Sunteți pe pagina 1din 14

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE EVALUARII SUMATIVE

INDRUMATOR: Conf. Dr. D. COZMA

STUDENTE: MARIAN IONELA

CHIRITA NEVENA LAZURCA IULIANA-CRISTINA

CUPRINS

I. GENERALITATI

II. IMPIEDIMENTE IN EVALUAREA SUMATIVA A ELEVILOR

III. AVANTAJE ALE EVALUARII SUMATIVE

IV. STUDIU DE CAZ

V.

INTERPRETAREA REZULTATELOR

I.GENERALITATI

In evaluarea sumativa se apreciaza rezultatele, prin compararea lor cu scopurile generale ale disciplinei, iar in evaluarea continua se pleaca de la obiectivele operationale concrete ; cea sumativa exercita, in principal, functia de constatare a rezultatelor si de clasificare a elevilor, pe cand cea formativa are functia prioritara de clasificare, dar nu definitiva, prin lasarea unui camp deschis sanctionarilor appreciative viitoare.Primul tip de evaluare genereaza atitudini de neliniste si stres la elevi, iar cel de-al doilea determina relatii de cooperare intre profesori si elevi , cultivand simultan ccapacitatea de evaluare si autoevaluare la nivelul elevilor.Sub aspectul folosirii timpului, prima forma utilizeaza o parte considerabila din timpul instruirii, pe cand cea de-a doua opreste timpul alocat acesteia prin diminuarea celui afectat evaluarii.Observam ca ambele strategii presupun atat avantaje, ccat si dezavantaje. stel, cele doua moduri nu trebuie sa fie utilizate in chip autarhic, exhaustive, ci prin imbinare si complementare.!eea ce se pierde, eventual, printro strategie, se castiga prin cealalta. Evaluarea sumativa vizeaza clasificarea si atestarea progreselor elevilor."a va arata gradul de realizare a obiectivelor, fie comparandu-i pe elevi intre ei, fie raportand performantele obtinute la standardele asteptate. #n ceea ce priveste evaluarea sumativa, profesorii pot folosi pe l$nga testele scrise sau examinarea orala si alte %probe& de evaluare, care pun accentul pe %interactivitatea& dintre elev si profesor. Profesorii trebuie sa aiba 'n vedere utilizarea acestora si pentru faptul ca presupun munca 'n grup, unde fiecare elev actioneaza ca membru al grupului respectiv (metode utilizate cu precadere de predarea ) 'nvatarea interactiva*. +eci ei trebuie sa evalueze si activitatea grupului ca un tot, dar si felul 'n care fiecare elev lucreaza 'n grupul respectiv. Se poate apela si la autoevaluare; elevii trebuie 'ncurajati sa reflecteze asupra propriei activitati si trebuie sa 'nvete sa-si aprecieze (cu note,* propria 'nvatare. Evaluarea sumativa se clasifica in a* "valuare sumativa partiala

b* "valuare sumativa de bilant Eval ar!a " #a$%va &ar$%ala este realizat. dup. parcurgerea unei unit./i de instruire mai mare, drept regul., o tem. sau un con/inut predat 'n decursul unei s.pt.m'ni (cel mult dou., 'n func/ie de specificul disciplinei 0colare* . 1 Evaluarea sumativ de bilan este efectuat. la sf'r0itul studierii unui capitol, la finele unui semestru 0colar, cumul'ndu-se 0i rezultatele 'nregistrate pe parcurs. 1 O'%!($%v%$a$!a %n !val ar! n &oa$! f% %n$o$)!a na r!"&!($a$a %n$r (a$ %n$!rv%n fa($or%% )! &!r$ r'ar!:

II.IMPIEDIMENTE IN EVALUAREA SUMATIVA A ELEVILOR

!ele mai multe imprejurari generatoare de erori si fluctuatii in evaluare privesc activitatea profesorului."fectelele perturbatoare in evaluare sunt EFECTUL HALO . precierea se realizeaza prin extinderea unor calitati secventiale la intreaga conduita didactica a elevului.Impresia profesorului se extinde asupra intregii personalitati a elevului.Profesorii in virtutea unor judecati anticipate nu mai observa eventualele lipsuri ale elevilor buni,dupa cum nu sunt 1dispusi&sa constate unele progrese ale celor slabi. EFECTUL DE ANCORARE .!onsta in supraevaluarea unor rezultate +atorita faptului ca atrag atentia asupra unor aspecte mai putin frecvente ,asteptate,identificabile la nivelul majoritatii formelor de rapuns date de elevi. EFECTUL PYG EL!ON . precierea rezultatelor obtinute de un elev este influentata de parerea pe care profesorul si-a format-o despre capacitatile acestuia,parere care a devenit relative fixa.Orice professor isi formeaza despre elevii sai anumite impresii in legatura cu posibilitatile acestora iar parerile vor influenta,inconstient sau nu comportamentul si randamentele elevilor. ECUAT!A PER"ONALA A E#A !NATORULU! .Profesorul isi structureaza criterii proprii de apreciere.2nii profesori folosesc nota in chip de incurajare,de

stimulare a elevului,altii recurg la note pentru a masura obiectiv sau chiar pentru a constringe elevul in a depune un efort suplimentar. EROAREA DE TEND!N$% CENTRAL% .Se concretizeaz n renunarea
acordrii de note foarte mari sau foarte mici elevilor din precauia de a nu grei sau din dorina de a mulumi pe toat lumea.

E*ECTUL DE CONTRAST SAU DE ORDINE .Const n mrirea diferenelor


n aprecierea unor rspunsuri succesive.Astfel,dac,dup un elev care a rspuns foarte bine ,urmeaz un rspuns bun,exist tendina de a-l subevalua pe cel din urm. i reciproca este valabil,adic un rspuns bun ,de regul,este supraevaluat dac succede unui rspuns foarte slab.

III.AVANTAJE ALE EVALUARII SUMATIVE

!valuarea se va realiza prin raportarea la scara elaborat iniial, aceasta conferind testului docimologic o mai mare obiectivitate. "olosirea testelor docimologice la intervale mai mari i combaterea rezultatelor obinute cu

a#utorul altor metode de verificare este o condiie care amplific valoarea pedagogic. $ezultatele elaborrii sumative sunt necesare pentru aprecierea nvmantului prin prisma comenzii sociale, ele interesand mai ales factorii de decizie. %etodologia acestui tip de verificare formuleaz cerinte referitoare la& frecvena examinrii, enul intrebrilor i elaborarea raspunsurilor, necesitatea antrenrii ntregii clase n completarea sau corectarea raspunsurilor. !xtinderea ntrebarilor de la memorarea informaiilor i capacitatea de a le reda la posibilitatea de transfer de interpretare propie.

IV.STUDIU DE CAZ

S-a realizat un c'estionar alcatuit din ( itemi cu ) variante de raspuns. Acest instrument didactic s-a completat pe un esantion de *+ de elevii ai clasei a-,-a, cu filiala teoretica, profilul $esurse -aturale si .rotectia %ediului de la Colegiul te'nic .etru %usat , /oc.Suceava, 0ud.Suceava.

C+!"$%onar

,.C+%#%a- !"$! .$%%n/a (ar! "$ )%a01 (o#&o0%/%a- "$r ($ ra "% )%f!r%$!l! $ran"for#1r% al! " '"$an/!lor. C # v% "! &ar! ora )! (+%#%!2 a3Pl%($%"%$oar! '3D%"$ra($%va (3In$!r!"an$a "% $%la

4.Eval ar!a 5n"!a#n1 a v!r%f%(a (!!a (! a fo"$ %nva$a$- %n$!l!"- r!/%n $ )! (1$r! n !l!v. C # a/% vr!a "a f%/% !val a/%2 a3oral '3"(r%" (3al$!l!6r!f!ra$- &or$ofol% - !"! 3

7.C! $%& )! !val ar! va avan$a8!a012 a3oral '3"(r%" (3 al$!l!6r!f!ra$- &or$ofol% - !"! 3

9.T!"$ l &r!)%($%v !"$! o #o)al%$a$! )! !val ar! la 5n(!& $ l f%!(1r % an .(olar- %n "(o& l !val 1r%% ( no.$%n/!lor an$!r%oar!. Cr!)!/% (a !"$! $%la a&l%(ar!a l %2 a3Da '3N (3M1 a'/%n

:.Eval ar!a orala !"$! o #o)al%$a$!: a3O'%!($%va '3S '%!($%va (3N .$%

;.N #ar l or!lor )! (+%#%! &! "a&$a#ana !"$! )! 7. Cr!)!/% (a v-ar a8 $a "a %n$!l!<!$% #a% '%n!- (+%#%a- )a(a n #1r l )! or! ar f% #a% #ar!2 a3 Da '3N (3N .$%

=3V-ar &l1(!a "a f%/% !val a/% "% )! (1$r! al$ &rof!"or )! (+%#%!2 a3Da '3N (3M1 a'/%n

>3C # v% "-a &1r $ (+!"$%onar l l!<a$ )! ora )! (+%#%!2 a3In$!r!"an$ '3Pl1( $ (3Infor#a$%v

V.INTERPRETAREA REZULTATELOR

6 5 4

Item_1

3 2 1 0 0 5 10 15 20 25

Nr_chest

3.0 2.5

Item_2

2.0

1.5 1.0 0 5 10 15 20 25

Nr_chest

2.5

Mean Item_3

1.5

1 0 5 10 15 20 25

Nr_chest

3 3

Item_4

2 2

1 1

0 0 0 0 10 10 20 20

Nr_chest

Item_5

0 0 10 20

Nr_chest

2.5

Mean Item_6

1.5

1 0 5 10 15 20 25

Nr_chest

2.5

Mean Item_7

1.5

1 0 5 10 15 20 25

Nr_chest

Mean Item_8

2.5

1.5

1 0 5 10 15 20 25

Nr_chest

In r#a a&l%(ar%% (+!"$%onar l % "-a a8 n" la (on(l 0%a (a : -aroa&! 7?@ )%n$r! !l!v% "-a ' ( ra$ (a l% "-a ra&%$ )%n ora a(!l! ,?-,: #%n $! &!n$r (o#&l!$ar!a (+!"$%onar l %A -(!% %n$!r!"a$% )! (on$%n ar!a %n )o#!n% l (+%#%!%- a a(or)a$ #a% # l$a %#&or$an$a a)r!"an) (+%ar %n$r!'ar% " &l%#!n$ar! (ol!<!% ( !B&!r%!n$a %n )o#!n% A -&rof!"oara )! )r!&$ a !l!v%lor a !#&a$%0a$ ala$ r% )! (ol!<a noa"$raA

S-ar putea să vă placă și