame c$iar dac` este disp`rut` fie \mpotri!a mo[tenitorilor ei (legali sau testamentari) care au acceptat mo[tenirea la care au fost c$ema]i. Dac` pretinsa mam` nu a l`sat mo[tenitori (so] supra!ie]uitor, rude cu !oca]ie succesoral` sau legatari), c\nd mo[tenitorii acesteia au renun]at la mo[tenire ori dac` aceasta nu a l`sat &unuri succesorale, atunci dreptul la ac]iune \n sta&ilirea maternit`]ii nu poate fi socotit c` se stinge c\nd nu exist` mo[tenitori \mpotri!a c`rora s` fie exercitat, astfel cum pre!ede legea. ;nteresul copilului impune o interpretare c\t mai larg` a termenilor folosi]i \n cadrul dispo i]iilor legale% Dac` textul legii se refer` la Imo[tenitoriJ, aceasta se explic` prin faptul c` legiuitorul a !ut \n !edere situa]iile "uridice care se \nt\lnesc \n mod o&i[nuit; nu se impune o interpretare strict`, cu caracter formalist, a calit`]ii de Imo[tenitoriJ pre!` ut` de lege. Dac` nu exist` mo[tenitori, termenul de Imo[tenitoriJ din cuprinsul legii tre&uie interpretat c` se refer` la persoanele care ar fi a!ut !oca]ie succesoral` la e!entuala mo[tenire a pretinsei mame. Dac`
Dfam45 aceasta nu a l`sat so] supra!ie]uitor sau rude \n grad succesi&il, tre&uie s` se admit` c` ac]iunea !a putea fi intentat` [i \mpotri!a rudelor \ndep`rtate care, potri!it legii, nu ar fi c$emate niciodat` la mo[tenire. 0rice alt` interpretare ar atri&ui o \nsemn`tate precump`nitoare caracterului patrimonial al rela]iilor de familie pe care \l presupune calitatea de mo[tenitor ceea ce nu ar fi \n concordan]` cu principiile +odului familiei, \n temeiul c`ruia rela]iile de familie se &a ea ` pe prietenie [i afec]iune reciproc` \ntre mem&rii ei. #n ca urile \n care nu exist` mo[tenitori, dar au r`mas &unuri succesorale, se ridic` pro&lema dac` ac]iunea \n sta&ilirea maternit`]ii ar putea fi pornit` \mpotri!a statului, pentru c` I\n lips` de mo[tenitori legali sau testamentari, &unurile r`mase de la defunct trec \n proprietatea statuluiJ (art. 74/ +od ci!il). 0r, sta&ilirea filia]iei este c$emat` s` determine !oca]ia succesoral` a copilului cu pri!ire la &unurile r`mase. .ro&lema se re ol!` diferit, dup` cum se recunoa[te sau nu statului calitatea de mo[tenitor ca titlu al do&\ndirii &unurilor l`sate de defunct. Dac` statul nu ar fi considerat mo[tenitor, ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei se !a putea \ndrepta \mpotri!a rudelor, \ntruc\t nu exist` mo[tenitori, urm\nd ca statul s` fie introdus [i el \n proces pentru ca astfel s` nu mai fie \ndrept`]it s` administre e ulterior do!ada contrar` \mpotri!a st`rii ci!ile sta&ilite prin $ot`r\rea "udec`toreasc`. h) Impre! ripti-ilitatea dreptului la a %iune 0crotirea pe care art. 5/ +odul familiei urm`re[te s` o acorde intereselor copilului nu ar fi reali at` \n \ntregime dac` dreptul la ac]iune al copilului ar fi m`rginit \n timp prin efectele prescrip]iei. De aceea art. 5, +odul familiei dispune, consacr\nd regula aproape general` a imprescripti&ilit`]ii drepturilor la ac]iune care nu au caracter patrimonial, c` ac]iunea nu se prescrie \n timpul !ie]ii copilului. i) 2u !e poate renun%a la a %iunea $n !ta-ilirea filia%iei fa%# de mam# Dreptul la aceast` ac]iune nu se afl` \n circuitul "uridic; de aceea nu poate face o&iectul unei con!en]ii. Dac` copilul renun]` la o ac]iune \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`, \ntreprins` cu oca ia desc$iderii succesiunii celei al c`rei fiu se pretinde c` este, aceasta !alorea ` renun]are la succesiunea acelei femei, dar nu*l \mpiedic` pe copil s`*[i caute mai t\r iu filia]ia printr*o nou` ac]iune. j) 9nre,i!trarea .ot#r$rii .e &a a $ot`r\rii "udec`tore[ti r`mas` definiti!` [i ire!oca&il` se face men]iune pe marginea actului de na[tere al persoanei respecti!e (art. 11 [i 15 din =egea nr. 11361337). .otri!it art. ,2 din Decretul nr. 2161351 [i art. 11 [i 15 din =egea nr. 11361337, $ot`r\rile "udec`tore[ti pri!ind \ntocmirea, reconstituirea, anularea, rectificarea sau completarea actelor de stare ci!il` s\nt opo a&ile [i ter]ilor, care pot face \ns` do!ada contrar` \n "usti]ie. De aceea, nici o filia]ie fa]` de mam` contrar` aceleia sta&ilit` prin $ot`r\re "udec`toreasc` nu poate fi recunoscut` dup` ce $ot`r\rea "udec`toreasc` a r`mas definiti!` [i ire!oca&il` f`r` ca, \n preala&il, s` se fi sta&ilit inexactitatea filia]iei sta&ilite prin $ot`r\re "udec`toreasc`.
Dfam47 II.6. a) Conte!tarea $n 1u!ti%ie a filia%iei fa%# de mam#
Ca*urile $n are a %iunea e!te primit# onform art3 >? Codul familiei .otri!it art. 51 +odul familiei, nimeni nu poate contesta starea ci!il` a copilului re ult\nd din certificatul de na[tere [i folosirea st`rii ci!ile conforme cu certificatul de na[tere. :e ult` c` \n situa]iile \n care aceste dou` elemente (certificatul de na[tere [i folosirea st`rii ci!ile) nu s\nt \ntrunite, contesta]iile s\nt posi&ile. (u poate fi !or&a de ac]iune \n contesta]ie \n ca ul \n care copilul respecti! nu are certifcat de na[tere, deoarece contesta]ia nu ar a!ea o&iect. Deci contesta]ia filia]iei fa]` de mam` este posi&il` \n urm`toarele situa]ii% c\nd copilul are certificat de na[tere, dar nu are folosirea st`rii ci!ile; c\nd copilul are [i certificat de na[tere [i folosirea st`rii ci!ile, dar acestea s\nt contradictorii. #n sistemul +odului familiei, do!ada maternit`]ii nu face deplina credin]` dec\t \n ca ul \n care este deopotri!` sta&ilit` at\t prin certificatul constatator al na[terii, c\t [i prin folosirea de c`tre copil a unei st`ri ci!ile conforme cu acest certificat. (umai \n acest ca legea, inter ic\nd administrarea do!e ilor contrare, instituie pre um]ia a&solut` c` filia]ia astfel do!edit` constituie expresia realit`]ii raportului "uridic. #n toate celelalte ca uri, maternitatea sta&ilit` numai prin certificatul constatator al na[terii poate fi contestat` de orice persoan` interesat`. 0ricare ar fi gri"a cu care se constituie aceast` do!ad`, oric\t de cuprin `tor ar fi controlul pe care delegatul de stare ci!il` \l exercit` \n pri!in]a realit`]ii con]inutului declara]iei primite, certificatul constatator al na[terii nu poate \nl`tura singur admiterea pro&ei contra filia]iei pe care o \n!ederea `. )c]iunea \n contestare poate fi pornit`, \n primul r\nd, de c`tre copilul sau mama la care certificatul se refer`, iar aceasta f`r` ca exercitarea dreptului s` fie m`rginit` \nlùntrul !reunui termen de prescrip]ie. .rocurorul \nsu[i ar putea fi \ndrept`]it s` porneasc` o asemenea ac]iune, care se \ncadrea ` \n pre!ederile art. 1@ din Decretul nr. 2,61351, dispo i]ii care recunosc procurorului dreptul la ac]iune \n ca urile \n care aceasta este cu putin]` potri!it caracterului drepturilor pre!` ute de +odul familiei. +reditorii nu pot s` exercite ac]iunile \n contestarea st`rii ci!ile care ar apar]ine de&itorilor lor, pentru c` asemenea ac]iuni s\nt exclusi! personale, deci nu intr` \n categoria acelora pe care creditorii s\nt c$ema]i s` le exercite \n numele de&itorilor (art. 3@1 +od ci!il). b) Li-ertatea pro-elor Do!ada contrar` filia]iei care re ult` din certificatul constatator al na[terii poate fi administrat` f`r` nici o \ngr`dire, prin orice mi"loace de pro&`, f`r` nici o deose&ire dup` cum maternitatea este contestat` de c`tre copil sau de c`tre o alt` persoan` interesat`. =i&ertatea des`!\r[it` a mi"loacelor de do!ad` admis` de lege (art. 5/ +odul familiei) se "ustific`, pe de o parte, pentru c` urmea ` s` se sta&ileasc` realitatea faptului material al na[terii, din care re ult` filia]ia, iar do!edirea faptelor materiale nu este compati&il` cu \ngr`diri \n ce pri!e[te admisi&ilitatea pro&elor; pe de alt` parte, pentru sta&ilirea filia]iei reale, interes\nd nu numai p`r]ile, ci deopotri!` or\nduirea familiei [i a \ntregii societ`]i, "udec`torii tre&uie
Dfam4@ s` ai&` deplin` posi&ilitate de a st`rui prin toate mi"loacele de pro&` \n aflarea ade!`rului. Dat fiind caracterul autentic al actelor de stare ci!il`, li&ertatea pro&elor nu poate fi \ng`duit` \mpotri!a Icelor cuprinse \n certificatul constatator al na[teriiJ dec\t \n m`sura \n care nu se contest` realitatea constat`rilor proprii trecute \n acte \nsu[i de delegatul st`rii ci!ile, pentru ca ade!`rul unor asemenea men]iuni nu ar putea fi contestat dec\t pe calea procedurii pri!itoare la \nscrierea \n fals. c) Tipuri de a %iuni $n 1u!ti%ie prin are !e onte!t# maternitatea 'e poate contesta \n "usti]ie maternitatea \n mai multe situa]ii, dar care nu tre&uie confundate, deoarece regimul "uridic este diferit \n fiecare dintre aceste situa]ii. Deci exist` mai multe ac]iuni \n "usti]ie prin care se contest` maternitatea, [i anume% a) contestarea \n "usti]ie a maternit`]ii care re ult` din certificatul de na[tere eli&erat pe &a a \nregistr`rii na[terii; &) contestarea \n "usti]ie a maternit`]ii care re ult` din certificatul de na[tere eli&erat pe &a a recunoa[terii maternit`]ii; c) contestarea \n "usti]ie a maternit`]ii care re ult` din certificatul de na[tere eli&erat pe &a a $ot`r\rii "udec`tore[ti; d) contestarea \n "usti]ie a maternit`]ii care re ult` din certificatul de na[tere eli&erat pe &a a recunoa[terii de maternitate ori pe &a a $ot`r\rii "udec`tore[ti de sta&ilire a maternit`]ii, certificat conform cu folosirea st`rii ci!ile. d) Conte!tarea $n 1u!ti%ie a maternit#%ii are re*ult# din ertifi atul de na[tere eli-erat pe -a*a $nre,i!tr#rii na[terii De[i certificatul de na[tere are la &a ` declara]ia de na[tere, controlat` de delegatul de stare ci!il` \n ce pri!e[te realitatea con]inutului ei, se poate \nt\mpla ca certificatul de na[tere s` nu corespund` realit`]ii. De aceea, pentru a asigura sta&ilirea ade!`rului, legea permite oricui s` conteste \n "usti]ie maternitatea re ult\nd din certificatul de na[tere, afar` de ca ul foarte frec!ent \n care \ntre con]inutul certificatului de na[tere [i folosirea st`rii ci!ile exist` deplin` concordan]` (\n acest ca maternitatea re ult\nd din certificatul de na[tere este confirmat` i de i de m`rturisirea tacit` a mamei, de familie [i de societate). +onform art. 51 +odul familiei, contestarea se poate face dac` certificatul de na[tere nu este conform cu folosirea st`rii ci!ile. Deci contestarea maternit`]ii se poate face atunci c\nd certificatul de na[tere [i folosirea st`rii ci!ile s\nt neconcordante, precum [i atunci c\nd copilul are certificat de na[tere, dar nu are folosirea st`rii ci!ile. # n prima situa]ie se poate contesta maternitatea ar`tat` de certificatul de na[tere ori aceea ar`tat` de folosirea st`rii ci!ile; \n cea de*a doua se poate contesta maternitatea indicat` de certificatul de na[tere. )c]iunea \n contestarea maternit`]ii se poate introduce de copil sau de c`tre orice alt` persoan` interesat`, inclusi! mama copilului care re ult`, dup` ca , din certificatul de na[tere sau folosirea st`rii ci!ile. #n condi]iile art. 5/ +odul familiei, ac]iunea introdus` de copil are un caracter du&lu% de contestare a maternit`]ii; de sta&ilire a ad!`ratei filia]ii fa]` de mam`. +opilul poate introduce ac]iunea \n contestarea maternit`]ii \mpotri!a mamei ar`tate de certificatul de na[tere sau de folosirea st`rii ci!ile, iar dup` moartea mamei \mpotri!a mo[tenitorilor ei.
Dfam44 Dac` se cere [i sta&ilirea filia]iei fa]` de mam` (deci un al doilea cap`t de cerere), acesta din urm` se introduce \mpotri!a pretinsei mame, iar dup` moartea ei \mpotri!a mo[tenitorilor pretinsei mame. Fer]ul introduce ac]iune \n contestarea maternit`]ii \mpotri!a copilului [i a mamei indicate de certificatul de na[tere sau folosirea st`rii ci!ile. )c]iunea este imprescripti&il`. e) Conte!tarea $n 1u!ti%ie a maternit#%ii are re*ult# din ertifi atul de na[tere eli-erat pe -a*a re unoa[terii maternit#%ii +onform art. 13 +odul familiei, recunoa[terea maternit`]ii care nu corespunde realit`]ii poate fi contestat` de orice persoan` interesat`, inclusi! de femeia care a f`cut*o. Drept urmare, certificatul de na[tere eli&erat pe &a a recunoa[terii maternit`]ii !a putea fi atacat oric\nd de orice persoan` interesat`, orice mi"loace de pro&` fiind admise \n acest scop. #n aceast` situa]ie se contest` realitatea celor cuprinse \n certificatul de na[tere \ntocmit pe &a a recunoa[terii de filia]ie fa]` de mam`, [i nu din certificatul constatator al na[terii. +ontestarea realit`]ii din certificatul de na[tere implic` contestarea recunoa[terii de maternitate. #n ca ul admiterii contest`rii se poate introduce ac]iunea \n sta&ilirea maternit`]ii. +ele dou` ac]iuni s\nt distincte. )c]iunea este imprescripti&il`. f) Conte!tarea $n 1u!ti%ie a maternit#%ii are re*ult# din ertifi atul de na[tere eli-erat pe -a*a .ot#r$rii 1ude #tore[ti Dac` certificatul de na[tere a fost eli&erat pe &a a $ot`r\rii "udec`tore[ti care a sta&ilit maternitatea \n condi]iile art. 5/ +odul familiei, maternitatea re ult\nd din certificatul de na[tere !a putea fi contestat` de persoanele interesate, cu excep]ia celor care au fost p`r]i \n procesul de sta&ilire a maternit`]ii [i care s\nt legate de autoritatea de lucru "udecat a $ot`r\rii "udec`tore[ti respecti!e. .otri!it art. ,2 din Decretul nr. 2161351, \ntocmirea actelor de stare ci!il` f`cut` \n temeiul unei $ot`r\ri "udec`tore[ti este opo a&il` ter]ilor, \ns` ace[tia s\nt \n drept s` fac` do!ada contrar`. Deci persoanele care n*au fost p`r]i \n procesul de sta&ilire a maternit`]ii pot contesta oric\nd [i prin orice mi"loace de pro&` maternitatea re ult\nd din certificatul de na[tere eli&erat pe &a a $ot`r\rii "udec`tore[ti de sta&ilire a maternit`]ii. g) Conte!tarea $n 1u!ti%ie a maternit#%ii are re*ult# din ertifi atul eli-erat pe -a*a re unoa[terii de maternitate ori pe -a*a .ot#r$rii 1ude #tore[ti de !ta-ilire a maternit#%ii, ertifi at de na[tere onform u folo!irea !t#rii i"ile )ceste dou` situa]ii s\nt distincte de aceea la care se refer` art. 51 +odul familiei. #n aceste ca uri, contestarea maternit`]ii implic` contestarea recunoa[terii de maternitate sau do!ada contrar` $ot`r\rii "udec`tore[ti de sta&ilire a maternit`]ii. )c]iunile men]ionate se pot formula, fiecare separat (de exemplu aceea \n contestarea realit`]ii certificatului constatator al na[terii [i apoi ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`; ac]iunea \n contestarea recunoa[terii de maternitate ori aceea pentru a se face do!ada contrar` $ot`r\rii de sta&ilire a maternit`]ii [i apoi ac]iunea \n contestarea realit`]ii din certificatul de na[tere \ntocmit pe &a a recunoa[terii sau $ot`r\rii "udec`tore[ti). #n aceste situa]ii, ac]iunile pot fi cuprinse \n aceea[i cerere \n "usti]ie, cuprin \nd mai multe capete de cerere (de exemplu ac]iunea \n contestarea realit`]ii din certificatul constatator al na[terii [i ac]iunea \n sta&ilirea filia]iei fa]` de mam`, ultima presupun\nd
Dfam43 admiterea primeia). #n consecin]`, aspectele de dreptul familiei (ac]iunile men]ionate) nu tre&uie confundate cu modalit`]ile practice folosite pentru formularea [i introducerea cererilor \n "usti]ie \n aceast` materie. De altfel, dreptul la ac]iune are dou` \n]elesuri% material [i procesual. )ceast` clasificare nu se confund` cu aceea din art. ,17 [i ,1@ +od procedur` ci!il` (renun]are la "udecat`, renun]are la drept). .e de alt` parte, nu tre&uie confundat` ac]iunea de stat cu ac]iunea pentru anularea, rectificarea sau completarea unei \nregistr`ri \n registrul de stare ci!il`. Dup` alt` opinie, dreptul la ac]iune nu este dreptul de a recurge la for]a de constr\ngere a statului. )c]iunea ci!il` \nseamn` ansam&lul mi"loacelor procesuale prin care se asigur` protec]ia dreptului su&iecti! ci!il.
III. Filia%ia fa%# de tat#

AAA
IV. Situa%ia le,al# a opilului

IV.1. Con!idera%ii introdu ti"e a) 2o%iune .rin situa]ia legal` a copilului se \n]elege ansam&lul de efecte "uridice sale filia]iei const\nd \n% ocrotirea p`rinteasc`, numele, domiciliul [i locuin]a copilului, dreptul sù la \ntre]inere, la pensia de urma[, !oca]ia succesoral` fa]` de p`rin]i [i celelalte rude ale sale. b) Re,lementare +odul familiei reglementea ` su& titlul Isitua]ia legal` a copiluluiJ pro&leme pri!ind% numele copilului din c`s`torie (art. 7,); numele copilului din afara c`s`toriei (art. 71); principiul asimil`rii copilului din c`s`torie cu cel din afara c`s`toriei (art. 72); modul de exercitare a ocrotirii p`rinte[ti \n pri!in]a copilului din afara c`s`toriei (art. 75). )ceste dispo i]ii nu s\nt singurele care conturea ` situa]ia legal` a copilului; ele se completea ` cu alte dispo i]ii din +odul familiei [i din alte legi apar]in\nd altor ramuri de drept (de exemplu dispo i]iile +odului ci!il referitoare la succesiunea legal` sau dispo i]iile legii pensiilor pri!itoare la pensia de urma[). c) Prin ipii #l#u*itoare 'itua]ia legal` a copilului este gu!ernat` de principiile specifice ocrotirii p`rinte[ti, [i anume% a) principiul asimil`rii depline a situa]iei copilului din afara c`s`toriei cu situa]ia copilului din c`s`torie; &) principiul egalit`]ii p`rin]ilor \n exercitarea ocrotirii p`rinte[ti; c) principiul independen]ei patrimoniale dintre copil [i p`rin]ii sì; d) principiul exercit`rii ocrotirii p`rinte[ti numai \n interesul copilului; e) principiul exercit`rii ocrotirii p`rinte[ti su& supra!eg$erea [i controlul autorit`]ii tutelare.
Dfam3/ IV.2. Situa%ia le,al# a opilului din #!#torie
a) 2umele .otri!it legii, numele cuprinde numele de familie [i prenumele (art. 1, din Decretul nr. 2161351 pri!ind persoanele fi ice [i cele "uridice; art. 1 din Decretul nr. 3@561374 pri!ind numele). /umele de familie determin` leg`tura unei persoane cu o anumit` familie [i poate fi comun tuturor mem&rilor acelei famili. 0renumele identific` persoana \n raport cu ceilal]i mem&ri ai aceleia[i familii sau cu mem&rii altor familii cu acela[i nume de familie. :eglementarea numelui copilului difer` dup` cum este !or&a de copilul din c`s`torie sau din afara c`s`toriei ori de copilul n`scut din p`rin]i necunoscu]i. #n ce pri!e[te numele de familie al copilului din c`s`torie, se disting urm`toarele situa]ii% a* \nd p`rin]ii au nume de familie comun +onform art. ,, +odul familiei, p`rin]ii au nume de familie comun fie atunci c\nd unul dintre ei a luat prin c`s`torie numele celuilalt, fie atunci c\nd so]ii au do&\ndit prin c`s`torie un nume format prin reuniunea numelor celor doi so]i. #n oricare din aceste situa]ii, copilul din c`s`torie ia la na[tere numele comun al p`rin]ilor sì (art. 7, al. 1 +odul familiei). b* \nd p`rin]ii nu au nume de familie comun +opilul do&\nde[te numele de familie al unuia dintre p`rin]i sau numele lor reunite, dup` cum se \n!oiesc p`rin]ii. (umele sta&ilit astfel se declar`, odat` cu na[terea copilului, la ser!iciul de stare ci!il`. Dac` p`rin]ii nu se \n!oiesc cu pri!ire la numele copilului, atunci decide autoritatea tutelar` de la domiciliul copilului, dup` ce ascult` pe p`rin]i, a[a cum cere interesul copilului. )utoritatea tutelar` poate decide ca acel copil s` ia numele unuia dintre p`rin]i sau numele lor reunite. '*a decis c` un copil din c`s`torie care poart` numele de familie al tat`lui sù nu poate cere rectificarea acelui nume pe moti!ul c` p`rin]ii sì trìau desp`r]i]i \n fapt la data na[terii sale, iar mama lui a!ea rela]ii intime cu un alt &`r&at. c* \nd copilul este g`sit sau n`scut din p`rin]i necunoscu]i (umele de familie al copilului se sta&ile[te prin deci ie, de c`tre prim`ria localit`]ii unde a fost g`sit copilul (art. , al. 2 din Decretul nr. 3@561374 pri!ind numele). 1) S .im-area numelui p#rin%ilor (umele copiilor se poate sc$im&a ca o consecin]` a faptului c` p`rin]ii \[i sc$im&` numele \n condi]iile dispo i]iilor Decretului nr. ,@26135/ referitor la sc$im&area numelui sau prenumelui. #n aceast` pri!in]` pot fi deose&ite dou` situa]ii% a* Ambii p`rin]i \!i sc#imb` numele de familie 'e sc$im&` \n acela[i timp [i numele copiilor minori (art. 7 din Decretul nr. ,@26135/ dispune% Inumele copiilor minori se sc$im&` odat` cu sc$im&area numelui apro&at am&ilor p`rin]iJ). b* /umai unul din p`rin]i \!i sc#imb` numele de familie 'c$im&area numelui copiilor minori se poate face numai prin \n]elegerea p`rin]ilor (art. 7 din Decretul nr. ,@26135/). Dac` p`rin]ii nu se \n]eleg \n aceast` pri!in]`, !a decide autoritatea tutelar`.
Dfam31 'c$im&area numelui de familie al minorului se poate cere odat` cu sc$im&area numelui de familie al p`rin]ilor. 'c$im&area numelui de familie se \nscrie prin men]iune pe marginea actului de na[tere [i, dup` ca , de c`s`torie (art. 1 al. 1 din Decretul nr. 3@561374). 'tarea ci!il` a p`rin]ilor se poate sc$im&a prin desfacerea sau desfiin]area c`s`toriei. Desfacerea c`s`toriei nu are nici un efect asupra numelui de familie al copilului, care continu` s` poarte numele de familie a!ut mai \nainte. De asemenea, copilul r`m\ne cu acela[i nume \n ca ul desfiin]`rii c`s`toriei, deoarece art. ,2 al. , +odul familiei pre!ede c` declararea nulit`]ii c`s`toriei nu are nici o urmare \n pri!in]a copiilor. 2) S .im-area numelui opiilor a urmare a ! .im-#rii !t#rii lor i"ile 'e pot distinge dou` situa]ii% a) 'tarea ci!il` a copilului poate fi sc$im&at` ca re ultat al unei $ot`r\ri "udec`tore[ti care a admis ac]iunea \n t`g`duirea paternit`]ii, intentat` de c`tre so]ul mamei sale. +opilul este considerat c` a fost, \nc` de la na[tere, copil din afara c`s`toriei. Drept urmare, copilul !a a!ea \n !iitor numele de familie al mamei de dinainte de c`s`torie (art. 71 +odul familiei). &) Dac` un copil \[i are sta&ilit` filia]ia prin recunoa[tere, iar dac` aceast` recunoa[tere (fie c` pro!ine din partea tat`lui sau din partea mamei) este contestat`. )stfel numele copilului se !a modifica a[a \nc\t nu !a mai purta numele de familie al p`rintelui a c`rui recunoa[tere a fost contestat`, ci !a purta numele pe care \l a!ea \nainte de recunoa[tere. b) Cet#%enia 1) Do-$ndirea et#%eniei +onform =egii nr. ,161331 a cet`]eniei romEne, aceasta se poate do&\ndi prin na[tere, repatriere, adop]ie [i prin acordare la cerere. a) -ob\ndirea cet`]eniei rom1ne prin na!tere (art. 5 din =egea nr. ,161331) (a[terea atrage dup` sine cet`]enia romEn`, at\t \n ca ul \n care am&ii p`rin]i s\nt de cet`]enie romEn`, c\t [i \n ca ul \n care numai unul din p`rin]i este cet`]ean romEn, indiferent dac` e !or&a de un copil n`scut \n ]ar` sau \n strìn`tate. #n ca ul \n care copilul a fost g`sit pe teritoriul :omEniei, a!\nd p`rin]i necunoscu]i, !a fi considerat cet`]ean romEn, pre um\ndu*se c` s*a n`scut din p`rin]i care au cet`]enie romEn` (principiul ius sanguinis). &) -ob\ndirea cet`]eniei rom1ne prin repatriere (art. 4 din =egea nr. ,161331) :epatrierea p`rin]ilor sau a p`rintelui copilului atrage do&\ndirea cet`]eniei romEne pentru copil, odat` cu redo&\ndirea cet`]eniei romEne de c`tre p`rin]i. Face excep]ie ca ul \n care copilul locuie[te la unul dintre p`rin]i \n strìn`tate. c) -ob\ndirea cet`]eniei rom1ne prin adop]ie (art. 7 din =egea nr. ,161331) )dop]ia atrage do&\ndirea cet`]eniei romEne, dac` cel care adopt` este cet`]ean romEn, cu condi]ia ca cel adoptat s` fie minor. d) -ob\ndirea cet`]eniei rom1ne la cerere (art. 311 din =egea nr. ,161331) +et`]enia romEn` se do&\nde[te la cerere atuncic\nd copilul are su& 14 ani [i locuie[te pe teritoriul statului romEn cu cel pu]in unul din p`rin]i, care el \nsu[i do&\nde[te cet`]enia romEn`.
Dfam3, 3) Pierderea et#%eniei +et`]enia romEn` se poate pierde \n unul din urm`toarele ca uri% a* 0rin retragere :etragerea cet`]eniei romEne nu produce nici un efect asupra cet`]eniei so]ului sau copiilor minori ai persoanei c`reia i s*a retras cet`]enia. 'olu]ia este identic` dac` am&ilor p`rin]i li se retrage cet`]enia. b* 0rin aprobarea renun]`rii la cet`]enie .ierderea cet`]eniei romEne pe aceast` cale nu produce nici un efect asupra cet`]eniei so]ului sau copiilor minori. #n ca ul \n care copilul minor are numai unul dintre p`rin]i \n !ia]` sau cunoscut, iar acesta pierde cet`]enia romEn` prin apro&area renun]`rii, copilul minor pierde cet`]enia romEn` pe aceea[i dat` cu p`rintele sù dac` se afl` cu el \n strìn`tate ori p`r`se[te ] ara \mpreun` cu el, sau pe data plec`rii dac` p`r`sirea s*a f`cut dup` ce p`rintele lui a pierdut cet`]enia romEn`. c) opilul g`sit pe teritoriul statului rom1n pierde cet`]enia romEn` dac`, mai \nainte de a \mplini 14 ani [i*a sta&ilit filia]ia fa]` de am&ii p`rin]i, iar ace[tia s\nt de cet`]enie strìn`, [i dac` potri!it legii na]ionale a p`rin]ilor copilul este considerat c` are aceea[i cet`]enie cu ei sau cel pu]in cu unul dintre p`rin]i. #n acelea[i condi]ii copilul g`sit pe teriroriul statului romEn pierde cet`]enia romEn` dac` [i*a sta&ilit filia]ia fa]` de un p`rinte, cet`]ean strìn, iar cel`lalt p`rinte a r`mas necunoscut. d) opilul minor cet`]ean rom1n adoptat de un cet`]ean strìn pierde cet`]enia romEn` dac` cel care adopt` solicit` aceasta \n mod expres [i dac` adoptatul este considerat, potri!it legii strìne, c` a do&\ndit cet`]enia strìn`. #n ca ul nulit`]ii sau anul`rii adop]iei, copilul care nu a \mplinit !\rsta de 14 ani este considerat c` nu a pierdut niciodat` cet`]enia romEn`. e) opilul cet`]ean strìn sau f`r` cet`]enie care a dob\ndit cet`]enia rom1n` prin adop]ie, adic` are su& 14 ani [i dac` adop]ia este nul` sau anula&il`, este considerat c` nu a fost niciodat` cet`]ean romEn dac` domicilia ` \n strìn`tate sau p`r`se[te ]ara. f* -ac` adop]ia a fost desf`cut`, copilul sub +2 ani pierde cet`]enia rom1n` dac` domiciliaz` \n strìn`tate sau p`r`se!te ]ara' c) Alte efe te 'itua]ia legal` a copilului din c`s`torie poate fi pri!it` [i din alte puncte de !edere% domiciliul copilului minor; o&liga]ia de \ntre]inere dintre p`rin]i [i copiii minori; dreptul reciproc de mo[tenire al p`rin]ilor [i copiilor; dreptul la pensia de urma[. IV.3. Situa%ia le,al# a opilului din afara #!#toriei .rincipiul fundamental cu pri!ire la efectele "uridice ale filia]iei din afara c`s`toriei este acela al asimil`rii copiilor din afara c`s`toriei cu cei din c`s`torie; art. 72 +odul familiei dispune% I+opilul din afara c`s`toriei a c`rui filia]ie a fost sta&ilit` prin recunoa[tere sau prin $ot`r\re "udec`toreasc` are fa]` de p`rintele [i rudele acestuia aceea[i situa]ie legal` ca [i situa]ia legal` a unui copil din c`s`torieJ. Deci din momentul \n care un copil din afara c`s`toriei [i*a sa&ilit filia]ia sa, \ntr*unul din modurile pre!` ute de lege, el do&\nde[te prin
Dfam32 aceasta, fa]` de p`rintele respecti! [i rudele acestuia, situa]ia legal` a unui copil n`scut din c`s`torie. #n mod corespun `tor, p`rin]ii au fa]` de copil acelea[i drepturi [i \ndatoriri, indiferent c` este !or&a de un copil din c`s`torie sau din afara acesteia (art. 3@ al. 1 +odul familiei). a) 2umele De[i +odul familiei consacr` prin art. 72 principiul asimili`rii depline a copilului din afara c`s`toriei cu cel din c`s`torie, \n pri!in]a numelui copilului din afara c`s`toriei exist` dispo i]ii speciale, \ntruc\t p`rin]ii sì nu s\nt c`s`tori]i [i uneori nici cunoscu]i de la \nceput. a) opilul \!i stabile!te filia]ia fa]` de un singur p`rinte (art. 71 al. 1 +odul familiei) copilul prime[te numele acestuia, indiferent c` este mama sau tat`l. &) opilul \!i stabile!te filia]ia \n mod succesiv fa]` de ambii p`rin]i (art. 71 al. , +odul familiei). '\nt necesare urm`toarele preci `ri% competen]a de a \ncu!iin]a copilului s` poarte numele p`rintelui fa]` de care filia]ia s*a sta&ilit ulterior apar]ine instan]ei "udec`tore[ti, indiferent c` filia]ia s*a sta&ilit prin recunoa[tere sau $ot`r\re "udec`toreasc` [i indiferent dac` se face odat` cu sta&ilirea filia]iei sau ulterior; instan]a de "udecat` !a anali a cererea de \ncu!iin]are a purt`rii numelui p`rintelui fa]` de care filia]ia s*a sta&ilit ulterior prin prisma interesului copilului, put\nd s` resping` cererea dac` socote[te c` admiterea ei nu slu"e[te acest interes; \ncu!iin]area purt`rii numelui p`rintelui fa]` de care filia]ia s*a sta&ilit ulterior se face numai la cerere, nu [i din oficiu; \ns` dac` instan]a este sesi at` cu "udecarea ac]iunii \n sta&ilirea paternit`]ii, ea poate ridica aceast` pro&lem`, \n sensul de a !erifica po i]ia copilului (dac` el cere sau nu \ncu!iin]area purt`rii acestui nume); instan]a poate \ncu!iin]a purtarea acestui nume de c`tre copil f`r` acordul autorit`]ii tutelare [i c$iar \n pre en]a opo i]iei p`rintelui; dac` p`rintele fa]` de care filia]ia s*a sta&ilit mai \n urm` do&\nde[te prin c`s`torie alt nume, copilul nu poate cere \ncu!iin]area de a primi [i acest nume; \n mod firesc el tre&uie s` poarte numele pe care p`rintele sù l*a a!ut la na[terea sa. )c]iunea pentru \ncu!iin]area purt`rii numelui este imprescripti&il` deoarece are un caracter personal, nepatrimonial, iar legea nu pre!ede un termen \n acest sens. c) opilul \!i stabile!te filia]ia \n acela!i timp fa]` de ambii p`rin]i (art. 71 al. 2 +odul familiei) se aplic`, prin analogie, pre!ederile art. 7, al. , +odul familiei pri!itoare la numele copilului din c`s`torie. .`rin]ii !or decide, de comun acord, dac` acel copil !a lua numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite. Dac` p`rin]ii nu se \n!oiesc cu pri!ire la nume, !a decide autoritatea tutelar` de la domiciliul copilului, dup` ce !a asculta pe p`rin]i. (umele de familie al copilului din afara c`s`toriei se poate modifica, \n condi]iile legii, dac` se sc$im&` starea ci!il` (de exemplu numele copilului din afara c`s`toriei se modific` \n ca ul \n care se admite ac]iunea \n contestarea recunoa[terii de maternitate [i de paternitate).
Dfam31 b) Cet#%enia rom)n# )ceasta se do&\nde[te [i se pierde, \n mod corespun `tor, ca [i pentru copilul din c`s`torie. Fre&uie ]inut seama de faptul c`, o&i[nuit, filia]ia copilului se sta&ile[te succesi! fa]` de am&ii p`rin]i. c) Alte a!pe te #n pri!in]a \ncredin]`rii copilului din afara c`s`toriei care [i*a sta&ilit filia]ia fa]` de am&ii p`rin]i, precum [i \n pri!in]a contri&u]iei p`rin]ilor la c$eltuielile de cre[tere, educare, \n!`]`tur` [i preg`tire profesional` a unui asemenea copil se aplic`, prin asem`nare, pre!ederile art. 1, 11 +odul familiei. Din principiul asimil`rii copilului din afara c`s`toriei cu cel din c`s`torie re ult` !oca]ia succesoral` reciproc` \ntre copilul din afara c`s`toriei, pe de o parte, [i p`rintele fa]` de care [i*a sta&ilit filia]ia, pe de alt` parte. +elelalte efecte ale filia]iei copilului din afara c`s`toriei se determin` potri!it principiului egalit`]ii \n drepturi ale copilului din afara c`s`toriei cu cel din c`s`torie (art. 72 +odul familiei). 'itua]ia "uridic` a copilului din c`s`torie sau din afara c`s`toriei asigur` o ocrotire efecti!` a intereselor acestuia, ocrotire care dep`[e[te cu mult pre!ederile actelor interna]ionale \n materie.
V. Adop%ia
V.1. 2o%iuni introdu ti"e a) Defini%ia adop%iei Adop]ia este o m`sur` special` de protec]ie a drepturilor copilului, prin care se sta&ile[te filia]ia \ntre cel care adopt` (adoptator) [i copil (adoptat) [i rudele celui dint\i (art. 1 al. 1 0.>.?. nr. ,56133@). #n literatura "uridic` no]iunea de adop]ie are un triplu \n]eles% act "uridic, raport "uridic [i institu]ie "uridic`; de aici mai multe defini]ii% )dop]ia este o institu]ie "uridic` prin care \ntre o persoan` numit` \nfietor [i o alta numit` \nfiat se sta&ilesc raporturi de rudenie asemenea celor dintre p`rin]i [i copii. )dop]ia este actul "uridic \n !irtutea c`ruia iau na[tere, \n afara filia]iei fire[ti, raporturi de rudeni de \ntindere !aria&il` [i care coexist` sau nu cu rudenia fireasc`, potri!it cu felul rudeniei s`!\r[ite. )dop]ia este opera]iunea "uridic` reali at` prin "uxtapunerea unor acte "uridice unilaterale care dau na[tere raporturilor de rudenie ci!il`, \n condi]iile legii, \ntre persoanele pre!` ute de lege. :aporturile dintre adoptator [i adoptat s\nt asem`n`toare cu cele sta&ilite \ntre p`rin]i [i copil, care urmea ` a fi crescut ca un copil firesc al celor ce \[i asum`, prin \nc$eierea adop]iei, r`spunderea ce re!ine p`rintelui. Filia]ia prin adop]ie se poate numi filia]ie adoptiv`, spre a o deose&i de filia]ia fireasc`, [i ar putea fi numit` \n grani]ele [i normele ec$i!alente acelora existente \n ca ul unei adop]ii na]ionale. b) 9nre,i!trarea adop%iei #n conformitate cu $ot`r\rea ire!oca&il` de \ncu!iin]are a adop]iei, ser!iciul de stare ci!il` competent !a \ntocmi, \n condi]iile legii, un nou act de na[tere a copilului, \n care adoptatorii !or fi trecu]i ca fiind p`rin]ii fire[ti; !ec$iul act de na[tere se !a p`stra, men]ion\ndu*se pe marginea acestuia \ntocmirea noului act. #n noul act de na[tere al copilului, ca loc al na[terii se trece denumirea autorit`]ii tutelare
Dfam35 unde \[i are sediul autoritatea administra]iei pu&lice locale care \ntocme[te actul. 'e constat` o neconcordan]` \n leg`tur` cu ser!iciul de stare ci!il` competent pentru \ntocmirea noului act de na[tere al copilului \n condi]iile \n care instan]a competent` teritorial pentru \ncu!iin]area adop]iei este aceea de la domiciliul copilului, iar =egea nr. 11361337 pre!ede c` ser!iciul de stare ci!il` competent este cel \n a c`rui ra ` teritorial` se g`se[te domiciliul adoptatorului sau unde \[i are sediul instan]a de ocrotire \n ca ul copiilor afla]i \n \ngri"irea cesteia. +\nd adoptatorul este strìn sau cet`]ean romEn cu domiciliul \n strìn`tate, ser!iciul competent este \n raport cu domiciliul adoptatului sau de sediul institu]iei de ocrotire a copilului. c) 2atura 1uridi # a adop%iei =a \ntre&area Idin ce se na[te adop]iaAJ, literatura "uridic` exprim` trei te e% te a adop]iei ca act complex, ca act de drept administrati! [i ca act de dreptul familiei. )dop]ia este un act de dreptul familiei, alc`tuit din consim]`m\ntul p`r]ilor la adop]ie, act fa]` de care deci ia de \ncu!iin]are a adop]iei apare ca o condi]ie legal` de care depinde \ns`[i eficacitatea actului "uridic al adop]iei. Deci actul adop]iei este considerat un act "uridic de dreptul familiei, supus \ncu!iin]`rii instan]ei "udec`tore[ti, \n condi]iile sta&ilite prin noua lege a adop]iei (0.>.?. nr. ,56133@, apro&at` prin =egea nr. 4@6133@). V.2. Cara terele 1uridi e ale adop%iei a) Adop%ia !e fa e numai $n intere!ul !uperior al adoptatului .rincipiul fundamental care domin` \ntreaga institu]ie a adop]iei este acela al protec]iei intereselor copiilor [i, corespun `tor principiilor pre!` ute de art. 1 al. 1 +odul familiei, potri!it c`ruia statul ocrote[te c`s`toria [i familia [i ap`r` interesele mamei [i ale copilului. )cest interes nu poate exclude interesul moral al adoptatorului, dar interesul copilului tre&uie a!ut \n !edere at\t la \nc$eierea adop]iei, c\t [i la desfacerea ei. .rincipiul potri!it c`ruia adop]ia se face numai \n interesul superior al adoptatului tre&uie \n]eles \n sensul scopului adop]iei de a oferi posi&ilitatea copiilor care nu se pot &ucura de ocrotirea p`rinteasc` s` fie crescu]i [i educa]i de familia adoptatorului. #ntre interesul adoptatului [i cel al adoptatorului nu poate exista opo i]ie, deoarece \ntre mem&rii familiei nu exist` conflicte de interese. 0rice copil care este lipsit temporar sau definiti! de mediul familial sau care, \n propriul interes, nu poate fi l`sat \n acest mediu, are dreptul la protec]ie [i a"utor social din partea statului, care poate fi acordat (printre altele) [i su& form` de adop]ie. #n scopul adopt`rii de c`tre strìni, se !a !ea \n !edere ca minorii s` &eneficie e de garan]iile [i normele asigurate pe plan na]ional de statul care accept` astfel de adop]ii. ;nstan]a este o&ligat` s` !erifice \ndeplinirea tuturor condi]iilor de fond [i de form` pre!` ute de 0.>.?. nr. ,56133@, pentru a putea sta&ili dac` adop]ia se face sau nu \n interesul superior al copilului. b) Adop%ia e!te un a t !olemn )dop]ia are la &a ` manifestarea de !oin]` a unor persoane, pre!` ute de lege, [i produce efecte numai dac` este \ncu!iin]at` de instan]a de "udecat` competent` [i de la data acestei \ncu!iin]`ri. +aracterul solemn al adop]iei re ult` din urm`toarele \mpre"ur`ri%
Dfam37 consim]`m\ntul necesar \n !ederea adop]iei se poate da numai \n form` autentic`; adop]ia se \ncu!iin]ea ` numai de instan]a "udec`toreasc` competent`; persoana sau familia care urmea ` s` adopte se propune de +omisia pentru protec]ia copilului [i ea tre&uie s` pre inte garan]iile morale [i condi]iile materiale necesare asigur`rii de !olt`rii armonioase a copilului; \ndeplinirea acestor cerin]e se constat` printr*un atestat eli&erat de +omisie, care tre&uie s` confirme c` persoana sau familia este apt` s` adopte.
V.3. Condi%ii erute la $n .eierea adop%iei .ot adopta &`r&a]ii [i femeile, indiferent c` s\nt sau nu c`s`tori]i ori dac` au sau nu copii fire[ti din c`s`torie sau din afara ei ori copii adopta]i; pot fi adopta]i copii de am&ele sexe, f`r` discriminare, de c\te ori adop]ia este \n interesul lor. +erin]ele pre!` ute de lege la adop]ie \n persoana adoptatului [i \n persoana adoptatorului pot fi pri!ite% fie \n totalitatea lor (ca cerin]e la adop]ie), fie diferen]ial; condi]ii care se exprim` po iti! [i impedimente la adop]ie (care se exprim` negati!). )l`turi de ele s\nt condi]iile de form` la adop]ie. +ondi]iile de fond la adop]ie cuprind% condi]iile legale \n ce pri!e[te pe adoptat; condi]iile \n ce pri!e[te pe adoptatori; lipsa impedimentelor la adop]ie. a) Condi%ii de fond 1) Condi%ii le,ale $n e pri"e[te pe adoptat +onform 0.>.?. nr. ,56133@, regula este c` Icopilul poate fi adoptat p\n` la do&\ndirea capacit`]ii depline de exerci]iuJ. )ctuala lege pri!ind adop]ia men]ine excep]ia din !ec$ea reglementare. )ceast` condi]ie la adop]ie, pe care legea o cere \n persoana adoptatului, e!iden]ia ` scopul adop]iei de a asigura copiilor minori lipsi]i de ocrotire o protec]ie similar` cu cea p`rinteasc`. )stfel, adop]iei \i s\nt recunoscute anumite efecte, deoarece adoptatul are ne!oie de ocrotire p`rinteasc` p\n` la do&\ndirea capacit`]ii depline de exerci]iu. Do&\ndirea capacit`]ii depline de exerci]iu, de regul`, este condi]ionat` de \mplinirea !\rstei de 14 ani, c\nd persoana de!ine ma"or`. <\rsta minim` pentru c`s`torie este de 14 ani \mplini]i pentru &`r&at [i de 17 ani \mplini]i pentru femeie; cu dispens`, femeia se poate c`s`tori la \mplinirea !\rstei de 15 ani. 9inora care se c`s`tore[te do&\nde[te capacitatea deplin` de exerci]iu, care se men]ine c$iar dac` se desface c`s`toria prin di!or] ori \ncetea ` prin decesul so]ului. Deci &`r&atul care nu a \mplinit 14 ani [i femeia nec`s`torit` p\n` la \mplinirea !\rstei de 14 ani, precum [i minora p\n` la data \nc$eierii c`s`toriei, nu au capacitate deplin` de exerci]iu [i pot fi adopta]i dac` \ndeplinesc [i celelalte condi]ii pentru adop]ie. -xcep]ia pri!e[te persoana care a do&\ndit capacitatea deplin` de exerci]iu [i poate fi adoptat` numai de c`tre persoan sau familia care a crescut*o. -a se "ustific` prin rela]iile ce s*au creat \ntre persoanele respecti!e \n timpul minorit`]ii, dar nu tre&uie confundat` cre[terea unei persoane cu \ntre]inerea acesteia. +re[terea unei persoane presupune o preocupare permanent` pentru ocrotirea intereselor acesteia [i pre int` importan]` \n sta&ilirea unor leg`turi afecti!e \ntre cel ce a crescut [i cel ce l*a crescut [i crea ` premisele necesare pentru a se putea p`[i la adop]ie. )stfel, a cre[te o persoan` \nseamn`
Dfam3@ mai mult dec\t a acorda \ntre]inere acesteia. (o]iunea de Ia cre[teJ copilul tre&uie \n]eleas` \n sensul art. 1/1 +odul familiei, fiind complex`, inclu \nd \ntre]inerea, dar tre&uind s` fie mai mult dec\t aceasta. Deci prin no]iunea de Icre[tereJ tre&uie s` se \n]eleag` nu numai acordarea \ntre]inerii pe timpul minorit`]ii, ci [i existen]a unor raporturi \ntre adoptator [i adoptat asem`n`toare celor existente \ntre p`rinte [i copil. +re[terea \n timpul minorit`]ii de c`tre cel ce !rea s` adopte tre&uie s` fie pe o durat` de timp suficient de lung` [i cu caracter de continuitate, care s` exclud` ideea unei \ngri"iri oca ionale. #n practic` s*a decis c` persoana ma"or` poate fi adoptat` cu condi]ia s` fi fost crescut` pe timpul minorit`]ii de c`tre adoptatori, iar durata de timp suficient de lung` [i cu caracter de continuitate, s` exclud` urm`rirea altui scop dec\t cel al adop]iei. #n aceast` situa]ie se pot afla% copiii lua]i spre cre[tere f`r` \ntocmirea formelor cerute pentru adop]ie; copiii \ncredin]a]i unor rude sau altor persoane, de c`tre instan]a "udec`toreasc`, fie \n ca ul di!or]ului, fie de c`tre +omisia pentru protec]ia copilului, \n ca ul \n care de !oltarea sau s`n`tatea copilului este prime"duit` \n casa p`rinteasc`; copiii crescu]i de c`tre tutore. #ntr*o situa]ie similar` se g`se[te copilul so]iei adoptatorului sau al so]ului adoptatoarei, cresc\nd !reme \ndelungat`, apoi adoptat dup` decesul mamei sau al tat`lui sù, care de!ine astfel dup` ca , adoptator sau adoptatoare. 2) Cerin%e pentru adoptator A3 Per!oana !au familia are adopt# !# ai-# apa itate deplin# de e/er i%iu )ceast` condi]ie mai re ult`, pe de o parte, din pre!ederea care cere un consim]`m\nt, ce se exprim` de cel cu capacitate deplin` de exerci]iu, pentru a fi !ala&il, [i pe de alt` parte, din pre!ederea potri!it c`reia la desfacerea adop]iei p`rin]ii fire[ti redo&\ndesc drepturile [i \ndatoririle p`rinte[ti care s*au exercitat de persoana sau familia adoptatoare, ceea ce presupune existen]a capacit`]ii depline de exerci]iu, pentru c` drepturile [i \ndatoririle p`rinte[ti au trecut de la p`rintele firesc la p`rintele adoptator. .ersoana cu capacitate deplin` de exerci]iu poate adopta f`r` deose&ire de sex, na]ionalitate, ras` sau religie; \mpre"urarea c` aceasta are un copil nu constituie un impediment la \nc$eierea adop]iei, dup` cum persoana poate adopta fie c` este sau nu c`s`torit`. <\rsta minim` a adoptatorului este nelimitat` [i nu poate conduce la refu ul \ncu!iin]`rii adop]iei dec\t \n condi]iile excep]ionale c\nd nu se poate reali a scopul adop]iei. +ondi]ia legii este ca adoptatorul s` ai&` capacitatea deplin` de exerci]iu este impus` de scopul adop]iei, de necesitatea ca adoptatul s` g`seasc` la adoptator o situa]ie material` care s`*i asigure cele necesare traiului [i un climat afecti! [i spiritual propice pentru cre[terea, educarea, \n!`]area [i preg`tirea sa profesional`, adic` un ansam&lu de cerin]e pe care numai persoanele mature le pot satisface. )ceast` condi]ie este par]ial cuprins` [i \n condi]ia diferen]ei de !\rst` \ntre adoptator [i adoptat, c\t [i \n condi]ia ca adoptatorul s` \ndeplineasc` cerin]ele pre!` ute de lege pentru a fi tutore. +ondi]ia ca adoptatorul s` fie ma"or este diferen]iat` de condi]ia diferen]ei de !\rst` prin aceea c` nu este suficient ca doptatorul s` fie
Dfam34 ma"or, el tre&uind s` ai&` [i capacitatea deplin` de exerci]iu pentru a*[i putea \ndeplini \ndatoririle [i exercita drepturile \n calitate de adoptator. +um prin adop]ie ocrotirea p`rinteasc` trece de la p`rin]ii fire[ti ai adoptatului la adoptator, \nseamn` c` adoptatorul tre&uie s`*l repre inte pe minor \n actele "uridice ci!ile p\n` c\nd acesta \mpline[te 11 ani, iar dup` aceast` !\rst` s`*i \ncu!iin]e e \n preala&il actele "uridice pe care adoptatul poate s` le \nc$eie singur, ceea ce adoptatorul nu o poate face dec\t dac` el \nsu[i are exerci]iul deplin al capcit`]ii sale ci!ile. :3 Diferen%a de "$r!t# $ntre adoptator [i adoptat !# fie de el pu%in 4@ ani )ceast` condi]i se "ustific` prin faptul c` \ntre adoptator [i adoptat tre&uie s` existe o diferen]` de !\rst` asem`n`toare cu aceea care, de o&icei, exist` \ntre p`rintele firesc [i copilul sù. .entru moti!e temeinice, instan]a "udec`toreasc` poate \ncu!iin]a adop]ia c$iar dac` diferen]a de !\rst` este mai mic` \n situa]ia \n care o femeie c`s`torit` cu !\rsta su& 14 ani ar !rea s` adopte \mpreun` cu so]ul ei un copil. 9oti!ul care satisface cerin]a de a fi ItemeinicJ ar putea repre enta faptul c` o persoan` a fost crescut` de c`tre o alt` persoan`. Deci nu se cere ca adoptatorul s` ai&` o anumit` !\rst`, ci numai ca \ntre adoptator [i adoptat s` existe diferen]a de !\rst` men]ionat`. )doptatorul tre&uie s` poat` asigura adoptatului o de !oltare fi ic` [i spiritual` normal`. +um ocrotirea p`rinteasc` trece prin adop]ie de la p`rin]ii fire[ti la adoptator, \nseamn` c` acesta tre&uie s`*l ocroteasc` pe copil ca [i p`rintele firesc [i s` \ngri"easc` de s`n`tatea [i de !oltarea sa fi ic`, de educarea, \n!`]`tura [i preg`tirea profesional`, potri!it cu \nsu[irile lui, spre a*l face folositor societ`]ii. ;nstan]a "udec`toreasc` tre&uie s` constate prin mi"loacele pe care le are la \ndem\n`, neput\nd \ncu!iin]a adop]ia dec\t dac` aceast` cerin]` a legii a fost \ndeplinit`. =egea nu pre!ede p\n` unde se poate merge cu excep]ia diferen]ei de !\rst`, dar nu se !a putea \ncu!iin]a adop]ia \n ca ul persoanelor de aceea[i !\rst` sau cu !\rste foarte apropiate. 0 diferen]` de !\rst` prea mic` \ntre adoptator [i adoptat poate constitui temei pentru ne\ncu!iin]area adop]iei; instan]a !a precia de la ca la ca atestatul +omisiei pentru protec]ia copilului, a!i ul fa!ora&il al +omisiei, \ncu!iin]area copilului \n !ederea adop]iei, persoanei sau familie care dore[te s`*l adopte, condi]ii speciale pentru strìni [i alte condi]ii. C3 Adop%ia !# fie $n intere!ul !uperior al adoptatului ;nstan]a "udec`toreasc` poate \ncu!iin]a adop]ia numai dac` este \n interesul superior al adoptatului. #n acest scop, se !a !erifica \ndeplinirea tuturor cerin]elor legale pentru \nc$eierea adop]iei, inclusi! a termenelor [i procedurilor pre!` ute de lege, [i se !a recurge la anc$eta social` pentru a !erifica scopurile reale care se urm`resc prin adop]ia ce se solicit` a fi \ncu!iin]at`. ;nstan]a !a solicita raportul referitor la anc$eta psi$o*social` a copilului, care se pre int` de c`tre +omisia pentru protec]ia copilului ce a a!i at fa!ora&il adop]ia copilului [i cuprinde date pri!ind personalitatea, starea fi ic` [i mental` a copilului, antecedentele acestuia, condi]iile \n care a fost crescut [i \n care a trìt, orice alte date referitoare la cre[terea [i educarea copilului, precum [i opinia copilului cu pri!ire la adop]ia propus`, ceea ce presupune o anumit` !\rst` a acestuia. #n practica "udiciar` s*a decis c` instan]a tre&uie s` !erifice dac` adop]ia se face \n interesul adoptatului. #n toate ca urile interesul superior al copilului tre&uie \n]eles \n sensul c` adoptatorul s` pre inte condi]iile materiale [i garan]iile morale necesare asigur`rii cre[terii
Dfam33 armonioase a copilului. Deci tre&uie a!ute \n !edere satisfacerea intereselor patrimoniale ale acestuia, \nc\t el tre&uie s` g`seasc` \n familia adoptatorului o atmosfer` de familie prielnic` de !olt`rii sale fi ice [i morale. ;nteresul adoptatului tre&uie s` existe \n momentul \nc$eierii adop]iei, \n timpul existen]ei acesteia [i la data desfacerii ei. )dop]ia nu se poate \nc$eia f`r` \ncredin]area preala&il` a copilului, \n afar` de ca ul c\nd nu a fost posi&il` asemenea \ncredin]are [i \n urm`toarele ca uri% persoana sau familia care dore[te s` adopte a crescut copilul ce urmea ` a fi adoptat; un so] adopt` copilul celuilalt so]; adoptatorii s\nt rude p\n` la gradul ;< inclusi! cu unul din p`rin]ii copilului. #n toate cele trei ca uri se poate face adop]ia copiilor care nu s\nt \n e!iden]a +omitetului :omEn pentru )dop]ii, spre deose&ire de regula general` dup` care este inter is` adop]ia copiilor care nu se afl` \n e!iden]a acestui comitet. #ncu!iin]area adop]iei r`m\ne de competen]a instan]ei. Do!ada care s` confirme \ncredin]area copilului \n !ederea adop]iei se face cu o copie conform` cu originalul de pe $ot`r\rea de \ncredin]are. #n situa]ia \ncredin]`rii \n !ederea adop]iei [i \n situa]iile de excep]ie c\nd adop]ia se poate \ncu!iin]a f`r` \ncredin]area copilului, cererea pentru \ncu!iin]area adop]iei !a fi \nso]it` de confirmarea +omitetului :omEn pentru )dop]ii, din care s` re ulte c` procedurile [i termenele pre!` ute au fost respectate ([i excep]ia de la regul` c` adop]ia este precedat` de \ncredin]area preala&il` \n !ederea adop]iei). #ncredin]area copilului \n !ederea adop]iei !i ea ` urm`toarele aspecte% \ncredin]area copilului se poate face persoanei sau familiei care &eneficia ` de atestatul din care s` re ulte condi]iile materiale [i garan]iile morale necesare asigur`rii de !olt`rii armonioase a copilului; \ncredin]area se poate face numai unei persoane sau familii cu cet`]enie romEn` sau care nu are cet`]enie romEn`, dar care are re[edin]a \n :omDnia de cel pu]in 7 luni; \ncredin]area copilului pentru adop]ie durea ` minim 2 luni, \n care sens +omisia pentru protec]ia copilului sta&ile[te, odat` cu \ncredin]area copilului \n !ederea adop]iei, durata \ncredin]`rii. #ncredin]area este o condi]ie pentru \nc$eirea acesteia, [i nu o simpl` facultate pentru +omisie, care s` fie folosit` \n unele ca uri, iar \n alte nu. )rgumente% +omisia pentru protec]ia copilului $ot`r`[te asupra eli&er`rii a!i ului fa!ora&il adop]iei la sf\r[itul perioadei de \ncredin]are a copilului, iar eli&erarea a!i ului prelunge[te de drept perioada \ncredin]`rii copilului; \n lipsa \ncredin]`rii nu ar fi posi&il nici unul din efectele men]ionate de lege; +omitetul :omEn pentru )dop]ii este o&ligat s` comunice tuturor comisiilor pentru protec]ia copilului datele de identitate [i toate informa]iile pertinente referitoare la copii, care au fost communicate comitetului de c`tre fiecare comisie \n leg`tur` cu copiii a c`ror adop]ie s\nt competente s` o reali e e. Datele [i informa]iile se comunic` de fiecare comisie pri!ind copiii din circumscrip]ia respecti!`, c`tre comitet, iar acesta le face cunoscute tuturor comisiilor care, pe &a a datelor [i informa]iilor
Dfam1// primite, transmit cererile persoanelor sau familiilor atestate corespun `tor [i care doresc s` le fie \ncredin]a]i acei copii \n !ederea adop]iei. Dac` comisia de la domiciliul copilului nu a comunicat $ot`r\rea de \ncredin]are a acestuia unei persoane sau familii, comitetul !a reparti a sarcina \ncredin]`rii copilului comisiei care a transmis cele mai multe cereri \n acest sens. +\nd nu exist` cereri pri!ind \ncredin]area sau dac` cererea de \ncredin]are nu a fost apro&at`, comitetul !a reparti a sarcina identific`rii unei persoane sau familii potri!ite pentru copil unui ser!iciu pu&lic speciali at pentru protec]ia copilului sau unui organism romEn pri!at autori at. #n termenul sta&ilit de comitet, ser!iciul pu&lic speciali at sau organismul autori at !a pre enta acestuia propunerea pri!ind \ncu!iin]area adop]iei copilului, acord\nd prioritate personelor sau familiilor cu cet`]enie romEn`. propunerile !or fi \nso]ite de anumite acte, \ntre care a!i ul fa!ora&il al comisiei. D3 Ate!tatul Comi!iei pentru prote %ia opilului )cest atestat se refer` la \ndeplinirea condi]iilor materiale [i morale, de c`tre persoana sau familia ce dore[te s` adopte, necesare asigur`rii de !olt`rii armonioase a copilului (atestatul tre&uie s` constate c` persoana sau familia este apt` s` adopte). )testatul se eli&erea ` la cererea persoanei sau familiei interesate, \n termen de 3/ ile de la depunerea cererii, pe &a a rapoartelor [i a propunerilor ser!iciului pu&lic speciali at pentru protec]ia copilului din "ude] sau ale unui organism pri!at autori at. -l nu se confund` cu a!i ul fa!ora&il al +omisiei pentru protec]ia copilului; \ntocmai ca [i acesta, inter!ine la momente deose&ite [i produce efecte specifice. )testatul se eli&erea ` la cerere, \n 3/ ile, pe &a a a!i ului fa!ora&il al +omisiei [i a consim]`m\ntului persoanei sau familiei ce dore[te s` adopte [i a consim]`m\ntului p`rin]ilor celui ce urmea ` a fi adoptat, exprimate \n condi]iile legii. +omisia poate \ncredin]a copilul \n !ederea adop]iei persoanei sau familiei care a primit atestatul. +ererea persoanei sau familiei se transmite +omitetului :omEn pentru )dop]ii, dup` eli&erarea atestatului. )!i ul +omisiei se eli&erea ` dup` terminarea perioadei de \ncredin]are, sta&ilit` de +omitet odat` cu \ncredin]area copilului; a!i ul are ca efect prelungirea de drept a perioadei de \ncredin]are p\n` la \ncu!iiin]area sau respingerea cererii de c`tre instan]a de "udecat`. )t\t atesatatul, c\t [i a!i ul eli&erat de +omitet, s\nt condi]ii pentru \nc$eierea adop]iei. E3 A"i*ul fa"ora-il al Comi!iei pentru prote %ia opilului de la domi iliul a e!tuia De[i s\nt eli&erate de acela[i organ, a!i ul nu se confund` cu atestatul. =a sf\r[itul perioadei de \ncredin]are a copilului \n !ederea adop]iei, +omisia $ot`r`[te asupra eli&er`rii a!i ului fa!ora&il, iar eli&erarea a!i ului prelunge[te de drept perioada de \ncredin]are p\n` la solu]ionarea cererii de c`tre instan]`. -li&erarea a!i ului fa!ora&il este ulterioar` $ot`r\rii de eli&erare, dar efectul "uridic \l produce eli&erarea !i ului care, practic, \nseamn` comunicarea lui c`tre cel interesat. F3 9n redin%area opilului $n "ederea adop%iei per!oanei !au familiei are dore[te !#0 l adopte )dop]ia copilului este precedat` de \ncredin]area acestuia persoanei sau familiei ce dore[te s`*l adopte. #n ca ul \n care exist` atestatul [i consim]`m\ntul p`rin]ilor fire[ti ai copilului [i al persoanei
Dfam1/1 sau familiei care dore[te s` adopte copilul, +omisia IpoateJ \ncredin]a copilul \n !ederea adop]iei; nu este !or&a de o facultate sau posi&ilitate pe care o are +omisia, ci de o atri&u]ie sau competen]` a sa care premerge adop]ia, fiind o condi]ie pentru adop]ia unui copil, constituind mi"locul ce permite organului competent s` !erifice [i s` aprecie e raporturile ce se !or sta&ili \ntre adoptator [i !iitorul adoptat [i dac` se poate acorda a!i ul fa!ora&il pentru adop]ie [i \ncu!iin]area ei de c`tre instan]`. 3n perioada \ncredin]`rii, persoana sau familia c`reia i s*a \ncredin]at copilul se afl` su& supra!eg$erea ser!iciului speciali at pentru protec]ia copilului din su&ordinea +omisiei; acest ser!iciu pu&lic sau organism pri!at autori at tre&uie s` pre inte comisiei rapoarte &ilunare referitoare la e!olu]ia copilului [i a rela]iilor dintre acesta [i persoana sau familia c`reia i*a fost \ncredin]at. 4a sf\r!itul perioadei de \ncredin]are, comisia $ot`r`[tre asupra eli&er`rii a!i ului fa!ora&il adop]iei, apoi eli&erea ` a!i ul fa!ora&il, care prelunge[te de drept \ncredin]area p\n` la solu]ionarea cererii de c`tre instan]`. Dac`, \n termen de 2/ ile de la data \nscrisului autentic prin care consim]`m\ntul p`rin]ilor a fost exprimat (care \ntre timp poate fi re!ocat), o rud` a copilului p\n` la gradul ;< inclusi! cere ca minorul s`*i fie \ncredin]at \n !ederea adop]iei, comisia !a lua \n considerare la expirarea acestui termen, c\nd consim]`m\ntul de!ine ire!oca&il cu prioritate posi&ilitatea \ncredin]`rii copilului acelei rude. #n acest ca , termenul \n care se eli&erea ` atestatul este de 2/ ile de la data cererii, pe &a a rapoartelor [i a propunerilor ser!iciului pu&lic speciali at sau organului pri!at autori at. \nd cererea apar]ine unei persoane sau familii cu cet`]enie rom1n` !i unei persoane sau familii cu cet`]enie strìn` , posi&ilitatea \ncredin]`rii copilului persoanei sau familiei cu cet`]enie romEn` !a fi luat` \n considerare cu prioritate de c`tre comisie. 0pinia exprimat` de copilul cu discern`m\nt !a fi determinant` \n luarea $ot`r\rii, iar ser!iciul pu&lic speciali at !a pre enta +omitetului :omEn pentru )dop]ii propunerea pri!ind \ncu!iin]area adop]iei copilului, acord\nd prioritate persoanelor sau familiilor cu cet`]enie romEn` (prioritate at\t pentru \ncredin]area copilului, c\t [i pentru propunerea \ncu!iin]`rii adop]iei). ;3 Copiii are !e afl# $n e"iden%a Comitetului Rom)n pentru Adop%ii !e pot adopta +a excep]ie, se pot adopta [i copiii care nu s\nt \n e!iden]a +:) \n urm`toarele ca uri% un so] adopt` copilul celuilalt so]; adoptatorii s\nt rude p\n` la gradul ;< inclusi! cu unul din p`rin]ii copilului [i tre&uie su&liniat` diferen]a dintre acest text [i art. 3 al. @ din 0.>.?.nr. ,56133@, care se refer` la prioritatea rudelor p\n` la gradul ;< inclusi! cu copilul (nu cu unul din p`rin]ii lui) la \ncredin]area copilului \n !ederea adop]iei (rudenia poate fi de grad diferit \n cele dou` situa]ii); persoana care a do&\ndit capacitate deplin` de exerci]iu se adopt` de persoana sau familia care a crescut*o. 'itua]iile \n care se pot adopta copiii care nu s\nt \n e!iden]a +:) s\nt ca uri \n care se poate face adop]ia unui copil f`r` s` fi fost \n preala&il \ncredin]at persoanei sau familiei care \l adopt`. (u se cere condi]ia \ncredin]`rii nici \n ca urile \n care aceasta nu ar fi fost
Dfam1/, posi&il`, dar asemenea copil poate fi \ncredin]at numai dac` se afl` \n e!iden]a +:). A3 Con!im%#m$ntul la adop%ie #nc$eierea adop]iei necesit` manifestarea de !oin]` a anumitor persoane, [i anume% &i' Con!im%#m$ntul elui are adopt# +onform 0.>.?.nr. ,56133@, este posi&il` adop]ia de c`tre o persoan` sau de doi so]i (familie). .ersoana cre adopt` poate fi c`s`torit` sau nu; \n ultimul ca poate fi un so] care adopt` copilul celuilalt so] re ultat dintr*o c`s`torie precedent` sau din afara c`s`toriei. +onsim]`m\ntul tre&uie s` pro!in` de la o persoan` cu capacitate deplin` de exerci]iu [i s` nu fie !iciat. (u pot exprima consim]`m\ntul \n !ederea adop]iei minorul nec`s`torit [i cel pus su& interdic]ie. )lienatul [i de&ilul mintal care au fost pu[i su& interdic]ie nu pot consim]i la adop]ie \n perioadele de luciditate pasager` deoarece o asemenea adop]ie nu este \n interesul adoptatului. (u pot adopta dec\t persoanele [i familiile care pre int` condi]iile materiale [i garan]iile morale necesare asigur`rii de !olt`rii armonioase a copilului, [i care s\nt apte pentru acest scop. )lienatul sau de&ilul mintal nepu[i su& interdic]ie nu pre int` aceste garan]ii, nu au aptitudinea de a exprima un consim]`m\nt !ala&il, deci nu pot consim]i \n calitate de adoptator. &ii' Con!im%#m$ntul !o%ului elui are adopt# Dac` cel care !rea s` adopte este c`s`torit, se cere pentru \nc$eierea adop]iei consim]`m\ntul celuilalt so], cerin]` "ustificat` pe considera]ia c` adop]ia nu tre&uie s` cree e rela]ii incompati&ile cu o !ia]` normal` de familie. +el ce urmea ` a fi adoptat !a locui la domiciliul celui care adopt`, unde tre&uie s` g`seasc` o atmoesfer` de familie fa!ora&il` de !olt`rii fi ice [i intelectuale, iar aceasta nu poate fi creat` dac` unul din so]i se opune la adop]ie. +onsim]`m\ntul so]ului celui care adopt` nu poate fi \nlocuit cu autori a]ia autorit`]ii tutelare sau instan]ei "udec`tore[ti ori a altui organ. (u se cere consim]`m\ntul so]ului \n ca ul \n care acesta este \n imposi&litatea de a*[i manifesta !oin]a (pus su& interdic]ie; dec` ut din drepturile p`rinte[ti; alte \mpre"ur`ri care pun \n imposi&ilitate a&solut` pe so] s`*[i manifeste !oin]a, de exemplu so]ul disp`rut, c$iar dac` nu exist` o $ot`r\re "udec`toreasc` \n acest sens); se exclud ca urile de imposi&ilitate temporar`. 'o]ul celui care dore[te s` adopte nu de!ine, prin manifestarea consim]`m\ntului, adoptator al`turi de cel`lalt so]; este numai o condi]ie de fond pentru ca cel`lalt so] s` poat` adopta situa]ie diferit` de ca ul \n care am&ii so]i de!in adoptatori, c\nd ei tre&uie s`*[i manifeste dorin]a \n acest sens, iar consim]`m\ntul se exprim` de fiecare \n form` autentic`. &iii' Con!im%#m$ntul p#rin%ilor fire[ti ai elui adoptat )m\ndoi p`rin]ii fire[ti tre&uie s` consimt` la adop]ia copilului care nu a do&\ndit capacitate deplin` de exerci]iu. )cest consim]`m\nt se cere c$iar dac` p`rin]ii fire[ti s\nt di!or]a]i sau cel ce urmea ` a fi adoptat este \ncredin]at unei ter]e persoane sau unei familii. )dop]ia nu poate a!ea loc \n ca ul \n care unul din p`rin]ii fire[ti consimte, iar cel`lalt nu. De acordul nu poate fi solu]ionat de instan]` (nu exist` o dispo i]ie legal` \n acest sens) [i nici de autoritatea tutelar`. #n ca ul \n care p`rintele firesc \[i re!oc` consim]`m\ntul dup` trecerea termenului de 2/ ile, c\nd acesta de!ine ire!oca&il, instan]a
Dfam1/2 poate s` aprecie e moti!ele re!oc`rii sau alte \mpre"ur`ri \n leg`tur` cu re!ocarea [i, dac` le consider` \ntemeiate, s` resping` \ncu!iin]area adop]iei. &i"' Con!im%#m$ntul opilului lip!it de o rotire p#rintea! # +opilul se poate afla su& tutel`. Futorele exercit` drepturile [i \ndatoririle p`rinte[ti, deci el ar urma s` consimt` la adop]ia copilului. 0.>.?.nr. ,56133@ nu men]ionea ` consim]`m\ntul tutorelui ca o condi]ie de fond a adop]iei copilului. ;nstan]a poate administra orice pro&` admis` de lege [i poate cere consim]`m\ntul tutorelui (care poate consim]i la \nc$eierea adop]iei sau \mpotri!a acesteia), de[i nu este o condi]ie a adop]iei. +opilul poate s` nu fie pus su& tutel`, de[i se g`se[te \n situa]ia de a se institui tutela. 'e poate \ncu!iin]a adop]ia f`r` a se institui tutela (0.>.?.nr. ,56133@ nu reglementea ` aceast` situa]ie). &"' Con!im%#m$ntul opilului are "a fi adoptat Dac` cel ce urmea ` a fi adoptat a \mplinit !\rsta de 1/ ani, se cere pentru adop]ie [i consim]`m\ntul sù, \n fa]a instan]ei de "udecat` sau \ntr*un \nscris anterior sesi `rii instan]ei de "udecat`. &"i' Condi%ii pentru e/primarea on!im%#m$ntului la adop%ie +onsim]`m\ntul la adop]ie se exprim` \n form` autentic`. (oua lege pre!ede o anumit` procedur` ce se desf`[oar` \n timp [i implic` un anumit rol al +:) [i +omisiei pentru protec]ia copilului, iar cererea persoanei sau familiei care dore[te s` adopte este transmis` instan]ei de "udecat` de c`tre +:). -xprimarea consim]`m\ntului pentru adop]ie de c`tre cel ce dore[te s` adopte tre&uie s` fie \n form` autentic` \nc` \nainte de a fi sesi at` instan]a, iar \n proces familia sau persoana respecti!` poate fi repre entat` numai de ser!iciul pu&lic speciali at pentru protec]ia copilului sau de organismul pri!at autori at. .ersoana sau familia care adopt` este propus` de +omisia pentru protec]ia copilului. +onsim]`m\ntul se exprim` separat de fiecare persoan` c$emat` s` consimt` la adop]ie, personal sau prin mandatar cu procur` autentic` [i special`. +onsim]`m\ntul p`rin]ilor fire[ti ai celui ce urmea ` a fi adoptat se exprim` \n form` autentic` [i se poate da numai dup` trecerea unui termen de 15 ile de la na[terea copilului. -l se cere [i pentru tat` [i pentru mam` (legea nu face nici o deose&ire), fiind re!oca&il \n termen de 2/ ile de la data \nscrisului autentic prin care a fost exprimat, dup` care de!ine ire!oca&il. Deci p`rin]ii adoptatului nu pot s`*[i exprime consim]`m\ntul direct \n fa]a instan]ei c$emate s` \ncu!iin]e e adop]ia. +onsim]`m\ntul la adop]ie se poate exprima numai \n form` autentic` \n fa]a notarului pu&lic. Declara]ia de adop]ie dat` \n fa]a instan]ei de "udecat` competente s` \ncu!iin]e e adop]ia nu ar fi \n spiritul 0.>.?.nr. ,56133@, care pre!ede numai consim]`m\ntul copilului care a \mplinit 1/ ani. +opilul nu ar putea s`*[i exprime consim]`m\ntul \n fa]a notarului pu&lic, \n form` autentic`, el nea!\nd capacitatea deplin` de exerci]iu. 3) Alte erin%e [i a te ne e!are +onsim]`mintele persoanelor men]ionate, exprimate \n forma ar`tat`, nu s\nt suficiente pentru adop]ie, fiind necesar` [i \ndeplinirea celorlalte condi]ii de fond [i de form`. -le produc totu[i efecte preala&ile adop]iei, \n cadrul procedurii ei, cum ar fi eli&erarea atestatului care constat` aptitudinea de a adopta sau permit \ncredin]area copilului \n !ederea adop]iei.
Dfam1/1 )lte acte necesare \n cadrul procedurii adop]iei s\nt% certificatul de na[tere al copilului \n copie legali at`; certificat de na[tere [i, dup` ca , de c`s`torie sau de deces ale p`rin]ilor fire[ti ai minorului, \n copie legali at`; certificatul medical pri!ind starea de s`n`tate a copilului eli&erat de policlinica de domiciliu a acestuia; declara]ia autentificat` de consim]`m\nt la adop]ie dat` de p`rin]ii fire[ti ai copilului; do!ada \ncredin]`rii copilului \n !ederea adop]iei. ;nstan]a poate \ncu!iin]a adop]ia numai dac` este \n interesul superior al adoptatului; \n acest scop !a !erifica \ndeplinirea tuturor cerin]elor legale pentru \nc$eierea adop]iei, inclusi! a termenelor [i procedurilor pre!` ute de lege, [i se !a recurge la anc$eta social` pentru a !erifica pe teren scopurile reale urm`rite prin adop]ia solicitat`. :aportul referitor la anc$eta psi$o*social` a copilului, cerut de instan]`, este pre entat de +omisia pentru protec]ia copilului care a a!i at fa!ora&il adop]ia copilului. :aportul tre&uie s` cuprind` date pri!ind personalitatea, starea fi ic` [i mental` a copilului, antecedentele acestuia, condi]iile \n care a fost crescut [i a trìt, orice alte date referitoare la cre[terea [i educarea copilului, precum [i opinia acestuia cu pri!ire la adop]ia propus` (ceea ce presupune o anumit` !\rst` a copilului). .`rin]ii adopti!i au o&liga]ia de a informa copilul c` este adoptat de \ndat` ce !\rsta [i gradul de maturitate al acestuia o permit. )cest lucru !a fi notificat +omisiei pentru protec]ia copilului. 'er!iciile pu&lice speciali ate pentru protec]ia copilului s\nt o&ligate s` acorde p`rin]ilor adopti!i spri"inul necesar pentru \ndeplinirea corespun `toare a acestei o&liga]ii, re]in\nd c` minorul care a \mplinit !\rsta de 1/ ani consimte la adop]ie. ;nstan]ele au decis c` adop]ia se face \n interesul copilului dac` adoptatorul pre int` condi]iile materiale [i garan]iile morale necesare asigur`rii de !olt`rii armonioase a copilului. '\nt a!ute \n !edere satisfacerea intereselor personale, nepatrimoniale [i a celor patrimoniale ale adoptatului, care tre&uie s` g`seasc` \n familia doptatorului o atmosfer` de familie prielnic` de !olt`rii sale fi ice [i morale, de la \nc$eierea adop]iei [i p\n` la data desfacerii ei. b) Lip!a impedimentelor la $n .eierea adop%iei )dop]ia se poate \nc$eia \n a&sen]a urm`toarelor impedimente% 1) Lip!a imepdimentului re*ult$nd din rudenie )dop]ia \ntre fra]i este inter is`; \n ca contrar s*ar crea rela]ii de familie imcompati&ile cu raporturile de rudenie dintre fra]i. (u interesea ` dac` este !or&a de fra]i din c`s`torie sau din afara c`s`toriei, de fra]i &uni sau de fra]i numai dup` mam` sau numai dup` tat`; impedimentul este de strict` interpretare. Deci \n celelalte ca uri de rudenie este permis` adop]ia (de exemplu adop]ia nepo]ilor de c`tre unc$i). :udenia adoptatorului p\n` la gradul ;< inclusi! cu unul din p`rin]ii copilului sau cu copilul constituie un criteriu de prioritate pentru adop]ia copilului sau pentru \ncredin]area \n !ederea adop]iei. )dop]ia \ntre rude este posi&il`, c$iar de dorit, cu excep]ia fra]ilor (\ntre care este oprit`) [i a celei \ntre p`rintele firesc [i copilul sù. >ltimul impediment re ult` din art. @@ 0.>.?.nr. ,56133@, care pre!ede c` pentru \nc$eierea adop]iei se cere consim]`m\ntul celui care adopt` [i cel al p`rin]ilor celui ce urmea ` a fi adoptat; re ult` c` adoptatorul este o alt` persoan` dec\t p`rintele firesc al adoptatului.
Dfam1/5 .ractic, pro&lema unui atare impediment se pune \n ca ul \n care, ulterior \ncu!iin]`rii adop]iei, se sta&ile[te filia]ia adoptatului fa]` de adoptator, respecti! \n ca ul \n care adop]ia a inter!enit \ntre fra]i din afara c`s`toriei, mai \nainte ca filia]ia din afara c`s`toriei s` fi fost sta&ilit`. 2) Lip!a impedimentului re*ult$nd din alitatea de !o% )dop]ia \ntre so]i este oprit`; calitatea de so] este incompati&il` cu rela]iile dintre p`rin]i [i copii (nu se poate admite ca o persoan` s` fie \n acela[i timp [i p`rinte sau so], [i copil). )dop]ia nu ar putea inter!eni \ntre doi fo[ti so]i deoarece ace[tia a!\nd capacitate deplin` de exerci]iu ar fi \nsemnat ca unul s`*l fi crescut pe cel`lalt \n timpul minorit`]ii sale. Doi fo[ti so]i nu pot fi adopta]i de aceea[i persoan`; ar fi \nsemnat s` fi fost crescu]i \n timpul minorit`]ii de c`tre cel ce !rea s`*i adopte, iar situa]ia ce s*ar crea prin adop]ie ar fi incompati&il` cu finalitatea adop]iei [i cu familia. 3) Adop%ia a doi !o%i de #tre a eea[i per!oan# !au familie e!te inter*i!# ;ncompati&ilitatea situa]iei ce s*ar crea prin adop]ie [i a aceleia existente \ntre so]i re ult` din faptul c` ei ar de!eni fra]i [i ar fi totodat` so]i. +alitatea de so] este incompati&il` cu aceea de frate, astfel c` un so] nu poate a!ea aceast` calitate [i pe aceea de adoptator sau adoptat; tot a[a un so] nu poate a!ea aceast` calitate [i pe cea de frate sau sor`. 4) Lip!a impedimentului re*ult$nd dintr0 o adop%ie anterioar# -ste oprit` adoptarea unui copil de c`tre mai multe persoane. :a]iunea acestei pro$i&i]ii se g`se[te \n finalitatea adop]iei. +a efect al acesteia, drepturile [i \ndatoririle p`rinte[ti trec asupra adoptatorului. #ntre acesta [i adoptat se crea ` rela]ii asem`n`toare acelora dintre p`rin]i [i copii. Dac` s*ar admite adop]ia unui copil de c`tre mai multe persoane, ar \nsemna s` se cree e situa]ii \n care rela]iile dintre adoptator [i adoptat s` nu fie asem`n`toare acelora dintre p`rin]i [i copii. )r \nsemna ca mai multe persoane s` exercite drepturile [i \ndatoririle p`rinte[ti asupra aceluia[i copil, ceea ce ar fi \n detrimentul lui. =egea permite [i este c$iar de dorit ca adop]ia s` se fac` de c`tre so] [i so]ie (fie deodat`, fie succesi!). ;mpedimentul de mai sus tre&uie \n]eles \n sensul c` mai multe persoane nu pot adoptat acela[i copil (cu excep]ia so]ilor), fie deodat`, fie succesi!, c\t` !reme adop]ia precedent` nu a fost desf`cut`. )dop]iile succesi!e ale aceluia[i copil s\nt permise dac` adop]ia are loc dup` ce precedenta a fost desf`cut`. =a noua adop]ie nu consimte adoptatorul precedent, ci, dup` ca , p`rin]ii fire[ti ai copilului (care au redo&\ndit exerci]iul drepturilor [i \ndatoririlor p`rinte[ti la desfacerea adop]iei precedente, dac` instan]a nu a decis s` ia o alt` m`sur` de protec]ie a copilului). ;mpedimentul re ult\nd din adop]ie exist` [i \n ca ul \n care adoptatorul a decedat deoarece, prin decesul acestuia, adop]ia nu s*a desf`cut; o nou` adop]ie ar putea a!ea loc numai dup` desfacerea adop]iei anterioare. c) A!pe te pro edurale +ererea persoanei sau familiei care dore[te s` adopte un copil aflat \n e!iden]a +:) este transmis` instan]ei "udec`tore[ti competente prin intermediul ser!iciului pu&lic speciali at pentru protec]ia copilului sau al organismului pri!at autori at. .ot fi adopta]i [i copii care nu s\nt \n e!iden]a +:), \n ca urile pre!` ute de art. 12 0.>.?.nr. ,56133@
Dfam1/7 (cererile pentru adop]ia copiilor care nu s\nt \n e!iden]a +:) s\nt supuse aceleia[i proceduri). +ererea de adop]ie tre&uie \nso]it` de actele pre!` ute de art. 11 al. 2, art. 1, al. 5 0.>.?.nr. ,56133@ (datele de identitate [i toate informa]iile pertinente referitoare la copil [i propunerea ser!iciului pu&lic speciali at sau organismului pri!at autori at pentru \ncu!iin]area adop]iei). +ererea persoanei sau familiei cu domiciliul sau re[edin]a \n :omDnia tre&uie \nso]it` de atestatul pri!ind aptitudinea de a adopta; dac` s*a dispus \ncredin]area copilului \n !ederea adop]iei, se !a anexa o copie certificat` conform` cu originalul de pe $ot`r\rea de \ncredin]are, m`sur` dispus` de +omisia pentru protec]ia copilului. #n toate ca urile, cererea de adop]ie tre&uie \nso]it` de confirmarea +:) din care s` re ulte c` s*au respectat procedurile [i termenele pre!` ute de art. 1112 0.>.?.nr. ,56133@. )c]iunile [i cererile pri!ind \ncu!iin]area adop]iei s\nt scutite de taxa de tim&ru [i se solu]ionea ` \n camera de +onsiliu, \n complet constituit din doi "udec`tori desemna]i de ministrul "usti]iei. Gudecarea cererii pentru \ncu!iin]area adop]iei se face cu citarea% +omisiei pentru protec]ia copilului care a a!i at fa!ora&il adop]ia [i care, dup` ca , repre int` sau asist` pe copil; persoanei sau familiei care dore[te s` adopte (care poate fi repre entat` numai de ser!iciul pu&lic pentru protec]ia copilului sau de organismul pri!at autori at); +:); procurorului. ;nstan]a poate admite orice pro&` admis` de lege. +onsim]`m\ntul copilului care a \mplinit !\rsta de 1/ ani !a fi cerut \n instan]`, care !a cere raportul referitor la anc$eta psi$o* social` a copilului. )cesta se pre int` de +omisia pentru protec]ia copilului care a a!i at fa!ora&il adop]ia copilului. :aportul cuprinde% date pri!ind personalitatea copilului, starea fi ic` [i mental` a acestuia; antecedentele copilului; condi]iile \n care a fost crescut [i a trìt, orice date referitoare la cre[terea [i educarea copilului; opinia copilului cu pri!ire la adop]ia propus`. 'e poate solicita un raport referitor la anc$eta social` pri!ind persoana sau familia care dore[te s` adopte; anc$eta ar !i a% personalitatea, starea s`n`t`]ii [i situa]ia economic` a adoptatorului, !ia]a sa familial`, condi]iile de locuit, aptitudinea sa de educare a copilului; moti!ele pentru care dore[te s` adopte copilul; \n ca ul \n care numai unul dintre so]i dore[te s` adopte copilul, moti!ele pentru care cel`lalt so] nu se asocia ` la cerere; potri!irea reciproc` \ntre copil [i adoptator; durata perioadei \n care copilul i*a fost \ncredin]at; religia adoptatorului [i a copilului (dac` este ca ul). +omisia pentru protec]ia copilului de la domiciliul persoanei sau familiei care dore[te s` adopte eli&erea ` atestatul care constat` aptitudinea sa de a adopta. -fectuarea anc$etei sociale este o&ligatorie \n cererile referitoare la adop]ie. (ormele dreptului procesual comun se aplic`, \n m`sura \n care s\nt compati&ile cu reglementarea 0.>.?.nr. ,56133@. Bot`r\rile date \n cau ele a!\nd ca o&iect \ncu!iin]area adop]iei nu s\nt supuse apelului, ci doar recursului, dup` care de!in ire!oca&ile.
Dfam1/@ -le pot fi supuse [i celorlalte cì de atac, \n m`sura \n care nu exist` incompati&ilitate cu reglementarea special` \n materie de adop]ie. d) Condi%ii de form# la $n .eierea adop%iei )ceste cerin]e s\nt pre!` ute de lege pentru asigurarea \ndeplinirii condi]iilor de fond [i a lipsei impedimentelor la dop]ie. +ondi]iile de form` se refer` la actele "uridice ale p`r]ilor exprimate \n forma pre!` ute de lege [i la procedura adop]iei. 1) Forma a telor 1uridi e ale p#r%ilor )dop]ia necesit` \n primul r\nd consim]`m\ntul anumitor persoane pre!` ute de lege. )ctul "uridic principal, su&stan]ial, care formea ` fundamentul adop]iei, \n interesul superior al adoptatului, este consim]`m\ntul celui care dore[te s` adopte, dar care nu este suficient pentru adop]ie. +onsim]`m\ntul persoanei sau familiei care dore[te s` adopte se d` \n forma unei Ideclara]ii autentificate de consim]`m\nt la adop]ieJ. +onsim]`m\ntul se exprim` \n !ederea adop]iei [i tre&uie s` mai cuprind` declara]ia c` s*a luat la cuno[tin]` de starea de s`n`tate a copilului, potri!it certificatului medical al acestuia, eli&erat de policlinica de la domiciliul copilului. .rin expresia Ideclara]ia autentificat`J se \n]elege c` autentificarea se face de c`tre notarul pu&lic. #n situa]ia persoanelor sau familiilor care au domiciliul pe teritoriul altui stat s\nt necesare anumite acte% actul eli&erat de autorit`]ile strìne competente pre!` ute de art. 11 al. , 0.>.?.nr. ,56133@ din care s` re ulte c` exist` garan]ii pentru ca minorul s` intre [i s` locuiasc` \n statul strìn respecti! \n ca ul \ncu!iin]`rii adop]iei, c\t [i urm`rirea e!olu]iei lui dup` adop]ie; un act eli&erat de autorit`]ile strìne men]ionate din care s` re ulte c` persoana sau familia \n cau ` este apt` s` adopte, \n conformitate cu pre!ederile legii lor na]ionale; raportul asupra anc$etei psi$o*sociale, efectuat` de autorit`]ile strìne competente sau de organisme pri!ate autori ate de c`tre acestea la domiciliul persoanei sau familiei \n cau `, \n care s` se arate opinia acestora cu pri!ire la adop]ie; certificatele de na[tere [i de c`s`torie ale persoanei sau familiei \n cau `, \n copie legali at`; certificatele pri!ind starea de s`n`tate [i antecedentele penale ale persoanei sau ale familiei respecti!e; declara]ia autentificat` pri!ind consim]`m\ntul, dat` de persoana sau familia care dore[te s` adopte, \n care s` se arate c` s*a luat la cuno[tin]` de starea de s`n`tate a copilului; atestatul care s` constate aptitudinea de a adopta, exist\nd garan]iile materiale [i morale necesare asigur`rii [i de !olt`rii armonioase a copilului; actul din care s` re ulte gradul de rudenie \ntre cel care dore[te s` adopte [i cel ce urmea ` s` fie adoptat; certificatul de deces sau $ot`r\rea "udec`toreasc` din care s` re ulte c` unul din p`rin]ii celui ce urmea ` a fi adoptat a decedat; $ot`r\rea "udec`toreasc` din care s` re ulte c` unul din p`rin]ii celui ce urmea ` a fi adoptat se g`se[te \ntr*una din situa]iile \n care consim]`m\ntul nu este necesar pentru adop]ie; dac` este ca ul, declara]ia de adop]ie pri!ind consim]`m\ntul so]ului celui care dore[te s` adopte; alte acte din care s` re ulte \ndeplinirea unor cerin]e legale. )ctele men]ionate mai sus tre&uie \nso]ite de traducerea autentificat` \n lim&a romEn`.
Dfam1/4 2) Pro edura adop%iei Distingem dou` fa e \n procedura adop]iei \n fa]a organelor administra]iei pu&lice [i a instan]ei de "udecat` moti! pentru care ele s\nt denumite faza subsidiar` \n primul ca [i faza judec`toreasc` \n cel de*al doilea. A3 Fa*a admini!trati"# [i adrul in!titu%ional reat pentru reali*area ei #nc$eierea adop]iei presupune inter!en]ia unor organe ale administra]iei pu&lice care au anumite atri&u]ii \n scopul de a asigura reali area interesului superior al copilului adoptat. :olul acestor organe a crescut potri!it reglement`rii date prin 0.>.?.nr. ,56133@, \n raport cu reglementarea antrerioar`. &i' Ser"i iul pu-li !pe iali*at pentru prote %ia opilului 0rgani rea [i func]ionarea acestui organ este reglementat` prin 0.>.?. nr. ,76133@ pri!ind protec]ia copilului aflat \n dificultate. 'er!iciul pu&lic speciali at pentru protec]ia copilului se \nfiin]ea ` prin $ot`r\rea consiliului "ude]ean, respecti! a consiliului local al sectorului municipiului Cucure[ti, [i func]ionea ` ca institu]ie pu&lic` de interes "ude]ean, respecti! local, cu personalitate "uridic`. 'er!iciul pu&lic speciali at pentru protec]ia copilului aflat \n dificultate propune +omisiei pentru protec]ia copilului m`surile de protec]ie a copilului [i aplicarea lor. )cest ser!iciu pu&lic se afl` \n su&ordinea consiliului "ude]ean, iar acti!itatea lui este coordonat` de secretarul consiliului "ude]ean. 'er!iciile pu&lice de specialitate din su&ordinea consiliilor locale desf`[oar` acti!it`]i \n domeniul autorit`]ii tutelare [i a protec]iei drepturilor copilului. )cesta spri"in` ser!iciul pu&lic "ude]ean speciali at pentru protec]ia copilului \n reali area atri&u]iilor ce*i re!in. +onform art. ,1 0.>.?.nr. ,56133@, au o&liga]ia de a informa copilul c` este adoptat, \n care ca ser!iciul pu&lic speciali at pentru protec]ia copilului tre&uie s` acorde a"utorul necesar adoptatorului. ;nstan]a are o&liga]ia de a !erifica dac` adop]ia care urmea ` a fi \ncu!iin]at` este \n interesul copilului, iar practica "udiciar` a pre!` ut c` aceast` cerin]` legal` tre&uie interpretat` \n sensul asigur`rii de c`tre adoptatori a condi]iilor materiale [i garan]iilor morale necesare de !olt`rii armonioase a adoptatului. )cest interes tre&uie urm`rit at\t la momentul \ncu!iin]`rii adop]iei, c\t [i pe toat` durata ei. 'er!iciul pu&lic speciali at sare urm`toarele atri&u]ii% \ntocme[te rapoarte [i face propuneri +omisiei pentru protec]ia copilului din "ude] sau sector, de unde re ult` c` persoana sau familia \n cau ` pre int` garan]iile morale necesare asigur`rii de !olt`rii armonioase a copilului [i condi]iile materiale pentru acela[i scop; \n ca ul \ncredin]`rii copilului, ca o condi]ie preala&il` a \ncu!iin]`rii adop]iei, ser!iciile pu&lice speciali ate s\nt o&ligate s` pre inte +omisiei care a dispus m`sura \ncredin]`rii copilului rapoarte &ilunare referitoare la e!olu]ia copilului [i a rela]iilor dintre acesta [i persoana sau familia c`reia i*a fost \ncredin]at; cererile persoanelor sau familiilor cu domiciliul sau re[edin]a \n :omDnia, care doresc s` adopte, se transmit +:), dup` eli&erarea atestatului, numai prin intermediul ser!iciilor pu&lice speciali ate; \n ca ul \n care nu exist` cereri pri!ind \ncredin]area sau dac` cererea de \ncredin]are nu a fost apro&at`, +:) !a determina ser!iciul pu&lic speciali at ce !a a!ea sarcina identific`rii unei
Dfam1/3 persoane sau familii potri!ite pentru copil; \n termenul sta&ilit de +:), ser!iciul pu&lic !a pre enta +omitetului propunerea pri!ind \ncu!iin]area adop]iei copilului, acord\nd prioritate persoanelor sau familiilor cu cet`]enie romEn`, proprunerile fiind \nso]ite de actele pre!` ute de art. 1, al. 5 0.>.?.nr. ,56133@; cererea persoanei sau familiei care dore[te s` adopte un copil aflat \n e!iden]a +:) este transmis` de acest comitet institu]iei "udec`tore[ti competente, prin intermediul ser!iciului pu&lic speciali at pentru protec]ia copilului; persoana sau familia care dore[te s` adopte un copil este repre entat` \n instan]` de ser!iciul pu&lic speciali at sau de organismul pri!at autori at; p`rin]ii adopti!i au o&liga]ia de a informa copilul c` este adoptat de \ndat` ce !\rsta [i gradul de maturitate al acestuia o permit; ser!iciile pu&lice speciali ate s\nt o&ligate s` acorde p`rin]ilor adopti!i spri"in pentru \ndeplinirea corespun `toare a o&liga]iilor; alte o&liga]ii pre!` ute de lege. &ii' Comi!ia pentru prote %ia opilului #n su&ordinea consiliului "ude]ean, respecti! sectoarelor, se organi ea ` [i func]ionea ` +omisia pentru protec]ia copilului, ca organ de specialitate a consiliului "ude]ean, respecti! sectorului; aceasta coordonea ` acti!itatea autorit`]ilor administra]iei pu&lice locale de pe teritoriul "ude]ului sau sectorului \n domeniul autorit`]ii tutelare [i al protec]iei drepturilor copilului; organi area [i func]ionarea ei s\nt reglementate prin 0.>.?.nr. ,76133@. +omisia pentru protec]ia copilului are urm`toarele atri&u]ii% constat` existen]a condi]iilor materiale [i garan]iilor morale necesare de !olt`rii armonioase a copilului [i atest` faptul c` persoana sau familia care dore[te s` adopte este apt` s` adopte; la cererea persoanei sau familiei \n cau `, eli&erea ` atestatul care constat` aptitudinea de a adopta, \n termen de 3/ ile, respecti! 2/ ile de la data cererii; propune persoana sau familia care poate s` adopte; acord` a!i ul fa!ora&il pentru \ncu!iin]area adop]iei copilului; \n ca ul existen]ei condi]iilor pre!` ute de art. 7, art. @ al. 1 lit. a [i d, art. 4, pentru ca adop]ia s` poat` fi \ncu!iin]at`, \ncredin]ea ` copilul \n !ederea adop]iei persoanei sau familiei care &eneficia ` de atestatul pentru aptitidunea de a adopta; \n anumite ca uri, adop]ia poate fi \ncu!iin]at` f`r` a se cere \ncredin]area copilului \n !ederea adop]iei; \ncredin]area copilului se poate face de c`tre +omisie [i unei persoane sau familii f`r` cet`]enie romEn`, dar care are re[edin]a \n :omDnia de cel pu]in 7 luni, odat` cu \ncredin]area sta&ilindu*se [i durata acesteia (minim 2 luni); prime[te rapoartele &ilunare de la ser!iciile pu&lice speciali ate pentru protec]ia copilului referitoare la e!olu]ia copilului [i a rela]iilor dintre acesta [i persoana sau familia c`reia i*a fost \ncredin]at; \n ca ul \n care o persoan` sau familie cu cet`]enie romEn` [i o persoan` sau familie cu cet`]enie strìn` cer \ncu!iin]area adop]iei aceluia[i copil, se ia \n considerare cu prioritate posi&ilitatea \ncredin]`rii copilului la persoana sau familia cu cet`]enie romEn`; opinia exprimat` de copilul cu discern`m\nt !a fi determinant` \n luare $ot`r\rii; "udecarea cererii pentru \ncu!iin]area adop]iei de c`tre instan]` se face cu citarea +omisiei care a a!i at fa!ora&il \ncu!iin]area adop]iei, iar aceasta repre int` sau asist` pe copil;
Dfam11/ prime[te notificarea despre informarea copilului c` este adoptat; informarea este f`cut` de p`rin]ii adopti!i, iar notificarea este \ndeplinit` tot de c`tre p`rin]i adopti!i; poate cere desfacerea adop]iei dac` este \n interesul superior al copilului; alte atri&u]ii pre!` ute de lege, conform art. ,/, ,1 0.>.?.nr. ,76133@. &iii' Comitetul Rom)n pentru Adop%ii -ste un organism \n su&ordinea gu!ernului, \nfiin]at \n scopul supra!eg$erii [i spri"inirii ac]iunilor de protec]ie a drepturilor copilului prin adop]ie [i a reali `rii cooper`rii interna]ionale \n acest domeniu. +:) este autoritatea central` romEn` \ns`rcinat` s` duc` la \ndeplinire o&liga]iile pre!` ute de +on!en]ia asupra protec]iei [i cooper`rii \n materia adop]iei interna]ionale (Baga, 1332, ratificat` prin =egea nr. 461331). )cti!itatea +:) este coordonat` de Departamentul pentru .rotec]ia +opilului din cadrul aparatului de lucru al gu!ernului [i cola&orea ` cu autorit`]ile pu&lice romEne [i strìne, cu ser!iciile pu&lice speciali ate pentru protec]ia copilului, cu organismele pri!ate romEne [i strìne autori ate [i cu organi a]ii interna]ionale, \n orice pro&leme de interes reciproc \n domeniul adop]iei. +:) are urm`toarele atri&u]ii% cererile persoanelor sau familiilor cu re[edin]` \n :omDnia care doresc s` adopte se transmit +:), dup` eli&erarea atestatului de c`tre +omisia pentru protec]ia copilului, prin intermediul ser!iciilor pu&lice speciali ate sau organismelor pri!ate romEne autori ate; cererile persoanelor sau familiilor cu domiciliul sau re[edin]a \n strìn`tate [i care doresc s` adopte se transmit +:) numai prin intermediul autorit`]ii centrale care ac]ionea ` \n acel stat \n domeniul protec]iei copilului [i cooper`rii \n materia adop]iei interna]ionale sau al organismelor pri!ate autori ate de c`tre acestea [i de c`tre +:); \n lipsa unei autorit`]i centrale \n domeniu, cererile se transmit +:) numai prin intermediul autorit`]ii pu&lice din statul respecti! cu atri&u]ii \n domeniu; cererile persoanelor sau familiilor cu domiciliul sau re[edin]a pe teritoriul altui stat tre&uie \nso]ite de actele pre!` ute de art. 11 al. 2 0.>.?.nr. ,56133@; at\t cererile c\t [i actele tre&uie \nso]ite de traducerea autentificat` \n lim&a romEn`; comisiile pentru protec]ia copilului din fiecare "ude], respecti! sector, s\nt o&ligate s` transmit` +:) datele de identitate [i toate informa]iile pertinente referitoare la copiii a c`ror o&liga]ii s\nt competente s` le a!i e e; +:) este o&ligat s` transmit` datele primite men]ionate tuturor comisiilor \n termen de 5 ile de la primire; \n termen de 7/ ile de la comunicarea datelor c`tre +:), comisiile !or transmite cererile persoanelor sau familiilor atestate corespun `tor [i care doresc s` le fie \ncredin]a]i acei copii \n !ederea adop]iei; la expirarea termenului, dac` comisia nu a comunicat $ot`r\rea de \ncredin]are, +:) !a reparti a sarcina \ncredin]`rii copilului comisiei care a transmis cele mai multe cereri \n acest sens; dac` nu exist` cereri pri!ind \ncredin]area copilului sau dac` cererea nu a fost apro&at`, +:) !a reparti a sarcina identific`rii unei persoane sau familii potri!ite pentru copil unui ser!iciu pu&lice speciali at sau unui organism pri!at romEn autori at;
Dfam111 sta&ile[te termenul \n care ser!iciul pu&lic speciali at sau organismul pri!at autori at !a pre enta acestuia propuneri pri!ind \ncu!iin]area adop]iei copilului, acord\ndu*se prioritate persoanelor sau familiilor cu cet`]enie romEn`; ]ine e!iden]a copiilor care urmea ` s` fie adopta]i, cu excep]ia ca urilor \n care se pot adopta copii care nu s\nt \n e!iden]a +:); transmite instan]ei "udec`tore[ti, prin intermediul ser!iciului pu&lic speciali at, cererea de adop]ie a persoanei sau familiei care dore[te s` adopte un copil aflat \n e!iden]a +:); confirm` \ndeplinirea procedurilor [i termenelor legale \n ca ul adop]iilor cerute de persoane sau familii cu domiciliul sau re[edin]a \n strìn`tate, \ndeplinirea m`surilor pentru identificarea unei persoane sau familii pentru \ncredin]area copilului \n !ederea adop]iei; confirm` c` acel copil se afl` \n e!iden]a +:); "udecarea cererii de adop]ie se face cu citarea +:); eli&erea ` un certificat \n ca ul adop]iei copilului de c`tre o persoan` sau familie cu domiciliul sau re[edin]a \n strìn`tate, care atest` c` este conform` cu normele impuse de +on!en]ia asupra protec]iei copilului [i cooper`rii \n materia adop]iei interna]ionale (Baga, 1332); cu spri"inul repre entan]elor diplomatice [i consulare [i pe alte cì admise de normele interna]ionale, depune diligen]ele necesare pe l\ng` autorit`]ile sau organismele statului al c`rui cet`]ean a adoptat un copil romEn, pentru ca acesta s` &eneficie e de garan]iile [i normele ec$i!alente celor existente \n ca ul unei adop]ii na]ionale; are datoria s` urm`reasc` e!olu]ia copilului [i a rela]iilor dintre acesta [i p`rin]ii sì adopti!i cel pu]in , ani dup` \ncu!iin]area adop]iei, \n care scop prime[te rapoarte periodice din partea ser!iciilor pu&lice speciali ate [i organismelor pri!ate autori ate; acord` autori area organismelor pri!ate care ac]ionea ` \n domeniul protec]iei drepturilor copilului prin adop]ie; autori area oric`rui organism pri!at strìn este posi&il` numai dac` acesta este repre entat de un organism pri!at romEn speciali at. &i"' 8r,ani!mele pri"ate autori*ate '\nt persoane "uridice de drept pri!at, cu scop nelucrati!, constituite \n condi]iile legii [i care au urm`toarele atri&u]ii \n materie de adop]ii% \ntocmesc rapoarte [i fac propuneri +omisiei pentru protec]ia copilului \n ce pri!e[te eli&erarea atestatului care constat` aptitudinea de a adopta; propune comisiei \ncredin]area copilului \n !ederea adop]iei unei persoane sau familii; cola&orea ` cu +:) \n orice pro&lem` \n domeniul adop]iei; cererile persoanelor sau familiilor cu domiciliul sau re[edin]a \n :omDnia se transmit +:), dup` eli&erarea atestatului, [i prin organisme pri!ate romEne autori ate; poate primi de la +:) sarcina de a identifica o persoan` sau familie potri!it` pentru copilul pentru care nu exist` cereri pri!ind \ncredin]area; cererea persoanei sau familiei care dore[te s` adopte se transmite, de c`tre +:), instan]ei "udec`tore[ti competente prin intermediul ser!iciului pu&lic speciali at sau organismului pri!at autori at; persoana sau familia care dore[te s` adopte poate fi repre entat` \n fa]a instan]ei de un organism pri!at autori at;
Dfam11, au o&liga]ia de a pre enta +:) rapoarte periodice pri!ind e!olu]ia copilului [i a rela]iilor dintre acesta [i p`rin]ii sì adopti!i, cel pu]in doi ani \n ca ul copilului romEn adoptat de un cet`]ean strìn. &"' Ser"i iul de !tare i"il# )re urm`toarele atri&u]ii \n domeniul protec]iei copilului% \n conformitate cu $ot`r\rea "udec`toreasc` de \ncu!iin]are a adop]iei r`mas` definiti!` [i ire!oca&il`, \ntocme[te un nou act de na[tere al copilului, \n cuprinsul c`ruia adoptatorii s\nt trecu]i ca p`rin]i fire[ti, iar !ec$iul act de stare ci!il` se p`strea ` [i pe marginea lui se fac men]iuni despre \ntocmirea noului act; \n actele de stare ci!il`, ofi]erul de stare ci!il` \nscrie men]iunile referitoare la modific`rile sur!enite \n starea ci!il` a persoanei, \n unele situa]ii ar`tate de lege ca% \ncetarea, anularea sau desfacerea adop]iei, conform =egii nr. 11361337. #n cele dou` fa e (administrati!` [i "udec`toreasc`) pri!ind adop]ia, unele atri&u]ii nu mai re!in organelor de stare ci!il` [i ele repre int` unele aspecte su& care statul inter!ine \n procedura legal` a adop]iei. #n afara lor, consim]`m\ntul persoanelor la adop]ie ar fi insuficient pentru a produce efectele "uridice ale adop]iei. )dop]ia presupune aportul privat, dar [i controlul statului, acestea exprimate \n dou` opera]iuni "uridice distincte% actul p`rin]ilor pentru reali area adop]iei; \ncu!iin]area adop]iei de c`tre instan]a "udec`toreasc`. :3 Fa*a 1ude #torea! # +onform art. 11 0.>.?.nr. ,56133@, \ncu!iin]area adop]iei este de competen]a instan]ei "udec`tore[ti. &i' Competen%a 1uri!di %ional# material# pentru $n u"iin%area adop%iei =itigiile ce au drept o&iect \ncu!iin]area adop]iei se "udec` \n prim` instan]` de c`tre tri&unale, cre\ndu*se astfel posi&ilit`]i mai mari pentru informarea "udec`torilor asupra aspectelor pe care acestea le implic` \n interesul superior al copilului adoptat. &ii' Competen%a teritorial# +au ele pri!ind \ncu!iin]area adop]iei s\nt \n competen]a tri&unalelor \n a c`ror ra ` teritorial` se g`se[te domiciliul copilului ce urmea ` a fi adoptat. ;nstan]a teritorial` competent` este determinat` dup` domiciliul copilului ce urmea ` a fi adoptat (competen]` teritorial` \n raport de domiciliul adoptatului), afar` de ca ul \n care nu se poate sta&ili instan]a competent` dup` domiciliul adoptatului, situa]ie \n care este competent Fri&unalul 9unicipiului Cucure[ti. &iii' Atri-u%iile in!tan%ei de 1ude at# ;nstan]a competent` are urm`toarele atri&u]ii cu pri!ire la \ncu!iin]area adop]iei% !erific` \ndeplinirea condi]iilor de fond [i de form`, precum [i lipsa impedimentelor la adop]ie; constat` existen]a consim]`mintelor necesare pentru adop]ie; \n unele situa]ii instan]a poate lua consim]`m\ntul (de exemplu \n ca ul copilului care a \mplinit 1/ ani); p`rintele adopti! poate s`*[i exprime consim]`m\ntul fie prin declara]ie \n fa]a instan]ei care \ncu!iin]ea ` adop]ia, fie prin \nscris autentic, personal sau prin procur` special` [i autentic`. <erificarea \ndeplinirii cerin]elor legale pentru adop]ie se face cu a"utorul actelor depuse de p`r]i, celorlalte acte ale dosarului \ntocmite \n fa a preala&il` "udec`]ii [i anc$etei psi$o*sociale a copilului care se
Dfam112 cere de instan]`, aceasta put\nd administra orice pro&` admis` de lege. ;nstan]a este a&ilitat` s` aprecie e asupra urm`toarelor \mpre"ur`ri% dac` adop]ia se face \n interesul superior al copilului; dac` persoana sau familia ce dore[te s` adopte pre int` condi]iile materiale [i garan]iile morale necesare de !olt`rii armonioase a copilului; dac` exist` moti!e temeinice pentru \ncu!iin]area adop]iei, de[i diferen]a de !\rst` dintre adoptator [i adoptat este mai mic` de 14 ani; dac` \n ca ul \ncredin]`rii preala&ile adop]iei copilul e!oluea ` fa!ora&il [i s*au statornicit rela]ii fa!ora&ile \ntre copil [i !iitorul adoptator care s` "ustifice \ncu!iin]area adop]iei; \n ca ul adop]iei copilului de c`tre o persoan` sau familie cu domiciliul \n strìn`tate, instan]a se !a pronun]a asupra cererii de \ncu!iin]are a adop]iei a!\nd \n !edere ca adoptatul s` poat` &eneficia \n ]ara respecti!` de garan]iile [i normele ec$i!alente celor existente \n ca ul unei adop]ii na]ionale; \n aceast` situa]ie, pe &a a $ot`r\rii "udec`tore[ti ire!oca&ile, +:) !a eli&era un certificat \n care atest` c` adop]ia este conform` cu normele +on!en]iei de la Baga (1332); dup` ce !erific` \ndeplinirea cerin]elor legale pentru adop]ie, instan]a este o&ligat` s` se pronun]e prin $ot`r\rea de \ncu!iin]are sau de respingere a adop]iei. V.4. Efe tele adop%iei +onsecin]ele "uridice produse \n urma adop]iei, prin care se crea ` drepturi [i \ndatoriri patrimoniale [i nepatrimoniale, care le \nlocuiesc pe cele n`scute pentru adoptat \n temeiul rudeniei fire[ti, s\nt efectele adop]iei care se produc de la data r`m\nerii ire!oca&ile a $ot`r\rii "udec`tore[ti. a) Filia%ia [i rudenia i"il# )dop]ia sta&ile[te filia]ia \ntre cel care adopt` [i copil, precum [i rudenia dintre copil [i rudele adoptatorului (art. 1 al. 1 0.>.?.nr. ,56133@). '\nt necesare urm`toarele preci `ri% Fextul nu pre!ede expres c` descenden]ii adoptatului s\nt \n raporturi de rudenie cu adoptatorul sau de rudenie cu acesta. 'olu]ia afirmati!` se impune pentru c`, \n sens larg, filia]ia desemnea ` un [ir ne\ntrerupt de persoane care leag` o persoan` de un str`mo[ al ei, un [ir ne\ntrerupt de persoane \ntre care faptul na[terii a sta&ilit leg`tura de la p`rinte la copil; \n sens restr\ns, filia]ia este raportul dintre un copil [i fiecare din p`rin]ii lui. :udenia \n linie direct` este aceea dintre persoane care co&oar` unele din altele, fie \n mod nemi"locit (o persoan` este copilul celeilalte), fie \n mod mi"locit, indirect (persoanele respecti!e nu s\nt n`scut una din alta, dar \ntre ele exist` un [ir ne\ntrerupt de persoane \ntre care s*a sta&ilit prin faptul na[terii leg`tura de la p`rinte la copil). Dac` textul folose[te no]iunea de filia]ie \n sens restr\ns, atunci descenden]ii adoptatului s\nt rude \n linie direct` cu adoptatorul. Fextul nu pre!ede expres c` descenden]ii adoptatului de!in rude cu rudele adoptatorului. 'olu]ia afirmati!` se impune pentru c` numai astfel rudenia creat` prin adop]ie este asimilat` cu rudenia firesac`, iar o norm` care s` pre!ad` din acest punct de !edere contrariul nu exist`. Deci descenden]ii adoptatului de!in rude cu
Dfam111 rudele adoptatorului, iar fa]` de ascenden]ii adoptatorului, descenden]ii adoptatului s\nt rude \n linie direct` descendent`. =egea pre!ede c` rudenia se sta&ile[te \ntre copil [i rudele adoptatorului; dac` termenul de filia]ie este folosit \n sens restr\ns, ea exist` \ntre adoptat [i descenden]ii lui, pe de o parte, [i rudele adoptatorului, pe de alt` parte. 1) A!imilarea filia%iei [i rudeniei din adop%ie u filia%ia [i rudenia firea! # )similarea filia]iei [i rudeniei din adop]ie cu filia]ia [i rudenia fireasc` exist`; exist` [i unele deose&iri% recunoa[terea unui copil din afara c`s`toriei, dup` ce acesta a decedat, de c`tre tat`l sù, se poate face numai dac` acel copil a l`sat descenden]i fire[ti; recunoa[terea poate a!ea loc dac` acel copil are descenden]i prin adop]ie; so]ul care a contri&uit la \ntre]inerea copilului celuilalt so] este o&ligat s` continue a acorda \ntre]inere copilului, c\t timp acesta este minor, \ns` numai dac` p`rin]ii lui fire[ti au murit, s\nt desp`r]i]i ori s\nt \n ne!oie (situa]ie care nu exist` pentru adop]ie); cel care a luat un copil spre cre[tere, f`r` a \ntocmi formele cerute pentru adop]ie, are o&liga]ia s`*l \ntre]in` c\t timp copilul este minor, \ns` numai dac` p`rin]ii fire[ti (nu [i cei adopti!i) au murit, s\nt disp`ru]i ori s\nt \n ne!oie; dona]ia nu se re!oc` \n condi]iile art. 427 +od ci!il dac`, ulterior acesteia, donatorul a adoptat un copil deoarece aceast` categorie de copii nu se include \n enumerarea limitati!` a textului men]ionat (copii din c`s`torie, fie c$iar postum). 2) Raporturile 1uridi e dintre adoptat, p#rin%ii !#i fire[ti [i rudele a e!tora +onform art. 1 0.>.?.nr. ,56133@, \n momentul sta&ilirii filia]iei prin adop]ie, filia]ia dintre copil [i p`rin]ii sì fire[ti \ncetea `. '\nt necesare urm`toarele preci `ri% data producerii sau sta&ilirii filia]iei prin adop]ie este data r`m\nerii ire!oca&ile a $ot`r\rii "udec`tore[ti de \ncu!iin]are a adop]iei, adic` aceea[i c\nd se sta&ile[te filia]ia prin adop]ie, deci cele dou` acte se suprapun (\ncetea ` o filia]ie [i \ncepe alta cea prin adop]ie); descenden]ii adoptatului nu se mai afl` \n raporturi de rudenie fireasc` cu p`rin]ii fire[ti ai adoptatului; pe aceea[i dat` cu \ncetarea filia]iei fire[ti a adoptatului, se \ntocme[te un nou act de na[tere adoptatului, \n care adoptatorii !or fi trecu]i ca fiind p`rin]ii sì fire[ti; pe de alt` parte, potri!it principiului simetriei, \ncetea ` rudenia fireasc` \n linie direct` cu p`rintele firesc, fa]` de care \ncetea ` filia]ia adoptatului; descenden]ii adoptatului \ncetea ` a mai fi rude cu rudele p`rintelui sù firesc, de!enind rude cu rudele p`rintelui adopti!. Drepturile [i \ndatoririle i !or\te din filia]ie \ntre cel adoptat ([i descenden]ii sì) [i p`rin]ii fire[ti [i rudele acestora \ncetea `, dar se men]ine impedimentul la c`s`torie re ult\nd din rudenie, iar ser!iciile pu&lice speciali ate pentru protec]ia copilului, precum [i ofei]erii de stare ci!il` au o&liga]ia de a urm`ri respectarea impedimentului la c`s`torie. =eg`turile de rudenie fireasc` \ncetea ` \ntre adoptat [i descenden]ii lui, pe de o parte, [i p`rin]ii fire[ti [i rudele acestora, pe de alt` parte. )doptatorul are dreptul de a mo[teni pe adoptat, \ns` p`rintele firesc nu are acest drept.
Dfam115 Drepturile [i $ndatoririle p#rin%ilor adopti"i 1) Drepturile [i $ndatoririle p#rin%ilor adopti"i !$nt preluate de adoptatori )cest efect se produce \n ca ul adop]iei unei persoane care nu a do&\ndit capacitatea deplin` de exerci]iu (de regul` minorul). Dac` o persoan` a adoptat f`r` [tiin]a [i !oin]a so]ului sù, \n lipsa acestuia de la domiciliu, iar ulterior adop]ia a fost anulat`, o&liga]ia de \ntre]inere su& ist` \n sarcina acelei persoane care a luat copilul pentru a*l cre[te, dar nu [i \n sarcina so]ului. )doptatul intr` \n familia adoptatorului, locuie[te la acesta, care este dator s`*l creasc` [i s`*l educe pentru a se putea integra \n societate. )stfel, este normal ca drepturile [i \ndatoririle p`rinte[ti s` treac` de la p`rin]ii sì fire[ti la cei adopti!i. =a desfacerea adop]iei p`rin]ii fire[ti redo&\ndesc drepturile [i \ndatoririle p`rinte[ti, dac` nu se decide o alt` m`sur` de protec]ie a copilului (ceea ce \nseamn` c` le*au pierdut prin efectul adop]iei). +onform art. 3@ al. 1 +odul familiei, am&ii p`rin]i au acelea[i drepturi [i \ndatoriri fa]` de copiii lor minori, f`r` a deose&i dup` cum ace[tia s\nt din c`s`torie, din afara c`s`torie sau din adop]ie; deci pre!ederile +odului familiei pri!ind ocrotirea minorului s\nt aplica&ile [i copilului adoptat. '*a decis c` adoptatul do&\nde[te un drept locati! propriu [i, de!enind ma"or, el nu poate fi e!acuat, c$iar dac` p`rintele adoptatului se mut` \n casa proprie sau ca urmare a c`s`toriei \nc$eiat` ulterior. .`rin]ii fire[ti nu r`m\n de interesa]i de soarta copilului, deoarece se admite c` ei au dreptul de a cere desfacerea adop]iei, dac` aceasta este \n interesul minorului. 2) Situa%ia $n are opilul fire! al unuia dintre !o%i e!te adoptat de #tre el#lalt !o% +onform art. 12 0.>.?.nr. ,56133@, [i a!\nd \n !edere rela]iile dintre so]i, \n scopul men]inerii unit`]ii familiei, drepturile [i \ndatoririle p`rinte[ti apar]in celui care adopt` [i p`rintelui firesc c`s`torit cu acesta, pe care le !or exercita conform art. 3@ [i urm. +odul familiei. )ceasta \nseamn` c` leg`turile de rudenie dintre p`rintele firesc al c`rui so] adopt` [i copilul adoptat de c`tre cel`lalt so] se men]in. .e cale de consecin]`, ar urma c` adoptatul continu` s` se afle \n raporturi de rudenie fireasc` cu rudele p`rintelui sù. Deci, practic, leg`turile de rudenie fireasc` \ncetea ` \n ca ul de fa]` numai fa]` de un singur p`rinte [i rudele acestuia. #n aceast` interpretare adoptatul are aceea[i situa]ie ca cea a copilului firesc, deoarece el este rud` cu rudele fiec`ruia dintre p`rin]ii sì din care unul este firesc [i unul adoptator. Dac` se consider` c` r`m\ne rud` numai cu p`rintele sù (al c`rui so] l*a adoptat), se a"unge la re ultatul c` adoptatul de!ine rud` cu toate rudele p`rintelui adoptator, dar nu este rud` cu nici una din rudele p`rintelui firesc al c`rui so] l*a adoptat. 0 situa]ie deose&it` este aceea \n care adoptatul are filia]ia sta&ilit` numai fa]` de un so] [i este adoptat de cel`lalt so], \ns` \n aceast` situa]ie nu se ridic` nici o pro&lem`. 3) De #derea adoptatorului din drepturile p#rinte[ti .`rin]ii adoptatori sau numai unul dintre ei pot fi dec` u]i din drepturile p`rinte[ti dac` s`n`tatea sau de !oltarea fi ic` a copilului adopat este prime"duit` prin felul de exercitare a drepturilor p`rinte[ti, prin purtare a&u i!` sau prin negli"area gra!` \n \ndeplinirea \ndatoririlor de p`rinte, ori dac` educarea, \n!`]`tura sau preg`tirea profesional` a copilului minor nu se fac \n spirit de de!otament fa]` de :omDnia (art. 1/3 +odul familiei). b)
Dfam117 Dec`derea am&ilor adoptatori din drepturile p`rinte[ti sau dec`derea adoptatorului din acelea[i drepturi, \n ca ul \n care exist` un singur adoptator, nu \nseamn` desfacerea adop]iei. )ceast` solu]ie este \n interesul adoptatului, c`ci dec`derea se poate ridica de c`tre instan]a "udec`toreasc` \n condi]iile art. 11, +odul familiei; \n acest ca instan]a ce pronun]` dec`derea tre&uie s` decid` cu pri!ire la exerci]iul drepturilor p`rinte[ti pe timpul c\t durea ` dec`derea solu]ie dat` prin asimilare cu aceea din art. ,, al. 1 0.>.?.nr. ,56133@ care pre!ede c` la desfacerea adop]iei p`rin]ii fire[ti redo&\ndesc drepturile [i \ndatoririle p`rinte[ti numai dac` instan]a nu decide o alt` m`sur` de protec]ie a copilului, ceea ce \nseamn` c` instan]a poate decide o m`sur` de protec]ie a copilului [i \n ca ul dec`derii adoptatorului din drepturile p`rinte[ti. #n situa]ia \n care numai unul dintre adoptatori este dec` ut din drepturile p`rinte[ti, cel`lalt adoptator !a a!ea singur exerci]iul acestor drepturi. #n ca uri excep]ionale, dac` p`rin]ii sau unul dintre ace[tia pun \n pericol securitatea, de !oltarea sau integritatea moral` a copilului prin exercitarea \n mod a&u i! a drepturilor p`rinte[ti sau prin negli"area gra!` \n \ndeplinirea o&liga]iilor de p`rinte, ser!iciul pu&lic speciali at pentru protec]ia copilului poate decide plasamentul copilului \n regim de urgen]` \ntr*un centru de primire care este organi at [i func]ionea ` \n su&ordinea sa sau a unui organism pri!at autori at ori la o persoan` sau la o familie, atestate \n acest scop. )rt. 1/3 +odul familiei pre!ede c` dac` s`n`tatea sau de !oltarea fi ic` a copilului este prime"duit` prin felul de exercitare a drepturilor p`rinte[ti, prin purtare a&u i!` sau prin negli"area gra!` \n \ndeplinirea \ndatoririlor de p`rinte, ori dac` educarea, \n!`]`tura sau preg`tirea profesional` a copilului nu se fac corespun `tor, la cererea autorit`]ii tutelare, instan]a "udec`toreasc` !a pronun]a dec`derea p`rintelui din drepturile p`rinte[ti. >nele cau e s\nt formulate asem`n`tor, de[i sanc]iunile sau consecin]ele s\nt diferite. .urtarea a&u i!` respecti! exercitarea \n mod a&u i! a drepturilor p`rinte[ti ori negli"area gra!` \n \ndeplinirea \ndatoririlor de p`rinte ori dac` s`n`tatea sau de !oltarea fi ic` a copilului este prime"duit` respecti! securitatea sau de !oltarea fi ic` a copilului este prime"duit` toate acestea au o formulare asem`n`toare, dar consecin]ele s\nt diferite. 'e instituie mai \nt\i plasamentul \n regim de urgen]`, care produce unele efecte, [i ulterior lu`rii acestei m`suri de protec]ie, se !a cere [i dec`derea din drepturile p`rinte[ti. )cest plasament se deose&e[te de plasamentul la o persoan` sau familie ce se ia \n ca ul \n care de !oltarea sau integritatea moral` a copilului s\nt periclitate datorit` unor moti!e independente de !oin]a p`r]ilor. 4) Ca*ul adoptatorilor di"or%a%i Dac` so]ii adoptatori di!or]ea `, \n pri!in]a rela]iilor dintre ei [i minorul adoptat se aplic`, prin asem`nare, pre!ederile legale pri!ind desfacerea c`s`toriei prin di!or] pentru ca ul c\nd exist` copii minori, astfel% ;nstan]a "udec`toreasc` !a $ot`r\, odat` cu pronun]area di!or]ului, c`ruia dintre p`rin]ii adoptatori !a \ncredin]a minorii (decide o m`sur` de protec]ie a copilului [i \n ca ul dec`derii adoptatorului din drepturile p`rinte[ti). #n ca ul c\nd unul dintre adoptatori este dec` ut din drepturile p`rinte[ti, cel`lalt adoptator !a a!ea singur exerci]iul acestor drepturi.
Dfam11@ .entru moti!e temeinice, copiii pot fi \ncredin]a]i de c`tre instan]` unor rude sau altor persoane (cu consim]`m\ntul acestora) sau unor institu]ii de protec]ie. ;nstan]a !a sta&ili contri&ui]ia fiec`rui p`rinte adoptator la c$eltuielile de cre[tere, educare, \n!`]`tur` [i preg`tire profesional` a copiilor, astfel c` \n!oiala p`rin]ilor adoptatori cu pri!ire la \ncredin]area copiilor minori [i la contri&u]ia fiec`ruia la c$eltuielile men]ionate !a produce efecte numai dac` a fost \ncu!iin]at` de instan]`. .`rintele adoptator di!or]at c`ruia i s*a \ncredin]at copilul exercit` toate drepturile p`rinte[ti; atunci c\nd copilul a fost \ncredin]at unei alte persoane sau unei institu]ii de ocrotire, instan]a !a sta&ili care dintre p`rin]ii adopti!i !a exercita dreptul de a*i administra &unurile [i de a*i \ncu!iin]a actele; persoana sau institu]ia de ocrotire c`reia i s*a \ncredin]at minorul !a a!ea fa]` de acesta numai drepturile [i \ndatoririle ce re!in p`rin]ilor pri!itor la persoana copilului. .`rintele adoptator di!or]at c`ruia i s*a \ncredin]at copilul p`strea ` dreptul de a a!ea leg`turi personale cu acesta, precum [i o&liga]ia de a !eg$ea la cre[terea, \n!`]`tura [i preg`tirea lui profesional`, pentru c` \n situa]ia sc$im&`rii \mpre"ur`rilor, la cererea oric`ruia dintre p`rin]ii adoptatori sau a copilului, dac` acesta a \mplinit 11 ani, la solicitarea autorit`]ii tutelare sau a unei institu]ii de ocrotire instan]a !a putea modifica m`surile pri!itoare la o&liga]iile personale sau patrimoniale \ntre p`rin]ii di!or]a]i [i copii. 5) 9n redin%area opilului unei per!oane !au familii, !er"i iului pu-li !pe iali*at pentru prote %ia opilului !au unui or,ani!m pri"at autori*at )ceast` m`sur` se poate dispune de instan]` \n ca ul di!or]ului \n condi]iile art. 1,11 +odul familiei sau de +omisia pentru protec]ia copilului \n condi]iile art. @1/ 0.>.?.nr. ,76133@. #ncredin]area copilului se poate face unei persoane, familii, ser!iciului pu&lic speciali at pentru protec]ia copilului sau unui organism pri!at autori at. 9`sura \ncredin]`rii copilului se poate lua [i \n ca ul \n care acesta este adoptat. .ersoana fi ic` sau "uridic` la care a fost \ncredin]at copilul are fa]` de acesta drepturile [i o&liga]iile ce re!in p`rin]ilor cu pri!ire la persoana copilului. Dac` \ncredin]area s*a f`cut conform dispo i]iilor din +odul familiei, drepturile [i \ndatoririle p`rinte[ti cu pri!ire la &unurile copilului r`m\n adoptatorului, cu excep]ia ca ului \n care s*a dispus dec`derea adoptatorului din drepturile p`rinte[ti, c\nd instan]a de "udecat` este o&ligat` s` decid` cu pri!ire la repre entarea minorului ori la \ncu!iin]area actelor sale, precum [i la administrarea &unurilor acestuia. c) 8-li,a%ia de $ntre%inere ( a efe t al adop%iei +onform +odul familiei, o&liga]ia de \ntre]inere ia na[tere ca efect al c`s`toriei, rudeniei, adop]iei, precum [i al primirii spre cre[tere \ntr*o familie f`r` a reali a formele adop]iei. Obliga]ia de \ntre]inere constituie mi"locul procesual prin care persoana \ndrept`]it` solicit` instan]ei de "udecat` o&ligarea persoanei p\r\te s`*i preste e \ntre]inerea, \n &a a o&liga]iei sta&ilite de lege. .rintre persoanele \ndrept`]ite [i \ndatorate \n mod reciproc la \ntre]inere pre!` ute de art. 47 +odul familiei se afl` adoptatorul [i adoptatul.
Dfam114 )re drept la \ntre]inere numai acela care se afl` \n ne!oie, nea!\nd putin]a unui c\[tig din munc` din cau a incapacit`]ii de a munci. -ste \n ne!oie persoana care nu are nici un fel de !enituri sau cele reali ate s\nt insuficiente pentru asigurarea existen]ei. +\t timp este minor, descendentul are drept la \ntre]inere, oricare ar fi pricina ne!oii \n care el se afl`. (eputin]a de a munci tre&uie s` ai&` caracter o&iecti!% &`tr\ne[te, &oal`, accident, infirmitate, sarcin` etc. .entru ca cel \ndatorat la \ntre]inere s` poat` fi o&ligat s` o preste e, acesta tre&uie s` dispun` de mi"loacele materiale necesare (!eniturile cu caracter de continuitate de care dispune). #ntre]inerea se datorea ` potri!it cu ne!oia celui care o cere [i mi"loacele celui ce urmea ` a o pl`ti. +\nd \ntre]inerea este datorat` de p`rin]i sau de cel ce adopt`, ea se sta&ile[te p\n` la o p`trime din c\[tigul lui din munc` pentru un copil, o treime pentru doi copii [i o "um`tate pentru trei sau mai mul]i copii. Dac` mai multe persoane s\nt o&ligate s` \ntre]in` aceea[i persoan`, ele !or contri&ui la plata \ntre]inerii propor]ional cu mi"loacele pe care le au. )stfel, c\nd un p`rinte are drept la \ntre]inere de la mai mul]i copii, \n ca de urgen]` el poate s` porneasc` ac]iunea numai \mpotri!a unuia dintre ei; ulterior, cel care a pl`tit \ntre]inerea se poate \ntoarce \mpotri!a celorlal]i o&liga]i pentru partea fiec`ruia. Dac` cel o&ligat \n primul r\nd la \ntre]inere nu are mi"loace pentru a acoperi ne!oile celui ce o cere, instan]a !a putea o&liga pe celelalte persoane \ndatorate la \ntre]inere s` o complete e, \n ordinea sta&ilit` de art. 43 +odul familiei% so]ii \[i datorea ` \ntre]inere \naintea celor o&liga]i; descendentul este o&ligat la \ntre]inere \naintea ascendentului, iar dac` s\nt mai mul]i descenden]i sau mai mul]i ascenden]i, cel \n grad mai apropiat \naintea celui mai \ndep`rtat; cel care adopt` este o&ligat la \ntre]inere dup` p`rin]i, \ns` \naintea &unicilor; fra]ii [i surorile \[i datorea ` \ntre]inere dup` p`rin]i, \ns` \naintea &unicilor. +\nd cel o&ligat nu poate presta, \n acela[i timp, \ntre]inerea tuturor celor care s\nt \n drept s` o cear`, instan]a "udec`toreasc`, ] in\nd seama de ne!oile fiec`reia dintre aceste persoane, poate $ot`r\ fie ca \ntre]inerea s` se pl`teasc` numai uneia dintre ele, fie s` se \mpart` \ntre mai multe sau toate persoanele \ndrept`]ite s` o cear`. 9odalit`]ile de \mp`r]ire a \ntre]inerii, \n acest ca , se $ot`r`sc de instan]`. 0&liga]ia de \ntre]inere se execut` \n natur` sau prin plata unei sume de &ani, a[a cum !a sta&ili instan]a, \n func]ie de \mpre"ur`ri. d) Vo a%ia !u e!oral# le,al# )dop]ia este o m`sur` special` prin care se sta&ile[te filia]ia \ntre cel care adopt` [i copil, precum [i rudenia dintre copil [i rudele adoptatorului. =egea c$eam` reciproc la succesiune anumite rude, grupate \n patru clase de mo[tenitori legali, f`r` a deose&i dup` cum succesi&ilii s\nt rude fire[ti sau rude din adop]ie. #ntre aceste persoane cu !oca]ie succesoral` legal` reciproc` s\nt, \n primul r\nd, adoptatul [i adoptatorul. )rt. 3@ +odul familiei pre!ede c` am&ii p`rin]i au acelea[i drepturi [i \ndatoriri fa]` de copiii lor minori. #n aceste condi]ii, institu]ia adop]iei are ca efect [i dreptul la succesiune, ca [i \n ca ul filia]iei fire[ti. .entru ca o persoan` adoptat` s` poat` mo[teni, tre&uie s` \ndeplineasc` unele condi]ii, \ntre care s` ai&` !oca]ie succesoral`.
Dfam113 2umele adoptatului 1) 2umele do-$ndit de adoptat +a efect al adop]iei, adoptatul do&\nde[te numele de familie al adoptatorului. +\nd adop]ia este f`cut` de so]i, iar ace[tia au nume comun, adoptatul do&\nde[te acest nume; la fel se procedea ` \n ca ul \n care un so] adopt` copilul celuilalt so] (am&ii so]i a!\nd nume comun). Dac` so]ii nu au nume de familie comun, adoptatorii !or sta&ili numele pe care adoptatul urmea ` s`*l poarte% numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. )cest nume tre&uie declarat la \ncu!iin]area adop]iei. #n ca c` adoptatori nu cad la \n!oial` cu pri!ire la acest nume, !a decide instan]a. #n toate ca urile, $ot`r\rea de \ncu!iin]are a adop]iei tre&uie s` arate numele de familie pe care urmea ` s`*l poarte adoptatul. #n reglementarea anterioar`, \n ca ul adop]iei cu efecte restr\nse nu se \ntocmea un nou act de stare ci!il`, dar se eli&era adoptatorului un certificat menit a e!iden]ia modificarea st`rii sale ci!ile. #n consecin]`, era imposi&il` cererea prin care se solicita rectificarea certificatului de na[tere, \n sensul de a trece numele adoptatorului la ru&rica Inumele tat`luiJ. +$iar \n ca ul adop]iei cu efectele filia]iei fire[ti, nu se putea adùga la prenumele !ec$i al adoptatului un alt prenume. #n ca ul adop]iei nu se poate \ncu!iin]a ca minorul adoptat s` poarte !ec$iul sù nume adùgat la cel do&\ndit prin adop]ie. 2) Situa%ia $n are !e ! .im-# numele de familie al adoptatului +\nd so]ii \[i sc$im&` numele de familie, adoptatul minor do&\nde[te [i el numele de familie sc$im&at al adoptatorilor, dac` so]ii s*au \n]eles \n acest sens [i s*a f`cut cerere de sc$im&are a numelui minorului. .entru minor, cererea de sc$im&are a numelui se face, dup` ca , de c`tre p`rin]ii adoptatori sau, cu \ncu!iin]area autorit`]ii tutelare, de c`tre tutore. +ererea se semnea ` [i de c`tre copil dac` a \mplinit 11 ani. #n ca ul \n care p`rin]ii adoptatori nu se \n]eleg cu pri!ire la sc$im&area numelui copilului, decide autoritatea tutelar`. 'c$im&area numelui de familie al minorului se poate cere odat` cu sc$im&area numelui de familie al p`rin]ilor adopti!i sau, pentru moti!e temeinice, [i separat. Dac` unul dintre adoptatori \[i sc$im&` numele de familie, so]ii se pot \n]elege cu pri!ire la numele de familie al minorului care urmea ` a fi purtat, \n care scop se !a face cerere de sc$im&are a numelui copilului. #n ca de ne\n]elegere a so]ilor \n aceast` pri!in]`, decide autoritatea tutelar`. #n toate situa]iile, organul competent !a da o deci ie moti!at` de admitere sau de respingere a cererii de sc$im&are a numelui de familie. 3) 2umele !o%ului adoptat Fa]` de art. ,4 +odul familiei, se pune \ntre&area de a [ti ce nume !a lua so]ul care are nume comun cu cel`lalt so], dar care este adoptat \n timpul c`s`toriei. 'o]ul adoptat r`m\ne cu numele comun; deci el nu do&\nde[te numele adoptatorului. #n ca ul \n care cel`lalt so] consimte, so]ul adoptat poate do&\ndi numele de familie al adoptatorului. Dac` so]ul adoptat r`m\ne cu numele comun, iar c`s`toria se desface prin di!or], acel so] nu !a lua numele pe care l*a a!ut \nainte de c`s`torie, \n sensul art. 1/ al. 2 +odul familiei, ci numele adoptatorului, deoarece tre&uie s` dispar` toate urmele rudeniei fire[ti. (imic nu se opune ca fostul so] adoptat s` poarte dup` di!or], \n condi]iile art. 1/ al. 1 [i , +odul familiei, numele comun din timpul c`s`toriei deci nu numele adoptatorului iar so]ul e)
Dfam1,/ supra!ie]uitor r`m\ne cu numele comun, nelu\nd numele adoptatorului dup` decesul celuilalt so]. f) Domi iliul adoptatului #n pro&lema domiciliului se !or aplica, prin asem`nare, pre!ederile art. 1// [i 1/, +odul familiei [i cele ale art. 11 din Decretul nr. 2161351, art. 3@ al. 1 +odul familiei, astfel c` domiciliul minorului adoptat este la p`rin]ii adoptatori sau la acela dintre adoptatori la care locuie[te. 9inorul adoptat \ncredin]at de instan]a de "udecat` unei ter]e persoane are domiciliul la adoptatori, iar dac` ace[tia au domicilii separate [i nu se \n]eleg la care dintre ei !a a!ea domiciliul copilul adoptat, decide instan]a "udec`toreasc`. =a sta&ilirea domiciliului copilului minor din c`s`torie, c\nd p`rin]ii s\nt separa]i \n fapt, se ]ine seam de interesul minorului. #n situa]ia mai multor copii, separarea lor tre&uie s` constituie o m`sur` extrem`. #n ca ul \n care numai unul dintre p`rin]ii adoptatori AAA \ncu!iin]\ndu*se actele adoptatului sau repre ent\ndu*l pe acesta, domiciliul adoptatului este la cel p`rinte. #n ca ul \ncredin]`rii copilului unei persoane fi ice sau unei persoane "uridice, \n condi]iile art. 3 0.>.?.nr. ,76133@, pe durata \ncredin]`rii domiciliul copilului este la persoanele c`rora le*a fost \ncredin]at. 'olu]ia este aceea[i \n ca ul plasamentului copilului la o persoan` fi ic` sau "uridic`, deci domiciliul copilului este la persoana la care a fost dat \n plasament, iar dac` ar fi !or&a de un adoptat care s*ar \ncredin]a ori ar fi dat \n plasament \n condi]iile 0.>.?.nr. ,76133@, domiciliul copilului este diferit fa]` de ca ul \ncredin]`rii acestuia de c`tre instan]a de "udecat`. g) Lo uin%a adoptatului =ocuin]a minorului adoptat este la p`rin]ii sì, iar c\nd so]ii adoptatori nu locuiesc \mpreun`, ace[tia decid la care dintre ei !a locui copilul. #n ca c` p`rin]ii adoptatori nu cad la \n!oial`, decide instan]a "udec`toreasc`, ]in\nd seama de interesele copilului dup` ce ascult` pe p`rin]i [i pe copil, dac` acesta a \mplinit 1/ ani. )utoritatea tutelar` poate da \ncu!iin]are adoptatului minor, la cererea acestuia dup` \mplinirea !\rstei de 11 ani, s` ai&` locuin]a pe care o cere des`!\r[irea \n!`]`turii sau preg`tirii profesionale (art. 1/, +odul familiei). h) Cet#%enia adoptatorului 1) Do-$ndirea et#%eniei rom)ne +onform art. 7 din =egea nr. ,161331 pri!ind cet`]enia romEn`, minorul strìn sau f`r` cet`]enie adoptat de un cet`]ean romEn sau de doi so]i cet`]eni romEni do&\nde[te cet`]enia romEn`. Dac` numai unul dintre so]ii adoptatori este cet`]ean romEn, cet`]enia adoptatului se decide de adoptatori, de comun acord, iar \n ca de ne\n]elegere, instan]a competent` s` \ncu!iin]e e adop]ia decide asupra cet`]eniei adoptatului. 2) Pierderea et#%eniei rom)ne prin adop%ie 9inorul cet`]ean romEn, adoptat de un cet`]ean strìn, pierde cet`]enia romEn` dac`, dup` ca , adoptatorul sau adoptatorii solicit` aceasta \n mod expres [i dac` adoptatul este considerat, potri!it legii strìne, c` a do&\ndit cet`]enia strìn`. 3) S .im-area et#%eniei adoptatorului 'c$im&area cet`]eniei de c`tre adoptator produce asupra adoptatului acelea[i efecte ca [i \n ca ul p`rin]ilor fire[ti. Do&\ndirea cet`]eniei romEne de c`tre adoptator produce efecte asem`n`toare asupra cet`]eniei adoptatului, ca [i \n ca ul filia]iei fire[ti.
Dfam1,1 V.5. De!fiin%area [i de!fa erea adop%iei
a) De!fiin%area adop%iei )dop]ia \nc$eiat` cu nerespectarea condi]iilor de fond [i form` pre!` ute de 0.>.?.nr. ,56133@ este lo!it` de nulitate, ceea ce \nseamn` desfiin]area ei cu efect retroacti!, \nl`tur\ndu*se toate efectele pe care aceasta le*a produs at\t su& aspectul raporturilor de rudenie, c\t [i su& aspectul consecin]elor "uridice deri!ate din aceasta. =egea adop]iei pre!ede (art. ,, al. 1) c` adop]ia este supus` nulit`]ii sau desfacerii, dar nu con]ine dispo i]ii speciale cu pri!ire la ele. #n literatura "uridic` s*a considerat c` adop]ia este supus` nulit`]ii \n conformitate cu regulile dreptului comun al nulit`]ii actelor "uridice ci!ile. (ulitatea \n materie de adop]ie poate fi a&solut` sau relati!`, dup` cum interesul ocrotit prin norma "uridic` \nc`lcat` cu oca ia \ncu!iin]`rii adop]iei este de interes general sau dimpotri!`, ocrote[te un interes personal, indi!idual. +ele dou` feluri de nulit`]i nu se deose&esc prin consecin]ele lor "uridice, care s\nt identice, ci prin cau ele pe care le determin` [i prin regimul lor "uridic care le este aplica&il. 1) 2ulitatea a-!olut# a adop%iei (ulitatea a&solut` a adop]iei poate fi declarat` dac` lipse[te !reuna din condi]iile de fond pentru \nc$eierea acesteia [i poate fi in!ocat` de c`tre orice persoan` interesat`, \ntocmai ca \n dreptul comun. .ersoanele interesate s\nt acelea care in!oc` un interes \n leg`tur` cu cau a nulit`]ii [i care este ocrotit "uridice[te. Dac` \n cursul unui proces instan]a !a constata existen]a unor cau e de nulitate a&solut` \n actul adop]iei, atunci ea le !a putea in!oca din oficiu. +a urile \n care poate fi declarat` nulitatea a&solut` a adop]iei s\nt urm`toarele% a) )dop]ia s*a f`cut f`r` consim]`m\ntul adoptatorului sau f`r` cel al adoptatului minor peste 1/ ani. &) )doptarea unei persoane cu capacitate deplin` de exerci]iu, f`r` ca aceasta s` fi fost crescut` pe timpul minorit`]ii sale de c`tre adoptator. LLL (ar mai fi ce!a KAM)

Dreptul Familiei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dreptul Familiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dfam1

Titlul I FAMILIA, DREPTUL FAMILIEI, STAREA CIVIL~

I. Familia [i dreptul familiei

II. Dreptul familiei [i !tarea i"il#

II. Efe tele #!#toriei a!upra rela%iilor dintre !o%i

Dfam,5 II.3. :unurile omune ale !o%ilor

III. De!fiin%area #!#toriei

IV. De!fa erea #!#toriei [i $n etarea ei

Titlul III RUDE2IA

II. Filia%ia fa%# de mam#

Dfam47 II.6. a) Conte!tarea $n 1u!ti%ie a filia%iei fa%# de mam#

III. Filia%ia fa%# de tat#

IV. Situa%ia le,al# a opilului

Dfam3/ IV.2. Situa%ia le,al# a opilului din #!#torie

Dfam1,1 V.5. De!fiin%area [i de!fa erea adop%iei

S-ar putea să vă placă și