BOLILE CASTRAVEŢILOR

(Cucumis sativus L.) Viroze MOZAICUL COMUN AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului castraveţilor (cucumber mosaic virus) Mozaicul comun este una dintre virozele cele mai răspândite şi mai păgubitoare, care se întâlneşte atât în culturile din sere şi solarii, cât şi în cele din câmp. Virusul produce infec ii grave la castravete, dovlecel, pepene galben, dovleac, ardei, tomate, vinete, salată, precum şi la multe specii floricole, aster, laleaua, gladiola, crinul, zambila, petunia ş.a. Sim tome. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe prin simptome care variază cu condi iile de mediu, fenofaza, tulpina virusului etc. "lantele pot fi infectate în toate fenofazele. #ând sunt infectate în stadiul de plantulă, are loc îngălbenirea apoi ofilirea cotiledoanelor şi în final pieirea plantelor. La plantele mature, boala se caracterizează prin apari ia de simptome tipice de mozaic pe frunzele tinere, în prea$ma înfloritului. %n acest caz apar numeroase pete de decolorare, verzi&desc'ise sau gălbui, mici, cu marginile difuze, diferite ca formă şi mărime, care alternează cu por iunile verzi, normale, imprimând frunzei aspectul, caracteristic de mozaic. (runzele intens atacate sunt gofrate, deformate de dimensiuni mai mici decât cele normale. "e frunzele din partea bazală a vre$ilor apar zone galbene şi necroze care determină uscarea prematură a plantelor. La plantele infectate de timpuriu se observă o scurtare progresivă a internodiilor, începând de la bază, încât în por iunea de la vârful vre$ilor frunzele sunt foarte apropiate unele de altele, formând un fel de rozetă. %n ultima fază a bolii frunzele se îngălbenesc, se usucă şi cad, vre$ii rămânând aproape complet defolia i. )imptomul de nanism este mai pronun at când planta a fost infectată în stadiul tânăr.

*n alt simptom foliar caracteristic, mai ales pentru culturile for ate, este apari ia pe frunze a unor pete inelare sau semiinelare, de culoare verde&gălbuie. La atacuri intense plantele nu mai înfloresc. "e fructele de castrave i, în condi ii de temperatură ridicată (peste +,-#) atacul se caracterizează prin apari ia, în primele faze, a unor pete verzui&gălbui sau albicioase, dispuse pe toată suprafa a fructului intercalate cu pete mai mici, de culoare verde&înc'is. *neori, fructele bolnave se albesc, rămân mici, sunt puternic deformate, mai ales când s&au format după ce a avut loc infec ia. !ceste fructe sunt depreciate cantitativ şi calitativ, fiind improprii pentru consum în stare proaspătă sau conservată. #ând plantele sunt infectate în condi ii de temperatură scăzută apare îngălbenirea şi ofilirea rapidă a plantelor atât în seră cât şi în câmp. A!e"tul etiolo!ic. Virusul mozaicului castrave ilor (Cucumber mosaic virus) se prezintă sub formă de particule sferice, de ./&0/ nm diametru. 1emperatura de inactivare este de 23&,3-#, iar longevitatea în suc .&2 zile la +/-#. Virusul mozaicului castrave ilor prezintă numeroase tulpini care se diferen ează prin reac ia plantelor test şi prin proprietă ile serologice şi bioc'imice. Virusul este transmis în natură de către afide (peste 2/ de specii) în mod nepersistent (Acyrthosiphon pisum, Aphis fabae etc.), putând infecta în afară de cucurbitaceae (Cucumis, Lagenaria, Cucurbita, Luffa etc.) multe specii din alte familii (tomate, ardei, vinete, spanac ş.a.). 4e la un an la altul, virusul rezistă în plantele perene ( Stellaria media, Capsella bursa pastoris, Cirsium arvense etc.) din câmp sau în cele cultivate în sere, sensibile la atacul acestei boli. *n rol însemnat în transmiterea bolii îl $oacă semin ele. Virusul se dezvoltă bine la temperatura de +/&+3-# la care, perioada de incuba ie durează 0&3 zile în frunzele tinere şi 56&+/ zile în esuturile bătrâne. "este ./-#, VM# nu se mai manifestă. M#suri $e reve"ire %i com&atere. %n vederea prevenirii infec iei se impune amplasarea culturilor de cucurbitacee, ca şi a altor specii susceptibile (ardei, tomate, vinete etc.) la distan ă mai mare de 3// m, de sursele de infec ie. La plantare se va folosi numai răsad sănătos, liber de virus. %n sere se va proceda la dezinfectarea solului cu aburi fierbin i. %n culturile de cucurbitacee se vor aplica tratamente repetate împotriva afidelor vectoare. "entru a se preîntâmpina infectarea răsadului de către afide se recomandă ca la desc'iderile pentru aerisire să se fi7eze plase fine din relon sau tifon. )e va acorda aten ie distrugerii buruienilor gazdă, atât din culturi, cât şi din vecinătatea acestora, precum şi din spa iile dintre sere şi solarii.

8 măsură de luptă de mare perspectivă o reprezintă crearea şi introducerea în cultură a soiurilor şi 'ibrizilor de castrave i rezisten i sau toleran i, ca9 !n:a ( 5, Mondial, 8ctopus (5, ;ita (5, #ornisa (5, #ornirom (5, 1opaz, #ornisem (5, Levina (5 ş.a. (#. <'eorg'ieş şi =. <eamăn, +//.).

MOZAICUL VER'E AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului ver$e al castraveţilor (Cucumber green mottle mosaic virus)

Mozaicul verde, semnalat prima dată în !nglia, în anul 5>++, în prezent se întâlneşte în <ermania, (ran a, 4anemarca, 8landa, )uedia, ?orvegia, (inlanda etc. %n ara noastră a fost identificat de către =. "op şi !urelia @ilăveanu, în anul 5>63, la culturile de castrave i din sere. Virusul poate infecta şi pepenele galben şi pepenele verde. ?u infectează solanaceele. Sim tome( Mozaicul verde afectează îndeosebi culturile de castrave i din sere. "lantele afectate de tulpina verde comună a virusului prezintă simptome caracteristice în special pe frunze şi în mai mică măsură pe fructe. "e frunze, în primele faze, apare o clarifiere (transparen ă) a nervurilor, urmată de o pătare mozaicată de culoare verde&înc'is, de deformarea limbului şi bombarea spre partea superioară a esuturilor verzi. !tacul este mai evident pe frunzele tinere, care capătă un aspect băşicat, gofrat. "lantele infectate în faza tânără rămân pipernicite şi dau produc ii mici. Malforma iile foliare se accentuează, mai ales iarna, când dezvoltarea este lentă. %n cazul tulpinii galbene, simptomele constau în clorozarea nervurilor şi în apari ia unor pete galbene&strălucitoare sau alburii, adesea de formă stelată, la suprafa a limbului. (runzele bătrâne se albesc aproape complet. (ructele infectate în fază timpurie, rămân de dimensiuni mai reduse, sunt pătate, deformate, cu valoare comercială foarte scăzută. A!e"tul etiolo!ic( Virusul mozaicului verde prezintă, după culoarea petelor produse pe frunzele de castrave i, două tulpini distincte, şi anume tulpina comună (verde) şi tulpina

a. uscat. timp de o oră. zile la . )e vor introduce în cultură soiuri şi 'ibrizi rezisten i la #M#. !:ito (5. precum9 Levina (5. 5>2>). 4e la un sezon la altul se perpetuează în cea mai mare parte prin semin ele de castrave i în propor ie de 3&6 A. Virusul posedă o rezisten ă ridicată la uscăciune. La temperatura camerei virusul rămâne activ timp de câteva luni. 4upă desfiin area culturii se vor îndepărta plantele prin smulgere şi se vor aduna toate resturile de la suprafa a solului. Muncitorii îşi vor spăla mâinile cu apă cu săpun ori de câte ori vin în contact cu o plantă infectată. +//. precum şi 'alatele muncitorilor se vor dezinfecta cu solu ie de fosfat trisodic 53 A./-#. <eamăn. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #ea mai importantă măsură împotriva acestei viroze este folosirea de semin e libere de virus sau a semin elor dezinfectate termic. fiind localizat numai pe suprafa a semin elor şi într&un procent redus prin resturile de plante atacate şi prin sol. lungi de +. )e impune e7cluderea răsadului. <'eorg'ieş şi =.galbenă. astfel încât la adâncimea de . uneltele şi materialele cu care se lucrează în sere şi solarii. .3&./ cm temperatura să a$ungă la >/&>+-#. rigide.// nm. ?u se transmite prin afide şi nu atacă solanaceele. prin intermediul apei de iriga ie. cu simptome de infec ie. =nfec iile cu acest virus au consecin e grave asupra plantelor deoarece afectează sistemul radicular care.. (#. mâinile şi 'ainele muncitorilor. fapt urmat de diminuarea sensibilă a produc iei de castrave i ((letc'er şi colab. Virusul se prezintă sub formă de bastonaşe drepte. timp de . )c'eletul serelor. Milenium (5 ş. %n sere şi solarii se va e7ecuta dezinfec ia termică a solului cu vapori supraîncălzi i. %n perioada de vegeta ie se transmite prin contactul dintre plantele bolnave cu cele sănătoase. rămâne mai redus cu 3/ A fa ă de cel al plantelor sănătoase. de la plantare. 1emperatura de inactivare este de 6/&>/-#. prin inventarul de lucru contaminat. cu diametrul de 50&56 nm.).

)uedia. (oarte caracteristice şi evidente sunt simptomele pe fructe. de culoare galbenă&brunie sau cenuşii&brunii. 8landa. care constituie o sursă permanentă de infec ie. desc'ise la culoare. şi #anada. de asemenea. la suprafa a lor observându&se pete uşor adâncite.NECROZA CASTRAVEŢILOR Virusul "ecrozei tutu"ului la castraveţi (Tabacco necrosis virus in cucumber) ?ecroza castrave ilor se înâlneşte frecvent la culturile din sere./ nm. dezinfectarea uneltelor. %n cazul infec iilor timpurii plantele se ofilesc şi se usucă. care este nefavorabil multiplicării virusului. #iuperca îşi men ine viabilitatea.omânia etc. )imptomele sunt foarte evidente pe vreme răcoroasă şi luminozitate redusă. .!. . %n natură. în timp ce în condi ii de temperatură ridicată (peste +6-#) şi lumină intensă sunt slab e7teriorizate. ca şi în cazul mozaicului verde. cu diametrul în $ur de . ?orvegia. timp de 6&> ani. virusul este ve'iculat de către zoosporii ciupercii Olpidium brassicae. delimitate de o bordură de culoare verde&înc'is.*. fiind cunoscută în multe ări din Buropa ((ran a. ca şi necrozarea unor por iuni ale nervurilor şi a spa iilor internervuriene. de dimensiuni mici.). în ). Sim tome. <ermania. *neori frunzele prezintă fenomenul de brunificare a nervurilor. care se găsesc în sol. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe. a mâinilor şi a materialelor cu care se lucrează. virusul produce numeroase pete. %n sere se va men ine un regim termic relativ ridicat. )e impune. de +6&. care se prezintă sub formă de particule poliedrice. =nactivarea termică a virusului are loc la 2/-# în 5/ minute./-#. cu aspect 'idrozat. "e frunze. sub formă de spori de rezisten ă. în culturile de castrave i. "lantele atacate se vor smulge şi se vor arde. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă boală a castrave ilor este produsă de o tulpină a virusului necrozei tutunului. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #a primă măsură de combatere se impune dezinfectarea termică a solului cu vapori supraîncălzi i.

circulare sau col uroase. în anul 5>0/. în ). Lachrymans (B. pe care apar pete 'idrozate. pe fa a inferioară a petelor apare un e7sudat mucilaginos. )imptome asemănătoare apar şi pe tulpini şi pe pe iolurile frunzelor.IULAR* A -RUNZELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas syringae pv. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (peste >/ A). plantele continuând să se dezvolte. dispuse frecvent de&a lungul nervurilor. La început. pe cotiledoane. )mit' et CrDan) @oung. de culoare verde&înc'is. bine conturate.Bacterioze )*TAREA UN+. plantele continuând să se dezvolte.*. petele sunt mici. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. de culoare verde&înc'is la început. ! fost semnalată şi studiată în anul 5>53. esuturile petelor se necrozează şi capătă o culoare cenuşie&gălbuie. "e timp umed. producând pierderi mari ce a$ung până la 3/ A. de +&. (oarte caracteristic se prezintă atacul pe frunzele mature. pe toate organele aeriene9 cotiledoane. pentru ca mai târziu. frunze. %n . sub formă de picături. se sfâşie şi cad. ). de cele mai multe ori col uroase. încon$urate de o zonă galbenă&verzuie. ?umărul petelor variază în func ie de condi iile climatice şi de soi. de )mit' şi CrDan. se usucă şi se necrozează. care se usucă şi rămâne ca o crustă albă&cenuşie. !desea petele confluează.(. şi #anada.!. "rimele simptome apar îndată după răsărirea plăntu elor. . după cum timpul este umed sau uscat. sub forma unor pete mici.*. Sim tome( Coala se manifestă în cursul întregii perioade de vegeta ie. 4De et Eil:ie !ceastă boală este foarte răspândită şi păgubitoare pentru culturile de castrave i din Buropa. la castrave i şi pepeni. !tacul se întâlneşte frecvent la culturile din câmp şi la cele din sere.. 4e regulă.!. tulpini şi fructe. care apoi se veşte$esc şi putrezesc sau se se usucă.omânia a fost semnalată de 1r. putâng a$unge până la 3/& 2/ pe o singură frunză. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. care apoi se brunifică. să a$ungă la 53 mm. )ăvulescu. solarii şi răsadni e. mm în diametru. 'idrozate. ocupând suprafe e mari din limb. 4upă câteva zile. limbul apărând perforat. 4e regulă.

cu capetele uşor îndoite. "e agar nutritiv bacteria formează colonii circulare. lucioase. optima fiind de +3&+. produce indol. din diviziunea acteria. bacteria dezvoltă o cultură abundentă. aerobă. =nfec ia frunzelor se face prin stomate. netede sau uşor proeminente. <ram&negativă. 'idrozate. bacteria se dezvoltă slab până la moderat. 4e la un an la altul. Cacteria are formă de bastonaş. nu produce ?G. de culoare crem. mm."e fructe atacul se întâlneşte mai rar. nu reduce nutri ii. cu temperatura de dezvoltare între 5&. circulare. albicioase sau gălbui care. lachrymans (B. se prezintă ca o crustă fină. zile în cazul înfec iilor primare şi 6&5/ zile pentru infec iile secundare. ele rămân mici şi uneori deformate. %n semin e bacteria îşi păstrează . solitare. albicioase. adâncite. 4De et Eil$ie. lic'efiază gelatina. 1emperatura optimă pentru evolu ia bolii oscilează între 5>&+. albă&cenuşie. picături mucilaginoase. şi G+). Coala este deosebit de gravă în verile sau în regiunile caracterizate printr&o mare cantitate de precipita ii. diminea a înainte de a se evapora picăturile de apă sau de rouă. Cacteriile cauzate pătrund şi în straturile mai adânci ale fructului infectând în acest caz şi semin ele. %n fructe. "lantele atacate intens au creşterea încetinită şi produc ia mult diminuată atât cantitativ cât şi calitativ. %n timpul vegeta iei. Lachrymas nu coagulează laptele. "erioada de incuba ie durează +&. sensibilă la lumina solară şi mai pu in la uscăciune.)mit' et CrDan) @oung. după ce se usucă.(. de 5&.-#. bacteria este diseminată de apa de ploaie sau aspersie. când umiditatea atmosferică depăşeşte >/ A.-#. unelte cu care se lucrează. ca şi pe celelalte organe bolnave. Bste asporogenă. de 5. mucilaginoasă. "e felii de cartof. 1impul secetos împiedică dezvoltarea bolii. La suprafa a acestor ulcera ii apar. %n bulion. vânt.+&+ 7 /. bacteria pătrunde prin leziunile mici ale pieli ei. în perec'i sau dispuse în lan uri. Pseudomonadaceae. bacteria rezistă în semin ele provenite din fructe atacate şi în resturile de plante bolnave până când acestea se descompun. sub forma unor pete mici. fam. cu centrul albicios. A!e"tul etiolo!ic( "ătarea ung'iulară a frunzelor este produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv.6 Fm. cu 5&3 flageli polari. care au aspectul unor ulcera ii.3-#. insecte. 'idrolizează par ial amidonul. Cacteria Ps! syringae pv. 4acă în momentul infec iei fructele sunt tinere. formând peliculă.

"remier. 8 aten ie deosebită se acordă în prezent cultivării soiurilor sau 'ibrizilor de castrave i cu rezisten ă sau toleran ă la infec ia cu acest patogen..+ A. folosind produsele Hocide 5/5 I /. !lcupral 3/ "* I /. Mancozeb 6// I /. în special. când intensitatea atacului este mai mare. Marinescu (5>65.5 A. #ostac'e şi colab. numai <emini. tratamente se vor efectua la intervale de 6&5/ zile.3 A. Marinescu (5>62) arată că din . îndată după răsărire. pentru a favoriza o aerisire corespunzătoare a plantelor. #urzate "lus 1 I /. A.viabilitatea până la + ani. asigurând astfel infec ia primară.. resturile vegetale vor fi adunate şi arde.ezultate similare s&au ob inut şi prin utilizarea tratamentului termic umed la 3.. *rmătoarele +&. pe fond de infec ie artificială. 4upă recoltare. în prima parte a perioadei de vegeta ie.+ A. +//0).-# timp de o oră. 8 aten ie deosebită se va acorda combaterii.&0 ani şi folosirea unei semin e sănătoase (ob inută din fructe neatacate) sau dezinfectate. . <'..+3 A sau )uper #'amp (= I /. !gnes şi 1riump' au prezentat toleran ă fa ă de acest patogen./ de soiuri. %n culturile de castrave i din spa ii prote$ate se vor îndepărta frunzele puternic atacate de această bacterie. . .a. %n prezent au fost create şi introduse în cultură mai multe soiuri sau 'ibrizi de castrave i toleran i sau rezisten i la atacul acestei bacterii. 5>6+) a ob inut rezultate foarte bune în dezinfectarea semin elor aplicând tratarea c'imică prin vacuum infiltra ie. (unguran 8G . )elect. efectuându&se apoi o arătură adâncă.3 lJ'a. +. ca9 1opaz. (M. linii şi 'ibrizi de castrave i testa i în câmp. Conillie Cordelaise I /. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4e mare importan ă în prevenirea apari iei bolii sunt respectarea asolamentului de .+ A. frecven a atacului fiind de +. <'.3 A. !donis ş... ?ovozir M? 6/ I /. %n timpul vegeta iei.// )# I 5 I 5. deoarece apa prin aspersie ve'iculează patogenul de la plantele bolnave la cele sănătoase.3 A. )onet.). .).ecord (5. Gidro7id de cupru . 8dată cu germinarea semin elor.. =rigarea se va efectua numai prin rigole.3 A. se elimină plantele atacate şi se va aplica primul tratament foliar cu unul din produsele9 #'ampion 3/ E" I /. A. (53 A) I 5. #rDptonol I /. bacteria migrează în cotiledoane.

1ulpina. de 5. albicioase.. "e geloză formează colonii mici. în vasele conducătoare. aerobă sau facultativ anaerobă. Sim tome.*. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria "! Tracheiphila se prezintă sub formă de bastonaşe solitare. iar în decurs de 5+&53 zile planta este invadată în întregime. minima de 6-#. dovlecei. )ăvulescu şi colab. care se e7tind repede cuprinzând limbul în întregime. unde formează caverne pline cu mucilagiu.. (runzele ofilite se răsfrâng în $os peste pe iol ca nişte umbrele care se înc'id./-#.. 1ransmiterea bacteriei de la an la an se face prin intermediul coleopterelor $iabrotica vittata şi $! %ndecimpunctata. umede. începând cu frunzele bazale. care împiedică circula ia sevei. putând fi întâlnită şi pe pepenii galbeni..&53 zile. frunzele îşi recapătă turgescen a. simptom uşor de observat în timpul zilei. cu flageli peritric'i. Fm. în prezen a picăturilor de apă. rădăcina şi pe iolii frunzelor nu prezintă simptome de îmbolnăvire. bacteria mai atacă pepenele galben. %n ara noastră a fost observată.3-#. de B. dovlecelul şi dovleacul. !tacă în special I castrave ii. dovleac. Cacteria se instalează în vasele conducătoare.!.0&. 4in frunze bacteria migrează în pe iol şi tulpină şi treptat întreaga plantă se ofileşte. este întâlnită în prezent pe toate continentele unde se cultivă cucurbitaceae. iar ma7ima de .3&/.O-ILIREA BACTERIAN* A CUCURBITACEELOR "r#inia tracheiphila (B. în anul 5>3. .(. lucioase. în anul 56>. Coala se manifestă prin ofilirea limbului. asporogenă. %n afară de castrave i. întâia oară. (ructele plantelor atacate sunt ofilite.+&+. "erioada de incuba ie este de . "e felii de cartof sterilizat cultura este mucilaginoasă. apoi trece în parenc'im.)mit') Golland !ceastă bacterioză. o tra'eobacterioză. sensibilă la căldură şi uscăciune. producând ofilirea şi în final uscarea plantei. cu structură în formă de re ea. zbârcite. semnalată pentru prima dată în ). netede. <ram&negativă. %n cursul nop ii. =nfec ia se face numai prin rănile produse de aceste insecte. albicioasă.)mit'. %ntr&o sec iune transversală prin tulpina plantelor bolnave se constată prezen a unui mucilagiu alb&cenuşiu. emincasa cerifera etc. de 1r. !ceastă ofilire este o boală tipică a vaselor. în corpul cărora iernează. la început. La început se ofilesc por iuni mici din limb.3 7 /. 1emperatura optimă de dezvoltare a bacteriei este de +3&.(.

Sim tome( !tacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor. are caracteristici morfologice./&0/ A din produc ie. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aplicarea măsurilor indicate în cazul bacteriei Ps! Syringae pv. #ând umiditatea atmosferică depăşeşte 63 A. lachrymans. #u timpul esuturile din dreptul petelor se usucă. de culoare verde& înc'is. transformându&se într&o masă moale apoasă. Marinescu. fiziologice şi bioc'imice asemănătoare cu ale bacteriei P! Syringae pv. acoperit de e7sudat bacterian. devin pergamentoase. )imptomul cel mai caracteristic al acestei boli se manifestă pe fructe. esuturile fructelor atacate se macerează. tulpini şi fructe.6. de <'. la suprafa ă cu un abundent e7sudat albicios. %n . macerarea şi transformarea esuturilor într&un putregai moale. de . lachrymans! . %n condi ii favorabile (umiditate atmosferică peste 63 A) petele pot să conflueze. în anul 5>. mm.M#suri $e reve"ire %i com&atere( %ndată după apari ia bolii se vor aplica tratamente foliare pentru distrugerea insectelor vectoare. %n sec iune prin tulpină se constată brunificarea vaselor conducătoare. =.. *craina. "e frunze apar ini ial pete mici.usă etc. boala a fost semnalată. ocupând suprafe e mari din limbul frunzelor. cu aspect apos.&3 mm în diametru. de 5&. (edera ia . col uroase. )everin. %ntr&o fază mai evoluată a bolii esuturile petelor par a fi LopăriteM. 4upă câteva săptămâni plantele intens atacate se ofilesc şi pier. cu centrul albicios. )*TAREA -RUNZELOR .-#. care pot a$unge în unii ani până la . produce pagube importante culturilor de castrave i din spa iile prote$ate..I )UTE+AIUL MOALE AL -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas b&rgeri . !ceastă bacterioză.ot.ot. iar temperatura oscilează între +2&+. frunze. "lantele bolnave se vor aduna şi se vor distruge prin ardere pentru a nu constitui sursă de infec ie pentru alte insecte. devin 'idrozate şi prezintă pe fa a inferioară e7sudat bacterian abundent. Kurini şi V.omânia. sub forma unor pete adâncite. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria Ps! &rgeri . care se întâlneşte frecvent în Culgaria. eviden iindu&se simptomul de arsură a frunzelor.

în dreptul esutului atacat se observă prezen a unui e7sudat bacterian. fam. 5>6+) consideră că această bacterie se transmite prin semin e. de culoarea c'i'limbarului. peptonizează dar nu coagulează laptele. pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din frunze. 7 /. produce ?G. se prezintă sub formă de bastonaşe mobile. din diviziunea cu un flagel polar. =nfec ia se realizează prin stomate. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată. cu marginile ondulate. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria '! cucurbitae (CrDan) 4oNson. 'idrolizează amidonul. *neori. iar cea letală este în $ur de 0>-#. izolate. mm şi diametru. Sim tome( !tacul se observă pe frunzele de catrave i.. atacul apare şi pe fructe sub formă de pete adâncite. de către CrDan.*. petele sunt încon$urate de un 'alou galben. opalescente.!./-#. dovleci şi dovlecei fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile for ate din răsadni e.2 Om. perec'i sau înlăn uite. cu picături de e7sudat la suprafa ă. 'idrozate. de /. fără a produce pagube prea mari. de culoare galbenă. în anul 5>+3. de . %ntr&o fază mai avansată a atacului petele devin brune. nu reduce nitra ii.3&5. slab delimitate. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aceleaşi măsuri indicate împotriva bacteriei Ps! syringae pv.3-#. ma7ima de .. 1emperatura optimă de creştere este de +3&. dovlecel şi dovleac sub forma unor pete mici. Lic'efiază lent gelatina.areori.)*TAREA BACTERIAN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE 'anthomonas cucurbitae (CrDan) 4oNson )emnalată prima dată. et #urt. "e geloză nutritivă coloniile sunt rotunde. Micoze MANA CUCURBITACEELOR Pseudoperonospora cubensis (Cer:. la pepeni galbeni. Pseudomonadaceae. .&. *nii cercetători (Vincent )ealD şi Crat'Naite.0&/. în ).ostoNzeN Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castrave i. circulare sau ung'iulare. şi G+). . lachrymans! acteria. sere şi solarii.) . boala este cunoscută în prezent şi în Buropa şi !sia. galbene.

nu mai a$ung la maturitate. atacul acestui patogen poate cauza compromiterea par ială sau totală a culturilor de castrave i din câmp.+/ 7 0&> Fm. optima fiind 52&++-# şi de prezen a picăturilor de apă pe frunze. "e fa a inferioară a frunzelor. mai rar izola i. ord. fam. !sia şi !frica. de regulă col uroase. boala manifestându&se pe partea superioară a frunzelor. cenuşii&gălbui. vre$ii rămân desfrunzi i. !merica de ?ord. #onidiile se diferen ează în timpul nop ii şi devin mature după 5+&5.ostoN. "ierderi foarte ridicate. zile. din cauza distrugerii aparatului foliar. care pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din limb. atacul se întâlneşte foarte rar./-#. %n anii cu precipita ii abundente. A!e"tul etiolo!ic( Coala este produsă de ciuperca Pseudoperonospora cubensis (Cer:. în absen a unor măsuri adecvate de protec ie. prin apari ia unor pete. !pari ia şi evolu ia bolii sunt favorizate de temperaturi ce oscilează între 5/&. 4eseori. %n ara noastră a fost semnalată în anul 5>+6 de către 1r. de +&+0 mm diametru. se formează. având un gust neplăcut. Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare. în perioada de vegeta ie. se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor infectate. (runzele puternic atacate se usucă. 4in clasa Oomycetes. La vârful ramifica iilor. de apa de ploaie. începând cu cele bazale. boala se întâlneşte doar în anii cu veri ploioase şi răcoroase sau în regiunile caracterizate printr&o cantitate mai mare de precipita ii. sunt atacate aproape toate frunzele plantelor. devin sfărâmicioase şi cad. Peronosporales. 4iseminarea conidiilor se face de către curen ii de aer. având loc în astfel de cazuri avortarea florilor. apoi galbene ca lămâia. în dreptul petelor se formează un puf cenuşiu&violaceu.!ceastă boală este cunoscută în numeroase ări din Buropa. %n condi ii favorabile dezvoltării bolii. Miceliul ciupercii. în lipsa tratamentelor. de 56&+6 7 5+&+/ Fm. pe fiecare frunză formându&se peste +// de pete. ele germinează în picături de apă la temperaturi cuprinse între 52&++-# şi produc zoospori biflagela i care. de unelte etc. pentru ca după câteva zile să devină brune. ramificat. %n câmp.. la început de culoare verde&gălbuie. se veşte$esc. )ăvulescu. !$unse pe frunzele plantelor gazde. alcătuit din conidioforii şi conidiile (zoosporangii) ciupercii. conidii ovoide. 4e pe miceliu ies prin stomate conidiofori incolori. "e fructe. Peronosporaceae. după ce înoată în apă emit flamente . de 5//&. terminate prin câte + sterigme inegale. însă. asocia i în fascicule câte +&. care pot a$unge până la 6/ A din produc ie. Bt #urt) . produce la culturile din solarii şi sere în ciclul al doilea de cultură (datorită condensului). rămân mici. unicelulare. dic'otomic ramifica i în treimea superioară.

(ungaron 8G 3/ E" I /.+ E" I /.53 A sau !crobat MK I /. !ntracol .idomil <old MK I /.+ A. A. men inerea unei temperaturi nocturne în $ur de +/-#.+..+ A.3 Fm diametru. !lcupral I /.+ A. "erioada de incuba ie durează 0&3 zile. pentru a nu se forma condens pe frunze.+ A. #urzate "lus 1 I /.3 A. Cravo 3// )# I /. 4upă recoltare se vor strânge şi se vor arde toate resturile de plante rămase pe câmp.+ A şi . #urzate Man I /.+3 A. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea manei cu produsele . *neori şi conidiile rămân viabile pe vre$ii culturilor din sere şi solarii. producând noi infec ii. )'avit ( I /. lucrare urmată de arătura adâncă de toamnă. ?ovozir M? 6/ I /. Minori7 .+3 A. Labilite . Ketanil Clu I /. pânP La 0/-#. "roplant . #aptalit C I /.+ A./0 A.+3 A. (olpan 3/ E" I /. care rezultă în urma procesului se7ual./ I /. de pe care se răspândesc la culturile din câmp.3 A.3 A.+ A.de infec ie ce pătrund în esuturi prin stomate.+ A..+ A. Mancozeb 6// I /.3 A. pe vreme umedă. evitarea irigării prin aspersiune.53 A. pentru ca plantele din familia Cucurbitaceae să nu revină pe acelaşi teren decât după 0&3 ani. 1ratamentele cu fungicide de contact se repetă la intervale de 3&2 zile. #aptan 3/ E" I /.. )L I /.+ A..53 A.ipost M I /.+ )L I /. A. 87icupral 3/ "* I /. !liette 6/ E" I /.0 I /. "atafol I /. %n sere se impune respectarea distan ei de plantare şi palisarea culturii pentru a se asigura o bună aerisire. Quadris )# I /. #onidiile pot supravie ui şi la temperaturi mai ridicate. gălbui&bruni. 8 eficacitate foarte bună au fungicidele sistematice sau cele cu bază c'imică mi7tă.+3 A..2&0. Mi:al M I /. M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e va respecta un asolament ra ional. pentru a se asigura o bună aerisire a culturii. iar cele cu fungicide sistemice sau contact S sistemice l a5/&5+ zile./ E" I /.+ A.+3 A. Merpan 3/ E" I /. sub formă de oospori././ E" I /. )emănatul sau plantatul să se facă la distan e corespunzătoare. oosporii germinează şi produc zoospori ce cauzează infec iile primare.+3 A. %n timpul iernii ciuperca rezistă în resturile de plante atacate din câmp. sferici. A. BRuation "ro I /. de . "rimăvara.+ A. %n perioada de vegeta ie se vor aplica stropiri foliare preventive cu unul din următoarele produse9 zeamă bordeleză I /..+ A.+ A şi Mirage ( I . )cut 6/ I /.+ A.3 A. %n lupta contra manei castrave ilor s&au ob inut succese deosebite prin crearea şi introducerea . "lanet . "olDram 4( I /. "revicur 2/. ca9 "atafol "* I /.3 E" I /.

"e frunze. confluează.. ca9 . !steri7 ( 5. dovlecei şi dovleac).6. . este cea mai păgubitoare boală a cucurbitaceelor (castrave i. în special pentru culturile for ate de castrave i când. 4ocea şi colab. cunoscută încă înainte de anul 56//. această boală a fost men ionată prima dată în anul 563. fiind însă afectate. -*INAREA CUCURBITACEELOR Sphaerotheca fuliginea ()c'l. L! taurica f. începând cu a doua $umătate a lunii iunie. acoperind por iuni mari sau c'iar întreaga frunză. pot a$unge până la 2/&. #ornirom. circulare sau neregulate. infec iile repetându&se apoi până la sfârşitul perioadei de vegeta ie. în toate fazele de dezvoltare. nedelimitate. #ornisem ş.cucumis I sativa Kapr.egal (5. %n ara noastră. e7 (r. pepeni galbeni. Craun. ca fiind produsă de "rysiphe orontii. mai frecvent pe cea superioară. B. (#. de dimensiuni mici la început (2&5/ mm în diametru). răspândite neuniform pe suprafa a limbului. iar în 56. ini ial izolate.omânia. . prin pete albe. în lipsa tratamentelor. în solariile de la Cărcăneşti I "loieşti. petele se e7tind.a. de către M. "etele devin . boala se manifestă pe ambele păr i. fapt ce are ca urmare diminuarea considerabilă a cantită ii şi calită ii recoltei. !tacul acestor patogeni stân$eneşte dezvoltarea normală a plantelor şi determină ofilirea prematură. <eamăn.) (ăinarea. care se întâlneşte în prezent atât în culturile din câmp. *. cât şi în cele din sere şi solarii. primele simptome ale bolii apar. +//. (uss. "rysiphe orontii #astagne emend. acelaşi autor a semnalat la castrave i cauzată de Sphaerotheca fuliginea.în cultură a unor soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i./ A din recolta posibilă. în mod deosebit frunzele şi vre$ii. . constată pentru prima dată e7isten a unei noi făinări a castrave ilor în .ecord. Sim tome( )peciile S! fuliginea şi "! orontii atacă toate organele aeriene ale plantelor. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave. cu aspect făinos. în ma$oritatea anilor.).sp.) "oll. %n anul 5>. "e măsură ce atacul evoluează. Leveillula cucurbitacearum <olovin (sin.. <'eorg'ieş şi =.oDal (5.. în 1ransilvania. %n câmp. la dovlecei.ezisten a se manifestă prin limitarea dezvoltării ciupercii şi prin in'ibarea sporulării ei. cauzată de ciuperca Leveiliula cucurbitacearum..

%ntr&o fază mai evoluată a bolii. %n primele faze. "rysiphaceae. la care în lipsa tratamentelor pot a$unge până la 2/&. de zile de la desfacere. mai ales pe fa a inferioară a frunzelor de la baza plantelor. în pâsla miceliană de la suprafa a petelor se observă prezen a a numeroase punctişoare de culoare galbenă în primele faze. periteciile apar de obicei în lunile octombrie I noiembrie. care deseori acoperă de $ur&împre$ur aceste organe. atacul se manifestă şi pe pe iolii frunzelor. petele sunt de culoare galbenă&limonie pe fa a superioară (ca şi în cazul manei. de dimensiuni cuprinse între 0 şi 3 mm diametru. până la 5+/ pe o singură frunză. e7 (r. Craun şi Leveillula cucurbitacearum <olovin. A!e"tul etiolo!ic( (ăinare cucurbitaceelor poate fi produsă de ciupercile parazite Sphaerotheca fuliginea ()c'lec't. %n condi ii favorabile. cu care se poate confunda uşor macroscopic). (runzele sunt mai sensibile după 52&+. nesuculente. a$ungând până la +3 mm lungime şi 5+ mm lă ime. fam. făinarea produsă de specia Leveillula cucurbitacearum se aseamănă foarte mult cu mana castrave ilor cauzată de ciuperca Pseudoperonospora cubensis. printr&o pâslă pulverulentă. apoi brune&negricioase. din clasa Pyrenomycetes.) "oli. *. Tesuturile frunzelor din dreptul petelor se îngălbenesc. )pre deosebire de simptomele generate de S! fuliginea şi de "! orontii. pe cârcei şi pe vre$i. izolate sau confluente. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave în special pentru culturile for ate de castrave i. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. albicioasă. "etele sunt dispuse pe întreaga suprafa ă a limbului în număr mare. "rysiphales. cele tinere sunt aproape imune. ele rămân de dimensiuni mai reduse. !tacul cauzat de L! cucurbitacearum se observă pe frunze sub forma unor pete col uroase./ A din produc ie. %n sere. ord. fructifica iile pot să apară şi fa a superioară a limbului. prezentând pe partea inferioară o inflorescen ă albicioasă uşor vizibilă cu oc'iul liber.făinoase datorită apari iei la suprafa a lor a conidioforilor şi conidiilor ciupercii. fiind însă mai pu in abundente. petele apar în număr foarte mare. . 4eşi fructele sunt atacate foarte rar. iar în cazul pepenilor nu acumulează za'ăr. "rysiphe orontii #ostagne emend. vizibile pe ambele fe e. %n condi ii favorabile dezvoltă ii ciupercii (temperatura de 56&+0-#..3 A. datorită defolierii premature a plantelor. umiditatea atmosferică . se brunifică şi se usucă. delimitate de nervuri. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul petelor frunzele se usucă. %n condi ii optime. zbârcite. periteciile ciupercilor.

în condi ii favorabile este de 0&. filamentoşi. 4iagnosticarea precisă se face însă numai pe baza periteciilor care sunt globuloase. în ara noastră. apoi galbene./ de B. unicelulari. "rimele peritecii apar la sfârşitul lunii august. Miceliul acestor specii este filamentos. de obicei. de apa de ploaie. incolori. =dentificarea patogenului care produce făinarea este dificilă deoarece. La specia "! orontii. periteciile au dimensiunile cuprinse între 2> şi 5+5. de 3/&6/ 7 3/&23 Fm. de +. de +/&+0 7 50&52 Fm. !stfel. de 5+&+3 7 5+&50 Fm. zile. insecte etc.&03 7 5+&+3 Fm. incolori sau gălbui. 4in miceliu se formează conidiofori simpli. trunc'iate la capete. iar cele de la "! orontii au formă cilindrică. cu un optim la +2&+6-# şi la umiditatea atmosferică de . periteciile sunt mai rare. avându&se în vedere aspectul diferit al conidiilor. ./ 7 5+&50 Fm./ A. ori mai lungi decât diametrul periteciei. incolore.-#. unicelulare. de >/&50/ Fm diametru şi con in 3&5+ asce. ramificat şi septat./&6/ A. care se fragmentează de repetate ori. pe plante se dezvoltă numai stadiul conidian al ciupercilor care este foarte asemănător. ini ial incolore. %n seră ciuperca formează peritecii la temperaturi mai ridicate decât în câmp ++&+. %n zona . 4ocea şi Voica =gnat. #onidiile servesc ca organe de propagare a ciupercii în tot timpul perioadei de vegeta ie. iar la maturitate brune. %n urma cercetărilor efectuate autorii men iona i semnalează pentru prima dată prezen a. cu +&0 ascospori ovoizi. fi7ându&se la suprafa a organelor atacate cu a$utorul apresorilor. %n culturile prote$ate. 4in observa iile efectuate în perioada 5>2> I 5>. emit un filament de germinare care se fi7ează la suprafa a esuturilor cu a$utorul apresorilor. elipsoidale. #iuperca se 'răneşte din celulele epidermale cu a$utorul 'austorilor. reiese că în câmp formarea periteciilor este favorizată de temperaturi cuprinse între 5/&+/-# şi de o umiditate relativă mai scăzută.3-#.+ FmU ele con in o singură ască ovoidă. cu 6 ascospori elipsoidal I ovoizi. complet înc'ise. de 0/& . La S! fuliginea. (orma conidiană a acestor specii este de tip Oidium. "erioada de incuba ie. de 5&. conidiile speciei S! fuliginea sunt eliptice. periteciile se formează mult mai frecvent decât în cele din câmp. a periteciilor ciupercii S! fuliginea pe castrave i şi dovlecei. prevăzute la suprafa ă cu apendici simplic sau neregulat ramifica i. rotun$ite la capete. erec i. rezultând astfel lan uri de conidii incolore. mai rar sferică. 1otusi şi în acest caz se poate face o diferen iere. fiind răspândite de curen ii de aer.Miceliul speciilor S! fuliginea şi "! orontii se dezvoltă ectoparazit. #ele a$unse pe organele susceptibile germinează la temperaturi curpinse între 5/ şi . la o umiditate relativă aproape identică cu cea din câmp (20&6/ A).

de 05&. . cilindrici. de culoare brună& înc'isă. incolori. %n timpul vegeta iei. în special în culturile prote$ate./3 A.0 A. 4e la un an la altul. 1'iovit @et I /. !$unse pe frunzele de castrave i ele germinează. %n fiecare peritecie se găsesc mai multe asce (. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru a reduce la minimum rezerva biologică a agen ilor patogeni ai făinării se recomandă ca după terminarea recoltării să se adune şi să se distrugă prin ardere toate resturile vegetale. )tadiul conidian este de tip Oidiopsis.&0/).0 A. incolori. de 5//&2// 7 0&3 Fm.0 A. se vor aplica tratamente foliare. cu 'ife sub iri. cilindrică. prin stomate. incolori sau slab colora i în brun. făinarea a fost produsă. numai de ciuperca S! fuliginea. %n primăvară. rotun$ită la capete sau uşor ascu ită la bază. lucrare ce va fi urmată de arătura adâncă. de 5//&+3/ Fm în diametru. Fm. cu apresori din care nu se observă diferen ierea 'austorilor. iar miceliul secundar este ectofit. după primele infec ii. #onidiile servesc la propagarea bolii în timpul perioadei de vegeta ie. turtit&sferice. Leveillula cucurbitacearum se deosebeşte de primele două specii prin aceea că miceliul primar este endofit. conidiofori simpli sau pu in ramifica i la bază. La e7tremitatea conidioforilor se separă câte o conidie mare./3 A. Microt'iol I /. ce se între es cu miceliul secundar. fiind uşor diseminate de curen ii de aer.2 7 55&+. ovoide. %n sere apari ia atacului poate fi preîntâmpinată printr&o reglare a umidită ii relative în perioade cu insola ie puternică şi aer uscat prin efectuarea în timpul zilei a 5&+ aspersii scurte (Lşpri uiriM). formând un filament de infec ie în partea bazală. atât în culturile din seră. rareori câte două. de +3&0/ 7 53&+/ Fm. intercelular. "eriteciile sunt mari. apar în număr foarte mari conidiile care produc epifi ii grave în culturile de cucurbitacee. pe fa a inferioră a frunzei. septa i.de sud&est a ării. Morestan I /. Harat'ane L# I /. prevăzute la suprafa ă cu apendici insera i bazal. la apari ia primelor simptome cu fungicide de contact ca9 sulf muiabil I /. cât şi în cele din câmp. %n condi ii de câmp se impune şi respectarea unei rota ii ra ionale. care pătrunde în mezofilul frunzei unde se dezvoltă intercelular. incolor. 4e regulă. conidiile sunt solitare. 4in miceliul endofit ies la suprafa ă.+ A. cu 'austori globuloşi intracelulari. ciupercile care produc făinarea cucurbitaceelor rezistă ca peritecii. Cravo 3// )# I /. în fascicule (+&0). incoloră. unicelulară. în cazul în care se diferen iazaă şi sub formă de conidii în sere şi solarii. ce con in +&0 ascospori elipsoidali.

ubigan 5+ B# I /. !donis (5 ş. care este cea mai răspândită. (#. 1opas 5// B# I /. 1ilt +3/ B# I /. A. <eamăn. iar cele cu fungicide sistemice la 5+&53 zile. ./.).0 A. !steri7 (5. %n lupta contra acestei boli o aten ie deosebită trebuie acordată creării şi cultivării de soiuri şi 'ibrizi rezisten i la atacul ciupercii Sphaerotheca fuliginea. producând. E" I /.5 A./53 A.5 A.) de CarD "utregaiul alb al tulpinii şi fructelor de cucurbitacee se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i şi pepeni galbeni din sere şi solarii. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea făinării produsă de S! fuliginea cu produsele9 )'avit ( I /. Merestro (5. "edroso (5./ E" I /. +//./53 A. )ulfoli I /. 4acfolim I /. de culoare gălbuie la început../5 A. 8ctopus (5. "e măsură ce esuturile invadate se descompun în fasciule. CaDleton 3 "* I /. <'eorg'ieş şi =. "e tulpini. Leon (5. CaDfidan +3/ B# I /.6././.I )E)ENI +ALBENI Sclerotinia sclerotiorum (Lib. apar pete 'idrozate./53 A.a.3 m înăl ime la nivelul ramifica iilor. Quadris )# I /. apoi brună&desc'is. <oldazim 3// )# I /. în anul 5>. )trobD I /. care se e7tind repede de $ur& împre$urul vre$ului. moi. /. Sim tome( Coala se manifestă pe tulpini. A. Cumper +3/ B# I /./. această boală a fost men ionată prima dată. )tropirile cu fungicide de contact se repetă la intervale de 6& 5/ zile. %n cazul în care făinarea este produsă de Leveillula cucurbitacearum tratamentele se vor efectua cu produse sistemice./3 A şi )anazole +3/ B# I /. pe pe iolii frunzelor şi pe fructe.3 (3 lJ'a). )aprol 5>/ B# I /.5+3 A. A. de 1r. )ăvulescu şi colab. A ş.a. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A) şi temperaturi moderate (56&+/-#). Hon:er I /. Cumper +3/ B# I /. 8rius I /. %n ara noastră.+3 A./+3 A. în por iunea bazală sau şi mai sus până la 5. ca9 ?imrod I /./3 A. Mirage (.+ A./0 I /. )'avit +3 B# I /./53 A. pierderi ce pot a$unge până la 5/&53 A din produc ie./3 A./3 A. !libi (5.Humulus 4( I /. ca9 !strea (5.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI . #avaler +3/ )# I /.5 A. 1rifmine ./53 A sau cu CaDcor +3 E" I /./3 A. (oarte eficace s&au dovedit şi unele produse sistematice./53 A. petele se . )UTRE+AIUL ALB AL TUL)INII .

fasolea etc. între cele două cicluri de cultură. ardeii. care reprezintă miceliul. păr ile superioare ale plantelor se veşte$esc treptat şi se usucă. sclero ii fiind distruşi într&o oră la temperatura de 33-#. salata. prevăzute cu un peduncul sub ire.3 I 5.acoperă cu un mucegai fin. cu un mucegai vătos. îndepărtarea plantelor şi a fructelor atacate sau veşte$ite pe care se instalează de obicei ciuperca. 4in germinarea sclero ilor rezultă organe în formă de pâlnie I apoteciile. fiind capabilă să producă infec ii între / şi +6-#. Sclerotiniaceae. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul leziunilor de pe tulpini. %n sere. ca9 tomatele. în special cele din apropierea solului. incolori. A!e"tul etiolo!ic( Sclerotinia sclerotiorum (Lib. fam. sau c'imic cu produse fumigante9 Casamid. unicelulari. în care se diferen iază sclero ii ciupercii. boala se propagă prin miceliu din esuturile distruse dispersate de curen ii de aer sau de apa de iriga ie prin aspersie. Vapam etc. de mărimea boabelor de mazăre (/. numai când cucurbitaceele se cultivă timp de mai mul i ani pe aceeaşi parcelă sau după alte specii sensibile la atacul acestui patogen. ord. (ructele sunt atacate în diferite stadii de dezvoltare.. boala apare în ciclul = de cultură. ca şi pe iolii frunzelor. vinetele. numai în condi ii de umiditate ridicată. corpuşoare negre. de culoare brună. . se va dezinfecta solul termic. S! sclerotiorum este o ciupercă polivoră care atacă şi alte specii de legume cultivate în sere şi solarii. temperatura optimă pentru infec ie fiind cuprinsă între 52 şi +5-#. ovoizi. pe care se formează. fie ca miceliu activ în plante vii. (elotiales. cilindric şi lung de +&. face parte din clasa $iscomycetes. %n spa ii prote$ate. Coala este favorizată de umiditatea ridicată (peste >/ A) din sol şi atmosferă. fie ca miceliu saprofit în resturi de plante sau ca sclero i. Ble se înmoaie şi putrezesc începând de la vârf spre bază şi se acoperă. 4i&1rape7. tari (sclero ii). !ceastă ciupercă rezistă de la un an la altul. (a ă de temperatură ciuperca este pu in preten ioasă. de 5&5/ mm în diametru. albicios. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii în spa iile prote$ate se vor aplica cu stricte e măsurile de igienă culturală. !poteciile con in numeroase asce cu câte 6 ascospori. varza. de 2&6 Fm. cm. %n câmp boala apare mai rar.) de CD. după câteva zile. albicios (asemănător cu vata). %n timpul vegeta iei. care produc noi infec ii.3 cm).

%n dreptul petelor. "e timp ploios. Ble con in numeroşi picnospori filiformi. pete mici. )*TAREA ALB* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Septoria cucurbitacearum )acc.53 A.5&+. Metoben . fam. iar esutul din dreptul lor se necrozează.!. vre$ii rămânând desfrunzi i. %n anii cu atacuri intense./ Fm diametru).5 A. în perioada înflorire& fructificare. de /. mai frecvent pe frunze. "entru stoparea atacului se aplică . cu un 'alo gălbui. frunzele prezentându&se adesea perforate.2&.%n timpul vegeta iei se va men ine în sere şi solarii o umiditate mai redusă prin aerisiri repetate.+ Fm. apoi cenuşii. .5 A. se sfâşie şi cade. picnosporii sunt elibera i din picnidii. incolori. Cavistin 3/ E" I /. la intervale de 5/&50 zile. pe fa a superioară a frunzelor. )umile7 3/ "* I /. izolate. se usucă şi cad. drep i sau curba i. organe pe care apar pete cenuşii în dreptul cărora pulpa putrezeşte./ "* I /. Coala se întâlneşte în multe ări din Buropa şi din ). Sim tome( Manifestarea bolii are loc pe toate organele aeriene ale plantelor.*.5 A. Sphaeropsidales. din clasa Coelomycetes. frunzele se îngălbenesc.. "icnidiile parazitului sunt globuloase sau piriforme. %n cazul în care boala îşi face apari ia se vor îndepărta frunzele bazale şi se vor efectua stropiri foliare cu9 #alidan )# I /.5 A. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă pătare este produsă de ciuperca Septoria cucurbitacearum )acc.+ 7 5. mai mult sau mai pu in circulare. septa i. devine albicios. pe dovlecei. cu marginea uşor zonată../ E" I /.0 I 2 mm în diametru. #u timpul petele se e7tind şi a$ung până la 5/ mm în diametru. a$ung pe organele sănătoase şi produc noi infec ii. . se observă câteva punctişoare mici. cufundate în esut şi prevăzute cu o ostiolă largă (+/&. Sphaeropsidaceae. pepeni galbeni. picnidiile ciupercii. ord. pepeni verzi şi castrave i. la început verzi&măslinii. de . %n cazuri mai rare pot fi atacate şi tulpinile şi c'iar fructele tinere.+ A. negricioase. pe care apar.&0 tratamente.ovral 3/ E" I /. "rodusele trebuie altenate. 1opsin M . în număr foarte mare. cu diametrul de 26&53+ Fm.

Coala se întâlneşte frecvent la pepenii galbeni şi verzi din câmp.). et Mont. La plantele complet dezvoltate. delimitate de nervuri. M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e recomandă să se aplice cu conştiinciozitate măsurile de igienă culturală după recoltare. urmate de arătura adâncă de toamnă şi de un asolament ra ional. la suprafa a petelor. "e frunze apar pete de forme variate. Galst. Mancozeb 6// I /. apoi brună&cenuşie.) Bll. apar fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii I sub forma unor pustule. fiind cunoscută în toate ările în care se cultivă aceste specii.) !r7) !ntracnoza este cea mai frecventă şi păgubitoare boală a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. de culoare verde&pal la început. mai ales în dreptul nervurilor. Sim tome( "lantele sunt atacate în toate fazele de vegeta ie. #aptadin 3/ "* I /. boala se manifestă pe frunze. "e vreme umedă.5. tratamente cu Couillie Cordelaise I /. producând pierderi de produc ie între 5/ şi ./ A. et. cu aspect uleios. în condi ii favorabile patogenului. de /. Coala este favorizată de umiditatea atmosferică ridicată (peste 6/ A) şi de temperaturi moderate (56&+. pepeni verzi. de "asserini. )ăvulescu şi colab. %ntr&un stadiu mai avansat al bolii. la început de culoare roz. (sin.omânia a fost men ionată prima dată de 1r.. tulpini şi fructe.-#). 4it'ane M 03 I /. C! orbiculare (Cer:. petele se confluează şi .+ A. apoi brune&negricioase. în 5>.+ A. ANTRACNOZA CUCURBITACEELOR Colletotrichum lagenarium ("ass. mai frecvent în câmp şi mai rar în spa ii prote$ate. pe cotiledoane şi pe a7a 'ipocotilă. La început petele sunt de culoare verde&gălbuie. sub forma unor pete superficiale. dovlecei etc. adâncite în esuturi care.=ernarea are loc sub formă de picnospori şi picnidiile care se găsesc în resturile de plante atacate.. în anul 562. "rimele simptome ale bolii se pot observa îndată după răsărire.+ A sau cu "olDram 4( I /. %n .3&+ cm în diametru. %n cazul atacurilor intense se vor face +&.3 A.+ A. Coala a fost descrisă pentru prima dată în =talia.+ A. #aptan 3/ E" I /. provoacă pieirea plăntu elor. iar mai târziu de culoare brună& roşiatică.

Colletotrichum oligochaetum #av. având suprafa a plană sau cufundată mult (/. . devenind improprii pentru consum.. adâncite în esuturi. de 2/&50/ Fm. C! orbiculare Cer:. petele a$ung până la 3&2 cm în diametru. simptom întâlnit frecvent la pepenii verzi.usarium etc.3-#.3&.) face parte din clasa Coelomycetes. de resturile de esuturi antrenate de vânt. %n caz că sunt ataca i pedunculii. <erminarea conidiilor este în dependen ă de temperatură şi umiditate. care se necrozează. verzi&cenuşii. la capăt cu câte o conidie ovoidă sau cilindrică. fructele tinere se înnegresc. se zbârcesc şi se usucă. brune. irigarea prin aspersiune. et Mont. septate.) Bll. Alternaria./ Fm. care sunt transportate de stropii de ploaie. fam. temperatura . Tesuturile din dreptul petelor se înmoaie şi putrezesc repede. se usucă şi cad treptat. se răsucesc. "e fructe.acoperă arii mari din frunze.) germinarea conidiilor are loc între 3 şi . "e vreme umedă culoarea petelor devine cărămizie sau portocalie. +elanconiaceae. mărimea lor oscilând în func ie de planta gazdă. continui sau septa i. ca urmare a faptului că fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii (acervulii) I sfâşie epiderma şi devin aparente. se zbârcesc. !r7. de insecte etc. +elanconiales. Fm. de 2/& . de culoare verde&înc'is. sub forma unor pustule mici. ini ial de 5&+ cm în diametru. petele confluează. #ele mai caracteristice simptome se observă pe fructe. ord. alungite. "e miceliul ciupercii. A!e"tul etiolo!ic( Colletotrichum lagenarium ("as. la pepenii verzi. cuprinzând por iuni mari din fruct. având consecin e economice grave atât asupra cultivatorilor cât şi a distribuitorilor. de particulele de sol. proces favorizat de suprapunerea unor ciuperci saprofite ca )hi*opus.6 cm) în pulpă. ascu ite la vârf şi mai îngroşate la bază. 4upă Malisa (5>2. se formează acervuli subcuticilindrici. cu aspect umded. superficiale. !stfel. %n perioada de vegeta ie ciuperca se propagă prin conidii. "e pe iolii frunzelor şi pe vre$i apar pete slab delimitate. care se dezvoltă în spa iile intercelulare. Coala este favorizată de temperaturi cuprinse între ++ şi +2-# şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. de 6&5> 7 .. et Gals (sin. boala poate fi observată şi în timpul depozitării şi valorificării. apoase. dispuse în cercuri concentrice. simple. lungi. La periferia acervulilor sau printre conidiofori se găsesc 5&3 sete lungi. organe pe care apar pete circulare sau ovale. unicelulară. care capătă un gust dezagreabil sau c'iar amar. %n condi ii de umiditate ridicată. cu consecin e grave asupra cantită ii şi calită ii produc iei. %n scurtă vreme petele se e7tind. incolori. +acrosporium.

optimă fiind de +2-#. între . de pepeni verzi ((avorit şi "aradise (5) şi de dovlecei (8pal (5) (#. Gorn şi colab.&6 zile în cazul fungicidelor de contact şi la 5/&50 zile a celor sistematice. Cenlate.+ A. !ceasta specie prezintă mai multe rase fiziologice. )emin ele pot fi contaminate cu fragmente de miceliu sau cu conidii.5 A. L.+ A. ?emispor 6/ E" I /. cu ocazia alegerii din pulpa fructelor. (5>36) recomandă tratarea semin elor cu apă caldă de 36-# timp de 53 minute. #reso (5 şi (ondant). la apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele de contact9 Mancozeb 6// I /. e7ecutarea arăturii adânci de toamnă. 4urata perioadei de incuba ie a parazitului variază în func ie de temperatură. rota ia culturilor pe . <'eorg'ieş şi =. Vondozeb I /. 4it'ane M 03 I /. %n timpul vegeta iei. +//. ?.53 A. zile. "ătrunderea filamentului de infec ie în esuturi se face prin stomatele frunzelor. de pepeni galbeni (1emplar. #ele mai bune rezultate se ob in cu produsele sistemice9 <oldazim 3// )# I /. 1opsin M. Metoben sau 4erosal în concentra ie de /.5 A. şi 0 zile până la 3&.oDal (5. 1ratamentele se repetă la .&0 ani şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i la atac. precum 'ibridul de castrave i . "entru semănat se va folosi numai sămân ă sănătoasă provenită de la plante neatacate sau sămân ă tratată cu 1iramet I 0 gJ:g. prin leziuni pe fructe şi vre$i sau în mod activ prin străpungerea epidermei frunzelor sau a pieli ei fructelor. !cest tratament necesită multă aten ie.+ A.+ A. <eamăn. . deoarece depăşirea temperaturii de 36-# reduce germinarea semin elor.). ce vor fi alternate cu cele de contact. umiditate şi faza de vegeta ie a plantelor./3 I /. sub formă de conidii sau ca miceliu. Cavistin. "arazitul iernează în resturile de plante atacate. Masuri $e reve"ire %i com&atere( %n vederea prevenirii bolii se recomandă strângerea şi arderea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare. pentru a se preveni apari ia feomenului de rezisten ă la pesticide. %n suspensiile de stropit se adaugă aracet în concentra ie de /.

Sim tome( )unt afectate frunzele. cu aspect umed. mici la început. petele se e7tind şi confluează ocupând zone mari din limb.*. care se înmoaie şi putrezesc. ord. de temperatură şi umiditate.. are loc defolierea plantelor. !lternarioza este favorizată de vremea caldă (+/&+6-c) şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. de culoare gălbuie. lipsa de apă sau atacul altor boli. fam. "e vreme ploioasă petele se e7tind până la 5&5. agentului patogen. La suprafa a esuturilor atacate se dezvoltă o pâslă de culoare brună&negricioasă constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. "e tulpini şi lăstari apar pete brune&negricioase. "e frunze ini ial apar pete mici. alungite. A!e"tul etiolo!ic( Alternaria cucumerina (Bllis et Bv. galbene&albicioase.!. cu marginea decolorată. se e7tind cu timpul pe zone mari. ca urmare a apari iei. unui puf abundent. =. "e fructe petele. catifelat. la care. devin brune. 4acă condi iile climatice sunt favorabile evolu iei atacului. în 5>2. devenind negricioase. boala apare frecvent şi evoluează mult mai rapid decât în culturile din câmp. semin ele din dreptul zonelor atacate rămân mici şi seci. conidioforii şi conidiile ciupercii. uşor adâncite. %n mod frecvent. mm în diametru. !tacurile cele mai grave pe frunze se întâlnesc la pepenii galbeni. cu margini bine conturate. în cele de pepeni galbeni. mai evidente pe fa a superioară. de către =. %n condi ii favorabile.ALTERNARIOAZA CUCURBITACEELOR Alternaria cucumerina (Bllis et Bver'art) Blliot !lternarioza se întâlneşte frecvent în culturile de cucurbitacee din ). de 5&.3 cm. răspândite pe toată suprafa a. pepeni verzi şi dovlecei. circulare.) Blliot face parte din clasa (yphomycetes. +oniliales. Tesutul din dreptul petelor se necrozează. uneori. cu suprafa a zonată concentric. bruni. %n ara noastră această boală a fost depistată prima dată. septa i. sensibilitate datorată unor caren e de nutri ie. 4inescu (5>20) precizează că la castrave i petele devin mai târziu de culoare cenuşie&albicioasă. %n culturile irigate şi în solarii. 4inescu. $ematiaceae! #iuperca este un parazit de debilitate al cărui miceliu se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor atacate. frunzele se răsucesc şi cad. vre$ii rămân desfrunzi i. şi din Buropa în special. pu in noduroşi la . urmată de diminuarea şi deprecierea recoltei. #onidioforii sunt simpli. vre$ii şi fructele.

uneltele şi 'ainele muncitorilor. iar sporularea are loc după 0 zile.capătul superior. zile dacă condi iile pentru evolu ia atacului sunt favorabile.+ A. et !rt'. CLA'OS)ORIOZA CUCURBITACEELOR Cladosporium cucumerinum Bll. limitează apari ia bolii. )ăvulescu şi colab. #uren ii de aer. 4it'ane M 03 I /. la apari ia atacului. atât în câmp. de . cu vârful alungit. fusiforme. dispuse în lan uri scurte (+&3).+ A. cât şi în sere şi solarii. !cest patogen poate infecta şi unele buruieni din familia Cucurbitaceae. la o umiditate atmosferică de peste >/ A. brune. irigarea pe rigole.omânia.espectarea măsurilor de igienă culturală. durata perioade de incuba ie fiind de . .. M#suri $e reve"ire %i com&atere( ./. de către Bllis şi !rt'ur. cladosporioza a fost men ionată întâia oară în L)tarea fitosanitarăM din anii 5>. contribuie la răspândirea conidiilor în timpul perioadei de vegeta ie. "ătrunderea filamentelor de infec ie în esuturi se realizează prin stomate.+ E" I /. 4e la un an la altul rezistă sub formă de miceliu şi conidii în resturile de plante atacate şi sub formă de conidii care contaminează sămân a. <erminarea şi producerea infec iilor are loc în condi ii optime la temperaturi cuprinse între +/ şi +6-#.. este întâlnită în prezent în ma$oritatea ărilor din Buropa.+ A. %n perioada de vegeta ie.+&5>. arătura adâncă de toamnă. măciucate./&. pe fructele de castrave i. Vondozeb I /. în anul 566>. %n . Mancozeb 6// I /. 1ratamentele se repetă la 6&5/ zile sau la 2&. pepeni galbeni. se vor efectua tratamente foliare cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. #ladosporioza cucurbitaceelor. precipita iile sau irigarea prin aspersiune.*.+ A sau )'avit . folosirea de sămân ă sănătoasă sau dezinfectată cu 1iuram 0 gJ'g. (olpan 3/ E" & . dovlecei şi dovleci.3 7 53&+3 Fm. de 1r.!.+3 A.+ A.&0 zile. #onidiile sunt pluricelulare. în culturile de castrave i. pepeni verzi.. distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare. semnalată prima dată în ).

pe sterigme mici. A. ciuperca C! cucumerinum sporulează pe resturile de plante atacate.&53 mm în diametru. !tacul cel mai caracteristic şi mai grav se manifestă pe fructe. se formează pe miceliul ciupercii. col uroase. la temperatura optimă de +5&+3-#. filamentele de infec ie pătrund în esuturi prin stomate. se sfâşie. apoase. ramificat. se diferen iază conidii ovoide. septa i. precipita ii sau aspersie. confluează şi acoperă mare parte din suprafa a fructelor. care. frunzele apărând zdren uite. La suprafa a esuturilor din dreptul petelor se dezvoltă o pâslă catifelată. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată. cu aspect umed. putând a$unge până la semin e. iar temperatura oscilează între 56 şi +3-#. insecte.Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de vegeta ie. apoi cenuşii&brunii. #iuperca rezistă peste iarnă sub formă de conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate rămase pe sol şi în mai mică măsură sub formă de conidii pe semin e. %n urma germinării conidiilor. de 53&. "erioada de incuba ie este de . %n cazul atacurilor timpurii fructele se deformează. bruni. %ndată după răsărire. simpli. cilindrice sau fusiforme. unelte etc. et !rt'. formând numeroşi conidiofori cu conidii. ovale sau circulare. esuturile din dreptul petelor se necrozează. pe cotiledoane. pe 'ipocotil şi apoi pe frunze apar pete mici. fiind afectate toate organele aeriene. "rimăvara. %n condi ii favorabile evolu iei bolii. #ând umiditatea atmosferică este ridicată. când frunzele sunt atacate intens. de 3&2 mm în diametru. cilindrici. care se dezvoltă atât în interiorul cât şi la suprafa a esuturilor. fam. sub forma unor pete mici. de culoare cenuşie. #onidioforii. A!e"tul etiolo!ic( #iuperca Cladosporium cucumerinum Bll./ 7 0&2 Fm. apar pete sub formă de striuri de culoare brună. se strangulează în partea inferioară. de culoare măslinie. au aspect de ulcera ii. $ematiaceae. când umiditatea atmosferică depăşeşte >. +oniliales. producând putrezirea lor. prezintă un miceliu septat. are loc scurtarea internodiilor tulpinii în partea terminală. petele se e7tind. ord. se rup. %n partea terminală a conidioforilor. de culoare verde&gălbuie. 4e obicei. ini ial unicelulare apoi bi sau tricelulare. pe vreme umedă se adâncesc în pulpă.&0 zile. din care cauză frunzele apar îngrămădite sub formă de rozetă. . bine contuare. ini ial incolor. "e pe iolul frunzelor şi pe vre$i. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. din clasa (yphomycetes. de . #onidiile sunt răspândite de curen ii de aer. devin improprii pentru consum. în ziua a 0&a apărând conidioforii şi conidiile. apoi de culoare măslinie.

cenuşiu. Cavistin 3/ 4( I /. la suprafa a cărora se dezvoltă foarte repede un puf dens.!pari ia şi evolu ia bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 56 şi +3-# şi de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A). la intervale de 5/&50 zile. folosirea semin ei sănătoase sau dezinfectată termic sau c'imic şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i de castrave i (!steri7 ( 5.+&/.+ A. !:ito ş. <eamăn. (amosa (5. +//. irigarea pe rigole. 1opsin . otrytis cinera "ers. #ornisem (5. "olDram 4( I /. la intervale de 2&6 zile. E'etzel) f. "e tulpini. sau cu Cravo 3// )# I /.+ A.5 A./3 I /. <'eorg'ieş şi =. %n spa iile prote$ate. Sim tome( !tacul afectează tulpina şi fructele.+ A.c. Buparen Multi 3/ E" I /. pentru a preveni apari ia bolii se recomandă men inerea umidită ii atmosferice sub >/ A. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii se recomandă adunarea şi distrugerea tuturor resturilor vegetale rămase pe sol după recolare. la apari ia atacului se vor aplica tratamente foliare cu 4erosal 3/ )# I /. încon$oară tulpina şi determină ofilirea plantelor deasupra zonei atacate. Marinda (5.+3 A./3&/.5 A.+3 A. #ornirom (5.52/ A.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI otryotinia fuc-eliana (4e CD.+&/. de culoare verde&cenuşie. .). ocazionate de defoliere. #aptadin 3/ "* I /.5 A. copilire. Mancozeb 6// I /. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată peste >/ A şi temperaturi moderate (53&+/-#) petele se e7tind. %n timpul perioadei de vegeta ie./ "* I /.IU AL TUL)INILOR . !ceastă boală se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i din sere şi solarii în asoca ie cu atacul produse de Sclerotinia şi de $idymella. conidioforii şi conidiile ciupercii. cârnire sau recoltarea fructelor apar pete umede. )UTRE+AIUL CENU. rota ia culturilor la .5+3&/.a. 8ctupus (5. de regulă.) (#.+3 A. "erspective deosebite prezintă cultivarea 'ibrizilor cu rezisten ă genetică fa ă de acest patogen. Merpan 3/ E" I /. 8pal (5 etc. iar a temperaturii peste +3-#. alungite.53 A. #aptan 6/ E" I /.&0 ani. în dreptul leziunilor.) şi de dovlecei (!rli:a. 4it'ane M&03 I /. pentru fiecare din speciile de cucurbitavee.

cât şi în câmp. apoi brune&negricioase. care deseori produc căderea şi pieirea plăntu elor..3 E" I /. începând din zona coletului. Mirage ( . Mancozeb 6// I /. Sim tome( Coala apare în toate fazele de dezvoltare a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. putând a$unge până la 03 mm. +ycosphaerella melonis "ass. se e7tind pe zone mari ce se acoperă de conidiofori şi conidii (puf cenuşiu). în anul 5>33.53 A. )'avit ( . atacul se manifestă pe frunze prin pete izolate sau confluente. dispuse fie între nervuri.e'm. )UTRE+AIUL NE+RU AL CUCURBITACEELOR $idymella bryoniae (!uersN. pe toate organele aeriene. caracterele patogenului. atât în culturile for ate. de către #'ester. "rimele simptome ale bolii se observă îndată după răsărirea plăntu elor în cazul în care provin din semin e atacate I pe cotiledoane şi tulpini e. când au formă alungită.*. apoi devin brune. pepeni verzi.53 A. ca şi condi iile care favorizează atacul sunt prezentate la tomate. #alidan )# I /. petele sunt de culoare verde&gălbuie. (eldor 3// )# I /. modul de infec ie şi de transmitere a ciupercii otrytis cinerea "ers. Labilite . A!e"tul etiolo!ic( %ncadrarea sistematică.5. la suprafa ă cu .+ A.6 lJ'a). în care caz sunt aproape circulare.. M#suri $e reve"ire %i com&atere( La apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /.+ A. Mai târziu. care.!.omânia.+ A. atacul a fost constatat întâia oară."e fructe. La început. cu punctişoare mici.5 A. #aptan 3/ I /. pe care apar pete de culoare verde&cenuşie sau gălbuie la început. #'iu et Eal:er) !ceastă boală. apar pete umede. %n . )umile7 3/ "* I /. (oarte grav este atacul pe tulpini. brune&negricioase. începând de la vârf. în special pe cele debilitate fiziologic. Buparen Multi I /. brune&negricioase (picnidiile ciupercii). sub forma unor pete mici. 4ocea.) . semnalată prima dată în ). %n cazul unor atacuri intense frunzele afectate se îngălbenesc şi se usucă. zonate concentric./ E" I /.+ A. alungite./6 A (/.+3 A. în 1ransilvania.3 E" I /. (sin. castrave i.+ A. este întâlnită în prezent în multe ări din Buropa şi !sia. dovlecei. în anul 56>/. de B. la plantele mature. dovleci). fie de&a lungul nervurilor. în culturile de pepeni galbeni şi pepeni verzi. de 0& ++ mm.

în interior cu numeroase asce cilindrice. +//5).un e7sudat gomos sub formă de lacrimă. brune&negricioase (picnidiile). 1emperatura necesară infec iilor şi sporulării oscilează între 3 şi . adâncite în pulpă.. bicelulari. La apari ia atacului se vor aplica 5&+ tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. A!e"tul etiolo!ic( $idymella bryoniae (!auersN. 4eseori fructele putrezesc par ial sau total.-#. de 6&52 7 0&> Fm. care sunt globuloase.+ A. uşor cufundate în esut. . $othidiaceae. la suprafa a esuturilor atacate.. de apa de ploaie sau de iriga ie. cilindrici.&0 ani. de culoare c'i'limbarie.oman.U Ascochyta cucumeris (autr. sunt măsuri care limitează atacul. . sau negricioasă.e'm.+ A. apar periteciile ciupercii. irigarea pe rigole. pe organele atacate. fam.ăspândi i de vânt. de 2/&. "e fructe apar pete circulare sau de formă neregulată. M.2&5> 7 . de . a constatat înmuierea vre$ilor începând de la bază.+-#. "este iarnă ciuperca rezistă în resturile de plante atacate sub formă de picnidii sau peritecii pe sau în sămân ă./-#. . incolori. perioada de incuba ie fiind de 2&6 zile. #ostac'e.). optima fiind +3&+. la început încolori. $othidiales. "roducerea infec iei şi evolu ia bolii sunt favorizate de umiditate relativă ma7imă şi de temperaturi care oscilează între 5/ şi . M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4istrugerea resturilor după recoltare. La suprafa a zonei înmuiate apare o crustă neagră formată din picnidiile ciupercii. se observă punctişoare mici. scurt pedunculate./ Fm. care rămâne mai sub ire. din picnidii sunt elibera i numeroşi picnospori. cu capetele rotun$ite. globuloase. dispuse în partea apicală. %n cazul dovleceilor. pornind de la locul de prindere pe peduncul. urmată de putrezirea fructelor mature. La maturitate. bicelulari.&3. Buparen Multi 3/ E" I /. !urelia #rişan (5>2. Fm. strangula i în dreptul septei..// Fm în diametru. cu diametrul de 6/& 5.) . MDcoguard 3// )# I /. picnosporii care a$ung pe cucurbitaceae produc noi infec ii. face parte din clasa Loculoascomycetes. proeminente. care împiedică circula ia sevei putând produce uscarea vre$ilor.. ord. de culoare brună&negricioasă. rota ia culturilor la . cu celule neegale. dezinfectarea semin elor termic sau c'imic. (orma picnidiană se numeşte $iplodina melonis "oteb. de culoare cenuşie&brunie. A (1r. %ntr&o fază mai evoluată a bolii. ce con in câte 6 ascospori. apoase. în timp ce îngrăşămintele e7traradiculare cu potasiu sporesc rezisten a plantelor la infec ie. transformându&se într&o masă apoasă. %n dreptul petelor. %ngrăşarea cu doze mari de azot favorizează boala.

face parte din clasa (yphomycetes. dispuse în lan uri scurte (+&0). în condi ii de luminozitate intensă. la început de dimensiuni reduse. cilindrici. de umiditate atmosferică peste >/ A. "e pe ioli şi tulpini petele sunt alungite. cu temperaturi de 5/&5+-#. ies prin stomate conidiofori erec i. +oniliales. )ăvulescu şi colab. #u timpul. în ma$oritatea ărilor din Buropa ((ran a. înc'ise la culoare.ARSURA BRUN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Corynespora casiicola (Cer:.).) Eeir (sin. de culoare albicioasă&cenuşie. catifelat.) !rsura brună a frunzelor prezentă. pe frunze apar pete izolate. la suprafa a petelor se formează un mucegai brun&negricios. la temperaturi cuprinse între +0 şi .) Eeir. et #urt.// 7 2&++ Fm. sub iri. pe toate cucurbitaceele cultivate. et #ur:. brune&negricioase. %n ara noastră a fost men ionată prima dată în L)tarea fitosanitarăM. 4e pe miceliu. de +&. pe cotiledoane apar pete mici. delimitate de nervuri. !ceastă boală se întâlneşte mai frecvent în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. fam. (ructele mari nu sunt atacate c'iar dacă prezintă răni. "e fructele foarte mici atacul produce pete circulare sau eliptice. care se dezvoltă intercelular. Mai târziu. =nfec ia are loc prin stomate sau prin străpungerea . *ngaria. în cazul în care provin din semin e infectate. format din conidioforii şi conidiile ciupercii. cm în diametru. din anul 5>0+ I 5>0. care se ofileşte şi se zbârceşte. %n condi ii de umiditate ridicată.0-#.omânia etc.. se întâlneşte în special în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. %n cazurile în care petele confluează. mărginite de un 'alo verde&gălbui. dezvoltarea patogenului este favorizată de fluctua iile de temperatură. "roducerea infec iei este asigurată de formarea de condens pe frunze şi de temperaturi ridicate +3&. cu numeroşi pere i transversali (. când după zile cu temperatură ridicată urmează nop i răcoroase. circulare sau col uroase. asigurându&se astfel formarea de condens pe frunze. %n câmp. $ematiaceae. 8landa./-# ziua şi 5/&5+-# noaptea.&+0). de formă neregulată. La capătul lor se formează conidii lungi. acoperind mare parte din fruct. lungi. ord. care se îngălbeneşte şi se usucă. acoperă zone mari din frunză. uşor cufundate în esut. La plăntu ele tinere. de 1r. . petele se e7tind. confluează. <ermania. Sim tome( !tacul poate fi întâlnit în toate fazele de dezvoltare ale plantelor. Cercospora melonis #:e. grupa i în fascicule. A!e"tul etiolo!ic( Corynespora casiicola (Cer:. de 0+& . galbene&brunii sau cenuşii&desc'is.

#ostac'e. ?emispor.+ A sau cu 4it'ane M 03 I /. caz în care se produce înmuierea tulpini ei în zona de contact cu solul. fără ca frunzele să&şi sc'imbe în prealabil culoarea normală. 4e obicei. care se e7teriorizează prin apari ia pe tulpină a unor benzi de culoare galbenă&brună. aceste benzi încep de la baza plantei şi se e7tind în lungul tulpinii.usarium o. O-ILIREA /-UZARIOZA0 CASTRAVEŢILOR . %n cazul ofilirii cu evolu ie rapidă.ăsadurile pot fi atacate îndată după repicare (în a +&a sau a . %n . Sim tome( 8filirea apare în toate fazele de dezvoltare a plantelor însă cel mai frecvent în faza de înflorire&fructificare. Vondozeb I /. La apari ia bolii se vor face 5&+ tratamente foliare cu Buparen Multi I /. iar de la an la an rezistă ca şi conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate.sp. la suprafa a căruia apar sporodoc'ii de culoare roz&oran$ (miceliu cu conidiofori şi conidii). cucumerinum 8Nen 8filirea fuzariană. boală vasculară foarte păgubitoare pentru culturile de castrave i din spa iile prote$ate. ofilirea poate avea o evolu ie rapidă sau lentă.afailă şi M.omânia a fost semnalată prima dată. "e măsură ce ofilirea se generalizează. apoi ofilirea şi căderea plăntu elor.&a zi).esuturilor sub iri. . M#suri $e reve"ire %i com&atere( %n sere şi solarii se recomandă strângerea şi distrugerea resturilor vegetale de la defrişarea culturii precedente. de apa de ploaie etc. . %n func ie de temperatură şi de umiditate. %ntotdeauna apari ia miceliului la e7terior este precedată de necrozarea esuturilor scoar ei. =ncuba ia durează 0&3 zile. care are loc la temperaturi ridicate. când temperatura scade sub 53-#. dezinfectarea solului pe cale termică. . pe o distan ă de 6/&>/ cm.+ A (Mancozeb 6//. plantele pier în câteva zile. !sia şi !merica de ?ord. în anul 5>2>. %n perioada de vegeta ie se răspândeşte prin conidiile transportate de curen ii de aer. cu aspect de vată. Bvitarea producerii condensului pe frunze prin aerisiri la timp şi prin încălzirea serei în timpul nop ii. de către #. înainte de începerea plantării. este semnalată în prezent în numeroase ări din Buropa.+ A).ysporum f. verde. în dreptul nodurilor şi apoi şi pe internodii se dezvoltă un mucegai albicios.. ?ovozir M? 6/.

%n condi ii de temperatură mai scăzută în sol. face parte din clasa (yphomicetes. cucumerinum 8Nen. ca şi a gomelor şi tilelor. 'ifele ciupercii pot sa pătrundă din vase în scoar ă şi apoi în epidermă. indiferent de forma de evolu ie. !ceastă ofilire se caracterizează prin îngălbeniri ini iale ale frunzelor. brunificare ce scade în intensitate. "e tulpinile plantelor ofilite. deseori. luni. frunzele se usucă şi devin sfărâmicioase. La nivelul nodurilor. benzile galbene&brune. atârnând de&a lungul tulpinii. Microconidiile sunt incolore. se observă uşor brunificarea pere ilor vaselor conducătoare. cucumerinum. )porodoc'iile ciupercii sunt formate din microconidii şi din macroconidii.ysporum f. Miceliul ciupercii este constituit din 'ife septate. începând cu cele bazale. plantele se ofilesc lent. "e măsură ce clorofila este distrusă şi necrozarea progresează. ovoide sau elipsoidale. Caza tulpinii şi rădăcinile plantelor atacate nu prezintă nici o modificare e7ternă. scade şi fotosinteza cu circa ./ A fa ă de plantele sănătoase. afânat şi sporodoc'iile ciupercii de culoare roz&portocalie. tipică tra'eomicozelor.sp. nu mai apar sau sunt mai pu in evidente.ysporum f. +oniliales. septe. rar cu 5 sau + . %n sec iuni transversale sau longitudinale în tulpinile şi pe iolul frunzelor plantelor atacate de . apoi capătă nuan e de violet. la început albe. %ntr&o fază mai avansată a ofilirii în vase se poate observa prezen a conidiilor şi clamidosporilor. fiind invadate de miceliul ciupercii. caracteristice ofilirii cu evolu ie rapidă. La plantele bolnave se constată o diminuare a intensită ii transpira iei (cu până la 35 A după M. fam. datorită prezen ei în interiorul lor a miceliului ciupercii. fenomen care începe întotdeauna cu frunzele inferioare şi progresează spre cele de la vârf. "lantele atacate formează un număr redus de fructe. sp. având acoperite unele zone cu un mucegai albicios. A!e"tul etiolo!ic( . cu . ma$oritatea neseptate. 4e asemenea. putrezesc. urmate de necroze şi de debilitarea şi uscarea trepatată a plantelor. observându&se însă pe esuturile moarte şi în dreptul nodurilor un miceliu alb. în decurs de 5&.! o. Tuberculariaceae. dispărând spre vârful plantelor. situate la vârful acestora sau cel mai frecvent între nervuri. #ostac'e. care stân$enesc circula ia apei în plantă. ord. de calitate necorespunzătoare care. formând la e7terior sporodoc'iile cu conidii tipice. 5>62) şi o reducere a consumului de apă din sol.! o.

prin penetrarea scoar ei.3 7 +. %n cazuri mai rare.. *darea plantelor. ciuperca poate pătrunde în rădăcină şi în mod direct. de 2. în special în ciclul == de cultură..sp. Fm.ysporum f. se va face prin aspersie în reprize scurte pentru a se evita e7cesul de umiditate. "lantele care se ofilesc se vor îndepărta zilnic din culturi pentru prevenirea sporulării ciupercii pe tulpini şi răspândirea conidiilor în culturi de către curen ii de aer şi de apa de irigare./ "*. ciuperca formează numeroşi clamidospori. Cavistin 3/ 4( sau #arbendazim 3// )# în concentra ie de /. globuloşi sau ovoidali. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "roducerea răsadului de castrave i să se facă numai în sere amena$ate special ca înmul itor. gome şi tile. de nematozi sau insecte. în plantă se face prin perii absorban i şi prin leziunile de pe vârful rădăcinilor produse în timpul lucrărilor de între inerea culturii. 8filirea plantelor este produsă atât de astuparea mecanică a vaselor conducătoare de către miceliu. curbate. la temperaturi mai scăzute. Macroconidiile sunt fusiforme. septe. . de 3&5.&0 tratamente preventive la sol.epicatul să se e7ecute cu multă aten ie pentru a nu se leza rădăcinile cu ocazia dislocării răsadului.// lJ'a..ysporum f.5&0./3 I /.. #a organe de rezisten ă.2 Fm. Fm. sub iate spre capete. 4upă repicare se va aplica o stropire a plantelor şi g'ivecelor cu suspensie de 1opsin . ma$oritatea cu . cucumerinum dezvoltă la temperaturi cuprinse între 6 şi . în prealabil pământul se va dezinfecta termic la >3&>6-# timp de 2/ minute sau c'imic cu produse fumigante (Casamid I 3// :gJ'a. cât şi de to7inele elaborate de patogen. utilizându&se /. 4upă plantare se vor efectua .3&. terminali sau intercalari.6 7 .6-#.usarium o..5 A. 4i&1rape7 I 2//&.sp. prevăzu i cu perete gros şi neted.&55. rezultate din germinarea conidiilor sau a clamidiosporilor.septe. sau Vapam 5+//&53// lJ'a). 4eclanşarea infec iilor este favorizată de temperatura solului în $ur de +>-#. evolu ia bolii este foarte rapidă. în $urul bazei tulpinii cu fungicidele sistemice men ionate mai sus în concentra ie de /.usarium o. 7 3&5/. de umiditatea ridicată a solului şi de infestarea cu nematozi.. singulari sau perec'i.3 l la . #ercetările efectuate până în prezent au pus în eviden ă prezen a mai multor rase de .5 A. %n cazuri mai rare trasnmiterea de la un ciclu la altul se realizează şi prin sămân ă. !stfel de condi ii se întâlnesc în sere. . de +/. în sere. în special în ciclul == de cultură./3 I /. incolore. unicelulari.0&02. "ătrunderea filamentelor miceliene. cucumerinum. în care. cu un optimum la +6-#U la această temperatură în sol..

iar cele mari nu s maturează. în cantitate de /./3 A.9 Cucurbita ficifolia. începând cu cele de la $umătatea vre$ului şi prin stân$enirea creşterii plantelor. cucumerinum. . . plantele atacate fructifică pu in. . folosindu&se concentra ia de /. formând fructe mici care se îngălbenesc. mai accentuat pe o parte a limbului sau între nervuri. #u ocazia defrişării culturilor toate resturile de plante vor fi distruse prin ardere.ysporum f..sp. cât şi spre baza ei. %ntr&o fază avansată a bolii. de calitate necorespunzătoare.TE1IREA /VERTICILIOZA0 CASTRAVEŢILOR /erticillium dahliae Hleb. 5>6+). unde frecven a atacului a$unge uneori până la 3 A. iar frunzele se usucă şi atârnă în lungul tulpinii. la intervale de +/&. "lantele atacate dau produc ii mai mici. Sim tome( #a şi fuzarioza. "rocesul de ofilire se e7tinde atât spre vârful plantei. pieirea plantei survenind lent şi ireversibil.53 A sau "roplant . iar următoarele +&.. "rimul tratament se face la 3&2 zile după plantare. %ntrucât imediat după plantare poate apare şi atacul ciupercii Pythium sp. se brunifică şi se usucă.). ca de e7. care produce căderea plăntu elor. se ofilesc şi au culoare verde&înc'is. pentru combaterea fuzariozei.a. de către #. VE.3 litri suspensie la o plantă. *ltimele frunze care se ofilesc sunt cele din vârful plantei şi de pe lăstarii laterali. pepeni.! o.+. %n .ădăcinile plantelor atacate nu prezintă brunificări vizibile la e7terior. se practică producerea de răsaduri de castrave i altoite pe alte specii de cucurbitacee rezistente la . în culturile de castrave i din spa iile prote$ate. %n (ran a şi în 8landa. cultivate în spa ii prote$ate.ima şi enincasa cerifera (după #ristina . boala afectează toate speciile de cucurbitacee (castrave i. 4e regulă. la primul tratament se va adăuga în suspensie "revicur 2/. )emnalată în multe ări din Buropa şi !sia. mată. în anul 5>2>. dovlecei ş./ zile în ciclul = de cultură şi la +/&+3 zile în ciclul al ==&lea. Bste indicat apoi să se respecte rota ia culturilor de castrave i cu legume solanacee sau cu flori. pe iolurile frunzelor se îngălbenesc.aicu şi colab. verticilioza a fost identificată. se manifestă în faza de înflorire&fructificare. )L I /. verticilioza. prin ofilirea şi îngălbenirea frunzelor.afailă şi M. #ostac'e.53 A.plantă. C! ma.+ )L I /.omânia. se sub iază şi se zbârcesc.

+oniliales. dacă sunt puse în condi ii de umiditate ridicată. %n acelaşi vas tilele e7clud prezen a miceliului şi invers. %n timpul perioadei de vegeta ie. %n stadiul avansat al bolii în vase se observă conidii şi microsclero i. ord. . La plantele bolnave se constată importante modificări fiziologice şi bioc'imice care constau în diminuarea intensită ii transpira iei cu peste 3/ A şi a fotosintezei cu peste . sub ire. alcătuite din . septa i. la diferite niveluri. de mică importan ă fa ă de sol. La suprafa a tulpinilor bolnave apar. constitui i din celule cu pereşi îngroşa i. !ceastă ciupercă este un parazit tipic al vaselor conducătoare. de +. Fm.. =nfec iile se mai pot produce şi prin penetrarea esuturilor. ciuperca produce numeroşi microsclero i globuloşi. septat./ zile.&3 ramuri scurte (fialide). de infestarea cu nematozi şi de e7cesul de azot. face parte din clasa (yphomycetes (. incolore. neramifica i.ungi imperfecti). producând noi infec ii la plantele cu care a$ung în contact. +ucedinaceae. ciuperca sporulează. 4urata perioadei de incuba ie este de +/&. cu +&0 verticile eta$ate. care este mai e7tinsă. unicelulare. cilindrice.3&. ploi. 4upă apari ia ofilirii plantelor. unele vase conducătoare sunt astupate cu gome.%n sec iuni transversale. în care rezistă ca microsclero i. prin tulpină. "rezintă un miceliu incolor. se observă brunificarea pere ilor vaselor conducătoare (a 7ilemului). La capătul fialidelor se formează numeroase conidii ovoide. A!e"tul etiolo!ic( /erticilium dahliae Hleb. Microsclero ii apar în urma înmuguririi şi a ramificării repetate a 'ifelor ciupercii. mai frecvent pe pe ioluri şi pe limbul frunzelor. dar mai pu in evidentă decât în cazul fuzariozei. %n partea bazală a tulpinii. fam. tile sau cu miceliu. de >+&+3/ 7 3/&6/ Fm. de umiditatea ridicată a solului. conidiofori drep i. iar de la an la an se transmite prin sol. patogenul se răspândeşte cu a$utorul conidiilor ve'iculate de apa de ploaie sau de iriga ie.3 A.3&3. o reprezintă semin ele. #a organe de rezisten ă. incolori.3 7 5. 8 altă sursă de transmitere a bolii. "ătrunderea patogenului în plante are loc prin leziunile produse pe rădăcini sau în zona coletului în timpul lucrărilor de între inere a culturilor sau de nematozi şi insecte. care se desprind uşor de conidiofori fiind antrenate de vânt. fiind favorizate de temperaturi ale solului cuprinse între +/ şi +3-#. apa de iriga ie.

unde ciuperca se dezvoltă ca saprofit. %n condi ii de umiditate e7cesivă (peste >/ A)./! dahliae este o ciupercă de sol. se brunifică şi încon$oară tulpini a de $ur&împre$ur. )L I /. evitarea e7cesului de umiditate. =nfec ia se realizează din sol. "e colet apar la început pete mici. care atacă numeroase specii cultivate (castrave i.ysporum f. ALTE CIU)ERCI CARE )RO'UC )A+UBE LA CUCURVITACEE C*'EREA . vinete. se e7tind.a. "rigeron.sp. Chenopodium.&3 lJm+). se zbârceşte şi se înnegreşte. Coala se previne prin tratarea semin ei cu "revicur 2/. !tacul apare în faza de germinare a semin elor şi în timpul răsăririi.usarium o.) şi spontane (Tara. )L I +/ mlJtonă săm.I )UTREZIREA )L*NTUŢELOR Pythium debaryanum Gesse !tacă frecvent răsadurile de castrave i şi pepeni galbeni care se produc pentru culturile din sere şi solarii. cucumerinum sunt eficace şi împotriva acestei boli. cad la pământ şi putrezesc în foarte scurt timp. pepeni. zona din dreptul coletului se acoperă cu un puf fin. albicios (miceliul şi fructifica iile ciupercii). pătrunderea are loc prin leziuni sau prin străpungerea directă a esuturilor care sunt în contact cu solul. M#suri $e reve"ire %i com&atere( Măsurile şi tratamentele indicate în combaterea ciupercii . Amaranthus.).. Caza tulpini ei se sub iază. aerisire. de culoare verde&măslnie. "lăntu ele atacate se ofilesc. după semănat cu "revicur 2/. până în stadiul de 0&3 frunze şi se manifestă în zona coletului şi pe partea superioară a rădăcinilor.acum. . cartof etc. %rtica ş. tomate. ardei.+3 A (. şi prin stropirea stratului germinativ. care evoluează rapid.

de apa de irigare. "rimele simptome constau în brunificarea şi zbârcirea vre$ilor care încep să se degradeze în dreptul petelor. !ceste simptome sunt consecin a distrugerii par iale sau totale a rădăcinilor. care se înnegreşte şi se mumifică. #iuperca prezintă picnidii de tip Phomopsis. bruni.)UTRE+AIUL NE+RU AL R*'*CINILOR Phomopsis sclerotioides Hest. pepeni galbeni şi pepeni verzi. =nfec ia fructelor se poate realiza şi prin răni.&. ce pot a$unge până la 3/ A din recoltă..&0 ani. delimitate de o barieră de pseudosclero i de culoare neagră. "rimele simptome ale bolii apar după . (iind o ciupercă de sol.-#.). Diplodina gossypina #oo:e produce putregaiul vre$ilor de castrave i. producând pagube. "entru prevenirea bolii se va aplica rota ia pe . ca urmare a distrugerii sistemului radicular. %n condi ii de umiditate ridicată. %n cazul în care este atacat şi pedunculul. insecte etc. perioada de incuba ie fiind de 3&. manifestându&se prin stagnarea în creştere. la temperaturi sub 5. %ndată după recoltare. La suprafa a rădăcinilo atacate se observă pete de formă lenticulară. cilindrici.&0 săptămâni de la plantare. de 5. zile.3 7 >&+. picnidiile ciupercii. în timpul transportului şi valorificării. Coala se întâlneşte în culturile for are de castrave i şi pepeni galbeni. . evitarea rănirii plantelor în timpul efectuării lucrărilor culturale şi a fructelor cu ocazia recoltării şi transportării. %n perioada de vegeta ie sunt eficace tratamentele recomandate pentru combaterea . la suprafa a fructelor se dezvoltă un mucegai cenuşiu&negricios. fructele vor fi men inute.ezistă de la un ciclu la altul ca sclero i în resturile de plante din sol. picnosporii care a$ung gazde produc noi infec ii. şi +3-#. 1reptat. (ran a etc. la temperaturi cuprinse între 5. cu capetele rotun$ite. în multe ări europene (8landa. apa de ploaie. "icnosporii sunt bicelulari. caz în care esuturile atacate se colorează în crem&pal sau verde&pal. !nglia. Fm. urmată de ofilirea totală fără ca frunzele să se îngălbenească. combaterea se realizează prin aplicarea măsurilor men ionate în cazul fuzariozei. Ve'icula i de curen ii de aer. negre. zona centrală a petelor se înnegreşte şi se acoperă adesea de numeroase punctişoare mici. putrezirea se e7tinde rapid şi la fruct.

&6 septe transversale şi +&3 longitudinale. de +5&22 7 >&52 Fm. Alternaria pluriseptata (Harst. !pari ia bolii se previne prin aplicarea rota iei. a măsurilor de igienă culturală. ung'iulare. %n ultimul stadiu al bolii. produce pătarea şi băşicarea frunzelor de castrave i.antracnozei cucurbitaceelor. galbeni&brunii la bază. grupa i în fasciculeU ei sunt drep i sau sinuoşi. #onidiile sunt în formă de butelie. . mai desc'işi în partea superioară. 4eseori petele confluează şi acoperă por iuni mari din frunze. de +&3 mm. albicioase. =ernează în resturile atacate. de . se veşte$esc şi se usucă. de culoare brună& negricioasă. iau un aspect băşicat. distrugerea resturilor rămase după recoltare şi arătura de toamnă. %n partea centrală a petelor apar conidioforii şi conidiile ciupercii. lucrare urmată de arătura adâncă. manifestându&se prin pete mici./&03 7 0&2 Fm. mărginite de o zonă brună&roşcată. 4upă recoltare se vor distruge resturile de plante. frunzele se zbârcesc. #onidioforii ies prin stomate. rămase pe câmp. rar unisepta i. et Gariot 7 "eac:) @orst. simpli. cu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful