Sunteți pe pagina 1din 17

Ce se ntmpl cu sufletul dup moarte i cum poate fi el ajutat.

Printele Mitrofan

Tiprit cu binecuvantarea I.P.S. NICOL ! CO"N! N#$ %itropolitul &anatului

'C#P"INS'
Scurta lamurire pentru cititori C! S! INT %PL

C# S#(L!T#L )#P

%O "T!

Taina mortii. %oartea dreptului si moartea pacatosului. treia *i si vamile. Semnificatia *ilelor a noua si a patru*ecea +#T C!I )! P! P % NT S#(L!T!LO" )IN L#%! )! )INCOLO

C#% POT

"u,aciunea %ijlocirea &isericii %ilostenia

SC#"T

L %#"I"! P!NT"# CITITO"I

Te-tele care urmea*a sunt estrase din lucrarea Parintelui %itrofan .calu,ar rus din secolul trecut/$ 0iata reposatilor nostri si viata noastra dupa moarte .talmacita in romaneste de %itropolitul Iosif 12eor,2ian/. Parintele )umitru Staniloae scria despre ea3 4Cartea aceasta este socotita de mare folos credinciosilor si &isericii intre,i$ pentru intretinerea le,aturii dintre cei in viata si cei plecati dintre ei 5...6. Intr'o epoca in care ,andul la moarte$ sub influienta mentalitatii occidentale$ este constant reprimat in favoarea unei atentii acordate e-clusiv vietii pamantesti$ cartea de fata repre*inta o indrumare nepretuita pentru sustinerea in inimile crestinilor ortodocsi a perspectivei pe care ne'a daruit'o "evelatia.4 .din prefata volumului 7 al editiei inte,rale$ aparut in 7889 la !ditura 4 nastasia4/. (ie ca )umne*eu sa ne pomeneasca intru imparatia Lui$ cu toti cei pe care'i purtam in ,anduri si in inimi$ vii sau mutati de la noi.

C! S! :NT:%PL; C# S#(L!T#L )#P; %O


T IN %O"<II. %O "T! )"!PT#L#I. =I %O "T! P;C;TOS#L#I.

"T!

&iserica Ortodo-a invata ca moartea este 4despartirea sufletului de trup4> odata aceasta despartire savarsita$ trupul este dat pamantului si putre*este. sadar$ ultima menire a omului pe pamant este moartea$ despre care Sfanta Scriptura marturiseste astfel3 4Si se va intoarce tarana in pamant$ de unde s'a luat$ si du2ul se va intoarce la )umne*eu$ la Cel ce l'a dat pe el4 .!ccl.7?$@/. %oartea il rapeste pe om cand a ajuns la termenul predestinat de judecata lui )umne*eu pentru indeplinirea rostului ce'i este impus. cest termen acordat omului contine ' prin prevederea dumne*eiasca ' tot ce este folositor omului> deci moartea este de folos omului. Sfantul ntonie cel %are$ vrand sa patrunda adancurile scopurilor providentei$ adresa intr'o *i lui )umne*eu urmatoarea ru,aciune3 4)oamne$ pentru ce unii mor de tineri$ pe cand altii ajun, la cea mai adanca batraneteA4. Si )umne*eu ii raspunse3 4 ntonie$ ve*i numai de tineB ceasta este judecata lui )umne*eu$ ce nu ti se cade tie a cunoaste.4. )umne*eu a 2ara*it sufletul sa treaca prin trei stari diferite$ care constituie viata sa vesnica3 viata in pantecele mamei$ viata pe pamant si viata de dincolo de mormant. Sufletul$ la iesirea sa din trup$ trece in imparatia fiintelor asemenea lui$ adica in imparatia spirituala a in,erilor. )upa faptele sale bune sau rele$ sufletul se uneste cu in,erii cei buni in rai sau cu in,erii ca*uti in iad. cest adevar ni se descopera noua de catre Iisus Cristos$ in parabola bo,atului si a lui La*ar$ ne invata ca sufletele$ dupa ce s'au despartit de trup$ intra in aceeasi *i in rai sau in iad. 4 devar *ic tie ca asta*i vei fi cu %ine in rai.4 .Lc. ?9$ D9/$ a *is Cristos tal2arului celui bun. stfel fiecare suflet despartit de trupul sau va fi in rai sau in iad. CandA sta*i$ a *is %antuitorul. Ce intele,em prin cuvantul asta*i si cum impacam aceasta e-presie cu invatatura &isericii despre vami si despre a treia$ a noua si a patru*ecea *i dupa moarteA Pe pamant sunt *ile$ nopti$ si ani> dincolo de mormant nu este decat vesnicie$ luminoasa sau intunecata. )eci$ cuvantul asta*i desemnea*a timpul de dupa moarte$ adica vesnicia. treia$ a noua si a patru*ecea *i nu sunt decat pe pamant$ caci dincolo de mormant imparatia timpului nu e-ista> acolo nu sunt alte *ile decat cea de asta*i. %isterul mortii este poarta prin care sufletul$ despartindu'se de trup$ intra in vesnicie. Noi stim si vedem ce devine trupul> cat despre suflet$ noi nu'l putem vedea$ dar stim cu desavarsire ce i se intampla prin marturisirea Sfintei &iserici ' stalpul si confirmarea adevarului ' care nu a ca*ut niciodata din invatatura sa si nici nu poate cadea$ pentru ca este invatata de )u2ul Sfant. stfel descriu Sfintii Parinti ce se intampla in momentul in care sufletul se desparte de trup3 4In,erii ' buni si rai ' se vor infatisa inaintea sufletului. 0ederea acestora din urma va pricinui sufletului o nesfarsita tulburare$ dar va ,asi o man,aiere la vederea si protectia in,erilor celor buni. (aptele bune ale omului si constiinta curata sunt in acel moment de un mare ajutor si repre*inta o mare bucurie pentru dansul. scultarea$ umilinta$ faptele bune si rabdarea sunt sprijin sufletului$ care urca spre )omnul intr'o mare bucurie si insotit de in,erii cei buni> in acest timp sufletul plin de pasiuni si pacate este condus de demoni in iad unde va suferi vesnic.4 .Sfantul Teodor Studitul/. Sfantul 1ri,orie$ ucenicul Sfantului 0asile$ o intreba intr'o vedenie pe Sfanta Teodora asupra imprejurarilor ce au insotit moartea sa si a ucenicilor sai. 4Cum pot sa'ti spun$ *ise ea$ despre suferinta fi*ica si simtamantul de apasare a celor ce morA Starea sufletului in timpul despartirii sale de trup este asemenea sen*atiei celui ce ar cadea ,ol in mijlocul flacarilor si s'ar fi facut cenusa. Cand veni ceasul mortii mele$ du2urile cele rele ma inconjurara din toate partile. #nele mu,eau ca niste fiare salbatice$ altele latrau ca niste caini$ insa altele urlau ca lupii. !le erau furioase$ ma amenintau$ se pre,ateau a se arunca asupra mea si scrasneau din dinti$ privindu'ma. !ram nimicita de ,roa*a cand$ deodata$ am va*ut doi in,eri stand la dreapta

patului meu si vederea lor imi dadu indra*neala. bia atunci demonii se indepartara putin de patul meu. #nul din in,eri intreba cu manie pe demoni3 4Pentru ce ajun,eti voi intotdeauna inaintea noastra lan,a patul muribun*ilor$ pentru a inspaimanta si tulbura pe tot sufletul ce se pre,ateste a se desparti de trupul sauA 0oi n' ?

aveti a va bucura aici3 mila lui )umne*eu a patruns acest suflet si voi n'aveti nici o parte din el.4. tunci demonii se tulburara si incepura a arata faptele mele cele rele$ savarsite in tineretea mea$ si stri,au3 4 le cui sunt deci aceste pacate$ n'a facut ea cutare lucru si cutare lucruA4. In sfarsit veni moartea$ ,ro*ava la vedere. Se aseamana omului$ insa nu are carne si nu alcatuieste decat din oase omenesti. !a aduse cu sine mai multe instrumente de tortura3 sabii$ sa,eti$ lanci$ seceri$ furci$ securi si altele. #militul meu suflet tremura de frica. Sfintii In,eri au *is catre moarte3 4(a'ti treaba ta si scapa usor acest suflet de le,aturile trupesti$ caci el nu are mare povara de pacate.4. %oartea se apropie de mine$ lua o mica secure si'mi taie mai intai picioarele$ apoi bratele> apoi$ cu ajutorul altor instrumente$ ea slabi toate madularele mele si le desparti din inc2eieturi. Perdui astfel bratele si picioarele mele$ tot trupul meu era mort si nu puteam sa ma misc. Pe urma imi taie capul si n' am putut sa'l mai misc$ ca si cum ar fi incetat sa fie al meu. )upa aceasta$ ea pre,ati o bautura intr'un vas pe care'l apropie de bu*ele mele si m'a facut sa o beau cu de'a sila. ceasta bautura era atat de amara incat sufletul meu nu putu sa o suporte$ se infiora intr'atat si se arunca afara din trup. tunci in,erii l'au primit in bratele lor. Cand m'am intors$ am va*ut trupul meu ce *acea neinsufletit$ fara miscare si fara viata$ si l'am privit ca unul care ar privi un vesmant de care s'a de*bracat> si m'am mirat. In,erii ma tineau si demonii s'au apropiat de noi$ aratand pacatele mele. In,erii incepura a cauta faptele mele cele bune si$ din mila lui )umne*eu$ le'au ,asit. In,erii adunau faptele mele cele bune$ facute in viata mea cu ajutorul lui )umne*eu$ si se pre,ateau a le pune in cumpana in fata faptelor mele cele rele$ cand deodata se arata Sfantul nostru Parintele 0asile$ care *ise catre Sfintii In,eri3 4 cest suflet a facut mult bine batranetilor mele$ m'am ru,at lui )umne*eu pentru el si )umne*eu mi l'a dat.4. Eicand aceste cuvinte$ a scos de la san o pun,a plina cu aur si a dat'o in,erilor$ spunand3 4Cand veti trece prin vamile va*du2ului si du2urile rele vor incepe a c2inui sufletul sau$ rascumparati' l cu aceasta. !u sunt bo,at din mila lui )umne*eu$ am adunat mari visterii prin munca si sudoarea mea si dau aceasta pun,a sufletului care m'a slujit.4. )upa ce a ispravit de vorbit$ s'a dus. )u2urile cele rele fura inmarmurite> incepura a scoate ,emete tan,uitoare si se indepartara. poi iarasi se arata Sfantul 0asile$ purtand niste vase pline cu miruri curate si pretioase. )esc2ise vasele$ unul dupa altul$ si vrs acele miruri asupra mea> pe loc m'am simtit inundata de miresme du2ovnicesti si m'am simtit sc2imbata si luminata. Sfntul a *is catre in,eri3 4Cand veti fi implinit pentru acest suflet tot ceea ce este trebuincios$ il veti duce in locuinta pe care a pre,atit'o )omnul pentru mine.4. poi sfantul se facu neva*ut. In,erii m'au luat si ne'am indreptat spre "asarit.4. Oamenilor luminati de )umne*eu li se incredintea*a ca$ la cea de pe urma suflare$ faptele lor sunt puse in cumpana si3 7. ?. 9. )aca partea dreapta e mai ridicata decat cea stan,a$ sufletul este este primit in rai$ in mijlocul in,erilor> daca cele doua parti ale cumpanei sunt deopotriva$ atunci fireste ca mila lui )umne*eu capata biruinta> cand cumpana se apleaca spre partea stan,a$ dar nu cu mult$ mila dumne*eiasca inlocuieste lipsa .astfel sunt cele trei judecati ale )omnului3 judecata dreapta$ judecata omeneasca$ si judecata milostiva/> D. cand faptele cele rele apleaca cumpana prea mult in partea stan,a$ atunci judecata cea mai dreapta rosteste 2otararea in functie de pacate. cestea sunt imprejurarile care insotesc moartea omului. %antuitorul$ vorbind de moartea dreptului si de cea a pacatosului$ a formulat cateva linii ,enerale pentru aceeasi idee$ spunand ca moartea pacatosului este cumplita$ pe cand cea a dreptului este frumoasa. 4Nebune$ intru aceasta noapte ti se va cere sufletul tau.4 .Lc.7?$ ?F/$ a *is !l despre cel dintai$ in timp ce al doilea va fi dus de in,eri in sanul lui vraam. .Lc.7G$ ??/. sadar$ de noi insine si cu ajutorul nemijlocit al lui )umne*eu atarna felul mortii noastre$ noi putand sa o facem frumoasa sau cumplita$ dupa cum vom fi indeplinit poruncile lui Cristos3 4(iti ,ata in tot ceasul de moarte$ pocaiti'va si credeti in !van,2elie.4. Ca urmare$ ocontinua cainta si o credinta vie in )omnul nostru Iisus Cristos ne va inlesni o moarte dulce si pasnica. Nu numai cei saraci ca La*ar se fac vrednici de un sfarsit fericit$ ci si cei bo,ati$ dar smeriti cu du2ul. Nu numai cei bo,ati$ ca acel imbelsu,at din !van,2elie$ mer, in iad si mor cumplit$ dar si cei saraci$ daca nu'si poarta crucea lor cu rabdare si marime de suflet.

Sufletul dreptului$ dupa ce s'a despartit de trup$ este primit de in,eri$ care'l pa*esc si'l poarta spre taramuri pline de lumina si fericire. Si este firesc sa fie asa$ caci sufletele dreptilor se afla impreuna cu in,erii c2iar de pe pamant. Iata ce scrie Sfantul !frem Sirul despre moartea dreptului3 4)reptii si ascetii se bucura in clipa mortii$ 9

avand inaintea oc2ilor faptele nevointei lor$ prive,2erile$ posturile$ ru,aciunile$ lacrimile> sufletele lor simt o mare bucurie cand sunt c2emate sa iasa din trup si sa reintre in repausul lor vesnic.4. 4%oartea pacatosului este cumplita.4 .Ps. 99$ ?7/ ' este insasi marturisirea Cuvantului lui )umne*eu. Si pentru ceA Cu,etati bine la ce vrea sa *ica pacatos. Pacatosul este acela ce calca Le,ea lui )umne*eu si dispretuieste poruncile Sale. )upa cum virtutea$ reflectandu'se in constiinta$ produce in aceasta o bucurie cereasca$ tot asa si pacatul face a naste in suflet frica raspunderii. %oartea sufletului pacatos este tra,ica$ pentru ca$ in c2iar momentul iesirii sale din trup$ este luat de in,erii raului$ pe care i'a servit fiind pe pamant si cu care$ impreuna cu ceilalti pacatosi$ el va trebui$ din acel moment$ sa se uneasca in vesnicie. Iata ce spune Sfantul %acarie le-andrinul despre moartea pacatosului3 4Cand sufletul pacatosului paraseste trupul$ se produce un mare mister. O 2aita de demoni si de puteri intunecate inconjoara sufletul si'l duc in teritoriul lor. Si nu trebuie sa ne miram de aceasta. )aca omul$ fiind inca pe pamant$ le'a dat ascultare si s'a facut sclavul lor$ el cade cand paraseste aceasta lume.

S!%NI(IC <I

T"!I EI =I 0;%IL! EIL!LO" NO# =I P T"#E!C!

#nde se afla sufletul imediat dupa despartirea sa de trupA Ce semnifica a treia *i$ a noua *i si a patru*ecea *iA In ce interval de timp trece sufletul vamile va*du2ului si cand are loc judecata particularaA Sfantul %acarie le-andrinul ne comunica descoperirile in,eresti care i s'au facut despre starea sufletelor mortilor in timpul celor patru*eci de *ile de dupa moarte. Cand s'a indeplinit misterul mortii$ sufletul$ despartit de trupul sau$ locuieste pe pamant inca doua *ile si vi*itea*a impreuna cu in,erii locurile pe unde a facut binele> el umbla imprejurul casei unde s'a despartit de trupul sau si c2iar ramane cateodata lan,a sicriul unde *ace trupul sau. poi$ dupa e-emplul %antuitorului$ Care a inviat a treia *i dupa moarte$ tot sufletul trebuie sa se urce la cer$ pentru a slavi pe Creatorul universului. )e aceea$ &iserica se roa,a in acea *i pentru cei morti. Spatiul nesfarsit ce desparte pamantul si cerurile$ spatiu ce desparte &iserica triumfatoare de &iserica luptatoare$ se numeste ' in limbaj comun$ ca de altfel si in Sfintele Scripturi si in scrierile Sfintilor Parinti ' aer. stfel$ prin cuvantul aer nu intele,em substanta eterica ce inconjoara pamantul$ ci$ pur si simplu$ spatiul. cest spatiu este plin de in,eri ca*uti$ al caror scop consta in a intoarce pe om de la mantuirea sa$ facand din el instrumentul rautatii. Sfantul Ioan$ care s'a facut vrednic de a vedea marile taine dumne*eiesti in pocalipsa$ *ice ca in,erii ca*uti au fost i*,oniti din locasul lor ceresc . poc. 7?$ @'H/. #nde au ,asit ei refu,iuA )upa Cartea lui Iov$ noi vedem limpede ca locuinta lor este in va*du2uri .aer/$ iar postolul Pavel ii numeste 4du2urile rautatii raspandite in aer4 si pe capetenia lor 4domnul puterii va*du2ului4. Indata dupa caderea primilor oameni si i*,onirea lor din rai$ pa*a pomului vietii a fost incredintata unui 2eruvim> cu toate acestea$ un alt in,er ca*ut s'a pus la randul sau in calea spre rai$ pentru a impiedica pe om sa intre in el. Portile cerului s'au ferecat si domnul intunericului acestui veac nu lasa sa mai intre in rai nici un suflet despartit de trupul lui> dreptii$ afara de Ilie si !no2$ se scoborau in iad ca si pacatosii. Primul care a strabatut trecerea neumblata a raiului a fost Iisus Cristos$ biruitorul mortii$ sfaramatorul iadului> din acel moment portile s'au redesc2is. )upa )omnul$ tal2arul cel bun si toti dreptii 0ec2iului Testament$ pe care !l i'a scos din iad$ au trecut acea cale fara piedici. Sfintii fac cu usurinta aceasta calatorie si$ c2iar daca du2urile rele se straduiesc a'i opri$ virtutiile lor le acopera pacatele. ceste du2uri vor avea cu atat mai mult dreptul de a opri sufletul nostru$ dupa ce s'a despartit de trup si se va urca spre )umne*eu$ cu cat noi$ deja fiind luminati prin lumina %antuitorului si avand libertatea de a ale,e intre bine si rau$ ne facem cu toate acestea sclavii si e-ecutantii pacatoaselor lor vointe. Pe pamant sufletul poate$ cu ajutorul 2arului dumne*eiesc$ sa ajun,a a se recunoaste si$ printr'o sincera cainta$ sa capete de la )umne*eu iertarea pacatelor sale. In sc2imb$ dincolo de mormant$ sarcina de a descoperi

sufletului starea sa de pacat o au in,erii cei ca*uti. )emonii$ ca stapani ai raului pe pamant$ or sa'i infatise*e acum toate faptele sale cele rele$ amintindu'i totodata imprejurarile care au insotit lucrarea raului. Sufletul va recunoaste atunci ,reselile sale si prin aceasta recunoastere va preveni judecata lui )umne*eu. stfel$ judecata D

lui )umne*eu nu este decat o confirmare a ceea ce sufletul deja a pronuntat asupra lui insusi. Pacatele urmate de cainta nu se mai socotesc si nu se mai amintesc$ nici la vami$ nici la judecata. La randul lor$ in,erii cei buni infatisea*a la vami faptele bune ale sufletului. Tot spatiul dintre pamant si ceruri este impartit in ?F de parti sau tribunale$ iar sufletul$ trecand pe acolo$ este acu*at de catre demoni de pacatele sale. (iecare vama$ dupa cum le numesc Sfintii Parinti in scrierile lor .du2urile rele se numesc vamesi/$ corespunde unui anumit ,rup de pacate. )u2urile rele acu*a sufletul nu numai de pacatele de care el e vinovat$ ci inca si de acelea pe care nu le'a comis$ dupa marturisirea Sfantului Ioan Letsvit2niI. Noi imprumutam din relatarea Sfintei Teodora descrierea ordinii in care vamile se succed. Pe calea cerului$ mer,and spre rasarit$ sufletul intalneste intaia vama$ unde du2urile rele$ dupa ce au oprit sufletul insotit de in,erii cei buni$ ii infatisea*a pacatele sale facute prin cuvant .vorbe desarte$ flecareala$ cuvinte obscene$ ji,niri$ luare in ras a lucrurilor sfinte$ cantece patimase$ ras s.a.m.d./> a doua vama este aceea a minciunii .orice minciuna$ calcare de juramant$ luarea numelui lui )umne*eu in desert$ calcarea fa,aduintelor facute lui )umne*eu$ ascunderea pacatelor inaintea du2ovnicului/> a treia vama este a calomniei .calomnierea aproapelui$ vorbirea de rau$ umilirea altuia$ ji,nirea$ batjocura unita cu uitarea propriilor sale ,reseli si pacate/> a patra vama este a lacomiei .betia$ obiceiul de a manca intre mese si in ascuns$ uitarea ru,aciunii inainte si dupa mese$ nepa*a postului$ imbuibarea$ desfatarile$ in sfarsit$ toate formele de ,astrolatrie/> a cincea vama este a leneviei .lenevire la slujbele divine si la ru,aciunea fiecaruia$ ne,lijenta la lucru$ lene/> a sasea vama este a furtului .tot soiul de furturi$ pe ascuns sau pe fapta/> a saptea vama este aceea a *,arceniei si a iubirii de ar,inti> a opta vama este a camatariei> a noua vama este a inselatoriei .judecati strambe$ masuri false si alte iselatorii/> a *ecea vama este a ,elo*iei> a unspre*ecea vama e a mandriei .ambitii$ mandrie$ prea buna parere de sine$ lipsa de respect fata de parinti$ cler$ superiori$ in ,eneral neascultari/> a douaspre*ecea vama este a maniei> a treispre*ecea vama este a ra*bunarii> a paispre*ecea vama este a uciderii> a cincispre*ecea vama este aceea a ma,iei .vraji$ amestec de otravuri$ farmece$ c2emarea demonilor/> a saispre*ecea vama este a necuratiei .tot ce tine de acest pacat3 ,anduri$ pofte si fapte necurate$ iubirea trupeasca a persoanelor nele,ate prin casatorie$ voluptatea$ priviri pofticioase$ atin,eri necurate$ visuri la lucruri necurate/> a saptespre*ecea vama este cea a adulterului .necredinta in casatorie$ caderea in pacat a persoanelor 2ara*ite lui )umne*eu/> a optspre*ecea vama este aceea a pacatului sodomit .pasiuni contra firii$ incest/> a nouaspre*ecea vama este a ere*iei .false cu,etari asupra reli,iei$ lepadarea de credinta ortodo-a$ 2ula$ blasfemia/> in fine$ ce de pe urma$ a doua*ecea vama este aceea a nemilostivirii .cru*imea/. Trecerea vamilor are loc a treia *i dupa moarte. Cunoscand starea sufletelor dupa moarte$ trecerea vamilor si infatisarea inaintea lui )umne*eu$ care toate au loc in a treia *i$ &iserica si rudele$ aratandu'si dra,ostea lor pentru cel mort$ roa,a pe )omnul a'i ierta pacatele si a'i inlesni trecerea vamilor. )upa ce sufletul s'a inc2inat )omnului$ el e purtat prin felurite locasuri ale sfintilor pentru a privi frumusetile raiului. ceasta vi*itare a locuintelor ceresti durea*a sase *ile$ in care sufletul admira si slaveste pe )umne*eu$ a toate Creatorul. In aceasta contemplatie el uita cu totul scarbele ce le'a avut fiind in trup> dar$ cu toate acestea$ daca el este impovarat de pacate$ se intristea*a reprosandu'si ca si'a irosit viata in ne,rija si ca nu L'a slujit pe )umne*eu dupa poruncile Sale. Ispravind vi*itarea raiului$ a noua *i .dupa despartirea sa de trup/$ sufletul se urca din nou la )umne*eu$ pentru a I se inc2ina. Pentru aceasta &iserica face ru,aciuni pentru morti in *iua a noua. )upa a doua inc2inare$ )omnul porunceste ca sa'i fie aratat acelui suflet iadul. tunci vede sufletul suferintele pacatosilor$ aude plan,erile$ ,emetele si scrasnirea dintilor. In timpul a 9F de *ile sufletul vi*itea*a toate cotloanele iadului si tremura de frica sa nu fie condamnat acolo pe vecie. In sfarsit$ intr'a patru*ecea *i dupa despartirea sa de trup$ se urca pentru a treia oara sa I se inc2ine Creatorului. Si atunci$ +udecatorul etern 2otaraste locuinta ce i se cuvine sufletului$ dupa faptele sale si dupa viata pamanteasca. stfel$ are loc judecata particulara$ in a patru*ecea *i dupa moarte> iata pentru ce &iserica se roa,a pentru morti in acea *i. )eci$ *iua a patru*ecea dupa moarte este *iua decisiva pentru soarta sufletului in viata viitoare. !ste judecata particulara a lui Cristos$ care 2otaraste starea sufletului numai pana in *iua +udecatii de poi ' +udecata ,enerala. ceasta stare a sufletului$ corespun*and cu viata sa de pe pamant$ nu este starea sa definitiva$ pentru vesnicie$ ci este supusa sc2imbarii. Iisus Cristos$ in a patru*ecea *i dupa Invierea Sa$ a inaltat natura umana la ,loria suprema$ ase*and'o pe tronul dumne*eirii Sale$ la dreapta Parintelui. sadar$ dupa dumne*eiescul Sau e-emplu$ raposatii$ intr'a patru*ecea *i dupa moartea lor$ intra in starea ce se cuvine valorii

lor morale. #rmand pilda )omnului Care$ dupa inaltarea Sa a patru*ecea *i$ a se*ut pentru totdeauna la dreapta lui )umne*eu$ asteptand pana se vor pune vrajmasii Lui asternut picioarelor Lui .!vr. 7F$ 7?/$ tot asa si J

sufletele mortilor$ al caror destin a fost stabilit prin judecata particulara a lui Cristos$ raman in acea stare .nu insa fara posibilitate de sc2imbare/ pana in *iua +udecatii ,enerale. Sa punem asadar inima si credinta noastra in iubirea %antuitorului Care$ c2iar intru slava Sa$ este neincetat preocupat de vesnica noastra mantuire$ de mantuirea ta si de aceea a raposatului care iti este scump> roa,a'L deci pentru el$ ca prin 2arul Sau sa vindece relele sufletului celui mort$ sa indeplineasca ceea ce'i lipseste$ sa ierte pacatele$ sa'l curete si sa'l ase*e in randul fericitilor. Credinta si ru,aciunile tale$ unite cu ru,aciunile &isericii$ vor fi de un mare ajutor pentru raposatul tau in *iua judecatii lui Cristos$ asteptand +udecata cea de pe urma. Prin urmare$ vedem ca sufletul$ dupa despartirea sa de trup$ locuieste inca doua *ile pe pamant si se inalta in a treia *i catre )umne*eu$ pentru a I se inc2ina> apoi petrece in rai urmatoarele sase *ile$ urmand cele trei*eci de *ile in iad. In a patru*ecea *i afla care va fi starea sa pana la +udecata cea de pe urma cand$ numai atunci$ sufletele vor primi 2otararea definitiva.

C#% POT

+#T C!I )! P! P;%:NT S#(L!T!LO" )IN L#%! )! )INCOLO "#1;CI#N!

"u,aciunea pentru morti este un act de caritate si contine doua virtuti3 7. ?. ru,aciunea in ea insasi$ ca serviciu adus lui )umne*eu> si re*ultatul ru,aciunii$ ca bine ce se face raposatului.

Prin urmare$ ru,aciunea pentru morti este in acelasi timp o fapta de milostenie si o fapta de credinta. )omnul Iisus Cristos$ !l Insusi$ ne invata ca noi n'am putea avea nici o virtute fara ajutorul Sau. c2ema mila dumne*eiasca asupra'ne si asupra altora$ asupra viilor si asupra mortilor ' este o tendinta ce e-prima vointa lui )umne*eu. "u,aciunea$ dupa invatatura postolului si a &isericii ecumenice$ este o lucrare a Sfantului )u2 ce locuieste in noi. Sfantul !frem Sirul e-plica lamurit$ printr'o paralela$ posibilitatea si influienta salvatoare a ru,aciunilor noastre asupra sufletelor raposatilor. In testamentul sau$ el *ice$ intre altele$ ca intre raposati si vii$ cand acestia se roa,a pentru ei$ este aceiasi simpatie ce e-ista in natura intre fructele pamantului. stfel$ cand timpul infloririi a trecut pentru vie$ vinul in pivnita incepe a fierbe> cand unele le,ume plantate in pamant incep a se desfasura$ aceleasi le,ume in case dau ramuri. purta sarcina unul altuia inseamna a acea un viu interes pentru soarta aproapelui. Insusi )omnul a luat partea cea mai vie la soarta pacatosilor$ impovarandu'Se cu toate pacatele noastre si facandu'Se vinovat de toate ,reselile noastre inaintea Parintelui Sau ceresc> toate aceste ,reseli le'a spalat cu san,ele Sau si le'a sters prin moartea Sa. sadar$ daca Insusi )umne*eu ia parte la soarta noastra$ putem noi sa nu ne interesam de soarta aproapelui nostru$ cerand pentru el mantuirea$ putem noi sa nu sacrificam tot ce este in puterea noastraA )omnul nostru Iisus Cristos ne invata si ne'a aratat ca nu sunt morti propriu'*is$ ca oamenii vietuiesc dincolo de mormant. 0iata crestina este intemeiata pe iubirea pe care suntem datori a o e-prima nu numai prin cuvinte$ ci si prin fapte. postolii au probat iubirea lor prin fapte3 ru,andu'se pentru membrii &isericii lui Cristos si purtand ,reutatea aproapelui.

&iserica Ortodo-a se roa,a pentru tot universul$ pentru toti oamenii ' vii sau morti ' numai daca ei sunt ortodocsi si daca au parasit aceasta viata intru credinta si nadejde. Nu e nevoie decat a crede in )umne*eu pentru a fi convins de eficacitatea ru,aciunilor pentru raposati. )e voi uita pe raposatul$ de voi uita raporturile G

mele cu el$ prin ce pot arata ca l'am iubit cand era cu mine pe pamantA )aca intr'adevar l'am iubit viu fiind$ as putea inceta sa'l mai iubesc cand va fi mortA O astfel de presupunere ar fi contrara bunului simt. La nevoie se cunosc adevaratele prietenii si putem noi sa ne inc2ipuim o trebuinta mai mare decat aceea a sufletului nedesavarsit$ incarcat de pacateA stfel se arata inalta indatorire inaintea lui )umne*eu si inaintea raposatilor a celui ce se roa,a pentru morti. inmormanta trupul raposatilor este un act de milostenie practicat de intrea,a omenire. Insa reli,ia crestina pretinde inca sa se in,roape trupul cu toata onoarea ce se cuvine templului Sfantului )u2. sadar$ inmormantarea trupului este un act de caritate propriu intre,ii omeniri$ in vreme ce ru,aciune pentru raposati este rodul acelora ce cunosc pe adevaratul )umne*eu ' i*vorul iubirii si al vietii. Nu stim si nu putem sti cine ,reseste si cine are dreptate inaintea lui )umne*eu> numai !l sin,ur o stie. Noi nu stim decat un sin,ur lucru3 ca toti oamenii sunt pacatosi. 4Ca nu este drept nici unul4$ invata Cuvantul lui )umne*eu ."om. 9$7F/. 4Nimeni nu e curat de pacate$ macar de'ar fi trait o sin,ura *i pe pamant4 .Iov 7D$ DD/. Noi stim bine ca suntem *amisliti in pacat$ ne nastem$ vietuim in pacat si nu suntem curatiti pe deplin de pacat in clipa in care trecem in lumea de dincolo de mormant. Nimic mai important nu le revine celor vii decat a urma aceasta porunca3 4 iubi pe toti si a ne ru,a pentru toti4. cel ce da viata si iarta pacatele a *is3 4Cereti si vi se va da$ nu voiesc moartea pacatosuluiB4. !l insusi ne'a invatat a ne ru,a astfel3 4Si ne iarta noua ,resalele noastreB4. "u,aciunea data de )omnul slujeste drept fundament la toate ru,aciunile noastre$ prin urmare$ si la ru,aciunea pentru morti$ unde ne ru,am pentru mantuirea raposatului si cerem iertarea pacatelor sale.

%I+LOCI"!

&IS!"ICII

)aca ru,aciunea este e-presia vointei$ atunci care trebuie sa fie oare puterea ru,aciunii intre,ii &iserici si a tuturor membrilor sai in favoarea unui sin,ur subiectA Noi vedem e-emplul eficacitatii ru,aciunii in faptele postolilor3 in urma ru,aciunilor &isericii$ un in,er l'a scos pe postolil Petru$ in timpul noptii$ din inc2isoare$ in ajunul condamnarii sale$ fara ca nimeni sa fi simtit> fiarele sale au ca*ut si pa*nicul ce era lan,a el nu a va*ut nimic si nu a au*it nimic .(apte 7?/. In final$ este normal a intrari faptul ca ru,aciunea are o influienta benefica asupra sufletelor aflate dincolo de mormant. Intotdeauna &iserica s'a ru,at$ se roa,a si se va ru,a pentru morti$ pana la )oua 0enire a lui Cristos. La fiecare dintre cele trei servicii dumne*eiesti de pe parcursul *ilei$ la #trenie$ la Litur,2ie si la 0ecernie$ &iserica se roa,a deopotriva pentru vii si pentru morti. Scopul &isericii este de a'l sfinti pe om$ de a'l face vrednic sa participe la fericirea vesnica. !a se in,rijeste de mantuirea tuturor membrilor sai deopotriva$ vii sau morti. Sfantul Ioan 1ura de ur *ice ca ru,aciunile pentru morti sunt un obicei apostolic si o institutie a Sfantului )u2. Ceea ce este iarasi important este ca aceasta do,ma .ru,aciunea pentru morti/ a &isericii Ortodo-e este strans le,ata cu Litur,2ia Sfantului 0asile cel %are si a Sfantului Ioan 1ura de ur> in timpul fiecareia dintre ele$ &iserica se roa,a de trei ori pentru cei raposati. O data se roa,a la proscomidie$ a doua oara ' dupa citirea !van,2eliei$ anuntand noutatea prea fericita a mantuirii tuturor celor ce cred in Iisus Cristos si iertarea ,enerala a pacatelor prin mijlocirea %antuitorului. tunci diaconul sau preotul intonea*a indoita ru,aciune cu ecfonis in a doua ectenie in care &iserica se roa,a pentru cei raposati in acesti termeni3 4Pentru Patriar2ii ortodocsi$ pentru evlaviosii imparati si evlavioasele imparatese$ )omnului sa ne ru,am4$ pentru a marturisi unitatea si comuniunea intre,ii &iserici. ceasta ectenie se face in ru,aciunea cu ecfonis in timpul Litur,2iei$ in timp ce la alte servicii divine nu se pomenesc la ectenii decat ctitorii templului pe care &iserica ii numeste cu adevarat fericiti si in adevar demni de o vesnica pomenire$ pe toti cei raposati ' atat pe cei in,ropati in aceste locuri precum si pe toti raposatii ortodocsi in ,eneral. )upa indoita ru,aciune cu ecfonis$ vine ru,aciunea cu ecfonis special pentru raposati. In sfarsit$ a treia oara$ dupa binecuvantarea Sfintelor Taine$ &iserica se roa,a inca o data pentru cei raposati. La serviciile de seara si de dimineata .la 0ecernie si la #trenie/$ &iserica se roa,a deopotriva pentru raposati$ aceasta ru,aciune e-primand unirea$ le,atura$ raportul si comuniunea cu ei.

"u,aciunea comuna se face la biserica$ ru,aciunea particulara se face la domiciliu> de aceea$ ru,aciunile pentru morti pot fi ru,aciuni comune sau ru,aciuni particulare$ si trebuie sa ne ru,am pentru raposati totdeauna si pretutindenea. "epausatii pacatosi care erau in iad si care$ prin ru,aciunile &isericii si ale rudelor care erau in @

viata$ au capatat iertarea pacatelor lor$ s'au aratat celor vii pentru a marturisi despre sc2imbarea starii lor dincolo de mormant si pentru a lua parte la primirea lor in numarul prea fericitilor. In &iserica crestina$ fiecare *i este consacrata memoriei unuia sau mai multor sfinti. In afara de aceasta$ fiecare *i a saptamanii este 2otarata unei pra*nuiri speciale$ astfel incat sambata este consacrata memoriei tuturor sfintilor si a raposatilor. "u,andu'se in fiecare *i$ pentru raposati$ la toate serviciile divine$ &iserica cere ca membrii sai sa se roa,e pe cat posibil mai des si cu mai multa putere pentru rudele lor adormite> insa aceste ru,aciuni trebuie a fi cu deosebire savarsite sambata$ care este o *i speciala$ o *i dedicata tuturor sfintilor si raposatilor. Sambata ' Sabat ' este un cuvant din ebraica$ care se talcuieste prin repaus. &iserica Ortodo-a consacra aceasta *i memoriei tuturor celor ce au parasit acest pamant pentru lumea de dincolo de mormant$ memoriei raposatilor perfecti .sfinti/ si raposatilor imperfecti$ a caror soarta nu este desavarsit 2otarata. &iserica cere pentru ei repausul vesnic$ dupa aceasta viata de suferinta pe pamant. In aceste *ile toata &iserica$ adica toti credinciosii$ au un interes cu totul special asupra sortii raposatilor. ceste *ile se numesc sambetele parintilor si se impart in3 7. ?. sambetele ecumenice ,enerale> *ile de pomenire particulare sau locale.

Sunt cinci sambete ecumenice3 7. ?. 9. sambata inaintea Se-a,esimei> sambata Sfintei Treimi> cele trei sambete din a doua$ a treia si a patra saptamana Postului %are$ ce sunt instituite de postoli.

Slujba divina particulara este aceea ce se indeplineste de catre o sin,ura persoana sau de catre o adunare la domiciliul sau$ sau la biserica. cest serviciu privat cuprinde ru,aciunile diminetii si cele de seara$ care contin ru,aciuni pentru morti$ ru,aciunile inainte si dupa pran*$ ru,aciunea cu care incepe si se termina orice fapta buna. "u,aciunile particulare$ savarsite cu ajutorul preotului$ sunt3 slujba mortilor .panac2ida/$ ru,aciunile de multumire .Te )eum/ si sfintirea apei .a,2easma/.

%ILOST!NI
)upa ru,aciune$ al doilea mijloc de a interveni pentru raposati este milostenia pe care noi o facem in amintirea si in numele lor. face milostenie este a ajuta cu bunuri pamantesti pe cei ce au nevoie de ele$ pe saraci$ adica pe fratii nostri. %ilostenia este de mare ajutor pentru odi2na raposatilor pacatosi. Tot ajutorul dat saracilor Iisus Cristos il ia asupra Lui3 4Pentru %ine ati facut4$ *icea !l> prin urmare$ !l nu va vrea sa ramana dator catre aceia de la care a primit binefaceri. #n pa2ar de apa rece$ cei doi bani ai vaduvei ' toate vor fi recompensate la timpul lor. &inefacerile facute de cei vii in amintirea raposatilor au aceiasi semnificatie ca si cand aceste fapte ar fi fost facute de raposatii insisi. Invatatura Sfantului Ioan 1ura de ur arata toata importanta milosteniei3 4Nimic nu e mai puternic pentru a ster,e pacatele decat milostenia> castitatea si postul nu fac bine decat celui ce le practica si aceste doua virtuti nu ajuta decat la propria sa mantuire. In timp ce milostenia se raspandeste asupra tuturor si imbratisea*a pe toti membrii trupului lui Cristos.4. stfel$ in e-plicatia sa la !van,2elia Sfantului Toma$ Ioan 1ura de ur *icea3 40oiesti sa cinstesti pe raposatul tauA Cinsteste'l prin milostenie si prin fapte de milostenie$ caci numai milostenia scapa sufletele din c2inurile vesnice.4. 0orbind de plansul nestapanit si de inmormantarile pompoase ca de lucruri total nefolositoare raposatilor .ca si viilor$ de altfel/$ el *ice3 4%ilostenia$ facuta in numele raposatului$ este un mare ajutor pentru mantuirea sa. In,ropaciunile bo,ate arata nu iubirea pentru cel mort$ ci vanitatea. )e voiesti sa'l plan,em cu adevarat pe raposat$ iti voi arata un alt fel de soi de inmormantare si te voi invata sa'l imbraci cu 2aine ce se vor scula impreuna cu el in *iua +udecatii si'l vor slavi> aceste 2aine sunt milosteniile ce vor invia odata cu el. %ilostenia este o pecete cu care el e pecetluit si cu care va face sa

straluceasca 2ainele sale$ cand va au*i cuvintele3 4(lamand am fost si %i'ati dat sa mananc.4. cestea sunt lucrurile care il vor face slavit$ care il vor face luminos$ care indepartea*a primejdia. Sa in,ropam mortii intr'un c2ip folositor lor si noua$ intru slava lui )umne*eu> sa facem milostenie intru numele lor> sa le dam bune H

merinde pentru drum.4. Numarul mantuitilor si al osanditilor este format din bo,ati si saraci$ invatati si nestiutori de carte$ domni si slujitori. Credinta mantuieste si necredinta pierde pentru totdeauna. Cel ce crede obtine iertarea pacatelor sale pe pamant si dincolo de mormant prin mijlocirea &isericii si a rudelor> celui ce nu crede nu i se va ierta$ dupa cuvintele lui Iisus Cristos$ nici in lumea aceasta si nici in cealalta. Noi trebuie sa intele,em prin aceasta nu credinta pe care o au c2iar c2iar si demonii$ ci credinta care se manifesta prin faptele de indurare catre )umne*eu si catre oameni. stfel$ cuvintele3 4)umne*eu va da fiecaruia dupa faptele sale.4$ 4Ceea ce omul va fi semanat$ va secera.4$ si alte cuvinte de acest fel$ se refera la )oua 0enire a lui Cristos$ cand va veni sa judece viii si mortii$ caci atunci nici un ajutor nu va mai fi posibil si nici o ru,aciune nu va mai fi primita$ Cand ,ro*ava *i a +udecatii cea de pe urma va sosi$ timpul ce era dat omului pentru a lucra la mantuirea sa si la cea a aproapelui va fi consumat. Sfantul Ioan )amasc2inul$ le,and e-presiile de acest fel cu sfarsitul lumii$ *ice ca3 4 ceste cuvinte se vor indeplini in adevar pentru sufletele nepasatoare de mantuirea lor. #nde se vor ,asi atunci saraciiA #nde se va cauta un preotA Nu mai e loc nici pentru ru,aciune$ nici pentru milostivire. sadar$ pana cand va sosi acea ora$ sa ne ajutam unii pe altii si sa aducem jertfa de milostenie )omnului Celui indurat si milostiv.4.

S-ar putea să vă placă și