BOLILE CASTRAVEŢILOR

(Cucumis sativus L.) Viroze MOZAICUL COMUN AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului castraveţilor (cucumber mosaic virus) Mozaicul comun este una dintre virozele cele mai răspândite şi mai păgubitoare, care se întâlneşte atât în culturile din sere şi solarii, cât şi în cele din câmp. Virusul produce infec ii grave la castravete, dovlecel, pepene galben, dovleac, ardei, tomate, vinete, salată, precum şi la multe specii floricole, aster, laleaua, gladiola, crinul, zambila, petunia ş.a. Sim tome. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe prin simptome care variază cu condi iile de mediu, fenofaza, tulpina virusului etc. "lantele pot fi infectate în toate fenofazele. #ând sunt infectate în stadiul de plantulă, are loc îngălbenirea apoi ofilirea cotiledoanelor şi în final pieirea plantelor. La plantele mature, boala se caracterizează prin apari ia de simptome tipice de mozaic pe frunzele tinere, în prea$ma înfloritului. %n acest caz apar numeroase pete de decolorare, verzi&desc'ise sau gălbui, mici, cu marginile difuze, diferite ca formă şi mărime, care alternează cu por iunile verzi, normale, imprimând frunzei aspectul, caracteristic de mozaic. (runzele intens atacate sunt gofrate, deformate de dimensiuni mai mici decât cele normale. "e frunzele din partea bazală a vre$ilor apar zone galbene şi necroze care determină uscarea prematură a plantelor. La plantele infectate de timpuriu se observă o scurtare progresivă a internodiilor, începând de la bază, încât în por iunea de la vârful vre$ilor frunzele sunt foarte apropiate unele de altele, formând un fel de rozetă. %n ultima fază a bolii frunzele se îngălbenesc, se usucă şi cad, vre$ii rămânând aproape complet defolia i. )imptomul de nanism este mai pronun at când planta a fost infectată în stadiul tânăr.

*n alt simptom foliar caracteristic, mai ales pentru culturile for ate, este apari ia pe frunze a unor pete inelare sau semiinelare, de culoare verde&gălbuie. La atacuri intense plantele nu mai înfloresc. "e fructele de castrave i, în condi ii de temperatură ridicată (peste +,-#) atacul se caracterizează prin apari ia, în primele faze, a unor pete verzui&gălbui sau albicioase, dispuse pe toată suprafa a fructului intercalate cu pete mai mici, de culoare verde&înc'is. *neori, fructele bolnave se albesc, rămân mici, sunt puternic deformate, mai ales când s&au format după ce a avut loc infec ia. !ceste fructe sunt depreciate cantitativ şi calitativ, fiind improprii pentru consum în stare proaspătă sau conservată. #ând plantele sunt infectate în condi ii de temperatură scăzută apare îngălbenirea şi ofilirea rapidă a plantelor atât în seră cât şi în câmp. A!e"tul etiolo!ic. Virusul mozaicului castrave ilor (Cucumber mosaic virus) se prezintă sub formă de particule sferice, de ./&0/ nm diametru. 1emperatura de inactivare este de 23&,3-#, iar longevitatea în suc .&2 zile la +/-#. Virusul mozaicului castrave ilor prezintă numeroase tulpini care se diferen ează prin reac ia plantelor test şi prin proprietă ile serologice şi bioc'imice. Virusul este transmis în natură de către afide (peste 2/ de specii) în mod nepersistent (Acyrthosiphon pisum, Aphis fabae etc.), putând infecta în afară de cucurbitaceae (Cucumis, Lagenaria, Cucurbita, Luffa etc.) multe specii din alte familii (tomate, ardei, vinete, spanac ş.a.). 4e la un an la altul, virusul rezistă în plantele perene ( Stellaria media, Capsella bursa pastoris, Cirsium arvense etc.) din câmp sau în cele cultivate în sere, sensibile la atacul acestei boli. *n rol însemnat în transmiterea bolii îl $oacă semin ele. Virusul se dezvoltă bine la temperatura de +/&+3-# la care, perioada de incuba ie durează 0&3 zile în frunzele tinere şi 56&+/ zile în esuturile bătrâne. "este ./-#, VM# nu se mai manifestă. M#suri $e reve"ire %i com&atere. %n vederea prevenirii infec iei se impune amplasarea culturilor de cucurbitacee, ca şi a altor specii susceptibile (ardei, tomate, vinete etc.) la distan ă mai mare de 3// m, de sursele de infec ie. La plantare se va folosi numai răsad sănătos, liber de virus. %n sere se va proceda la dezinfectarea solului cu aburi fierbin i. %n culturile de cucurbitacee se vor aplica tratamente repetate împotriva afidelor vectoare. "entru a se preîntâmpina infectarea răsadului de către afide se recomandă ca la desc'iderile pentru aerisire să se fi7eze plase fine din relon sau tifon. )e va acorda aten ie distrugerii buruienilor gazdă, atât din culturi, cât şi din vecinătatea acestora, precum şi din spa iile dintre sere şi solarii.

8 măsură de luptă de mare perspectivă o reprezintă crearea şi introducerea în cultură a soiurilor şi 'ibrizilor de castrave i rezisten i sau toleran i, ca9 !n:a ( 5, Mondial, 8ctopus (5, ;ita (5, #ornisa (5, #ornirom (5, 1opaz, #ornisem (5, Levina (5 ş.a. (#. <'eorg'ieş şi =. <eamăn, +//.).

MOZAICUL VER'E AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului ver$e al castraveţilor (Cucumber green mottle mosaic virus)

Mozaicul verde, semnalat prima dată în !nglia, în anul 5>++, în prezent se întâlneşte în <ermania, (ran a, 4anemarca, 8landa, )uedia, ?orvegia, (inlanda etc. %n ara noastră a fost identificat de către =. "op şi !urelia @ilăveanu, în anul 5>63, la culturile de castrave i din sere. Virusul poate infecta şi pepenele galben şi pepenele verde. ?u infectează solanaceele. Sim tome( Mozaicul verde afectează îndeosebi culturile de castrave i din sere. "lantele afectate de tulpina verde comună a virusului prezintă simptome caracteristice în special pe frunze şi în mai mică măsură pe fructe. "e frunze, în primele faze, apare o clarifiere (transparen ă) a nervurilor, urmată de o pătare mozaicată de culoare verde&înc'is, de deformarea limbului şi bombarea spre partea superioară a esuturilor verzi. !tacul este mai evident pe frunzele tinere, care capătă un aspect băşicat, gofrat. "lantele infectate în faza tânără rămân pipernicite şi dau produc ii mici. Malforma iile foliare se accentuează, mai ales iarna, când dezvoltarea este lentă. %n cazul tulpinii galbene, simptomele constau în clorozarea nervurilor şi în apari ia unor pete galbene&strălucitoare sau alburii, adesea de formă stelată, la suprafa a limbului. (runzele bătrâne se albesc aproape complet. (ructele infectate în fază timpurie, rămân de dimensiuni mai reduse, sunt pătate, deformate, cu valoare comercială foarte scăzută. A!e"tul etiolo!ic( Virusul mozaicului verde prezintă, după culoarea petelor produse pe frunzele de castrave i, două tulpini distincte, şi anume tulpina comună (verde) şi tulpina

rigide. )e impune e7cluderea răsadului. prin inventarul de lucru contaminat. astfel încât la adâncimea de . . La temperatura camerei virusul rămâne activ timp de câteva luni. %n perioada de vegeta ie se transmite prin contactul dintre plantele bolnave cu cele sănătoase.3&. uscat. ?u se transmite prin afide şi nu atacă solanaceele.galbenă. =nfec iile cu acest virus au consecin e grave asupra plantelor deoarece afectează sistemul radicular care. (#. de la plantare. timp de .a. 5>2>). cu diametrul de 50&56 nm./ cm temperatura să a$ungă la >/&>+-#. 1emperatura de inactivare este de 6/&>/-#. mâinile şi 'ainele muncitorilor. 4upă desfiin area culturii se vor îndepărta plantele prin smulgere şi se vor aduna toate resturile de la suprafa a solului. %n sere şi solarii se va e7ecuta dezinfec ia termică a solului cu vapori supraîncălzi i. precum şi 'alatele muncitorilor se vor dezinfecta cu solu ie de fosfat trisodic 53 A. fapt urmat de diminuarea sensibilă a produc iei de castrave i ((letc'er şi colab. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #ea mai importantă măsură împotriva acestei viroze este folosirea de semin e libere de virus sau a semin elor dezinfectate termic. Milenium (5 ş. )c'eletul serelor.// nm. +//. fiind localizat numai pe suprafa a semin elor şi într&un procent redus prin resturile de plante atacate şi prin sol. timp de o oră. precum9 Levina (5. )e vor introduce în cultură soiuri şi 'ibrizi rezisten i la #M#. <eamăn. cu simptome de infec ie. <'eorg'ieş şi =. 4e la un sezon la altul se perpetuează în cea mai mare parte prin semin ele de castrave i în propor ie de 3&6 A. uneltele şi materialele cu care se lucrează în sere şi solarii. rămâne mai redus cu 3/ A fa ă de cel al plantelor sănătoase. zile la . !:ito (5. lungi de +. prin intermediul apei de iriga ie. Virusul se prezintă sub formă de bastonaşe drepte. Muncitorii îşi vor spăla mâinile cu apă cu săpun ori de câte ori vin în contact cu o plantă infectată. Virusul posedă o rezisten ă ridicată la uscăciune./-#..).

./ nm. =nactivarea termică a virusului are loc la 2/-# în 5/ minute.NECROZA CASTRAVEŢILOR Virusul "ecrozei tutu"ului la castraveţi (Tabacco necrosis virus in cucumber) ?ecroza castrave ilor se înâlneşte frecvent la culturile din sere. virusul este ve'iculat de către zoosporii ciupercii Olpidium brassicae. "e frunze. care este nefavorabil multiplicării virusului. ca şi în cazul mozaicului verde. %n sere se va men ine un regim termic relativ ridicat. %n cazul infec iilor timpurii plantele se ofilesc şi se usucă. la suprafa a lor observându&se pete uşor adâncite. care se prezintă sub formă de particule poliedrice. (oarte caracteristice şi evidente sunt simptomele pe fructe. )e impune. Sim tome. care se găsesc în sol. "lantele atacate se vor smulge şi se vor arde. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #a primă măsură de combatere se impune dezinfectarea termică a solului cu vapori supraîncălzi i. fiind cunoscută în multe ări din Buropa ((ran a. a mâinilor şi a materialelor cu care se lucrează.!. ca şi necrozarea unor por iuni ale nervurilor şi a spa iilor internervuriene. de culoare galbenă&brunie sau cenuşii&brunii./-#. ?orvegia. delimitate de o bordură de culoare verde&înc'is. <ermania. 8landa. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe. #iuperca îşi men ine viabilitatea. care constituie o sursă permanentă de infec ie. timp de 6&> ani. dezinfectarea uneltelor. sub formă de spori de rezisten ă. desc'ise la culoare.omânia etc. cu aspect 'idrozat. )imptomele sunt foarte evidente pe vreme răcoroasă şi luminozitate redusă. cu diametrul în $ur de . A!e"tul etiolo!ic( !ceastă boală a castrave ilor este produsă de o tulpină a virusului necrozei tutunului. şi #anada. . )uedia. de +6&. virusul produce numeroase pete. în ). *neori frunzele prezintă fenomenul de brunificare a nervurilor.).*. în culturile de castrave i. de asemenea. de dimensiuni mici. %n natură. în timp ce în condi ii de temperatură ridicată (peste +6-#) şi lumină intensă sunt slab e7teriorizate.

petele sunt mici. circulare sau col uroase.Bacterioze )*TAREA UN+. după cum timpul este umed sau uscat. producând pierderi mari ce a$ung până la 3/ A. care se usucă şi rămâne ca o crustă albă&cenuşie.*. pe toate organele aeriene9 cotiledoane. şi #anada. mm în diametru. 4De et Eil:ie !ceastă boală este foarte răspândită şi păgubitoare pentru culturile de castrave i din Buropa. în ). de culoare verde&înc'is la început. . care apoi se veşte$esc şi putrezesc sau se se usucă. !desea petele confluează. sub formă de picături. limbul apărând perforat. 4e regulă. tulpini şi fructe. de cele mai multe ori col uroase.omânia a fost semnalată de 1r. pe care apar pete 'idrozate. să a$ungă la 53 mm. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. 4upă câteva zile. %n . frunze. pe fa a inferioară a petelor apare un e7sudat mucilaginos. pe cotiledoane. de culoare verde&înc'is. la castrave i şi pepeni. de +&. plantele continuând să se dezvolte.(. 'idrozate.*. "e timp umed. 4e regulă. bine conturate. pentru ca mai târziu. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare.IULAR* A -RUNZELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas syringae pv. solarii şi răsadni e. esuturile petelor se necrozează şi capătă o culoare cenuşie&gălbuie. încon$urate de o zonă galbenă&verzuie. )ăvulescu. !tacul se întâlneşte frecvent la culturile din câmp şi la cele din sere. dispuse frecvent de&a lungul nervurilor. )imptome asemănătoare apar şi pe tulpini şi pe pe iolurile frunzelor. de )mit' şi CrDan.!. ?umărul petelor variază în func ie de condi iile climatice şi de soi. "rimele simptome apar îndată după răsărirea plăntu elor. )mit' et CrDan) @oung. ).. La început. plantele continuând să se dezvolte. (oarte caracteristic se prezintă atacul pe frunzele mature.!. putâng a$unge până la 3/& 2/ pe o singură frunză. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (peste >/ A). ! fost semnalată şi studiată în anul 5>53. în anul 5>0/. care apoi se brunifică. se sfâşie şi cad. Lachrymans (B. se usucă şi se necrozează. sub forma unor pete mici. ocupând suprafe e mari din limb. Sim tome( Coala se manifestă în cursul întregii perioade de vegeta ie.

cu temperatura de dezvoltare între 5&. 4De et Eil$ie. 1emperatura optimă pentru evolu ia bolii oscilează între 5>&+. zile în cazul înfec iilor primare şi 6&5/ zile pentru infec iile secundare. diminea a înainte de a se evapora picăturile de apă sau de rouă. %n semin e bacteria îşi păstrează . La suprafa a acestor ulcera ii apar. de culoare crem. sensibilă la lumina solară şi mai pu in la uscăciune.-#. cu centrul albicios. albicioase sau gălbui care.3-#. 4acă în momentul infec iei fructele sunt tinere. 4e la un an la altul.(. cu 5&3 flageli polari. albicioase. bacteria se dezvoltă slab până la moderat. cu capetele uşor îndoite. şi G+). %n fructe. formând peliculă. Pseudomonadaceae.-#. solitare. lachrymans (B. adâncite. picături mucilaginoase. netede sau uşor proeminente. bacteria este diseminată de apa de ploaie sau aspersie. unelte cu care se lucrează. produce indol. "lantele atacate intens au creşterea încetinită şi produc ia mult diminuată atât cantitativ cât şi calitativ. "e agar nutritiv bacteria formează colonii circulare. când umiditatea atmosferică depăşeşte >/ A. bacteria pătrunde prin leziunile mici ale pieli ei. în perec'i sau dispuse în lan uri.)mit' et CrDan) @oung. Cacteria Ps! syringae pv. 1impul secetos împiedică dezvoltarea bolii. 'idrolizează par ial amidonul. ca şi pe celelalte organe bolnave. insecte. mm. A!e"tul etiolo!ic( "ătarea ung'iulară a frunzelor este produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv. vânt. %n timpul vegeta iei. Cacteriile cauzate pătrund şi în straturile mai adânci ale fructului infectând în acest caz şi semin ele. ele rămân mici şi uneori deformate. 'idrozate. mucilaginoasă. bacteria dezvoltă o cultură abundentă. fam. de 5&. se prezintă ca o crustă fină."e fructe atacul se întâlneşte mai rar. nu reduce nutri ii. lucioase. Bste asporogenă. <ram&negativă. "erioada de incuba ie durează +&.+&+ 7 /. după ce se usucă. =nfec ia frunzelor se face prin stomate. circulare. sub forma unor pete mici. de 5. Coala este deosebit de gravă în verile sau în regiunile caracterizate printr&o mare cantitate de precipita ii. din diviziunea acteria. Cacteria are formă de bastonaş. nu produce ?G. lic'efiază gelatina. aerobă. bacteria rezistă în semin ele provenite din fructe atacate şi în resturile de plante bolnave până când acestea se descompun.6 Fm. %n bulion. "e felii de cartof. optima fiind de +3&+. care au aspectul unor ulcera ii. albă&cenuşie. Lachrymas nu coagulează laptele.

!donis ş. ?ovozir M? 6/ I /. numai <emini. îndată după răsărire. Conillie Cordelaise I /. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4e mare importan ă în prevenirea apari iei bolii sunt respectarea asolamentului de . +. asigurând astfel infec ia primară. folosind produsele Hocide 5/5 I /. 8dată cu germinarea semin elor. A. +//0). pe fond de infec ie artificială. %n timpul vegeta iei. Marinescu (5>62) arată că din . efectuându&se apoi o arătură adâncă. pentru a favoriza o aerisire corespunzătoare a plantelor. deoarece apa prin aspersie ve'iculează patogenul de la plantele bolnave la cele sănătoase. tratamente se vor efectua la intervale de 6&5/ zile.. A.a.ezultate similare s&au ob inut şi prin utilizarea tratamentului termic umed la 3. "remier. =rigarea se va efectua numai prin rigole. linii şi 'ibrizi de castrave i testa i în câmp. %n prezent au fost create şi introduse în cultură mai multe soiuri sau 'ibrizi de castrave i toleran i sau rezisten i la atacul acestei bacterii.// )# I 5 I 5. . 4upă recoltare. Mancozeb 6// I /. #rDptonol I /...3 A.. resturile vegetale vor fi adunate şi arde. (53 A) I 5. .ecord (5. #ostac'e şi colab.&0 ani şi folosirea unei semin e sănătoase (ob inută din fructe neatacate) sau dezinfectate. în special. . 5>6+) a ob inut rezultate foarte bune în dezinfectarea semin elor aplicând tratarea c'imică prin vacuum infiltra ie.-# timp de o oră. !lcupral 3/ "* I /.3 A. <'. Gidro7id de cupru . <'. (M..+ A..).+ A.viabilitatea până la + ani. 8 aten ie deosebită se acordă în prezent cultivării soiurilor sau 'ibrizilor de castrave i cu rezisten ă sau toleran ă la infec ia cu acest patogen. )onet.5 A. Marinescu (5>65. în prima parte a perioadei de vegeta ie.3 lJ'a. #urzate "lus 1 I /. când intensitatea atacului este mai mare. frecven a atacului fiind de +. 8 aten ie deosebită se va acorda combaterii./ de soiuri.3 A.).3 A. !gnes şi 1riump' au prezentat toleran ă fa ă de acest patogen. %n culturile de castrave i din spa ii prote$ate se vor îndepărta frunzele puternic atacate de această bacterie. (unguran 8G . bacteria migrează în cotiledoane.+ A. ca9 1opaz. )elect. .. *rmătoarele +&.+3 A sau )uper #'amp (= I /. se elimină plantele atacate şi se va aplica primul tratament foliar cu unul din produsele9 #'ampion 3/ E" I /.

+&+. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria "! Tracheiphila se prezintă sub formă de bastonaşe solitare. asporogenă. %n ara noastră a fost observată. 1emperatura optimă de dezvoltare a bacteriei este de +3&. . care se e7tind repede cuprinzând limbul în întregime.3-#. albicioase. (ructele plantelor atacate sunt ofilite. <ram&negativă. Sim tome. sensibilă la căldură şi uscăciune. 1ransmiterea bacteriei de la an la an se face prin intermediul coleopterelor $iabrotica vittata şi $! %ndecimpunctata. emincasa cerifera etc. de B. apoi trece în parenc'im. bacteria mai atacă pepenele galben. netede. %n afară de castrave i. frunzele îşi recapătă turgescen a. "erioada de incuba ie este de . !tacă în special I castrave ii. cu flageli peritric'i.&53 zile. care împiedică circula ia sevei.(.0&./-#. în anul 5>3. în prezen a picăturilor de apă. "e felii de cartof sterilizat cultura este mucilaginoasă. "e geloză formează colonii mici. !ceastă ofilire este o boală tipică a vaselor. în vasele conducătoare. la început..)mit') Golland !ceastă bacterioză. =nfec ia se face numai prin rănile produse de aceste insecte. )ăvulescu şi colab.3 7 /. iar în decurs de 5+&53 zile planta este invadată în întregime.!. Fm. aerobă sau facultativ anaerobă. de 1r. Cacteria se instalează în vasele conducătoare.O-ILIREA BACTERIAN* A CUCURBITACEELOR "r#inia tracheiphila (B. este întâlnită în prezent pe toate continentele unde se cultivă cucurbitaceae. simptom uşor de observat în timpul zilei. %ntr&o sec iune transversală prin tulpina plantelor bolnave se constată prezen a unui mucilagiu alb&cenuşiu.*.(. albicioasă. semnalată pentru prima dată în ).. La început se ofilesc por iuni mici din limb. iar ma7ima de . în anul 56>. producând ofilirea şi în final uscarea plantei. rădăcina şi pe iolii frunzelor nu prezintă simptome de îmbolnăvire. în corpul cărora iernează. dovlecei.3&/. întâia oară. %n cursul nop ii. unde formează caverne pline cu mucilagiu. dovleac. 4in frunze bacteria migrează în pe iol şi tulpină şi treptat întreaga plantă se ofileşte. minima de 6-#. de 5. lucioase.. umede.. Coala se manifestă prin ofilirea limbului. începând cu frunzele bazale. 1ulpina. cu structură în formă de re ea.)mit'. zbârcite. putând fi întâlnită şi pe pepenii galbeni. o tra'eobacterioză. dovlecelul şi dovleacul. (runzele ofilite se răsfrâng în $os peste pe iol ca nişte umbrele care se înc'id.

M#suri $e reve"ire %i com&atere( %ndată după apari ia bolii se vor aplica tratamente foliare pentru distrugerea insectelor vectoare. 4upă câteva săptămâni plantele intens atacate se ofilesc şi pier.ot. mm. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aplicarea măsurilor indicate în cazul bacteriei Ps! Syringae pv. cu aspect apos. are caracteristici morfologice. de <'. devin 'idrozate şi prezintă pe fa a inferioară e7sudat bacterian abundent. eviden iindu&se simptomul de arsură a frunzelor. devin pergamentoase. )everin. la suprafa ă cu un abundent e7sudat albicios.&3 mm în diametru. fiziologice şi bioc'imice asemănătoare cu ale bacteriei P! Syringae pv.. Marinescu.omânia. #ând umiditatea atmosferică depăşeşte 63 A. "e frunze apar ini ial pete mici. )*TAREA -RUNZELOR . "lantele bolnave se vor aduna şi se vor distruge prin ardere pentru a nu constitui sursă de infec ie pentru alte insecte. Sim tome( !tacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor.6. tulpini şi fructe. %n condi ii favorabile (umiditate atmosferică peste 63 A) petele pot să conflueze. de . sub forma unor pete adâncite. =. (edera ia . %n sec iune prin tulpină se constată brunificarea vaselor conducătoare. transformându&se într&o masă moale apoasă. produce pagube importante culturilor de castrave i din spa iile prote$ate.-#. de culoare verde& înc'is. *craina. frunze. ocupând suprafe e mari din limbul frunzelor. boala a fost semnalată. %ntr&o fază mai evoluată a bolii esuturile petelor par a fi LopăriteM. cu centrul albicios.usă etc. care se întâlneşte frecvent în Culgaria./&0/ A din produc ie. de 5&.. Kurini şi V. iar temperatura oscilează între +2&+. )imptomul cel mai caracteristic al acestei boli se manifestă pe fructe. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria Ps! &rgeri . col uroase. lachrymans! . esuturile fructelor atacate se macerează. #u timpul esuturile din dreptul petelor se usucă. care pot a$unge în unii ani până la .ot. lachrymans. %n . în anul 5>.I )UTE+AIUL MOALE AL -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas b&rgeri . macerarea şi transformarea esuturilor într&un putregai moale. acoperit de e7sudat bacterian. !ceastă bacterioză.

de culoarea c'i'limbarului. ma7ima de . produce ?G. perec'i sau înlăn uite. cu marginile ondulate. 7 /.. circulare sau ung'iulare. =nfec ia se realizează prin stomate. petele sunt încon$urate de un 'alou galben. *neori.ostoNzeN Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castrave i. sere şi solarii. galbene. 'idrozate. fam. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria '! cucurbitae (CrDan) 4oNson. nu reduce nitra ii. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată. pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din frunze. în ). dovleci şi dovlecei fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile for ate din răsadni e. et #urt.*. iar cea letală este în $ur de 0>-#. Lic'efiază lent gelatina.3&5. de culoare galbenă.areori. se prezintă sub formă de bastonaşe mobile. de . de către CrDan. .)*TAREA BACTERIAN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE 'anthomonas cucurbitae (CrDan) 4oNson )emnalată prima dată. 'idrolizează amidonul. mm şi diametru. lachrymans! acteria.. 1emperatura optimă de creştere este de +3&. dovlecel şi dovleac sub forma unor pete mici. în anul 5>+3.0&/. din diviziunea cu un flagel polar.2 Om. 5>6+) consideră că această bacterie se transmite prin semin e. Micoze MANA CUCURBITACEELOR Pseudoperonospora cubensis (Cer:. . fără a produce pagube prea mari. boala este cunoscută în prezent şi în Buropa şi !sia. izolate. Pseudomonadaceae. în dreptul esutului atacat se observă prezen a unui e7sudat bacterian. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aceleaşi măsuri indicate împotriva bacteriei Ps! syringae pv. *nii cercetători (Vincent )ealD şi Crat'Naite. slab delimitate. la pepeni galbeni.3-#. atacul apare şi pe fructe sub formă de pete adâncite. "e geloză nutritivă coloniile sunt rotunde./-#. de /. cu picături de e7sudat la suprafa ă. Sim tome( !tacul se observă pe frunzele de catrave i.&. peptonizează dar nu coagulează laptele.!.) . %ntr&o fază mai avansată a atacului petele devin brune. şi G+). opalescente.

#onidiile se diferen ează în timpul nop ii şi devin mature după 5+&5. de +&+0 mm diametru. se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor infectate. A!e"tul etiolo!ic( Coala este produsă de ciuperca Pseudoperonospora cubensis (Cer:. apoi galbene ca lămâia. începând cu cele bazale. %n ara noastră a fost semnalată în anul 5>+6 de către 1r. Peronosporales./-#. de 56&+6 7 5+&+/ Fm. în absen a unor măsuri adecvate de protec ie. terminate prin câte + sterigme inegale. se veşte$esc. la început de culoare verde&gălbuie. care pot a$unge până la 6/ A din produc ie. care pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din limb. cenuşii&gălbui. (runzele puternic atacate se usucă. %n condi ii favorabile dezvoltării bolii.+/ 7 0&> Fm. %n anii cu precipita ii abundente. Bt #urt) . fam. atacul se întâlneşte foarte rar. "e fa a inferioară a frunzelor. nu mai a$ung la maturitate. prin apari ia unor pete.!ceastă boală este cunoscută în numeroase ări din Buropa. de regulă col uroase. !$unse pe frunzele plantelor gazde. 4e pe miceliu ies prin stomate conidiofori incolori. ord.. Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare. 4iseminarea conidiilor se face de către curen ii de aer. !merica de ?ord. având un gust neplăcut. zile. !pari ia şi evolu ia bolii sunt favorizate de temperaturi ce oscilează între 5/&. însă. Miceliul ciupercii. ramificat. de apa de ploaie. de unelte etc. având loc în astfel de cazuri avortarea florilor. în lipsa tratamentelor. devin sfărâmicioase şi cad. asocia i în fascicule câte +&. Peronosporaceae. produce la culturile din solarii şi sere în ciclul al doilea de cultură (datorită condensului). boala manifestându&se pe partea superioară a frunzelor. atacul acestui patogen poate cauza compromiterea par ială sau totală a culturilor de castrave i din câmp. %n câmp. sunt atacate aproape toate frunzele plantelor. pentru ca după câteva zile să devină brune. alcătuit din conidioforii şi conidiile (zoosporangii) ciupercii. 4eseori. conidii ovoide. "e fructe. din cauza distrugerii aparatului foliar. rămân mici. vre$ii rămân desfrunzi i. de 5//&. în dreptul petelor se formează un puf cenuşiu&violaceu. dic'otomic ramifica i în treimea superioară. La vârful ramifica iilor. )ăvulescu. boala se întâlneşte doar în anii cu veri ploioase şi răcoroase sau în regiunile caracterizate printr&o cantitate mai mare de precipita ii. pe fiecare frunză formându&se peste +// de pete. !sia şi !frica. ele germinează în picături de apă la temperaturi cuprinse între 52&++-# şi produc zoospori biflagela i care. "ierderi foarte ridicate.ostoN. 4in clasa Oomycetes. în perioada de vegeta ie. optima fiind 52&++-# şi de prezen a picăturilor de apă pe frunze. unicelulare. după ce înoată în apă emit flamente . mai rar izola i. se formează.

M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e va respecta un asolament ra ional. !lcupral I /.+ E" I /. pentru a se asigura o bună aerisire a culturii. lucrare urmată de arătura adâncă de toamnă. (olpan 3/ E" I /. %n perioada de vegeta ie se vor aplica stropiri foliare preventive cu unul din următoarele produse9 zeamă bordeleză I /. 4upă recoltare se vor strânge şi se vor arde toate resturile de plante rămase pe câmp. )'avit ( I /. Mancozeb 6// I /.+ A./.3 E" I /./ E" I /. gălbui&bruni. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea manei cu produsele . ca9 "atafol "* I /. Merpan 3/ E" I /. (ungaron 8G 3/ E" I /.+ A. *neori şi conidiile rămân viabile pe vre$ii culturilor din sere şi solarii.+ A. ?ovozir M? 6/ I /.53 A sau !crobat MK I /.+ A. care rezultă în urma procesului se7ual... Mi:al M I /.+3 A. %n timpul iernii ciuperca rezistă în resturile de plante atacate din câmp. #aptan 3/ E" I /.+ A. 1ratamentele cu fungicide de contact se repetă la intervale de 3&2 zile. !liette 6/ E" I /.53 A.+3 A.+3 A. pânP La 0/-#. "atafol I /.+ A şi ..+ A. producând noi infec ii. 8 eficacitate foarte bună au fungicidele sistematice sau cele cu bază c'imică mi7tă. BRuation "ro I /. pe vreme umedă. Minori7 .+ A.3 Fm diametru. A. "rimăvara./ I /.+3 A. Cravo 3// )# I /. Quadris )# I /.+3 A. men inerea unei temperaturi nocturne în $ur de +/-#.ipost M I /. de .+ A. "olDram 4( I /.3 A.53 A.0 I /.+ A. A. oosporii germinează şi produc zoospori ce cauzează infec iile primare.+ A. "revicur 2/. A.. #urzate "lus 1 I /. iar cele cu fungicide sistemice sau contact S sistemice l a5/&5+ zile.3 A.+ A.3 A. )emănatul sau plantatul să se facă la distan e corespunzătoare./0 A.+ A şi Mirage ( I .+ A.3 A.3 A.2&0. #urzate Man I /./ E" I /. )L I /. )cut 6/ I /. "erioada de incuba ie durează 0&3 zile. evitarea irigării prin aspersiune. Labilite . sub formă de oospori..+3 A. !ntracol .. pentru a nu se forma condens pe frunze.de infec ie ce pătrund în esuturi prin stomate.+ A. %n sere se impune respectarea distan ei de plantare şi palisarea culturii pentru a se asigura o bună aerisire.+ )L I /. #aptalit C I /. #onidiile pot supravie ui şi la temperaturi mai ridicate. "lanet . "roplant . Ketanil Clu I /. pentru ca plantele din familia Cucurbitaceae să nu revină pe acelaşi teren decât după 0&3 ani. de pe care se răspândesc la culturile din câmp.+.idomil <old MK I /. sferici. 87icupral 3/ "* I /. %n lupta contra manei castrave ilor s&au ob inut succese deosebite prin crearea şi introducerea .

acelaşi autor a semnalat la castrave i cauzată de Sphaerotheca fuliginea. circulare sau neregulate. (uss. care se întâlneşte în prezent atât în culturile din câmp. pot a$unge până la 2/&. în toate fazele de dezvoltare..). boala se manifestă pe ambele păr i. în special pentru culturile for ate de castrave i când. ini ial izolate.ecord.) "oll. B. răspândite neuniform pe suprafa a limbului.oDal (5. constată pentru prima dată e7isten a unei noi făinări a castrave ilor în .6. confluează. cât şi în cele din sere şi solarii. începând cu a doua $umătate a lunii iunie. infec iile repetându&se apoi până la sfârşitul perioadei de vegeta ie. în solariile de la Cărcăneşti I "loieşti. petele se e7tind. în lipsa tratamentelor. fiind însă afectate. acoperind por iuni mari sau c'iar întreaga frunză. 4ocea şi colab.. <eamăn. *. "rysiphe orontii #astagne emend.omânia. Sim tome( )peciile S! fuliginea şi "! orontii atacă toate organele aeriene ale plantelor.egal (5.cucumis I sativa Kapr. -*INAREA CUCURBITACEELOR Sphaerotheca fuliginea ()c'l. %n anul 5>. cauzată de ciuperca Leveiliula cucurbitacearum. de dimensiuni mici la început (2&5/ mm în diametru). . ca fiind produsă de "rysiphe orontii. iar în 56. nedelimitate.ezisten a se manifestă prin limitarea dezvoltării ciupercii şi prin in'ibarea sporulării ei. !steri7 ( 5. (#. este cea mai păgubitoare boală a cucurbitaceelor (castrave i. #ornisem ş. . în 1ransilvania. la dovlecei..sp. cu aspect făinos. L! taurica f. .) (ăinarea.. cunoscută încă înainte de anul 56//. prin pete albe. mai frecvent pe cea superioară. e7 (r. în mod deosebit frunzele şi vre$ii. !tacul acestor patogeni stân$eneşte dezvoltarea normală a plantelor şi determină ofilirea prematură. ca9 . Craun. <'eorg'ieş şi =. primele simptome ale bolii apar. dovlecei şi dovleac)./ A din recolta posibilă. această boală a fost men ionată prima dată în anul 563. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave.a. "etele devin . +//. de către M.în cultură a unor soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i. Leveillula cucurbitacearum <olovin (sin. fapt ce are ca urmare diminuarea considerabilă a cantită ii şi calită ii recoltei. %n ara noastră. %n câmp. în ma$oritatea anilor. #ornirom. "e măsură ce atacul evoluează. pepeni galbeni. "e frunze.

se brunifică şi se usucă./ A din produc ie. iar în cazul pepenilor nu acumulează za'ăr. ord.3 A. făinarea produsă de specia Leveillula cucurbitacearum se aseamănă foarte mult cu mana castrave ilor cauzată de ciuperca Pseudoperonospora cubensis. *. cu care se poate confunda uşor macroscopic). mai ales pe fa a inferioară a frunzelor de la baza plantelor. albicioasă. Tesuturile frunzelor din dreptul petelor se îngălbenesc. "rysiphales. "rysiphaceae. pe cârcei şi pe vre$i. petele sunt de culoare galbenă&limonie pe fa a superioară (ca şi în cazul manei.făinoase datorită apari iei la suprafa a lor a conidioforilor şi conidiilor ciupercii. din clasa Pyrenomycetes. atacul se manifestă şi pe pe iolii frunzelor. fam. %n sere. de zile de la desfacere. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul petelor frunzele se usucă. fructifica iile pot să apară şi fa a superioară a limbului. care deseori acoperă de $ur&împre$ur aceste organe. zbârcite. vizibile pe ambele fe e. periteciile ciupercilor. delimitate de nervuri. prezentând pe partea inferioară o inflorescen ă albicioasă uşor vizibilă cu oc'iul liber. printr&o pâslă pulverulentă. %n condi ii optime. izolate sau confluente. nesuculente. de dimensiuni cuprinse între 0 şi 3 mm diametru. e7 (r. apoi brune&negricioase. până la 5+/ pe o singură frunză. %n condi ii favorabile dezvoltă ii ciupercii (temperatura de 56&+0-#. )pre deosebire de simptomele generate de S! fuliginea şi de "! orontii. A!e"tul etiolo!ic( (ăinare cucurbitaceelor poate fi produsă de ciupercile parazite Sphaerotheca fuliginea ()c'lec't. ele rămân de dimensiuni mai reduse. a$ungând până la +3 mm lungime şi 5+ mm lă ime.. %n condi ii favorabile. cele tinere sunt aproape imune. . "rysiphe orontii #ostagne emend. %ntr&o fază mai evoluată a bolii. (runzele sunt mai sensibile după 52&+.) "oli. în pâsla miceliană de la suprafa a petelor se observă prezen a a numeroase punctişoare de culoare galbenă în primele faze. !tacul cauzat de L! cucurbitacearum se observă pe frunze sub forma unor pete col uroase. "etele sunt dispuse pe întreaga suprafa ă a limbului în număr mare. la care în lipsa tratamentelor pot a$unge până la 2/&. petele apar în număr foarte mare. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. 4eşi fructele sunt atacate foarte rar. %n primele faze. Craun şi Leveillula cucurbitacearum <olovin. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave în special pentru culturile for ate de castrave i. periteciile apar de obicei în lunile octombrie I noiembrie. fiind însă mai pu in abundente. umiditatea atmosferică . datorită defolierii premature a plantelor.

-#. a periteciilor ciupercii S! fuliginea pe castrave i şi dovlecei. incolore. "rimele peritecii apar la sfârşitul lunii august. complet înc'ise. La S! fuliginea. trunc'iate la capete. unicelulari. =dentificarea patogenului care produce făinarea este dificilă deoarece. (orma conidiană a acestor specii este de tip Oidium. de 0/& . de 5&. incolori. ori mai lungi decât diametrul periteciei. insecte etc. iar la maturitate brune./ A. ini ial incolore. rezultând astfel lan uri de conidii incolore. filamentoşi. care se fragmentează de repetate ori./ de B. periteciile se formează mult mai frecvent decât în cele din câmp. de apa de ploaie. zile. 4iagnosticarea precisă se face însă numai pe baza periteciilor care sunt globuloase. în condi ii favorabile este de 0&./ 7 5+&50 Fm. 4in observa iile efectuate în perioada 5>2> I 5>. cu un optim la +2&+6-# şi la umiditatea atmosferică de . prevăzute la suprafa ă cu apendici simplic sau neregulat ramifica i. La specia "! orontii. rotun$ite la capete. %n culturile prote$ate. elipsoidale.3-#. pe plante se dezvoltă numai stadiul conidian al ciupercilor care este foarte asemănător. erec i. emit un filament de germinare care se fi7ează la suprafa a esuturilor cu a$utorul apresorilor. mai rar sferică. ramificat şi septat. cu 6 ascospori elipsoidal I ovoizi. 4in miceliu se formează conidiofori simpli. %n zona . incolori sau gălbui. de obicei. cu +&0 ascospori ovoizi.&03 7 5+&+3 Fm. fiind răspândite de curen ii de aer. . 1otusi şi în acest caz se poate face o diferen iere. în ara noastră.+ FmU ele con in o singură ască ovoidă.Miceliul speciilor S! fuliginea şi "! orontii se dezvoltă ectoparazit. #iuperca se 'răneşte din celulele epidermale cu a$utorul 'austorilor. Miceliul acestor specii este filamentos. avându&se în vedere aspectul diferit al conidiilor. unicelulare./&6/ A. de 3/&6/ 7 3/&23 Fm. iar cele de la "! orontii au formă cilindrică. de +/&+0 7 50&52 Fm. de +. !stfel. %n seră ciuperca formează peritecii la temperaturi mai ridicate decât în câmp ++&+. #ele a$unse pe organele susceptibile germinează la temperaturi curpinse între 5/ şi . la o umiditate relativă aproape identică cu cea din câmp (20&6/ A). fi7ându&se la suprafa a organelor atacate cu a$utorul apresorilor. de >/&50/ Fm diametru şi con in 3&5+ asce. 4ocea şi Voica =gnat. periteciile sunt mai rare. #onidiile servesc ca organe de propagare a ciupercii în tot timpul perioadei de vegeta ie. %n urma cercetărilor efectuate autorii men iona i semnalează pentru prima dată prezen a. reiese că în câmp formarea periteciilor este favorizată de temperaturi cuprinse între 5/&+/-# şi de o umiditate relativă mai scăzută. "erioada de incuba ie. apoi galbene. de 5+&+3 7 5+&50 Fm. conidiile speciei S! fuliginea sunt eliptice. periteciile au dimensiunile cuprinse între 2> şi 5+5.

cât şi în cele din câmp. pe fa a inferioră a frunzei. %n fiecare peritecie se găsesc mai multe asce (. cilindrici. cu apresori din care nu se observă diferen ierea 'austorilor. de 05&. ovoide./3 A. !$unse pe frunzele de castrave i ele germinează.0 A. .2 7 55&+. septa i. prevăzute la suprafa ă cu apendici insera i bazal. )tadiul conidian este de tip Oidiopsis. Morestan I /. în special în culturile prote$ate. %n timpul vegeta iei./3 A. de 5//&2// 7 0&3 Fm. atât în culturile din seră. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru a reduce la minimum rezerva biologică a agen ilor patogeni ai făinării se recomandă ca după terminarea recoltării să se adune şi să se distrugă prin ardere toate resturile vegetale. cu 'austori globuloşi intracelulari. făinarea a fost produsă. %n sere apari ia atacului poate fi preîntâmpinată printr&o reglare a umidită ii relative în perioade cu insola ie puternică şi aer uscat prin efectuarea în timpul zilei a 5&+ aspersii scurte (Lşpri uiriM). prin stomate. ciupercile care produc făinarea cucurbitaceelor rezistă ca peritecii. turtit&sferice. Microt'iol I /. incolori. de +3&0/ 7 53&+/ Fm. după primele infec ii. incolor. incolori sau slab colora i în brun. Harat'ane L# I /. Fm. Leveillula cucurbitacearum se deosebeşte de primele două specii prin aceea că miceliul primar este endofit. ce se între es cu miceliul secundar. apar în număr foarte mari conidiile care produc epifi ii grave în culturile de cucurbitacee. Cravo 3// )# I /. care pătrunde în mezofilul frunzei unde se dezvoltă intercelular. cilindrică. lucrare ce va fi urmată de arătura adâncă. %n condi ii de câmp se impune şi respectarea unei rota ii ra ionale. iar miceliul secundar este ectofit. în cazul în care se diferen iazaă şi sub formă de conidii în sere şi solarii.+ A.&0/). %n primăvară. rotun$ită la capete sau uşor ascu ită la bază. numai de ciuperca S! fuliginea. rareori câte două. conidiile sunt solitare. conidiofori simpli sau pu in ramifica i la bază. incolori. ce con in +&0 ascospori elipsoidali.0 A. cu 'ife sub iri.0 A. La e7tremitatea conidioforilor se separă câte o conidie mare. în fascicule (+&0). incoloră. intercelular. 1'iovit @et I /. se vor aplica tratamente foliare. #onidiile servesc la propagarea bolii în timpul perioadei de vegeta ie. formând un filament de infec ie în partea bazală. 4in miceliul endofit ies la suprafa ă. 4e regulă. "eriteciile sunt mari. fiind uşor diseminate de curen ii de aer. unicelulară. de 5//&+3/ Fm în diametru. de culoare brună& înc'isă. 4e la un an la altul. la apari ia primelor simptome cu fungicide de contact ca9 sulf muiabil I /.de sud&est a ării.

%n ara noastră. (oarte eficace s&au dovedit şi unele produse sistematice./53 A. apoi brună&desc'is./53 A. )tropirile cu fungicide de contact se repetă la intervale de 6& 5/ zile. )aprol 5>/ B# I /. "e măsură ce esuturile invadate se descompun în fasciule./3 A şi )anazole +3/ B# I /. CaDfidan +3/ B# I /. Sim tome( Coala se manifestă pe tulpini. %n cazul în care făinarea este produsă de Leveillula cucurbitacearum tratamentele se vor efectua cu produse sistemice.).+3 A. 1rifmine . "edroso (5. 1ilt +3/ B# I /. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea făinării produsă de S! fuliginea cu produsele9 )'avit ( I /. în anul 5>./53 A. Leon (5.a. moi. !donis (5 ş. +//./53 A.5 A.. Merestro (5. A. <oldazim 3// )# I /. de culoare gălbuie la început. pe pe iolii frunzelor şi pe fructe. 8rius I /. Quadris )# I /.0 A. #avaler +3/ )# I /./53 A sau cu CaDcor +3 E" I /. )trobD I /.3 (3 lJ'a). CaDleton 3 "* I /. Hon:er I /./+3 A. 8ctopus (5. %n lupta contra acestei boli o aten ie deosebită trebuie acordată creării şi cultivării de soiuri şi 'ibrizi rezisten i la atacul ciupercii Sphaerotheca fuliginea. <eamăn. care este cea mai răspândită. (#. !steri7 (5. care se e7tind repede de $ur& împre$urul vre$ului.I )E)ENI +ALBENI Sclerotinia sclerotiorum (Lib./. )UTRE+AIUL ALB AL TUL)INII . iar cele cu fungicide sistemice la 5+&53 zile. )'avit +3 B# I /. A. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A) şi temperaturi moderate (56&+/-#)./3 A. 1opas 5// B# I /./.5 A.) de CarD "utregaiul alb al tulpinii şi fructelor de cucurbitacee se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i şi pepeni galbeni din sere şi solarii./3 A. petele se . . E" I /. în por iunea bazală sau şi mai sus până la 5./53 A. Cumper +3/ B# I /. !libi (5.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI . <'eorg'ieş şi =. de 1r. această boală a fost men ionată prima dată. "e tulpini.5 A.a./0 I /. ca9 ?imrod I /. A ş. pierderi ce pot a$unge până la 5/&53 A din produc ie. )ulfoli I /. Mirage (. )ăvulescu şi colab. /.Humulus 4( I /. apar pete 'idrozate./.ubigan 5+ B# I /.+ A./. Cumper +3/ B# I /./3 A. 4acfolim I /.3 m înăl ime la nivelul ramifica iilor./ E" I /./5 A./3 A. A.6.5+3 A. producând. ca9 !strea (5.

temperatura optimă pentru infec ie fiind cuprinsă între 52 şi +5-#. tari (sclero ii). corpuşoare negre. face parte din clasa $iscomycetes. fie ca miceliu activ în plante vii. fasolea etc. Ble se înmoaie şi putrezesc începând de la vârf spre bază şi se acoperă. cilindric şi lung de +&. boala se propagă prin miceliu din esuturile distruse dispersate de curen ii de aer sau de apa de iriga ie prin aspersie.. unicelulari. numai când cucurbitaceele se cultivă timp de mai mul i ani pe aceeaşi parcelă sau după alte specii sensibile la atacul acestui patogen. Vapam etc. albicios. vinetele. ord. de 2&6 Fm. numai în condi ii de umiditate ridicată. A!e"tul etiolo!ic( Sclerotinia sclerotiorum (Lib. 4in germinarea sclero ilor rezultă organe în formă de pâlnie I apoteciile.acoperă cu un mucegai fin. albicios (asemănător cu vata). (ructele sunt atacate în diferite stadii de dezvoltare. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul leziunilor de pe tulpini. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii în spa iile prote$ate se vor aplica cu stricte e măsurile de igienă culturală. păr ile superioare ale plantelor se veşte$esc treptat şi se usucă. %n timpul vegeta iei. fiind capabilă să producă infec ii între / şi +6-#. de 5&5/ mm în diametru. cm. care reprezintă miceliul. sclero ii fiind distruşi într&o oră la temperatura de 33-#. ca9 tomatele. fie ca miceliu saprofit în resturi de plante sau ca sclero i. (a ă de temperatură ciuperca este pu in preten ioasă.3 I 5. sau c'imic cu produse fumigante9 Casamid. Sclerotiniaceae. care produc noi infec ii. fam. în special cele din apropierea solului.3 cm). (elotiales. . pe care se formează. varza. %n câmp boala apare mai rar. S! sclerotiorum este o ciupercă polivoră care atacă şi alte specii de legume cultivate în sere şi solarii. %n sere. de mărimea boabelor de mazăre (/. incolori. prevăzute cu un peduncul sub ire. %n spa ii prote$ate. ca şi pe iolii frunzelor. se va dezinfecta solul termic. îndepărtarea plantelor şi a fructelor atacate sau veşte$ite pe care se instalează de obicei ciuperca. Coala este favorizată de umiditatea ridicată (peste >/ A) din sol şi atmosferă. ardeii. de culoare brună.) de CD. salata. 4i&1rape7. boala apare în ciclul = de cultură. !ceastă ciupercă rezistă de la un an la altul. după câteva zile. cu un mucegai vătos. ovoizi. între cele două cicluri de cultură. !poteciile con in numeroase asce cu câte 6 ascospori. în care se diferen iază sclero ii ciupercii.

la intervale de 5/&50 zile. )*TAREA ALB* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Septoria cucurbitacearum )acc.53 A. se observă câteva punctişoare mici. în perioada înflorire& fructificare. pe fa a superioară a frunzelor. Sim tome( Manifestarea bolii are loc pe toate organele aeriene ale plantelor. la început verzi&măslinii. incolori./ Fm diametru). Coala se întâlneşte în multe ări din Buropa şi din ). negricioase. Sphaeropsidaceae. fam.!.+ Fm. frunzele se îngălbenesc.+ 7 5. devine albicios. din clasa Coelomycetes. apoi cenuşii. "entru stoparea atacului se aplică . frunzele prezentându&se adesea perforate. izolate.%n timpul vegeta iei se va men ine în sere şi solarii o umiditate mai redusă prin aerisiri repetate. )umile7 3/ "* I /. de . %n dreptul petelor.&0 tratamente. . "e timp ploios. pepeni galbeni./ E" I /. iar esutul din dreptul lor se necrozează. %n cazul în care boala îşi face apari ia se vor îndepărta frunzele bazale şi se vor efectua stropiri foliare cu9 #alidan )# I /.. Cavistin 3/ E" I /. se sfâşie şi cade. cu diametrul de 26&53+ Fm. Sphaeropsidales. 1opsin M . a$ung pe organele sănătoase şi produc noi infec ii. mai frecvent pe frunze.5 A.ovral 3/ E" I /. pepeni verzi şi castrave i. picnosporii sunt elibera i din picnidii. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă pătare este produsă de ciuperca Septoria cucurbitacearum )acc. picnidiile ciupercii. Ble con in numeroşi picnospori filiformi. septa i. "rodusele trebuie altenate.*. organe pe care apar pete cenuşii în dreptul cărora pulpa putrezeşte. "icnidiile parazitului sunt globuloase sau piriforme. pe dovlecei. %n anii cu atacuri intense. #u timpul petele se e7tind şi a$ung până la 5/ mm în diametru. . pe care apar./ "* I /. în număr foarte mare. vre$ii rămânând desfrunzi i.0 I 2 mm în diametru.2&. pete mici.+ A.5&+. se usucă şi cad.. drep i sau curba i. de /. %n cazuri mai rare pot fi atacate şi tulpinile şi c'iar fructele tinere.5 A.5 A. Metoben .5 A. cu un 'alo gălbui. cu marginea uşor zonată. mai mult sau mai pu in circulare. cufundate în esut şi prevăzute cu o ostiolă largă (+/&. ord.

+ A. producând pierderi de produc ie între 5/ şi . apoi brună&cenuşie.3 A. de "asserini. pe cotiledoane şi pe a7a 'ipocotilă. Coala este favorizată de umiditatea atmosferică ridicată (peste 6/ A) şi de temperaturi moderate (56&+.+ A. la suprafa a petelor.-#). 4it'ane M 03 I /. petele se confluează şi .). boala se manifestă pe frunze. Sim tome( "lantele sunt atacate în toate fazele de vegeta ie. apar fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii I sub forma unor pustule. )ăvulescu şi colab.=ernarea are loc sub formă de picnospori şi picnidiile care se găsesc în resturile de plante atacate. fiind cunoscută în toate ările în care se cultivă aceste specii. dovlecei etc. La plantele complet dezvoltate.+ A.omânia a fost men ionată prima dată de 1r. et Mont. în 5>. (sin.) !r7) !ntracnoza este cea mai frecventă şi păgubitoare boală a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. de culoare verde&pal la început. Galst. apoi brune&negricioase.+ A sau cu "olDram 4( I /. provoacă pieirea plăntu elor.5. %n . "e frunze apar pete de forme variate. pepeni verzi. La început petele sunt de culoare verde&gălbuie. mai frecvent în câmp şi mai rar în spa ii prote$ate. C! orbiculare (Cer:.. sub forma unor pete superficiale. în anul 562. Coala se întâlneşte frecvent la pepenii galbeni şi verzi din câmp. în condi ii favorabile patogenului.3&+ cm în diametru. Mancozeb 6// I /.. mai ales în dreptul nervurilor. tratamente cu Couillie Cordelaise I /. #aptadin 3/ "* I /. "rimele simptome ale bolii se pot observa îndată după răsărire. "e vreme umedă. cu aspect uleios. et. de /. urmate de arătura adâncă de toamnă şi de un asolament ra ional. la început de culoare roz. %n cazul atacurilor intense se vor face +&.+ A. M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e recomandă să se aplice cu conştiinciozitate măsurile de igienă culturală după recoltare. #aptan 3/ E" I /. iar mai târziu de culoare brună& roşiatică. %ntr&un stadiu mai avansat al bolii. delimitate de nervuri./ A. tulpini şi fructe. ANTRACNOZA CUCURBITACEELOR Colletotrichum lagenarium ("ass. Coala a fost descrisă pentru prima dată în =talia.) Bll. adâncite în esuturi care.

apoase. Coala este favorizată de temperaturi cuprinse între ++ şi +2-# şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. +elanconiaceae. Tesuturile din dreptul petelor se înmoaie şi putrezesc repede. cu aspect umded. se usucă şi cad treptat. <erminarea conidiilor este în dependen ă de temperatură şi umiditate.6 cm) în pulpă. organe pe care apar pete circulare sau ovale. de 2/& . având consecin e economice grave atât asupra cultivatorilor cât şi a distribuitorilor. simple. care capătă un gust dezagreabil sau c'iar amar. brune. +acrosporium. "e pe iolii frunzelor şi pe vre$i apar pete slab delimitate.. ascu ite la vârf şi mai îngroşate la bază. devenind improprii pentru consum.) face parte din clasa Coelomycetes. se formează acervuli subcuticilindrici. fam. La periferia acervulilor sau printre conidiofori se găsesc 5&3 sete lungi. care se dezvoltă în spa iile intercelulare. incolori. !stfel. la pepenii verzi. alungite. irigarea prin aspersiune. %n caz că sunt ataca i pedunculii. mărimea lor oscilând în func ie de planta gazdă. adâncite în esuturi. de particulele de sol. ini ial de 5&+ cm în diametru. boala poate fi observată şi în timpul depozitării şi valorificării. Colletotrichum oligochaetum #av. "e vreme umedă culoarea petelor devine cărămizie sau portocalie. cuprinzând por iuni mari din fruct. %n condi ii de umiditate ridicată. Alternaria.usarium etc. de insecte etc. !r7./ Fm. . care sunt transportate de stropii de ploaie. sub forma unor pustule mici. fructele tinere se înnegresc. simptom întâlnit frecvent la pepenii verzi. de 6&5> 7 . "e fructe. de resturile de esuturi antrenate de vânt. petele a$ung până la 3&2 cm în diametru. superficiale. #ele mai caracteristice simptome se observă pe fructe.3&. verzi&cenuşii. Fm.. et Gals (sin.) germinarea conidiilor are loc între 3 şi . et Mont. se zbârcesc şi se usucă.acoperă arii mari din frunze. ca urmare a faptului că fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii (acervulii) I sfâşie epiderma şi devin aparente. continui sau septa i. septate. de culoare verde&înc'is. proces favorizat de suprapunerea unor ciuperci saprofite ca )hi*opus.) Bll. C! orbiculare Cer:. %n scurtă vreme petele se e7tind. petele confluează. având suprafa a plană sau cufundată mult (/. de 2/&50/ Fm. 4upă Malisa (5>2. %n perioada de vegeta ie ciuperca se propagă prin conidii. temperatura . +elanconiales. se răsucesc. dispuse în cercuri concentrice. "e miceliul ciupercii. cu consecin e grave asupra cantită ii şi calită ii produc iei. lungi.3-#. la capăt cu câte o conidie ovoidă sau cilindrică. unicelulară. A!e"tul etiolo!ic( Colletotrichum lagenarium ("as. care se necrozează. ord. se zbârcesc.

). Gorn şi colab. %n suspensiile de stropit se adaugă aracet în concentra ie de /. de pepeni verzi ((avorit şi "aradise (5) şi de dovlecei (8pal (5) (#.+ A./3 I /. Masuri $e reve"ire %i com&atere( %n vederea prevenirii bolii se recomandă strângerea şi arderea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare. <'eorg'ieş şi =. !ceasta specie prezintă mai multe rase fiziologice. Cavistin. 1ratamentele se repetă la . 4urata perioadei de incuba ie a parazitului variază în func ie de temperatură. rota ia culturilor pe . zile.optimă fiind de +2-#. 4it'ane M 03 I /. L. 1opsin M.+ A.+ A. sub formă de conidii sau ca miceliu. %n timpul vegeta iei.5 A. e7ecutarea arăturii adânci de toamnă. între . #reso (5 şi (ondant). )emin ele pot fi contaminate cu fragmente de miceliu sau cu conidii. "ătrunderea filamentului de infec ie în esuturi se face prin stomatele frunzelor. de pepeni galbeni (1emplar. #ele mai bune rezultate se ob in cu produsele sistemice9 <oldazim 3// )# I /. prin leziuni pe fructe şi vre$i sau în mod activ prin străpungerea epidermei frunzelor sau a pieli ei fructelor. <eamăn. . Metoben sau 4erosal în concentra ie de /. pentru a se preveni apari ia feomenului de rezisten ă la pesticide.oDal (5.&0 ani şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i la atac. Cenlate. ?. ?emispor 6/ E" I /.&6 zile în cazul fungicidelor de contact şi la 5/&50 zile a celor sistematice. !cest tratament necesită multă aten ie. la apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele de contact9 Mancozeb 6// I /.53 A. deoarece depăşirea temperaturii de 36-# reduce germinarea semin elor. umiditate şi faza de vegeta ie a plantelor.+ A. şi 0 zile până la 3&. ce vor fi alternate cu cele de contact.5 A. precum 'ibridul de castrave i . cu ocazia alegerii din pulpa fructelor. Vondozeb I /. +//. "arazitul iernează în resturile de plante atacate. "entru semănat se va folosi numai sămân ă sănătoasă provenită de la plante neatacate sau sămân ă tratată cu 1iramet I 0 gJ:g. (5>36) recomandă tratarea semin elor cu apă caldă de 36-# timp de 53 minute.

uşor adâncite. unui puf abundent. 4acă condi iile climatice sunt favorabile evolu iei atacului. Tesutul din dreptul petelor se necrozează. !tacurile cele mai grave pe frunze se întâlnesc la pepenii galbeni. cu suprafa a zonată concentric. $ematiaceae! #iuperca este un parazit de debilitate al cărui miceliu se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor atacate. fam. #onidioforii sunt simpli. La suprafa a esuturilor atacate se dezvoltă o pâslă de culoare brună&negricioasă constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. conidioforii şi conidiile ciupercii.ALTERNARIOAZA CUCURBITACEELOR Alternaria cucumerina (Bllis et Bver'art) Blliot !lternarioza se întâlneşte frecvent în culturile de cucurbitacee din ). "e fructe petele. pu in noduroşi la . !lternarioza este favorizată de vremea caldă (+/&+6-c) şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. =. pepeni verzi şi dovlecei. 4inescu (5>20) precizează că la castrave i petele devin mai târziu de culoare cenuşie&albicioasă. cu margini bine conturate. circulare. vre$ii rămân desfrunzi i.. galbene&albicioase. boala apare frecvent şi evoluează mult mai rapid decât în culturile din câmp. septa i. alungite. "e vreme ploioasă petele se e7tind până la 5&5. "e tulpini şi lăstari apar pete brune&negricioase. agentului patogen. şi din Buropa în special. %n mod frecvent. sensibilitate datorată unor caren e de nutri ie. %n culturile irigate şi în solarii. catifelat. de 5&. 4inescu. %n ara noastră această boală a fost depistată prima dată. la care. devenind negricioase. cu aspect umed. de temperatură şi umiditate.3 cm. are loc defolierea plantelor. Sim tome( )unt afectate frunzele.*. petele se e7tind şi confluează ocupând zone mari din limb. %n condi ii favorabile. semin ele din dreptul zonelor atacate rămân mici şi seci. răspândite pe toată suprafa a. ca urmare a apari iei. frunzele se răsucesc şi cad. cu marginea decolorată. în cele de pepeni galbeni. mici la început. mai evidente pe fa a superioară. se e7tind cu timpul pe zone mari. devin brune. urmată de diminuarea şi deprecierea recoltei. de către =. lipsa de apă sau atacul altor boli. vre$ii şi fructele.!. "e frunze ini ial apar pete mici. care se înmoaie şi putrezesc. +oniliales. de culoare gălbuie. uneori. A!e"tul etiolo!ic( Alternaria cucumerina (Bllis et Bv. bruni. ord. în 5>2.) Blliot face parte din clasa (yphomycetes. mm în diametru.

Mancozeb 6// I /. !cest patogen poate infecta şi unele buruieni din familia Cucurbitaceae.. 4it'ane M 03 I /. cât şi în sere şi solarii.espectarea măsurilor de igienă culturală. la o umiditate atmosferică de peste >/ A. cladosporioza a fost men ionată întâia oară în L)tarea fitosanitarăM din anii 5>.+ A. în anul 566>.capătul superior. de către Bllis şi !rt'ur. distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare. M#suri $e reve"ire %i com&atere( .. <erminarea şi producerea infec iilor are loc în condi ii optime la temperaturi cuprinse între +/ şi +6-#./&. este întâlnită în prezent în ma$oritatea ărilor din Buropa. . #onidiile sunt pluricelulare. zile dacă condi iile pentru evolu ia atacului sunt favorabile. #ladosporioza cucurbitaceelor. Vondozeb I /. "ătrunderea filamentelor de infec ie în esuturi se realizează prin stomate.&0 zile. arătura adâncă de toamnă. pe fructele de castrave i. %n . precipita iile sau irigarea prin aspersiune. semnalată prima dată în ). CLA'OS)ORIOZA CUCURBITACEELOR Cladosporium cucumerinum Bll. dovlecei şi dovleci.!. limitează apari ia bolii..+ A. )ăvulescu şi colab. în culturile de castrave i.+ A sau )'avit . dispuse în lan uri scurte (+&3). se vor efectua tratamente foliare cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /.+&5>. irigarea pe rigole.omânia.*. iar sporularea are loc după 0 zile.+ A. (olpan 3/ E" & . măciucate.+ E" I /. de . fusiforme. cu vârful alungit. contribuie la răspândirea conidiilor în timpul perioadei de vegeta ie. atât în câmp. de 1r.+ A./.+3 A. %n perioada de vegeta ie. 1ratamentele se repetă la 6&5/ zile sau la 2&. #uren ii de aer. 4e la un an la altul rezistă sub formă de miceliu şi conidii în resturile de plante atacate şi sub formă de conidii care contaminează sămân a. et !rt'. durata perioade de incuba ie fiind de . la apari ia atacului.3 7 53&+3 Fm. pepeni verzi. pepeni galbeni. uneltele şi 'ainele muncitorilor. folosirea de sămân ă sănătoasă sau dezinfectată cu 1iuram 0 gJ'g. brune.

de culoare verde&gălbuie. cu aspect umed. formând numeroşi conidiofori cu conidii. 4e obicei. producând putrezirea lor. bruni. din clasa (yphomycetes. #ând umiditatea atmosferică este ridicată. ciuperca C! cucumerinum sporulează pe resturile de plante atacate. apoase. ini ial unicelulare apoi bi sau tricelulare. esuturile din dreptul petelor se necrozează. petele se e7tind. când umiditatea atmosferică depăşeşte >. ovale sau circulare. care se dezvoltă atât în interiorul cât şi la suprafa a esuturilor.Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de vegeta ie. de . care. are loc scurtarea internodiilor tulpinii în partea terminală. pe sterigme mici. apoi cenuşii&brunii. unelte etc. de culoare măslinie. La suprafa a esuturilor din dreptul petelor se dezvoltă o pâslă catifelată. se rup. bine contuare. de 3&2 mm în diametru. putând a$unge până la semin e. simpli. prezintă un miceliu septat. et !rt'. în ziua a 0&a apărând conidioforii şi conidiile. din care cauză frunzele apar îngrămădite sub formă de rozetă. %n urma germinării conidiilor. #iuperca rezistă peste iarnă sub formă de conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate rămase pe sol şi în mai mică măsură sub formă de conidii pe semin e. #onidioforii. #onidiile sunt răspândite de curen ii de aer. "e pe iolul frunzelor şi pe vre$i. "rimăvara. precipita ii sau aspersie. au aspect de ulcera ii. fiind afectate toate organele aeriene. de culoare cenuşie. se formează pe miceliul ciupercii. insecte. %ndată după răsărire. septa i. pe cotiledoane. !tacul cel mai caracteristic şi mai grav se manifestă pe fructe. pe vreme umedă se adâncesc în pulpă. când frunzele sunt atacate intens. fam. +oniliales./ 7 0&2 Fm. sub forma unor pete mici. confluează şi acoperă mare parte din suprafa a fructelor.&53 mm în diametru. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată. frunzele apărând zdren uite. . apar pete sub formă de striuri de culoare brună. se sfâşie. $ematiaceae. iar temperatura oscilează între 56 şi +3-#. filamentele de infec ie pătrund în esuturi prin stomate. cilindrice sau fusiforme. %n condi ii favorabile evolu iei bolii. ini ial incolor. "erioada de incuba ie este de . pe 'ipocotil şi apoi pe frunze apar pete mici. se strangulează în partea inferioară. col uroase. cilindrici. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. la temperatura optimă de +5&+3-#. se diferen iază conidii ovoide. de 53&. %n partea terminală a conidioforilor. A. ord. devin improprii pentru consum. apoi de culoare măslinie. %n cazul atacurilor timpurii fructele se deformează. A!e"tul etiolo!ic( #iuperca Cladosporium cucumerinum Bll. ramificat.&0 zile.

(amosa (5. <eamăn. #aptan 6/ E" I /. . iar a temperaturii peste +3-#. "e tulpini.+ A. 8ctupus (5. #aptadin 3/ "* I /. de culoare verde&cenuşie.5 A. #ornirom (5. otrytis cinera "ers. la intervale de 5/&50 zile. de regulă.+3 A./3 I /. pentru fiecare din speciile de cucurbitavee. la suprafa a cărora se dezvoltă foarte repede un puf dens. )UTRE+AIUL CENU.+ A.) şi de dovlecei (!rli:a.+&/. cârnire sau recoltarea fructelor apar pete umede.) (#. #ornisem (5. alungite.+&/./3&/.5+3&/. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată peste >/ A şi temperaturi moderate (53&+/-#) petele se e7tind. Cavistin 3/ 4( I /. sau cu Cravo 3// )# I /. rota ia culturilor la .52/ A.53 A. +//. "erspective deosebite prezintă cultivarea 'ibrizilor cu rezisten ă genetică fa ă de acest patogen.+3 A. !ceastă boală se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i din sere şi solarii în asoca ie cu atacul produse de Sclerotinia şi de $idymella. "olDram 4( I /. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii se recomandă adunarea şi distrugerea tuturor resturilor vegetale rămase pe sol după recolare. pentru a preveni apari ia bolii se recomandă men inerea umidită ii atmosferice sub >/ A. copilire. cenuşiu. la intervale de 2&6 zile. irigarea pe rigole.+3 A.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI otryotinia fuc-eliana (4e CD. 1opsin .!pari ia şi evolu ia bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 56 şi +3-# şi de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A)./ "* I /. !:ito ş.+ A. %n timpul perioadei de vegeta ie. Mancozeb 6// I /. 8pal (5 etc.c. folosirea semin ei sănătoase sau dezinfectată termic sau c'imic şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i de castrave i (!steri7 ( 5. E'etzel) f. încon$oară tulpina şi determină ofilirea plantelor deasupra zonei atacate. Sim tome( !tacul afectează tulpina şi fructele.&0 ani. Buparen Multi 3/ E" I /.).a. Marinda (5. conidioforii şi conidiile ciupercii.5 A. Merpan 3/ E" I /. în dreptul leziunilor. la apari ia atacului se vor aplica tratamente foliare cu 4erosal 3/ )# I /. 4it'ane M&03 I /.IU AL TUL)INILOR . %n spa iile prote$ate. <'eorg'ieş şi =. ocazionate de defoliere.5 A.

sub forma unor pete mici. putând a$unge până la 03 mm.+ A.+3 A. fie de&a lungul nervurilor. M#suri $e reve"ire %i com&atere( La apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. castrave i. de 0& ++ mm. "rimele simptome ale bolii se observă îndată după răsărirea plăntu elor în cazul în care provin din semin e atacate I pe cotiledoane şi tulpini e. )'avit ( . este întâlnită în prezent în multe ări din Buropa şi !sia. apoi brune&negricioase.53 A. cât şi în câmp.) . de B."e fructe. începând din zona coletului. atacul se manifestă pe frunze prin pete izolate sau confluente. pe toate organele aeriene. apar pete umede. (sin. )UTRE+AIUL NE+RU AL CUCURBITACEELOR $idymella bryoniae (!uersN. Sim tome( Coala apare în toate fazele de dezvoltare a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. La început. se e7tind pe zone mari ce se acoperă de conidiofori şi conidii (puf cenuşiu). care. #'iu et Eal:er) !ceastă boală. care deseori produc căderea şi pieirea plăntu elor. în 1ransilvania. Buparen Multi I /. în culturile de pepeni galbeni şi pepeni verzi. de către #'ester.+ A.. la suprafa ă cu . alungite. caracterele patogenului. dovleci).5 A.+ A. cu punctişoare mici. semnalată prima dată în ). dovlecei. atât în culturile for ate.53 A.6 lJ'a). zonate concentric. +ycosphaerella melonis "ass. #alidan )# I /.+ A. brune&negricioase (picnidiile ciupercii). %n . petele sunt de culoare verde&gălbuie. modul de infec ie şi de transmitere a ciupercii otrytis cinerea "ers.e'm. Mirage ( .!. Mancozeb 6// I /.omânia. Mai târziu. %n cazul unor atacuri intense frunzele afectate se îngălbenesc şi se usucă./6 A (/./ E" I /. Labilite . apoi devin brune. în anul 56>/. dispuse fie între nervuri.5. în care caz sunt aproape circulare.. A!e"tul etiolo!ic( %ncadrarea sistematică. atacul a fost constatat întâia oară. pepeni verzi. la plantele mature. (eldor 3// )# I /. în anul 5>33. brune&negricioase.3 E" I /. când au formă alungită. ca şi condi iile care favorizează atacul sunt prezentate la tomate. în special pe cele debilitate fiziologic.+ A. (oarte grav este atacul pe tulpini. pe care apar pete de culoare verde&cenuşie sau gălbuie la început. #aptan 3/ I /. )umile7 3/ "* I /.3 E" I /.*. începând de la vârf. 4ocea.

La apari ia atacului se vor aplica 5&+ tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. Fm. în interior cu numeroase asce cilindrice. A (1r. MDcoguard 3// )# I /. urmată de putrezirea fructelor mature.&3. %n cazul dovleceilor.U Ascochyta cucumeris (autr. ord. 4eseori fructele putrezesc par ial sau total. cu diametrul de 6/& 5./ Fm.-#. la început încolori. transformându&se într&o masă apoasă.2&5> 7 . ce con in câte 6 ascospori. face parte din clasa Loculoascomycetes. incolori.) . "e fructe apar pete circulare sau de formă neregulată. rota ia culturilor la . apar periteciile ciupercii.// Fm în diametru. pe organele atacate. uşor cufundate în esut. se observă punctişoare mici. . din picnidii sunt elibera i numeroşi picnospori. de apa de ploaie sau de iriga ie. adâncite în pulpă. în timp ce îngrăşămintele e7traradiculare cu potasiu sporesc rezisten a plantelor la infec ie. strangula i în dreptul septei. sunt măsuri care limitează atacul./-#. "roducerea infec iei şi evolu ia bolii sunt favorizate de umiditate relativă ma7imă şi de temperaturi care oscilează între 5/ şi . bicelulari. . bicelulari. apoase. sau negricioasă. pornind de la locul de prindere pe peduncul. de 6&52 7 0&> Fm. care sunt globuloase. a constatat înmuierea vre$ilor începând de la bază. A!e"tul etiolo!ic( $idymella bryoniae (!auersN.ăspândi i de vânt.+ A. picnosporii care a$ung pe cucurbitaceae produc noi infec ii. proeminente. %ngrăşarea cu doze mari de azot favorizează boala. scurt pedunculate.+-#. . fam.+ A. $othidiales. 1emperatura necesară infec iilor şi sporulării oscilează între 3 şi .&0 ani.un e7sudat gomos sub formă de lacrimă. $othidiaceae. La suprafa a zonei înmuiate apare o crustă neagră formată din picnidiile ciupercii. la suprafa a esuturilor atacate. !urelia #rişan (5>2.. "este iarnă ciuperca rezistă în resturile de plante atacate sub formă de picnidii sau peritecii pe sau în sămân ă.oman. de .. de culoare brună&negricioasă. perioada de incuba ie fiind de 2&6 zile. globuloase. care rămâne mai sub ire. de culoare c'i'limbarie.). de 2/&. %ntr&o fază mai evoluată a bolii. dispuse în partea apicală. La maturitate. dezinfectarea semin elor termic sau c'imic. cu capetele rotun$ite... Buparen Multi 3/ E" I /. brune&negricioase (picnidiile). cu celule neegale. (orma picnidiană se numeşte $iplodina melonis "oteb. de culoare cenuşie&brunie. +//5). care împiedică circula ia sevei putând produce uscarea vre$ilor. M.e'm. #ostac'e. irigarea pe rigole. cilindrici. %n dreptul petelor. optima fiind +3&+. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4istrugerea resturilor după recoltare.

!ceastă boală se întâlneşte mai frecvent în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. cm în diametru. care se dezvoltă intercelular. uşor cufundate în esut. când după zile cu temperatură ridicată urmează nop i răcoroase. galbene&brunii sau cenuşii&desc'is. lungi. La plăntu ele tinere. confluează. "e fructele foarte mici atacul produce pete circulare sau eliptice. acoperă zone mari din frunză. în cazul în care provin din semin e infectate.). %n câmp.0-#.&+0). Cercospora melonis #:e. înc'ise la culoare. . %n ara noastră a fost men ionată prima dată în L)tarea fitosanitarăM. de 0+& . face parte din clasa (yphomycetes. brune&negricioase. de 1r. *ngaria.// 7 2&++ Fm. %n condi ii de umiditate ridicată. în condi ii de luminozitate intensă. Mai târziu. %n cazurile în care petele confluează. asigurându&se astfel formarea de condens pe frunze.) Eeir (sin. circulare sau col uroase. A!e"tul etiolo!ic( Corynespora casiicola (Cer:. dezvoltarea patogenului este favorizată de fluctua iile de temperatură.) Eeir.. ord. (ructele mari nu sunt atacate c'iar dacă prezintă răni. format din conidioforii şi conidiile ciupercii. cu temperaturi de 5/&5+-#. acoperind mare parte din fruct. dispuse în lan uri scurte (+&0). Sim tome( !tacul poate fi întâlnit în toate fazele de dezvoltare ale plantelor. de +&. 8landa. pe frunze apar pete izolate. de formă neregulată. la început de dimensiuni reduse. cilindrici. <ermania. sub iri. cu numeroşi pere i transversali (. delimitate de nervuri. La capătul lor se formează conidii lungi. din anul 5>0+ I 5>0. +oniliales. et #ur:. petele se e7tind. )ăvulescu şi colab.omânia etc. ies prin stomate conidiofori erec i. mărginite de un 'alo verde&gălbui. de culoare albicioasă&cenuşie.) !rsura brună a frunzelor prezentă. "roducerea infec iei este asigurată de formarea de condens pe frunze şi de temperaturi ridicate +3&. $ematiaceae. care se îngălbeneşte şi se usucă.ARSURA BRUN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Corynespora casiicola (Cer:. "e pe ioli şi tulpini petele sunt alungite. la temperaturi cuprinse între +0 şi . de umiditate atmosferică peste >/ A. la suprafa a petelor se formează un mucegai brun&negricios. grupa i în fascicule./-# ziua şi 5/&5+-# noaptea. 4e pe miceliu. care se ofileşte şi se zbârceşte. #u timpul. în ma$oritatea ărilor din Buropa ((ran a. =nfec ia are loc prin stomate sau prin străpungerea . pe cotiledoane apar pete mici. catifelat. se întâlneşte în special în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. fam. pe toate cucurbitaceele cultivate. et #urt.

pe o distan ă de 6/&>/ cm. în anul 5>2>. 4e obicei. apoi ofilirea şi căderea plăntu elor. fără ca frunzele să&şi sc'imbe în prealabil culoarea normală. %ntotdeauna apari ia miceliului la e7terior este precedată de necrozarea esuturilor scoar ei. este semnalată în prezent în numeroase ări din Buropa. ofilirea poate avea o evolu ie rapidă sau lentă. "e măsură ce ofilirea se generalizează.&a zi). dezinfectarea solului pe cale termică.ysporum f. %n . . La apari ia bolii se vor face 5&+ tratamente foliare cu Buparen Multi I /. =ncuba ia durează 0&3 zile. M#suri $e reve"ire %i com&atere( %n sere şi solarii se recomandă strângerea şi distrugerea resturilor vegetale de la defrişarea culturii precedente. caz în care se produce înmuierea tulpini ei în zona de contact cu solul. cu aspect de vată.+ A). iar de la an la an rezistă ca şi conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate. .omânia a fost semnalată prima dată. Sim tome( 8filirea apare în toate fazele de dezvoltare a plantelor însă cel mai frecvent în faza de înflorire&fructificare.ăsadurile pot fi atacate îndată după repicare (în a +&a sau a .esuturilor sub iri. ?emispor.afailă şi M. care se e7teriorizează prin apari ia pe tulpină a unor benzi de culoare galbenă&brună. verde. .. boală vasculară foarte păgubitoare pentru culturile de castrave i din spa iile prote$ate. înainte de începerea plantării. plantele pier în câteva zile. cucumerinum 8Nen 8filirea fuzariană. %n func ie de temperatură şi de umiditate. de apa de ploaie etc. când temperatura scade sub 53-#. %n perioada de vegeta ie se răspândeşte prin conidiile transportate de curen ii de aer. #ostac'e. !sia şi !merica de ?ord. în dreptul nodurilor şi apoi şi pe internodii se dezvoltă un mucegai albicios. Bvitarea producerii condensului pe frunze prin aerisiri la timp şi prin încălzirea serei în timpul nop ii.usarium o.sp. O-ILIREA /-UZARIOZA0 CASTRAVEŢILOR . ?ovozir M? 6/.+ A (Mancozeb 6//. Vondozeb I /. la suprafa a căruia apar sporodoc'ii de culoare roz&oran$ (miceliu cu conidiofori şi conidii). %n cazul ofilirii cu evolu ie rapidă. de către #. aceste benzi încep de la baza plantei şi se e7tind în lungul tulpinii.+ A sau cu 4it'ane M 03 I /. care are loc la temperaturi ridicate.

rar cu 5 sau + . brunificare ce scade în intensitate. ovoide sau elipsoidale. caracteristice ofilirii cu evolu ie rapidă. putrezesc.ysporum f. Miceliul ciupercii este constituit din 'ife septate.! o. 5>62) şi o reducere a consumului de apă din sol. apoi capătă nuan e de violet. având acoperite unele zone cu un mucegai albicios. "e măsură ce clorofila este distrusă şi necrozarea progresează. plantele se ofilesc lent. !ceastă ofilire se caracterizează prin îngălbeniri ini iale ale frunzelor. cucumerinum 8Nen. formând la e7terior sporodoc'iile cu conidii tipice. cu . face parte din clasa (yphomicetes.! o. indiferent de forma de evolu ie. )porodoc'iile ciupercii sunt formate din microconidii şi din macroconidii. ord. datorită prezen ei în interiorul lor a miceliului ciupercii. 4e asemenea. atârnând de&a lungul tulpinii. nu mai apar sau sunt mai pu in evidente. +oniliales. La nivelul nodurilor.sp. care stân$enesc circula ia apei în plantă. luni. Microconidiile sunt incolore. începând cu cele bazale. deseori. situate la vârful acestora sau cel mai frecvent între nervuri. benzile galbene&brune. afânat şi sporodoc'iile ciupercii de culoare roz&portocalie. La plantele bolnave se constată o diminuare a intensită ii transpira iei (cu până la 35 A după M. de calitate necorespunzătoare care. 'ifele ciupercii pot sa pătrundă din vase în scoar ă şi apoi în epidermă. "e tulpinile plantelor ofilite. fenomen care începe întotdeauna cu frunzele inferioare şi progresează spre cele de la vârf.ysporum f. la început albe. Tuberculariaceae. tipică tra'eomicozelor. urmate de necroze şi de debilitarea şi uscarea trepatată a plantelor. fam. frunzele se usucă şi devin sfărâmicioase.%n condi ii de temperatură mai scăzută în sol. A!e"tul etiolo!ic( . ma$oritatea neseptate. observându&se însă pe esuturile moarte şi în dreptul nodurilor un miceliu alb. "lantele atacate formează un număr redus de fructe. Caza tulpinii şi rădăcinile plantelor atacate nu prezintă nici o modificare e7ternă. #ostac'e. dispărând spre vârful plantelor. %ntr&o fază mai avansată a ofilirii în vase se poate observa prezen a conidiilor şi clamidosporilor. se observă uşor brunificarea pere ilor vaselor conducătoare./ A fa ă de plantele sănătoase. în decurs de 5&. %n sec iuni transversale sau longitudinale în tulpinile şi pe iolul frunzelor plantelor atacate de . cucumerinum. sp. scade şi fotosinteza cu circa . ca şi a gomelor şi tilelor. fiind invadate de miceliul ciupercii. septe.

!stfel de condi ii se întâlnesc în sere.sp.. de 3&5. de umiditatea ridicată a solului şi de infestarea cu nematozi. %n cazuri mai rare.3 7 +. curbate./3 I /. în sere. cucumerinum dezvoltă la temperaturi cuprinse între 6 şi .3&. prin penetrarea scoar ei.. la temperaturi mai scăzute./ "*.. . ma$oritatea cu . de 2. în $urul bazei tulpinii cu fungicidele sistemice men ionate mai sus în concentra ie de /. sau Vapam 5+//&53// lJ'a).. Fm.3 l la . sub iate spre capete. cucumerinum. în plantă se face prin perii absorban i şi prin leziunile de pe vârful rădăcinilor produse în timpul lucrărilor de între inerea culturii. septe. 4eclanşarea infec iilor este favorizată de temperatura solului în $ur de +>-#.6-#. terminali sau intercalari. "lantele care se ofilesc se vor îndepărta zilnic din culturi pentru prevenirea sporulării ciupercii pe tulpini şi răspândirea conidiilor în culturi de către curen ii de aer şi de apa de irigare.sp. Fm.epicatul să se e7ecute cu multă aten ie pentru a nu se leza rădăcinile cu ocazia dislocării răsadului.0&02.usarium o. *darea plantelor.. 8filirea plantelor este produsă atât de astuparea mecanică a vaselor conducătoare de către miceliu. în prealabil pământul se va dezinfecta termic la >3&>6-# timp de 2/ minute sau c'imic cu produse fumigante (Casamid I 3// :gJ'a. utilizându&se /. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "roducerea răsadului de castrave i să se facă numai în sere amena$ate special ca înmul itor. 4upă repicare se va aplica o stropire a plantelor şi g'ivecelor cu suspensie de 1opsin . de +/. se va face prin aspersie în reprize scurte pentru a se evita e7cesul de umiditate. în care. prevăzu i cu perete gros şi neted. 4i&1rape7 I 2//&. Macroconidiile sunt fusiforme./3 I /..ysporum f.5 A. #a organe de rezisten ă. .. #ercetările efectuate până în prezent au pus în eviden ă prezen a mai multor rase de . 7 3&5/. %n cazuri mai rare trasnmiterea de la un ciclu la altul se realizează şi prin sămân ă. în special în ciclul == de cultură.&55.// lJ'a. Cavistin 3/ 4( sau #arbendazim 3// )# în concentra ie de /. unicelulari.usarium o. gome şi tile. ciuperca formează numeroşi clamidospori.6 7 . "ătrunderea filamentelor miceliene.septe.2 Fm. singulari sau perec'i.5 A. 4upă plantare se vor efectua . evolu ia bolii este foarte rapidă. rezultate din germinarea conidiilor sau a clamidiosporilor.ysporum f. de nematozi sau insecte. în special în ciclul == de cultură. cu un optimum la +6-#U la această temperatură în sol. incolore.5&0. cât şi de to7inele elaborate de patogen. globuloşi sau ovoidali. ciuperca poate pătrunde în rădăcină şi în mod direct.&0 tratamente preventive la sol.

iar frunzele se usucă şi atârnă în lungul tulpinii. mată. VE.3 litri suspensie la o plantă. dovlecei ş. se sub iază şi se zbârcesc. în culturile de castrave i din spa iile prote$ate. iar următoarele +&. se brunifică şi se usucă.53 A. #ostac'e.ysporum f. prin ofilirea şi îngălbenirea frunzelor. %n (ran a şi în 8landa. pe iolurile frunzelor se îngălbenesc. se manifestă în faza de înflorire&fructificare.omânia. .+. se practică producerea de răsaduri de castrave i altoite pe alte specii de cucurbitacee rezistente la . la primul tratament se va adăuga în suspensie "revicur 2/. pieirea plantei survenind lent şi ireversibil. Sim tome( #a şi fuzarioza.ădăcinile plantelor atacate nu prezintă brunificări vizibile la e7terior. )L I /. *ltimele frunze care se ofilesc sunt cele din vârful plantei şi de pe lăstarii laterali. verticilioza a fost identificată.+ )L I /. se ofilesc şi au culoare verde&înc'is.. iar cele mari nu s maturează. cultivate în spa ii prote$ate..! o. #u ocazia defrişării culturilor toate resturile de plante vor fi distruse prin ardere.afailă şi M.). de calitate necorespunzătoare. Bste indicat apoi să se respecte rota ia culturilor de castrave i cu legume solanacee sau cu flori. "rimul tratament se face la 3&2 zile după plantare.9 Cucurbita ficifolia. 4e regulă. în anul 5>2>./ zile în ciclul = de cultură şi la +/&+3 zile în ciclul al ==&lea. verticilioza.aicu şi colab. la intervale de +/&. )emnalată în multe ări din Buropa şi !sia. . %ntrucât imediat după plantare poate apare şi atacul ciupercii Pythium sp.plantă. ca de e7. cucumerinum. %n . în cantitate de /.TE1IREA /VERTICILIOZA0 CASTRAVEŢILOR /erticillium dahliae Hleb. "lantele atacate dau produc ii mai mici. care produce căderea plăntu elor. boala afectează toate speciile de cucurbitacee (castrave i./3 A. mai accentuat pe o parte a limbului sau între nervuri. "rocesul de ofilire se e7tinde atât spre vârful plantei. %ntr&o fază avansată a bolii. începând cu cele de la $umătatea vre$ului şi prin stân$enirea creşterii plantelor. 5>6+).53 A sau "roplant . . plantele atacate fructifică pu in. pepeni.a. formând fructe mici care se îngălbenesc. cât şi spre baza ei. folosindu&se concentra ia de /. de către #. pentru combaterea fuzariozei. C! ma.ima şi enincasa cerifera (după #ristina .sp. unde frecven a atacului a$unge uneori până la 3 A.

mai frecvent pe pe ioluri şi pe limbul frunzelor. care este mai e7tinsă. Microsclero ii apar în urma înmuguririi şi a ramificării repetate a 'ifelor ciupercii. fiind favorizate de temperaturi ale solului cuprinse între +/ şi +3-#. prin tulpină. o reprezintă semin ele. incolori. în care rezistă ca microsclero i. constitui i din celule cu pereşi îngroşa i. septat. %n acelaşi vas tilele e7clud prezen a miceliului şi invers. !ceastă ciupercă este un parazit tipic al vaselor conducătoare.3&. face parte din clasa (yphomycetes (. la diferite niveluri./ zile. =nfec iile se mai pot produce şi prin penetrarea esuturilor. ciuperca produce numeroşi microsclero i globuloşi. dar mai pu in evidentă decât în cazul fuzariozei. +oniliales. ciuperca sporulează. "rezintă un miceliu incolor. #a organe de rezisten ă. %n partea bazală a tulpinii. producând noi infec ii la plantele cu care a$ung în contact. apa de iriga ie. La plantele bolnave se constată importante modificări fiziologice şi bioc'imice care constau în diminuarea intensită ii transpira iei cu peste 3/ A şi a fotosintezei cu peste . conidiofori drep i. cu +&0 verticile eta$ate. sub ire. "ătrunderea patogenului în plante are loc prin leziunile produse pe rădăcini sau în zona coletului în timpul lucrărilor de între inere a culturilor sau de nematozi şi insecte. cilindrice. La suprafa a tulpinilor bolnave apar. se observă brunificarea pere ilor vaselor conducătoare (a 7ilemului). A!e"tul etiolo!ic( /erticilium dahliae Hleb. tile sau cu miceliu. patogenul se răspândeşte cu a$utorul conidiilor ve'iculate de apa de ploaie sau de iriga ie. 4urata perioadei de incuba ie este de +/&.%n sec iuni transversale. dacă sunt puse în condi ii de umiditate ridicată. +ucedinaceae. incolore. . Fm.3 7 5. 4upă apari ia ofilirii plantelor. iar de la an la an se transmite prin sol.&3 ramuri scurte (fialide). 8 altă sursă de transmitere a bolii. ord. de umiditatea ridicată a solului. de mică importan ă fa ă de sol. ploi. de infestarea cu nematozi şi de e7cesul de azot. unicelulare. fam. septa i. %n stadiul avansat al bolii în vase se observă conidii şi microsclero i. %n timpul perioadei de vegeta ie. unele vase conducătoare sunt astupate cu gome.ungi imperfecti)..3 A. La capătul fialidelor se formează numeroase conidii ovoide.3&3. alcătuite din . care se desprind uşor de conidiofori fiind antrenate de vânt. de >+&+3/ 7 3/&6/ Fm. de +. neramifica i.

). )L I /. cad la pământ şi putrezesc în foarte scurt timp. =nfec ia se realizează din sol.a.. %n condi ii de umiditate e7cesivă (peste >/ A). Chenopodium. cucumerinum sunt eficace şi împotriva acestei boli. Caza tulpini ei se sub iază. . după semănat cu "revicur 2/.acum./! dahliae este o ciupercă de sol.) şi spontane (Tara. ALTE CIU)ERCI CARE )RO'UC )A+UBE LA CUCURVITACEE C*'EREA . se e7tind. pătrunderea are loc prin leziuni sau prin străpungerea directă a esuturilor care sunt în contact cu solul. unde ciuperca se dezvoltă ca saprofit. Coala se previne prin tratarea semin ei cu "revicur 2/. zona din dreptul coletului se acoperă cu un puf fin. se zbârceşte şi se înnegreşte.&3 lJm+). "rigeron. şi prin stropirea stratului germinativ.sp. )L I +/ mlJtonă săm.+3 A (. !tacul apare în faza de germinare a semin elor şi în timpul răsăririi. "e colet apar la început pete mici.I )UTREZIREA )L*NTUŢELOR Pythium debaryanum Gesse !tacă frecvent răsadurile de castrave i şi pepeni galbeni care se produc pentru culturile din sere şi solarii.usarium o. albicios (miceliul şi fructifica iile ciupercii). vinete. Amaranthus. M#suri $e reve"ire %i com&atere( Măsurile şi tratamentele indicate în combaterea ciupercii . %rtica ş. tomate. aerisire. "lăntu ele atacate se ofilesc. se brunifică şi încon$oară tulpini a de $ur&împre$ur. care evoluează rapid. ardei. până în stadiul de 0&3 frunze şi se manifestă în zona coletului şi pe partea superioară a rădăcinilor. de culoare verde&măslnie. pepeni. cartof etc. evitarea e7cesului de umiditate. care atacă numeroase specii cultivate (castrave i.ysporum f.

#iuperca prezintă picnidii de tip Phomopsis. (iind o ciupercă de sol. Diplodina gossypina #oo:e produce putregaiul vre$ilor de castrave i. !nglia. zona centrală a petelor se înnegreşte şi se acoperă adesea de numeroase punctişoare mici. şi +3-#.&0 ani.-#. evitarea rănirii plantelor în timpul efectuării lucrărilor culturale şi a fructelor cu ocazia recoltării şi transportării. La suprafa a rădăcinilo atacate se observă pete de formă lenticulară. cilindrici. . ca urmare a distrugerii sistemului radicular. negre. bruni. Fm. fructele vor fi men inute. "rimele simptome constau în brunificarea şi zbârcirea vre$ilor care încep să se degradeze în dreptul petelor. %n perioada de vegeta ie sunt eficace tratamentele recomandate pentru combaterea . !ceste simptome sunt consecin a distrugerii par iale sau totale a rădăcinilor. picnidiile ciupercii. perioada de incuba ie fiind de 3&. putrezirea se e7tinde rapid şi la fruct.3 7 >&+. de apa de irigare. de 5. pepeni galbeni şi pepeni verzi. la suprafa a fructelor se dezvoltă un mucegai cenuşiu&negricios. %n condi ii de umiditate ridicată. în multe ări europene (8landa. care se înnegreşte şi se mumifică. "icnosporii sunt bicelulari.).)UTRE+AIUL NE+RU AL R*'*CINILOR Phomopsis sclerotioides Hest. picnosporii care a$ung gazde produc noi infec ii.. Ve'icula i de curen ii de aer. "rimele simptome ale bolii apar după . combaterea se realizează prin aplicarea măsurilor men ionate în cazul fuzariozei. (ran a etc. apa de ploaie. =nfec ia fructelor se poate realiza şi prin răni. %ndată după recoltare. Coala se întâlneşte în culturile for are de castrave i şi pepeni galbeni.&0 săptămâni de la plantare. la temperaturi cuprinse între 5. urmată de ofilirea totală fără ca frunzele să se îngălbenească. insecte etc. "entru prevenirea bolii se va aplica rota ia pe . 1reptat. cu capetele rotun$ite. producând pagube. %n cazul în care este atacat şi pedunculul. caz în care esuturile atacate se colorează în crem&pal sau verde&pal. în timpul transportului şi valorificării. la temperaturi sub 5. delimitate de o barieră de pseudosclero i de culoare neagră. zile. manifestându&se prin stagnarea în creştere.ezistă de la un ciclu la altul ca sclero i în resturile de plante din sol. ce pot a$unge până la 3/ A din recoltă.&.

rămase pe câmp. %n ultimul stadiu al bolii. %n partea centrală a petelor apar conidioforii şi conidiile ciupercii. manifestându&se prin pete mici. de +5&22 7 >&52 Fm. distrugerea resturilor rămase după recoltare şi arătura de toamnă. #onidiile sunt în formă de butelie. produce pătarea şi băşicarea frunzelor de castrave i. 4upă recoltare se vor distruge resturile de plante.&6 septe transversale şi +&3 longitudinale. grupa i în fasciculeU ei sunt drep i sau sinuoşi. de +&3 mm. et Gariot 7 "eac:) @orst. de culoare brună& negricioasă. . simpli. rar unisepta i. iau un aspect băşicat. ung'iulare. Alternaria pluriseptata (Harst. lucrare urmată de arătura adâncă. albicioase. 4eseori petele confluează şi acoperă por iuni mari din frunze. #onidioforii ies prin stomate. =ernează în resturile atacate. mărginite de o zonă brună&roşcată. se veşte$esc şi se usucă./&03 7 0&2 Fm. galbeni&brunii la bază. de . frunzele se zbârcesc. !pari ia bolii se previne prin aplicarea rota iei. cu . a măsurilor de igienă culturală.antracnozei cucurbitaceelor. mai desc'işi în partea superioară.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful