Sunteți pe pagina 1din 0

Cap. 5 UVRAJELE AMENAJARILOR HIDROENERGETICE Cap.

5 UVRAJELE AMENAJARILOR HIDROENERGETICE


5.1. Baraje
5.2. Prize de apa
5.3. Canale si galerii
1
5.3. Canale si galerii
5.4. Descrctori de suprafaa
5.5. Disipatori de energie
5.6. Camere de echilibru
5.5. DISIPATORI DE ENERGIE 5.5. DISIPATORI DE ENERGIE
Energia cinetic a debitului descrcat depete cu mult pe cea necesar
ntreinerii micrii apei n bieful aval. Acest excedent de energie provoac n
aval erodarea puternic a albiei, care poate avea efecte deosebit de grave i
neplcute asupra construciei nsi.
Disipatoare de energie = construcii speciale, adiacente descrctorilor de ape
2
= construcii speciale, adiacente descrctorilor de ape
mari, care au rolul de a reduce o parte ct mai mare din energia apei deversate.
Rol functional:
protejarea biefului aval de puterea mare a apei deversate.
protejarea fundaiei barajului
Din punct de vedere hidraulic fenomenul care se produce ntr-un
disipator de energie este saltul hidraulic.
CLASIFICAREA MISCARILOR CU SUPRAFATA LIBERA CLASIFICAREA MISCARILOR CU SUPRAFATA LIBERA
1. Dup variabila spatiu:
- Miscare uniforma parametrii curgerii sunt constanti in lungul curgerii (v, h, A, ).
Caz ideal al curgerii in canale prismatice in care S=S0;
-Miscare neuniforma sau variata parametrii curgerii variaza in lungul curgerii. Caz
ideal al curgerii in cursuri de apa naturale, in care SS0.
Graduala sau lenta modificarea se face pe distante mari (curbe de remuu)
3
Graduala sau lenta modificarea se face pe distante mari (curbe de remuu)
Brusca sau rapida - modificarea se face pe distante mici (curgeri peste
deversoare, salt hidraulic)
2. Dup variabila timp:
- Miscare permanenta sau stationara- parametrii curgerii sunt constanti in timp intr-o
sectiune transversala data.
- Miscare nepermanenta sau nestationara - parametrii curgerii variaza in timp intr-o
sectiune transversala data.
Miscare permanenta
- uniforma MU
- neuniforma:
C
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

m
i
s
c
a
r
i
l
o
r

c
u

s
u
p
r
a
f
a
t
a

l
i
b
e
r
a

:
CLASIFICAREA MISCARILOR CU SUPRAFATA LIBERA CLASIFICAREA MISCARILOR CU SUPRAFATA LIBERA
4
- neuniforma:
gradual variata continua MGV
brusc variata salt hidraulic MRV
Miscare nepermanenta - unde tranzitorii
- unde stationare valuri.
C
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

m
i
s
c
a
r
i
l
o
r

c
u

s
u
p
r
a
f
a
t
a

l
i
b
e
r
a

:
CLASIFICAREA MISCARILOR CU SUPRAFATA LIBERA CLASIFICAREA MISCARILOR CU SUPRAFATA LIBERA
5
In cazul miscarilor permanente cu suprafata libera sunt valabile:
1. Intr-o miscare perfect sau aproximativ paralela, distributia presiunii intr-
o sectiune perpendiculara pe directia curentului (sectiune vie) se face
dupa legea hidrostatica.
2. Daca se considera curgerea in albii ca in cazul tuburilor de curent foarte
MISCARI CU SUPRAFATA LIBERA MISCARI CU SUPRAFATA LIBERA
2. Daca se considera curgerea in albii ca in cazul tuburilor de curent foarte
mari, relatia lui Bernoulli se poate folosi sub forma:
unde vm viteza medie si - coeficientul lui Coriolis, care tine seama de
neuniformitatile vitezei in sectiune si care are valori cuprinse intre 1,05 si
1,20 pentru albii deschise.
ct z
p
g
v
G
E
m
= + +

2
2
6
Miscarea permanenta si uniforma
7
Miscarea permanenta si uniforma
8
ENERGIA SPECIFICA ( ENERGIA SPECIFICA (energie energie pe pe unitatea unitatea de de greutate greutate))
Energia specifica in sectiune pentru o curgere cu suprafata libera se exprima prin:
unde
rezulta:
h
g
v
E +

=
2
2
v h A Q = ) (
( )
h
h A g
Q
E +

=
2
2
2

10
Din punct de vedere al regimului de curgere a unui curent cu suprafa liber avem:
-regim rapid (torenial, supracritic, Fr>1), dac h < hcr;
-regim critic, dac h = hcr, Fr=1;
-regim lent (fluvial, subcritic, Fr<1), dac h > hcr.
Unde Fr - numarul Froude
( ) h A g 2
h g
Fr

=
v
Pentru o sectiune data de forma arbitrara, in condittile in care Q=ct si admitand ca
variatia adancimii de curgere h se poate datora pantei talvegului, rugositatii patului sau
unor conditii specifice din amonte/aval, aliura variatiei energiei specifice se va
reprezenta ca in figura:
ENERGIA SPECIFICA ENERGIA SPECIFICA
11
Salt Salt hidraulic hidraulic -- definitie definitie , , marimi marimi caracteristice caracteristice
Evacuarea debitelor prin descarcatoare de suprafata sau de adancime
se face n condiiile unui regim rapid. Trecerea de la acest regim rapid
de curgere la cel lent, din aval, se face printr-un fenomen numit salt
hidraulic. Aceasta trecere se face printr-o transformare a unei parti
din energia cinetica a curentului in energie potentiala si este insotita
12
din energia cinetica a curentului in energie potentiala si este insotita
de o pierdere de energie (hs).
Salt hidraulic = fenomenul de racordare a unui regim rapid (n
amonte) cu un regim lent (n aval). Saltul hidraulic are aspectul unei
ridicari rapide a nivelului, ca o unda stationara sau un vartej cu ax
orizontal.
Saltul hidraulic se caracterizeaza printr-
o inclinare relativ mare a suprafetei
libere intre adancimea h
1
<h
cr
si h
2
>h
cr
,
trecerea facandu-se pe o distanta foarte
scurta (l
s
).
Adancimea h
1
de la limita amonte a
Marimi caracteristice:
nlimi conjugate: h1 i h2;
Lungimea saltului: ls.
Salt Salt hidraulic hidraulic -- definitie definitie , , marimi marimi caracteristice caracteristice
13
Adancimea h
1
de la limita amonte a
saltului = adancime de intrare in salt.
Adancimea h2 de la limita aval a saltului
= adancime de iesire din salt.
h
1
si h
2
sunt legate printr-o relatie bine
determinata si poarta numele de
adancimi conjugate ale saltului
hidraulic.
( )
2
2
2 1
2 1
8
2
b
Q h h
h h

=
+

TIPURI DE DISIPATOARE DE ENERGIE TIPURI DE DISIPATOARE DE ENERGIE


Soluiile de disipare pentru evacuatorii de suprafa difer dup modul n care lama
deversant ajunge n aval:
-cnd lama este condus n aval de paramentul barajului se utilizeaz radiere, bazine
disipatoare, praguri la piciorul barajului, rezistene locale pe parament;
-cand lama ajunge n aval prin deversare liber (de exemplu la barajele n arc) se
prevede n aval un contrabaraj care s asigure o saltea de ap.
Fig. 4.37. Disiparea energiei la deversoarele cu jet liber.
1 plot deversant; 2 golire de fund; 3 bazin de amorsare; 4
batardou aval; 5 batardou amonte.
14
ELEMENTE CONSTRUCTIVE ELEMENTE CONSTRUCTIVE bazin disipator bazin disipator
Disipatorul de energie = bazinul disipator + rizberma.
Bazin disipator = bazin de seciune dreptunghiular in care se
disipeaz cea mai mare parte a energiei suplimentare a curentului de
apa.
Rol functional:
15
Rol functional:
asigurarea racordarii apei n bieful aval;
preluarea ocul dat de lama deversant prin formarea unei saltele de
ap, ceea ce reduce eroziunea albiei.
Din punct de vedere constructiv, bazinul disipator este o
plac groas din beton, separat de corpul barajului printr-un rost
transversal care permite tasarea independent.
TIPURI CONSTRUCTIVE DE BAZINE DISIPATOARE TIPURI CONSTRUCTIVE DE BAZINE DISIPATOARE
Pragul aval al bazinului are
rol dublu: modific
repartiia vitezei pe
vertical (mrete viteza n
straturile superioare i
reduce viteza de fund, deci
micoreaz aciunea
eroziv a curentului) i
a) amplasarea radierului
la cote coborte fata de
evacuator;
1 baraj deversor; 2 rost transversal; 3 placa bazinului disipator;
4 prag transversal
b) cu ajutorul unui prag ncastrat n radier transversal pe
direcia curentului;
c) solutie mixta prin combinarea soluiilor anterioare.
eroziv a curentului) i
contribuie la mprtierea
n plan a debitului deversat
neuniform
Pentru a diviza curentul i a
mri gradul de turbulen
al curgerii la bazinul
disipator cu prag se
introduc dini i icane,
ceea ce conduce la creterea
gradului de disipare a
energiei i implicit la
reducerea dimensiunilor
bazinului cu (25.40%).
16
Energia rezidual a curentului la captul aval al bazinului disipator este nc mare i,
ca urmare, apar pulsaii i oscilaii de nivel, iar capacitatea de erodare este nc
ridicat.
Rizberma = construcie care protejeaz zona aval a bazinului disipator, n care se
ELEMENTE CONSTRUCTIVE ELEMENTE CONSTRUCTIVE rizberma rizberma
17
Rizberma = construcie care protejeaz zona aval a bazinului disipator, n care se
realizeaza difuzarea curentului de ap.
Rol functional: reduce intensitatea de macroturbulen i debitele specifice pn
la valori apropiate de cele din regim neamenajat;
Rizbermele trebuie s aib o suprafa ct mai rugoas, s fie deformabile (pentru a
se adapta uor tasrii terenurilor aluvionare) i permeabile (pentru a permite ieirea
n aval a debitului infiltrat din amonte pe sub baraj i disipatorul de energie).
TIPURI DE RIZBERME TIPURI DE RIZBERME
La barajele de nlime mic se
utilizeaz n mod curent rizberme
realizate din anrocamente cu
dimensiuni mari, aezate pe mai
multe straturi (b).
Pe terenuri nisipoase, pentru a evita
a. Rizberme cu dale de beton decalate pe nlime;
b. Rizberme din anrocamente;
c. Rizberme din blocuri de beton i anrocamente mari;
d. Rizberme din panouri batante
Pe terenuri nisipoase, pentru a evita
alunecarile, anrocamentele se aeaz
pe un pat de filtru invers (c).
La barajele de mic nlime, fundate
pe strat aluvionar, se mai utilizeaz
rizberme din saltele de fascine sau
panouri batante formate din grinzi de
lemn (25 30 cm grosime), dispuse n
form de grebl i solidarizate cu
platbande metalice (d), articulate de
captul aval al radierului.
18
5.6. CAMERE DE ECHILIBRU 5.6. CAMERE DE ECHILIBRU
n funcie de tipul aduciunii camerele de echilibru sunt :
-camere de ncrcare dispuse la captul aval al aduciunilor care au ca rol
asigurarea apei n conducta forat la pornirea turbinelor si compensarea debitelor;
-castele de echilibru dispuse pe traseul derivaiilor sub presiune, la ntlnirea
dintre conducta forat i aduciune, care au ca rol amortizarea oscilaiile
hidrodinamice provenite de la regulatoarele turbinei, transformarea energia cinetic
19
hidrodinamice provenite de la regulatoarele turbinei, transformarea energia cinetic
produs la nchiderea turbinei n energie potenial (lovitura de berbec), pentru a
elimina suprapresiunile care deformeaz conductele i duneaz mainilor,
debitarea unei cantitati de apa suficient n conducta forat la pornirea turbinelor.
Att camerele de incarcare sat si castelele de echilibru permit vizitarea galeriilor i
servesc drept organ de racord n caz c centrala e alimentat cu mai multe captri si
compensarea debitelor.
CAMERE DE INCARCARE CAMERE DE INCARCARE
Camera de ncrcare camer de punere sub presiune, face legtura ntre
aduciunea cu nivel liber (canal de derivaie) i conductele forate.
Rol functional:
mpiedic propagarea pe derivaie a undelor de presiune din lovitura de berbec;
asigur ap n conducta forat la pornirea turbinelor;
permit vizitarea galeriilor i servesc drept organ de racord n caz c centrala e
alimentat cu mai multe captri;
asigur acumularea sau evacuarea volumului suplimentar n cazul opririi centralei;
20
asigur acumularea sau evacuarea volumului suplimentar n cazul opririi centralei;
asigur continuitatea debitelor spre centralele din aval la o amenajare n cascad.
Elemente componente:
bazinul de ncrcare care asigur racordul ntre canal i casa vanelor i volumul de
ap necesar;
- casa vanelor, format din compartimentele din care pleac coductele forate;
descrctor (care permite trecerea debitului n bieful aval ocolind centrala).
Din punct de vedere al instalaiilor de descrcare camerele pot fi:
fr descrctori (CHE de derivaie cu descrcare proprie);
cu descrctori pentru surplusul de debit .
TIPURI DE CAMERE DE INCARCARE TIPURI DE CAMERE DE INCARCARE
Din punct de vedere al modului de construcie camerele de incarcare sunt:
subterane (uneori sunt considerate castele de echilibru alimentate partea de
sus) cnd versanii sunt abrupi sau instabili;
camere de ncrcare aeriene (cele mai utilizate)plasate la distan de pant
sau n imediata vecintate a pantei conductei forate.
1 - canal de aduciune;
a - subterane;
21
2 - camer de ncrcare ;
3 - conduct forat;
4 - frontul camerei;
5 pu forat.
a - subterane;
c -n vecintatea pantei conductei forate;
b - la distan de panta versantului;
CASTELE DE ECHILIBRU CASTELE DE ECHILIBRU
Rol functional:
-nmagazinator al apei pn la realizarea strii de regim. Folosit la amenajrile
hidroenergetice sau la alimentrile cu ap, care au aduciuni lungi sub presiune,
unde intervin fenomene nedorite (lovitura de berbec), la deplasarea unor volume
mari de ap. Castelul de echilibru transform energia cinetic produs la
22
mari de ap. Castelul de echilibru transform energia cinetic produs la
nchiderea turbinei n energie potenial, pentru a elimina suprapresiunile care
deformeaz conductele i duneaz mainilor;
-amortizor pentru oscilaiile hidrodinamice provenite de la regulatoarele turbinei;
-debitor al volumelor de ap necesare n conducta forat la pornirea turbinelor;
-protejeaz derivaia mpotriva ptrunderii aerului cnd crete sarcina centralei.
CLASIFICARE CASTELE DE ECHILIBRU CLASIFICARE CASTELE DE ECHILIBRU
castele aeriene sub form de conducte
nclinate pozate pe versant (a) sau de turnuri
rezervoare (b);
1- aduciune; 2 - coloan; 3 - camer superioar;
4 - conduct forat; 5 - conduct metalic.
castele subterane sub form de
puuri i galerii orizontale sau
nclinate, construite total n stnc;
1 - camer inferioar ; 2 - camer
superioar ; 4 - conduct forat;
5 - cas de vane ; 6 - aduciune
n funcie de poziia castelului fa de teren deosebim:
5 - cas de vane ; 6 - aduciune
castele cu profil mixt (partial subterane ) sub form de puuri ce au partea
superioar aerian
CLASIFICARE CASTELE DE ECHILIBRU CLASIFICARE CASTELE DE ECHILIBRU
1 - pu;
2 - coloan interioar;
3 - fereastr de aerisire;
4 - planeu;
24
4 - planeu;
5 - galerie de racord;
6 - galerie de presiune