BOLILE CASTRAVEŢILOR

(Cucumis sativus L.) Viroze MOZAICUL COMUN AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului castraveţilor (cucumber mosaic virus) Mozaicul comun este una dintre virozele cele mai răspândite şi mai păgubitoare, care se întâlneşte atât în culturile din sere şi solarii, cât şi în cele din câmp. Virusul produce infec ii grave la castravete, dovlecel, pepene galben, dovleac, ardei, tomate, vinete, salată, precum şi la multe specii floricole, aster, laleaua, gladiola, crinul, zambila, petunia ş.a. Sim tome. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe prin simptome care variază cu condi iile de mediu, fenofaza, tulpina virusului etc. "lantele pot fi infectate în toate fenofazele. #ând sunt infectate în stadiul de plantulă, are loc îngălbenirea apoi ofilirea cotiledoanelor şi în final pieirea plantelor. La plantele mature, boala se caracterizează prin apari ia de simptome tipice de mozaic pe frunzele tinere, în prea$ma înfloritului. %n acest caz apar numeroase pete de decolorare, verzi&desc'ise sau gălbui, mici, cu marginile difuze, diferite ca formă şi mărime, care alternează cu por iunile verzi, normale, imprimând frunzei aspectul, caracteristic de mozaic. (runzele intens atacate sunt gofrate, deformate de dimensiuni mai mici decât cele normale. "e frunzele din partea bazală a vre$ilor apar zone galbene şi necroze care determină uscarea prematură a plantelor. La plantele infectate de timpuriu se observă o scurtare progresivă a internodiilor, începând de la bază, încât în por iunea de la vârful vre$ilor frunzele sunt foarte apropiate unele de altele, formând un fel de rozetă. %n ultima fază a bolii frunzele se îngălbenesc, se usucă şi cad, vre$ii rămânând aproape complet defolia i. )imptomul de nanism este mai pronun at când planta a fost infectată în stadiul tânăr.

*n alt simptom foliar caracteristic, mai ales pentru culturile for ate, este apari ia pe frunze a unor pete inelare sau semiinelare, de culoare verde&gălbuie. La atacuri intense plantele nu mai înfloresc. "e fructele de castrave i, în condi ii de temperatură ridicată (peste +,-#) atacul se caracterizează prin apari ia, în primele faze, a unor pete verzui&gălbui sau albicioase, dispuse pe toată suprafa a fructului intercalate cu pete mai mici, de culoare verde&înc'is. *neori, fructele bolnave se albesc, rămân mici, sunt puternic deformate, mai ales când s&au format după ce a avut loc infec ia. !ceste fructe sunt depreciate cantitativ şi calitativ, fiind improprii pentru consum în stare proaspătă sau conservată. #ând plantele sunt infectate în condi ii de temperatură scăzută apare îngălbenirea şi ofilirea rapidă a plantelor atât în seră cât şi în câmp. A!e"tul etiolo!ic. Virusul mozaicului castrave ilor (Cucumber mosaic virus) se prezintă sub formă de particule sferice, de ./&0/ nm diametru. 1emperatura de inactivare este de 23&,3-#, iar longevitatea în suc .&2 zile la +/-#. Virusul mozaicului castrave ilor prezintă numeroase tulpini care se diferen ează prin reac ia plantelor test şi prin proprietă ile serologice şi bioc'imice. Virusul este transmis în natură de către afide (peste 2/ de specii) în mod nepersistent (Acyrthosiphon pisum, Aphis fabae etc.), putând infecta în afară de cucurbitaceae (Cucumis, Lagenaria, Cucurbita, Luffa etc.) multe specii din alte familii (tomate, ardei, vinete, spanac ş.a.). 4e la un an la altul, virusul rezistă în plantele perene ( Stellaria media, Capsella bursa pastoris, Cirsium arvense etc.) din câmp sau în cele cultivate în sere, sensibile la atacul acestei boli. *n rol însemnat în transmiterea bolii îl $oacă semin ele. Virusul se dezvoltă bine la temperatura de +/&+3-# la care, perioada de incuba ie durează 0&3 zile în frunzele tinere şi 56&+/ zile în esuturile bătrâne. "este ./-#, VM# nu se mai manifestă. M#suri $e reve"ire %i com&atere. %n vederea prevenirii infec iei se impune amplasarea culturilor de cucurbitacee, ca şi a altor specii susceptibile (ardei, tomate, vinete etc.) la distan ă mai mare de 3// m, de sursele de infec ie. La plantare se va folosi numai răsad sănătos, liber de virus. %n sere se va proceda la dezinfectarea solului cu aburi fierbin i. %n culturile de cucurbitacee se vor aplica tratamente repetate împotriva afidelor vectoare. "entru a se preîntâmpina infectarea răsadului de către afide se recomandă ca la desc'iderile pentru aerisire să se fi7eze plase fine din relon sau tifon. )e va acorda aten ie distrugerii buruienilor gazdă, atât din culturi, cât şi din vecinătatea acestora, precum şi din spa iile dintre sere şi solarii.

8 măsură de luptă de mare perspectivă o reprezintă crearea şi introducerea în cultură a soiurilor şi 'ibrizilor de castrave i rezisten i sau toleran i, ca9 !n:a ( 5, Mondial, 8ctopus (5, ;ita (5, #ornisa (5, #ornirom (5, 1opaz, #ornisem (5, Levina (5 ş.a. (#. <'eorg'ieş şi =. <eamăn, +//.).

MOZAICUL VER'E AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului ver$e al castraveţilor (Cucumber green mottle mosaic virus)

Mozaicul verde, semnalat prima dată în !nglia, în anul 5>++, în prezent se întâlneşte în <ermania, (ran a, 4anemarca, 8landa, )uedia, ?orvegia, (inlanda etc. %n ara noastră a fost identificat de către =. "op şi !urelia @ilăveanu, în anul 5>63, la culturile de castrave i din sere. Virusul poate infecta şi pepenele galben şi pepenele verde. ?u infectează solanaceele. Sim tome( Mozaicul verde afectează îndeosebi culturile de castrave i din sere. "lantele afectate de tulpina verde comună a virusului prezintă simptome caracteristice în special pe frunze şi în mai mică măsură pe fructe. "e frunze, în primele faze, apare o clarifiere (transparen ă) a nervurilor, urmată de o pătare mozaicată de culoare verde&înc'is, de deformarea limbului şi bombarea spre partea superioară a esuturilor verzi. !tacul este mai evident pe frunzele tinere, care capătă un aspect băşicat, gofrat. "lantele infectate în faza tânără rămân pipernicite şi dau produc ii mici. Malforma iile foliare se accentuează, mai ales iarna, când dezvoltarea este lentă. %n cazul tulpinii galbene, simptomele constau în clorozarea nervurilor şi în apari ia unor pete galbene&strălucitoare sau alburii, adesea de formă stelată, la suprafa a limbului. (runzele bătrâne se albesc aproape complet. (ructele infectate în fază timpurie, rămân de dimensiuni mai reduse, sunt pătate, deformate, cu valoare comercială foarte scăzută. A!e"tul etiolo!ic( Virusul mozaicului verde prezintă, după culoarea petelor produse pe frunzele de castrave i, două tulpini distincte, şi anume tulpina comună (verde) şi tulpina

Virusul posedă o rezisten ă ridicată la uscăciune.// nm. timp de . prin inventarul de lucru contaminat. rigide. ?u se transmite prin afide şi nu atacă solanaceele. %n perioada de vegeta ie se transmite prin contactul dintre plantele bolnave cu cele sănătoase. )e impune e7cluderea răsadului. <'eorg'ieş şi =. )c'eletul serelor. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #ea mai importantă măsură împotriva acestei viroze este folosirea de semin e libere de virus sau a semin elor dezinfectate termic. 1emperatura de inactivare este de 6/&>/-#. cu diametrul de 50&56 nm. rămâne mai redus cu 3/ A fa ă de cel al plantelor sănătoase. =nfec iile cu acest virus au consecin e grave asupra plantelor deoarece afectează sistemul radicular care. fiind localizat numai pe suprafa a semin elor şi într&un procent redus prin resturile de plante atacate şi prin sol. 4e la un sezon la altul se perpetuează în cea mai mare parte prin semin ele de castrave i în propor ie de 3&6 A. Muncitorii îşi vor spăla mâinile cu apă cu săpun ori de câte ori vin în contact cu o plantă infectată.galbenă.3&. !:ito (5./-#. prin intermediul apei de iriga ie. lungi de +. <eamăn. precum9 Levina (5. %n sere şi solarii se va e7ecuta dezinfec ia termică a solului cu vapori supraîncălzi i. cu simptome de infec ie. mâinile şi 'ainele muncitorilor. . 5>2>). precum şi 'alatele muncitorilor se vor dezinfecta cu solu ie de fosfat trisodic 53 A. Milenium (5 ş. 4upă desfiin area culturii se vor îndepărta plantele prin smulgere şi se vor aduna toate resturile de la suprafa a solului. uscat.a./ cm temperatura să a$ungă la >/&>+-#. astfel încât la adâncimea de . Virusul se prezintă sub formă de bastonaşe drepte. uneltele şi materialele cu care se lucrează în sere şi solarii. fapt urmat de diminuarea sensibilă a produc iei de castrave i ((letc'er şi colab.). La temperatura camerei virusul rămâne activ timp de câteva luni. +//. de la plantare. timp de o oră. (#. zile la . )e vor introduce în cultură soiuri şi 'ibrizi rezisten i la #M#..

desc'ise la culoare. <ermania./ nm. "e frunze.). "lantele atacate se vor smulge şi se vor arde. care este nefavorabil multiplicării virusului.omânia etc. fiind cunoscută în multe ări din Buropa ((ran a. ?orvegia. şi #anada. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #a primă măsură de combatere se impune dezinfectarea termică a solului cu vapori supraîncălzi i. =nactivarea termică a virusului are loc la 2/-# în 5/ minute. de culoare galbenă&brunie sau cenuşii&brunii. )imptomele sunt foarte evidente pe vreme răcoroasă şi luminozitate redusă. care se găsesc în sol. care se prezintă sub formă de particule poliedrice. cu aspect 'idrozat. de +6&. . virusul produce numeroase pete. în ).!. %n natură. ca şi necrozarea unor por iuni ale nervurilor şi a spa iilor internervuriene. (oarte caracteristice şi evidente sunt simptomele pe fructe. %n cazul infec iilor timpurii plantele se ofilesc şi se usucă. de asemenea. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă boală a castrave ilor este produsă de o tulpină a virusului necrozei tutunului. la suprafa a lor observându&se pete uşor adâncite./-#. delimitate de o bordură de culoare verde&înc'is. )uedia. în culturile de castrave i.*. %n sere se va men ine un regim termic relativ ridicat. 8landa. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe. Sim tome.NECROZA CASTRAVEŢILOR Virusul "ecrozei tutu"ului la castraveţi (Tabacco necrosis virus in cucumber) ?ecroza castrave ilor se înâlneşte frecvent la culturile din sere. #iuperca îşi men ine viabilitatea. cu diametrul în $ur de . care constituie o sursă permanentă de infec ie. de dimensiuni mici. . )e impune. virusul este ve'iculat de către zoosporii ciupercii Olpidium brassicae. a mâinilor şi a materialelor cu care se lucrează. sub formă de spori de rezisten ă. dezinfectarea uneltelor. ca şi în cazul mozaicului verde. timp de 6&> ani. în timp ce în condi ii de temperatură ridicată (peste +6-#) şi lumină intensă sunt slab e7teriorizate. *neori frunzele prezintă fenomenul de brunificare a nervurilor.

care apoi se brunifică. putâng a$unge până la 3/& 2/ pe o singură frunză. plantele continuând să se dezvolte. esuturile petelor se necrozează şi capătă o culoare cenuşie&gălbuie. 4De et Eil:ie !ceastă boală este foarte răspândită şi păgubitoare pentru culturile de castrave i din Buropa. solarii şi răsadni e. )ăvulescu. 4e regulă. care apoi se veşte$esc şi putrezesc sau se se usucă. "e timp umed. dispuse frecvent de&a lungul nervurilor.*. de culoare verde&înc'is la început. în ). pe care apar pete 'idrozate. şi #anada. să a$ungă la 53 mm. ! fost semnalată şi studiată în anul 5>53. )imptome asemănătoare apar şi pe tulpini şi pe pe iolurile frunzelor. producând pierderi mari ce a$ung până la 3/ A. circulare sau col uroase. 'idrozate. se sfâşie şi cad. mm în diametru. "rimele simptome apar îndată după răsărirea plăntu elor. de +&. pe fa a inferioară a petelor apare un e7sudat mucilaginos.Bacterioze )*TAREA UN+. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. ). frunze. plantele continuând să se dezvolte. La început. !tacul se întâlneşte frecvent la culturile din câmp şi la cele din sere. 4e regulă. tulpini şi fructe. petele sunt mici. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (peste >/ A). în anul 5>0/. de )mit' şi CrDan. %n .*.!. pentru ca mai târziu. de culoare verde&înc'is. pe toate organele aeriene9 cotiledoane. care se usucă şi rămâne ca o crustă albă&cenuşie. Lachrymans (B. ocupând suprafe e mari din limb. se usucă şi se necrozează. bine conturate. limbul apărând perforat. )mit' et CrDan) @oung. sub formă de picături. de cele mai multe ori col uroase. încon$urate de o zonă galbenă&verzuie. pe cotiledoane.(. 4upă câteva zile. la castrave i şi pepeni.. .omânia a fost semnalată de 1r. (oarte caracteristic se prezintă atacul pe frunzele mature. după cum timpul este umed sau uscat. Sim tome( Coala se manifestă în cursul întregii perioade de vegeta ie. sub forma unor pete mici. ?umărul petelor variază în func ie de condi iile climatice şi de soi.!.IULAR* A -RUNZELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas syringae pv. !desea petele confluează.

din diviziunea acteria. albicioase sau gălbui care. în perec'i sau dispuse în lan uri. diminea a înainte de a se evapora picăturile de apă sau de rouă. 'idrolizează par ial amidonul. Coala este deosebit de gravă în verile sau în regiunile caracterizate printr&o mare cantitate de precipita ii. cu centrul albicios.(. cu capetele uşor îndoite. 1impul secetos împiedică dezvoltarea bolii. "lantele atacate intens au creşterea încetinită şi produc ia mult diminuată atât cantitativ cât şi calitativ. de 5.6 Fm. nu reduce nutri ii. "erioada de incuba ie durează +&. după ce se usucă. 4e la un an la altul. Lachrymas nu coagulează laptele. La suprafa a acestor ulcera ii apar. aerobă. adâncite. vânt. <ram&negativă.-#. care au aspectul unor ulcera ii. mm. sub forma unor pete mici. solitare.)mit' et CrDan) @oung. lucioase. optima fiind de +3&+. formând peliculă. %n timpul vegeta iei. netede sau uşor proeminente. lic'efiază gelatina. bacteria este diseminată de apa de ploaie sau aspersie. 'idrozate. de 5&. nu produce ?G. zile în cazul înfec iilor primare şi 6&5/ zile pentru infec iile secundare. fam. bacteria rezistă în semin ele provenite din fructe atacate şi în resturile de plante bolnave până când acestea se descompun. se prezintă ca o crustă fină. A!e"tul etiolo!ic( "ătarea ung'iulară a frunzelor este produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv.3-#. albicioase. Bste asporogenă. %n semin e bacteria îşi păstrează . =nfec ia frunzelor se face prin stomate. mucilaginoasă. Pseudomonadaceae. Cacteria are formă de bastonaş. ele rămân mici şi uneori deformate. Cacteriile cauzate pătrund şi în straturile mai adânci ale fructului infectând în acest caz şi semin ele. %n fructe. şi G+). 1emperatura optimă pentru evolu ia bolii oscilează între 5>&+. când umiditatea atmosferică depăşeşte >/ A."e fructe atacul se întâlneşte mai rar. cu 5&3 flageli polari.-#. bacteria dezvoltă o cultură abundentă. albă&cenuşie. sensibilă la lumina solară şi mai pu in la uscăciune. circulare. unelte cu care se lucrează. 4De et Eil$ie. cu temperatura de dezvoltare între 5&. lachrymans (B. bacteria se dezvoltă slab până la moderat. 4acă în momentul infec iei fructele sunt tinere. bacteria pătrunde prin leziunile mici ale pieli ei. "e agar nutritiv bacteria formează colonii circulare. produce indol. de culoare crem. ca şi pe celelalte organe bolnave. %n bulion. Cacteria Ps! syringae pv. insecte. "e felii de cartof. picături mucilaginoase.+&+ 7 /.

). !gnes şi 1riump' au prezentat toleran ă fa ă de acest patogen. #urzate "lus 1 I /. (unguran 8G .).. #rDptonol I /. 4upă recoltare.3 A.3 A. %n prezent au fost create şi introduse în cultură mai multe soiuri sau 'ibrizi de castrave i toleran i sau rezisten i la atacul acestei bacterii. ?ovozir M? 6/ I /. Marinescu (5>62) arată că din .. 8 aten ie deosebită se va acorda combaterii. .. *rmătoarele +&. pe fond de infec ie artificială. în special. +//0). #ostac'e şi colab. Gidro7id de cupru . Mancozeb 6// I /. "remier. asigurând astfel infec ia primară. =rigarea se va efectua numai prin rigole.. +. 8 aten ie deosebită se acordă în prezent cultivării soiurilor sau 'ibrizilor de castrave i cu rezisten ă sau toleran ă la infec ia cu acest patogen.+ A. ca9 1opaz. (M. când intensitatea atacului este mai mare.5 A. folosind produsele Hocide 5/5 I /. . A. în prima parte a perioadei de vegeta ie.// )# I 5 I 5.&0 ani şi folosirea unei semin e sănătoase (ob inută din fructe neatacate) sau dezinfectate.3 A. . M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4e mare importan ă în prevenirea apari iei bolii sunt respectarea asolamentului de . <'. %n timpul vegeta iei.ecord (5. %n culturile de castrave i din spa ii prote$ate se vor îndepărta frunzele puternic atacate de această bacterie. . frecven a atacului fiind de +.a. linii şi 'ibrizi de castrave i testa i în câmp./ de soiuri.. )elect. (53 A) I 5. !lcupral 3/ "* I /. 5>6+) a ob inut rezultate foarte bune în dezinfectarea semin elor aplicând tratarea c'imică prin vacuum infiltra ie.. Conillie Cordelaise I /. se elimină plantele atacate şi se va aplica primul tratament foliar cu unul din produsele9 #'ampion 3/ E" I /. îndată după răsărire.viabilitatea până la + ani.+3 A sau )uper #'amp (= I /. efectuându&se apoi o arătură adâncă. 8dată cu germinarea semin elor.-# timp de o oră.ezultate similare s&au ob inut şi prin utilizarea tratamentului termic umed la 3.3 lJ'a. pentru a favoriza o aerisire corespunzătoare a plantelor. <'. !donis ş. tratamente se vor efectua la intervale de 6&5/ zile. )onet. bacteria migrează în cotiledoane.+ A.+ A.3 A. Marinescu (5>65. A. deoarece apa prin aspersie ve'iculează patogenul de la plantele bolnave la cele sănătoase. resturile vegetale vor fi adunate şi arde. numai <emini..

. cu flageli peritric'i. sensibilă la căldură şi uscăciune. emincasa cerifera etc. Cacteria se instalează în vasele conducătoare. frunzele îşi recapătă turgescen a.)mit'. asporogenă. în anul 56>. bacteria mai atacă pepenele galben. dovleac. <ram&negativă. dovlecelul şi dovleacul. "e felii de cartof sterilizat cultura este mucilaginoasă. apoi trece în parenc'im. iar în decurs de 5+&53 zile planta este invadată în întregime.. cu structură în formă de re ea. care se e7tind repede cuprinzând limbul în întregime. "e geloză formează colonii mici. semnalată pentru prima dată în ). care împiedică circula ia sevei. !tacă în special I castrave ii. întâia oară. netede.(. putând fi întâlnită şi pe pepenii galbeni. =nfec ia se face numai prin rănile produse de aceste insecte. zbârcite. dovlecei. iar ma7ima de . . %n afară de castrave i. (ructele plantelor atacate sunt ofilite. la început. umede. în prezen a picăturilor de apă.O-ILIREA BACTERIAN* A CUCURBITACEELOR "r#inia tracheiphila (B. )ăvulescu şi colab. este întâlnită în prezent pe toate continentele unde se cultivă cucurbitaceae. Sim tome. Coala se manifestă prin ofilirea limbului. în corpul cărora iernează. "erioada de incuba ie este de . %n ara noastră a fost observată.)mit') Golland !ceastă bacterioză. %n cursul nop ii. începând cu frunzele bazale./-#. %ntr&o sec iune transversală prin tulpina plantelor bolnave se constată prezen a unui mucilagiu alb&cenuşiu. în anul 5>3.&53 zile. unde formează caverne pline cu mucilagiu. simptom uşor de observat în timpul zilei.. !ceastă ofilire este o boală tipică a vaselor. 4in frunze bacteria migrează în pe iol şi tulpină şi treptat întreaga plantă se ofileşte. aerobă sau facultativ anaerobă.3 7 /. rădăcina şi pe iolii frunzelor nu prezintă simptome de îmbolnăvire. o tra'eobacterioză.*. în vasele conducătoare.0&. minima de 6-#. albicioasă. producând ofilirea şi în final uscarea plantei. albicioase. de B.3&/. La început se ofilesc por iuni mici din limb. de 5.(. 1emperatura optimă de dezvoltare a bacteriei este de +3&.3-#. 1ulpina. Fm. 1ransmiterea bacteriei de la an la an se face prin intermediul coleopterelor $iabrotica vittata şi $! %ndecimpunctata. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria "! Tracheiphila se prezintă sub formă de bastonaşe solitare. (runzele ofilite se răsfrâng în $os peste pe iol ca nişte umbrele care se înc'id. lucioase. de 1r..!.+&+.

-#.. de . lachrymans! . de culoare verde& înc'is. )*TAREA -RUNZELOR . la suprafa ă cu un abundent e7sudat albicios. care pot a$unge în unii ani până la . iar temperatura oscilează între +2&+. Kurini şi V. 4upă câteva săptămâni plantele intens atacate se ofilesc şi pier.I )UTE+AIUL MOALE AL -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas b&rgeri . Marinescu. "lantele bolnave se vor aduna şi se vor distruge prin ardere pentru a nu constitui sursă de infec ie pentru alte insecte. cu aspect apos. %n condi ii favorabile (umiditate atmosferică peste 63 A) petele pot să conflueze. esuturile fructelor atacate se macerează. cu centrul albicios. %n sec iune prin tulpină se constată brunificarea vaselor conducătoare. =.usă etc.. *craina. devin 'idrozate şi prezintă pe fa a inferioară e7sudat bacterian abundent. acoperit de e7sudat bacterian. de <'. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aplicarea măsurilor indicate în cazul bacteriei Ps! Syringae pv. frunze. ocupând suprafe e mari din limbul frunzelor. transformându&se într&o masă moale apoasă. de 5&.&3 mm în diametru. lachrymans. eviden iindu&se simptomul de arsură a frunzelor. în anul 5>. boala a fost semnalată.ot. #u timpul esuturile din dreptul petelor se usucă. )everin. sub forma unor pete adâncite. mm. )imptomul cel mai caracteristic al acestei boli se manifestă pe fructe. Sim tome( !tacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria Ps! &rgeri ./&0/ A din produc ie. devin pergamentoase. !ceastă bacterioză.omânia. macerarea şi transformarea esuturilor într&un putregai moale.M#suri $e reve"ire %i com&atere( %ndată după apari ia bolii se vor aplica tratamente foliare pentru distrugerea insectelor vectoare. care se întâlneşte frecvent în Culgaria. tulpini şi fructe. col uroase. %ntr&o fază mai evoluată a bolii esuturile petelor par a fi LopăriteM. "e frunze apar ini ial pete mici. (edera ia .6. #ând umiditatea atmosferică depăşeşte 63 A. are caracteristici morfologice. %n . produce pagube importante culturilor de castrave i din spa iile prote$ate.ot. fiziologice şi bioc'imice asemănătoare cu ale bacteriei P! Syringae pv.

slab delimitate. perec'i sau înlăn uite. "e geloză nutritivă coloniile sunt rotunde. Lic'efiază lent gelatina. dovleci şi dovlecei fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile for ate din răsadni e. atacul apare şi pe fructe sub formă de pete adâncite. de /. cu marginile ondulate.3-#. mm şi diametru. în anul 5>+3. în ). din diviziunea cu un flagel polar./-#. dovlecel şi dovleac sub forma unor pete mici. pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din frunze. 'idrolizează amidonul. . 5>6+) consideră că această bacterie se transmite prin semin e. galbene. de către CrDan. *nii cercetători (Vincent )ealD şi Crat'Naite. de . în dreptul esutului atacat se observă prezen a unui e7sudat bacterian. 7 /.2 Om.3&5. Micoze MANA CUCURBITACEELOR Pseudoperonospora cubensis (Cer:.. izolate.)*TAREA BACTERIAN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE 'anthomonas cucurbitae (CrDan) 4oNson )emnalată prima dată. produce ?G. fără a produce pagube prea mari.. opalescente. petele sunt încon$urate de un 'alou galben. ma7ima de .!. Sim tome( !tacul se observă pe frunzele de catrave i. peptonizează dar nu coagulează laptele. =nfec ia se realizează prin stomate. circulare sau ung'iulare. la pepeni galbeni. 1emperatura optimă de creştere este de +3&. se prezintă sub formă de bastonaşe mobile. et #urt.0&/. şi G+). 'idrozate. *neori. iar cea letală este în $ur de 0>-#. de culoarea c'i'limbarului. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată.ostoNzeN Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castrave i. nu reduce nitra ii.areori.*.&. Pseudomonadaceae. sere şi solarii.) . de culoare galbenă. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aceleaşi măsuri indicate împotriva bacteriei Ps! syringae pv. . fam. %ntr&o fază mai avansată a atacului petele devin brune. cu picături de e7sudat la suprafa ă. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria '! cucurbitae (CrDan) 4oNson. lachrymans! acteria. boala este cunoscută în prezent şi în Buropa şi !sia.

%n câmp. ord. în perioada de vegeta ie. !sia şi !frica. !pari ia şi evolu ia bolii sunt favorizate de temperaturi ce oscilează între 5/&. 4in clasa Oomycetes. boala se întâlneşte doar în anii cu veri ploioase şi răcoroase sau în regiunile caracterizate printr&o cantitate mai mare de precipita ii. atacul acestui patogen poate cauza compromiterea par ială sau totală a culturilor de castrave i din câmp. prin apari ia unor pete. cenuşii&gălbui. de +&+0 mm diametru. fam. ramificat. Peronosporales. 4eseori. de regulă col uroase.ostoN. având un gust neplăcut. apoi galbene ca lămâia. care pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din limb. de 5//&. din cauza distrugerii aparatului foliar. nu mai a$ung la maturitate. de unelte etc.+/ 7 0&> Fm. se veşte$esc. în absen a unor măsuri adecvate de protec ie. rămân mici. unicelulare.. boala manifestându&se pe partea superioară a frunzelor. Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare. Miceliul ciupercii. în dreptul petelor se formează un puf cenuşiu&violaceu. produce la culturile din solarii şi sere în ciclul al doilea de cultură (datorită condensului). %n condi ii favorabile dezvoltării bolii. conidii ovoide. de apa de ploaie. sunt atacate aproape toate frunzele plantelor. după ce înoată în apă emit flamente . )ăvulescu. asocia i în fascicule câte +&. de 56&+6 7 5+&+/ Fm. ele germinează în picături de apă la temperaturi cuprinse între 52&++-# şi produc zoospori biflagela i care. începând cu cele bazale. !$unse pe frunzele plantelor gazde. alcătuit din conidioforii şi conidiile (zoosporangii) ciupercii. se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor infectate. "e fa a inferioară a frunzelor. care pot a$unge până la 6/ A din produc ie. atacul se întâlneşte foarte rar. #onidiile se diferen ează în timpul nop ii şi devin mature după 5+&5. !merica de ?ord. Bt #urt) . 4iseminarea conidiilor se face de către curen ii de aer. La vârful ramifica iilor. la început de culoare verde&gălbuie. având loc în astfel de cazuri avortarea florilor. "ierderi foarte ridicate. pe fiecare frunză formându&se peste +// de pete. zile. dic'otomic ramifica i în treimea superioară. pentru ca după câteva zile să devină brune. terminate prin câte + sterigme inegale. vre$ii rămân desfrunzi i. A!e"tul etiolo!ic( Coala este produsă de ciuperca Pseudoperonospora cubensis (Cer:.!ceastă boală este cunoscută în numeroase ări din Buropa./-#. Peronosporaceae. se formează. optima fiind 52&++-# şi de prezen a picăturilor de apă pe frunze. %n ara noastră a fost semnalată în anul 5>+6 de către 1r. (runzele puternic atacate se usucă. 4e pe miceliu ies prin stomate conidiofori incolori. în lipsa tratamentelor. %n anii cu precipita ii abundente. mai rar izola i. devin sfărâmicioase şi cad. "e fructe. însă.

Ketanil Clu I /. men inerea unei temperaturi nocturne în $ur de +/-#. %n timpul iernii ciuperca rezistă în resturile de plante atacate din câmp. care rezultă în urma procesului se7ual.+ A. evitarea irigării prin aspersiune. "atafol I /. *neori şi conidiile rămân viabile pe vre$ii culturilor din sere şi solarii. )cut 6/ I /.ipost M I /.+ A. Minori7 . Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea manei cu produsele .+ A.de infec ie ce pătrund în esuturi prin stomate.+ A.+ A.+3 A. !ntracol . A. pe vreme umedă. #urzate "lus 1 I /.+3 A.idomil <old MK I /. Mi:al M I /. (ungaron 8G 3/ E" I /. sub formă de oospori. %n lupta contra manei castrave ilor s&au ob inut succese deosebite prin crearea şi introducerea . )emănatul sau plantatul să se facă la distan e corespunzătoare. Quadris )# I /..+3 A. "olDram 4( I /. iar cele cu fungicide sistemice sau contact S sistemice l a5/&5+ zile.53 A. (olpan 3/ E" I /. Cravo 3// )# I /.53 A. "revicur 2/.. pentru a nu se forma condens pe frunze./ I /. pânP La 0/-#. de . #urzate Man I /./. Labilite .+.+ A.3 A. #aptalit C I /..+ A şi .3 A.+ A. pentru a se asigura o bună aerisire a culturii. Mancozeb 6// I /. A. !lcupral I /. pentru ca plantele din familia Cucurbitaceae să nu revină pe acelaşi teren decât după 0&3 ani.3 A. producând noi infec ii.. ?ovozir M? 6/ I /.+ A..+ )L I /.+ A.+ A.+ E" I /. 87icupral 3/ "* I /. Merpan 3/ E" I /.+3 A. 8 eficacitate foarte bună au fungicidele sistematice sau cele cu bază c'imică mi7tă. de pe care se răspândesc la culturile din câmp.+ A şi Mirage ( I ./0 A.+3 A.+3 A.2&0.3 Fm diametru./ E" I /. )'avit ( I /.3 A. M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e va respecta un asolament ra ional. #aptan 3/ E" I /. )L I /. A. BRuation "ro I /. ca9 "atafol "* I /. gălbui&bruni.53 A sau !crobat MK I /.+ A. 4upă recoltare se vor strânge şi se vor arde toate resturile de plante rămase pe câmp.0 I /. %n perioada de vegeta ie se vor aplica stropiri foliare preventive cu unul din următoarele produse9 zeamă bordeleză I /. "erioada de incuba ie durează 0&3 zile. "rimăvara.3 A. sferici. !liette 6/ E" I /. lucrare urmată de arătura adâncă de toamnă.+ A.+ A./ E" I /. 1ratamentele cu fungicide de contact se repetă la intervale de 3&2 zile. "lanet . %n sere se impune respectarea distan ei de plantare şi palisarea culturii pentru a se asigura o bună aerisire.3 E" I /.. "roplant . #onidiile pot supravie ui şi la temperaturi mai ridicate. oosporii germinează şi produc zoospori ce cauzează infec iile primare.

. *.omânia. <'eorg'ieş şi =. nedelimitate. "e frunze. . boala se manifestă pe ambele păr i. acoperind por iuni mari sau c'iar întreaga frunză. în lipsa tratamentelor. răspândite neuniform pe suprafa a limbului. în ma$oritatea anilor.. confluează. (uss. ini ial izolate. constată pentru prima dată e7isten a unei noi făinări a castrave ilor în . +//. "e măsură ce atacul evoluează. cunoscută încă înainte de anul 56//. mai frecvent pe cea superioară. !tacul acestor patogeni stân$eneşte dezvoltarea normală a plantelor şi determină ofilirea prematură. %n anul 5>. cauzată de ciuperca Leveiliula cucurbitacearum. Sim tome( )peciile S! fuliginea şi "! orontii atacă toate organele aeriene ale plantelor. acelaşi autor a semnalat la castrave i cauzată de Sphaerotheca fuliginea. . "rysiphe orontii #astagne emend.sp. ca9 .. e7 (r. #ornirom.cucumis I sativa Kapr. petele se e7tind. Leveillula cucurbitacearum <olovin (sin./ A din recolta posibilă. 4ocea şi colab. pot a$unge până la 2/&. de către M. începând cu a doua $umătate a lunii iunie. "etele devin .egal (5. în solariile de la Cărcăneşti I "loieşti. este cea mai păgubitoare boală a cucurbitaceelor (castrave i. această boală a fost men ionată prima dată în anul 563.6. pepeni galbeni. Craun. %n ara noastră. în toate fazele de dezvoltare. fiind însă afectate.a. prin pete albe. fapt ce are ca urmare diminuarea considerabilă a cantită ii şi calită ii recoltei. cu aspect făinos. la dovlecei. #ornisem ş.oDal (5. iar în 56.). de dimensiuni mici la început (2&5/ mm în diametru).. (#. circulare sau neregulate. infec iile repetându&se apoi până la sfârşitul perioadei de vegeta ie.în cultură a unor soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave. în mod deosebit frunzele şi vre$ii. <eamăn. cât şi în cele din sere şi solarii. care se întâlneşte în prezent atât în culturile din câmp. %n câmp. !steri7 ( 5. dovlecei şi dovleac).) (ăinarea.) "oll. -*INAREA CUCURBITACEELOR Sphaerotheca fuliginea ()c'l. ca fiind produsă de "rysiphe orontii. B.ecord. primele simptome ale bolii apar. în 1ransilvania.ezisten a se manifestă prin limitarea dezvoltării ciupercii şi prin in'ibarea sporulării ei. în special pentru culturile for ate de castrave i când. L! taurica f. .

periteciile ciupercilor.) "oli. 4eşi fructele sunt atacate foarte rar. nesuculente. "rysiphaceae. e7 (r. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave în special pentru culturile for ate de castrave i. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul petelor frunzele se usucă. . %n primele faze. "rysiphe orontii #ostagne emend. mai ales pe fa a inferioară a frunzelor de la baza plantelor. umiditatea atmosferică . "etele sunt dispuse pe întreaga suprafa ă a limbului în număr mare. %n condi ii optime. izolate sau confluente. vizibile pe ambele fe e. (runzele sunt mai sensibile după 52&+.. de dimensiuni cuprinse între 0 şi 3 mm diametru. atacul se manifestă şi pe pe iolii frunzelor. printr&o pâslă pulverulentă. la care în lipsa tratamentelor pot a$unge până la 2/&. fam. apoi brune&negricioase. în pâsla miceliană de la suprafa a petelor se observă prezen a a numeroase punctişoare de culoare galbenă în primele faze.făinoase datorită apari iei la suprafa a lor a conidioforilor şi conidiilor ciupercii. %n condi ii favorabile. "rysiphales. care deseori acoperă de $ur&împre$ur aceste organe. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. ord. cele tinere sunt aproape imune. pe cârcei şi pe vre$i. *. din clasa Pyrenomycetes. prezentând pe partea inferioară o inflorescen ă albicioasă uşor vizibilă cu oc'iul liber. periteciile apar de obicei în lunile octombrie I noiembrie. fructifica iile pot să apară şi fa a superioară a limbului./ A din produc ie. %n sere. fiind însă mai pu in abundente. se brunifică şi se usucă. iar în cazul pepenilor nu acumulează za'ăr. petele sunt de culoare galbenă&limonie pe fa a superioară (ca şi în cazul manei. Craun şi Leveillula cucurbitacearum <olovin. făinarea produsă de specia Leveillula cucurbitacearum se aseamănă foarte mult cu mana castrave ilor cauzată de ciuperca Pseudoperonospora cubensis. delimitate de nervuri. datorită defolierii premature a plantelor. A!e"tul etiolo!ic( (ăinare cucurbitaceelor poate fi produsă de ciupercile parazite Sphaerotheca fuliginea ()c'lec't. !tacul cauzat de L! cucurbitacearum se observă pe frunze sub forma unor pete col uroase. petele apar în număr foarte mare. )pre deosebire de simptomele generate de S! fuliginea şi de "! orontii. până la 5+/ pe o singură frunză. zbârcite. a$ungând până la +3 mm lungime şi 5+ mm lă ime. %n condi ii favorabile dezvoltă ii ciupercii (temperatura de 56&+0-#. albicioasă. %ntr&o fază mai evoluată a bolii.3 A. ele rămân de dimensiuni mai reduse. de zile de la desfacere. Tesuturile frunzelor din dreptul petelor se îngălbenesc. cu care se poate confunda uşor macroscopic).

%n urma cercetărilor efectuate autorii men iona i semnalează pentru prima dată prezen a. cu un optim la +2&+6-# şi la umiditatea atmosferică de . cu 6 ascospori elipsoidal I ovoizi. filamentoşi. de >/&50/ Fm diametru şi con in 3&5+ asce. Miceliul acestor specii este filamentos. conidiile speciei S! fuliginea sunt eliptice. iar cele de la "! orontii au formă cilindrică. reiese că în câmp formarea periteciilor este favorizată de temperaturi cuprinse între 5/&+/-# şi de o umiditate relativă mai scăzută. 4in miceliu se formează conidiofori simpli.&03 7 5+&+3 Fm. erec i. insecte etc. periteciile sunt mai rare. de obicei. ini ial incolore. apoi galbene. elipsoidale./ A. "erioada de incuba ie. incolore. trunc'iate la capete. incolori sau gălbui. fiind răspândite de curen ii de aer. #iuperca se 'răneşte din celulele epidermale cu a$utorul 'austorilor. %n seră ciuperca formează peritecii la temperaturi mai ridicate decât în câmp ++&+. de apa de ploaie. avându&se în vedere aspectul diferit al conidiilor. . care se fragmentează de repetate ori. %n zona . de 5+&+3 7 5+&50 Fm. prevăzute la suprafa ă cu apendici simplic sau neregulat ramifica i. (orma conidiană a acestor specii este de tip Oidium.-#. rotun$ite la capete. unicelulare.3-#. fi7ându&se la suprafa a organelor atacate cu a$utorul apresorilor. =dentificarea patogenului care produce făinarea este dificilă deoarece. La S! fuliginea.Miceliul speciilor S! fuliginea şi "! orontii se dezvoltă ectoparazit. #ele a$unse pe organele susceptibile germinează la temperaturi curpinse între 5/ şi . mai rar sferică. ori mai lungi decât diametrul periteciei. incolori. cu +&0 ascospori ovoizi. 4ocea şi Voica =gnat. zile. 4iagnosticarea precisă se face însă numai pe baza periteciilor care sunt globuloase. de +. iar la maturitate brune. La specia "! orontii. în ara noastră. periteciile au dimensiunile cuprinse între 2> şi 5+5. rezultând astfel lan uri de conidii incolore. periteciile se formează mult mai frecvent decât în cele din câmp. de 5&./ 7 5+&50 Fm. emit un filament de germinare care se fi7ează la suprafa a esuturilor cu a$utorul apresorilor.+ FmU ele con in o singură ască ovoidă. la o umiditate relativă aproape identică cu cea din câmp (20&6/ A). 4in observa iile efectuate în perioada 5>2> I 5>./ de B. de +/&+0 7 50&52 Fm. !stfel. de 0/& . complet înc'ise. ramificat şi septat. unicelulari./&6/ A. %n culturile prote$ate. 1otusi şi în acest caz se poate face o diferen iere. de 3/&6/ 7 3/&23 Fm. #onidiile servesc ca organe de propagare a ciupercii în tot timpul perioadei de vegeta ie. a periteciilor ciupercii S! fuliginea pe castrave i şi dovlecei. pe plante se dezvoltă numai stadiul conidian al ciupercilor care este foarte asemănător. "rimele peritecii apar la sfârşitul lunii august. în condi ii favorabile este de 0&.

la apari ia primelor simptome cu fungicide de contact ca9 sulf muiabil I /. de 5//&2// 7 0&3 Fm. de 5//&+3/ Fm în diametru.0 A. septa i. pe fa a inferioră a frunzei. ce se între es cu miceliul secundar. Fm.0 A. %n sere apari ia atacului poate fi preîntâmpinată printr&o reglare a umidită ii relative în perioade cu insola ie puternică şi aer uscat prin efectuarea în timpul zilei a 5&+ aspersii scurte (Lşpri uiriM). Morestan I /. intercelular. cu 'ife sub iri.0 A. ce con in +&0 ascospori elipsoidali. prevăzute la suprafa ă cu apendici insera i bazal. formând un filament de infec ie în partea bazală. apar în număr foarte mari conidiile care produc epifi ii grave în culturile de cucurbitacee. "eriteciile sunt mari. ovoide. în fascicule (+&0). %n primăvară. se vor aplica tratamente foliare. de culoare brună& înc'isă.de sud&est a ării.&0/). cu 'austori globuloşi intracelulari. cilindrică. incoloră. La e7tremitatea conidioforilor se separă câte o conidie mare. numai de ciuperca S! fuliginea. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru a reduce la minimum rezerva biologică a agen ilor patogeni ai făinării se recomandă ca după terminarea recoltării să se adune şi să se distrugă prin ardere toate resturile vegetale. ciupercile care produc făinarea cucurbitaceelor rezistă ca peritecii. conidiofori simpli sau pu in ramifica i la bază. atât în culturile din seră./3 A.2 7 55&+. 4e la un an la altul. 1'iovit @et I /. în special în culturile prote$ate. în cazul în care se diferen iazaă şi sub formă de conidii în sere şi solarii. cilindrici. rotun$ită la capete sau uşor ascu ită la bază. incolori. . 4e regulă. fiind uşor diseminate de curen ii de aer. rareori câte două. de 05&. #onidiile servesc la propagarea bolii în timpul perioadei de vegeta ie. care pătrunde în mezofilul frunzei unde se dezvoltă intercelular. unicelulară. Microt'iol I /. Harat'ane L# I /. incolori. făinarea a fost produsă. conidiile sunt solitare. %n fiecare peritecie se găsesc mai multe asce (. %n timpul vegeta iei. Leveillula cucurbitacearum se deosebeşte de primele două specii prin aceea că miceliul primar este endofit.+ A. după primele infec ii. lucrare ce va fi urmată de arătura adâncă. Cravo 3// )# I /. %n condi ii de câmp se impune şi respectarea unei rota ii ra ionale. iar miceliul secundar este ectofit. 4in miceliul endofit ies la suprafa ă. cu apresori din care nu se observă diferen ierea 'austorilor. )tadiul conidian este de tip Oidiopsis. prin stomate. !$unse pe frunzele de castrave i ele germinează. turtit&sferice./3 A. de +3&0/ 7 53&+/ Fm. incolori sau slab colora i în brun. cât şi în cele din câmp. incolor.

%n cazul în care făinarea este produsă de Leveillula cucurbitacearum tratamentele se vor efectua cu produse sistemice. "e măsură ce esuturile invadate se descompun în fasciule./3 A./53 A sau cu CaDcor +3 E" I /. ca9 !strea (5.0 A./.a. 1opas 5// B# I /. %n lupta contra acestei boli o aten ie deosebită trebuie acordată creării şi cultivării de soiuri şi 'ibrizi rezisten i la atacul ciupercii Sphaerotheca fuliginea. 1ilt +3/ B# I /. <'eorg'ieş şi =. CaDfidan +3/ B# I /./3 A./5 A. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A) şi temperaturi moderate (56&+/-#). ca9 ?imrod I /. +//./53 A./53 A.). )ulfoli I /. 8ctopus (5. petele se .3 (3 lJ'a). 8rius I /.+ A. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea făinării produsă de S! fuliginea cu produsele9 )'avit ( I /. <eamăn. (#. )aprol 5>/ B# I /. )tropirile cu fungicide de contact se repetă la intervale de 6& 5/ zile. E" I /.. )'avit +3 B# I /. Cumper +3/ B# I /. Merestro (5. /.Humulus 4( I /. Sim tome( Coala se manifestă pe tulpini. iar cele cu fungicide sistemice la 5+&53 zile.I )E)ENI +ALBENI Sclerotinia sclerotiorum (Lib. )ăvulescu şi colab.+3 A./0 I /. . de culoare gălbuie la început.3 m înăl ime la nivelul ramifica iilor.5 A.5 A. A. această boală a fost men ionată prima dată. care se e7tind repede de $ur& împre$urul vre$ului. #avaler +3/ )# I /. moi./3 A. !donis (5 ş./3 A. Cumper +3/ B# I /. A. pe pe iolii frunzelor şi pe fructe.ubigan 5+ B# I /. )trobD I /./53 A. CaDleton 3 "* I /. 1rifmine . Quadris )# I /. !steri7 (5./. <oldazim 3// )# I /. !libi (5. "edroso (5. care este cea mai răspândită./+3 A. Mirage (. A. Leon (5.5 A./ E" I /. Hon:er I /./53 A. (oarte eficace s&au dovedit şi unele produse sistematice. apar pete 'idrozate./3 A şi )anazole +3/ B# I /. de 1r.a.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI . A ş. )UTRE+AIUL ALB AL TUL)INII . în anul 5>.5+3 A./. %n ara noastră. apoi brună&desc'is.) de CarD "utregaiul alb al tulpinii şi fructelor de cucurbitacee se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i şi pepeni galbeni din sere şi solarii. "e tulpini. pierderi ce pot a$unge până la 5/&53 A din produc ie.6. 4acfolim I /. producând. în por iunea bazală sau şi mai sus până la 5././53 A.

cilindric şi lung de +&. albicios (asemănător cu vata). %n spa ii prote$ate. %n sere. face parte din clasa $iscomycetes. (ructele sunt atacate în diferite stadii de dezvoltare. fam. ca9 tomatele. %n câmp boala apare mai rar. care produc noi infec ii. %n timpul vegeta iei. vinetele. în special cele din apropierea solului. S! sclerotiorum este o ciupercă polivoră care atacă şi alte specii de legume cultivate în sere şi solarii. 4in germinarea sclero ilor rezultă organe în formă de pâlnie I apoteciile. !ceastă ciupercă rezistă de la un an la altul. fie ca miceliu activ în plante vii. Ble se înmoaie şi putrezesc începând de la vârf spre bază şi se acoperă. ardeii. tari (sclero ii). ovoizi. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul leziunilor de pe tulpini. sau c'imic cu produse fumigante9 Casamid. 4i&1rape7. prevăzute cu un peduncul sub ire.3 I 5. fiind capabilă să producă infec ii între / şi +6-#. de culoare brună. boala apare în ciclul = de cultură. pe care se formează.3 cm). păr ile superioare ale plantelor se veşte$esc treptat şi se usucă. de mărimea boabelor de mazăre (/. albicios. în care se diferen iază sclero ii ciupercii. Vapam etc. . îndepărtarea plantelor şi a fructelor atacate sau veşte$ite pe care se instalează de obicei ciuperca. !poteciile con in numeroase asce cu câte 6 ascospori. (a ă de temperatură ciuperca este pu in preten ioasă. varza. (elotiales. de 2&6 Fm. numai când cucurbitaceele se cultivă timp de mai mul i ani pe aceeaşi parcelă sau după alte specii sensibile la atacul acestui patogen. ord. între cele două cicluri de cultură.. Coala este favorizată de umiditatea ridicată (peste >/ A) din sol şi atmosferă.acoperă cu un mucegai fin. temperatura optimă pentru infec ie fiind cuprinsă între 52 şi +5-#.) de CD. ca şi pe iolii frunzelor. A!e"tul etiolo!ic( Sclerotinia sclerotiorum (Lib. care reprezintă miceliul. Sclerotiniaceae. fie ca miceliu saprofit în resturi de plante sau ca sclero i. incolori. se va dezinfecta solul termic. de 5&5/ mm în diametru. unicelulari. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii în spa iile prote$ate se vor aplica cu stricte e măsurile de igienă culturală. cm. după câteva zile. numai în condi ii de umiditate ridicată. cu un mucegai vătos. corpuşoare negre. salata. fasolea etc. boala se propagă prin miceliu din esuturile distruse dispersate de curen ii de aer sau de apa de iriga ie prin aspersie. sclero ii fiind distruşi într&o oră la temperatura de 33-#.

Ble con in numeroşi picnospori filiformi.5&+. frunzele prezentându&se adesea perforate. se observă câteva punctişoare mici. vre$ii rămânând desfrunzi i.53 A. pete mici. %n dreptul petelor.0 I 2 mm în diametru. pe fa a superioară a frunzelor. se usucă şi cad.*. izolate. mai frecvent pe frunze. septa i. mai mult sau mai pu in circulare.5 A.5 A.+ 7 5. picnosporii sunt elibera i din picnidii. frunzele se îngălbenesc. Sphaeropsidales.. pe care apar. .+ Fm. )umile7 3/ "* I /. iar esutul din dreptul lor se necrozează. drep i sau curba i. %n anii cu atacuri intense.ovral 3/ E" I /. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă pătare este produsă de ciuperca Septoria cucurbitacearum )acc. Sphaeropsidaceae./ Fm diametru). )*TAREA ALB* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Septoria cucurbitacearum )acc. %n cazuri mai rare pot fi atacate şi tulpinile şi c'iar fructele tinere.&0 tratamente. fam.+ A. pepeni verzi şi castrave i. 1opsin M . Cavistin 3/ E" I /. negricioase. pe dovlecei. #u timpul petele se e7tind şi a$ung până la 5/ mm în diametru. a$ung pe organele sănătoase şi produc noi infec ii. de /. pepeni galbeni. la început verzi&măslinii. la intervale de 5/&50 zile./ "* I /. "icnidiile parazitului sunt globuloase sau piriforme. în număr foarte mare. cu marginea uşor zonată. devine albicios. apoi cenuşii. "e timp ploios. Metoben . se sfâşie şi cade. în perioada înflorire& fructificare.2&. cu diametrul de 26&53+ Fm.. "entru stoparea atacului se aplică . ord. cu un 'alo gălbui./ E" I /.5 A.!. organe pe care apar pete cenuşii în dreptul cărora pulpa putrezeşte. din clasa Coelomycetes.5 A. picnidiile ciupercii. . "rodusele trebuie altenate. cufundate în esut şi prevăzute cu o ostiolă largă (+/&.%n timpul vegeta iei se va men ine în sere şi solarii o umiditate mai redusă prin aerisiri repetate. %n cazul în care boala îşi face apari ia se vor îndepărta frunzele bazale şi se vor efectua stropiri foliare cu9 #alidan )# I /. Sim tome( Manifestarea bolii are loc pe toate organele aeriene ale plantelor. de . Coala se întâlneşte în multe ări din Buropa şi din ). incolori.

la început de culoare roz. "e frunze apar pete de forme variate. Coala a fost descrisă pentru prima dată în =talia. Sim tome( "lantele sunt atacate în toate fazele de vegeta ie.+ A sau cu "olDram 4( I /.-#). M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e recomandă să se aplice cu conştiinciozitate măsurile de igienă culturală după recoltare. )ăvulescu şi colab. pe cotiledoane şi pe a7a 'ipocotilă. de "asserini. delimitate de nervuri.) Bll. în condi ii favorabile patogenului.5.omânia a fost men ionată prima dată de 1r. mai frecvent în câmp şi mai rar în spa ii prote$ate. boala se manifestă pe frunze. #aptan 3/ E" I /. Mancozeb 6// I /. %ntr&un stadiu mai avansat al bolii. pepeni verzi. C! orbiculare (Cer:. 4it'ane M 03 I /. %n .+ A.. La plantele complet dezvoltate. ANTRACNOZA CUCURBITACEELOR Colletotrichum lagenarium ("ass. mai ales în dreptul nervurilor. dovlecei etc. tratamente cu Couillie Cordelaise I /. %n cazul atacurilor intense se vor face +&.). "e vreme umedă.) !r7) !ntracnoza este cea mai frecventă şi păgubitoare boală a cucurbitaceelor (pepeni galbeni.3&+ cm în diametru. "rimele simptome ale bolii se pot observa îndată după răsărire.+ A. la suprafa a petelor. de /. cu aspect uleios. apar fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii I sub forma unor pustule.=ernarea are loc sub formă de picnospori şi picnidiile care se găsesc în resturile de plante atacate. sub forma unor pete superficiale. iar mai târziu de culoare brună& roşiatică. petele se confluează şi . Galst. La început petele sunt de culoare verde&gălbuie. tulpini şi fructe. et Mont. fiind cunoscută în toate ările în care se cultivă aceste specii. adâncite în esuturi care.+ A. producând pierderi de produc ie între 5/ şi . #aptadin 3/ "* I /. provoacă pieirea plăntu elor. Coala se întâlneşte frecvent la pepenii galbeni şi verzi din câmp.3 A. în anul 562./ A. urmate de arătura adâncă de toamnă şi de un asolament ra ional. apoi brune&negricioase.+ A. (sin. de culoare verde&pal la început.. et. apoi brună&cenuşie. în 5>. Coala este favorizată de umiditatea atmosferică ridicată (peste 6/ A) şi de temperaturi moderate (56&+.

A!e"tul etiolo!ic( Colletotrichum lagenarium ("as. %n caz că sunt ataca i pedunculii. adâncite în esuturi. fam. boala poate fi observată şi în timpul depozitării şi valorificării. petele confluează. septate. având suprafa a plană sau cufundată mult (/.usarium etc. Alternaria. #ele mai caracteristice simptome se observă pe fructe. et Mont. !r7.3&. +elanconiales. "e fructe. superficiale. se zbârcesc. La periferia acervulilor sau printre conidiofori se găsesc 5&3 sete lungi. cu consecin e grave asupra cantită ii şi calită ii produc iei.. care sunt transportate de stropii de ploaie. de 2/&50/ Fm. +acrosporium. "e miceliul ciupercii. irigarea prin aspersiune. cu aspect umded.acoperă arii mari din frunze. verzi&cenuşii. %n perioada de vegeta ie ciuperca se propagă prin conidii. de 6&5> 7 . et Gals (sin. sub forma unor pustule mici. !stfel. se răsucesc. C! orbiculare Cer:. de insecte etc. de culoare verde&înc'is. care se necrozează. devenind improprii pentru consum. alungite. temperatura . Coala este favorizată de temperaturi cuprinse între ++ şi +2-# şi de umiditatea atmosferică peste >/ A.6 cm) în pulpă./ Fm. ord.) face parte din clasa Coelomycetes..) Bll. se formează acervuli subcuticilindrici. "e vreme umedă culoarea petelor devine cărămizie sau portocalie. %n condi ii de umiditate ridicată. petele a$ung până la 3&2 cm în diametru. incolori. mărimea lor oscilând în func ie de planta gazdă. <erminarea conidiilor este în dependen ă de temperatură şi umiditate. organe pe care apar pete circulare sau ovale. proces favorizat de suprapunerea unor ciuperci saprofite ca )hi*opus. ascu ite la vârf şi mai îngroşate la bază. care se dezvoltă în spa iile intercelulare. . +elanconiaceae. simptom întâlnit frecvent la pepenii verzi. cuprinzând por iuni mari din fruct. Fm. de particulele de sol. se usucă şi cad treptat. apoase.3-#. se zbârcesc şi se usucă. dispuse în cercuri concentrice. Colletotrichum oligochaetum #av. unicelulară. la capăt cu câte o conidie ovoidă sau cilindrică. ca urmare a faptului că fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii (acervulii) I sfâşie epiderma şi devin aparente. continui sau septa i. având consecin e economice grave atât asupra cultivatorilor cât şi a distribuitorilor. la pepenii verzi. care capătă un gust dezagreabil sau c'iar amar. ini ial de 5&+ cm în diametru. fructele tinere se înnegresc. de resturile de esuturi antrenate de vânt. simple. Tesuturile din dreptul petelor se înmoaie şi putrezesc repede. 4upă Malisa (5>2. %n scurtă vreme petele se e7tind. de 2/& . lungi. "e pe iolii frunzelor şi pe vre$i apar pete slab delimitate. brune.) germinarea conidiilor are loc între 3 şi .

?. sub formă de conidii sau ca miceliu. umiditate şi faza de vegeta ie a plantelor. prin leziuni pe fructe şi vre$i sau în mod activ prin străpungerea epidermei frunzelor sau a pieli ei fructelor. L. de pepeni verzi ((avorit şi "aradise (5) şi de dovlecei (8pal (5) (#. ?emispor 6/ E" I /. %n suspensiile de stropit se adaugă aracet în concentra ie de /. Metoben sau 4erosal în concentra ie de /. precum 'ibridul de castrave i . !cest tratament necesită multă aten ie. (5>36) recomandă tratarea semin elor cu apă caldă de 36-# timp de 53 minute. deoarece depăşirea temperaturii de 36-# reduce germinarea semin elor. "entru semănat se va folosi numai sămân ă sănătoasă provenită de la plante neatacate sau sămân ă tratată cu 1iramet I 0 gJ:g. 4it'ane M 03 I /. 1opsin M. +//.+ A.oDal (5.+ A.&0 ani şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i la atac. 1ratamentele se repetă la . e7ecutarea arăturii adânci de toamnă.). <eamăn. Gorn şi colab. <'eorg'ieş şi =. %n timpul vegeta iei.&6 zile în cazul fungicidelor de contact şi la 5/&50 zile a celor sistematice. #reso (5 şi (ondant). .5 A. între . 4urata perioadei de incuba ie a parazitului variază în func ie de temperatură. zile. la apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele de contact9 Mancozeb 6// I /./3 I /. Vondozeb I /. cu ocazia alegerii din pulpa fructelor. rota ia culturilor pe . pentru a se preveni apari ia feomenului de rezisten ă la pesticide. şi 0 zile până la 3&. #ele mai bune rezultate se ob in cu produsele sistemice9 <oldazim 3// )# I /. Cenlate. "arazitul iernează în resturile de plante atacate.optimă fiind de +2-#. )emin ele pot fi contaminate cu fragmente de miceliu sau cu conidii. Masuri $e reve"ire %i com&atere( %n vederea prevenirii bolii se recomandă strângerea şi arderea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare. ce vor fi alternate cu cele de contact. !ceasta specie prezintă mai multe rase fiziologice. "ătrunderea filamentului de infec ie în esuturi se face prin stomatele frunzelor.53 A. Cavistin.+ A. de pepeni galbeni (1emplar.+ A.5 A.

#onidioforii sunt simpli. $ematiaceae! #iuperca este un parazit de debilitate al cărui miceliu se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor atacate. "e vreme ploioasă petele se e7tind până la 5&5. %n mod frecvent. urmată de diminuarea şi deprecierea recoltei.*. în cele de pepeni galbeni. septa i. uneori. +oniliales.. agentului patogen. de culoare gălbuie. %n condi ii favorabile. %n culturile irigate şi în solarii. cu marginea decolorată. bruni. La suprafa a esuturilor atacate se dezvoltă o pâslă de culoare brună&negricioasă constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. 4acă condi iile climatice sunt favorabile evolu iei atacului. mm în diametru. petele se e7tind şi confluează ocupând zone mari din limb. pu in noduroşi la . mai evidente pe fa a superioară. şi din Buropa în special. are loc defolierea plantelor.ALTERNARIOAZA CUCURBITACEELOR Alternaria cucumerina (Bllis et Bver'art) Blliot !lternarioza se întâlneşte frecvent în culturile de cucurbitacee din ). de temperatură şi umiditate. galbene&albicioase. cu suprafa a zonată concentric. răspândite pe toată suprafa a. cu margini bine conturate. ord. "e frunze ini ial apar pete mici. conidioforii şi conidiile ciupercii. care se înmoaie şi putrezesc. A!e"tul etiolo!ic( Alternaria cucumerina (Bllis et Bv. =. vre$ii rămân desfrunzi i. 4inescu. "e tulpini şi lăstari apar pete brune&negricioase. frunzele se răsucesc şi cad. 4inescu (5>20) precizează că la castrave i petele devin mai târziu de culoare cenuşie&albicioasă. devin brune. uşor adâncite. Tesutul din dreptul petelor se necrozează. unui puf abundent. pepeni verzi şi dovlecei. devenind negricioase.3 cm. alungite. sensibilitate datorată unor caren e de nutri ie. fam. vre$ii şi fructele. de către =. Sim tome( )unt afectate frunzele. de 5&. cu aspect umed.) Blliot face parte din clasa (yphomycetes. "e fructe petele. se e7tind cu timpul pe zone mari. circulare. ca urmare a apari iei. !lternarioza este favorizată de vremea caldă (+/&+6-c) şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. boala apare frecvent şi evoluează mult mai rapid decât în culturile din câmp. lipsa de apă sau atacul altor boli. mici la început.!. %n ara noastră această boală a fost depistată prima dată. la care. semin ele din dreptul zonelor atacate rămân mici şi seci. !tacurile cele mai grave pe frunze se întâlnesc la pepenii galbeni. catifelat. în 5>2.

fusiforme.+ A. )ăvulescu şi colab. brune. %n perioada de vegeta ie. distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare. zile dacă condi iile pentru evolu ia atacului sunt favorabile. arătura adâncă de toamnă./.+ E" I /.!. #ladosporioza cucurbitaceelor. de către Bllis şi !rt'ur. pepeni verzi.+ A. dovlecei şi dovleci. măciucate. atât în câmp. cladosporioza a fost men ionată întâia oară în L)tarea fitosanitarăM din anii 5>.*.&0 zile. CLA'OS)ORIOZA CUCURBITACEELOR Cladosporium cucumerinum Bll. 1ratamentele se repetă la 6&5/ zile sau la 2&.. %n . este întâlnită în prezent în ma$oritatea ărilor din Buropa. M#suri $e reve"ire %i com&atere( . (olpan 3/ E" & .capătul superior.. de . folosirea de sămân ă sănătoasă sau dezinfectată cu 1iuram 0 gJ'g. 4e la un an la altul rezistă sub formă de miceliu şi conidii în resturile de plante atacate şi sub formă de conidii care contaminează sămân a. "ătrunderea filamentelor de infec ie în esuturi se realizează prin stomate. Vondozeb I /. !cest patogen poate infecta şi unele buruieni din familia Cucurbitaceae. et !rt'.+&5>. cu vârful alungit. semnalată prima dată în ). <erminarea şi producerea infec iilor are loc în condi ii optime la temperaturi cuprinse între +/ şi +6-#. #onidiile sunt pluricelulare. precipita iile sau irigarea prin aspersiune. la apari ia atacului.+ A.omânia.+ A. uneltele şi 'ainele muncitorilor.+3 A. cât şi în sere şi solarii. iar sporularea are loc după 0 zile. la o umiditate atmosferică de peste >/ A. pe fructele de castrave i. limitează apari ia bolii. irigarea pe rigole. de 1r. în culturile de castrave i.. durata perioade de incuba ie fiind de . dispuse în lan uri scurte (+&3). Mancozeb 6// I /. #uren ii de aer.3 7 53&+3 Fm. 4it'ane M 03 I /.+ A sau )'avit .espectarea măsurilor de igienă culturală. . în anul 566>./&. contribuie la răspândirea conidiilor în timpul perioadei de vegeta ie. pepeni galbeni. se vor efectua tratamente foliare cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /.

La suprafa a esuturilor din dreptul petelor se dezvoltă o pâslă catifelată.&0 zile. cilindrici. la temperatura optimă de +5&+3-#. se rup. +oniliales. frunzele apărând zdren uite./ 7 0&2 Fm. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. et !rt'. col uroase. când umiditatea atmosferică depăşeşte >. de 3&2 mm în diametru. esuturile din dreptul petelor se necrozează. când frunzele sunt atacate intens. confluează şi acoperă mare parte din suprafa a fructelor. simpli. ramificat.Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de vegeta ie.&53 mm în diametru. devin improprii pentru consum. precipita ii sau aspersie. apoase. ovale sau circulare. iar temperatura oscilează între 56 şi +3-#. prezintă un miceliu septat. %n condi ii favorabile evolu iei bolii. de 53&. fiind afectate toate organele aeriene. "erioada de incuba ie este de . are loc scurtarea internodiilor tulpinii în partea terminală. apar pete sub formă de striuri de culoare brună. formând numeroşi conidiofori cu conidii. sub forma unor pete mici. pe 'ipocotil şi apoi pe frunze apar pete mici. se sfâşie. se strangulează în partea inferioară. #onidioforii. "rimăvara. unelte etc. %ndată după răsărire. ord. ini ial unicelulare apoi bi sau tricelulare. %n urma germinării conidiilor. producând putrezirea lor. $ematiaceae. A!e"tul etiolo!ic( #iuperca Cladosporium cucumerinum Bll. de . bruni. se formează pe miceliul ciupercii. #onidiile sunt răspândite de curen ii de aer. se diferen iază conidii ovoide. pe vreme umedă se adâncesc în pulpă. de culoare măslinie. cilindrice sau fusiforme. au aspect de ulcera ii. . septa i. pe sterigme mici. #iuperca rezistă peste iarnă sub formă de conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate rămase pe sol şi în mai mică măsură sub formă de conidii pe semin e. !tacul cel mai caracteristic şi mai grav se manifestă pe fructe. care. fam. pe cotiledoane. apoi cenuşii&brunii. apoi de culoare măslinie. filamentele de infec ie pătrund în esuturi prin stomate. insecte. de culoare verde&gălbuie. petele se e7tind. care se dezvoltă atât în interiorul cât şi la suprafa a esuturilor. #ând umiditatea atmosferică este ridicată. din care cauză frunzele apar îngrămădite sub formă de rozetă. din clasa (yphomycetes. putând a$unge până la semin e. ciuperca C! cucumerinum sporulează pe resturile de plante atacate. în ziua a 0&a apărând conidioforii şi conidiile. ini ial incolor. de culoare cenuşie. 4e obicei. %n partea terminală a conidioforilor. A. bine contuare. %n cazul atacurilor timpurii fructele se deformează. "e pe iolul frunzelor şi pe vre$i. cu aspect umed.

#aptan 6/ E" I /. %n spa iile prote$ate.&0 ani. Mancozeb 6// I /. irigarea pe rigole. +//. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată peste >/ A şi temperaturi moderate (53&+/-#) petele se e7tind. de culoare verde&cenuşie.+ A. la apari ia atacului se vor aplica tratamente foliare cu 4erosal 3/ )# I /.IU AL TUL)INILOR .).5 A. "erspective deosebite prezintă cultivarea 'ibrizilor cu rezisten ă genetică fa ă de acest patogen.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI otryotinia fuc-eliana (4e CD. #aptadin 3/ "* I /. .+3 A.+3 A. "olDram 4( I /. cenuşiu. pentru fiecare din speciile de cucurbitavee. Sim tome( !tacul afectează tulpina şi fructele. otrytis cinera "ers. !ceastă boală se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i din sere şi solarii în asoca ie cu atacul produse de Sclerotinia şi de $idymella. pentru a preveni apari ia bolii se recomandă men inerea umidită ii atmosferice sub >/ A. sau cu Cravo 3// )# I /. <'eorg'ieş şi =. 8ctupus (5. cârnire sau recoltarea fructelor apar pete umede. la suprafa a cărora se dezvoltă foarte repede un puf dens.+3 A. !:ito ş. la intervale de 5/&50 zile. #ornisem (5./ "* I /./3 I /.5+3&/. "e tulpini. iar a temperaturii peste +3-#.!pari ia şi evolu ia bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 56 şi +3-# şi de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A). 8pal (5 etc. (amosa (5.) şi de dovlecei (!rli:a. alungite.+&/.5 A. conidioforii şi conidiile ciupercii.c.52/ A. Marinda (5. rota ia culturilor la .+ A. <eamăn. încon$oară tulpina şi determină ofilirea plantelor deasupra zonei atacate.a. E'etzel) f. la intervale de 2&6 zile. Merpan 3/ E" I /. folosirea semin ei sănătoase sau dezinfectată termic sau c'imic şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i de castrave i (!steri7 ( 5. copilire.) (#. %n timpul perioadei de vegeta ie. 4it'ane M&03 I /. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii se recomandă adunarea şi distrugerea tuturor resturilor vegetale rămase pe sol după recolare. în dreptul leziunilor. 1opsin .+&/./3&/.5 A. Cavistin 3/ 4( I /.53 A. Buparen Multi 3/ E" I /. )UTRE+AIUL CENU. #ornirom (5. ocazionate de defoliere.+ A. de regulă.

petele sunt de culoare verde&gălbuie. fie de&a lungul nervurilor. Mai târziu. )'avit ( . )umile7 3/ "* I /.. ca şi condi iile care favorizează atacul sunt prezentate la tomate. atacul a fost constatat întâia oară. începând de la vârf."e fructe. alungite. pe care apar pete de culoare verde&cenuşie sau gălbuie la început. în culturile de pepeni galbeni şi pepeni verzi. +ycosphaerella melonis "ass. este întâlnită în prezent în multe ări din Buropa şi !sia. #aptan 3/ I /. cât şi în câmp. caracterele patogenului. M#suri $e reve"ire %i com&atere( La apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. care.+ A. Mancozeb 6// I /. Mirage ( . de către #'ester.omânia. putând a$unge până la 03 mm. (oarte grav este atacul pe tulpini. atacul se manifestă pe frunze prin pete izolate sau confluente. brune&negricioase (picnidiile ciupercii). în anul 5>33.6 lJ'a). pepeni verzi. 4ocea. #alidan )# I /. pe toate organele aeriene. apoi brune&negricioase. )UTRE+AIUL NE+RU AL CUCURBITACEELOR $idymella bryoniae (!uersN.!.) . %n . (eldor 3// )# I /.*. dovlecei. semnalată prima dată în ). brune&negricioase. care deseori produc căderea şi pieirea plăntu elor. A!e"tul etiolo!ic( %ncadrarea sistematică.. Labilite . începând din zona coletului.53 A. (sin. atât în culturile for ate. %n cazul unor atacuri intense frunzele afectate se îngălbenesc şi se usucă.+ A. "rimele simptome ale bolii se observă îndată după răsărirea plăntu elor în cazul în care provin din semin e atacate I pe cotiledoane şi tulpini e. în care caz sunt aproape circulare.53 A. în 1ransilvania. sub forma unor pete mici. când au formă alungită.e'm./ E" I /. de B.+ A. La început./6 A (/. dispuse fie între nervuri.+ A. în special pe cele debilitate fiziologic. zonate concentric. cu punctişoare mici. apoi devin brune. dovleci). apar pete umede.5 A.+ A.5. în anul 56>/. #'iu et Eal:er) !ceastă boală. la suprafa ă cu . Buparen Multi I /. se e7tind pe zone mari ce se acoperă de conidiofori şi conidii (puf cenuşiu).+3 A.3 E" I /.3 E" I /. de 0& ++ mm. castrave i. la plantele mature. Sim tome( Coala apare în toate fazele de dezvoltare a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. modul de infec ie şi de transmitere a ciupercii otrytis cinerea "ers.

"este iarnă ciuperca rezistă în resturile de plante atacate sub formă de picnidii sau peritecii pe sau în sămân ă. cu celule neegale. . se observă punctişoare mici.// Fm în diametru.U Ascochyta cucumeris (autr. La maturitate. "e fructe apar pete circulare sau de formă neregulată. cu diametrul de 6/& 5. %n dreptul petelor. M. strangula i în dreptul septei. care împiedică circula ia sevei putând produce uscarea vre$ilor. Fm. #ostac'e. A!e"tul etiolo!ic( $idymella bryoniae (!auersN.+ A. de culoare brună&negricioasă. proeminente. . uşor cufundate în esut. 1emperatura necesară infec iilor şi sporulării oscilează între 3 şi . MDcoguard 3// )# I /. A (1r. la început încolori.. dezinfectarea semin elor termic sau c'imic. adâncite în pulpă. cilindrici. de culoare cenuşie&brunie. picnosporii care a$ung pe cucurbitaceae produc noi infec ii. !urelia #rişan (5>2. în interior cu numeroase asce cilindrice. apoase.+ A. de 2/&. La apari ia atacului se vor aplica 5&+ tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. fam.oman. face parte din clasa Loculoascomycetes.un e7sudat gomos sub formă de lacrimă. ord. a constatat înmuierea vre$ilor începând de la bază. urmată de putrezirea fructelor mature. scurt pedunculate. de 6&52 7 0&> Fm. . bicelulari. incolori. rota ia culturilor la .&0 ani. pornind de la locul de prindere pe peduncul. bicelulari.e'm. La suprafa a zonei înmuiate apare o crustă neagră formată din picnidiile ciupercii. sunt măsuri care limitează atacul. globuloase./ Fm. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4istrugerea resturilor după recoltare.). Buparen Multi 3/ E" I /. 4eseori fructele putrezesc par ial sau total. brune&negricioase (picnidiile). (orma picnidiană se numeşte $iplodina melonis "oteb. care rămâne mai sub ire. +//5).. sau negricioasă./-#. de culoare c'i'limbarie. cu capetele rotun$ite.) . perioada de incuba ie fiind de 2&6 zile. dispuse în partea apicală. apar periteciile ciupercii.. optima fiind +3&+. ce con in câte 6 ascospori. $othidiales. irigarea pe rigole. în timp ce îngrăşămintele e7traradiculare cu potasiu sporesc rezisten a plantelor la infec ie.+-#. transformându&se într&o masă apoasă. la suprafa a esuturilor atacate. %n cazul dovleceilor. care sunt globuloase.-#.. pe organele atacate.2&5> 7 . %ngrăşarea cu doze mari de azot favorizează boala.ăspândi i de vânt. din picnidii sunt elibera i numeroşi picnospori.&3. "roducerea infec iei şi evolu ia bolii sunt favorizate de umiditate relativă ma7imă şi de temperaturi care oscilează între 5/ şi . de apa de ploaie sau de iriga ie. de . $othidiaceae. %ntr&o fază mai evoluată a bolii.

de culoare albicioasă&cenuşie. face parte din clasa (yphomycetes. cilindrici.) Eeir. la suprafa a petelor se formează un mucegai brun&negricios. pe cotiledoane apar pete mici.// 7 2&++ Fm. et #ur:. lungi. de 0+& . la început de dimensiuni reduse. de 1r. cm în diametru. #u timpul.). $ematiaceae. et #urt. confluează. circulare sau col uroase. %n cazurile în care petele confluează. La capătul lor se formează conidii lungi. brune&negricioase.omânia etc. de formă neregulată. Cercospora melonis #:e. din anul 5>0+ I 5>0. A!e"tul etiolo!ic( Corynespora casiicola (Cer:. delimitate de nervuri. pe frunze apar pete izolate. Mai târziu. petele se e7tind. )ăvulescu şi colab. dezvoltarea patogenului este favorizată de fluctua iile de temperatură. %n condi ii de umiditate ridicată. de umiditate atmosferică peste >/ A. înc'ise la culoare. =nfec ia are loc prin stomate sau prin străpungerea . "e pe ioli şi tulpini petele sunt alungite. acoperind mare parte din fruct. format din conidioforii şi conidiile ciupercii. grupa i în fascicule. ies prin stomate conidiofori erec i. ord. (ructele mari nu sunt atacate c'iar dacă prezintă răni. galbene&brunii sau cenuşii&desc'is.0-#. sub iri. Sim tome( !tacul poate fi întâlnit în toate fazele de dezvoltare ale plantelor. !ceastă boală se întâlneşte mai frecvent în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. mărginite de un 'alo verde&gălbui. în condi ii de luminozitate intensă.ARSURA BRUN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Corynespora casiicola (Cer:. asigurându&se astfel formarea de condens pe frunze. <ermania. "e fructele foarte mici atacul produce pete circulare sau eliptice. de +&.) !rsura brună a frunzelor prezentă. cu temperaturi de 5/&5+-#. pe toate cucurbitaceele cultivate. când după zile cu temperatură ridicată urmează nop i răcoroase. 8landa. La plăntu ele tinere.) Eeir (sin. care se ofileşte şi se zbârceşte. cu numeroşi pere i transversali (. *ngaria. 4e pe miceliu. se întâlneşte în special în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. care se dezvoltă intercelular.. la temperaturi cuprinse între +0 şi . "roducerea infec iei este asigurată de formarea de condens pe frunze şi de temperaturi ridicate +3&. fam.&+0). catifelat. . care se îngălbeneşte şi se usucă. în cazul în care provin din semin e infectate./-# ziua şi 5/&5+-# noaptea. dispuse în lan uri scurte (+&0). acoperă zone mari din frunză. %n câmp. %n ara noastră a fost men ionată prima dată în L)tarea fitosanitarăM. uşor cufundate în esut. +oniliales. în ma$oritatea ărilor din Buropa ((ran a.

=ncuba ia durează 0&3 zile.usarium o. care se e7teriorizează prin apari ia pe tulpină a unor benzi de culoare galbenă&brună. în dreptul nodurilor şi apoi şi pe internodii se dezvoltă un mucegai albicios.omânia a fost semnalată prima dată..sp. . apoi ofilirea şi căderea plăntu elor. de către #. O-ILIREA /-UZARIOZA0 CASTRAVEŢILOR .+ A). dezinfectarea solului pe cale termică. când temperatura scade sub 53-#. verde. fără ca frunzele să&şi sc'imbe în prealabil culoarea normală. ?emispor. !sia şi !merica de ?ord.+ A sau cu 4it'ane M 03 I /. "e măsură ce ofilirea se generalizează.esuturilor sub iri. %n . %ntotdeauna apari ia miceliului la e7terior este precedată de necrozarea esuturilor scoar ei. înainte de începerea plantării. ofilirea poate avea o evolu ie rapidă sau lentă. 4e obicei. ?ovozir M? 6/. de apa de ploaie etc. Bvitarea producerii condensului pe frunze prin aerisiri la timp şi prin încălzirea serei în timpul nop ii. iar de la an la an rezistă ca şi conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate. %n perioada de vegeta ie se răspândeşte prin conidiile transportate de curen ii de aer. caz în care se produce înmuierea tulpini ei în zona de contact cu solul. %n func ie de temperatură şi de umiditate.ysporum f. cucumerinum 8Nen 8filirea fuzariană. în anul 5>2>. #ostac'e. plantele pier în câteva zile.+ A (Mancozeb 6//. Vondozeb I /. %n cazul ofilirii cu evolu ie rapidă.afailă şi M. Sim tome( 8filirea apare în toate fazele de dezvoltare a plantelor însă cel mai frecvent în faza de înflorire&fructificare.&a zi).ăsadurile pot fi atacate îndată după repicare (în a +&a sau a . . aceste benzi încep de la baza plantei şi se e7tind în lungul tulpinii. pe o distan ă de 6/&>/ cm. boală vasculară foarte păgubitoare pentru culturile de castrave i din spa iile prote$ate. La apari ia bolii se vor face 5&+ tratamente foliare cu Buparen Multi I /. care are loc la temperaturi ridicate. cu aspect de vată. la suprafa a căruia apar sporodoc'ii de culoare roz&oran$ (miceliu cu conidiofori şi conidii). este semnalată în prezent în numeroase ări din Buropa. . M#suri $e reve"ire %i com&atere( %n sere şi solarii se recomandă strângerea şi distrugerea resturilor vegetale de la defrişarea culturii precedente.

care stân$enesc circula ia apei în plantă. ca şi a gomelor şi tilelor. frunzele se usucă şi devin sfărâmicioase. fiind invadate de miceliul ciupercii. în decurs de 5&. septe. face parte din clasa (yphomicetes. rar cu 5 sau + . fenomen care începe întotdeauna cu frunzele inferioare şi progresează spre cele de la vârf. datorită prezen ei în interiorul lor a miceliului ciupercii.sp. tipică tra'eomicozelor./ A fa ă de plantele sănătoase. A!e"tul etiolo!ic( . !ceastă ofilire se caracterizează prin îngălbeniri ini iale ale frunzelor. urmate de necroze şi de debilitarea şi uscarea trepatată a plantelor. ma$oritatea neseptate. 4e asemenea. 5>62) şi o reducere a consumului de apă din sol. situate la vârful acestora sau cel mai frecvent între nervuri.! o. plantele se ofilesc lent.! o.ysporum f. formând la e7terior sporodoc'iile cu conidii tipice. caracteristice ofilirii cu evolu ie rapidă. #ostac'e. Caza tulpinii şi rădăcinile plantelor atacate nu prezintă nici o modificare e7ternă. "e măsură ce clorofila este distrusă şi necrozarea progresează. ord. benzile galbene&brune. La nivelul nodurilor. %n sec iuni transversale sau longitudinale în tulpinile şi pe iolul frunzelor plantelor atacate de . ovoide sau elipsoidale. având acoperite unele zone cu un mucegai albicios. fam. Microconidiile sunt incolore. Tuberculariaceae. observându&se însă pe esuturile moarte şi în dreptul nodurilor un miceliu alb. %ntr&o fază mai avansată a ofilirii în vase se poate observa prezen a conidiilor şi clamidosporilor. Miceliul ciupercii este constituit din 'ife septate. dispărând spre vârful plantelor. atârnând de&a lungul tulpinii. 'ifele ciupercii pot sa pătrundă din vase în scoar ă şi apoi în epidermă. se observă uşor brunificarea pere ilor vaselor conducătoare. brunificare ce scade în intensitate. +oniliales. La plantele bolnave se constată o diminuare a intensită ii transpira iei (cu până la 35 A după M. afânat şi sporodoc'iile ciupercii de culoare roz&portocalie. deseori. "e tulpinile plantelor ofilite. nu mai apar sau sunt mai pu in evidente. "lantele atacate formează un număr redus de fructe.%n condi ii de temperatură mai scăzută în sol. cucumerinum 8Nen. sp. luni. la început albe. începând cu cele bazale. indiferent de forma de evolu ie.ysporum f. cu . cucumerinum. )porodoc'iile ciupercii sunt formate din microconidii şi din macroconidii. scade şi fotosinteza cu circa . apoi capătă nuan e de violet. putrezesc. de calitate necorespunzătoare care.

. !stfel de condi ii se întâlnesc în sere.. . 8filirea plantelor este produsă atât de astuparea mecanică a vaselor conducătoare de către miceliu. prevăzu i cu perete gros şi neted.// lJ'a. de +/.&0 tratamente preventive la sol.usarium o.usarium o. sau Vapam 5+//&53// lJ'a).. #ercetările efectuate până în prezent au pus în eviden ă prezen a mai multor rase de . ciuperca poate pătrunde în rădăcină şi în mod direct. Macroconidiile sunt fusiforme. utilizându&se /. "ătrunderea filamentelor miceliene.sp. gome şi tile. în prealabil pământul se va dezinfecta termic la >3&>6-# timp de 2/ minute sau c'imic cu produse fumigante (Casamid I 3// :gJ'a. 4upă repicare se va aplica o stropire a plantelor şi g'ivecelor cu suspensie de 1opsin . %n cazuri mai rare. Fm. rezultate din germinarea conidiilor sau a clamidiosporilor. terminali sau intercalari. evolu ia bolii este foarte rapidă. "lantele care se ofilesc se vor îndepărta zilnic din culturi pentru prevenirea sporulării ciupercii pe tulpini şi răspândirea conidiilor în culturi de către curen ii de aer şi de apa de irigare. sub iate spre capete.5 A. *darea plantelor.&55. #a organe de rezisten ă.. Cavistin 3/ 4( sau #arbendazim 3// )# în concentra ie de /. prin penetrarea scoar ei.3&.3 7 +. în sere. la temperaturi mai scăzute.3 l la . în $urul bazei tulpinii cu fungicidele sistemice men ionate mai sus în concentra ie de /. ma$oritatea cu . cucumerinum. .. cucumerinum dezvoltă la temperaturi cuprinse între 6 şi . se va face prin aspersie în reprize scurte pentru a se evita e7cesul de umiditate. unicelulari. de 3&5. în care. %n cazuri mai rare trasnmiterea de la un ciclu la altul se realizează şi prin sămân ă. septe./ "*. în special în ciclul == de cultură. Fm.ysporum f. 4eclanşarea infec iilor este favorizată de temperatura solului în $ur de +>-#. 7 3&5/. ciuperca formează numeroşi clamidospori. cu un optimum la +6-#U la această temperatură în sol.5 A. 4i&1rape7 I 2//&.2 Fm. de umiditatea ridicată a solului şi de infestarea cu nematozi. de 2. de nematozi sau insecte.septe.. curbate. cât şi de to7inele elaborate de patogen.0&02. în plantă se face prin perii absorban i şi prin leziunile de pe vârful rădăcinilor produse în timpul lucrărilor de între inerea culturii./3 I /. globuloşi sau ovoidali. în special în ciclul == de cultură./3 I /. incolore.epicatul să se e7ecute cu multă aten ie pentru a nu se leza rădăcinile cu ocazia dislocării răsadului.ysporum f.sp.6 7 .6-#. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "roducerea răsadului de castrave i să se facă numai în sere amena$ate special ca înmul itor..5&0. singulari sau perec'i. 4upă plantare se vor efectua .

se sub iază şi se zbârcesc. %ntrucât imediat după plantare poate apare şi atacul ciupercii Pythium sp.sp. "rocesul de ofilire se e7tinde atât spre vârful plantei. se manifestă în faza de înflorire&fructificare. "rimul tratament se face la 3&2 zile după plantare. %ntr&o fază avansată a bolii. la intervale de +/&./3 A. în anul 5>2>. se brunifică şi se usucă. care produce căderea plăntu elor.omânia. mată.ădăcinile plantelor atacate nu prezintă brunificări vizibile la e7terior. . %n (ran a şi în 8landa. de calitate necorespunzătoare.53 A sau "roplant . boala afectează toate speciile de cucurbitacee (castrave i.TE1IREA /VERTICILIOZA0 CASTRAVEŢILOR /erticillium dahliae Hleb.+ )L I /. iar cele mari nu s maturează. Sim tome( #a şi fuzarioza. "lantele atacate dau produc ii mai mici. 4e regulă. #ostac'e. în cantitate de /. pepeni. pieirea plantei survenind lent şi ireversibil./ zile în ciclul = de cultură şi la +/&+3 zile în ciclul al ==&lea. în culturile de castrave i din spa iile prote$ate.aicu şi colab. prin ofilirea şi îngălbenirea frunzelor.. folosindu&se concentra ia de /. Bste indicat apoi să se respecte rota ia culturilor de castrave i cu legume solanacee sau cu flori. *ltimele frunze care se ofilesc sunt cele din vârful plantei şi de pe lăstarii laterali. dovlecei ş. )L I /. 5>6+). plantele atacate fructifică pu in.plantă. pe iolurile frunzelor se îngălbenesc. )emnalată în multe ări din Buropa şi !sia. unde frecven a atacului a$unge uneori până la 3 A.+. se ofilesc şi au culoare verde&înc'is.3 litri suspensie la o plantă. C! ma. ca de e7. %n .ysporum f. .. verticilioza a fost identificată. cultivate în spa ii prote$ate.! o.53 A.9 Cucurbita ficifolia.afailă şi M. de către #.). #u ocazia defrişării culturilor toate resturile de plante vor fi distruse prin ardere.ima şi enincasa cerifera (după #ristina . cât şi spre baza ei. . formând fructe mici care se îngălbenesc. pentru combaterea fuzariozei. cucumerinum. se practică producerea de răsaduri de castrave i altoite pe alte specii de cucurbitacee rezistente la . mai accentuat pe o parte a limbului sau între nervuri. VE. la primul tratament se va adăuga în suspensie "revicur 2/. iar următoarele +&.a. iar frunzele se usucă şi atârnă în lungul tulpinii. verticilioza. începând cu cele de la $umătatea vre$ului şi prin stân$enirea creşterii plantelor.

incolori.3 7 5. unicelulare. Fm. La capătul fialidelor se formează numeroase conidii ovoide. %n stadiul avansat al bolii în vase se observă conidii şi microsclero i. %n acelaşi vas tilele e7clud prezen a miceliului şi invers. sub ire. ploi. fam. neramifica i.%n sec iuni transversale. "rezintă un miceliu incolor. septat. !ceastă ciupercă este un parazit tipic al vaselor conducătoare.&3 ramuri scurte (fialide). +oniliales. %n partea bazală a tulpinii. %n timpul perioadei de vegeta ie. de umiditatea ridicată a solului. dacă sunt puse în condi ii de umiditate ridicată. ciuperca sporulează. A!e"tul etiolo!ic( /erticilium dahliae Hleb.3 A. septa i. cu +&0 verticile eta$ate. La plantele bolnave se constată importante modificări fiziologice şi bioc'imice care constau în diminuarea intensită ii transpira iei cu peste 3/ A şi a fotosintezei cu peste . la diferite niveluri.3&3. Microsclero ii apar în urma înmuguririi şi a ramificării repetate a 'ifelor ciupercii. . prin tulpină. incolore. în care rezistă ca microsclero i. =nfec iile se mai pot produce şi prin penetrarea esuturilor. La suprafa a tulpinilor bolnave apar. tile sau cu miceliu. dar mai pu in evidentă decât în cazul fuzariozei.3&. 4upă apari ia ofilirii plantelor. ciuperca produce numeroşi microsclero i globuloşi. de mică importan ă fa ă de sol. cilindrice. de >+&+3/ 7 3/&6/ Fm.ungi imperfecti). care se desprind uşor de conidiofori fiind antrenate de vânt. fiind favorizate de temperaturi ale solului cuprinse între +/ şi +3-#. unele vase conducătoare sunt astupate cu gome. alcătuite din . 4urata perioadei de incuba ie este de +/&. o reprezintă semin ele. face parte din clasa (yphomycetes (. se observă brunificarea pere ilor vaselor conducătoare (a 7ilemului). "ătrunderea patogenului în plante are loc prin leziunile produse pe rădăcini sau în zona coletului în timpul lucrărilor de între inere a culturilor sau de nematozi şi insecte. 8 altă sursă de transmitere a bolii. iar de la an la an se transmite prin sol. conidiofori drep i. patogenul se răspândeşte cu a$utorul conidiilor ve'iculate de apa de ploaie sau de iriga ie. mai frecvent pe pe ioluri şi pe limbul frunzelor. de +. +ucedinaceae. de infestarea cu nematozi şi de e7cesul de azot. apa de iriga ie. ord. constitui i din celule cu pereşi îngroşa i./ zile.. care este mai e7tinsă. producând noi infec ii la plantele cu care a$ung în contact. #a organe de rezisten ă.

care evoluează rapid. şi prin stropirea stratului germinativ. Amaranthus. !tacul apare în faza de germinare a semin elor şi în timpul răsăririi.ysporum f.acum.sp. cucumerinum sunt eficace şi împotriva acestei boli.&3 lJm+). =nfec ia se realizează din sol. Chenopodium./! dahliae este o ciupercă de sol. %n condi ii de umiditate e7cesivă (peste >/ A). )L I +/ mlJtonă săm. ardei. %rtica ş. vinete. Coala se previne prin tratarea semin ei cu "revicur 2/. ALTE CIU)ERCI CARE )RO'UC )A+UBE LA CUCURVITACEE C*'EREA . care atacă numeroase specii cultivate (castrave i. unde ciuperca se dezvoltă ca saprofit. se zbârceşte şi se înnegreşte. M#suri $e reve"ire %i com&atere( Măsurile şi tratamentele indicate în combaterea ciupercii . zona din dreptul coletului se acoperă cu un puf fin. .). pătrunderea are loc prin leziuni sau prin străpungerea directă a esuturilor care sunt în contact cu solul.) şi spontane (Tara. albicios (miceliul şi fructifica iile ciupercii). "e colet apar la început pete mici. după semănat cu "revicur 2/. aerisire. cad la pământ şi putrezesc în foarte scurt timp. "rigeron. tomate.a. "lăntu ele atacate se ofilesc. se e7tind. cartof etc. )L I /.+3 A (. de culoare verde&măslnie.. se brunifică şi încon$oară tulpini a de $ur&împre$ur. Caza tulpini ei se sub iază. pepeni.usarium o.I )UTREZIREA )L*NTUŢELOR Pythium debaryanum Gesse !tacă frecvent răsadurile de castrave i şi pepeni galbeni care se produc pentru culturile din sere şi solarii. până în stadiul de 0&3 frunze şi se manifestă în zona coletului şi pe partea superioară a rădăcinilor. evitarea e7cesului de umiditate.

zona centrală a petelor se înnegreşte şi se acoperă adesea de numeroase punctişoare mici. fructele vor fi men inute. producând pagube.. ca urmare a distrugerii sistemului radicular. =nfec ia fructelor se poate realiza şi prin răni. "rimele simptome constau în brunificarea şi zbârcirea vre$ilor care încep să se degradeze în dreptul petelor. evitarea rănirii plantelor în timpul efectuării lucrărilor culturale şi a fructelor cu ocazia recoltării şi transportării. 1reptat. negre. Diplodina gossypina #oo:e produce putregaiul vre$ilor de castrave i. %n cazul în care este atacat şi pedunculul. picnidiile ciupercii. în multe ări europene (8landa.&0 săptămâni de la plantare.ezistă de la un ciclu la altul ca sclero i în resturile de plante din sol.). (iind o ciupercă de sol.&0 ani. cu capetele rotun$ite. Fm. la suprafa a fructelor se dezvoltă un mucegai cenuşiu&negricios.)UTRE+AIUL NE+RU AL R*'*CINILOR Phomopsis sclerotioides Hest.3 7 >&+. ce pot a$unge până la 3/ A din recoltă. urmată de ofilirea totală fără ca frunzele să se îngălbenească. cilindrici. (ran a etc. şi +3-#. "rimele simptome ale bolii apar după . %n perioada de vegeta ie sunt eficace tratamentele recomandate pentru combaterea . combaterea se realizează prin aplicarea măsurilor men ionate în cazul fuzariozei. manifestându&se prin stagnarea în creştere. delimitate de o barieră de pseudosclero i de culoare neagră. în timpul transportului şi valorificării. Coala se întâlneşte în culturile for are de castrave i şi pepeni galbeni. care se înnegreşte şi se mumifică. !ceste simptome sunt consecin a distrugerii par iale sau totale a rădăcinilor. La suprafa a rădăcinilo atacate se observă pete de formă lenticulară. de 5.&. "icnosporii sunt bicelulari. . Ve'icula i de curen ii de aer. de apa de irigare.-#. la temperaturi sub 5. la temperaturi cuprinse între 5. perioada de incuba ie fiind de 3&. "entru prevenirea bolii se va aplica rota ia pe . %ndată după recoltare. bruni. caz în care esuturile atacate se colorează în crem&pal sau verde&pal. picnosporii care a$ung gazde produc noi infec ii. %n condi ii de umiditate ridicată. apa de ploaie. !nglia. #iuperca prezintă picnidii de tip Phomopsis. insecte etc. putrezirea se e7tinde rapid şi la fruct. zile. pepeni galbeni şi pepeni verzi.

antracnozei cucurbitaceelor. iau un aspect băşicat. !pari ia bolii se previne prin aplicarea rota iei. manifestându&se prin pete mici. lucrare urmată de arătura adâncă. mai desc'işi în partea superioară. de +&3 mm. de +5&22 7 >&52 Fm. de . galbeni&brunii la bază. rămase pe câmp. ung'iulare./&03 7 0&2 Fm. frunzele se zbârcesc. distrugerea resturilor rămase după recoltare şi arătura de toamnă. Alternaria pluriseptata (Harst. %n partea centrală a petelor apar conidioforii şi conidiile ciupercii. rar unisepta i. albicioase. mărginite de o zonă brună&roşcată. cu . se veşte$esc şi se usucă. simpli. produce pătarea şi băşicarea frunzelor de castrave i. a măsurilor de igienă culturală. grupa i în fasciculeU ei sunt drep i sau sinuoşi. et Gariot 7 "eac:) @orst. #onidiile sunt în formă de butelie. 4upă recoltare se vor distruge resturile de plante. %n ultimul stadiu al bolii.&6 septe transversale şi +&3 longitudinale. 4eseori petele confluează şi acoperă por iuni mari din frunze. de culoare brună& negricioasă. =ernează în resturile atacate. . #onidioforii ies prin stomate.