Sunteți pe pagina 1din 22

Tehnologia de elaborare a fontei

referat.clopotel.ro

Cuprins
Fonta definitie, clasificare................................................................. 1 Procedee de obtinere, caracteristici ale fontei...................................... 1 Scurt istoric.......................................................................................... 3 Tehnologia de elaborare a fontei...................................................... 4 Elaborarea fontelor in cubilou.............................................................. 4 Materii prime folosite la elaborarea fontelor in cubilou...................... Procese din cubilou la elaborarea fontei de a doua fu!iune............ " Factorii tehnologici ce influentea!a procesele metalurgice din cubilou............................................................................................ 14 E#ploatarea cubiloului.................................................................... 1$ Pregatirea cubiloului pentru elaborarepag...................................... 1% Posibilitati de imbunatatire a functionarii cubiloului..................... 1% Elaborarea fontelor in cuptoare electrice cu inductie..................... 1

referat.clopotel.ro

&

Fonta

Fierul pur nu pre!inta importanta practica.'n schimb , alia(ele fierului cu carbonul fonta si otelul) sunt materialele metalice cele mai utili!ate in tehnica. Fonta este alia(ul fierului cu carbonul ,care contine intre &,*%+ si 4,3+ carbon ,iar otelul ,alia(ul fierului cu carbonul care contine sub &,*%+ carbon. 'n afara de fier si carbon,atat fontele cat si otelurile ,mai contin, in cantitati mici ,si alte elemente siliciu ,mangan, sulf, fosfor,numite elemente insotitoare-)care nu au putut fi complet indepartate in procesul de elaborare sau care au fost introduse in mod .oit ,pentru a le conferi anumite proprietati ,elemente de aliere-. Fonta se obtine prin topirea si reducerea minereurilor de fier in cuptoare speciale numite furnale.Fontele obtinute in furnale se numesc fonte brute ./upa compo!itia chimica se deosebesc in fonte brute obisnuite si fonte brute aliate.Ele pot fi folosite in0 1elaborarea otelului,fonte pentru afinare1turnarea pieselor ,fonte pentru turnatorieFonta pre!inta urmatoarele caracterisrici generale0se toarna bine, se lucrea!a prin aschiere,dar nu se poate prelucra plastic,nu se poate lamina sau for(a-si nu se poate suda. Fontele turnate in piese mai sunt numite si fonte de a doua topire si se obtin din fonte brute ,prin retopirea in cuptoare speciale ,cubilouri-in scopul inlaturarii impuritatilor si a obtinerii anumitor compo!itii.Ele pot fi 0 fonte cenusii,fonte nodulare si fonte maleabile. 2fontele cenusii,simbol Fc, urmat de cifra care ii indica re!istenta minima de rupere la tractiune,in da34cm&- se toarna foarte bine si se prelucrea!a prin aschiere,fiind ieftine. 22fontele nodulare ,simbol Fn ) fonta cu grafit nodular-se obtin prin adaugarea de magne!iu in baia de fonta .Pre!inta proprietati mecanice la fel de bune ca otelul si se toarna la fel de bine ca fonta cenusie. 222fontele maleabile,simbol Fm-se obtin printr)un tratament termic special ,de maleabili!are-se poate prelucra bine prin aschiere ,are proprietati mecanice appropriate de ale otelului. Fierul topit obtinut in furnalul inalt, .enind in contact cu cocsul din partea de (os a furnalului, contine diferite procente de carbon di!ol.at ,de obicei 3sau 4+-, inpreuna cu siliciu, mangan, fosfor si sulf in cantitati mai mici. 5ceste inpuritati scad punctual sau de topire de la 1$3$ o6, cea a fierului pur, la circa 1&**o6. 5ceasta fonta este deseori turnata in bare.

referat.clopotel.ro

6and fonta se prepara prin racire brusca din stare lichida, are culoarea alba si se numeste fonta alba. Ea consta in general din compusul cementita, Fe36, o substanta rigida, casanta. Fonta cenusie, obtinuta prin racire inceata, consta din graunte cristaline de fier pur ,numit ferita) si fulgi de grafit. 5tat fonta alba, cat si cea cenusie sunt casante, deoarece principalul constituent al primeia, cementitul, este casant iar ultima este slabita de fulgii de grafit distribuiti prin ea si de ferita dura continuta. Fonta maleabila, care este mai dura si mai putin casanta decat cea alba sau cenusie, se prepara prin tratarea la cald a fontei cenusii cu o compo!itie con.enabila. 'n acest tratament, fulgii de grafit se unesc in particule globulare, care, din cau!a ariilor sectiunilor tra.ersale mici, slabesc ferita mai putin decat o fac fulgii. Fonta este cea mai ieftina .arietate de fier, dar folosirea ei este limitata din cau!a re!istentei mici. 7 mare parte din ea se foloseste la prepararea otelului iar o cantitate mai mica, a fierului for(at. Fierul forjat este un fier pur, cu numai *,1)*,&+carbon si mai putin de *,$+ impuritati totale. El se prepara prin topirea fontei pe un pat de o#id de fier intr)un cuptor cu re.erberatie, in care flacara este reflectata de acoperis in material pentru a)l incal!i. Fonta topita este agitata, o#idul de fier o#idand carbonul di!ol.at in o#id de carbon iar sulful, fosforul si siliciul trec in !gura. Pe masura ce impuritatile sunt indepartate, punctual de topire al fierului creste si masa de.ine mai pastoasa. Ea este indepartata din furnal si batuta cu ciocane actionate cu abur pentru a indeparta !gura. Fierul for(at este un metal re!istent si dur care se poate suda si for(a usor.'n trecut se folosea e#tensi.e la fabricarea lanturilor, sarmei si a altor obiecte de acest gen. 5sta!i este inlocuit in mare masura cu otelul aliat moale.

referat.clopotel.ro

Scurt istoric

Mai presus ca orice alte metode, furnalele stau ast8!i la ba!a elabor8rii fontei, aproape la fel ca 9i in 1:**. Furnalele produc ;n pre!ent $$ din cele %* de milioane tone font8 ob<inute ;n S=5. >i cu toate acestea furnalul ca agregat ?rege? nu este ;ndr8git ast8!i, a9a cum nu era nici cu %* de ani ;n urm8, c@nd editorul publica<iei de metalurgie, 'ron 5ge, T.A.Bippert ;l caracteri!a, ?un bun utila( care mult8 .reme a creat probleme calculelor teoretice de pe h@rtie?. Cn timp ce ?multe milioane de dolari s)au irosit pe a9a)numita reducere direct8? 9i ;n timp ce, a9a cum scria ;n 1:3: Bippert, ?trebuie s8 accept8m c8 dac8 furnalul este un fel de monstruo!itate tehnic8, atunci, se impune de asemenea, s8 admitem 9i c8 .iitorul apropiat nu face nici o promisiune cum c8 aceast8 metod8 ;n.echit8 .a fi ;ntrecut8 de .reunul dintre procedeele de reducere direct8?1. E#ist8 ce.a ;nfrico98tor 9i teribil ;n leg8tur8 cu aceste ?turnuri? uria9e ;n care minereul de fier, cocsul 9i alte materiale produc8toare de fier sunt ;nc8rcate, insuflate cu aer 9i combustibil 9i e.acuate c@te.a ore mai t@r!iu sub forma unor (gheaburi incandescente de !gur8 9i fier. Cn S=5 doar 4* dintre acestea au fost p8strate ,o !ecime din cele 4$& c@te erau ;n anul 1:&*-. 5cestea ;n schimb, pot s8 furni!e!e !ilnic de &* de ori mai mult8 font8 dec@t o f8ceau cele mai bune furnale acum 1** de ani0 de e#emplu, la DETEBEEM SP5FF7AS P7'3T, se ob<in : $* tone4!i fa<8 de $** tone ;n 1:**. 'n(ec<ia de ga! 9i c8rbune pul.eri!at a condus la cre9terea produc<iei. Cn acela9i timp a crescut 9i diametrul furnalului, de la 1$ ft ;n 1:** la 44 ft ,1 ft G *,3*4: mla aceea9i companie DETEBEEM SP5FF7AS P7'3T. 5u fost puse ;n func<iune u!inele pentru /F' ,direct)reduced iron- la 7FEH73 STEEB ;n 1:%:, la HeorgetoIn Steel ;n 1: 1, iar la 5M767 din Euston ;n anul 1: &. Mai t@r!iu, =!inele de la 7FEH73 9i 5M767 au fost ;nchise definiti.. 6ea de la HeorgetoIn a fost ;nchis8 ;n trimestrul 4 al anului 1:"4, c@nd pre<urile ga!elor naturale au crescut 9i sortimentul de produse al companiei nu era prea di.ersificat. Cn anul 1:"4 ;ns8, compania s)a orientat c8tre produsele de calitate superioar8 9i a repornit cu succes u!ina de /F'. Cn pre!ent, firma 5MEF'653 'F73 FE/=6T'73, apar<in@nd societ8<ii mi#te HS 'ndustries4Dirmingan, din Bouisiana, a de.enit neprofitabil8 deorece pre<urile la fier .echi sunt sc8!ute.

referat.clopotel.ro

Tehnologia de elaborare a fontei

Fonta, produs de ba!a al industriei siderurgice se elaborea!a in furnal, numit si cuptor inalt. Furnalul este un agregat comple# cu o capacitate de sute de m3. Functionarea lui este neintrerupta, cel putin pentru perioade de cati.a ani, intre doua reparatii. Prin partea superioara, numita gura furnalului se introduc materiile prime0 cocsul si minereul de fier. Sub actiunea ga!elor, prin arderea combustibilului si a caldurii, incarcatura coboara treptat in furnal catre !onele de temperatura inalta. 'n aceste !one ia nastere fonta lichida, care se scurge in partea de (os a furnalului numita creu!et. Jite!a de coborare a incarcaturii in furnal interesea!a foarte mult pe furnalisti in .ederea diri(arii procesului de elaborare a fontei. /eterminarea acestei .ite!e este imposibil de reali!at cu alte metode decat acea cu i!otopi radioacti.i. 'n acest scop se marchea!a cate un bulgare de cocs si de minereu de fier cu a(utorul capsulelor cu i!otopi radioacti.i si se introduc prin gura furnalului, notandu)se precis ora. 'n interiorul furnalului, in mai multe locuri se introduc contori Heiger)MKller inchisi in tuburi de protectie racite cu apa, pentru a nu se deteriora din cau!a caldurii. 5cesti contori semnali!ea!a trecerea fiolelor cu ,i!otopul folosit- prin dreptul lor. 'n acest fel se poate trasa un grafic e#act al mersului incarcaturii si se poate calcula .ite!a de coborare a materialului in diferite !one. Se determina profilul cel mai bun al furnalului, a.and in .edere scopul ca materialele sa aiba o .ite!a aproape uniforma. Pentru a intretine si a acti.a arderea combustibilului, in furnal se sufla aer cu a(utorul gurilor de .ant. Pentru a determina .ite!a curentilor de aer in interiorul furnalului, in aerul introdus se amesteca un ga! radioacti.. Ba diferite inaltimi, ga!ele din furnal sunt absorbite si e.acuate, trecand prin camere de ioni!are unde se inregistrea!a radioacti.itatea. 'n felul acesta se poate studia drumul si .ite!a ga!ului radioacti., deci si a ga!elor care circula prin furnal.

Elaborarea fontelor in cubilou


6ubiloul ,fig %.&:- constituie cel mai raspandit agregat de topire folosit in turnatoriile de fonta si aceasta datorita constructiei sale relati. simple si ieftine, usurintei in e#ploatare si posibilitatii de obtinere a unei fonte lichide cu compo!itia chimica si temperatura dorite.
referat.clopotel.ro %

6ubilourile se pot clasifica dupa mai m(ulte criterii dintre care cele mai importante sunt urmatoarele 0 ) dupa profilul interior al captuselii ,cilindrice, tronconice- L ) dupa natura captuselii ,acide, semiacide, ba!ice- L
referat.clopotel.ro

dupa caracteristicile constructi.e ,fara antecreu!et, cu antecreu!et, fi# sau basculant, cu aer rece sau cald, cu unul sau mai multe randuri de guri de aer-. 'n functie de productia orara necesara se aleg doua dintre aceste dimensiuni, tinandu)se seama ca productia specifica a unui cubilou .aria!a intre % si " t4 m&h. 'n tabelul %." se dau diametrul si inaltimea cubiloului functie de productia orara necesara.

referat.clopotel.ro

"

Materii prime folosite la elaborarea fontelor in cubilou


Materii prime folosite la elaborarea fontei sunt .ariate si anume 0 materiale metalice, combustibili, fondanti, materiale refractare etc. Materialele metalice utili!ate constau din fonta bruta de furnal, fonta .eche, fier .echi, strun(ituri, deseuri proprii, feroalia(e. Fontele brute de furnal destinate elaborarii fontelor de a doua fu!iune sunt de doua categorii 0 obisnuite si speciale. /iferenta dintre fontele obisnuite si cele speciale pentru turnatorie consta in compo!itia lor chimica ,continuturi de Si, Mn, P, S sunt mai sca!ute in fontele brute speciale-. =neori, in .ederea imbunatatirii proprietatilor fontelor turnate, se foloseste in incarcatura cubiloului si fonta de afinare ce contine Si in cantitatemai mica fata de cele brute de turnatorie. Fonta veche se introduce in cubilou in proportie de &*...%*+. compo!itia ei chimica e foarte .ariabila , ceea ce impune ca ea sa fie sortata si depo!itata pe calitati. Deseurile si rebuturile proprii au compo!itie chimica cunoscuta si se pot sorta usor. Deseurile de otel din incarcatura pot .aria intre * si *+. 'n general, se folosesc deseuri de otel carbon si se aprecia!a urmatoarea compo!itie chimica a acestora 0 6 G *,1*...*,$$+ L Mn G *,$*...*,:*+ L Si G *,&*...*,$$+ L S M *,%%+ L P M *,*%+. Cocsul constituie combustibilul utili!atin cea mai mare parte pentru topire in cubilou. 'n tabelul %.: se dau principalele caracteristici ale cocsului de turnatorie. 6onsumul mediu de cocs .aria!a intre " si 1%+ din incarcatura. Fondatii utili!ati in incarcatura constau, in general, din calcar. Pentru cresterea fluiditatii !gurei se utili!ea!a dolomita si fluorina ,6aF&-. =n calcar bun trebuie sa contina minimum $*+ ,6a7 N Mg7- ma# *,1+ S si ma# *,*&+ P. /imensiunile bucatilor de cocs .or fi intre $* si * mm. 6onsumul de calcar este in medie intre &,$ si 4,$+.

referat.clopotel.ro

Procesele din cubilou la elaborarea fontei de a doua fuziune


a.

Procese de ardere si de schimb de caldura.

Procesele de ardere au loc in !ona ocupata de patul de cocs, in timp ce procesele de schimb de caldura se desfasoara pe intreaga inaltime utila a cubiloului ,fig %.3*-. 'naltimea cubilouluipoate fi impartita in patru !one ,fig %.31, a- care au diferiti parametri si anume 0 temperatura ga!elor ,T g-, compo!itia ga!elor ,+ 7&, +67& , +67- si coeficientul de ardere ,O- ,fig %.31, b-. 5ceste patru !one sunt 0 I zona creuzetului !hc" # II zona de ardere sau o$idare !ha" # III zona de reducere !hr" # I% zona de preincalzire !neutra" !hn".

referat.clopotel.ro

1*

&ona I ,!ona creu!etului- se intinde de la .atra cubiloului pana la ni.elul gurilor de aer. 'n aceasta !ona are loc o reducere a.ansata a 67 & de catre 6 si deci temperatura ga!elor scade. 5re loc o crestere a continutului de 67 pana la circa 34,*+. 'n zona II decurge arderea cocsului care .ine in contact cu aerul introdus prin gurile de aer. /in fig %.31, b se constata ca la ni.elul superior al !onei '' continutul de 67& in ga!e este ma#im , ceea ce a dus la un O ma#im si deci o temperatura a ga!elor ma#ima. &ona III se intinde pana la partea superioara a patului de cocs a.and inaltimea intre $** si ** mm. /upa cum se obser.a si in figura %.31 in aceasta !ona are loc o micsorare a continutului de 67& ica urmare a reactiei 6 N 67 & G & 67, care este o reactie aendoterma. 5re loc o micsorare a temperaturii ga!elor de la 1 %**...1 $**6 la 1 3**...1 4&**6. 6a urmare a acestei reactii de reducere a 67& de catre 6, aceasta !ona se numeste zona de reducere. Pona 'J de deasupra patului de cocs se numeste zona neutra, deoarece nu au loc procese importante care sa determine o schimbare a compo!itiei ga!elor. 5re loc o micsorare a temperaturiiga!elor datorita

referat.clopotel.ro

11

schimbului de caldura cu materialele metalice introduse in cubilou, care intra in cubilou, care sunt supuse unui proces de preincal!ire. 'n functie de .ariatia temperaturii incarcaturii metalice pe inaltimea cubiloului se pot distinge trei !one ,fig %.31, a- 0 ) !ona de preincal!ire ,hp- L ) !ona de topire ,ht- L ) !ona de supraincal!ire ,hs- .

/upa cum se poate constata din fig %.3*, materialele metalice care intra in cubilou si sunt supuse in perioada cat strabat inaltimea cubiloului la un proces continuu de incal!ire, ceea ce conduce la topirea lor si supraincal!irea fontei lichide obtinute. 'ncal!irea bucatilor metalice din incarcatura de la temperatura de incarcare si pana la cea de topire are loc deasupra patului de cocs. 6onsumul de caldura necesara pentru incal!irea incarcaturii metalice este de circa 1$ Q(4Qg.

referat.clopotel.ro

1&

Topirea bucatilor metalice incepe atunci cand temperatura ga!elor depaseste cu $*... **6 pe cea de topire a incarcaturii metalice. 3i.elul la care incepe topirea e in functie de temperatura ga!elor si cu cat temperatura ga!elor e mai ridicata, cu atat si topirea incepe intr)o !ona superioara. Prin topire, incarcatura metalica se transforma in picaturi de metal lichid. 'n acelasi timp apar si picaturi de !gura. Se apro#imea!a ca pentru o tona de fonta lichida se formea!a in !ona de topire &...3 milioane picaturi. Picaturile metalice continua sa strabata patul de cocs, cand are loc supraincal!irea lor de la temperatura de topire pana la 1 4**...1 $***6. 6aldura necesara pentru supraincal!irea fontei este de &$* Q(4Qg. Formarea zgurei in cubilou e influentata de pre!enta cocsului pe intreaga inaltime strabatuta de picaturile de !gura si de temperatura ridicata a ga!elor. Principalele surse de formare a !gurei in cubilourile acide sau ba!ice sunt 0 ) cenusa cocsului care contine 4*...$$+ Si7& L &&...&"+ 5l&73 L &*...& + Fe&73 L ) fondatii introdusi ,se introduc &,$...4,$+ din greutatea incarcaturii metalice- L ) nisipul ramas pe piesele rebutate si retelele de alimentare ce se introduc in incarcatura L ) o#idarea elementelor din incarcatura. 'n total !gura formata in cubilou este $...1*+ din greutatea incarcaturii metalice. Pgura acida incepe sa se forme! odata cu aparitia primelor picaturi de metal lichid in !ona topire. 6ompo!itia finala a !gurei .aria!a in limitele 0 4*...$$+ Si7 & L 1$...3*+ 6a7 L $...&*+ 5l&73 L 3...1$+ Fe7 L &...1*+ Mn7 L *,$+ Mg7 L 4+ FeS. Zgura bazica asigura o .ite!a mai mare proceselor metalurgice. 5re o ba!icitate cuprinsa intre 1,4 si &. 6ompo!itia chimica a !gurelor ba!ice de cubilou este urmatoarea 0 4*+ 6a7 L 3*+ Si7& L 1"...&*+ Mg7.
b.

Procese de o$idare si reducere.

'n functie de .ariatia raportului 67467& si a temperaturii ga!elor pe inaltimea cu.ei cubiloului, atmosfera cubiloului e reducatoare in !ona creu!etului, puternic o#idanta in !ona gurilor de .ant si slab o#idanta pe toata inaltimea cu.ei cubiloului. 'n functie de aceste caracteristici ale atmosferei ga!oase materialele din cubilou pot suferi si ele reactii de o#idare sau de reducere. %ariatia continutului de fier. 'n !ona de preincal!ire atmosferae slab o#idanta, putand sa aiba loc o o#idare a fierului conform reactiei 0
referat.clopotel.ro 13

RFeS N T67&U G ,Fe7- N T67U ,%.3 'n !ona de reducere, ca urmare a unei suprafete de contact mare intre picaturile de metal lichid si atmosfera o#idanta, o#idarea e ce.a mai puternica catre partea inferioara a !onei de reducere. 'n !ona de ardere continuturile de 67& si 7& sunt ridicate ,fig %.31-, ceea ce conduce la un proces foarte intens de o#idare a fierului conform cu reactia 0 &VFeW N T7&U G &,Fe7,%.3"3,Fe7- N X T7&U G ,Fe374,%.3:&,Fe7- N T67&U G ,Fe&73- N T67U ,%.4*'n !ona creu!etului, atmosfera fiind reducatoare ca urmare a micsorarii pronuntate a + 67& de la &1+ la &+ pot decurge reactiile de reducere indirecte 0 ,Fe374- N T67U G ,Fe7- N T67U ,%.41,Fe7- N T67U G ,Fe- N T67&U ,%.4&7#idarea fierului e cu atat mai puternica cu cat temperatura ga!elor e mai mica, continutul de 67 in ga!e si consumul de cocs sunt sca!ute. Pierderile totale de fier .aria!a in functie de conditiile cubiloului intre *,&$ si &,&$+. %ariatia continutului de siliciu. Siliciul, ca urmare a unei afinitati mari fata de o#igen, e o#idat pe intreaga inaltime a patului de cocs conform cu reactia 0 VSiW N &VFe7W G ,Si7&- N &VFeW ,%.43'n creu!etul cubiloului, unde fonta lichida si !gura sunt in contact cu cocsul o perioada de timp, are loc o reducere a silicei ,Si7&- din !gura 0 ,Si7&- N V6W G VSiW N &T67U ,%.44,Si7&- N &6cocs G VSiW N &T67U ,%.4$7#idarea Si e mai pronuntata atunci cand 0 ) continutul de 67& in ga!e e mai mare L ) consum de cocs mai redus L ) continut de Mn in incarcatura e mai redus L ) ba!icitatea !gurei mai mare. 'n conditiile de lucru practice, pierderile de Si prin o#idare .aria!a intre $ si &$+ la cubilourile acide si intre &$ si $*+ la cubilourile ba!ice. %ariatia consumului de Mn. 6a urmare a atmosferei puternic o#idante din !ona de ardere are loc o#idarea Mn conform reactiei 0 VFe7W N VMnW G Mn7- N VFeW ,%.4%'n !ona creu!etului, ca urmare a atmosferei reducatoare, are loc o reducere a o#i!ilor de Mn de catre 6 si Si din baia metalica. 5re loc deci o regenerare a Mn, conform cu reactiile 0 ,Mn7- N V6W G VM3W N T67U ,%.4 &,Mn7- N VSiW G &VMnW N ,Si7&,%.4"-

referat.clopotel.ro

14

Pierderile de Mn prin o#idare sunt in functie de proportia de Fe7 din baie, de ba!icitatea !gurei si de continutul de de Si din fonta. 6u cat + 67 & din ga!e si Fe7 din !gura sunt mai mari, iar ba!icitatea !gurei si continutul de Si din fonta mai mici, cu atat mai mari sunt si pierderile prin o#idare. Pierderile de Mn .aria!a intre 1$ si 4*+. %ariatia continutului de carbon. 'n functie de continutul de 6 al incarcaturii metalice sau al fontei lichide, in cubilou poate a.ea loc un proces de decarburare ,o#idare- sau carburare. Bectia de o#idare a 6 poate decurge conform cu reactiile 0 R6 N T67&U G &T67U ,%.4:R6S N XT7&U G T67U ,%.$*V6W N ,Fe7- G VFeW N T67U ,%.$1V6W N T7&U G T67&U ,%.$&Feactia de carburare are loc in mare parte in !ona creu!etului, unde atmosfera e reducatoare si consta in trecerea 6 din cocs in fonta printr)un proces de difu!ie. 6arburarea e direct influentata de temperatura fontei lichide, de gradul de saturatie in carbon al fontei si de durata de contact dintre cocs si fonta lichida. %ariatia continutului de S. Problema sulfului in cubilou are o importanta aparte, datorita tendintei mari pe care aceasta o are de a trece din cocs sau din ga!e in fonta lichida ,procesul de sulfurare-. /in cantitatea totala de S introdusa in cubilou $*... $+ trece in fonta. Sursa principala de S in cubilou o constituie cocsul ca aduce intre 4* si %*+ din cantitatea de S. Feactiile de sulfurare pot a.ea loc in !ona de preincal!ire, cand incarcatura solida sau lichida reactionea!a cu S7& din ga!e ,sulfurare indirecta-. 3RFeS N TS7&U G RFeSS N RFe7S ,%.$33VFeW N TS7&U G VFeS N &VFe7W ,%.$4'n cubilou decurge si un proces de desulfurare, ca urmare a actiunii !gurei formate. 'n .ederea obtinerii unui continut sca!ut de S in fonta e necesar sa se asigure o temperatura ridicata in cubilou si o ba!iicitate mai mare prin adaos de calcar in incarcatura. Este, de asemenea, necesar ca cocsul folosit sa contina o cantitate de S cat mai sca!uta posibil.

referat.clopotel.ro

1$

Factorii tehnologici ce procesele metalurgice din cubilou

influenteaza

Procesele ce au loc in cubilou sunt influentate in mod deosebit de consumul si calitatea cocsului, debitul, presiunea, temperatura si modul de introducere a aerului. 'n figura %.3& e pre!entata corelatia dintre temperatura fontei lichide, cantitatea de aer si consumul de cocs in ca!ul suflarii de aer rece sau cald.

6onsumul de cocs al unui cubilou e e#primat prin cantitatea din patul de cocs si cea introdusa pentru topire ,portia de lucru-. 6antitatea de cocs din patul de cocs e determinata, in principal, de inaltimea acestuia.
referat.clopotel.ro 1%

/aca cantitatea de cocs pentru topire e prea mica, se obtine o fonta rece. /in contra, daca aceasta e prea mare, se obtine o fonta calda, dar se micsorea!a capacitatea de productie a cubiloului. 6apacitatea de productie a cubiloului se micsorea!a, deoarece pentru arderea unei cantitati mai mari de cocs e necesara o durata mai mare de timp. E necesar sa se pastre!e o ritmicitate de incarcare a cubiloului, ceea ce conduce la pastrarea ni.elului optim al patului de cocs. 'n acest mod se asigura o constanta a parametrilor de functionare a cubiloului, cum sunt 0 inaltimea !onei de ardere, a !onei de reducere, de topire si supraincal!ire a fontei. Pe langa cantitatea de cocs utili!ata, o influenta deosebita o are si calitatea acestuia. /ebitul de aer suflat prin gurile de aer influentea!a puternic mersul cubiloului. 5cesta .aria!a, in conditii practice, intre "* si &** m34m& Ymin. 6resterea capacitatii de productie a cubiloului pe seama cresterii debitului de aer e mai economica comparati. cu cu cresterea consumului de cocs. Temperatura aerului suflat de cubilouri poate fi cea ambianta cubilouri cu aer rece si poate .aria intre &$* si %***6 cubilouri cu aer preincal!it. 'ntroducerea aerului preincal!it inseamna un aport suplimentar de caldura, ceea ce a(uta la intensificarea procesului de ardere si deci la cresterea productiei specifice cubiloului si a temperaturii fontei. =n rol important in functionarea cubiloului il (oaca modul de alimentare cu aer. 'n functie de numarul, marimea si distributia unghiului de inclinare a gurilor de aer se poate asigura o uniformitate a functionarii cubiloului.

E$ploatarea cubiloului
Procesul tehnologic de elaborare a fontei in cubilou cuprinde mai multe etape importante. /e modul cum sunt conduse fiecare din etapele procesului tehnologic depinde, in mare masura, calitatea fontei elaborate. 'epararea cubiloului. Feparatiile cubiloului sunt de trei feluri 0 ) reparatii curente, ce se e#ecuta dupa fiecare topire L ) reparatii mi(locii, ce se e#ecuta dupa 1"...&* topiri L ) reparatii capitale, ce se e#ecuta dupa o perioada mai lunga ,& *** topiriMaterialele utili!ate pentru reparatii au, de obicei, aceeasi compo!itie chimica ca si captuseala refractara a cubiloului ,"*... $+ nisip de cuart si &*...&$+ argila refractara-. Se .or inlocui dupa fiecare topire carami!ile pentru orificiul de scurgere al fontei.

referat.clopotel.ro

7rificiul de scurgere al !gurei se e#ecuta in acelasi mod pre!entat mai sus. Pregatirea cubiloului pentru elaborare. /upa terminarea reparatiei se inchid usile de la .atra cubiloului, dupa care se e#ecuta .atra. =rmea!a apoi operatia de pornire prin aprinderea cocsului din patul de cocs. 'n timpul cand patul de cocs se incal!este e necesar ca orificiile din gurile de aer sa fie deschise. 'ncarcarea cubiloului se face pana la gura de inacrcare in straturi succesi.e 0 materialLe metalice, fondanti si combustibili. /upa incarcarea cubiloului pana la gura de incarcare se porneste .entilatorul. Primele picaturi de fonta lichida apar dupa 3...$ min de la inceperea suflarii aerului. /eschiderea orificiului de e.acuare se face manual. Ba e.acuarea continua a fontei din cubilou, orificiul de e.acuare a !gurei poate ramane continuu deshis sau se inchide prin introducerea unor dopuri din argila. Ba terminarea topirii se fac pregatiri pentru descarcarea cubiloului, controlandu)se ca locul unde se e.acuea!a resturile din cubilou sa fie uscat.

Posibilitati de imbunatatire a functionarii cubiloului


Scopul imbunatatirii functionarii cubiloului consta in obtinerea unei fonte de calitate superiaora, cresterea randamentului termic si reducerii consumului de cocs. 'n acest sens au aparut mai multe solutii de imbunatatire a functionarii cubilourilor. Cubiloul cu captuseala bazica permite producerea unei fonte cu continut ridicat de carbon ,3,:...4,&+- si Mn si continut sca!ut de Si. Permite, totodata, elaborarea unei fonte cu continut sca!ut de S si P in ca!ul cresterii corespun!atoare a ba!icitatii !gurei ,Z 1,3-. Este posibil ca incarcatura metalica sa fie constituita din 1**+ deseuri de otel sau fonta. Cubiloul racit cu apa permite micsorarea consumului de materiale refractare prin micsorarea u!urii captuselii in !onele de topire si supraincal!ire. 5u aparut mai multe sisteme de racire cu apa a cubilourilor. Cubiloul cu aer preincalzit asigura producerea unor fonte cu caracteristici mecanice superioare, in conditiile micsorarii consumului de cocs. Cubiloul cu insuflare de o$igen are o productie orara marita si asigura o temperatura a fontei lichide mai mare. Metoda nu a capatat o e#tindereprea mare in turnatoriile de fonta datorita pericolului de e#plo!ie, cat si din moti.e economice. 7#igenul se poate introduce pur sau prin imbogatirea cu 7 a aerului.

referat.clopotel.ro

1"

Cubiloul cu in(ectie de combustibil lichid ,gudronul de lignit si pacurapermite cresterea productiei orare a cubiloului si a temperaturii fontei lichide. Cubiloul cu co$ si gaz metan permite inlocuirea a peste $*+ din cantitatea de cocs cu 6E4 si cresterea productiei orare. Se obtine o fonta cu continut de S mai sca!ut. 'ntroducerea ga!ului metan determina o crestere a cantitatii de E din fonta lichida si micsorarea fluiditatii acesteia. 'n general, se constata o tendinta de crestere a preocuparilor pentru imbunatatirea functionarii cubiloului. 5stfel, in unele tari se construiesc cubilouri cu diametrul de peste & *** mm, dotate cu cele mai moderne sisteme de comanda si control a proceselor. Problema care se pune este de a se dota cubiloul cu toate imbunatatirile necesare, pentru a raspunde mai bine cerintelor tot mai se.ere impuse de conditiile necesare, pentru a raspunde mai bine cerintelor tot mai se.ere impuse de conditiile de lucru in turnatorii si de reducere a consumului de cocs.

Elaborarea fontelor in cuptoare electrice cu inductie


6uptoarele cu inductie utili!ate in turnatoriile de fonta sunt cu creu!et cu frec.enta intre $* si % *** E! ,fig %.33- si cu canal cu frec.enta de $* E! ,fig %.34-.

referat.clopotel.ro

1:

Elaborarea fontelor intr)un cuptor electric cu inductie pre!inta cate.a a.anta(e foarte importante fata de cubilou si anume 0 ) compo!itia chimica a fontei e mai omogena si poate fi controlata in limite mai precise L ) fonta poate fi supraincal!ita pana la temperaturi de 1 %$**6 L ) materialele utili!ate in incarcatura pot fi mai di.ersificate si mai ieftine.

referat.clopotel.ro

&*

5ceste cuptoare sunt destinate, in general, pentru topire, supraincal!ire si mentinere, fara a putea efectua operatii de afinare ,mai putin desulfurare- a baii metalice. /in acest moti., materia prima utili!ata in incarcatura trebuie sa fie foarte curata. Ea consta, in general, din fier .echi, strun(ituri de fonte sau otel, deseuri proprii. 'n .ederea carburarii se folosesc diferite surse de carbon.

referat.clopotel.ro

&1

)ibliografie
http044III.referatele.com4referate4chimie4online145B'5[E))5lia(e) feorase)si)neferoase)referatele)com.php http044III.referatele.com4referate4chimie4online:4Feferat)despre)fonta) otel)referatele)com.php http044III.referatele.com4referate4fi!ica4online%4'P7T7P') F5/'756T'J')))Particularitati)ale)metodei)trasorilor)radioacti.i) Elaborarea)fontei)Elaborare.php Studiul metalelor Tudor 5ndrei Mutiu 'nstitutul de cercetare si proiectare aparata( pentru instalatii si utila(e pentru constructii 1:"$ Studiul metalelor 6onf. dr. ing. Maria Fadulescu Editura didactica si pedagogica, Ducuresti 1:"&

referat.clopotel.ro

&&

S-ar putea să vă placă și