Budismul

Budismul este o religie si o filozofie orientala care a originat in India in secolul al VI-lea i.Hr. si s-a raspandit ulterior intr-o mare parte a Asiei Centrale si de Sud-Est. Se bazeaza pe invataturile lui Gautama Siddhartha !uddha Sha"#amuni $% ganditor indian care a trait intre &'( i.Hr. si )*( i.Hr.. +e-a lungul timpului% budismul a suferit numeroase scindari% in prezent fiind o religie foarte divizata% fara o limba sacra comuna si fara o dogma stricta% clar formulata. !udismul apartine grupului de religii dharmice alaturi de hinduism si de ,ainism% pastrand o puterinca influenta a elementelor constituente ale acestor doua religii. -ai este numit si .!uddha +harma.% ceea ce inseamna in limbile sanscrita si pali limbile te/telor antice budiste$ .invataturile Celui 0uminat.. Origini

1 reprezentare statuara tipica a lui Gautama !uddha din !ang"o"% 2hailanda. !uddha este deseori infatisat in pozitie lotus% in timpul meditatiei si prin atingerea ritualica a pamantului cu mana dreapta el invinge ispitele demonului mortii% -ara. Doctrina In religia budista oricine se trezeste din .somnul ignorantei.% e/perimentand o relatie nemi,locita cu realitatea% fara sa fi fost instruit de cineva% si predica invataturile sale celorlalti este numit buddha. 2oti budistii traditionali sunt de acord ca !uddha Sha"#amuni sau Gautama !uddha nu a fost singurul buddha3 se crede ca au e/istat multi buddha inaintea lui si ca vor e/ista si viitori buddha de asemenea. +aca o persoana obtine .trezirea.% fara ca neaparat sa o si predice comunitatii% el sau ea devine arhat limba sanscrita$ sau arahant limba pali$. Siddhartha Gautama este unic intre ceilalti buddha care au e/istat si vor e/ista% deoarece invataturile lui se concentreaza asupra acestui tip de trezire% numit si .eliberare. sau 4irvana.1 parte din doctrina promovata de Gautama !uddha cu privire la viata sacralizata si scopul eliberarii are la baza .cele patru adevaruri nobile.% care analizeaza structura si originea .durerii. du""ha$% un termen care face referire la suferinta si neimplinirea caracteristica omului .ne-trezit.% .ne-eliberat.% apartinand lumii mundane. 5ltimul din cele patru adevaruri nobile% cel care vizeaza modul de stopare a durerii% cuprinde .drumul sfant cu opt carari.% unul din fundamentele vietii morale budiste.

4umeroase grupuri distincte s-au dezvoltat de la moartea lui !uddha% avand diverse invataturi% perceptii filosofice% moduri de celebrare a cultului% etc. Cu toate acestea% e/ista cateva doctrine comune pentru ma,oritatea scolilor si traditiilor budiste% cu toate ca doar 2heravada le considera pe toate centrale. S-a constatat ca in legatura cu comunitatile budiste se pot face putine generalizari. Mesajul social al budismului !udismul desfiinteaza din start stratificarea sociala% ierarhizarea si sustine egalitatea oamenilor din punct de vedere moral. !uddha dorea abolirea sistemului de caste prezent in India si nega valorile numelui si al familiei si trainicia lor . Se promoveaza nu doar o compasiune "arun6$ si o iubire neconditionata fata de semeni pali3mett67 sanscrita3maitr8$% ci o identificare a eului cu insasi fiinta persoanei iubite. !udismul considera ca egoismul si sentimentul sinelui provin din limitarea denumirii de .eu. la propria persoana% si numai prin e/tinderea termenului asupra lumii incon,uratoare% prin dilatarea granitelor proprii se poate a,unge la iubirea adevarata. !uddha descrie aceasta largire a orizontului prin privirea simbolica a celor sase directii3 9 :rivind spre est% un copil ar trebui sa fie bun cu parintii sai% sa ii a,ute% sa le pastreze traditia% sa fie demn de mostenire si sa indeplineasca ritualurile cuvenite la moartea lor. 0a randul lor parintii trebuie sa ii prote,eze% sa-i incura,eze in actiunile benefice% sa ii lanseze intr-o cariera% sa se asigure ca au un sot potrivit;o sotie potrivita si sa le acorde o mostenire buna. 9 :rivind spre sud un elev trebuie sa isi respecte invatatorul% sa munceasca din greu si sa fie nerabdator sa invete. 5n invatator trebuie sa asigure o educatie buna elevului% sa se asigure ca acesta a inteles bine informatiile si sa-i a,ute sa isi atinga telurile. 9 :rivind spre vest un sot trebuie sa isi trateze sotia cu bunatate% sa ii fie fidel% sa imparta autoritatea cu ea si sa ii asigure bunastarea. 1 sotie trebuie sa fie gratioasa% loiala si muncitoare. 9 :rivind spre nord un prieten trebuie sa fie generos% protectiv si leal prietenilor sai si sa ii a,ute la nevoie. 9 :rivind spre nadir un anga,ator trebuie sa fie bun cu anga,atii sai% sa le distribuie sarcini conform abilitatilor lor% sa le asigure mancare si plata% sa ii ocroteasca cand sunt bolnavi si sa le permita dreptul de a pleca. 5n anga,at trebuie sa mearga la munca devereme% sa plece tarziu% sa fie cinstit cu anga,atorul sau si sa ii mentina o reputatie buna. 9 :rivind spre zenit un om obisnuit% laicii trebuie sa ii respecte pe cei care s-au dedicat vietii spirituale% sa fieamabil si binevoitor in fapta% in vorba si in gand% sa le acorde casa lor ca adapost si sa ii aprovizioneze cu cele necesare vietii. +e asemenea% un monah trebuie sa ii impiedice pe laici de la comiterea pacatelor% sa ii incura,eze sa fie buni% sa propovaduiasca dharma% sa clarifice mirenilor ceea ce acesstia nu inteleg din invataturile lui !uddha% sa le arate calea cea dreapta si sa ii iubeasca nemasurat de mult. !udismul nu condamna acumularea bogatiilor de catre oamenii obisnuiti ci chiar o incura,eaza% cu toate ca monahii nu au voie sa atinga bani sau sa se implice in viata economica. Astfel din punct de vedere sociologic putem vorbi de doua tipuri de budism3 .budismul nirvanic. care are ca unic scop eliberarea si detasarea de samsara si .budismul "armic. care indeamna omul sa savarseasca fapte bune pentru ca intr-o viata viitoare pozitivitatea "armei sa-l situeze intr-o pozitie mai apropiata de conditia iluminarii. !udismul nirvanic incura,eaza de asemenea faptele bune% dar cere detasarea de rezultatul lor si renuntare ceea ce este inaccesibil pentru unele persoane fara o vocatie monahala.

Primele douazeci de state in functie de numarul credinciosilor budisti. 4umarul actual al budistilor variaza intre <(= si &== de milioane% cu toate ca suma de (&= de milioane este in general acceptata ca fiind cea mai verosimila. Aceasta discrepanta de date demografice se datoreaza faptului ca in multe tari credinciosii isi e/prima adeziunea atat budismului cat si unor credinte populare sau chiar altor religii$% osciland intre practicile celor doua tipuri de sisteme religioase sau imbinandu-le. Astfel e/ista .budism thailandez.% .budism sri-lan"ez.% .budism singalez.% etc.% considerate de unii coruperi ale budismului primar. +e asemenea% unii credinciosi fac greseli de interpretare ale acestei religii fie pornind de la lucrarile sacre si negli,and punerea lor in aplicatie% fie dezvoltandu-se practic fara a avea o baza canonica. Cu toate acestea% numarul aderentilor este considerabil plasand budismul pe pozitia a cincea in clasamentul celor mai insusite religii dupa crestinism% islam% hinduism si religia traditionala chineza. Budismul nu are o limba sacra comuna pentru toate formele sale3 theravadinii utilizeaza te/te din limba pali% budistii est-asiatici folosesc chineza% iar budistii tibetani tibetana. 1data a,unse in 1ccident% invataturile celor trei ramuri ale budismului si scrierile sacre sunt transpuse in limbile locale.