Sunteți pe pagina 1din 57

CAPITOLUL I SISTEMUL UNITAR DE BUGETE 1.1.

Continutul bugetului public Din punctul de vedere al continutului, bugetul public poate fi analizat ca: document, act juridic, sistem de fluxuri financiare si instrument de politica economica. Bugetul de stat este un documnt in care sunt prevazute si aprobate, in fiecare an, veniturile si cheltuielile publice ale statului. Sub aspect juridic, bugetul de stat este un act juridic in care se prevad si se aproba, prin lege, veniturile si cheltuielile anuale ale statului.Astfel, ca lege, bugetul public este: - act de previziuni, indicand resursele banesti ale statului si destinatiile acestora sub forma cheltuielilor - act de autorizare, prin care puterea executiva este imputernicita de puterea legislativa sa perceapa si sa cheltuiasca venituri, potrivit prevederilor legale - act anual, respectiv al anului bugetar pentru care sunt aprobate veniturile si cheltuielile bugetare, precum si al perioadei in care se realizeaza executia indicatorilor bugetari. Bugetul de stat poate fi privit sub forma unui sistem de fluxuri financiare legate de formarea fondurilor de resurse financiare publice !impozite, taxe, contributii si alte venituri publice", pe de-o parte, si de repartizarea acestora, sub forma creditelor bugetare, pe de alta parte. De asemenea, bugetul public poate fi privit ca un instrument de politica financiara a statului in domeniul veniturilor si cheltuielilor publice, intrucat prin acest document sunt previzionate veniturile bugetare anuale, pe de o parte, si cheltuielile bugetare , pe de alta parte. #n economiile moderne bugetul nu mai reprezinta doar un simplu document in care se inscriu veniturile si cheltuielile aprobate ale statului pentru o perioada de $% luni, ci este un adevarat plan financiar la nivel macroeconomic. Bugetul public constituie un instrument de previziune atat pe termen scurt, ca urmare a dimensionarii veniturilor si cheltuielilor pe o perioada de un an, cat si pe termen mediu, prin elaborarea bugetelor program, in special pentru cheltuielile de investitii. #n practica tarilor cu economie de piata, in afara bugetului de stat in forma sa clasica, se intocmeste si un buget al econo iei nationale sau buget econo ic. #n legatura cu continutul si utilitatea acestuia pot fi remarcate cateva caracteristici care il diferentiaza de bugetul de stat: - bugetul econo ic e!te un in"enta# al tutu#o# #e!u#!elo# !ocietatii !atat publice cat si private" si al destinatiei acestora pentru anul expirat, urmat de previziuni pentru anul urmator - bugetul econo ic e!te conceput ca un an!a blu $e contu#i nationale care descriu pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile cu privire la productia, repartitia si consumul produsului intern brut si, implicit, cu privire la formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat. - bugetul economic nu a#e pute#ea $e lege, prevederile sale nu devin imperative, ci serveste numai ca fundament al masurilor de interventie a statului in economie. De aceea el nu poate substitui bugetul de stat, ci ofera numai informatii care pot fi utilizate de guvern in
1

stabilirea coordonatelor politicii sale. &u ajutorul acestui instrument guvernul isi poate forma o imagine asupra efectelor directe si indirecte produse in economie prin aplicarea unor masuri care vizeaza cresterea economica 1.%. Si!te ul unita# $e bugete Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului intre nevoile colective si mijloacele cu care se acopera. #n acest scop, se stabileste un raport intre resursele financiare publice provenite, in principal, din impozite si taxe, si nevoile sociale 'roiectul de buget confera 'arlamentului si (uvernului posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale si nemateriale create in economia financiara publica si valoarea eforturilor facute pentru realizarea lor. #n mod similar, autoritatile publice locale identifica acest raport si modul in care se realizeaza echilibrul dintre nevoi si resurse la nivel mezoeconomic. De asemenea, bugetul public este instrumentul de programare, de executare si de control asupra rezultatelor executiei resurselor banesti ale societatii si a modului de repartizare si utilizare a acestora prin cheltuieli publice. )a nivelul fiecarui stat se elaboreaza mai multe categorii de bugete corelate intre ele care alcatuiesc un sistem. Si!te ul bugeta# reprezinta ansamblul bugetelor intocmite intr-o tara, relatiile de interdependenta existente intre componentele sale si intre acestea si mediul extern, precum si metodele, procedeele si institutiile prin intermediul carora se pun la dispozitia autoritatilor publice !centrale si locale" resursele financiare necesare realizarii obiectivelor de dezvoltare economica si sociala a tarii. Structura sistemului bugetar al unui stat este determinata de structura organizatorica a acestuia. #n statele de tip unitar exista un sistem bugetar organizat in doua trepte !niveluri": bugetul administratiei centrale de stat si bugetele locale corespunzatoare unitatilor administrativteritoriale cu personalitate juridica. Bugetul administratiei centrale !denumit si buget de stat, buget ordinar sau general" este alimentat din principalele impozite si taxe, suplimentate, daca este cazul, prin intermediul imprumuturilor publice. Din acest buget se finanteaza obiective si activitati de interes national si strategic. Bugetele locale sunt alimentate cu resurse pe seama veniturilor proprii !impozite si taxe locale, venituri din exploatarea intreprinderilor si domeniilor care apartin administratiei locale etc." dar si prin transferuri de la bugetul de stat si chiar din imprumuturi publice. Din aceste bugete sunt finantate o serie de servicii publice de interes local. Sistemul bugetar in !tatele $e tip &e$e#al este organizat in trei trepte si cuprinde: bugetul federatiei, bugetele statelor !provinciilor, landerelor, cantoanelor sau regiunilor" membre ale federatiei si bugetele locale. Si!te ele bugeta#e $in uniunile $e !tate prezinta o particularitate aparte, datorita faptului ca uniunea este formata printr-o asociere de state, care nu presupune aparitia unui nou stat, uniunea fiind fundamentata pe regula de agregare, nu si pe cea de integrare juridica. &a atare, fiecare stat membru !unitar sau federal" are propriul sau sistem bugetar, care devine
2

subsistem al sistemului bugetar unional, iar la nivel unional !supranational" se intocmeste bugetul uniunii. #ntre bugetul uniunii si celelalte ansambluri bugetare exista conexiuni in ambele sensuri. Bugetul comunitatii este alimentat pe baza unor resurse proprii !taxe vamale, prelevari agricole, o cota parte din taxa pe valoarea adaugata incasata in statele membre" dar si prin contributia statelor membre stabilita prin procedura bugetara anuala in functie de produsul national brut al fiecarui stat. Din bugetul uniunii se finanteaza cheltuielile implicate de functionarea si intretinerea autoritatilor unionale, implementarea de politici agrare, structurale, sociale, interne si externe, diverse programe de preaderare si de largire a uniunii. *epartizarea veniturilor si cheltuielilor intre verigile sistemului bugetar, in fiecare stat, se face in functie de modul in care au fost delimitate atributiile intre autoritatile centrale si cele locale. Aceasta delimitare nu este definitiva si evolueaza in timp si spatiu, tendinta ce se manifesta fiind aceea de descentralizare si largire a competentelor organelor locale, desi, ca exceptie, pot aparea si fenomene inverse. In Ro ania, asa cum precizeaza legea finantelor publice, constituirea si gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza p#int#'un !i!te unita# $e bugete, care include: - bugetul de stat - bugetele locale - bugetului asigurarilor sociale de stat - bugetelor fondurilor speciale - bugetul trezoreriei statului - bugetelor institutiilor publice autonome - bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz - bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii - bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice - bugetul fondurilor externe nerambursabile. Acest sistem unitar si corelat de fonduri constituie bugetul general consolidat, rezultat prin eliminarea transferurilor intre bugetele componente si prin care se dimensioneaza si se compara, la nivelul unui an, veniturile si cheltuielile statului, precum si a celorlalte institutii publice. &omponentele sistemului unitar de bugete pot fi grupate si reunite in doua categorii, respectiv: - Bugetul public national este format din: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale Bugetul $e !tat este documentul elaborat si administrat de (uvern, adoptat de 'arlament, prin lege, cuprinzand veniturile si cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala. Aceasta autorizeaza fluxurile financiare publice de formare a veniturilor si de repartizare a acestora pe destinatii si pe ordonatori principali de credite, in conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-sociala a tarii si ale politicii financiare specifice anului pentru care este aprobat bugetul Bugetul a!igu#a#ilo# !ociale $e !tat este documentul ce se intocmeste distinct de bugetul de stat si se aproba de 'arlament prin lege separata, fiind administrat de +inisterul
3

+uncii si Solidaritatii Sociale. Acesta autorizeazafluxurile financiare publice de fi"rmare a veniturilor, pe baza contributiilor si a altor varsaminte prelevate de la persoane juridice siflzice, si de repartizare a acestora pe destinatii. Bugetele locale sunt bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativteritoriale elaborate autonom, fapt ce stimuleaza initiativa locala in realizarea veniturilor si satisfacerea cerintelor locale. Bugetul gene#al con!oli$at este ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg. &onsolidarea bugetara se refera la operatiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele componente ale sistemului bugetarin vederea evitarii dublei evidentieri a acestora. Aceasta operatiune include si ajustarile determinate de intrarile anuale de credite externe si rambursarile ratelor de capital. Bugetul general consolidat cuprinde: $. Bugetul public national %. Bugetele &on$u#ilo# !peciale , se intocmesc in vederea fianntarii anumitor obiective si actiuni necesare in perioada considerata, pentru care se instituie prelevari obligatorii pe baza de legi speciale. -. Bugetul t#e(o#e#iei !tatului - este documentul in care sunt inscrise veniturile si cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfasurata de aceasta in scopul indeplinirii functiilor sale .. Bugetele in!titutiilo# publice autono e - includ veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile anuale ale institutiilor publice centrale care nu sunt subordonate nici unei alte entitati de drept public. /. Bugetele in!titutiilo# publice &inantate integ#al !au pa#tial $in bugetul $e !tat) bugetul a!igu#a#ilo# !ociale $e !tat) bugetele locale) bugetele &on$u#ilo# !peciale) $upa ca( - includ cheltuielile anuale ale institutiilor publice ce functioneaza doar pe baza resurselor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale, in functie de sistemul de finantare si sunt in subordinea institutiilor publice autonome sau veniturile si cheltuielile anuale ale institutiilor publice ce primesc subventii de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale in completarea fondurilor proprii si sunt in subordinea institutiilor publice autonome. 0. Bugetele in!titutiilo# publice &inantate integ#al $in "enitu#i p#op#ii , sunt documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile institutiilor publice aflate in subordinea institutiilor publice autonome, ce functioneaza doar pe baza veniturilor proprii ce provin din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii si altele asemenea. 1. Bugetele c#e$itelo# e*te#ne #a bu#!abile) cont#actate $i#ect !au ga#antate $e !tat !i ale ca#o# #a bu#!a#e) $oban(i !i alte co!tu#i !e a!igu#a $in &on$u#i publice - sunt documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile creditelor externe contractate sau garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice 2. Bugetele &on$u#ilo# e*te#ne ne#a bu#!abile - sunt documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile fondurilor externe care nu trebuie rambursate.
4

Bugetele prezentate sunt formate, la randul lor, din venituri si cheltuieli. Acestea, consolidate la nivel national, evidentiaza fondurile financiare publice si nivelul efortului financiar public estimat, urmarindu-se asigurarea echilibrului intre nevoile si resursele publice. 3ste cunoscut faptul ca volumul total al resurselor financiare publice reprezinta limite minime ce pot fi depasite, fiind determinate de nivelul cheltuielilor publice totale. Spre deosebire de veniturile publice, cheltuielile publice reprezinta limite maxime ce nu pot fi depasite, intrucat aceasta ar genera dezechilibru la nivelul bugetului public. 1.+. P#incipiile bugeta#e 'entru ca procedurile dreptului bugetar national sa asigure realizarea obiectivelor politicii guvernamentale in materie este necesar ca procesul complex al elaborarii si executarii bugetului sa se deruleze in conformitate cu anumite principii. 3laborate la inceputul secolului al 4#4-lea, aceste principii au ca scop organizarea si asigurarea unei gestiuni bugetare eficiente si riguroase a finantelor publice, precum si facilitarea procesului de autorizare si control al 'arlamentului asupra activitatii (uvernului in domeniul finantelor publice. #n tara noastra, conform )egii privind finantele publice la baza elaborarii si executarii bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale stau: $. 'rincipiul anualitatii %. 'rincipiul universalitatii -. 'rincipiul unitatii bugetare .. 'rincipiul neafectarii veniturilor bugetare /. 'rincipiul specializarii bugetare 0. 'rincipiul echilibrului bugetar 1. 'rincipiul publicitatii bugetului. 5nele dintre principiile enuntate si-au pierdut in prezent, in mare masura, semnificatia pe care o aveau la un moment dat in perioada in care ele s-au impus iar altele au fost adaptate noilor conceptii privind rolul finantelor publice in epoca contemporana. 1.+.1. Aplicabilitatea p#incipiilo# bugeta#e P#incipiul anualitatii bugetului este prima regula bugetara aplicata in practica si vizeaza doua aspecte: perioada de timp pentru care se intocmeste si aproba bugetul si perioada in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile inscrise in autorizatia data (uvernului de catre 'arlament. Acest principiu a fost impus initial din considerente de natura politica, in special pentru asigurarea eficientei controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a (uvernului dar si din motivatii tehnice, evaluarea veniturilor si cheltuielilor pe perioade mai scurte de timp reflectand mai exact posibilitatile si necesitatile financiare ale statului, mai ales in conditii de instabilitate economica. #n prezent tot mai multi specialisti sustin necesitatea renuntarii la principiul anualitatii si trecerea la adaoptarea unor bugete multianuale sau plurianuale.
5

'rincipalul argument in sustinerea acestei teorii este reprezentat de existenta intr-o proportie din ce in ce mai importanta a cheltuielile de investitii, care necesita pentru infaptuire perioade mai lungi de timp. #n mai multe tari aceasta teorie si-a gasit aplicabilitatea partiala. &hiar si in *omania legea privind finantele publice prevede ca la fundamentarea indicatorilor bugetari sa stea proiectii sau previziuni ale cadrului macroeconomic pentru un orizont viitor de timp de - ani. 'e plan mondial prevaleaza, insa, solutia elaborarii si aprobarii bugetului pentru o perioada de $% luni. De regula bugetul este elaborat si aprobat pentru o perioada de $% luni. Anul bugetar poate sa coincida sau nu cu anul calendaristic. De exemplu in tari cum sunt: Austria, Belgia, 6ranta, Argentina, Brazilia, (ermania etc. anual bugetar coincide cu cel calendaristic. #n alte tari aceasta suprapunere nu exista si exercitiul bugetar se deruleaza in intervalul: - $ aprilie , -$ martie !+area Britani, 7aponia, #ndia etc." - $ iulie , -8 iunie !Suedia, Australia etc." - $ octombrie , -8 septembrie !S5A". 6actorii care influenteaza data inceperii anului bugetar sunt: - caracterul economiei - nivelul de dezvoltare al acesteia - programul de lucru al 'arlamentului - traditia, etc. 5neori, exercitiul bugetar depinde si de activitatea ramurilor care asigura cea mai mare parte din veniturile bugetare. De exemplu, o tara cu un pronuntat caracter agricol este obligata sa astepte intocmirea proiectului de buget pana in momentul in care se poate estima recolta, deoarece resursele financiare ale statului provin in principal din veniturile realizate de agricultura. #n practica financiara apar frecvent situatii cand unele venituri aferente anului bugetar nu pot fi incasate pana la finele acestuia, sau unele cheltuieli angajate in anul respectiv nu pot fi lichidate decat in anul urmator. 9perarea veniturilor si cheltuielilor restante ridica problema daca ele trebuie incluse in rezultatele executarii bugetului anului in care au fost prevazute sau a celui in care au fost realizate. 'entru solutionarea acestei probleme, in practica, s-au adoptat $oua !i!te e pent#u e*ecutia $e ca!a a bugetului: a" sistemul de gestiune , presupune ca la finele anului bugetar contul de executie bugetara sa se incheie automat, iar veniturile neincasate si cheltuielile neefectuate sa se reflecte in contul bugetar al anului in care se realizeaza. &u alte cuvine sistemul de gestiune interzice reportarea creditelor bugetare de la un exercitiu la altul. b" sistemul de exercitiu - presupune existenta unei perioade de -:0 luni de la expirarea anului bugetar pana la incheierea contului de executie bugetare, timp in care continua sa se incaseze venituri si sa se efectueze cheltuieli.

3xercitiul bugetar se prelungeste astfel la $/ sau $2 luni dupa caz. ;oate veniturile si toate cheltuielile sunt inregistrate in contul de executie bugetara aferent anului pentru care au fost aprobate. &el mai utilizat este sistemul de gestiune care este mai practic, dar mai putin exact. Sistemul de exercitiu este mai riguros, dar prezinta si unele dezavantaje: functionarea temporara a doua bugete intarzierea incheierii bugetului temporizarea efectelor controlului. #n *omania anul bugetar coincide cu cel calendaristic, iar pentru executia de casa a bugetului se utilizeaza sistemul de gestiune. P#incipiul uni"e#!alitatii bugetului presupune ca toate veniturile si toate cheltuielile sa figureze in buget cu sumele lor totale sau globale, fara vreo compensare intre ele. #nfaptuirea acestui principiu necesita respectarea a doua reguli complementare: regula produsului brut !noncompensarii" si regula nonafectarii veniturilor. Aceasta regula confera bugetului caracter <brut=, adica inscrierea veniturilor si cheltuielilor in sume globale sau brute, scopul principal fiind acela de a facilita controlul financiar. &hiar si in situatii in care obtinerea unor venituri bugetare presupune efectuarea prealabila a unor cheltuieli, principiul universalitatii interzice inscrierea in buget numai a soldului dintre acestea. Avantajele respectarii principiului universalitatii sunt: > permite cunoasterea cat mai exacta a volumului total al veniturilor si cheltuielilor publice, precum si a corelatiei existente intre anumite venituri si cheltuieli care se afla in conexiune stransa > confera 'arlamentului dreptul de control asupra cuantumului total al veniturilor si cheltuielilor publice. P#incipiul unitatii bugeta#e Acest principiu presupune ca toate veniturile si cheltuielile statului sa fie reflectate in sumele lor totale, dar intr-un singur document. 'rin principiul unitatii se asigura o prezentare de ansamblu si o cunoastere clara a surselor de venituri si a destinatiei cheltuielilor, precum si a mecanismului de echilibrare a bugetului. Aceasta permite analiza veniturilor si cheltuielilor in vederea emiterii unor judecati de valoare privind structura si volumul cheltuielilor propuse de (uvern, pe baza carora se pot lua decizii de amanare, respingere sau modificare a unor cheltuieli inoportune. ;otodata, acest principiu permite exercitarea controlului de catre 'arlament asupra (uvernului privind perceperea impozitelor, modului de cheltuire a fondurilor publice, cat si asupra utilitatii si oportunitatii masurilor sociale si economice pe cale le initiaza. *eferindu-se la principiul unitatii bugetare s-au identificat doua motivatii ale acestui principiu, respectiv: financiare si politice. Sub aspect financiar, aplicarea unei asemenea reguli da o imagine mai clara situatiei financiare a statului, deoarece citirea unui singur document face mai usor de inteles provenienta veniturilor, destinatia cheltuielilor si ponderea in care veniturile acopera sau nu cheltuielile. Sub aspect politic, un buget unitar, ofera posibilitatea examinarii de catre corpul legislativ a politicii financiare de ansamblu promovata de guvern si pe care poate sa si-o
7

insuseasca sau nu. Acest principiu a fost adaptat cerintelor contemporane in materie, in special prin acceptarea unor derogari care favorizeaza operatiunea de <debugetizare=. Debugetizarea este scoaterea in afara bugetului a anumitor categorii de cheltuieli, in special de investitii, si acoperirea acestora din surse alternative !generate in special de incheierea si derularea unor parteneriate public-private". Desi unitatea bugetara prezinta o serie de avantaje, in tot mai multe state contemporane sa renuntat la respectarea deplina a acestui principiu, preferandu-se procedeul pluralitatii bugetare. Astfel, pe langa bugetul statului care este considerat un buget ordinar sau general, se intocmesc si alte bugete publice: conturi speciale, bugete extraordinare, bugete anexe, bugete autonome, bugete ale fondurilor speciale etc. Derogarile principiului unitatii bugetare sunt: conturile speciale de trezorerie bugetele extraordinare bugetele anexe bugetele autonome rectificarea legilor bugetare anuale bugetele referitoare la unele cheltuieli accidentale sau in caz de urgenta. &onturile speciale de trezorerie reprezinta operatiuni financiare ce constau in inregistrarea cheltuielilor sau a incasarilor ce nu sunt definitive, intrucat angajamentele la care au dat nastere urmeaza sa fie executate. Bugetele extraordinare sunt bugete prin care se asigura finantarea cheltuielilor exceptionale !militare, de razboi" in afara regulilor traditionale ale contabilitatii publice. Bugetele anexa evidentiaza operatiile financiare ale unor servicii ale statului cu caracter industrial sau comercial necuprinse in bugetul general decat prin varsamantul soldului lor creditor sau debitor. Se discuta si se voteaza de 'arlament si sunt supuse controlului public.Bugetele autonome sunt adoptate la nivelul societatilor comerciale cu capital de stat sau al institutiilor publice care beneficiaza de autonomie financiara fara a fi supuse controlului 'arlamentului.)egile bugetare rectificative sunt generate de necunoasterea cu exactitate a nivelului cheltuielilor si respectiv al veniturilor in momentul aprobarii legii bugetare, ceea ce face necesara revenirea asupra nivelului indicatorilor bugetari in cursul exercitiului bugetar. P#incipiul nea&ecta#ii "enitu#ilo# nu permite perceperea unui venit public pentru finantarea unei anumite cheltuieli publice. &a urmare, existenta resurselor financiare este o conditie generala a acoperirii cheltuielilor publice pe ansamblu. De aceea majorarile de cheltuieli in cursul anului bugetar se pot efectua cu conditia ca initiatorii sa prevada si resursele necesare acoperirii acestora. ?erespectarea intocmai a acestui principiu este, de fapt, un rezultat al nerespectarii depline a altor principii, in special cele privind universalitatea, unitatea bugetara. Astfel, principiul neafectarii este interpretat prin analogie cu cel al universalitatii datorita consecintelor similare ce nu trebuie confundate. *ezulta ca orice incalcare a principiului universalitatii implica o nerespectare a regulii neafectarii resurselor, deoarece veniturile realizate, prin acesta incalcare a principiului, sunt afectate acoperirii unor cheltuieli determinate. #n practica se inregistreaza frecvente abateri si de la acest principiu. Abaterile de la principiul unitatii constituie in acelasi timp si incalcari ale principiului neafectarii veniturilor. ;otusi, cea mai reprezentativa abatere de la cerintele acestui principiu este aceea a existentei si functionarii fondurilor speciale extrabugetare !de exemplu: fondul special al drumurilor publice". P#incipiul !peciali(a#ii bugeta#e
8

'unerea in aplicare a acestui principiu se realizeaza prin intermediul clasificatiei bugetare care este o schema unitara de grupare a veniturilor si cheltuielilor bugetare dupa anumite criterii. Aceasta trebuie sa fie suficient de simpla si clara pentru a putea fi usor inteleasa si aplicata sa ofere o imagine privind: sursele de provenienta ale veniturilor care sunt impozitele directe care sunt impozitele indirecte ce loc ocupa fiecare impozit in ansamblul veniturilor fiscale care simt veniturile extraordinare destinatiile cheltuielilor, in cadrul gruparii economice !curente si de capital", in cadrul gruparii fiinctionale !pe ramuri si domenii de activitate, catre care sunt orientate resursele" si al gruparii administrative, pe institutii ai caror conducatori sunt ordonatori de credite bugetare. #n legislatia finantelor publice din *omania se prevede ca legea bugetara anuala aproba pentru fiecare an bugetar lista impozitelor, taxelor si a cotelor acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului, care urmeaza sa se perceapa, conform reglementarilor in vigoare. 3ste interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin lege. #n ceea ce priveste creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu financiar, acestea se aproba prin legea bugetara anuala, in structura stabilita prin acesta lege. *espectarea specializarii bugetare, prin clasificatia bugetara, presupune utilizarea creditelor bugetare in cadrul destinatiilor pentru care s-au aprobat, neacceptandu-se virarea acestora de la un ordonator de credite la altul sau de la un capitol de cheltuieli la altul. @irarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, la nivelul fiecarui ordonator principal de credite se pot efectua, fiind de competenta acestuia, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor subordonate. )egea finantelor publice prevede ca, in cazuri exceptionale, virarile de sume, de la un capitol la altul al clasificatiei bugetare, se pot efectua incepand cu trimestrul ### al anului bugetar, dar, cu acordul +inisterului 6inantelor 'ublice. P#incipiul ec,ilib#ului bugeta# #n acceptiunea sa clasica acest principiu presupunea ca veniturile ordinare totale sa acopere integral volumul cheltuielilor publice ale perioadei. Anualitatea si echilibrul bugetului erau indisolubil legate avand drept rezultat echilibrul bugetar anual, considerat drept <principiul de aur al gestiunii bugetare=. 3chilibrul bugetar presupune atat elaborarea unor bugete balansate, cat si pastrarea echilibrului pe perioada de executie a bugetului. Acest principiu a fost treptat abandonat, atat sub impulsul teoreticienilor, cat mai ales sub impactul economiei reale care nu asigura un randament fiscal suficient pentru acoperirea cheltuielilor publice anuale. Drept consecinta multe tari au renuntat la aplicarea sa in practica, guvernele elaborand si prezentand 'arlamentului spre aprobare bugete deficitare. &and apar goluri temporare de casa, acestea pot fi acoperite, pe intervalul de timp pana la incasarea veniturilor, pe seama resurselor aflate in conturile trezoreriei generale a statului stabilite de +inisterul 6inantelor 'ublice si in completarea acestora se apeleaza la emiterea de titluri de stat. #n cadrul anului bugetar, distingem atat echilibrul bugetar pe parcursul executiei, cat si echilibrul bugetar la sfarsitul anului. 3chilibrul bugetului pe parcursul executiei se realizeaza atunci cand lichiditatile banesti provenite din incasarea veniturilor publice acopera nevoile de plati scadente:
9

;otal incasari la A ;otal plati exigibile la momentul ; momentul ; *estabilirea echilibrului pe parcursul executiei este obligatorie, caci altfel nu s-ar mai putea efectua cheltuielile conform creditelor bugetare aprobate de 'arlament, iar unele nu pot fi amanate !exemplu: plata salariilor, plata pensiilor, plata burselor". +ijloacele de restabilire a echilibrului sunt: disponibilitatile banesti existente in contul trezoreriei statului imprumuturile pe termen scurt contractate prin emisiunea de titluri de stat, a caror valoare se incadreaza in prevederile legale ca proportie in volumul bugetului anual imprumuturile pe termen scurt acordate de Banca ?ationala a *omaniei, rambursabile in cel mult sase luni, fara dobanda, fie din incasarile cuvenite, fie pe seama unui imprumut de stat lansat prin titluri de credit pe piata capitalului de imprumut. 3chilibrul anual al bugetului presupune egalitatea dintre nivelul incasarii veniturilor obligatorii ale statului !*" si nivelul cheltuielile totale !&". #n functie de relatia dintre * si &, putem avea una din urmatoarele situatii: * A &, pentru echilibru bugetar anual * B &, pentru deficit bugetar anual * C &, pentru excedent bugetar anual. P#incipiul publicitatii presupune ca bugetul public sa fie adus la cunostinta opiniei publice prin mijloacele de informare mass-media, atat in faza de proiect, cat si in timpul dezbaterilor parlamentare, urmand ca dupa adoptarea de catre 'arlament, legea bugetara sa fie publicata in +onitorul 9ficial si in culegeri legislative. 6orma in care bugetul este prezentat publicului larg trebuie sa fie simpla, clara si concisa pentru a putea fi accesibila si nespecialistilor. Aceasta cerinta intampina insa in practica dificultati ca urmare a volumului mare de documente bugetare, complexitatii clasificatiilor bugetare si frecventelor abateri de la principiile bugetare. 1.-. Cla!i&icatia bugeta#a @eniturile si cheltuielile sunt trecute in buget intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare stabilite prin clasificatia bugetara elaborata de +inisterul 3conomiei si 6inantelor. &lasificatia bugetara ajuta la intocmirea de statistici si raportari legate de indicatorii privind finantele publice. Din aceasta cauza, clasificatia bugetara din *omania este aliniata la indicatorii prevazuti in Sistemul conturilor nationale si in +anualul de statistica finantelor publice. Subdiviziunile clasificatiei bugetare cuprind la partea de venituri capitole, subcapitole si paragrafe. &heltuielile publice se grupeaza dupa clasificatia functionala pe parti, capitole, subcapitole si paragrafe, iar dupa clasificatia economica pe titluri, articole si alineate. 'rin venituri bugetare intelegem cresterile de valoare neta rezultate dintr- o operatiune specifica institutiilor din sistemul public. 3xista patru mari categorii de venituri bugetare publice: $. impozite si alte transferuri obligatorii impuse de administratie %. venituri din proprietate -. venituri din vanzarea de bunuri si servicii de catre institutiile publice
10

.. transferuri voluntare. 'rincipalele capitole de venituri bugetare in *omania sunt: $. @enituri curente din care: a" venituri fiscale provin din impozite directe asezate asupra veniturilor si averii persoanelor fizice si juridice particulare si din impozite indirecte !taxe de consumatie sau accize, taxe vamale, monopoluri fiscale, taxe de inregistrare si de timbru". b"veniturile nefiscale cuprind prelevarile la buget cu titlu de dividend, redevente, chirii, arenzi etc. de la intreprinderile si proprietatile de stat si de la institutiile publice. %. @enituri de capital !venituri din valorificarea unor bunuri ale statului, venituri din valorificarea unor bunuri de la rezervele nationale etc." -. @enituri din operatiuni financiare !incasari din rambursarea imprumuturilor acordate" .. Subventii &heltuielile bugetare sunt reprezentate de toate diminuarile de valoare rezultate din operatiuni la care administratia publica este parte. Administratia publica are doua mari responsabilitati: sa ofere bunuri si servicii publice si sa redistribuie veniturile si averea prin transferuri. Aceste responsabilitati sunt duse la indeplinire, in general, prin cheltuieli publice. 'entru a avea o imagine cat mai corecta asupa acestora, se utilizeaza doua sisteme de clasificare diferite: clasificatia economica si clasificatia fimctionala. 6urnizarea de bunuri si servicii publice catre comunitate poate fi realizata prin doua mijloace, reflectate analitic de clasificatia economica a cheltuielilor: producerea directa, din resurse proprii a acestora prin transferul de resurse financiare care sa permita beneficiarilor sa achizitioneze direct bunurile si serviciile de pe piata. 5n element esential in formularea bugetului si a politicii din domeniul alocarii resurselor bugetare il reprezinta clasificarea si prezentarea cheltuielilor in buget. &lasificatia cheltuielilor este importanta pentru masurarea alocatiei sectoarelor finantate in mod public, pentru asigurarea posibilitatii de verificare a acordului cu autorizatiile legislative, pentru revederea politicii si analiza performantei si pentru administrarea zilnica a bugetului. &heltuielile bugetare sunt clasificate in general, potrivit diferitelor nevoi, conform urmatoarelor categorii: D pe functie !functionala" , pentru analiza istorica si pentru analiza politicii D pe organizatie !administrativa" , pentru responsabilitate si administrarea bugetului D pe resurse !financiara" , pentru administrarea bugetului D pe categorii economice , pentru raportari statistice si pentru controlul financiar al agregatelor D pe articole, pentru acorduri si management intern D pe program , pentru formularea politicii si responsabilitatea performantei. Cla!i&icatia &unctionala sistematizeaza activitatile guvernamentale conform scopului lor, fiind independenta de structura organizationala a executivului.

11

Aceasta clasificatie este importanta pentru a analiza alocarea resurselor intre sectoare in scopul de a putea realiza o analiza pertinenta a cheltuielilor guvernamentale si pentru a asigura compararea datelor din ani diferiti. Cla!i&icatia a$ ini!t#ati"a sau pe organizatii guvernamentale este necesara pentru identificarea responsabilitatilor in utilizarea resurselor bugetare si pentru administrarea zilnica a bugetului. Cla!i&icatia &inancia#a are in vedere gruparea cheltuielilor in functie de momentul in care se efectueaza si de modul in care afecteaza resursele financiare publice, avand un rol important in administrarea bugetului. Cla!i&icatia econo ica este ceruta pentru a realiza analiza bugetului si pentru a defini pozitia politicii financiare. Cla!i&icatia pe a#ticole s-a impus pentru ratiuni de management bugetar, iar in acest sens bugetele traditionale includ o clasificatie pe articole. Aceasta clasificatie grupeaza datele conform cu categoriile utilizate pentru controlul bugetar si pentru monitorizare Cla!i&icatia pe p#og#a e ia in considerare obiectivele politicii guvernamentale si modul de implementare al acestor politici, avand intemeierea pe faptul ca un program constituie un set de activitati care urmaresc acelasi set de obiective specifice. CAPITOLU II PROCESUL BUGETAR LA NI.ELUL BUGETULUI DE STAT %.$. &ompetente si responsabilitati in procesul bugetar %.%. 3laborarea proiectului bugetului de stat %.-. Aprobarea proiectului bugetului de stat %... 3xecutia bugetului de stat %...$.3xecutia veniturilor bugetului de stat %...%.3xecutia cheltuielilor bugetului de stat %./. #ncheierea executiei bugetare %.0. &ontrolul executiei bugetare %.1. Aprobarea executiei bugetare %.1. Co petente !i #e!pon!abilitati in p#oce!ul bugeta# Sub aspectul continutului, procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politicii financiare aplicata de autoritatea guvernamentala. Se impune, asadar, existenta cadrului juridic care sa reglementeze pe de o parte categoriile si nivelul impozitelor, taxelor si contributiilor percepute de la persoanele fizice si juridice, iar pe de alta parte destinatiile spre care pot fi orientate alocatiile bugetare in vederea furnizarii bunurilor si serviciilor publice. 3tapele consecutive ale procesului bugetar se refera la: $. 3laborarea proiectului de buget %. Aprobarea bugetului -. 3xecutia bugetului
12

.. #ncheierea executiei bugetului /. &ontrolul executiei bugetului 0. Aprobarea executiei bugetului. Dincolo de unele particularitati care pot exista intr-o tara sau alta generate de nivelul de dezvoltare a democratiei si de experienta acumulata in domeniul finantelor publice, procesul bugetar prezinta o serie de caracteristici comune care ii confera trasaturile specifice unui proces: a" are caracter decizional b" are caracter democratic c" este preponderent d" este un proces cu continuitate ciclica e" este un proces de larg impact public cu implicatii la nivel macro si microeconomic ce se manifesta atat in plan social, cat si economic #n derularea procesului bugetar, responsabilitatile revin 'arlamentului, (uvernului, +inisterului 3conomiei si 6inantelor, autoritatilor administratiei publice locale, precum si ordonatorilor de credite Pa#la entul este organul legislativ compus din doua camere si constituit din reprezentanti ai diferitelor partide politice alesi prin votul cetatenilor. Acesta adopta: $. legile bugetare anuale elaborate de (uvern in contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta in cazul in care, legile bugetare anuale, depuse in termen legal, nu au fost adoptate de catre 'arlament pana, cel tarziu, la data de $/ decembrie a anului, anterior anului la care se refera proiectul de buget, (uvernul solicita 'arlamentului aplicarea procedurii de urgenta. #n cadrul dezbaterilor nu se aproba amendamente la legile bugetare anuale care determina majorarea nivelului deficitului bugetar. %. legile rectificative -. legile contului general anual de executie. Gu"e#nul este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in baza votului de incredere acordat de 'arlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Acesta are urmatoarele competente si responsabilitati: $. stabileste politica fiscal-bugetara luand in considerare perspectivele economice si prioritatile politice cuprinse in programul de guvernare acceptat de 'arlament %. elaboreaza raportul privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar respectiv si proiectia acesteia in urmatorii trei ani -. elaboreaza proiectele legilor bugetare anuale si le transmite spre adoptare 'arlamentului, in cadrul termenului limita prevazut de )egea finantelor publice .. exercita conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor publice examinand, periodic, executia bugetara si stabilind masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar /. supune proiectele legilor de rectificare si ale contului general anual de executie spre adoptare 'arlamentului 0. dispune utilizarea fondului de rezerva bugetara si a fondului de interventie la dispozitia sa, pe baza de hotarari.
13

Auto#itatile A$ ini!t#atiei publice locale se refera la consiliile locale, consiile judetene si &onsiliul general al +unicipiului Bucuresti, ca autoritati deliberative, si primarii, presedintii consiliilor judetene si primarul general al municipiului Bucuresti, ca autoritati executive. Acestia formuleaza propuneri de transferuri consolidabile si de sume defalcate pe care le comunica +inisterului 6inantelor 'ublice. Mini!te#ul /inantelo# Publice este organul de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea (uvernului, care aplica strategia si 'rogramul de guvernare in domeniul finantelor publice. 3ste un minister cu rol de sinteza, institutie publica cu personalitate juridica. Acesta are urmatoarele competente si responsabilitati: $. coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea (uvernului cu privire la sistemul bugetar, respectiv: pregatirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie %. dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal- bugetare -. emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor si forma de prezentare a acestora .. emite norme metodologice, precizari si instructiuni prin care se stabilesc practicile si procedurile pentru incasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, incheierea exercitiului bugetar anual, contabilizarea si raportarea /. solicita rapoarte si informatii oricaror institutii care gestioneaza fonduri publice 0. aproba clasificatiile bugetare, precum si modificarile acestora 1. analizeaza propunerile de buget in etapele de elaborare a bugetelor 2. furnizeaza 'arlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza flmdamentarii proiectelor legilor bugetare anuale E. asigura monitorizarea executiei bugetare, iar in cazul in care se constata abateri ale veniturilor si cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune (uvernului masuri pentru reglementarea situatiei $8. avizeaza, in faza de proiect, acordurile, memorandmurile, protocoalele sau alte asemenea intelegeri incheiate cu partenerii externi, precum si proiectele de acte normative, care contin implicatii financiare $$. stabileste continutul, forma de prezentare si structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite $%. blocheaza sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fara temei legal sau fara justificare in bugetele ordonatorilor de credite $-. dispune masurile necesare pentru administrarea si urmarirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinantarii in bani, rezultate din contributia financiara externa acordata (uvernului *omaniei $.. colaboreaza cu Banca ?ationala a *omaniei la elaborarea balantei de plati externe, a balantei creantelor si angajamentelor externe, a reglementarilor in domeniul monetar si valutar $/. prezinta semestrial (uvernului si comisiilor pentru buget, finante si banci ale 'arlamentului, impreuna cu Banca ?ationala a *omaniei, informari asupra modului de realizare a balantei de plati externe si a balantei creantelor si angajamentelor externe si
14

propune soluri de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balantei de plati externe $0. participa, in numele statului, in tara si in strainatate, dupa caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale si multilaterale de promovare si protejare a investitiilor si conventiile de evitare a dublei impuneri si combatere a evaziunii fiscale si, impreuna cu Banca ?ationala a *omaniei, in probleme financiare, valutare si de plati O#$onato#ii $e c#e$ite sunt reprezentati de ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice autonome. Acestia sunt ordonatorii principali de credite &onducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite. *olul ordonatorilor de credite: - ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite. 9rdonatorii principali repartizeaza creditele bugetare dupa retinerea a $8F din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei executii bugetare prudente, cu exceptia cheltuielilor de personal si a celor care decurg din obligatii internationale, care sunt repartizate integral. *epartizarea sumelor retinute in proportie de $8F se face in semestml al doilea dupa examinarea de catre (uvern a executiei bugetare pe primul semestru. - ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, in raport cu sarcinile acestora - ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare care le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in condicile stabilite prin dispozitiile legale. *esponsabilitatile ordonatorilor de credite: $. ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si respectarea dispozitiilor legale %. ordonatorii de credite raspund de: -. angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate .. realizarea veniturilor /. angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare 0. integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc 1. organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare 2. organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice E. organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora $8. organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului.

15

'otrivit )egii finantelor publice, ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau secretarilor generali, imputerniciti in acest scop. 'rin actul de delegare, ordonatorii principali de credite precizeaza limitele si conditiile delegarii. #n cazurile prevazute de legi speciale, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi. 9rdonatorii secundari de credite se gasesc in raport de subordonare fata de ordonatorii principali de credite si sunt ierarhic superior fata de cei tertiari de credite. Acesti ordonatori nu au o relatie directa cu bugetul de stat, dar, din creditele primite de la ordonatorii principali repartizeaza mijloace bugetare si ordonatorilor tertiari de credite. %.%. Elabo#a#ea p#oiectului bugetului $e !tat 3laborarea proiectului bugetului de stat reprezinta prima etapa a procesului bugetar la nivelul acestui buget, care consta in formularea propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare de catre ordonatorii de credite bugetare, comunicarea acestora +inisterului 3conomiei si 6inantelor la nivelul caruia are loc centralizarea intr-un document numit proiect al legii bugetului de stat. Acesta este documentul elaborat de catre (uvern prin +inisterul 3conomiei si 6inantelor, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum si a proiectelor bugetelor locale. 3laborarea proiectului de buget se bazeaza pe: $. prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali din anul bugetar pentru care se intocmeste bugetul si ale celor pentru urmatorii trei ani %. politicile fiscale si bugetare -. prevederile memorandumurilor de finantare, de intelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institutii financiare intemationale, semnate si:sau ratificate .. politicile si strategiile sectoriale, prioritatile stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite /. propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite 0. programele intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni de ansamblu, programe ce sunt insotite de estimarea anuala a performantelor fiecarui program 1. propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale 2. posibilitatile de finantare a deficitului bugetar. Acesti indicatori sunt elaborati de organele abilitate, pana la data de -$ martie a anului curent, urmand a fi actualizati pe parcursul desfasurarii procesului bugetar. 'rocesul elaborarii proiectului de buget se desfasoara pe baza unui calendar ce stabileste termenele limita pentru fiecare subetapa a acestuia. Astfel: $. +6' inainteaza (uvernului, pana la data de $ mai, obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si urmatorii ani, impreuna cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite %. (uvernul aproba obiectivele politicii fiscale si bugetare, precum si limitele de cheltuieli pana la data de $/ mai, dupa care informeaza comisiile pentru buget, finante si banci
16

ale 'arlamentului asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice si ale finantelor publice -. +6' transmite ordonatorilor principali de credite, pana la data de $ iunie a fiecarui an, o scrisoare cadru care specifica contextul macroeconomic pe baza caruia se intocmesc proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum si limitele de cheltuieli aprobate de (uvern .. +inisterul 6inantelor 'ublice !+6'" formuleaza propuneri pentru modificarea limitelor de cheltuieli datorita schimbarii cadrului macroeconomic, ce sunt adoptate de catre (uvern si apoi transmise ordonatorilor principali de credite, in vederea definitivarii proiectelor de buget /. 9rdonatorii principali de credite au obligatia ca, pana la data de $/ iulie a fiecarui an, sa depuna la +6' propunerile pentru proiectul de buget si anexele la acesta, pentru anul urmator, cu incadrarea in limitele de cheltuieli si estimarile pentru urmatorii - ani, insotite de documentatii si fundamentari detaliate 0. &amera Deputatilor si Senatul, cu consultarea (uvernului, isi aproba bugetele proprii si le inainteaza (uvernului in vederea includerii lor in proiectului bugetul de stat 1. Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite propunerile de transferuri consolidabile si de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat 2. +inisterul 6inantelor 'ublice examineaza proiectele de buget si poarta discutii cu ordonatorii principali de credite, urmand ca proiectele de buget si anexele la acestea, definitivate sa fie depuse la +inisterul 3conomiei si 6inantelor, pana la data de $ august a fiecarui an E. +inisterul 6inantelor 'ublice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite si a bugetului propriu, intocmeste proiectele legilor bugetare si proiectelor bugetare, pe care le depune (uvernului, pana la data de -8 septembrie a fiecarui an. 'roiectul legii bugetului de stat este insotit de un raport privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si proiectia acestuia in urmatorii trei ani. *aportul si proiectele legilor bugetare anuale exprima politica fiscal-bugetara a (uvernului, precum si informatii relevante in domeniu. $8. Dupa insusirea de catre (uvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, acesta le supune spre adoptare 'arlamentului, cel tarziu pana la data de $/ octombrie a fiecarui an. ;otodata, in bugetul de stat se includ 6ondul de rezerva bugetara la dispozitia (uvernului si 6ondul de interventie la dispozitia (uvernului. 6ondul de rezerva bugetara la dispozitia (uvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale (uvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar. Alocarea de sume pentru bugetele locale se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi exteme, dupa caz. 6ondul de rezerva bugetara la dispozitia (uvernului se poate majora in cursul anului bugetar cu creditele bugetare anulate !aferente sarcinilor care au fost desfiintate sau amanate" ale ordonatorilor principali de credite bugetare, finantati din bugetul de stat. 6ondul de interventie la dispozitia (uvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale (uvernului, pentru
17

finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati naturale si sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. #n cursul exercitiului bugetar acest fond poate fi majorat de (uvern din 6ondul de rezerva bugetara la dispozitia (uvernului, in functie de necesitatile privind asigurarea sumelor pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale. #ntocmirea proiectului legii bugetului de stat constituie rezultatul primei etape a procesului bugetar, respectiv elaborarea bugetului de stat. %.+. Ap#oba#ea p#oiectului bugetului $e !tat Dupa intocmire, proiectul de buget este supus dezbaterii si aprobarii 'arlamentului. #n cadrul celei de a doua etape a procesului bugetar distingem urmatoarele faze: $. dezbaterea la nivelul comisiilor de specialitate, la care are loc avizarea proiectului %. intocmirea *aportului comun -. dezbaterea generala in sedinta comuna a celor doua camere ale 'arlamentului .. votarea legii bugetului de stat /. promulgarea legii bugetului de stat de catre 'resedintele tarii 0. publicarea legii bugetului de stat in +onitorul 9ficial. 3tapele examinarii si aprobarii proiectului bugetului de stat sunt: $. 'roiectul bugetului de stat, la care este anexat bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate, este depus la 'arlament de catre (uvern impreuna cu *aportul privind situatia economica si financiara a tarii si proiectia acesteia in viitor, precum si cu proiectul legii bugetare anuale. %. Aceste document sunt examinate de catre comisiile permanente ale fiecarei &amere !&omisia de buget si finante si alte comisii interesate", care isi dau avizul. ;otodata, examinarea este realizata si de catre &ompartimentul tehnic-legislativ al fiecarei &amere. )a nivelul acestor comisii, unde are loc examinarea, sunt formulate si amendamente. Daca acestea maresc deficitul bugetar sunt necesare analize si discutii cu reprezentantii (uvernului pentru gasirea de solutii optime. &omisiile permanente, precum si &ompartimentul tehnic-legislativ comunica avizul adoptat si amendamentele propuse reunite intr-un raport comun. -. #n sedinta comuna a celor doua camere ale 'arlamentului are loc dezbaterea atat a proiectului bugetului de stat cat si a raportului comun privind amendamentele. Dezbaterea proiectului de buget se realizeaza pe ansamblu, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, si alineate, dupa caz, si pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum si creditele de angajament pentru actiuni multianuale. )a aceasta dezbatere generala participa si primul-ministru, care expune motivele ce au condus la elaborarea proiectului bugetului de stat, a proiectului legii bugetare anuale si a *aportului privind proiectul legii bugetului de stat. .. Adoptarea )egii Bugetului de stat se efectueaza pe baza votului de ansamblu a legii, care poate fi deschis sau secret. /. )egea Bugetului de stat este supusa promulgarii de catre presedintele tarii, dupa care este publicata in +onitorul 9ficial. )egea bugetului de stat intra in vigoare de la data publicarii. )egile bugetare cuprind:
18

- la venituri, estimarile anului bugetar - la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi specifice, in structura functionala si economica a acestora - deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz G - reglementari specifice exercitiului bugetar. Anexele legilor bugetare cuprind: - sintezele bugetului de stat, bugetului 6ondului national imic de asigurari sociale de sanatate - bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea - sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a acestora - alte anexe specifice. )egile bugetare anuale pot fi modificate in cursul exercitiului bugetar prin legi de rectificare elaborate cel mai tarziu pana la data de -8 noiembrie. Acestor legi rectificative li se aplica aceleasi proceduri ca si legilor bugetare anuale initiale. %.-. E*ecutia bugetului $e !tat 3xecutia bugetului de stat inseamna activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin acest buget. Aceste activitati presupun o serie de operatiuni ce vizeaza atat incasarea veniturilor bugetare, cat si plata cheltuielilor bugetare. Astfel, vorbim de executia de casa a bugetului ca reprezentand ansamblul acestor operatiuni, #n *omania, executia de casa a bugetului se realizeaza prin ;rezoreria Statului, implicand si operatiuni prin sistemul bancar. #nainte de trecerea la executia efectiva a bugetului are loc operatiunea de repartizare a veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre si pe institutii. Astfel, veniturile si cheltuielile aprobate prin bugetul de stat sunt repartizate pe trimestre in funnctie de termenele legale de incasare a veniturilor, de termenele si posibilitatilor de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor. *epartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor publice, in functie de termenele la care urmeaza sa se realizeze, asigura executarea echilibrata a bugetului de stat si a bugetelor institutiilor publice centrale prevazute distinct in bugetul de stat, deoarece prin ea se pot surprinde eventuale dezechilibre intre veniturile si cheltuielile anumitor trimestre. Astfel, se procedeaza la repartizarea cheltuielilor bugetare, in functie de proportia realizarii veniturilor bugetare in fiecare trimestru. *epartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare se poate modifica de catre +inisterul 6inantelor 'ublice, in cazul in care in baza unor dispozitii legale au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. +odificarile se introduc atat in bugetele ordonatorilor principali de credite in cauza, cat si in structura bugetului de stat, cu conditia de a nu afecta echilibrul bugetar. Aceasta vizeaza incadrarea deficitului bugetului de stat in limita aprobata prin blocarea unor credite bugetar, ce pot fi utilizate doar dupa deblocarea acestora, cu aprobarea primului ministru si cu avizul +inisterului 6inantelor 'ublice, in functie de gradul de realizare a bugetului de stat si pe baza cererilor justificate de ordonatorul de credite. #nsa, de la aceasta prevedere exista si exceptii, de exemplu: cheltuielile
19

de personal, in afara celor pentru deplasari, detasari si transferari alocatiile de stat pentru copii pensiile ajutoarele si indemnizatiile acordate conform prevederilor legale bursele pentru elevi si studenti dobanzile la datoria publica sumele destinate promovarii si sprijinirii exportului, rambursarile de credite externe si platile de dobanzi si comisioane aferente. %.-.1. E*ecutia "enitu#ilo# bugetului $e !tat 3xecutia veniturilor bugetului de stat este activitatea de incasare a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri cuvenite acestui buget. 'rincipiile ce stau la baza executiei veniturilor bugetare sunt: - nici un impozit, taxa sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi inscrise in buget si incasate, daca acestea nu au fost stabilite prin lege - este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau indirecte in afara celor stabilite prin lege. 3xecutia bugetara se incadreaza strict in anul financiar, care are aceeasi durata ca si exercitiul bugetar, atat pentru stat, cat si pentru agentii economici. Etapele e*ecutiei "enitu#ilo# bugeta#e. 9peratiile implicate la nivelul organelor fiscale in legatura cu executia veniturilor pot fi grupate in urmatoarele etape: asezarea lichidarea emiterea titlului de percepere incasarea propriu-zisa. Asezarea veniturilor bugetare reprezinta prima etapa in cadrul executiei veniturilor bugetare ce consta in identificarea materiei impozabile care constituie baza pentru perceperea de venituri la bugetul de stat si determinarea marimii acesteia. Lichidarea veniturilor bugetare se refera la stabilirea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile, pe baza cotelor si a altor elemente prevazute de lege. Emiterea titlului de percepere consta in inscrierea cuantumului venitului bugetar intr-un act pe baza caruia se autorizeaza organul fiscal pentru perceperea unui anumit nivel in contul bugetului. Perceperea veniturilor bugetare reprezinta activitatea de incasare efectiva a impozitelor, taxelor si a altor venituri prevazute in bugetul de stat. #n executia veniturilor, nerespectarea obligatiilor ce revin platitorilor poate imbraca forma: - nerespectarii termenelor de plata - sustragerii de la plata impozitului a unei parti din obiectul impozabil sau prin calcularea gresita a impozitului, fenomen purtand denumirea de evaziune fiscala. 'entru nerespectarea termenelor de plata a sumelor datorate bugetului de stat, se aplica sanctiuni, sub forma calcularii si incasarii dobanzilor pentru intarziere prevazute de lege. %.-.%. E*ecutia c,eltuielilo# bugetului $e !tat 3xecutia cheltuielilor bugetului de stat reprezinta activitatea de efectuare a cheltuielilor prevazute si aprobate prin acest buget, #n legile bugetare anuale sunt stabilite si aprobate creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, dupa clasificarea economica, functionala si pe surse de finantare.
20

&reditul bugetar este suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru angajamente contractate in cursul exercitiului bugetar si:sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale. Deci, sumele aprobate, la partea de cheltuieli, in bugetul de stat, sunt limite maxime ce nu pot fi depasite. ;otodata, pentru actiunile multianuale, in bugetul de stat, se inscriu distinct credite de angajament si credite bugetare. &reditele bugetare aferente actiunilor multianuale reprezinta limita superioara a cheltuielilor care urmeaza a fi ordonantate si platite in cursul fiecarui exercitiu bugetar. 'latile respective sunt aferente angajamentelor legale efectuate in limita creditelor de angajament aprobate in exercitiul bugetar curent sau in exercitiile bugetare anterioare. Spre deosebire de creditul bugetar, creditul de angajament este limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, in cursul exercitiului bugetar, in limitele aprobate prin legea bugetara anuala. 'entru angajamentele multianuale, termenul de credit destinat actiunilor multianuale evidentiaza sumele alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective si altele asemenea, care se desfasoara pe o perioada mai mare de un an si dau loc la credite de angajament si credite bugetare. 3xecutia cheltuielilor bugetare se bazeaza pe urmatoarele principii: $. creditele bugetare sunt nerambursabile si nepurtatoare de dobanda, ele vizand finantarea bugetara definitiva si gratuita %. creditele bugetare aprobate sunt autorizate pentru tot anul bugetar -. creditele bugetare aprobate nu pot fi majorate fara a se preciza sursele de finantare exceptie fac alocatiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite si, in cadrul acestora, pe capitole, ce nu pot fi majorate de asemenea, aceste alocatii nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli .. creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite /. creditele bugetare aprobate pentru un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol 0. virarile de credite bugetare intre subdiviziunile clasificatiei bugetare sunt in competenta ordonatorilor principali de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor subordonate, si se pot efectua, incepand cu trimestrul al ###-lea al anului bugetar, in limita a $8F din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmeaza, insa, a se suplimenta cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor 1. virarile justificate de credite bugetare de la un capitol la altul al clasificatiei bugetare, precum si intre programe sunt in competenta ordonatorilor principali de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor subordonate, si se pot efectua cu acordul +inisterului 3conomiei si 6inantelor, incepand cu trimestrul al ###-lea al anului bugetar, in limita a $8F din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite, si, respectiv, /F din prevederile programului, care urmeaza, insa, a se suplimenta cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor 2. nu se pot realiza virari de credite bugetare de la capitole care au fost majorate din fondurile de rezerva bugetara si de interventie la dispozitia (uvernului
21

E. situatia virarilor de credite bugetare este transmisa lunar +inisterului 3conomiei si 6inantelor de catre ordonatorii principali de credite bugetare, in termen de / zile de la sfarsitul lunii $8. mentinerea unor credite bugetare este analizata lunar de catre ordonatorii principali de credite care pot formula propuneri de anulare a acestora daca se constata ca nu sunt necesare. &reditele bugetare anulate la ordonatorii principali de credite, finantati din bugetul de stat, majoreaza 6ondul de rezerva bugetara la dispozitia (uvernului prevazut in bugetul de stat. $$. creditele bugetare aprobate si care nu au fost utilizate pana la sfarsitul exercitiului bugetar sunt anulate. Etapele e*ecutiei c,eltuielilo# bugeta#e. 9peratiunile implicate la nivelul institutiilor publice, in legatura cu executia cheltuielilor sunt grupate in urmatoarele etape: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata. 'rimele trei operatii - angajarea, lichidarea si ordonantarea - sunt efectuate de catre conducatorii institutiilor publice !ordonatorii de credite bugetare" sau de catre imputernicitii acestora. a" in prima etapa) anga0a#ea, are loc asumarea obligatiei unui organism public de a plati o suma de bani determinata care izvoraste dintr-un contract, hotarare judecatoreasca, decizie administrativa etc., ca urmare a unor livrari de marfuri, prestari de servicii, executari de lucrari etc. Angajarea are loc, de fapt, prin intermediul ordonatorilor de credite b" in a doua etapa, lic,i$a#ea) are loc operatiunea prin care se verifica realizarea serviciului sau furnizarea de marfuri in favoarea statului si se stabileste marimea datoriei !platii". c" cea de-a treia etapa, o#$onanta#ea, cuprinde operatiunile de emitere a dispozitiei prin care se admite lichidarea si deci se dispune plata. d" in cea de-a patra etapa are loc plata p#op#iu'(i!a, si deci, stingerea obligatiilor statului fata de persoanele fizice sau juridice care au prestat servicii statului sau organelor sale. 9rdonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice. A doua etapa a executiei cheltuielilor bugetare este lic,i$a#ea in cadrul careia se verifica existenta angajamentelor si realitatea sumei datorate pe baza documentelor care atesta bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate !factura state de plata in cazul salariilor etc.". Aceste documente sunt analizate de persoana imputemicita de ordonatorul de credite sa efectueze lichidarea cheltuielilor. O#$onanta#ea platii cheltuielilor bugetare este documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie conducatorului compartimentului financiar !financiar-contabil" sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor. 'rimele trei faze ale procesului executiei cheltuielilor bugetare se realizeaza in cadrul institutiei publice, raspunderea pentru angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor delagate sa exercite aceasta calitate. Plata cheltuielilor bugetare este efectuata de persoanele autorizate numite contabil, in limita creditelor bugetare si a destinatiilor aprobate, prin unitatile de trezorerie la care au conturi deschise, cu exceptia platilor in valuta, care se efectueaza prin banci. #nstrumentele de
22

plata folosite de catre institutiile publice sunt cecul de numerar si ordinul de plata pentru trezoreria statului semnate de conducatorul compartimentului financiar !financiar-contabil" si de catre persoana cu atributii in efectuarea platii. %.1. Inc,eie#ea e*ecutiei bugeta#e 3xecutia bugetului de stat se incheie la -$ decembrie a fiecarui an. &onform sistemului de gestiune bugetara, efectele incheierii exercitiului bugetar sunt: orice venit neincasat pana la -$ decembrie se va incasa in contul bugetului pe anul urmator, in rezultatele caruia urmeaza a se reflecta orice cheltuiala neefectuata se va putea plati numai in contul bugetului noului an. #n legatura cu incheierea executiei bugetului public, (uverul este obligat sa prezinte in fata 'arlamentului modul in care a fost efectuata executia. Situatiile ce se prezinta de catre (uvern la sfarsitul anului sunt: contul general al executiei bugetului de stat este documentul elaborat sub coordonarea (uvernului, prin +inisterul 3conomiei si 6inantelor conform prevederilor )egii finantelor publice, care evidentiaza niveltd realizat al venitidrilor si cheltuielilor bugetului de stat din exercitiul bugetar pentru care se intocmeste rezultatul executiei, sub forma excedentului sau deficitului evidentiaza soldul bugetului de stat ca urmare a executiei bugetare a veniturilor si cheltuielilor, care poate fi excedent, atunci cand resursele devanseaza nevoile, sau deficit, atunci cand veniturile incasate nu acopera cheltuielile efectuate. conturile anuale ale executiei bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale si ale ordonatorilor de credite sunt documente ce reflecta executia veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, precum si ale bugetelor ordonatorilor de credite. contul general al datoriei publice cuprinde conturile datoriei publice interne si al datoriei publice externe directe ale statului si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe. 3ste intocmit anual de +inisterul 6inantelor 'ublice si anexat la contul general anual de executie a bugetului de stat. raportul public anual este intocmit, in termen de 0 luni de la primirea conturilor generale anuale, de &urtea de &onturi, pe baza informatiilor din conturile anuale de executie, si inaintat 'arlamentului. 'e baza darilor de seama contabile prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind executia de casa a bugetului de stat prezentate de organele care au aceasta sarcina si, in urma verificarii si analizarii acestora, +inisterul 6inantelor 'ublice elaboreaza lucrarile privind contul general anual de executie a bugetului de stat, pe care le prezinta (uvernului. 'entru a se putea urmari sistematic executia bugetara, se prevede obligatia intocmirii contului general anual in structura bugetului aprobat de 'arlament, si care are ca anexe conturile anuale de executie ale bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele lor.
23

(uvernul analizeaza si definitiveaza contul general anual de executie a bugetului de stat si il prezinta spre aprobare 'arlamentului, pana la data de $ iulie a anului urmator celui de executie. &ontul general anual de executie a bugetului de stat se aproba prin lege o data cu conturile anuale de executie ale bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, dupa verificarea acestora de catre &urtea de &onturi. 9 data cu contul general anual de executie a bugetului de stat se depun, se analizeaza si se aproba si conturile fondurilor speciale aprobate. %.2. Cont#olul e*ecutiei bugeta#e 3xecutia bugetara se infaptuieste de catre executiv sub controlul unor organe imputernicite in acest sens. #n raport de natura organelor care il executa controlul poate fi politic, jurisdictional si administrativ. Cont#olul politic este exercitat de catre 'arlament cu prilejul examinarii si aprobarii proiectului bugetului si a contului de executie bugetara, precum si pe parcursul executiei bugetului aprobat. (uvernul are obligatia de a prezenta periodic 'arlamentului rapoarte cu privire la executia bugetului, iar acesta prin comisiile sale permanente sau prin comisii special constituite de ancheta, poate efectua actiuni de control si poate audia membrii (uvernului sau alte persoane care administreaza sau gestioneaza fonduri publice. 'rin controlul politic se urmareste, in principal, respectarea de catre executiv a prevederilor autorizatiei parlamentare in materie de buget si a modului in care au fost gestionate fondurile bugetare. Cont#olul 0u#i!$ictional este efectuat de un organism specializat, denumit &urte de &onturi care are ca principala sarcina controlul complet al executiei bugetului. Cont#olul a$ ini!t#ati" se refera, pe de o parte, la controlul exercitat de organele specializate ale +inisterului 3conomiei si 6inantelor, iar pe de alta parte, la controlul ierarhic exercitat de catre ordonatorii principali de credite asupra modului cum sunt consumate creditele bugetare de catre subordonatii acestora. Dupa momentul exercitarii sale controlul administrativ poate fi preventiv, concomitent sau posterior efectuarii operatiilor bugetare. Cont#olul p#e"enti" se exercita inainte de efectuarea operatiilor de executie ale veniturilor si cheltuielilor bugetare si este cea mai eficienta forma a controlului bugetar, deoarece poate opri operatiile nelegale, neoportune sau neeficiente. Cont#olul conco itent, efectuat in momentul platii marfurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, are o valoare limitata, deoarece se concentreaza asupra legalitatii platii. &heltuiala fiind deja angajata, prin contractele incheiate, chiar daca este neoportuna sau neeficienta, plata nu poate fi oprita, daca este legal datorata. Cont#olul po!te#io# !ulterior sau postoperativ" urmareste identificarea cazurilor de nerespectare a legilor, a neregulilor in executia bugetului, stabilirea persoanelor vinovate si sanctionarea acestora, recuperarea prejudiciilor aduse statului si prevenirea producerii in viitor a abaterilor de natura celor constatate.
24

In Ro ania, controlul politic se executa de catre 'arlament, controlul jurisdictional se realizeaza de catre &urtea de &onturi, iar controlul administrativ se efectueaza de catre +inisterul 3conomiei si 6inantelor si celelalte ministere !agentii guvernamentale" si organe centrale. #n privinta contului general de executie bugetara, &urtea de &onturi efectueaza, la fiecare ordonator de credite, controlul privind legalitatea si realitatea datelor cuprinse in acest document. 'e baza criteriilor de performanta stabilite in functie de specificul fiecarui domeniu de activitate, &urtea de &onturi verifica eficienta, eficacitatea si economicitatea programelor cu finantare bugetara, pronuntandu-se in acelasi timp asupra calitatii gestiunii banilor publici la nivelul fiecarei institutii si pe ansamblul bugetului. *aportul de control privind contul de executie bugetara este inaintat de &urtea de &onturi la 'arlament, care il supune dezbaterii si aprobarii. %.3. Ap#oba#ea e*ecutiei bugeta#e Dupa primirea raportului privind contul general anual de executie bugetara 'arlamentul demareaza procedurile de dezbatere si aprobare. +ai intai raportul este examinat si aprobat de catre &omisiile reunite de buget, finante si banci ale forului legislativ. Dupa aceea contul de executie bugetara impreuna cu un raport asupra contextului macroeconomic din anul bugetar respectiv este prezentat in plenul 'arlamentului. Din acest moment se trece la discutarea si aprobarea fiecarui articol al <)egii privind aprobarea contului de executie bugetara=, prilej cu care se pot propune si aproba modificari ale legislatiei fiscal-bugetare in concordanta cu propunerile formulate de &urte de &onturi. @otul final asupra <)egii privind aprobarea contului de executie bugetara= in plenul 'arlamentului reprezinta momentul incheierii procesului bugetar. CAPITOLUL III METODE DE /UNDAMENTARE A .ENITURUOR SI C4ELTUIELILOR BUGETARE -.$. +etode clasice de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare -.%. +etode moderne de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare -.-. +etode de fundamentare utilizate in procesul elaborarii bugetelor in *omania +.1. Meto$e cla!ice $e &un$a enta#e a "enitu#ilo# !i c,eltuielilo# bugeta#e 3laborarea bugetelor componente ale bugetului general consolidat se bazeaza, in primul rand, pe propunerile formulate de catre ordonatorii principali de credite. Acestea reprezinta niveluri estimate pentru veniturile si cheltuielile bugetare fundamentate pe baza unor metode. 'entru a elabora un proiect de buget realist care sa satisfaca cerintele rezultate din programul de guvernare, este necesara folosirea unor tehnici de previziune si de analiza la nivel macroeconomic care sa permita evidentierea impactului economico-social si politic
25

determinate de modul de procurare a veniturilor bugetare si de nivelul si destinatia cheltuielilor bugetare. +etodele !tehnicile" de previzionare a cuantumului veniturilor ce se pot realiza, depind de modul de intelegere si stadiul de functionare a economiei de piata si instrumentele fiscale prin care statul doreste sa actioneze, prin promovarea de acte normative in domeniul fiscal. )a determinarea si previzionarea cheltuielilor bugetare metodele folosite trebuie sa aiba in vedere sarcinile asumate de (uvern, prin programul de guvernare, pentru stimularea dezvoltarii econornico-sociale, asigurarea unei protectii sociale sau asumarea unei situatii de austeritate, cu consecinte care pot corecta sau agrava dezechilibrele economice si deficitele bugetare. 'entru determinarea cuantumului veniturilor ce urmeaza a fi prevazute in bugetul de stat !ce reprezinta necesitatile de resurse financiare" si nivelul cheltuielilor ce pot fi finantate din bugetul de stat, in practica financiar-bugetara se folosesc metode clasice, cat si metode moderne bazate pe analiza cost-avantaje, finantarea pe baza de programe si alte studii de eficienta. #ntre metodele clasice ce se pot folosi se pot enumera: - metoda automata, care presupune ca fundamentarea indicatorilor bugetari pentru anul bugetar <?= se realizeaza pe baza veniturilor si cheltuielilor anului <?-%=, al carui exercitiu a fost incheiat, intrucat nu se cunosc realizarile anului in curs <?-$=. &hiar daca aceasta metoda este usor de aplicat pentru ca nu necesita un volum mare de lucrari, daca avem in vedere faptul ca propunerile pentru anul urmator se fac in anul curent, iar datele privind executia bugetara, luata ca nivel de orientare, se refera la anul precedent, fara a tine seama de evolutia economica a anului in care se fac propunerile de proiect de buget pentru anul urmator, aceasta metoda este dezavantajoasa si anacronica mai ales intr-o economie instabila. - metoda majorarii (diminuarii) presupune ca pentru fundamentarea bugetului anului <?= sa se realizeze prin aplicarea ritmului mediu anual de crestere sau de descrestere a indicatorilor bugetari la veniturile si cheltuielilor bugetare ale anului in curs <?-$=. *itmul mediu se calculeaza pe baza rezultatelor executiei bugetare intr-un interval de cinci sau mai multi ani consecutivi. Aceasta metoda are dezavantajul ca necesita un volum mare de lucrari, iar prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca nu pot fi previzionati in totalitate si intr-un volum real toti factorii imprevizibili ce pot aparea intre timp. - metoda evaluarii directe ce presupune efectuarea de calcule concrete pentru fiecare sursa de venit, estimarea facandu-se tinand seama atat de executia preliminata pe anul in curs, dar si de previziunile in domeniul economic si social in anul urmator si de propunerile facute de executiv catre legislativ cu privire la necesarul de resurse financiare pentru finantarea actiunilor si activitatilor economico-sociale prevazute in programul de guvernare pe anul urmator. Dimensionarea prevederilor indicatorilor bugetari trebuie sa se realizeze in directa corelatie cu nivelul produsului intern brut previzionat pentru anul urmator, in conditiile unei rate estimate a inflatiei si a unui curs de schimb previzibil al monedei nationale. )a evaluarea cheltuielilor din fondurile bugetare nu trebuie urmarit in special, cresterea acestora in functie de influenta ratei inflatiei sau a scaderii cursului de schimb a monedei ci
26

trebuiesc avute in vedere reducerea acestora la nivelul strict necesar, cresterea eficientei si economicitatii lor, precum si la suportarea acestora pe seama altor surse de finantare. 6olosirea acestor metode clasice de elaborare si aprobare a bugetului de stat implica sau mai mult impun rectificari periodice in functie de realizarea indicatorilor bugetari, nivelul realizarii veniturilor si stadiul efectuarii cheltuielilor pe parcursul executiei bugetului de stat, rectificari ce trebuiesc supuse aprobarii puterii legislative. +.%. Meto$e o$e#ne $e &un$a enta#e a "enitu#ilo# !i c,eltuielilo# bugeta#e

Dupa cum am vazut metodele clasice de evaluare a veniturilor si cheltuielilor bugetare prezinta limitele determinate de volumul insuficient de informatii si de imposibilitatea previzionarii si cuantificarii nivelului veniturilor si a cheltuielilor bugetare pentru o perioada de timp si mai ales care nu vizeaza eficienta actiunilor ce ar urma sa se realizeze prin acordarea de mijloace bugetare acordate. Drept urmare se impune renuntarea la aceste metode clasice folosite la elaborarea bugetelor in favoarea unor metode moderne. +etodele moderne de rationalizare a optiunilor bugetare se bazeaza, in principal, pe analiza cost - avantaje sau cost - eficacitate, a caror aplicabilitate este conditionata de existenta a cel putin doua sau mai multe variante pentru realizarea unei actiuni sau a unui obiectiv, cu costuri diferite si rezultate diferite. +etoda de analiza cost - avantaje, presupune utilizarea unui set intreg de tehnici care sa asigure alocarea eficienta a resurselor limitate intre cele doua sectoare privat si public, precum si intre diferitele proiecte ale sectorului public. #n forma simplificata metoda cost - avantaje reprezinta un mod practic de a alege acea varianta care maximizeaza rezultatele ce se pot obtine cu un anumit nivel al costurilor sau conduce la obtinerea acelorasi efecte cu costuri minime. Aceasta metoda este folosita, in special, pentru selectarea obiectivelor de investitii ale sectorului public in domeniile: infrastructurii, al asigurarii securitatii energetice, alimentare sau protectiei mediului si al protectiei sociale !constructii de locuinte sociale, camine de protectia copilului si a batranilor, camine - spital, etc", obiective ce urmeaza sa satisfaca nevoia unei largi colectivitati regionale sau chiar nationale. +etoda cost eficacitate utilizeaza drept criteriu de evaluare raportul avantaje:cost, fara o evaluare monetara a avantajelor, in vederea estimarii eficacitatii deciziilor publice. Si aceasta metoda are anumite limite, ea confruntandu-se cu o serie de dificultati legate de dimensionarea reala a costurilor totale, avand in vedere ca unele obiective nu se pot realiza intr-un singur an bugetar, cat si cu privire la acoperirea efectelor ce se pot obtine in timp, fara a mai considera si o serie de factori de influenta - rata inflatiei, cursul de schimb al monedei nationale fata de alte monede convertibile, situatia politica interna, situatia internationala si relatiile cu organele financiare internationale. Metoda de planificare programare bugetizare care se refera tot la identificarea obiectivelor ce trebuie finantate pe termen lung si cuantificarea valorii costurilor, cu determinarea marimii creditelor bugetare ce urmeaza a fi inscrise anual in bugetul de stat. 6inantarea se va asigura numai dupa analizarea mai multor variante de programe intocmite
27

pentru acelasi obiectiv, dupa criterii comune de eficacitate, valabile pentru toti ordonatorii principali de credite. 6azele metodei planificare, programare, bugetizare sunt: - Planificarea prin care se stabileste in urma unor studii prospective, obiectivele ce urmeaza a se analiza pe termen lung si caile de realizarea acestora cu integrarea in procesul administrativ de elaborare a bugetului, cu posibilitatea ca acestea sa fie supuse unor revizuiri periodice in functie de conditiile economice, sociale si politice nou aparute. - Programarea ce presupune definirea clara a obiectivelor ce urmeaza a fi realizate, dupa alegerea unuia dintre programele alternative propuse care raspunde cel mai bine obiectivelor de perspectiva si care maximizeaza rezultatele la acelasi efort bugetar si care corespunde politicii administrative in domeniul asumat. - !ugetizarea care reprezinta, inscrierea in bugetul de stat a transei anuale din creditul bugetar corespunzator realizarii obiectivelor de program prevazute pentru anul de referinta dupa ce programul a fost ales prin finantarea pe parcursul mai multor executii bugetare. Aceasta metoda ce functioneaza pe criterii uneori strict tehnocratice, limiteaza intr-o oarecare masura libertatea deciziei politice de a se pronunta asupra unor programe intocmite pe criterii stiintifice, dar este eficienta in cazul asumarii responsabilitatii administratorului de a realiza obiective pe termen mijlociu sau lung, cu consecinte asupra realizarii optiunilor strategice privind dezvoltarea economico - sociala. Metoda managmentului prin obiective (MM") Dimensionarea indicatorilor cuprinsi in bugetul de stat care sa satisfaca necesitatile reale ale economiei la un moment dat a impus cautarea de solutii noi bazate pe calcule stiintifice, folosind tehnica de calcul, care sa permita cuantificarea cat mai exacta a efortului bugetar, urmarirea obtinerii veniturilor ce urmeaza a se realiza din aplicarea politicii fiscale promovate, si a efectului ce s-ar obtine din alocarea fondurilor constituite. +etoda managmentului prin obiective, se poate utiliza la nivelul ordonatorilor principali de credite !ministere, organe ale administratiei de stat", unde pentru fiecare domeniu de activitate cel care gestioneaza resursele financiare publice isi defineste propriile sale obiective si contributia la finalizarea actiunilor. Metoda rationalizarii optiunilor bugetare se bazeaza pe o analiza sistemica, ce vizeaza dimensionarea indicatorilor bugetari in contextul gestiuni prin obiective a resurselor publice. Analiza sistemica urmareste ca prin iteratii succesive sa reformuleze obiectivele si mijloacele utilizate pentru atingerea lor, dand posibilitatea celor care decid sa aleaga un mod de actiune preferential dintre mai multe alternative. *ationalizarea optiunilor bugetare este considerata ca fiind o metoda coerenta de elaborare a bugetului, de executie a acestuia si de control. 'rincipalele faze ale metodei rationalizarii optiunilor bugetare sunt: a" #tudiul unde se realizeaza: b" $ecizia cand se realizeaza: c" E%ecutia cand se urmareste: d d" &ontrolul care are drept scop: +etoda rationalizarii optiunilor bugetare porneste de la comensurarea cheltuielilor generate de realizarea unui program si de la identificarea resurselor ce pot fi mobilizate si afectate. )a aprobarea bugetului practic se voteaza varianta optima ce a rezultat, cea ce reduce
28

la minimum decizia politica pe de o parte. 'e de alta parte pe parcursul executiei bugetare ordonatorii principali de credite nu mai au libertatea gestionarii resurselor, ci isi asuma obligatia de a realiza obiectivul intr-o anumita cantitate, la un anumit nivel calitativ si intr-un interval de timp strict delimitat. !aza bugetara zero' Aceasta metoda presupune ca departamentele si agentiile (uvernamentale sa evalueze programele si activitatile desfasurate in fiecare an fiscal pomind de la zero. #n aplicarea metodei, se disting cinci etape: - stabilirea unitatilor decizionale - determinarea pachetelor de decizii la nivelul fiecarei unitati decizionale - ordonarea pachetelor de decizii la nivel operational in cadrul fiecarei institutii - centralizarea - alocarea fondurilor. 9 unitate decizionala poate fi un proiect sau un centru de cheltuieli, ea putand fi definita astfel: o entitate organizationala care are un manager investit cu autoritatea necesara pentru a stabili care sunt prioritatile si a dimensiona bugetul pentru toate activitatile organizate in cadrul acelei entitati. ;ermenul de pachet decizional este sinonim cu documentatie si este utilizat pentru a descrie o unitate decizionala impreuna cu costurile pe care le implica activitatea sa. +anagerul va furniza informatiile despre sarcinile asumate, strategiile posibile de actiune, avantajele si consecintele nealocarii fondurilor necesare. +.+. Meto$e $e &un$a enta#e utili(ate in p#oce!ul elabo#a#ii bugetelo# in Ro ania #n *omania, principiul de fundamentare a bugetelor este cel al metodei automate. Astfel orice buget are urmatoarea structura: $. Denumire indicator %. &od indicator -. *ealizari ale anului <n-%= .. 'rogramul anului <n-l= /. 'ropuneri anul <n= 0. 3stimari ale anului <nH$G 1. 3stimari ale anului <nH%= 2. 3stimari ale anului <nH-= Aceasta structura se impune, deoarece prezinta situatiile veniturilor si cheltuielilor realizate in anul <n-%= !ultimul an care are finalizata executia bugetara", situatia anului <n-l= !anul in care se elaboreaza bugetul si cand nu se stie situatia executiei bugetare decat pana la acel moment". 'ropunerile anului <n= vizeaza creditele bugetare preconizate a fi alocate, iar estimarile anilor=nH%= si <nH-= sunt transpunerea valorica a obiectivelor stabilite in Documentul de politica, strategie si performanta pe urmatorii trei ani. /un$a enta#ea "enitu#ilo# se realizeaza de +inisterul 3conomiei si 6inantelor !pentru veniturile care se incaseaza la bugetul de stat, bugetul asigurarilor de stat si la bugetul fondurilor speciale". @eniturile bugetelor locale sunt estimate de fiecare consiliu local:judetean
29

in parte. @eniturile proprii ale diferitelor institutii publice se stabilesc de ordonatorii de credite ale institutiilor care urmeaza sa le realizeze cu avizul ordonatorilor de credite superiori, daca este cazul. 3stimarea cuantumului veniturilor au la baza estimarile din bugetul anului anterior si mutatiile care pot aparea in structura contribuabililor: obiectelor impozabile in anul urmator. 3xista si alte elemente de care se tine cont la determinarea veniturilor bugetare: efectul modificarilor de ordin legislativ, memorandumuri senmate cu institutii financiare internationale etc. /un$a enta#ea c,eltuielilo# se face in mod similar cu fundamentarea veniturilor, insa in stricta concordanta cu nivelul veniturilor alocate, deoarece la nivelul institutiilor publice bugetul si ale bugetelor locale trebuie sa fie echilibrat, in timp ce bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale nu pot prezenta deficite mai mari decat valorile stabilite in documentul de politica elaborat de (uvern. 9 atentie deosebita se acorda fundamentarii cheltuielilor cu personalul. Aceasta se face in functie de numarul de posturi si functii. (uvernul aproba baremele de salarizare a personalului bugetar, aceste bareme fiind inmultite cu numarul de posturi alocat fiecarei functii, suma acestora reprezentand nivelul cheltuielile cu salariile. De asemenea obiectivele de investitii beneficiaza de o fisa in care se evidentiaza toate cheltuielile defalcate astfel: $. &heltuieli pana la -$ decembrie <n-%= %. &heltuieli !preliminat" <n-l= -. 'rogram <nGG .. 3stimare <nHl= /. 3stimare <nH%= 0. 3stimare <nH-= 1. 3stimare anii ulteriori )a fundamentarea cheltuielilor la nivelul unei institutii publice trebuie sa se tina cont de specificul activitatii desfasurate de toate compartimentele institutiei !inclusiv unitatile fara personalitate juridica afiliate". 6undamentarea cheltuielilor porneste de la stabilirea valorilor la nivel de alineat, apoi prin agregare progresiva se obtin valorile aferente articolelor si titlurilor pentru fiecare subcapitol in parte. )a fundamentarea cheltuielilor se au in vedere: $. baza legala a cheltuielilor %. executia preliminara a anului de baza formata din executia certa pe perioada incheiata si executia probabila ramasa pana la finele anului de baza -. preturile si tarifele .. normele obligatorii prin intermediul carora se realizeaza dimensionarea unor cheltuieli /. normele de cheltuieli !atat cele materiale reprezentate prin consumul de materiale necesar pe unitatea de indicator, cat si normele financiare exprimate sub forma unei cheltuieli medii pe indicator". 6undamentarea cheltuielilor unei institutii publice trebuie sa aiba la baza si informatiile macroeconomice stabilite de +inisterul 6inantelor 'ublice in *aportul asupra situatiei macroeconomice pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza planul de buget, precum si
30

pentru urmatorii trei ani, informatii ce se refera in primul rand la nivelul inflatiei si a cursului valutar. CAPITOLUL I. SISTEMUL DE ORGANI5ARE A TRE5ORERIEI STATULUI -.1. In&iinta#ea T#e(o#e#ieI Statului -.1.1. Nece!itatea in&iinta#ii T#e(o#e#iei Statului +asurile intreprinse, dupa anul $E2E, pentru trecerea la economia de piata, au determinat, in primul rand, modificari esentiale in domeniul finantelor publice, fara de care nu se putea asigura trecerea la noua economie. )a inceputul anului $EE8, primele masuri cu caracter financiar au fost cu privire la modificarea relatiilor dintre unitatile economice si stat, respectiv varsamintele din profit. 3ste pentru prima data cand, in *omania, se stabileste obligatia de a vira catre stat o parte din profitul realizat, inlocuindu-se sistemul de regularizare totalitar cu bugetul de stat. #n continuare au fost perfectionate parghiile financiare de mobilizare la buget a unei parti din produsul intern brut, astfel incat sa se realizeze o centralizare a repartizarii resurselor. Sunt de mentionat actele normative care reglementeaza impozitul pe profit, impozitul pe salarii, precum si renuntarea la impozitul pe circulatia marfurilor si inlocuirea acestuia cu taxa pe valoare adaugata. Au fost stabilite noi raporturi intre autoritatea centrala si locala pe linia sprijinului financiar ce urmeaza a fi acordat bugetelor locale. Astfel, bugetele locale au fost echilibrate cu sume defalcate din impozitul pe venit, din ;@A si s-au introdus subventiile cu destinatie speciala si anume pentru investitii privind solutionarea problemelor de interes public !apa, termoficare, transport in comun, etc.", precum si pentru protectia sociala. #n noul cadru politic, economic, juridic edificat, dupa anul $E2E, un rol deosebit de important a revenit mecanismului financiar. Acesta trebuie sa asigure stabilitatea economica, echilibrele materiale, financiare si valutare ale tarii, echilibrul general economic. 9 componenta importanta a mecanismului financiar o reprezinta finantele publice. Dupa anul $E2E a fost adoptata de urgenta )egea nr. $8:$EE$ a finantelor publice, lege care a constituit o adevarata carta financiara a *omaniei !modificata in anii $EE0 si %88%". &ea mai mare parte este consacrata principiilor de elaborare, aprobare si executie a bugetului public national. )egea instituie notiunea de buget de stat in loc de buget unic national. 'entru prima data, legea confera o adevarata autonomie bugetelor ce compun bugetul general. #n acelasi context, au fost perfectionate relatiile cu bugetul de stat in ceea ce priveste asigurarea echilibrarii bugetelor locale. Avandu-se in vedere perioada de tranzitie si faptul ca unele sectoare din sfera administratiei centrale de stat nu dispun de surse bugetare suficiente, prin legea finantelor publice s-a statuat infiintarea unor fonduri cu destinatie speciala, care, incepand din anul %888, s-a trecut la desfiintarea lor prin includere in bugetul de stat, in scopul asigurarii unui control mai riguros asupra modului in care se cheltuiesc banii publici.
31

#n domeniul executiei financiare au fost aplicate masuri cu caracter de reforma prin care sa se asigure conditii optime pentru administrarea resurselor financiare ale statului. 'ana in anul $E2E executia de casa a bugetului de stat era efectuata de catre Banca ?ationala a *omaniei, +inisterului 6inantelor ii revenea numai rolul de conducere a executiei bugetare si de incheiere a contului general anul de executie bugetara. Datorita schimbarilor intervenite in organizarea si functionarea sistemului bancar in *omania statul si-a revizuit, in functie de interesele pe care le urmareste, modul de organizare si functionare a executiei bugetare. Astfel, s-a trecut de la executia de casa prin Banca ?ationala la executia de casa prin sistemul trezoreriei statului integrat in activitatea +inisterului 6inantelor. 'rin acest sistem au fost create conditiile necesare ca organele abilitate ale statului sa supravegheze in mai bune conditii constituirea resurselor financiare publice si utilizarea acestora in scopul pentru care au fost alocate. -.1.%. P#e i!ele in&iinta#ii T#e(o#e#iei Statului 'remisele care au creat cadrul favorabil infiintarii trezoreriei, in *omania, au fost: $. reorganizarea bancilor si consecintele acesteia asupra finantelor publice %. schimbarea conceptiilor privind administrarea si utilizarea resurselor financiare publice -. cerintele si posibilitatile reale de asigurare a echilibrului finantelor publice, prin interventii pornite in fazele de urmarire a executiei bugetare .. autonomia bugetului asigurarilor sociale de stat, in contextul prevederilor )egii finantelor publice /. intarirea autonomiei finantelor locale, la nivelul bugetelor acestora din subdiviziunile administratiei teritoriale, in cadrul judetelor, potrivit )egii administratiilor publice locale 0. infiintarea si functionarea fondurilor speciale, prin autonomizarea bugetelor acestora 1. cresterea si diversificarea sistemului veniturilor proprii. 'ana in anul $EE8, executia de casa a bugetului de stat se efectua prin Banca ?ationala a *omaniei, care avea stabilite, prin lege, urmatoarele atributii: $. incasarea veniturilor bugetare si evidentierea acestora pe capitole, subcapitole, platitori, efectuarea platilor de casa, pe capitole de cheltuieli, pe ministere si institutii subordonate %. exercitarea controlului asupra eliberarii fondurilor de la bugetul de stat in numerar si in cont catre institutiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, in limita creditelor bugetare deschise pe destinatii de +inisterul 6inantelor 'ublice -. pastrarea conturilor de disponibilitati ale bugetelor locale, ale institutiilor publice, ale agentilor economici ce au conturi deschise la trezorerie .. transmiterea informatiilor catre +inisterul 6inantelor 'ublice privind executia bugetara. #n reorganizarea sistemului bancar momentele importante sunt: $. crearea cadrului juridic pentru separarea activitatii Bancii ?ationale ca banca centrala cu un inalt grad de independenta. Astfel, incepand din anul $EE$, Banca ?ationala a *omaniei a devenit institutia unica de emisiune monetara a statului, de stabilire a politicii monetare, de
32

credit si valutara, de gestionare a rezervelor valutare oficiale si de supraveghere a activitatii celorlalte banci. %. infiintarea Bancii &omerciale *omane, prin )egea nr. -$:$0 nov. $EE8 privind societatile comerciale, care a preluat de la Banca ?ationala conturile de disponibilitati si de credite pe termen scurt ale agentilor economici, conturile de venituri si de cheltuieli ale bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat, ale bugetelor locale, precum si conturile institutiilor publice -. infiintarea ;rezoreriei Statului, in anul $EE%, care, prin sistemul trezoreriilor locale, a preluat atributiile executiei de casa a bugetului public de la Banca &omerciala, la care s-au adaugat noi atributii rezultate din reorganizarea finantelor publice. Argumentele favorabile infiintarii ;rezoreriei finantelor publice sunt: $. desfasurarea executiei bugetare prin mai multe banci creaza dificultati in ceea ce priveste controlul asupra operatiilor, complica fluxurile monetare si prelungeste termenele de raportare a datelor de executie, influentand negativ urmarirea executiei si a echilibrului bugetar %. in contextul prezentat, de ample modificari si de cerinta rezolvarii problemelor noi aparute, s-a elaborat cadrul legislativ pentru exercitarea de catre +inisterul 6inantelor 'ublice a atributiilor ce-i revin in domeniul finantelor publice prin crearea unui sistem propriu pentru urmarirea executiei bugetare, cu ajutorul caruia sa coordoneze problemele politicii financiare de care raspunde -. in conformitate cu prevederile Iotararii (uvernului nr. 12:$EE% +inisterul 6inantelor 'ublice a fost autorizat sa infiinteze trezorerii in cadrul organelor financiare subordonate, si anume: directii generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, administratii financiare .. prin )egea nr. 2%:$EE$ s-a prevazut organizarea contabilitatii trezoreriei finantelor publice in cadrul +inisterul 6inantelor 'ublice si a unitatilor sale subordonate /. potrivit prevederilor din )egea bancara, trezoreriile, la nivel de judet, au conturi deschise la sucursalele judetene ale Bancii ?ationale a *omaniei !conturi curente", prin care se incaseaza veniturile bugetare, se efectueaza cheltuielile dispuse de catre titularii conturilor deschise la trezorerii. #n tara noastra, incepand cu anul $EE%, pe baza Iotararii (uvernului nr. 12:$EE%, privind organizarea si functionarea ;rezoreriei finantelor publice si a )egii &ontabilitatii, nr. 2%:$EE$ a fost organizata executia operatiunilor privind finantele publice prin ;rezoreria Statului. Aceasta a reprezentat una din coordonatele reformei sistemului financiar in *omania. 'rin trezoreria proprie, statul isi mobilizeaza, direct sau indirect, disponibilitatile de fonduri, asigurand, totodata, exercitarea in bune conditii a atributiilor +inisterului 3conomiei si 6inantelor si ale unitatilor sale teritoriale. De asemenea, prin intermediul ;rezoreriei finantelor publice se asigura utilizarea eficienta a resurselor statului de catre institutiile publice, respectarea destinatiei fondurilor aprobate prin )egea bugetara, precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in gestionarea banilor publici. -.1.+.I po#tanta o#gani(a#ii T#e(o#e#iei Statului

33

#mportanta organizarii sistemului ;rezoreriei finantelor publice in *omania rezulta din urmatoarele: $. este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a executiei finantelor publice, protejandu-le de toate riscurile %. permite solutionarea unor importante probleme financiare, prin mijlocirea operatiilor specifice, si anume: gestionarea creditelor externe primite de catre (uvern pentru sprijinirea programelor de reforma mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru serviciul datoriei publice finantarea obligatiilor statului asumate prin acorduri (uvernamentale cu decontare in conturile de clearing, barter si cooperare economica, in vederea echilibrarii importurilor cu exporturile. -. permite cunoasterea permanenta a resurselor publice si previziunea nevoilor de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar. ;rezoreria publica gestioneaza totalitatea resurselor de care dispune statul. 3a nu se limiteaza, insa, numai la executia bugetului de stat. Astfel, prin ;rezorerie s-a realizat separarea finantelor sectorului public de resursele private din conturile deschise la banci. De asemenea, prin ;rezorerie se realizeaza si politica de plasamente financiare din disponibilitatile temporare aflate in conturile trezoreriei, asigurand, astfel, pe de o parte, valorificarea disponibilitatilor temporare !surplusul de incasari fata de plati", iar, pe de alta parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranzitie. #nfiintarea ;rezoreriei finantelor publice in *omania a completat cadrul institutional prin care statul si-a creat posibilitatea de a-si stabili si aplica politica de venituri si cheltuieli, organizandu-si activitatea financiara atat la nivel central, cat si in teritoriu. Astfel, a devenit posibila cresterea raspunderii asupra utilizarii banilor publici, cat si asupra asigurarii finantarii obiectivelor si actiunilor aprobate. &a urmare, prin ;rezorerie este posibila cunoasterea si rezolvarea implicatiilor specifice gestiunii financiare publice. #n plus, ;rezoreria faciliteaza folosirea de catre +inisterul 3conomiei si 6inantelor, cu ocazia intocmirii, aprobarii si executiei bugetelor publice, a instrumentelor de analiza fundamentala si de supraveghere a realizarii echilibrului financiar, monetar, valutar si a datoriei publice. -.%. O#gani(a#ea T#e(o#e#iei Statului *eglementarile legale pe baza carora s-a infiintat ;rezoreria sunt: )egea contabilitatii nr. 2%:%. decembrie $EE$ si Iotararea (uvernului nr. 12:$/ februarie $EE%. &onform prevederilor acestor acte normative, +inisterul 3conomiei si 6inantelor a fost autorizat sa: $. organizeze contabilitatea ;rezoreriei privind executia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat %. sa urmareasca constituirea si utilizarea veniturilor proprii ale institutiilor publice, precum si a fondurilor cu destinatie speciala

34

-. sa gestioneze datoria publica, precum si alte operatii financiare efectuate in contul institutiilor publice, agentilor economici. +inisterul 3conomiei si 6inantelor reprezinta organul de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea (uvernului, cu personalitate juridica, care aplica strategia si 'rogramul de guvernare in domeniul economiei si finantelor. ;rezoreria Statului este organizata si functioneaza in cadrul Directiilor (enerale ale 6inantelor 'ublice judetene si al Administratiilor 6inanciare, ce sunt unitati aflate in subordinea Agentiei ?ationale de Administrare 6iscala. ;rezoreria Statului este sistemul unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publica, si a altor operatiuni ale statului, in conditii de siguranta si in conformitate cu dispozitiile legale. ;rezoreria Statului este conceputa ca un sistem unitar atat la nivel central, cat si la nivelul unitatilor teritoriale, in scopul realizarii operatiunilor financiare ale sectorului public, astfel: $. la nivel central: Directia (enerala a &ontabilitatii 'ublice si 5nitatea de +anagement al ;rezoreriei Statului %. la nivel judetean: Directii judeteane ale ;rezoreriei Statului in cadrul Directiilor (enerale ale 6inantelor 'ublice judetene -. la nivel local: ;rezorerii municipale organizate ca directii in cadrul Administratiilor 6inanciare municipale ;rezorerii orasenesti ca servicii in cadrul Administratiilor 6inanciare orasenesti ;rezorerii comunale organizate ca servicii in cadrul Administratiilor 6inanciare comunale. Directia (enerala a 6inantelor 'ublice reprezinta unitatea teritoriala a +inisterului 3conomiei si 6inantelor, la nivelul fiecarui judet, ce realizeaza strategia si programul (uvernului in domeniul finantelor publice si aplicarii politicii fiscale a statului. )a nivelul sau, Directia judeteana a ;rezoreriei Statului are urmatoarele sarcini: $. realizeaza mecanismele privind administrarea finantelor publice in profil teritorial %. asigura executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului ;rezoreriei Statului, bugetele fondurilor speciale si veniturile proprii ale institutiilor publice, precum si efectuarea de operatiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat catre persoane fizice -. asigura efectuarea de operatiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat catre persoane fizice. Administratiile 6inanciare teritoriale desfasoara activitati operative pentru aplicarea politicii fiscale a statului la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor. Directia municipala a ;rezoreriei Statului din cadrul Administratiei 6inanciare municipale are urmatoarele atributii: $. conduce evidenta veniturilor pe bugete componente si fonduri, precum si evidenta analitica pe platitori %. analizeaza si verifica documentele privind compensarea intre unele impozite si taxe, aprobate si transmise de organele fiscale, si inregistreaza operatiunile respective in evidenta sintetica si analitica -. conduce evidenta analitica a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum si a veniturilor proprii ale institutiilor publice
35

.. conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati, deschise pe ministere si institutii publice subordonate /. asigura pastrarea si utilizarea a certificatelor de trezorerie, cu ajutorul evidentei specifice a documentelor cu regim special 0. conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate in certificate de depozit, vandute populatiei, a celor rascumparate pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari si surse de acoperire 1. asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturilor proprii ale institutiilor publice si a fondurilor cu destinatie speciala, prin inregistrarea in conturile sintetice si analitice 2. efectueaza operatiunile de incasari si plati in numerar E. asigura preluarea dosarelor juridice in vederea deschiderii conturilor de incasari si plati ale agentilor economici. )a nivelul oraselor, respectiv comunelor, Serviciile de trezorerie, din cadrul Administratiilor 6inanciare orasenesti si comunale, asigura: $. incasarea si evidenta veniturilor bugetare si a veniturilor proprii ale institutiilor publice %. verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice -. vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie .. administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei /. administrarea conturilor persoanelor fizice si juridice !agenti economici, medici de familie etc." 0. administrarea operatiunilor de incasari si plati prin casieriile proprii. -.+. /unctiile T#e(o#e#iei Statului -.+.1. /unctiile cla!ice ale T#e(o#e#iei Statului -.+.1.1. /unctia $e ca!ie# public ;rezoreria prezinta doua functii clasice, respectiv: functia de casier al statului si cea de banca a statului. 'rin functia de casier public, ;rezoreria efectueaza: $. toate operatiunile propriu-zise de incasari si plati privind fondurile publice, in numerar sau prin decontari in cont %. controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget si asigurarea informatiei necesare privind executia de casa a bugetului in vederea intocmirii conturilor de executie a bugetului si a elaborarii rapoartelor periodice asupra acestora -. gestiunea pozitiei de casa, zilnice, a bugetului .. asigurarea lichiditatilor necesare prin cunoasterea fluxurilor de incasari si plati, elaborarea de prognoze cu privire la cerintele de plata, la sincronizarea platilor si incasarilor, inclusiv a acelora privind finantarea deficitului si serviciul datoriei publice.
36

#nsarcinata cu executia efectiva a operatiunilor de incasari si plati prevazute prin legea anuala a finantelor, ;rezoreria este casierul statului. +iscarile de fonduri, in cadrul ;rezoreriei, rezulta din operatiunile permanente, vizand, pe de o parte, resursele permanente ale statului, in cadrul carora impozitele ocupa un rol esential, iar pe de alta parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital, transferurile etc. 'ermanenta acestor operatiuni !repetitivitatea acestora" poate fi inteleasa numai pornind de la functiile permanente ale statului, justificand caracterul lor precis, riguros si restrictive. *ealizand aceste operatiuni, ;rezoreria manifesta o atitudine pasiva, deoarece aceste operatixmi sunt fixate prin legea finantelor si i se impun ;rezoreriei. 9peratiunile de casa ale ;rezoreriei Statului sunt clasificate avand in vedere trei criterii: $. criteriul juridic: operatiuni privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat bugetele locale bugetele institutiilor publice bugetele fondurilor speciale, disponibilitatile agentilor economici titulari de conturi deschise la trezorerii %. caracterul financiar: operatiuni cu caracter definitiv !incasari fiscale si cheltuieli bugetare", cu caracter temporar !care reclama o rambursare ulterioara a fondurilor" -. caracterul economic: cheltuieli ordinare !de functionare si de transfer" cheltuieli de capital. 6unctia de casa a trezoreriei implica doua aspecte: A' E%ecutia de casa a operatiilor de incasari si plati efectuate de stat( 9biectul executiei il reprezinta operatiile autoritatilor publice !centrale si locale" si ale corespondentilor sai !institutii publice, agenti economici". ;rezoreria efectueaza, ca si casier al statului, un numar mare de incasari si plati. Acestea sunt operatii prevazute in )egea bugetara anuala. #nsa, ;rezoreria este, totodata, si casierul corespondentilor sai, care, in baza reglementarii generale a contabilitatii publice, depun, cu titlu obligatoriu sau facultativ, fondurile la ;rezorerie sau sunt autorizati sa efectueze operatii de incasari si plati prin intermediul conturilor trezoreriei. Acestia au conturi deschise la trezorerie, pentru care +inisterul 3conomiei si 6inantelor fixeaza conditiile de functionare si regimul dobanzilor. ;rezoreria este, astfel, casierul administratiilor autonome care intocmesc bugete anexe sau au personalitate juridica distincta de cea a statului, cum sunt institutiile publice. #n calitate de casier al statului, ;rezoreria are ca sarcina emisiunea titlurilor de imprumut public si gestionarea datoriei publice. #n acest scop, poate beneficia de concursul bancilor care folosesc ghiseele lor pentru plasarea imprumuturilor. 'entru imprumuturile pe termen scurt, trezoreria are un rol important in emisiunea titlurilor de stat, destinate onorarii obligatiilor exigibile, precum si vegherii la existenta disponibilitatilor banesti. !' )egherea la e%istenta disponibilitatilor pentru a face fata angajamentelor statului' De fapt, sarcina fundamentala a trezoreriei este aceea de a veghea daca, in fiecare moment, exista fonduri disponibile pentru a face fata cheltuielilor statului si ale corespondentilor sai. 'rocurarea de bani, in casieria publica, este prima dintre operatiile trezoreriei. Aceasta este legata de miscarea fondurilor in timp, determinata de termenele la care devin exigibile incasarile si platile. Astfel, incasarile si platile sunt obiectul fluctuatiilor in cursul anului. 'entru cheltuielile ordinare ale bugetului public exista o anumita regularitate in nivelul lor lunar, cu exceptia lunii decembrie, in care se executa partial cheltuielile, serviciile publice
37

utilizand cea mai mare parte a creditelor lor inca neconsumate inainte de inchiderea exercitiului, creditele riscand sa fie anulate in virtutea legii anualitatii. 'entru veniturile bugetare, regularitatea este mai putin realizabila, deoarece depinde de ritmicitatea vietii economice, mai ales in cazul impozitelor directe. Aceste miscari ale veniturilor si cheltuielilor se combina cu alte miscari de fonduri exceptionale !emisiunea de imprumuturi, rambursarea imprumuturilor contractate de pe piete interne, plati de comisioane" si cu miscarile datorate operatiilor corespondentilor. 'rin analiza acestor miscari exceptionale se poate determina un trend in fluctuatia lichiditatilor ;rezoreriei si succesiunea perioadelor de cresteri !lichiditati abundente" si scaderi !lipsa de lichiditati". Asemenea perioade pot fi identificate in cadrul trimestrelor, pe luni ale acestora, intre trimestre, dar si in cazul lunilor. 'entru echilibrarea ;rezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse: fondurile corespondentilor certificatele de trezorerie credite primite de la banca centrala. -.+.1.%. /unctia $e banca a !tatului *olul ;rezoreriei de banca a statului are doua forme : $. ;rezoreria actioneaza ca o banca de depozit, banca de afaceri care furnizeaza capitaluri unor intreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea %. ;rezoreria actioneaza ca o banca de emisiune si in acest fel intervine in domeniul circulatiei monetare. #n calitate de banca, ;rezoreria asigura urmatoarele servicii: $. este banca la care institutiile publice, precum si agentii economici isi au deschise conturi de disponibilitati prin care se efectueaza operatiuni de incasari si plati, realizand, astfel, gestionarea disponibilitatilor banesti ale sectorului public si integrarea acestora in politica de lichiditati %. gestioneaza datoria publica, respectiv, operatiunile de contractare a imprumuturilor de catre (uvern pentru finantarea deficitului bugetar, precum si de refinantare a datoriei publice -. efectueaza si operatiunile in care statul apare in calitate de garant sau de coparticipant la acordarea de imprumuturi agentiilor guvernamentale, care la randul lor pot acorda imprumuturi. -.+.%. /unctiile o$e#ne ale T#e(o#e#iei Statului

#n plus, fata de functiile traditionale ale ;rezoreriei, casierie si banca, trezoreria se afla in stransa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara. 'e masura ce statul a evoluat, a fost posibila exercitarea unui anumit control asupra acestor piete, ;rezoreria publica jucand un rol de prim - plan in exercitarea unei dintre functiile esentiale ale finantelor publice moderne: mentinerea echilibrului monedei si al economiei. *ezultat al unei evolutii complexe si adesea contradictorii, mult mai difersificate decat un plan apriorii, functiile actuale ale ;rezoreriei nu sunt usor de delimitat. ;otusi, se pot regrupa intr-o abordare generica, cinci functii principale: $. A$ ini!t#ato# al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier al statului Aceasta functie presupune ca toate resursele financiare publice sa fie colectate,
38

centralizate si utilizate prin intermediul acestei institutii financiare, sub o supraveghere si un control strict. De asemenea, functia presupune ca, in mod permanent si in orice perioada a anului, raportul dintre colectarea fondurilor, pe de-o parte, si utilizarea acestora sub forma platilor de casa, pe de alta parte, sa fie supraunitar sau in cel mai rau caz egal. #n situatia in care gradul de colectare a fondurilor publice nu satisface platile, iar acestea sunt presante, trezoreria este obligata, invariabil, sa contracteze imprumuturi publice fara a mai avea ragazul necesar, in multe situatii, de a alege varianta convenabila din punctul de vedere al <costuluiJ acestei operatiuni !dobanda". +entinerea unui raport corespunzator in favoarea colectarii fondurilor publice este o problema realmente dificila in perioada constructiei unui buget cu deficit, motiv pentru care ;rezoreria publica este obligata, aproape permanent, sa imprumute fonduri pe termen scurt de pe piata monetara si pe termen mediu si lung de pe cea financiara. &u alte cuvinte, indeplinirea acestei functii obliga ;rezoreria publica ca, pe ansamblul circuitului, iesirile de fonduri pentru fiecare actiune in parte sa fie acoperite, echilibrate in orice moment cu intrarile de fonduri, indiferent de provenienta lor: incasari din impozite si taxe, credite bancare !Banca &entrala", disponibilitatile corespondentilor sai, imprumuturi publice interne sau externe 6unctia de administrator al fondurilor publice presupune, in acelasi timp, si pe cea de casier, cu prilejul incasarii efective a resurselor !veniturilor", efectuarii platilor !cheltuielilor" si gestionarii disponibilitatilor de fonduri publice, totul sub un strict control financiar cat mai riguros %. Inte# e$ia# &inancia# in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale. 7ucand rolul unei banci, ;rezoreria publica contracteaza de multe ori imprumuturi nu numai pentru a-si acoperi golurile temporare de casa sau a finanta deficitul bugetului public, ci si pentru a acorda, la randul sau, imprumuturi. 'rin acest demers, ;rezoreria publica determina fluxuri financiare in economie, mai ales in sectoarele unde statul are interese directe. Din acest punct de vedere, ;rezoreria publica, imprumutand de la anumiti subiecti financiari, folosind disponibilitatile corespondentilor sai sau chiar ale bugetului public pentru a acorda imprumuturi altora, pe termen scurt !de obicei" sau lung, mai ales in domeniile si sectoarele de interes ale economiei, ea se manifesta ca un veritabil intermediar financiar, precum sistemul bancar sau institutiile financiare specializate -. Man$ata# al pute#ii publice intrucat exercita numeroase misiuni de autoritate, specifice statului, in sectoarele economico-financiare. .. Agent al inte#"entiei &inancia#e publice in econo ie in vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate. Aceasta functie si-o exercita mai ales in sectoarele si zonele in care statul are interese de ordin financiar, economic sau social. #nstrumentele de interventie sunt diverse si nuantate de la o tara la alta, mai ample in unele tari si mai reduse in altele, cu momente si perioade de expansiune sau de restrangere, dupa cum interesele publice o cer. Amplitudinea interventiei statului in economie trebuie insa ordonata de-o asemenea maniera, incat aceasta sa nu perturbe caracterul concurential al pietelor. +ijloacele de interventie ale ;rezoreriei publice in economie, asa cum s-au manifestat ele si in alte tari, tin de domeniul politicilor fiscal-bugetare, atat in sfera resurselor financiare publice, cat si in sfera cheltuielilor publice.
39

+etodele folosite de ;rezoreria publica pentru interventie in economie sunt dintre cele mai diverse, si anume: autorizatii eliberate pentru diverse activitati si entitati, de interes national, care duc la finantari privilegiate subventionarea totala sau partiala a unor activitati acordarea de bonificatii la dobanda acordarea de garantii pentru anumite imprumuturi contractate de la banci acordarea de avansuri financiare, de cele mai multe ori nerambursabile, in special in domeniul cercetarii sau pentru produse prioritare !6ranta" accesul privilegiat al unor organisme financiare pentru refinantare la Banca &entrala, in conditii mai avantajoase decat cele de pe piata de capital. /. Ga#$ian al a#ilo# ec,ilib#e ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre nevoile si capacitatile de finantare, ele exprimand chiar obiectul politicii financiare, inteleasa ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in serviciul actiunii economice. Aceasta functie a trezoreriei reprezinta, intr-un anumit sens, sinteza sau corolarul celorlalte prezentate pana aici. +arile echilibre sunt expresia unui raport de egalitate permanent care trebuie sa existe intre nevoile publice aprobate de 'arlament, pe de-o parte, si capacitatea statului de a le acoperi cu resurse financiare, pe de alta parte. #n exercitarea acestei functii majore, ;rezoreria publica este confruntata permanent cu: diferentele in timp intre periodicitatea platilor !iesirilor de fonduri" si cea a incasarilor din impozite si taxe care trebuie mereu ajustate prin resurse suplimentare pe perioade scurte de timp finantarea deficitului bugetar care acopera perioada intregului exercitiu financiar cu resurse care trebuie mobilizate pe o perioada mai lunga de timp, intrucat aceasta isi pune amprenta pe intregul exercitiu bugetar plata datoriei externe si interne este o alta cauza a necesarului de resurse peste cele prevazute in bugetul de stat, iar scadenta celei externe ridica probleme speciale atunci cand Banca &entrala nu dispune de rezerve valutare suficiente acordarea de imprumuturi pe piata de capital pentru finantarea investitiilor, a sectoarelor economiei care prezinta interes pentru stat alaturi de Banca &entrala, ;rezoreria publica este chemata sa duca actiuni menite sa sustina moneda nationala, prin interventia ei pe piata valutara sau ajustarea platilor externe de-o asemenea maniera, incat Banca &entrala sa nu fie fortata de a procura valuta necesara pentru platile externe, in conditii nefavorabile. &a expresie a acestei functii, trezoreria publica poate fi considerata un serviciu al statului care asigura marile echilibre monetare si financiare ale statului, atat prin operatiile de casierie, bancare si de contabilitate publica, precum si prin activitatea de tutela, de finantare si de impulsionare in domeniul economic si financiar. CAPITOLUL . MECANISMUL DE /UNCTIONARE A TRE5ORERIEI STATULUI 1.1.P#incipiile $e ba(a p#i"in$ &unctiona#ea T#e(o#e#iei Statului
40

;rezoreria Statului este conceputa sa functioneze prin respectarea urmatoarelor reguli: 1. Realitatea in&o# atiei. 'ana la organizarea ;rezoreriei, informatia cu privire la structura veniturilor publice era deformata din cauza greselilor de inregistrare a incasarilor pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, ca urmare a controlului insuficient a documentului prin care se efectua varsamantul catre buget. De asemenea, in cazul platilor de casa, neajunsul consta in aceea ca, datorita inexistentei controlului, se efectuau plati de casa ce nu concordau cu subdiviziunile clasificatiei bugetare pentru care erau aprobate creditele bugetare practic, se efectuau, in multe situatii, deturnari importante de fonduri %. Reali(a#ea actului $e cont#ol respectiv un control fiscal, din punct de vedere al incadrarii corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificatiei bugetare si al altor criterii urmarite, si un control preventiv asupra tuturor documentelor de plati, cu sau fara numerar, privind executia componentelor bugetului general consolidat +. Uni"e#!alitatea. Se refera la faptul ca activitatea de trezorerie trebuie sa se extinda la nivel national. #n acelasi sens in plan teritorial, acesta institutie, prin organele sale operative, infaptuieste executia bugetara atat la nivel judetean, cat si local -. Unicitatea. #n sensul subiectului abordat obliga ca toate bugetele sa se execute numai prin ;rezorerie institutiile publice au obligatia de a pastra disponibilitatile numai in conturi deschise aici, fiind exclusa posibilitatea de a avea conturi si la bancile comerciale. 3xceptie fac numai disponibilitatile virate pentru procurarea valutei, pastrarea acesteia, inclusiv a incasarilor in aceasta moneda provenite din activitatea proprie, donatii sau sponsorizari. 5nicitatea se refera la metodologia de lucru si la mecanismele implementate, la documentele care circula prin ;rezorerie, la obiectivele de control, la tehnica de prelucrare a datelor si de elaborare a situatiilor de sinteza, ceea ce faciliteaza functionarea unitara a sistemului informational instituit 1. Ope#ati"itatea in&o# atiei. Asigurarea operativitatii informatiilor cu privire la executia componentelor bugetului general consolidat, in plan judetean, cat si national, se realizeaza prin sistemul informational propriu 2. Co#elatia totala a "enitu#ilo# !i c,eltuielilo# cu bugetul $in ca#e ace!tea &ac pa#te . #mpune ca veniturile incasate sa fie varsate in intregime bugetului din care fac parte, iar cheltuielile, de asemenea, in totalitatea lor sa fie suportate din bugetul unde au fost prevazute, regula generala fiind aceea ca o cheltuiala nu poate fi finantata decat dintr-un singur buget. De asemenea, ordonatorii de credite nu trebuie sa efectueze plati direct din incasari, pentru a nu elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectarii veniturilor si celui preventiv asupra efectuarii cheltuielilor, prin obligativitatea inregistrarii in totalitate a incasarilor si platilor. Acest principiu nu functioneza corespunzator si in cazul bugetelor fondurilor speciale si veniturile proprii ale institutiilor publice, putandu-se efectua cheltuieli numai dupa ce s-au constituit, in prealabil, fondurile necesare. 3. Ec,ilib#a#ea &lu*u#ilo# T#e(o#e#iei. 9bligativitatea ;rezoreriei publice de a echilibra intrarile de fluxuri financiare cu iesirile reprezinta regula de fier care nu poate fi incalcata, intrucat aceasta institutie nu poate functiona cu cont descoperit. 6luxurile financiare de intrari trebuie sa acopere in intregime, in orice moment al exercitiului financiar, platile. Daca nu se colecteaza suficiente resurse proprii din impozite si taxe pentru acoperirea platilor, se apeleaza la intregirea acestora prin imprumuturi.
41

1.%. /unctiona#ea T#e(o#e#iei Statului 1.%.1. P#e(enta#ea acti"itatilo# $e!&a!u#ate $e T#e(o#e#ia Statului 6unctionarea Directiei (enerale a ;rezoreriei Statului din cadrul +inisterului 3conomiei si 6inantelor vizeaza desfasurarea urmatoarelor activitati: $. elaborarea instructiunilor privind organizarea si functionarea ;rezoreriilor teritoriale, precum si a celor de indrumare a activitatii lor %. asigurarea evidentei contabile privind tranzactiile derulate din fondurile statului -. deschiderea creditelor bugetare pentru principalii ordonatori de credite .. efectuarea operatiunilor de decontare intre trezoreriile judetene /. administrarea fondurilor speciale 0. administrarea transferurilor de lichiditati legate de cooperarile economice, barter si clearing 1. efectuarea de plasamente 2. contractarea, gestionarea si evidenta imprumuturilor pentru finantarea deficitului bugetar E. asigurarea echilibrului dintre resursele contului curent general al trezoreriei statului si necesitatile de finantare prin utilizarea echivalentului in lei al unor sume vandute la rezerva valutara a statului, din conturile de disponibilitati in valuta atragerea de depozite pe termen scurt de la banci sau alte institutii financiare, cu dobanzi stabilite in conditiile cererii si ofertei pietei financiare emisiunea de certificate de trezorerie operatiuni repo. 9peratiunile repo sunt tranzactii reversibile in cadrul carora +inisterul 6inantelor cumpara titluri de valoare cu risc zero, in lei sau in valuta, cu angajamentul partenerului de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara si la un pret stabilit la data incheierii tranzactiei. $8. gestionarea datoriei publice $$. elaborarea lucrarilor de executie bugetara si a contului trezoreriei in structurile si la termenele stabilite $%. elaborarea raportului public si a conturilor anuale de executie. Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale ;rezoreriei Statului, ca organe de specialitate, exercita, in mod curent, controlul asupra eliberarii sumelor in numerar sau prin virare din contul institutiilor publice, verifica existenta bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate in conditiile legii, respectarea limitelor creditelor bugetare deschise si repartizate, precum si a destinatiei acestora. 6unctionarea acestor directii se refera la: $. organizarea si coordonarea activitatii unitatilor de trezorerie, inclusiv luarea de masuri pentru imbunatatirea activitatii %. organizarea executiei pe bugete, fonduri speciale si venituri proprii, pe baza conturilor deschise potrivit normelor metodologice -. administrarea conturilor curente ale trezoreriilor judetene si a municipiului Bucuresti deschise la sucursalele judetene ale Bancii ?ationale a *omaniei, prin intermediul carora se asigura efectuarea operatiilor de decontare intre trezoreriile locale !inclusiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti" si bancile comerciale corespondente .. gestionarea conturilor corespondente ale trezoreriilor din subordine
42

/. elaborarea bilantului trezoreriei si a altor lucrari de sinteza privind executia bugetara, conturile de trezorerie, etc., pe care le raporteaza operativ si periodic +inisterului 6inantelor 'ublice 0. asigurarea centralizarii operatiunilor derulate prin conturile bugetare, conturile institutiilor publice si ale agentilor economici 1. organizarea la toate trezoreriile din judet a activitatii de lansare a emisiunilor de certificate de trezorerie, asigurand functionarea casieriilor, instruirea pesonalului 2. asigurarea functionarii in bune conditii a sistemului informational la nivelul fiecarei trezorerii, pe baza caruia are loc executia bugetara E. colaborarea cu directiile de specialitate din cadrul Directiei generale, pe baza programelor stabilite in acest scop pentru furnizarea datelor privind incasarea veniturilor bugetare atat pe subdiviziunile clasifica- tiei bugetare, cat si pe persoanele juridice $8. dispunerea masurilor pentru asigurarea incheierii exercitiului financiar in activitatea de trezorerie a statului la nivelul judetului $$. analizarea activitatii trezoreriilor operative din subordine si elaborarea raportului de analiza $%. coordonarea si organizarea activitatii compartimentelor casierie - tezaur in ceea ce priveste asigurarea numerarului necesar efectuarii platilor, redistribuirea soldului de casa si stabilirea plafoanelor de casa $-. verificarea activitatii trezoreriilor locale din subordine $.. analizarea periodica a activitatii fiecarei trezorerii. 'rincipalele rapoarte se transmit lunar Directiei (enerale a ;rezoreriei Statului $/. examinarea functionarii sistemului informational, a bazei tehnice de dotare si propunerea Directiei (enerale a ;rezoreriei Statului de masuri pentru eliminarea neajunsurilor rezultate $0. propunerea Directiei (enerale a ;rezoreriei Statului de a incheia conventii cu &asa de 3conomii si &onsemnatiuni pentru incasarea de venituri bugetare, precum si cu bancile comerciale, dupa caz. )a nivelul municipiilor, oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti si comunelor functioneaza ;rezoreriile operative organizate ca servicii ce sunt in subordinea Directiilor judetene ale ;rezoreriei Statului. 'rin aceste unitati teritoriale se deruleaza operatiuni privind: $. bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, fondurile speciale, prin conturile de venituri, cheltuieli, respectiv de disponibilitati %. institutiile publice, prin conturile de disponibilitati ale acestora -. regiile autonome, societatile sau companiile nationale, prin conturile deschise la trezorerii .. agentii economici, prin conturile de disponibilitati ale acestora /. certificatele de trezorerie si:sau depozit !plasare prin subscriptie publica, rascumparare la scadenta, transformare certificate de trezorerie in certificate de depozit". #nstitutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, sunt obligate sa aiba conturi deschise la trezoreriile operative in scopul efectuarii operatiunilor de incasari si plati prin conturile lor de disponibilitati. Deschiderea conturilor se face in functie de domiciliul fiscal, respectiv la unitatile trezoreriei statului in a caror raza sunt inregistrate fiscal. De la aceasta regula exista urmatoarele exceptii:
43

$. institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali si secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale %. institutiile publice autonome cu sediul in municipiul Bucuresti -. &onsiliul (eneral al +unicipiului Bucuresti, care efectueaza operatiunile de incasari si plati prin ;rezoreria +unicipiului Bucuresti. #n vederea efectuarii cheltuielilor institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, au obligatia de a prezenta unitatilor trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetul de venituri si cheltuieli, aprobat si repartizat pe trimestre in conditiile legii. )a decontarea sumelor in numerar sau prin virament din conturile institutiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, unitatile trezoreriei statului verifica existenta bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor respective si a listelor de investitii, aprobate in conditiile legii, urmarind respectarea limitei creditelor bugetare deschise si repartizate sau a disponibilitatilor de fonduri, dupa caz, si a destinatiei acestora, precum si alte obiective stabilite prin norme metodologice de catre +inisterul 6inantelor 'ublice. Din conturile de cheltuieli sau de disponibilitati, dupa caz, ale institutiilor publice, deschise la trezoreria statului, se pot elibera sume pentru efectuarea de plati in numerar, reprezentand drepturi salariale, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justifica a fi efectuate prin virament. 'entru operatiunile in numerar, institutiile publice organizeaza activitatea de casierie, astfel incat incasarile si platile in numerar sa fie efectuate in conditii de siguranta, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare si in limita plafonului de casa stabilit de catre unitatile trezoreriei statului. Astfel, sumele achitate in numerar de catre contribuabili, reprezentand venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale si venituri proprii ale institutiilor publice, sunt incasate prin casieriile proprii ale institutiilor care gestioneaza bugetele respective, dupa caz. #n plus, pentru operatiunile in valuta, institutiile publice pot deschide, cu avizul +inisterului 6inantelor 'ublice, conturi escroK la o banca agreata de institutiile finantatoare externe sau interne, in care sa se colecteze veniturile sau alte disponibilitati incasate de catre acestea in limita unor sume, in lei sau in valuta, in conditiile stabilite prin conventiile incheiate intre parti. Deci, institutiile publice efectueaza operatiunile de incasari si plati in valuta prin conturile deschise la banci selectate de catre acestea. &ontul escroK este deschis de catre institutiile publice la banci, in baza unei intelegeri intre doua sau mai multe parti, in care sunt pastrate la dispozitia acestora anumite sume in lei sau in valuta, intr-o limita si in conditiile convenite. De asemenea, institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare, au dreptul sa emita bilete la ordin, in vederea garantarii platii anumitor sume la date fixe, acestea putand fi avalizate de catre terti, cu exceptia trezoreriei statului. Biletul la ordin este inscrisul prin care emitentul se obliga sa plateasca beneficiarului, la scadenta sau la ordinul acestuia, o suma de bani iar avalizarea biletului la ordin este procedura prin care se acorda o garantie suplimentara privind asigurarea platii la scadenta a sumei inscrise in biletul la ordin. #n ceea ce priveste regiile autonome, societatile sau companiile nationale, acestea au conturi deschise la unitatile trezoreriei statului, in a caror raza sunt inregistrate fiscal. 'rin aceste conturi se deruleaza:
44

$. operatiimile de incasari, reprezentand transferurile si subventiile alocate acestora de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale si de la alte bugete %. operatiuni ce vizeaza utilizarea lor potrivit destinatiilor aprobate prin lege. *elatiile dintre institutiile publice si agentii economici legate de achizitionarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrari au generat obligatia ca si agentii economici sa deschida conturi la unitatile trezoreriei statului in a caror raza acestia sunt inregistrati fiscal. Astfel, prin aceste conturi de disponibilitati ale agentilor economici se realizeaza incasarea contravalorii bunurilor, serviciilor sau lucrarilor. Sumele existente in aceste conturi pot fi utilizate pentru: $. achitarea drepturilor de natura salariala, prin transferul sumelor aferente in conturile deschise la banci, cu exceptia impozitelor si contributiilor aferente acestora %. achitarea obligatiilor catre bugetul de stat si celelalte bugete -. virarea sumelor ramase disponibile in conturile deschise la banci. 'rin intermediul unitatilor teritoriale ale ;rezoreriei Statului se realizeaza si operatiunea de plasare a emisiunilor de certificate de trezorerie prin vanzarea acestora populatiei. ;otodata, trezoreriile operative sunt cele care asigura si rambursarea acestora subscriitorilor, precum si transformarea certificatelor de trezorerie in certificate de depozit, daca este cazul. ;ransformarea certificatelor de trezorerie subscrise in certificate de depozit se realizeaza doar daca detinatorul acestora nu se prezinta cu inscrisurile la scadenta pentru rascumparare. 'entru disponibilitatile existente in conturile institutiilor publice finantate intergal din venituri proprii, in conturile agentilor economici, ;rezoreria Statului acorda dobanzi la un nivel de rata a dobanzii stabilit de +inisterul 6inantelor 'ublice. Aceasta rata a dobanzii este fixata in corelatie cu obiectivele politicii monetare a Bancii ?ationale a *omaniei si a (uvernului. #n cazul certificatelor de trezorerie si:sau de depozit, dobanda este platita subscriitorilor de catre trezoreriile operative, insa aceasta este suportata din bugetul de stat. 1.%.%. Bugetul T#e(o#e#iei Statului Bugetul ;rezoreriei Statului este documentul ce evidentiaza veniturile si cheltuielile sistemului trezoreriei, fiind elaborat, administrat si executat de catre +inisterul 6inantelor 'ublice. Bugetul trezoreriei statului este aprobat de (uvern o data cu proiectul legii bugetului de stat, in structura stabilita de +inisterul 6inantelor 'ublice. De asemenea, in timpul anului, bugetul trezoreriei statului poate fi modificat prin hotarare a (uvernului, la propunerea +inisterului 6inantelor 'ublice. )a sfarsitul anului bugetar, se intocmesc bilantul general si contul de executie a bugetului de venituri si cheltuieli ale ;rezoreriei Statului. &ontul de executie indica rezultatul care poate fi deficit sau excedent, ce se reporteaza in anul urmator. Bilantul general al trezoreriei statului impreuna cu contul anual de executie al bugetului trezoreriei statului se prezinta pentru aprobare (uvernului, pana la data de $ iulie a anului urmator celui de executie. #n ceea ce priveste continutul bugetului ;rezoreriei Statului, acesta cuprinde: $. )a partea de venituri ale ;rezoreriei Statului
45

dobanzile pentru: depozitele si plasamentele financiare constituite din imprumuturi externe guvernamentale disponibilitatile contului ciu-ent general al trezoreriei statului disponibilitatile in valuta provenite din imprumuturi externe pentru finantarea deficitului bugetului de stat si refinantarea datoriei publice, pastrate in conturile deschise la Banca ?ationala a *omaniei si banci pe baza de conventii imprumuturile acordate din contul curent general al trezoreriei statului dobanzile pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare din contul curent general al trezoreriei statului dobanzile pentru intarzieri alte venituri. %. )a partea de cheltuieli ale ;rezoreriei Statului dobanzile, comisioanele si alte speze pentru imprumuturi externe guvernamentale dobanzile la disponibilitati si depozite pe termen comisioanele cuvenite bancilor si &asei de 3conomii si &onsemnatiuni pentru incasarea unor venituri ale bugetului de stat si pentru alte servicii prestate pentru trezoreria statului cheltuielile de functionare a unitatilor trezoreriei statului, care cuprind: cheltuieli materiale si servicii pentru intretinerea si fiinctionarea trezoreriei statului si a sistemelor informatice ale acesteia, taxe postale, cheltuieli cu transportul si asigurarea numerarului si valorilor, paza sediilor si chirii, cheltuieli cu intretinerea, functionarea si asigurarea mijloacelor de transport al numerarului si valorilor, cheltuieli de publicitate cheltuielile de capital pentru unitatile trezoreriei statului alte cheltuieli. 1.+. Relatia $int#e T#e(o#e#ia Statului !i Banca Nationala a Ro aniei ;rezoreria Statului, in calitate de banca a statului, are contul curent general deschis la Banca ?ationala a *omaniei. ;itularul contului curent general al ;rezoreriei Statului este +inisterul 6inantelor 'ublice !;rezoreria Statului neavand personalitate juridica". #n teritoriu, relatiile dintre ;rezoreriile judetene si sucursalele Bancii ?ationale a *omaniei se limiteaza la operatiuni de retragere, respectiv depunere, de numerar. Disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului se pot utiliza pentru: $. finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului de stat, nefinantate prin imprumuturi de stat %. finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie -. finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului trezoreriei statului din exercitiul curent. .. acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta sau inainte de scadenta, dupa caz, a imprumuturilor de stat emise pentru finantarea sau refinantarea datoriei publice, cu

46

conditia asigurarii disponibilitatilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor aprobate potrivit legii /. acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum si ale bugetelor fondurilor speciale, cu termen de rambursare in cursul aceluiasi exercitiu bugetar. ?ivelul ratei dobanzii aferente acestor imprumuturi se stabileste prin conventii. 0. efectuarea de plasamente prin operatiuni specifice la societati bancare si institutii financiare autorizate sa efectueze astfel de operatiuni, garantate de acestea cu titluri de stat detinute in portofoliul lor. ?ivelul ratei dobanzii se stabileste in conditii de maxima eficienta pentru stat. 1. efectuarea de cumparari reversibile repo. Dobanda incasata pentru disponibilitatile din contul curent general al trezoreriei statului reprezinta venit al bugetului trezoreriei statului. *ata dobanzii pentru disponibilitatile utilizate se determina la nivelul ratei medii lunare a dobanzilor platite de trezoreria statului pentru disponibilitatile si depozitele pe termen constituite din sumele pastrate de titularii de conturi, potrivit legii, in trezoreria statului. ?ivelul ratei dobanzilor aferente echivalentului in lei al imprumuturilor externe guvernamentale incasate in contul curent general al trezoreriei statului si utilizate pentru finantarea si refinantarea deficitului bugetului de stat este nivelul ratei medii lunare a dobanzilor platite de trezoreria statului pentru disponibilitatile si depozitele pe termen constituite din sumele pastrate de titularii de conturi. Dobanda calculata reprezinta venit al bugetului trezoreriei statului. 'entru disponibilitatile ramase in contul curent general al trezoreriei statului la sfarsitul fiecarei zile Banca ?ationala a *omaniei acorda o dobanda al carei nivel este situat cel putin la nivelul mediu al ratei dobanzilor la depozitele atrase, valabil in ziua respectiva, si se inregistreaza ca venit la bugetul trezoreriei statului. Asigurarea permanenta a echilibrului dintre resursele contului curent general al trezoreriei statului si necesitatile de finantare se poate realiza prin urmatoarele metode, in functie de conditiile pietelor monetara si valutara: $. utilizarea echivalentului in lei al unor sume vandute la rezerva valutara a statului, din conturile de disponibilitati in valuta %. atragerea de depozite pe termen scurt de la banci sau alte institutii financiare, la nivelul cel mai avantajos al ratei dobanzii pentru trezorerie, stabilit in conditiile cererii si ofertei pietei monetare -. emisiunea de certificate de trezorerie .. operatiuni repo. Disponibilitatile in valuta gestionate de +inisterul 6nantelor, provenite din imprumuturi inteme si externe contractate de stat, destinate finantarii deficitului bugetului de stat si refinantarii datoriei publice, precum si din alte surse prevazute de lege se pastreaza la Banca ?ationala a *omaniei in conturi purtatoare de dobanda, care functioneaza in afara contului curent general al trezoreriei statului, si se utilizeaza potrivit legii. *ata dobanzii se situeaza la nivelul ratei dobanzilor platite de Banca ?ationala a *omaniei la rezervele minime obligatorii. +inisterul 3conomiei si 6inantelor poate efectua prin contul corespondent deschis la o banca din strainatate operatiuni de incasari si plati in valuta. Dobanzile incasate din fructificarea disponibilitatilor in valuta au urmatoarea destinatie:
47

$. dobanzile aferente sumelor de mai sus, mai putin cele aferente imprumuturilor externe contractate de stat, destinate finantarii deficitului bugetului de stat si refinantarii datoriei publice, constituie venituri ale bugetului trezoreriei statului si se utilizeaza ca sursa pentru plata dobanzilor aferente datoriei publice interne contractate in valuta %. dobanzile aferente imprumuturilor externe contractate de stat, destinate finantarii deficitului bugetului de stat si refinantarii datoriei publice, constituie venituri ale bugetului trezoreriei statului si se utilizeaza ca sursa pentru plata dobanzilor aferente datoriei publice externe. Din disponibilitatile in valuta se pot constitui depozite la Banca ?ationala a *omaniei in conditiile stabilite prin conventie incheiata intre +inisteml 3conomiei si 6inantelor si Banca ?ationala a *omaniei sau pot fi fructificate in mod direct de catre +inisterul 3conomiei si 6inantelor prin plasamente in instrumente cu grad de risc zero emise de institutii financiare interne si externe. Disponibilitatile in valuta, altele decat cele de mai sus, care, potrivit reglementarilor in vigoare, privesc fonduri publice gestionate de +inisterul 3conomiei si 6inantelor, se pastreaza in conturi distincte, deschise la bancile nominalizate in actul normativ de aprobare a creditelor sau imprumuturilor nerambursabile ori desemnate conform procedurilor de licitatie specifice institutiei creditoare internationale. 1.-. In!t#u ente $e plata utili(ate in #elatia cu T#e(o#e#ia Statului 9rdinul de plata pentru trezoreria statului !9';" este un instrument de plata pentru efectuarea de plati catre si de la ;rezoreria Statului. Acesta reprezinta o instructiune neconditionata, data in orice forma de emitent institutiei receptoare, in mod direct sau prin intermediul unui sistem de plati, in scopul punerii la dispozitia unui beneficiar a sumei de plata indicate in ordinul de plata. 9rdinele de plata pentru ;rezoreria Statului se utilizeaza de catre platitori astfel: $. persoane juridice si persoane fizice !agenti economici si alti platitori", pentru: - achitarea impozitelor, taxelor si a altor obligatii, inclusiv restituiri din finantarea anilor precedenti datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului ;rezoreriei Statului, bugetelor de venituri proprii ale institutiilor publice, inclusiv a sumelor datorate +inisterului 6inantelor 'ublice - achitarea in contul institutiilor publice a sumelor reprezentand contravaloarea serviciilor prestate, bunurilor livrate si a lucrarilor executate de catre acestea - transferul in conturile proprii deschise la institutiile de credit sau, dupa caz, la Banca ?ationala a *omaniei al sumelor incasate in conturi deschise la ;rezoreria Statului si alte plati efectuate din aceste conturi, conform reglementarilor legale in vigoare %. ordonatori de credite, pentru: - achitarea impozitelor, taxelor si a altor obligatii datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului ;rezoreriei Statului, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale
48

achitarea obligatiilor catre furnizori si creditori, virari de sume reprezentand transferuri si subventii, restituiri de venituri bugetare incasate necuvenit -. +inisterul 6inantelor 'ublice si unitatile descentralizate, pentru: - restituiri de venituri bugetare incasate necuvenit, compensari si regularizari din bugetul de stat si din celelalte bugete virari de sume din fonduri publice gestionate de +inisterul 6inantelor 'ublice in numele statului, inclusiv plati pentru datoria publica interna si externa, rambursari de credite, precum si alte plati. 9rdinul de plata pentru ;rezoreria Statului !9';" se completeaza de catre platitori distinct pentru fiecare tip de obligatie bugetara. 9rdinele de plata pentru ;rezoreria Statului pot fi completate de catre platitori pe suport de hartie !in doua exemplare, din care exemplarul nr. % ramane la platitor, iar exemplarul nr. $ se depune la institutia initiatoare, care poate fi institutie de credit sau unitate a ;rezoreriei Statului" sau pe suport electronic, in functie de termenii si conditiile contractuale convenite cu institutia initiatoare, cu respectarea precizarilor din prezentele norme metodologice. #n cazul ordinelor de plata pentru ;rezoreria Statului intocmite pe suport hartie, exemplarul nr. % retinut de platitor constituie document justificativ pentru inregistrarea operatiunii in contabilitate, numai impreuna cu extrasul de cont eliberat de catre institutia bancara sau unitatea ;rezoreriei Statului initiatoare. *aspunderea pentru situatiile in care datele inscrise in cele doua exemplare ale ordinelor de plata pentru ;rezoreria Statului intocmite pe suport hartie sunt diferite revine exclusiv platitorului. #nstitutia initiatoare are raspunderea preluarii informatiilor de pe 9'; in format electronic in conformitate cu exemplarul nr. $ depus de catre platitor. 1.1.Platile !i inca!a#ile $e#ulate la unitatile T#e(o#e#iei Statului 'latile derulate prin unitatile ;rezoreriei Statului pot fi grupate in cinci categorii in functie de unitatea initiatoare si cea destinatara: $. plati intratrezorerie - caracterizate prin suprapunerea dintre trezoreria initiatoare si cea beneficiara %. plati locale !intrajudetene" - cuprind platile care au ca destinatar o trezorerie din acelasi judet -. plati interjudetene - inglobeaza platile care au ca destinatar o trezorerie din alt judet, o trezorerie de sector al municipiului Bucuresti sau ;rezoreria municipiului Bucuresti .. plati interbancare de mica valoare - au ca destinatar o unitate bancara, iar valoarea platii nu depaseste /8.888 lei /. plati interbancare de mare valoare - au ca destinatar o unitate bancara, iar valoarea platii este mai mare sau egala cu /8.888 lei. 'latile intratrezorerie nu fac obiectul sistemului electronic de plati deoarece sunt operate direct in momentul prezentarii la plata. 'latile intratrezorerie sunt cele mai numeroase deoarece titularii de cont !persoane juridice, institutii publice, etc." sunt obligate sa faca plati in conturi deschise cel mai frecvent la aceiasi trezorerie, respectiv cea la care sunt arondate fiscal. 'latile locale !intrajudetene" tranziteaza numai trezoreria judeteana care retrimite la trezoreria destinatara. )a nivelul trezoreriei judetene se asigura inregistrarea contabila a operatiunii.
49

'latile interjudetene prezinta un circuit mai amplu: trezoreria operativa initiatoare transmite plata la trezoreria judeteana de care apartine, aceasta retransmite plata la ;rezoreria &entrala care, la randul ei, retransmite la trezoreria judeteana destinatara, iar de aici plata este transferata la trezoreria operativa. 9peratiunea este inregistrata contabil atat de ;rezoreria &entrala, cat si de cele doua trezorerii judetene implicate. 'latile interbancare de mica si mare valoare parcurg acelasi circuit, respectiv: trezoreria operativa initiatoare transmite plata la trezoreria judetana de care apartine, aceasta retransmite plata la ;rezoreria &entrala care, la randul ei, retransmite la ;*A?S69?D care finalizeaza decontarea cu banca comerciala destinatara. 9peratiune este inregistrata contabil de trezoreria judeteana initiatoare si de ;rezoreria &entrala. #ncasarile efectuate prin sistemul electronic de plati parcurg traseul invers celui prezentat la plati. *etururile la plati datorate unor erori ale instructiunii de plata !#BA? inexistent, cont inexistent, cont inchis etc." parcurg acelasi circuit ca si incasarile. 9perarea efectiva a unei plati este conditionata de confirmarea acesteia. &onfirmarea platii este asigurata de un supervizor de plati. Supervizorul de plati este o persoana care verifica daca fiecare ordin de plata a fost corect procesat si confirma sau da refuz de plata pentru documentul in cauza. 9rdinele de plata care au fost confirmate pot fi transmise in circuitul electronic. 9rdinele de plata care au primit refuz de plata se anuleaza de catre referentul care le-a initiat. ?u se poate inchide ziua de lucru daca exista operatiuni refuzate la plata si neanulate. ;ransmiterea platilor se realizeaza conform unui orar stabilit pentru fiecare categorie de plata in parte. ;ransmiterea consta in furnizarea unui container cu date si a unui borderou. ;ransmiterea containerelor se face doar catre o trezorerie subordonata sau ierarhic superioara. )a fiecare nivel se reconfigureaza structura containerelor in functie de urmatoarea veriga la care se va transmite containerul. CAPITOLUL .I OPERATIUNI BANCARE ALE TRE5ORERIEI STATULUI 2.1. Ope#atiuni pa!i"e ale T#e(o#e#iei Statului 9peratiunile pasive reprezinta operatiunile de constituire a resurselor. 'rincipalele operatiuni pasive la nivelul bancilor comerciale si la nivelul ;rezoreriei Statului pot fi grupate doua categorii: $. resurse depozit - constituite din conturile curente si de depozit ale diferitelor persoane care au dreptul si:sau obligatia sa le deschida %. resurse nedepozit - formate din imprumuturi si alte tipuri de resurse la care se face apel in situatia in care resursele depozit nu sunt suficiente pentru acoperirea necesitatilor. Altfel spus, putem considera resursele depozit ca fiind resursele ordinare, cele la care se face in mod obisnuit apel, iar cele nedepozit ca fiind resursele extraordinare, ce se utilizeaza doar in cazul in care resursele depozit sunt insuficiente. Atat bancile comerciale cat si ;rezoreria Statului apeleaza la ambele tipuri de resurse, diferenta fiind componenta acestora. Re!u#!ele $epo(it sunt formate din doua componente: $. componenta obligatorie
50

%. componenta voluntara. &omponenta obligatorie este generata de legislatia in vigoare care prevede obligativitatea anumitor persoane de a-si deschide conturi curente si:sau de depozit la bancile comerciale si, respectiv, la ;rezoreria Statului. #n ceea ce priveste bancile comerciale, componenta obligatorie este formata din conturile agentilor economici obligati prin lege sa-si deschida un cont la banca daca doresc sa efectueze incasari si plati peste un anumit plafon. 'entru ;rezoreria Statului componenta obligatorie este formata din: $. conturile curente ale institutiilor publice. Astfel, conform legislatiei in vigoare, institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare efectueaza operatiunile de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului. De asemenea, legea precizeaza si faptul ca este interzis institutiilor publice sa efectueze aceste operatiuni prin bancile comerciale. 3xista de la aceasta regula o singura exceptie reprezentata de conturile escroK deschise cu avizul +inisterului 6inantelor 'ublice la o banca agreata de institutiile finantatoare externe sau interne, in care se colecteaza veniturile sau alte disponibilitati incasate de catre institutiile publice in limita unor sume, in lei sau in valuta, in conditii stabilite prin conventii incheiate intre parti. %. conturile curente ale agentilor economici. #n cazul in care agentii economici livreaza bunuri, presteaza servicii sau executa lucrari pentru institutiile publice, pentru a primi contravaloarea acestora sunt obligati sa aiba cont deschis la unitatea teriotoriala a trezoreriei statului in raza careia sunt inregistrati fiscal. Statul garanteaza efectuarea acestor operatiuni in conditii de siguranta si in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare. #n plus, pentru a nu crea distorsiuni in ceea ce priveste fructificarea disponibilitatilor, ;rezoreria Statului, intocmai ca si bancile comerciale, acorda dobanda pentru disponibilitatile pastrate de agentii economici si institutiile publice in conturile deschise la ea. ;otusi, fiind o banca a statului ce are drept scop gestionarea banului public, legislatia impune anumite reguli privind utilizarea disponibilitatilor din conturile agentilor economici deschise la trezoreria Statului. Astfel, acestia pot utiliza sumele incasate in conturile deschise la unitatile trezoreriei statului in urmatoarea ordine: pentru achitarea drepturilor de natura salariala, prin transferul sumelor aferente in conturile deschise la banci, cu exceptia impozitelor si contributiilor aferente acestora, pentru achitarea obligatiilor catre bugetul de stat si celelalte bugete, iar sumele ramase disponibile pot fi virate in conturile deschise la banci. &omponenta voluntara este formata din totalitatea conturilor curente sau de depozit deschise la cererea detinatorilor lor, fara ca acestia sa fie constransi de legislatia in vigoare. #n ceea ce priveste bancile comerciale componenta voluntara este formata din totalitatea conturilor curente sau de depozit deschise de persoanele fizice si juridice la libera lor alegere. &aracterul voluntar al acestei componente se manifesta la doua niveluri: $. in primul rand, persoanele fizice si juridice decid daca sa-si deschida astfel de conturi sau nu %. in al doilea rand, acestea decid asupra bancii pe care o vor alege pentru a-si deschide contul. 'entru ;rezoreria Statului componenta voluntara este formata din conturile de depozit deschise pe baza de conventie de institutiile publice.
51

'entru institutiile publice, caracterul voluntar se manifesta pe un singur nivel, respectiv cel al alegerii de a-si constitui sau nu depozitul, intrucat acestea nu pot alege intre ;rezoreria Statului si o alta banca pentru a fructifica disponibilitatile prin depozite. Re!u#!ele ne$epo(it #n cadrul resurselor nedepozit exista diferente semnificative intre bancile comerciale si ;rezoreria Statului. 9peratiunilor pasive specifice ;rezoreriei Statului sunt: A. Depozite pe termen scurt de la banci sau alte institutii financiare, atrase prin intermediul procedurilor bilaterale ;rebuie sa subliniem inca de la inceput ca, desi porta denumirea de depozite, aceste resurse nu apartin categoriei de resurse depozit intrucat nu se atrag in mod normal de catre trezorerie ci numai in situatia aparitiei unui deficit de lichiditati. ;ranzactiile desfasurate prin intermediul procedurilor bilaterale nu sunt, de regula, anuntate public. Acestea se efectueaza prin negociere directa intre +inisterul 6inantelor 'ublice si banca respectiva. Decizia privind atragerea de depozite pe termen scurt de la banci este luata in preziua aparitiei lipsei de lichiditati sau cel mai tarziu in ziua respectiva. )imitele de negociere privind suma atrasa, perioada si nivelul maxim al ratei dobanzii !marja de negociere" se stabilesc in ziua respectiva in functie de conditiile pietei si de necesarul de atras pentru asigurarea lichiditatilor in contul curent general al ;rezoreriei Statului. ?egocierea elementelor de referinta !sume atrase, nivelul dobanzii, perioada pentru care este atras depozitul si scadenta acestuia" se efectueaza avand la baza ca element de referinta tabloul *euters cu privire la nivelul dobanzilor care se tranzactioneaza in piata astfel incat dobanzile negociate sa poata fi comparabile cu acestea. Dupa confirmarea atragerii depozitului se incheie o conventie intre +inisterul 3conomiei si 6inantelor si banca respectiva, in care se mentioneaza volumul depozitului, perioada, rata dobanzii, scadenta, precum si contul in care se efectueaza rambursarea capitalului si plata dobanzii.. B. Emisiunile de certificate de trezorerie #n cadrul emisiunilor de certificate de trezorerie trebuie sa se faca distinctie intre: - emisiunile de certificate de trezorerie pentru finantarea deficitului bugetar - emisiunile de certificate de trezorerie pentru acoperirea necesarului de lichiditati al trezoreriei. #n ceea ce priveste emisiunile de certificate de trezorerie efectuate pentru acoperirea necesarului de lichiditati al trezoreriei, acestea sunt efectuate conform regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata, aprobat prin ordin comun al ministrului finantelor, al (uvernatorului Bancii ?ationale a *omaniei si al presedintelui &omisiei ?ationale a @alorilor +obiliare. Aceasta operatiune va fi autorizata de ministrul finantelor prin ordin de emisiune si va fi facuta publica cel tarziu in ziua lucratoare inaintea datei de organizare a licitatiei. &ertificatele se emit pe o perioada de maximum -8 de zile, cu decontare in aceeasi zi, in ziua urmatoare sau la doua zile lucratoare de la data tranzactiei. C. Operatiunile repo 9peratiunile repo reprezinta un element nou in gestiunea activitatii ;rezoreriei. 3l a fost introdus abia in anul %88% in scopul largirii ariei instrumentelor ce pot fi utilizate pentru
52

echilibrarea soldului contului curent general al ;rezoreriei Statului. Aceste operatiuni sunt importate din practica bancilor. 9peratiunile repo constau in vanzarea unor titluri de valoare !procurandu-se astfel resurse" cu angajamentul ferm al rascumpararii acestora la un termen prestabilit. Avand in vedere instabilitatea pietei financiare romanesti singurele titluri de valoare ce au fost acceptate, pentru realizarea de operatiuni repo de catre bancile comerciale, au fost titlurile de stat. Astfel, daca ;rezoreria Statului ar apela la operatiunile repo ar insemna practic sa colateralizeze un imprumut cu propriile active !titlurile de stat fiind instrumente proprii ale ;rezoreriei Statului". Acest lucru este insa interzis de *egulamentele B?*. Astfel, datorita intarzierii unor prevederi legislative prin care sa se admita si alte titluri de valoare in cadrul operatiunilor repo, acest procedeu este mai putin utilizat. D. Imprumuturile pe termen lung atrase prin ;rezoreria Statului pot imbraca mai multe forme: - obligatiuni de stat emise pe piata interna sau extema - obligatiuni de stat emise in baza unor acte normative speciale pe piata interna si externa - imprumuturi acordate de catre institutiile financiare internationale. Aceste imprumuturi nu sunt destinate echilibrarii trezoreriei ci unor necesitati ale statului, printre care: - finantarea deficitului bugetului de stat - refinantarea datoriei publice - finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei s.a. +area majoritate a operatiunilor pasive prezentate mai sus se regasesc in contul curent general al ;rezoreriei Statului deschis la B?*. 3xista, insa, o exceptie in ceea ce priveste disponibilitatile in valuta gestionate de +inisterul 3conomiei si 6inantelor, provenite din imprumuturi interne si externe contractate de stat, destinate finantarii deficitului bugetului de stat si refinantarii datoriei publice, precum si din alte surse prevazute de lege. Astfel, acestea se pastreaza la Banca ?ationala a *omaniei in conturi purtatoare de dobanda, care functioneaza in afara contului curent general al ;rezoreriei Statului si se utilizeaza pe masura necesitatilor. 2.%. Ope#atiuni acti"e ale T#e(o#ie#iei Statului 9peratiunile active constau in angajarea resurselor. Din punctul de vedere al bancilor comerciale acestea sunt operatiunile aducatoare de profit. Din punctul de vedere al ;rezoreriei Statului putem distinge intre: - operatiuni aducatoare de venituri necesare acoperirii cheltuielilor proprii ale trezoreriei - operatiuni de plasare a resurselor bugetare a caror fructificare va finanta diferitele bugete. 9peratiunile active ale ;rezorieriei Statului sunt: A. Acordarea de imprumuturi

53

Daca bancile comerciale acorda credite persoanelor fizice si juridice, in cazul ;rezoreriei Statului nu poate fi vorba de asa ceva, operatiunile de imprumut din disponibilitatile temporare ale contului curent fiind reglementate strict de dispozitiile legale in vigoare. Astfel, utilizarea disponibilitatilor din contul curent general al ;rezoreriei Statului trebuie facuta cu prioritate catre: - finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului de stat, nefinantate prin imprumuturi de stat - finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie - finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului trezoreriei statului din exercitiul curent. Lilnic, pe baza datelor operative raportate in sistem electronic de catre trezoreriile judetene si in ultima zi a lunii, pe baza datelor definitive se determina deficitele curente si din anii precedenti ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat, neacoperite prin imprumuturi !pana la momentul respectiv". Aceste deficite sunt finantate prin acordarea de imprumuturi cu dobanda din disponibilitatile temporare ale contului curent al ;rezoreriei Statului. *ata dobanzii aplicata la aceste imprumuturi se situeaza, in conformitate cu prevederile legale, la nivelul ratei medii lunare a dobanzilor platite de ;rezoreria Statului la disponibilitatile si depozitele la termen constituite din sumele pastrate in ;rezoreria Statului, determinata pe baza metodologiei aprobate prin 9rdin al ministrului finantelor. Daca, dupa acoperirea utilizarilor de mai sus mai raman disponibilitati neangajate in contul curent al ;rezoreriei Statului ele vor fi utilizate si pentru: - acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta sau inainte de scadenta, dupa caz, a titlurilor de stat emise pentru finantarea sau refinantarea datoriei publice, cu conditia asigurarii disponibilitatilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor aprobate potrivit legii - acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum si ale bugetelor fondurilor speciale, cu termen de rambursare in cursul aceluiasi exercitiu bugetar - acordarea altor imprumuturi pe baza de hotarare a (uvernului. Acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta a titlurilor de stat se efectueaza in situatia in care pentru refinantarea datoriei publice scadente nu s-au contractat imprumuturi de pe piata interbancara. Acest tip de imprumut este aprobat de ordonatorul principal de credite, in baza unei note in care se precizeaza suma care urmeaza a fi utilizata din disponibilitatile existente in soldul contului curent general al ;rezoreriei Statului si termenul de rambursare care poate fi de minimum - luni de la data acordarii. ;ermenul de rambursare se stabileste in functie de valoarea totala a imprumuturilor existente in evidenta operativa de la finele lunii precedente si de termenele de rambursare ale acestora. *ambursarea imprumuturilor se poate efectua, la scadenta sau inainte de scadenta, din sumele incasate ca urmare a emisiunilor de titluri de stat lansate. Acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea inainte de scadenta a titlurilor de stat se poate efectua atat prin procedura bilaterala, cat si prin licitatie. 'rocedura bilaterala este utilizata in urmatoarele cazuri:
54

- prin exercitarea de catre detinator a optiunilor de vanzare inainte de scadenta a titlurilor de stat, pentru seriile care au inglobata aceasta clauza !optiune put" - prin exercitarea de catre +inisterul 3conomiei si 6inantelor a optiunii de rascumparare inainte de scadenta a titlurilor de stat, pentru seriile care au inglobata aceasta optiune !optiune call". #n restul cazurilor se foloseste licitatia care se desfasoara prin intermediul Bancii ?ationale a *omaniei care este agentul autorizat al +inisterului 3conomiei si 6inantelor. Seriile de titluri de stat care sunt supuse acestei licitatii sunt stabilite de +inisterul 3conomiei si 6inantelor prin ordin al ministrului si nu pot avea mai mult de un an pana la data scadentei. *ascumpararile de titluri de stat inainte de scadenta sunt definite de urmatoarele elemente: - elemente de identificare a titlurilor de stat - tipul si seria titlurilor de stat - numarul de titluri de stat care se rascumpara - valoarea unitara nominala - valoarea unitara de rascumparare a titlurilor de stat la data tranzactiei - randamentul oferit de titlul de stat pana la scadenta. 'entru bugetele locale, acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa se efectueaza in baza unei solicitari scrise din partea consiliului judetean sau local, dupa caz, in care se mentioneaza volumul imprumutului si termenul de rambursare, care nu trebuie sa depaseasca finele anului curent, precum si specificatia indeplinirii tuturor conditiilor prevazute in legislatia in vigoare privind finantele publice locale, la care se anexeaza urmatoarele documente: - copia hotararii consiliului local sau judetean, dupa caz, prin care se aproba contractarea de imprumuturi din disponibilitatile trezoreriei statului pentru acoperirea golurilor temporare de casa - bugetul de venituri si cheltuieli pe anul respectiv, cu repartizarea pe trimestre - executia veniturilor si cheltuielilor la data solicitarii imprumutului, cu viza directiei trezorerie si contabilitate publica judetene - estimarea veniturilor si cheltuielilor pe anul in curs, din care sa rezulte golul temporar de casa, precum si posibilitatea rambursarii imprumutului respective. Directia de specialitate din cadrul +inisterului 3conomiei si 6inantelor analizeaza si verifica documentatia primita, urmarind incadrarea in prevederile legislatiei in vigoare privind finantele publice locale a volumului maxim al imprumuturilor care se pot angaja de autoritatea administratiei publice locale, incadrarea in veniturile estimate a se incasa in anul respectiv a cheltuielilor determinate de rambursarea ratelor si plata dobanzilor aferente imprumuturilor deja contractate si prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli, precum si a imprumutului acordat din disponibilitatile trezoreriei statului si a celorlalte cheltuieli. *ezultatele acestei analize se consemneaza intr-o nota, care urmeaza a fi supusa spre aprobare ministrului finantelor publice. #n baza notei de aprobare a imprumutului se incheie o conventie intre +inisterul 3conomiei si 6inantelor si autoritatea publica locala respectiva, in care se prevad expres conditiile de acordare si restituire la scadenta a imprumutului. 'entru bugetele fondurilor speciale, acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa se efectueaza pe baza solicitarii fundamentate, intocmita de administratorul
55

fondului special, in care se mentioneaza valoarea imprumutului si termenul de rambursare, care nu trebuie sa depaseasca finele anului curent. 9portunitatea acordarii de imprumuturi din disponibilitatile contului curent general al ;rezoreriei Statului pentru acoperirea golurilor temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor fondurilor speciale se stabileste prin nota aprobata de ministrul finantelor. #n baza acestei note se incheie o conventie intre +inisterul 3conomiei si 6inantelor si institutia publica beneficiara de imprumut, in care se prevad conditiile de acordare si rambursare a imprumutului. *ambursarea imprumutului si plata dobanzii se efectueaza in contul curent general al ;rezoreriei Statului. Dobanda reprezinta venit al bugetului ;rezoreriei Statului. #n cazul imprumuturilor pe baza de Iotarare de (uvern este necesara precizarea volumului imprumutului, destinatia acestuia, perioada de acordare, nivelul ratei dobanzii !care poate fi fixa sau variabila in functie de perioada de contractare", termenele de plata a dobanzii si termenul de rambursare a imprumutului. #n baza acestei Iotarari a (uvernului, dupa caz, se incheie o conventie intre +inisterul 3conomiei si 6inantelor si institutia publica beneficiara a imprumutului. *ambursarea imprumutului si plata dobanzii se efectueaza in contul curent general al ;rezoreriei Statului. Dobanda reprezinta venit al bugetului ;rezoreriei Statului. B. Operatiuni de plasament $" efectuarea de plasamente prin operatiuni specifice la banci si institutii financiare autorizate pentru astfel de operatiuni, garantate cu titluri de stat detinute de acestea sau prin soldul creditor al depozitelor in valuta liber convertibila +inisterul 3conomiei si 6inantelor poate efectua plasamente financiare la banci, insa proportia colaterizarii trebuie sa fie de cel putin $%8F fata de volumul imprumutului si dobanda aferenta. 'lasamentele financiare se pot efectua numai la bancile care indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru a efectua operatiuni pe piata monetara, stabilite prin regulamentul privind operatiunile de piata monetara efectuate de Banca ?ationala a *omaniei si facilitatile de creditare si de depozit acordate de aceasta bancilor, emis de Banca ?ationala a *omaniei. )ista acestor banci este intocmita de catre Banca ?ationala a *omaniei si este adusa la cunostinta +inisterului 3conomiei si 6inantelor lunar si ori de cate ori conditiile de piata o impun. &onditiile de acordare si modul de garantare a plasamentelor colateralizate se stabilesc prin contractul-cadru de plasament si contractul de gaj incheiate cu fiecare participant eligibil. 3fectuarea de plasamente colateralizate se desfasoara prin licitatie organizata prin intermediul Bancii ?ationale a *omaniei in calitate de agent al statului sau pe baze bilaterale. Dobanda aferenta perioadei pentru care titlurile de stat constituie obiectul unui gaj se cuvine proprietarului inregistrat, respectiv bancii prezentatoare. Deblocarea garantiilor constituite la acordarea plasamentului este conditionata de rambursarea acestora si de plata dobanzilor aferente. )a scadenta, dupa rambursarea plasamentului si plata dobanzilor aferente de catre banca, confirmate prin extras de cont, Banca ?ationala a *omaniei va comunica bancii respective deblocarea titlurilor de stat constituite drept garantie. #n cazul in care la scadenta banca nu
56

ramburseaza plasamentul si:sau nu plateste dobanzile aferente. Banca ?ationala a *omaniei va proceda la executarea garantiilor corespunzator valorii nerambursate. %" efectuarea de cumparari reversibile repo &onditiile in care +inisterul 3conomiei si 6inantelor efectueaza cumparari:vanzari reversibile de titluri de stat repo:reverse repo se vor stabili printr-un contract-cadru incheiat cu fiecare participant eligibil. &umpararile reverse repo se desfasoara prin licitatie organizata prin intermediul Bancii ?ationale a *omaniei ca agent al statului. ;ranzactiile reversibile sunt definite de urmatoarele elemente: - elemente de identificare a titlurilor de stat - tipul si seria titlurilor de stat - numarul de titluri de stat tranzactionate - valoarea unitara nominala - valoarea unitara de vanzare a titlurilor de stat la data tranzactiei - rata operatiunii repo:reverse repo sau rata dobanzii ce va fi platita de vanzatorul initial la rascumpararea titlurilor de stat, care se stabileste, dupa caz, fie prin mecanismul licitatiei !licitatie la rata variabila", fie in functie de constrangerile concrete de cost !licitatie la rata fixa si proceduri bilaterale" - valoarea unitara de rascumparare care se obtine prin insumarea valorii unitare de vanzare cu dobanda datorata la scadenta, aferenta valorii titlurilor de stat vandute. #n cazul in care, din anumite motive, nu se finalizeaza operatiunea de cumparare reversibila !banca nu mai poate cumpara titlurile de stat la data stabilita", titlurile de stat raman in portofoliul +inisterului 3conomiei si 6inantelor. -" efectuarea de plasamente in titluri de valoare cu risc zero, in conditiile pietei 'lasamentul in titluri financiare sa va putea realiza abia dupa ce ;rezoreria Statului si-a achitat toate obligatiile de plata scadente, iar in soldul contului au ramas suficiente lichiditati pentru a efectua astfel de plasamente.

57