Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE LITERE DEPARTAMENTUL DE TIINE SOCIO-UMANE,

TEOLOGIE, ARTE DOMENIUL TEOLOGIE ORTODOX Speciali a!ea" Te#l#$ie O!%#&#'( Pa)%#!al(

RUGCIUNEA ISIHAST - lucrare de seminar -

C##!&#*a%#! +%ii*,i-ic" Pr. conf. univ. dr. Adrian Gh. Paul

S%.&e*%" Cucu Mihail TOP IV

BAIA MARE

/012
Isihasmul (hesychasmos), vine din grecescul hesychia si inseamna liniste , tacere interioara isihasmul re!re"inta o cale de atingere directa a iluminarii s!irituale, iar dre!t dovada ne stau Parintii si #fintii ortodocsi care au !racticat isihasmul , invrednicindu$se de vederea luminii dumne"eiesti si de unirea cu %umne"eu. %e remarcat este fa!tul ca &ilocalia re!re"inta cartea de ca!atai a isihasmului , fiind o culegere a e'!erientelor si invataturilor s!irituale relatate de marii sfinti !ractica de (a"a a isihasmului consta in rugaciunea inimii. Aceasta metoda isihasta Tre!tele rugaciunii inimii , du!a scrierile filocalice ar fi urmatoarele+ $rugaciunea mintii ( mintea re!ta neincetat %oamne Iisuse ,ristoase-) $rugaciunea mintii in inima ( )mintea in tim!ul rugaciunii !etrece fara iesire in interiorul inimii. Aici se afla toata eseta lucrarii*) .. ) %u!a o (ucata de vreme am simtit ca rugaciunea se co(orase , asa "icand de la sine de !e (u"e in inima* / $rugaciunea neincetata (ataie) $rugaciunea curata ( aici se naste o contem!latie , iar cel care traieste aceasta cunoaste o stare de contem!latie si devine asemenea unui tru! !arasite de suflet) $rugeaciunea fara rugaciune (atunci cad nu mai e'ista nici simtiri, nici lacrimi, smerenie , nimic$ se intra intr$o stare de e'ta" ). Cu toate acestea, o rugaciune ce se face numai cu mintea este o rugaciune rece , !e cand rugaciunea care vine din inima este o rugaciune !ur sentimentala, care este fara ori"onturi, o rugaciune in care nu stim de ce sa Ii multumim lui %umne"eu. Multi !arinti indeamna ca rugaciunea isihasta sa se savarseasca intr$un loc ferit de lume, un loc retras unde esti singur doar tu cu %umne"eu , caci fara linistire nu se !oate !ocai cineva, nu se !oate invrednici de convor(irea cu divinitatea cat tim! este in convor(ire cu lumea de aceea linistirea si ocolirea oamenilor im!uternicesc trairile sufletului. 0 #e"and in chilia ta mintea ta sa ai(a indra"nire catre %umne"eu intru smerenie 1-2 *3 dar rugaciunea inimii nu se do(andeste oricum, sunt anumite eta!e care tre(uiesc urmate , de !ilda se ince!e ca novice cu rugaciunea !ro!riu$"isa, cu lectura cartilor folositoare, cantarea, lucrul mainii, taote aceastea fiind !remergatoare rugaciunii lui Iisus , rugaciune care curge ca un i"vor din inima si revasrsa dragostea dumne"eiasca in suflet. (atunci cand inima re!eta cuvintele rugaciunii cu fiecare isi are ince!uturile in adancurile vietii manastiresti din Muntele #inai si mai ales in )#cara* #fantului Ioan #cararul.

1 2

Ilie Cleo!a, Ne vorbeste Parintele Cleopa, vol 12, Manastirea #ihastria, 4eamt, /55/. Paulin 6ecca, Pelerinul Rus, #ofia, 7ucuresti, /55/. 3 %umitru #taniloae, Din istoria isihasmului in ortodoxia romana, 1992, !. 83.

* %e aceea scurt vor(ind aceasta cuvioasa rugaciune curateste si indre!tea"a toate !uterile sufletului si toate lucrarile fa!tuitoare si intelegatoare si mai ales isi ali!este vederea de %umne"eu si ca urmare de dragoste dumne"eiasca intr$o !etrecere si vietuire linistita 1-2 * 9. 6inistirea aduce du!a sine mai multe lucrari dintre care si 0 rugaciunea sau !omenirea neincetata a lui Iisus introdusa !rin res!iratie in inima fara nici un fel de gand.*: Aceste lucrari sunt ale monahului care voieste sa se linisteasca, asadar 0 unul ca acesta nu tre(uie sa iasa din chilie, sa se fereasca de orice convor(ire si !rivire 1-2*.; Astfel rugaciunea inimii tre(uie facuta fara gandul la ceva , !rin cuvintele+ *%oamne Iisuse ,ristoase &iul lui %umne"eu <mintea inaltandu$se s!re %umne"eu$, iar !rin miluieste$ma !e mine !acatosul$mintea se intoarce la ea insasi, nesuferind sa nu se roage !entru sine* =.Acest !roces urmea"a mecanismului ins!iratie$e'!iratie. >ugaciunea isihasta, ince!e, !rin curatirea inimii, !urificarea ei caci du!a cum am !reci"at, numai dintr$o inima curata se !oate ridica o adevarata rugaciune fara curatia inimii nu este !osi(ila rugaciunea mintii. Asadar, 0s!re inima tre(uie indre!tata toata atentia noastra si nu numai s!iritual, ci si fi"ic. Indre!tandu$se asu!ra inimii el, s!iritul, se indre!tea"a circular in launtrul ei , fara incetare si , din adancurile acestui a(is face sa se ridice cererile sale catre %umne"eu.*8 In continuare avem o metoda sugerata de catre #f #imeon 4oul Teolog !reluata din &ilocalia lui 4icodim Aghioritul , in care ni se !reci"ea"a cum sa a?ungem la linistirea inimii si la rugaciunea mentala + 0 ase"at intr$o chilie linistita, intr$un ungher al ei, fa ce$ti s!un+ inchide usa si ridica s!iritul mai !resus de tot ce$i vremelnic si desert a!oi re"eama$ti (ar(a in !ie!t si indre!tand ochiul tru!esc im!reuna cu tot s!iritul s!re mi?locul !antecelui, adica s!re om(ilic, com!rima as!iratia aerului ce trece !rin nari asa fel incat sa nu res!iri cu usurinta si cercetea"a cu mintea launtrul maruntaelor, ca sa gaesti locul inimii unde o(isnuiesc sa se adune toate !uterile sufletului. 6a ince!ut veti da !este un intuneric si o re"istenta indaratnica dar staruind si !racticand acest e'ercitiu, "iua si noa!tea, veti desco!eri ca !rin minune o fericire fara margini. Intr$adevar, indata ce mitea gaseste locul inimii , ea "areste dintr$o data ceea ce n$a stiut niciodata. @a "areste aerul care e'ista in centrul inimii si se vede !e ea insasi intreaga si luminoasa si !lina de discernamant. %e acum incolo indata ce un gand mi?este , s!iritul il alunga si il nimiceste , !rin invocarea lui Iisus ,ristos inainte ca acel gand chiar sa se defineasca si sa ia vreo forma. %in acest moment s!iritul, in !ornirea sa contra demonilor, destea!ta mania care e

4 5

Ibidem !.8:. Ibidem !.8;. 6 Ibidem. 7 Ibidem. 8 Ioan Gh. #avin,

istica si !scetica ortodoxa, Ti!arul Ti!ografiei @!arhiale #i(iu, #i(iu, .AA;, !!. .3=$.38.

du!a fire si loveste continuu in vrasmasii s!irituali. >estul il vei invata cu a?utorul lui %umne"eu !racticand !a"a inimii si retinand in inima !e Iisus.*A %eci du!a cum o(servam ceea ce se urmareste aici este o sincroni"are a !sihicului si a fi"icului omului aceasta deoarece tru!ul tre(uie sa devina instrumentul sufletului, si atat tru!ul cat si sufletul tre(uie sa urme"e aceeasi cale. Asadar, res!iratia tre(uie sincroni"ata cu rugaciunea. #i facand aceasta , atunci cand mintea afla locul inimii, 0vede va"duhul ce se afla in mi?locul inimii, 1-2, de acum mintea in ciuda ei !e draci, ridica im!otriva lor mania cea du!a fire si ii loveste , i"gonind !e acesti vrasmasi, cunoscuti cu mintea.*.5 Bn sfat !entru locul (dar nu este o(ligatoriu) unde tre(uie facuta rugaciunea inimii ni$l da #f Grigorie arhie!. #alonicului , cand atunci intr$o dis!uta cu un (atran !e nume Iov se retrage in chilia sa ca si (atranelul de altfel, urmand amandoi deci linistirea, ocolind cearta si vor(a multa. %eci, cand vrea cineva sa se roage sa intre la el in chilie ( camera) si sa inchida usa, 0sau cand mintea ta nu sare de acolo !ana acolo ci intra in inima ta si simturile tale sunt inarite si nu sunt !ironite de lucrurile lumii aesteia , si !e langa aceasta sa te rogi totdeauna cu mintea ta, sa te faci asemenea cu sfintii ingeri.*.. Intre toate acestea s!use mai sus a!are totusi o !ro(lema in ceea ce !riveste indre!tarea !rivirii s!re om(ilic aceasta !entru ca se !resu!une ca in vremurile de demult cand se !ractica aceasta metoda isihasta nu se cunostea foarte (ine anatomia omuli si se credea ca intrucat inima ar fi centrul omului, locul unde se aduna toate !uterile sufletesti , aceasta tre(uie sa fie situata si ea in mi?locul omuli, res!ectiv in !artea a(dominala, in "ona om(ilicului. %ar aceste !resu!uneri, cum ca nu se cunostea locatia inimii in locul cor!ului uman in vremea res!ectiva nu are un fundament intrucat e'istau medici ca si Claudius din Pergam care aveau cunostintele necesare !entru a nu fi luata in considerare aceasta !resu!unere falsa amintita mai sus. Aceastea au fost doar niste acu"atii de rea credinta, caci du!a monahii !racticanti ai rugaciunii mintii, locul inimii nu a fost fi'at nici o data in alta !arte a cor!ului uman, decat cel in care se afla in organism, adica in !artea stanga a !ie!tului, in dre!tul !lamanului. %ar ,ce tre(uie evidentiat este ca aceasta fi'are a !rivirii nu contea"a nea!arat,!oate sa nu e'iste deloc, caci nu re!re"inta esentialul in rugaciunea isihasta, ci* !otrivirea res!iratiei cu rostirea cuvintelor rugaciunii lui Iisus constituie !reocu!area de ca!etenie*../ Cand ne rugam cu rugaciunea lui Iisus , tre(uie sa nu ne des!artim inimile de %umne"eu ci sa o !a"im !e acaeasta cu gandul la ,ristos, mereu , !ana cand se va sadi numele sfant in inima noastra. Aceasta rugaciune nu tre(uie nici o data lasata, ci fie ca mancam , die ca
9

Ibidem, !!. .38$.3A. %umitru #taniloae, op. cit. 11 Ibidem, !. .;A. 12 Ioan Gh. #avin, op cit., !. .9/.
10

suntem !e drum fie ca facem altceva, sa strigam neincetat 0%oamne Iisuse-*, !entru ca aceasta amintire sa ne aminteasca de Iisus si de lu!ta noastra cu demonii. Pare un !ic contrar cu ceea ce am s!us inainte , cum ca rugaciunea se !ractica doar in chilia !ro!rie, dar o data ce omul a invatat rugaciunea, si s$a de!rins cu ea ii vine mult mai usor si ii este cu tre(uinta sa o faca neincetat. 0 4eincetat strigati deci in inima numele %omnului Iisus ca sa inghita !e %omnul si %omnul inima si sa devina cele doua una.*.3 %u!a cum am mai !reci"at aceasta rugaciune nu se do(andeste intr$o "i ci necesita un tim! mai indelungat si multa nevointa totodata tre(uie su(liniat fa!tul ca rugaciunea nu tre(uie facuta cu multe cuvinte !entru ca atunci vine vra?masul si tul(ura mintea , facand$o sa se a(ata de la sco!ul ei$ de rugaciune$ , deci rugaciunea tre(uie sa ai(C cuvinte !utine, si sa fie facuta cu multa veghere. 0Invatati de la Ana, mama lui #amuil, care se ruga continuu si nu i se au"ea vocea. #triga "i si noa!te DD %oamne Iisuse ,ristoase , miluieste$maEE *.9. 4ichifor Monahul, ne invata urmatoarele+ 0 Tu deci , se"and si adunand mintea, introdu$o !e calea narilor !e unde intra aerul la inima si sileste$o si im!ingea$o sa mearga im!reuna cu aerul ins!irat la inima. Intand acolo va inceta li!sa (ucuriei si a fericirii.* .: 4ichifor Monahul are ca !rinci!iu orientarea mintii in inima cu a?utorul res!iratiei, rostind in acelasi tim! sau doar gandind numele lui Iisus, in rugaciunea #a. #i isihastii atoniti ne invata ca e'act in acest lucru consta esenta rugaciunii isihaste, si anume a sincroni"arii res!iratiei cu rugaciunea. O alta metoda este metoda lui Grigorie #inaitul nu este el cel care a inventat$o , dar el a !reluat$o din #inai si a !ro!ovaduit$o !rintre calugarii atoniti. #i aceasta metoda care va fi e'!usa in cele ce urmea"a are ca (a"a si mi?loc de !lecare tot res!iratia im(inata cu rugaciunea. 0 #e"and "ice, de dimineata !ana seara !e un scaun lat e o !alma aduna$ti cugetarea din minte si tine$o acolo. Inconvoaie$ti cu !utere !ie!tul , umerii si gatul incat sa simti o mare durere si striga staruitor cu mintea sau cu sufeltul + %oamne Iisuse ,ristoase miluieste$ma F .A!oi mutandu$ti cugetul la cealalta ?umatate "i + &iule al lui %umne"eu miluieste$ma F . #i s!unand de multe ori ?umatatea aceasta sa nu le schim(i mereu din usurinta . Caci nu !rind radacina !lantele care sunt tras!lantate continuu. >etine$ti si miscarea res!iratiei ca sa nu res!iri cu usurinta. Caci adierea aerului iesind de la inima intuneca mintea si ra!este cugetarea 1-2 (iciueste cu numele lui Iisus !e vrasmasi caci nu e arma mai !uternica in cer si !e !amant*..; %eci aceasta sincroni"are a res!iratiei cu rugaciunea , !entru a aduce mintea in inima, este sco!ul urmarit de fiecare dintre cei trei isihasti amintiti mai sus si anume, #f #imeon, 4ichifor Monahul, res!ectiv Grigorie #inaitul. #i 4icodim Aghioritul numeste aceasta rugaciune
13 14

Ibidem, !. .9;. Ibidem. 15 Ibidem, !. .98. 16 Ibidem, !. .:..

a lui Iisus rugaciunea res!iratiei s!unand tehnica ei +* Ins!iri o data si te retii !ana cand rostesti in minte intreg te'tul rugaciunii, a!oi res!iri si re!eti mereu !entru fiecare res!iratie a rugaciunii. Asa ne$au invatat !arintii* ..= >ugaciunea inimii este chemarea lui ,ristos , chemare ce este facuta in ritm re!etat du!a res!iratia omului, !ana cand fiinta umana e co!lesita de lumina divina a harului. #i #f Ioan #cararul ne s!une urmatoarele+ 0 6oveste !e vrasmas cu numele lui Iisus 0 si 0 !omenirea lui Iisus sa se li!easca de rasuflarea ta*.
.8

@ste clar ca nu !utem avea de la

ince!ut o rugaciune curata, dar oricum ar fi nu tre(uie sa de"nada?duim si sa ne rugam cum !utem !entru ca Cel ce da rugaciunea este %uhul #fant nu noi iar !entru ca a a?unge la rugaciunea facuta din iu(ire si nu din silinta , tre(uie sa staruim cu mintea in inima , sa o ducem in inima !rin ins!irarea aerului, la ince!ut , !entru ca mai a!oi , cand doreste %umne"eu sa ne co!leseasca cu harul #au. Alt mod de rugaciune si sincroni"are a res!iratiei cu rugaciunea isihasta este cel stand in !o"itie ase"at cu 0 ca!ul ingtre genunchi 1-2 aceasta !o"itie este folosita de cei care cultiva rugaciunea mintii si a inimii fiindca le mentine mintea adunata . In !o"itia aceasta s$a rugat si !roorocul Ilie du!a lu!ta !e care a dat$o im!otriva !roorocilor mincinosi si dumne"eului idolatrilor, 7aal*..A Tot aici este su(liniata im!ortanta !e care o are !o"itia omului in tim!ul rugaciunii, im!licit influeta manifestata asu!ra res!iratiei care la randul ei , du!a cum ne$au "is !arintii mai sus, a?uta credinciosul in do(andirea rugaciunii isihaste. Bn lucru im!ortnt de !reci"at este ca aceasta rugaciune nu se invata, adica nu tre(uie facuta dintr$o dorinta de i"(anda sa se a?unga la ea !entru ca aceasta duce la egoism rugaciunea tre(uie facuta din iu(ire. Orice lucru care nu este facut din iu(ire este in "adar !entru ca daca faci .555 de metanii ca sa a?ungi in rai numai ca ras!lata nu vei a?unge dar daca faci una singura, dar din iu(ire, negresit vei a?unge. Chiar daca am s!us mai sus ca res!iratia ?oaca un rol foarte im!ortant in cultivarea rugaciunii isihaste , totusi unii !arinti cum este de !ilda !arintele Porfirie nu !une un accent asa mare asu!ra acestei 0tehnici* , el s!une ca sa nu folosim modalitati tehnice ca 0 se"i !e scaunel, ghemuieste$te concentrea"a$te*, caci nu este nevoie de o concentratie deose(ita entru a de!rinde rugaciunea. 6a intre(area adresata lui , cum face el rugaciunea !e scaunel , cu ca!ul !lecat, concentratG , a ras!uns* 4u, "ic lim!ede %oamne Iisuse ,ristoase miluieste$ma si sunt atent la cuvinte, asa o fac in minte*./5

17 18

Ibidem, !. .:/. %umitru #taniloae, op. cit. !. 8=. 19 %imitrie G. Harahalios, Pacate si virtuti, @gumenita, Galati, /5.5, !. /3:. 20 @vloghie Munteanu, Ne vorbeste Parintele Por"irie, @gumenita, Galati, /553, !. /5;.

Bi3li#$!a-ie
.. #iblia sau $"%nta $criptur&, ti!CritC su( Indrumarea Ji !urtarea de gri?C a Prea &ericitului PCrinte %aniel < Patriarhul 7isericii Ortodo'e >omKne, cu a!ro(area #fKntului #inod, @ditura Institutului 7i(lic i de Misiune al 7isericii Ortodo'e >omKne, 7ucureJti, /558. /. Cleo!a, Ilie, 4e vor(este Parintele Cleo!a, vol ./, Manastirea #ihastria, 4eamt, /55/
3.

htt!+LLMMM.crestinortodo'.roLsfaturi$duhovnicestiLun$lucrator$mirean$rugaciunii$iisus$ ././39.html, ..L59L/5./

9. Harahalios, %imitrie G., Pacate si virtuti, @gumenita, Galati, /5.5, :. 6ecca, Paulin Pelerinul >us, #ofia, 7ucuresti, /55/. ;. Munteanu, @vloghie, 4e vor(este Parintele Porfirie, @gumenita, Galati, /553 =. #avin, Ioan Gh., Mistica si Ascetica ortodo'a, Ti!arul Ti!ografiei @!arhiale #i(iu, #i(iu, .AA;, 8. #taniloae, %umitru, %in istoria isihasmului in ortodo'ia romana, .AA/,

S-ar putea să vă placă și