Cum au spart romnii codul spionajului horthyst Autor: Dumitru PARASCHIV | 9421 vizualizri

n perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, Politia Romna, alaturi de alte institutii de siguranta nationala, mergnd pe filonul informativ al SSI, au anihilat o serie de organizatii de spionaj maghiare, foarte periculoase, care activau pe teritoriul Romniei. Rezultatele acelei munci informative si operative au fost raportate si Ministerului Afacerilor Straine. Cifrarea si decodificarea mesajelor Cea mai importanta organizatie maghiara de spionaj a fost cea condusa de Mrton nton. Informatiile cu caracter militar culese de Mrton nton prin observatii proprii, deduse din conversatii sau comunicate lui de diferiti agenti, erau cifrate cu ajutorul cartii "Pszkos Fred Visszatcr" (ntoarcerea mizerabilului Fred). Din aceasta carte, de la pagina 100, rndul 6, se extrageau 13 litere ale alfabetului, astfel nct aceste litere sa nu se repete. Ele erau scrise n ordinea extragerii, apoi numerotate n ordine alfabetica cu numere de la 1 la 13. Presupunnd ca literele extrase erau: s, d, o, r, v, t, i, b, m, c, z, a, l, numerotate cu cifre de la 1 la 13 n ordinea lor alfabetica, se obtinea urmatorul sir de numere: 10, 4, 8, 9, 12, 11, 5, 2, 7, 3, 13, 1, 6. Aceasta serie numerica era cheia cu care Marton nton si cifra mesajele pe care le transmitea. Presupunnd ca trebuia transmis mesajul: "n ziua de sase Iulie a.c., la o jumatate de ora dupa ce am terminat legatura cu Budapesta, am fost arestat de politie", pentru cifrarea lui se proceda dupa cum urmeaza. Pe o foaie de hrtie, de preferinta quadrilata, era scrisa cheia, fiecare cifra ntr-un patratel. Apoi se hasura, ncepnd din rndul corespuntator cifrei 1, cte un patratel n fiecare rnd, cobornd de la dreapta spre stnga, astfel. Daca mesajul era mai mare, depasind hasurarea ultimului patratel dinspre stnga, se continua hasurarea n sens invers, de la stnga la dreapta. Mesajul care urma a fi transmis era scris sub cheie n linii orizontale, astfel nct sa existe o litera sub fiecare cifra, patratelele hasurate fiind sarite.

Dupa aceea, se extrageau grupe de cte cinci litere, ncepnd din coloanele corespunzatoare cifrei 1, continundu-se cu coloana corespunzatoare cifrei 2 s.a.m.d. Se obtin, n cazul analizat, grupele de litere: orrra, aeprtea, ttsse, nimun, ufeda, eagai, atsle, aeeiz, uapad, opilt, atuso, ieudi, cmdae, teeal, uiace, dtace, uttxx. Pentru completarea ultimei grupe, n cazul n care aceasta nu se putea forma din cinci litere, se adauga, pna la completare, o litera oarecare, de obicei, din ultimele litere ale alfabetului, x n cazul de fata. Aceste grupe formau mesajul, care se transmitea prin alfabetul morse, cu ajutorul unui aparat de radio-emisie. Cel care receptiona mesajul l decodifica dupa cum urmeaza. Mai nti proceda la numararea grupelor de cte cinci litere, n cazul exemplificat, 19, numar care mpreuna cu numarul telegramei forma o grupa separata care era transmisa odata cu mesajul. Cel care receptiona mesajul lua aceasta grupa separata, din care extragea numarul grupelor, 19 n exemplul analizat. Numarul 19 era nmultit cu 5, numarul literelor dintr-o grupa, rezultnd numarul 95, care reprezenta, n acest caz, numarul total al literelor din mesaj. mpartea numarul 95 la 12 - numarul literelor corespunzatoare de 13 cifre, mai putin cifra hasurata, rezultatul mpartirii fiind 7, rest 11. 7 reprezenta numarul sirurilor complete (12 litere plus cifra hasurata), iar restul mpartirii, numarul 11, reprezenta un sir incomplet. Pe aceasta baza se construia un careu care trebuia sa includa sapte rnduri complete, adica a 13 patratele fiecare rnd, respectiv un rnd incomplet. Deasupra careului se scria cheia extrasa din cartea "Piszkos Fred Visszater" (ntoarcerea mizerabilului Fred), pagina 100, rndul 6. n careu se hasura cte un patratel din fiecare rnd orizontal, ncepnd din coloana corespunzatoare cifrei 1, de la dreapta la stnga, ntocmai ca la cifrare. Apoi, se luau grupele de cte cinci litere si erau asezate, conform ordinii n care au fost transmise, n coloane, ncepnd cu coloana corespunzatoare cifrei 1 si continund n ordine crescatoare. Se obtinea astfel, cu migala si multa atentie, decodificarea mesajului transmis. Mesajul era descifrat prin citirea pe orizontala, ncepnd cu rndul 1 si continund, n ordine, pna la sfrsit. P.I.S Indicativul cu care Mrton nton era apelat de Centrala Serviciului de Spionaj Maghiar de la Budapesta era permanent, fiind format din grupul de litere "P.I.S." si reprezenta initialele tipografiei la care a fost tiparita cartea amintita. n schimb, indicativul cu care Mrton trebuia sa raspunda era de fiecare data altul. Era format pe baza aceleeasi carti, grupul de pagini 101-131 (cte o pagina pentru fiecare zi a lunii). Spre exemplu, daca transmisia se realiza n ziua de 17 a lunii, atunci indicativul de raspuns se forma din prima si ultima litera a primului rnd de la pagina 117 a cartii. n momentul n care Mrton nton era n pericolul de a fi descoperit de autoritati n timpul activitatii, trebuia sa dea ca semnal de avertisment indicativul cu care era apelat de centrala: "P.I.S.".

Descoperirea unui asemenea cifru si a indicativelor folosite reprezenta o realizare de importanta maxima pentru organele de siguranta nationala. Au fost deconspirate astfel planurile antiromnesti ale spionajului maghiar si evitate numeroase consecinte periculoase. n dorinta de a-si constitui n Romnia o retea ct mai bine organizata, spionajul englez, prin intermediul legaturilor pe care le-a avut cu statul ungar, i-a solicitat acestuia, la un moment dat, sa-i puna la dispozitie o parte din reteaua sa informativa. n acest scop, n noiembrie 1941 a venit la Timisoara Adela Visnovitz, sosind direct de la Istanbul. Pentru a-l atrage n serviciile sale, Adela i-a oferit initial lui Mrton suma de 100.000 de lei. n discutiile avute cu Adela Visnovitz, Mrton sublinia ca "adevarata misiune, mare si principala o are de executat n Ungaria", "ca formarea organizatiei din Timisoara si ndemnul la omorrea Maresalului Antonescu, Conducatorul Statului, sunt lucruri mici fata de nsarcinarea att de mare pe care o avea de executat n Ungaria".

Imprudenta Adelei Adela a facut imprudenta sa-i deconspire lui Mrton adevarata sa misiune. Acesta, gndindu-se, duplicitar, si la periclitarea relatiilor ungaro-germane, a trecut frontiera clandestin pe la Turnu (Arad) si a plecat la Budapesta, unde a deconspirat-o pe Adela maiorului Szyrti. Ca urmare, Serviciul de Spionaj Maghiar a arestat-o pe Adela cnd aceasta a sosit n gara Budapesta. Concomitent, Mrton nton, retrimis n Romnia, a intrat n legatura directa imediata cu reprezentanti ai politiei germane, de existenta carora la Timisoara ungurii aveau cunostinta. Mrton a denuntat-o pe Adela, inclusiv cu scopul de a naspri relatiile germano-romne: cum ca n Banat ar activa o organizatie de spionaj engleza care are legaturi cu teroristii srbi. Organele germane, neputnd ajunge pe cale informativa la concluzii valabile n ce priveste activitatea acelei presupuse organizatii, au sesizat S.Sp.I, ca n Timisoara si Banat ar activa o organizatie terorista anglo-sovietica, indicnd ca factori principali doar pe Adela Visnovitz si pe Bindasz Elena, cernd cercetarea celei din urma. Cum S.Sp.I. avea cunostinta despre vizitele pe care Adela le facuse la Timisoara si cum din supravegherea ei de pna atunci reiesea ca era n legatura cu Mrton nton, identificat ca agent maghiar nca din octombrie 1941, cnd venise n legatura cu rezidentul de spionaj de la legatia maghiara, nu trece la cercetari imediate, ci comunica organelor germane ca sub camuflajul pretinsei agenturi anglo-sovietice se ascundea, de fapt, o organizatie de spionaj maghiara. Pentru cercetare, organele germane au cerut Serviciului de Spionaj Maghiar sa o puna la dispozitie pe Adela, pentru cercetari. Cererea a fost refuzata, sub motivul ca astfel ar fi descoperita reteaua de spionaj maghiar din Banat.

Din cercetarea persoanelor care au luat legatura cu Adela si cu care s-a ncercat crearea unei organizatii care sa activeze n favoarea anglo-sovieticilor, si pe care Mrton nton ar fi dorit sa o foloseasca fara stiinta acelora, tot pentru S.S.M., au reiesit cele ce urmeaza. Grupul spionilor se mareste Bindasz Elena, nascuta la 15 decembrie 1899 la Trgu-Mures, cetateana romna de etnie maghiara si religie ortodoxa, casnica, domiciliata n Timisoara, traia n concubinaj cu srbul Svetoslav Ogneanovici, cantor al bisericii srbesti din Timisoara. l cunostea pe Mrton nton de doi ani. Adela i-a dat, de fata cu Mrton, 10.000 lei, promitndu-i pe viitor sume ntre 50.000 si 100.000 lei. Serviciul care i s-a cerut n schimb era sa afle daca n armata romna erau nentelegeri. Informatia trebuia transmisa Adelei prin intermediul lui Mrton. De asemenea, trebuia sa afle ce vorbesc, de obicei, militarii ntre ei, daca vor sau nu sa lupte, sa noteze toate animozitatile dintre romni si maghiari n legatura cu cedarea Ardealului si sa semnaleze nemultumirile alimentare. Anterior sa i-o prezinte pe Adela, Mrton i-a spus Elenei ca a venit de la Istanbul "cineva care le da bani multi pentru a face sabotaj". Grupul din care facea parte Elena a pus exploziv ntr-un tren care transporta cereale n Germania. Vagoanele au explodat pe drum. Datorita aceluiasi grup, un tren petrolifer german a explodat n regiunea Baicoi. Materialele explozibile erau procurate de la o mina de aur si de la Resita, n schimbul a 2.000 lei/ kg. Toate acestea au fost recunoscute de Elena. Unul dintre complicii Elenei Bindasz era Matei Ion, cetatean iugoslav de etnie romna, refugiat n Romnia datorita prigoanei germane, fost aviator. Bindasz Elena l cunostea, deoarece Matei traia n concubinaj cu fiica concubinului ei. I l-a prezentat lui Mrton nton, "ca pe un om ce doreste sa lucreze pentru soviete". Matei Ion l-a pus n legatura pe Mrton cu un prieten srb, maiorul Bosco Stanoilovici, atasat militar iugoslav n U.R.S.S., caruia i se putea adresa pentru a primi lamuriri. Matei Ion i-a transmis lui Mrton un text n srbeste, respectiv n ungureste, cu scopul comunicarii lui la Moscova, via Budapesta: "Zovesno Moscovu ili Kuibisevo Krali Jugoslavenscog Voinog Atase Maior Bosco Stanoilovici Iszvestite odmak dali ste nas culi Odgovorite medu vestima U.M.L. - 20,45. (s.s.) Puiu", adica: "Chem Moscova sau Kuibsev, atasatul militar iugoslav Bosco Stanoilovici. Raspundeti imediat daca ne-ati auzit ntre stirile de la orele 20, 45. (s.s.) Puiu".

Mrton recruteaza noi agenti Dupa arestarea Adelei, Mrton a primit dispozitii exprese pentru a-si continua recrutarile de agenti, carora sa li se spuna ca vor lucra n folosul Angliei si sa li se faca asa-zise demonstratii n acest sens. n realitate, datele culese de agenti erau comunicate direct S.S.M. Actvitatea, indicata de serviciul respectiv de spionaj, avea un rol dublu. Pe de o parte, era necesar sa existe, realmente, o agentura de spionaj anglo-sovietica n regiune, pentru a se "proba" autoritatilor germane lipsa de vigilenta a celor romne si de a camufla legaturile dintre spionajul englez si cel maghiar. Pe de alta parte, se urmarea obtinerea de date de ordin informativ din situatia creata. Unul dintre principalii colaboratori ai lui Mrton era Tolgy Alexandru (Sndor), nascut la 28 decembrie 1913 n Timisoara, cetatean romn de etnie maghiara si religie romano-catolica, de profesie tehnician, cu ultimul domiciliu n Timisoara, Piata Corvin, nr. 6. Declara ca l-a cunoscut pe Mrton nton n 1935. n 1941, acesta i-a dat propriul aparat de radio-emisie (ridicat de la legatia maghiara din Bucuresti). Din acelasi an a nceput sa lucreze direct cu Serviciul de Spionaj Maghiar din Budapesta prin indicativul "31536", sub care trimitea toate informatiile si primea instructiuni. El si procura informatiile prin diferiti agenti de legatura, recrutati personal de Mrton. Informatiile erau cifrate cu ajutorul unui dictionar maghiarfrancez scris de Birhas Gza. Erau ntrebuintate indicative formate pe baza cuvintelor de la paginile 101-131, adica pentru fiecare zi a lunii cte o pagina. De exemplu, pentru ziua 7 a lunii indicativul era format pe baza cuvintelor de la pagina 107. Centrala de la Budapesta chema cu indicativul permanent "O.X.A", iar Tolgy raspundea cu un indicativ format din literele a doua si a treia din cuvntul aflat sus, n dreapta paginii corespunzatoare datei zilei n care se efectua transmisia. Un alt colaborator principal al lui Mrton era Drexler Gza, nascut la 21 octombrie 1891 la Timisoara, cetatean romn, declarat etnic german, de religie romano-catolica, fiind casatorit cu Ana Kersevany. A avut ultimul domiciliu n Timisoara, str. Regele Ferdinand, nr. 6, ultima functie fiind aceea de director al Societatii de Asigurari "Agricola-Fonciera". Drexler a fost recrutat n 1939 de capitanul maghiar Pterdy, care l-a nsarcinat sa culeaga date de ordin militar care erau n interesul Ungariei. Acceptnd propunerea, Pterdy, devenit ntre timp maior si comandantul Centrului de Spionaj Maghiar din Cluj, l-a instruit pe Drexler n procedeul culegerii informatiilor, scrierii lor cu cerneala simpatica si transmiterii acestora. Drexler trimitea scrisorile pe adresa "Egyeslt crdoipari K.F.F. Budapest X, Halsz Utc. 35". n misiunea sa, Drexler trebuia sa se intereseze despre trupele din garnizoane, schimbarile unitatilor n garnizoane, recrutarea noilor contingente ale armatei, concentrarea rezervistilor, starea de spirit a populatiei si despre plngerile populatiei de etnie maghiara. ncepnd cu 1940, indicativul de recunoastere al lui Drexler era "31525". Dupa ce a fost arestat de autoritatile romne, spionul Drexler Gza a recunoscut ca a transmis la Budapesta informatii despre: plecarea pe Front a Regimentelor 5 Vnatori si 1 Artilerie, respectiv a Corpului 6 Armata, Diviziei 1 Infanterie, Divizioanelor 1 si 6

Artilerie, Regimentului 7 Pionieri din Timisoara. A mai raportat ca autoritatile romne au luat de la populatia maghiara gru si alimente. Din interogarea lui Drexler au rezultat urmatoarele: toti cei care vizitau Ungaria se ntorceau n Romnia ca agenti ai spionajului maghiar; acestor agenti li se promiteau recompense n viitor, dupa refacerea "Ungariei Mari"; 40% din svabii din Banat aveau sentimente unguresti, slujind interesele ungare. n concluziile dosarului "Mrton nton" erau subliniate cele doua laturi distincte n care actiona respectiva organizatie: spionajul maghiar (ntre anii 1938-1942) si activitatea n slujba serviciilor de informatii anglo-sovietice, sub care, n realitate, organizatia culegea informatii tot pentru Serviciul de Spionaj Maghiar. S.S.M. a ncercat sa provoace nasprirea relatiilor romno-germane, prezentnd autoritatilor germane, de comun acord cu Serviciul de Spionaj Englez, faptul ca pe teritoriul Romniei s-ar fi desfasurat actiuni contra puterilor Axei. ntre S.S.M. si "Intelligence Service" existau legaturi strnse, retelele informative ale acestor servicii fiind folosite reciproc. Pentru recrutarea elementelor, Serviciul de Spionaj Maghiar folosea ca argumente: sentimentul patriotic, cultivat pna la fanatism, diferite promisiuni de viitor, promisiunea schimbarii granitelor Ungariei n favoarea sa, ajutoare materiale.

Deconspirarea Activitatea agentilor maghiari n Romnia era alimentata prin oficiile diplomatice si consulare maghiare din tara noastra. La Bucuresti, legatura se facea prin biroul atasatului militar de la legatia ungara, unde rezidentii de spionaj erau camuflati ca secretari ai atasatului militar. Acesti rezidenti erau: Bagyoni Frncisc, Iles Simon si Kbok Pter. n provincie, legatura cu agentii de spionaj se facea prin consulatele maghiare de la Brasov si Arad. n ultima perioada, Mrton nton si primea retributiile banesti direct de la legatia un-gara din Bucuresti, prin intermediul lui Kbok Pter. Cei 26 de membri ai organizatiei au fost trimisi n judecata la Curtea Martiala din Timisoara, care la 19 octombrie 1941 a pronuntat sentintele. Mrton nton si principalii sai colaboratori, Drexler Geza si Tolgy Alexandru, au fost condamnati la moarte. S-au pronuntat trei achitari. Ceilalti membri au primit condamnari ntre sase luni nchisoare si munca silnica pe viata. Organizatia de spionaj condusa de Rozalia Morosan a fost deconspirata la data de 2 septembrie 1941. Rozalia Morosan a fost identificata ca agenta a serviciului de spionaj maghiar si arestata la Bucuresti. Ea a fost recrutata direct de serviciile secrete ungare. Dupa initierea informativa n Ungaria, a revenit n Romnia, unde a recrutat agenti si colaboratori. Misiunea organizatiei se concretiza n culegerea de informatii despre concentrarile care se faceau n Romnia si despre mobilizarile armatei. Legatia maghiara din Romnia a furnizat organizatiei aparate de radio pe unde scurte.

Rozalia Morosan a fost naintata Curtii Martiale a Comandamentului Militar al Capitalei. Organizatia de spionaj maghiara condusa de Szille Sigmund a fost deconspirata la 15 aprilie 1942 cu ajutorul Politiei germane de campanie din Bucuresti. Szille Sigmund, zis Gonda Gheorghe, a fost arestat la data de 22 mai 1942 n fata Garii de Nord din Bucuresti, dupa o vizita facuta legatiei maghiare. n momentul arestarii s-au gasit asupra sa: un revolver militar, altul cu gaze lacrimogene, un ncarcator, o busola si o harta a judetului Brasov. Sigmund, nascut la 27 septembrie 1906 n Budapesta, etnic maghiar de religie romano-catolica, fost marinar, avea ultimul domiciliu n Chilia Noua. A recunoscut ca a activat n serviciul de spionaj ungar nca din anul 1938, mai nti la Galati, iar apoi la Sibiu, Cernauti, Botosani si Iasi. A fost recrutat n octombrie 1938 de capitanul de informatii Pterdy, care i-a explicat cum este organizata armata romna, l-a nmatriculat si l-a instruit, dupa care l-a trimis la Galati cu misiunea de a constata: ce armata se afla n garnizoane, ce transporturi se fac cu vapoarele, ce miscari se fac n armata. Sigmund si-a procurat acte false. S-a infiltrat n cercurile intelectuale sub un nume fals, Gonda Gheorghe, recomandndu-se ca fiind profesor de muzica. Sub falsa identitate a reusit sa se infiltreze n diferite cercuri din Bucuresti si din provincie, recrutndu-si diferiti informatori. Legaturile sale cu Centrala de la Budapesta se realiza initial prin scrisori cu cerneala simpatica, iar ulterior prin aparate de radioemisie. A venit ntia oara n Romnia n 1932 cu un vapor unguresc, cnd n urma unui accident a fost internat ntr-un spital din Chilia Noua, unde a cunoscut-o pe Vera, asistenta medicala, cu care s-a casatorit ulterior. Sigmund a declarat autoritatilor romne ca la data de 4 mai 1942 fusese arestat la Budapesta pentru nstrainarea unui acordeon mprumutat, pe care-l amanetase. n urma interventiei ofiterului Szirty de la Serviciul de Spionaj Maghiar, a fost pus n libertate. Ulterior a plecat la Sfntu Gheorghe, dupa care a trecut granita n Romnia pe la Feldioara. Informatiile cu caracter militar pe care le culegea Szille Sigmund erau cifrate cu ajutorul unui dictionar englez-maghiar/maghiar-englez de Bir Lajos, Willer Jszef si F. Sndor, mai precis, cu ajutorul paginilor 201-231, pentru fiecare zi a lunii cte o pagina. De exemplu, daca transmiterea informatiilor se realiza n ziua de 5 a lunii, indicativul era format pe baza unor cuvinte de la pagina 205. Cei sase membri ai organizatiei de spionaj condusa de Szille Sigmund au fost trimisi la judecata n fata Curtii Martiale Ploiesti, care la 5 august 1942 a pronuntat urmatoarele sentinte: condamnare la moarte n cazul lui Szille Sigmund, Szgedy Josef, Schffer Eugen, Mikls Adalbert, Weisz Nicolae; munca silnica pe viata n cazul inculpatei Pana Elisabeta.

Dimacsek Tibor Spionajul maghiar era foarte bine organizat pe teritoriul Romniei, nca din anul 1938. Pe masura ce situatia politica din tara noastra a devenit tot mai nesigura, spionajul maghiar a prins radacini din ce n ce mai puternice. Obiectivele acestuia loveau direct n fiinta nationala a statului romn. Ungaria, stat care avea cu Romnia legaturi diplomatice la nivel de legatie, patrona activitatile de spionaj de pe teritoriul tarii noastre chiar prin intermediul oficiilor diplomatice si consulare. La 26 februarie 1943, politia romna a sesizat Ministerului Afacerilor Straine activitatea suspecta a dr. Forrai Pter (Lszlo), noul atasat de presa al Ungariei la Bucuresti, pe numele sau adevarat Dimacsek Tibor. Respectivul era supus ungur, nascut n 1917 la Cluj. A sosit n Bucuresti la 9 februarie 1943, domiciliind pe strada Inginer Davidescu nr. 30, ca trimis al Centralei Ministerului de Externe de la Budapesta, cu misiuni speciale de propaganda si informatii politice, scop n care i s-ar fi pus la dispozitie fonduri nsemnate. Anterior sosirii n Romnia, a fost la Cluj, "unde a avut misiuni speciale din partea Guvernului maghiar n Ardealul de Nord, n scop de propaganda si procurare de informatiuni printre elementul romnesc". Dimacsek Pter, fratele lui Tibor, avea cazier la D.G.P. El a fost retinut n urma cercetarilor din 1942. Era nascut la 20 iulie 1913, la Turda, supus romn de origine etnica maghiara, fost comerciant si pretins ziarist, domiciliat n Bucuresti, str. Vnatori nr. 1, ap. 17, sub numele "Fellner Ludovic Zoltn". Dimacsek Pter actiona sub diferite nume: "Stefanescu", "Bradisteanu", "av. dr. Petre Brsan". Arestat si cercetat de politie, a fost naintat Tribunalului Ilfov, care l-a condamnat la un an nchisoare corectionala si 2.000 lei amenda penala. Din investigatiile D.G.P. a rezultat ca Dimacsek Tibor avea legaturi strnse cu dr. Ferdinand Berge, ziarist si corespondent al agentiei "Transocean" din Bucuresti, precum si cu diferite elemente ale unor servicii de informatii straine, carora le furniza diferite informatii.

Grupul Corutiu Existau si etnici romni, nu putini, care si ofereau serviciile spionajului maghiar. La 20 mai 1943, Eugen Cristescu, director al S.Sp.I. a sesizat ministerelor de Interne si Afacerilor Straine afacerea de spionaj maghiar a grupului "Corutiu Iuliu". n ianuarie 1943, Politia orasului Turda a arestat si naintat S.Sp.I. pentru cercetari pe numitii: Corutiu Iuliu (zis Lay), Vanea Gtheorghe, Chiorean Ioan (zis Filiscas), Muth Grigore, Albu Stefan, Ciupe Vasile, Palaceanu Victor, Vinte Aurel, Molnariu Augustin, Chetan Ioan (zis Gardul), Balan Andrei, Cacoveanu Alexandru, Cacoveanu Maria si Persa Petru, domiciliati n Turda, acuzati ca faceau parte din Serviciul de Spionaj Maghiar, caruia i furnizau informatii privind siguranta statului romn.

Corutiu Iuliu, nascut la 11 iulie 1921 la Cluj, cetatean romn de etnie romna si religie greco-catolica, sofer, ramas dupa 30 august 1940 n teritoriul cedat, s-a refugiat n Romnia la 7 octombrie 1940, stabilindu-se initial la Bucuresti, apoi la Constanta. n toamna anului 1941 a fost angajat ca agent informator al unei unitati de graniceri din Turda, de unde a primit o misiune care trebuia executata n teritoriul cedat. n ianuarie 1942 a fost angajat de organele romne de informatii din Turda cu misiunea de a trece peste frontiera n Ungaria si a culege informatii din regiunile Baia-Mare si Dej. Recent a urmat o a treia misiune, la Dej: recrutarea unei persoane de ncredere. Corutiu nu executa misiunea, oprindu-se n comuna Deus, judetul Cluj, unde a ramas patru zile. A patra misiune avea n obiectiv zona Satu-Mare, dar Corutiu nu a executat-o nici pe aceasta, oprindu-se la Cluj. Acolo s-a hotart sa se angajeze, autodenuntndu-se, n Serviciul de Spionaj Maghiar, scop n care a intrat n legatura cu seful Politiei orasului Cluj. Corutiu a fost trimis Biroului Serviciului de Spionaj Maghiar de pe lnga Corpul de Armata, unde a raportat ca era agent de informatii romn, preciznd cu cine a lucrat, de cte ori, cu ce misiuni a fost nsarcinat si cu ce rezultate le-a realizat. Manifestndu-si dorinta de a lucra pentru Ungaria, Corutiu Iuliu a semnat un act de angajament, dupa care a primit instructajul din partea ofiterului Balsz. n schimbul serviciilor prestate, lui Corutiu i s-au fagaduit bani si avantaje. La 3 octombrie 1942, Corutiu a nceput prima misiune n Romnia. A fost condus de Balasz la punctul de frontiera de la Feleac, de unde a trecut n Romnia clandestin, avnd asupra sa acte false, realizate de acelasi Balasz, din care reiesea ca Iuliu Corutiu a executat misiunea cu care a fost trimis de autoritatile romne la Satu-Mare. Proaspatul spion maghiar a marturisit ungurilor si urmatoarele misiuni pe care le-a primit. La 18 ianuarie 1943, cu prilejul ultimei treceri n Ungaria, Corutiu Iuliu a fost arestat de autoritatile romne. Corutiu Iuliu, Vanea Gheorghe, Chiorean Ioan si Muth Grigore au fost trimisi n judecata. Ceilalti membri ai grupului au fost scosi din cauza. Conform sentintei nr. 1.520 din 1 aprilie 1943, pronuntata de Curtea Martiala din Sibiu, Corutiu Iuliu a fost condamnat la moarte, iar ceilalti trei colaboratori la cte trei ani nchisoare. Daca spionul maghiar de etnie romna Corutiu Iuliu a fost condamnat la moarte pentru spionaj, un alt romn, Adorjan Tiberiu, a primit aceeasi sentinta pentru tentativa de spionaj, la 3 octombrie 1942. Un nou esec al SSM n noaptea de 12/13 martie 1943, o echipa de trei unguri (Meszaros Stefan, Kamk Gza si Fay Adlbert) a trecut clandestin frontiera n Romnia prin punctul Curtici, avnd misiuni teroriste, ncredintate de Serviciul de Spionaj Maghiar. n ziua de 15 mai, cnd spionii urmareau executarea unei operatiuni n orasul Arad, au fost prinsi si arestati de organele de politie din oras. n timp ce erau dusi la sectie, Meszaros Stefan a provocat o ambuscada, ranindu-l grav pe gardianul C. Haiduc si lundu-i arma din

dotare. Apoi, toti cei trei spioni au reusit sa fuga spre gara Curtici, intentionnd sa treaca n Ungaria. Fiind dati n urmarire de Politia Arad, au fost gasiti seara, dar cei trei nu s-au predat n urma somatiilor. Fay Adlbert a fost mpuscat mortal, Meszros Stefan a fost arestat. Gza a reusit sa fuga, dar a fost gasit si arestat n 16 mai lnga Curtici. Cei doi arestati au fost naintati Serviciului Special de Informatii. n urma cercetarilor a rezultat ca Meszaros Stefan, nascut la 24 aprilie 1920, la Arad, cetatean romn de etnie maghiara si religie romano-catolica, necasatorit, de ocupatie frizer, a fugit n Ungaria n urma unei evadari din Penitenciarul Arad, unde ispasea o condamnare pentru furt. Kamk Gza, 19 ani, nascut la Budapesta, cetatean si etnic maghiar de religie romano-catolica, necasatorit, de profesie slefuitor si cioplitor de metale, domiciliat n Budapesta, condamnat pentru furt, a evadat dintr-o scoala de corectie din Budapesta. Meszaros Stefan si-a oferit singur serviciile Centrului de Spionaj de la Debretin. Misiunea grupului celor trei spioni a constat n rapirea lui Acs Iosif, fost agent maghiar, autodenuntat autoritatilor romne. Cei doi arestati au fost naintati Parchetului Curtii Martiale Timisoara. S.Sp.I. a adus cazul la cunostinta ministerelor de Interne si Afacerilor Straine, Inspectoratului General al Jandarmeriei si Presedintiei Consiliului de Ministri. Ambii au fost condamnati la moarte. La 8 iulie 1943, A. Barcianu, seful Directiei Afaceri Politice din cadrul M.A.S. a cerut n regim de urgenta Directiei Justitiei Militare amnarea executarii sentintei. Raspunsul generalului I.G. Arama, seful Directiei Justitiei Militare, sosit la 2 august 1943, prevedea ca sentinta ramnea definitiva prin respingerea recursurilor, iar n cazul respingerii cererilor de gratiere, executarea ei urma a fi amnata n conformitate cu o hotarre a Maresalului Antonescu. Hotarrea nr. 61.292/31 iulie 1942 a presedintelui Consiliului de Ministri dadea posibilitatea ca unii condamnati la moarte pentru spionaj n favoarea Ungariei sa beneficieze de amnarea executarii sentintei, dar sa nu poata beneficia de comutarea pedepsei capitale n munca silnica pe viata. La 5 mai 1943, directorul Afacerilor Politice din cadrul Ministerului Afacerilor Straine, A. Barcianu, aducea la cunostinta directorului S.Sp.I. si a ministrului Mihai Antonescu raportul legatiei romne din Berlin privind descoperirea unei afaceri de spionaj descoperite la Berlin de naltul Comandament German. n caz era implicat dr. Szbo, gazetar ungur, care ntre anii 1926-1928 a functionat la Serviciul de Presa al legatiei ungare din Bucuresti. Mai era implicata si domnisoara Tania Birnaco, cetatean german de origine italiana, corespondenta unui ziar maghiar. Conform organelor germane de politie, respectiva afacere de spionaj avea ramificatii mai ntinse, de ea nefiind straini nici functionarii legatiei maghiare din Berlin. Tania Birnaco a fost eliberata la scurt timp. Deconspirarea organizatiilor de spionaj maghiare de pe teritoriul Romniei a reprezentat un succes important al organelor de siguranta nationala. Serviciul Special de Informatii, Politia, Jandarmeria si Directia Justitiei Militare si-au unit eforturile, pe baza atributiilor pe care le avea fiecare institutie n parte, deconspirnd si anihilnd

periculoasele organizatii de spionaj, care aveau n atributii nu doar culegerea de informatii, ci si diferite actiuni teroriste, constnd n sabotaj, dezinformare si acte de terorism.