P. 1
Bolile castravetilor

Bolile castravetilor

|Views: 37|Likes:
Published by Alexandra Vlas

More info:

Published by: Alexandra Vlas on Jan 12, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/24/2014

pdf

text

original

BOLILE CASTRAVEŢILOR

(Cucumis sativus L.) Viroze MOZAICUL COMUN AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului castraveţilor (cucumber mosaic virus) Mozaicul comun este una dintre virozele cele mai răspândite şi mai păgubitoare, care se întâlneşte atât în culturile din sere şi solarii, cât şi în cele din câmp. Virusul produce infec ii grave la castravete, dovlecel, pepene galben, dovleac, ardei, tomate, vinete, salată, precum şi la multe specii floricole, aster, laleaua, gladiola, crinul, zambila, petunia ş.a. Sim tome. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe prin simptome care variază cu condi iile de mediu, fenofaza, tulpina virusului etc. "lantele pot fi infectate în toate fenofazele. #ând sunt infectate în stadiul de plantulă, are loc îngălbenirea apoi ofilirea cotiledoanelor şi în final pieirea plantelor. La plantele mature, boala se caracterizează prin apari ia de simptome tipice de mozaic pe frunzele tinere, în prea$ma înfloritului. %n acest caz apar numeroase pete de decolorare, verzi&desc'ise sau gălbui, mici, cu marginile difuze, diferite ca formă şi mărime, care alternează cu por iunile verzi, normale, imprimând frunzei aspectul, caracteristic de mozaic. (runzele intens atacate sunt gofrate, deformate de dimensiuni mai mici decât cele normale. "e frunzele din partea bazală a vre$ilor apar zone galbene şi necroze care determină uscarea prematură a plantelor. La plantele infectate de timpuriu se observă o scurtare progresivă a internodiilor, începând de la bază, încât în por iunea de la vârful vre$ilor frunzele sunt foarte apropiate unele de altele, formând un fel de rozetă. %n ultima fază a bolii frunzele se îngălbenesc, se usucă şi cad, vre$ii rămânând aproape complet defolia i. )imptomul de nanism este mai pronun at când planta a fost infectată în stadiul tânăr.

*n alt simptom foliar caracteristic, mai ales pentru culturile for ate, este apari ia pe frunze a unor pete inelare sau semiinelare, de culoare verde&gălbuie. La atacuri intense plantele nu mai înfloresc. "e fructele de castrave i, în condi ii de temperatură ridicată (peste +,-#) atacul se caracterizează prin apari ia, în primele faze, a unor pete verzui&gălbui sau albicioase, dispuse pe toată suprafa a fructului intercalate cu pete mai mici, de culoare verde&înc'is. *neori, fructele bolnave se albesc, rămân mici, sunt puternic deformate, mai ales când s&au format după ce a avut loc infec ia. !ceste fructe sunt depreciate cantitativ şi calitativ, fiind improprii pentru consum în stare proaspătă sau conservată. #ând plantele sunt infectate în condi ii de temperatură scăzută apare îngălbenirea şi ofilirea rapidă a plantelor atât în seră cât şi în câmp. A!e"tul etiolo!ic. Virusul mozaicului castrave ilor (Cucumber mosaic virus) se prezintă sub formă de particule sferice, de ./&0/ nm diametru. 1emperatura de inactivare este de 23&,3-#, iar longevitatea în suc .&2 zile la +/-#. Virusul mozaicului castrave ilor prezintă numeroase tulpini care se diferen ează prin reac ia plantelor test şi prin proprietă ile serologice şi bioc'imice. Virusul este transmis în natură de către afide (peste 2/ de specii) în mod nepersistent (Acyrthosiphon pisum, Aphis fabae etc.), putând infecta în afară de cucurbitaceae (Cucumis, Lagenaria, Cucurbita, Luffa etc.) multe specii din alte familii (tomate, ardei, vinete, spanac ş.a.). 4e la un an la altul, virusul rezistă în plantele perene ( Stellaria media, Capsella bursa pastoris, Cirsium arvense etc.) din câmp sau în cele cultivate în sere, sensibile la atacul acestei boli. *n rol însemnat în transmiterea bolii îl $oacă semin ele. Virusul se dezvoltă bine la temperatura de +/&+3-# la care, perioada de incuba ie durează 0&3 zile în frunzele tinere şi 56&+/ zile în esuturile bătrâne. "este ./-#, VM# nu se mai manifestă. M#suri $e reve"ire %i com&atere. %n vederea prevenirii infec iei se impune amplasarea culturilor de cucurbitacee, ca şi a altor specii susceptibile (ardei, tomate, vinete etc.) la distan ă mai mare de 3// m, de sursele de infec ie. La plantare se va folosi numai răsad sănătos, liber de virus. %n sere se va proceda la dezinfectarea solului cu aburi fierbin i. %n culturile de cucurbitacee se vor aplica tratamente repetate împotriva afidelor vectoare. "entru a se preîntâmpina infectarea răsadului de către afide se recomandă ca la desc'iderile pentru aerisire să se fi7eze plase fine din relon sau tifon. )e va acorda aten ie distrugerii buruienilor gazdă, atât din culturi, cât şi din vecinătatea acestora, precum şi din spa iile dintre sere şi solarii.

8 măsură de luptă de mare perspectivă o reprezintă crearea şi introducerea în cultură a soiurilor şi 'ibrizilor de castrave i rezisten i sau toleran i, ca9 !n:a ( 5, Mondial, 8ctopus (5, ;ita (5, #ornisa (5, #ornirom (5, 1opaz, #ornisem (5, Levina (5 ş.a. (#. <'eorg'ieş şi =. <eamăn, +//.).

MOZAICUL VER'E AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului ver$e al castraveţilor (Cucumber green mottle mosaic virus)

Mozaicul verde, semnalat prima dată în !nglia, în anul 5>++, în prezent se întâlneşte în <ermania, (ran a, 4anemarca, 8landa, )uedia, ?orvegia, (inlanda etc. %n ara noastră a fost identificat de către =. "op şi !urelia @ilăveanu, în anul 5>63, la culturile de castrave i din sere. Virusul poate infecta şi pepenele galben şi pepenele verde. ?u infectează solanaceele. Sim tome( Mozaicul verde afectează îndeosebi culturile de castrave i din sere. "lantele afectate de tulpina verde comună a virusului prezintă simptome caracteristice în special pe frunze şi în mai mică măsură pe fructe. "e frunze, în primele faze, apare o clarifiere (transparen ă) a nervurilor, urmată de o pătare mozaicată de culoare verde&înc'is, de deformarea limbului şi bombarea spre partea superioară a esuturilor verzi. !tacul este mai evident pe frunzele tinere, care capătă un aspect băşicat, gofrat. "lantele infectate în faza tânără rămân pipernicite şi dau produc ii mici. Malforma iile foliare se accentuează, mai ales iarna, când dezvoltarea este lentă. %n cazul tulpinii galbene, simptomele constau în clorozarea nervurilor şi în apari ia unor pete galbene&strălucitoare sau alburii, adesea de formă stelată, la suprafa a limbului. (runzele bătrâne se albesc aproape complet. (ructele infectate în fază timpurie, rămân de dimensiuni mai reduse, sunt pătate, deformate, cu valoare comercială foarte scăzută. A!e"tul etiolo!ic( Virusul mozaicului verde prezintă, după culoarea petelor produse pe frunzele de castrave i, două tulpini distincte, şi anume tulpina comună (verde) şi tulpina

)c'eletul serelor. !:ito (5.// nm. zile la . lungi de +. de la plantare.. astfel încât la adâncimea de . precum şi 'alatele muncitorilor se vor dezinfecta cu solu ie de fosfat trisodic 53 A. 5>2>). Virusul se prezintă sub formă de bastonaşe drepte. fiind localizat numai pe suprafa a semin elor şi într&un procent redus prin resturile de plante atacate şi prin sol. uneltele şi materialele cu care se lucrează în sere şi solarii. prin inventarul de lucru contaminat.)./ cm temperatura să a$ungă la >/&>+-#. cu diametrul de 50&56 nm. )e vor introduce în cultură soiuri şi 'ibrizi rezisten i la #M#. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #ea mai importantă măsură împotriva acestei viroze este folosirea de semin e libere de virus sau a semin elor dezinfectate termic. =nfec iile cu acest virus au consecin e grave asupra plantelor deoarece afectează sistemul radicular care. <'eorg'ieş şi =. <eamăn. ?u se transmite prin afide şi nu atacă solanaceele. (#. precum9 Levina (5.3&. rigide. Milenium (5 ş. +//. 1emperatura de inactivare este de 6/&>/-#. rămâne mai redus cu 3/ A fa ă de cel al plantelor sănătoase. 4e la un sezon la altul se perpetuează în cea mai mare parte prin semin ele de castrave i în propor ie de 3&6 A. timp de . . )e impune e7cluderea răsadului. timp de o oră.a./-#. Muncitorii îşi vor spăla mâinile cu apă cu săpun ori de câte ori vin în contact cu o plantă infectată.galbenă. fapt urmat de diminuarea sensibilă a produc iei de castrave i ((letc'er şi colab. %n sere şi solarii se va e7ecuta dezinfec ia termică a solului cu vapori supraîncălzi i. Virusul posedă o rezisten ă ridicată la uscăciune. uscat. 4upă desfiin area culturii se vor îndepărta plantele prin smulgere şi se vor aduna toate resturile de la suprafa a solului. %n perioada de vegeta ie se transmite prin contactul dintre plantele bolnave cu cele sănătoase. cu simptome de infec ie. prin intermediul apei de iriga ie. mâinile şi 'ainele muncitorilor. La temperatura camerei virusul rămâne activ timp de câteva luni.

=nactivarea termică a virusului are loc la 2/-# în 5/ minute. ca şi necrozarea unor por iuni ale nervurilor şi a spa iilor internervuriene.NECROZA CASTRAVEŢILOR Virusul "ecrozei tutu"ului la castraveţi (Tabacco necrosis virus in cucumber) ?ecroza castrave ilor se înâlneşte frecvent la culturile din sere. <ermania. ?orvegia. care se găsesc în sol.). virusul produce numeroase pete. 8landa. în ). *neori frunzele prezintă fenomenul de brunificare a nervurilor. care constituie o sursă permanentă de infec ie. de asemenea. la suprafa a lor observându&se pete uşor adâncite. a mâinilor şi a materialelor cu care se lucrează. )uedia./ nm. ca şi în cazul mozaicului verde. . şi #anada. fiind cunoscută în multe ări din Buropa ((ran a. %n natură. Sim tome. %n cazul infec iilor timpurii plantele se ofilesc şi se usucă. cu diametrul în $ur de . desc'ise la culoare. virusul este ve'iculat de către zoosporii ciupercii Olpidium brassicae. sub formă de spori de rezisten ă. "lantele atacate se vor smulge şi se vor arde. de dimensiuni mici. în timp ce în condi ii de temperatură ridicată (peste +6-#) şi lumină intensă sunt slab e7teriorizate. în culturile de castrave i. (oarte caracteristice şi evidente sunt simptomele pe fructe. )e impune. de +6&. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #a primă măsură de combatere se impune dezinfectarea termică a solului cu vapori supraîncălzi i. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe. ./-#. care este nefavorabil multiplicării virusului.!. )imptomele sunt foarte evidente pe vreme răcoroasă şi luminozitate redusă. %n sere se va men ine un regim termic relativ ridicat. dezinfectarea uneltelor. care se prezintă sub formă de particule poliedrice.omânia etc. delimitate de o bordură de culoare verde&înc'is. de culoare galbenă&brunie sau cenuşii&brunii. cu aspect 'idrozat. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă boală a castrave ilor este produsă de o tulpină a virusului necrozei tutunului. "e frunze. timp de 6&> ani.*. #iuperca îşi men ine viabilitatea.

sub formă de picături. !desea petele confluează. )mit' et CrDan) @oung. (oarte caracteristic se prezintă atacul pe frunzele mature. dispuse frecvent de&a lungul nervurilor. de cele mai multe ori col uroase. 'idrozate. de )mit' şi CrDan. care apoi se veşte$esc şi putrezesc sau se se usucă. sub forma unor pete mici. mm în diametru. de culoare verde&înc'is la început. ?umărul petelor variază în func ie de condi iile climatice şi de soi.(. frunze. de culoare verde&înc'is. încon$urate de o zonă galbenă&verzuie. !tacul se întâlneşte frecvent la culturile din câmp şi la cele din sere. circulare sau col uroase. tulpini şi fructe.!. %n . numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. 4e regulă.. să a$ungă la 53 mm. petele sunt mici. pe care apar pete 'idrozate. limbul apărând perforat. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (peste >/ A).omânia a fost semnalată de 1r. )ăvulescu. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. "e timp umed. care se usucă şi rămâne ca o crustă albă&cenuşie. după cum timpul este umed sau uscat. care apoi se brunifică. în ). se usucă şi se necrozează. pe fa a inferioară a petelor apare un e7sudat mucilaginos. ! fost semnalată şi studiată în anul 5>53.IULAR* A -RUNZELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas syringae pv. )imptome asemănătoare apar şi pe tulpini şi pe pe iolurile frunzelor. bine conturate. şi #anada. La început. "rimele simptome apar îndată după răsărirea plăntu elor. pe cotiledoane. Lachrymans (B. . esuturile petelor se necrozează şi capătă o culoare cenuşie&gălbuie. 4upă câteva zile. în anul 5>0/. Sim tome( Coala se manifestă în cursul întregii perioade de vegeta ie. ocupând suprafe e mari din limb. pe toate organele aeriene9 cotiledoane.!.*. se sfâşie şi cad. producând pierderi mari ce a$ung până la 3/ A. 4De et Eil:ie !ceastă boală este foarte răspândită şi păgubitoare pentru culturile de castrave i din Buropa. ).Bacterioze )*TAREA UN+. solarii şi răsadni e. la castrave i şi pepeni. de +&. plantele continuând să se dezvolte. 4e regulă. pentru ca mai târziu.*. plantele continuând să se dezvolte. putâng a$unge până la 3/& 2/ pe o singură frunză.

insecte. 'idrolizează par ial amidonul. unelte cu care se lucrează."e fructe atacul se întâlneşte mai rar. de 5&. aerobă. netede sau uşor proeminente. se prezintă ca o crustă fină. zile în cazul înfec iilor primare şi 6&5/ zile pentru infec iile secundare. de 5. picături mucilaginoase. diminea a înainte de a se evapora picăturile de apă sau de rouă. 1emperatura optimă pentru evolu ia bolii oscilează între 5>&+. mm. lucioase. Lachrymas nu coagulează laptele. solitare. 4De et Eil$ie. %n semin e bacteria îşi păstrează . albă&cenuşie. cu centrul albicios. sensibilă la lumina solară şi mai pu in la uscăciune.-#.(.)mit' et CrDan) @oung. lic'efiază gelatina. cu 5&3 flageli polari. Coala este deosebit de gravă în verile sau în regiunile caracterizate printr&o mare cantitate de precipita ii. care au aspectul unor ulcera ii. cu capetele uşor îndoite. şi G+). formând peliculă. 4acă în momentul infec iei fructele sunt tinere. bacteria dezvoltă o cultură abundentă. produce indol. "e felii de cartof. bacteria se dezvoltă slab până la moderat. bacteria este diseminată de apa de ploaie sau aspersie. %n fructe. %n bulion. "e agar nutritiv bacteria formează colonii circulare. în perec'i sau dispuse în lan uri.6 Fm. fam.+&+ 7 /. nu produce ?G. Cacteria are formă de bastonaş. ca şi pe celelalte organe bolnave. lachrymans (B. 1impul secetos împiedică dezvoltarea bolii. albicioase. A!e"tul etiolo!ic( "ătarea ung'iulară a frunzelor este produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv. La suprafa a acestor ulcera ii apar. Cacteria Ps! syringae pv. sub forma unor pete mici. bacteria pătrunde prin leziunile mici ale pieli ei. după ce se usucă. de culoare crem. Pseudomonadaceae. <ram&negativă. optima fiind de +3&+. ele rămân mici şi uneori deformate. albicioase sau gălbui care.-#. 'idrozate. %n timpul vegeta iei. circulare.3-#. vânt. când umiditatea atmosferică depăşeşte >/ A. cu temperatura de dezvoltare între 5&. =nfec ia frunzelor se face prin stomate. Bste asporogenă. Cacteriile cauzate pătrund şi în straturile mai adânci ale fructului infectând în acest caz şi semin ele. din diviziunea acteria. adâncite. bacteria rezistă în semin ele provenite din fructe atacate şi în resturile de plante bolnave până când acestea se descompun. "erioada de incuba ie durează +&. mucilaginoasă. 4e la un an la altul. nu reduce nutri ii. "lantele atacate intens au creşterea încetinită şi produc ia mult diminuată atât cantitativ cât şi calitativ.

&0 ani şi folosirea unei semin e sănătoase (ob inută din fructe neatacate) sau dezinfectate./ de soiuri. în special. +.). #urzate "lus 1 I /. .viabilitatea până la + ani. 8 aten ie deosebită se va acorda combaterii. linii şi 'ibrizi de castrave i testa i în câmp..ecord (5. (unguran 8G . se elimină plantele atacate şi se va aplica primul tratament foliar cu unul din produsele9 #'ampion 3/ E" I /. 8dată cu germinarea semin elor. !gnes şi 1riump' au prezentat toleran ă fa ă de acest patogen. pentru a favoriza o aerisire corespunzătoare a plantelor. folosind produsele Hocide 5/5 I /. (M.3 A.). ?ovozir M? 6/ I /. (53 A) I 5. #ostac'e şi colab.. %n timpul vegeta iei. pe fond de infec ie artificială. Gidro7id de cupru .ezultate similare s&au ob inut şi prin utilizarea tratamentului termic umed la 3. A. Marinescu (5>62) arată că din .+ A. <'. %n culturile de castrave i din spa ii prote$ate se vor îndepărta frunzele puternic atacate de această bacterie.+ A.// )# I 5 I 5. #rDptonol I /.-# timp de o oră. efectuându&se apoi o arătură adâncă.. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4e mare importan ă în prevenirea apari iei bolii sunt respectarea asolamentului de . 4upă recoltare. *rmătoarele +&.+ A. !donis ş. . <'.. %n prezent au fost create şi introduse în cultură mai multe soiuri sau 'ibrizi de castrave i toleran i sau rezisten i la atacul acestei bacterii. =rigarea se va efectua numai prin rigole. A. Conillie Cordelaise I /.5 A. Marinescu (5>65.3 lJ'a. bacteria migrează în cotiledoane. 5>6+) a ob inut rezultate foarte bune în dezinfectarea semin elor aplicând tratarea c'imică prin vacuum infiltra ie.. !lcupral 3/ "* I /. asigurând astfel infec ia primară. când intensitatea atacului este mai mare. "remier.3 A.a. frecven a atacului fiind de +... tratamente se vor efectua la intervale de 6&5/ zile. numai <emini. )onet.+3 A sau )uper #'amp (= I /. .3 A. +//0). . în prima parte a perioadei de vegeta ie. ca9 1opaz. resturile vegetale vor fi adunate şi arde. Mancozeb 6// I /. deoarece apa prin aspersie ve'iculează patogenul de la plantele bolnave la cele sănătoase.3 A. 8 aten ie deosebită se acordă în prezent cultivării soiurilor sau 'ibrizilor de castrave i cu rezisten ă sau toleran ă la infec ia cu acest patogen. îndată după răsărire. )elect.

+&+. putând fi întâlnită şi pe pepenii galbeni.. "erioada de incuba ie este de . producând ofilirea şi în final uscarea plantei. iar în decurs de 5+&53 zile planta este invadată în întregime. începând cu frunzele bazale. 1ransmiterea bacteriei de la an la an se face prin intermediul coleopterelor $iabrotica vittata şi $! %ndecimpunctata. este întâlnită în prezent pe toate continentele unde se cultivă cucurbitaceae. rădăcina şi pe iolii frunzelor nu prezintă simptome de îmbolnăvire. o tra'eobacterioză. de B. semnalată pentru prima dată în ). frunzele îşi recapătă turgescen a. albicioasă. care împiedică circula ia sevei. )ăvulescu şi colab. dovlecei. cu structură în formă de re ea. %ntr&o sec iune transversală prin tulpina plantelor bolnave se constată prezen a unui mucilagiu alb&cenuşiu. la început.(. întâia oară. umede. La început se ofilesc por iuni mici din limb.O-ILIREA BACTERIAN* A CUCURBITACEELOR "r#inia tracheiphila (B. în anul 56>. unde formează caverne pline cu mucilagiu. albicioase. "e geloză formează colonii mici.*. Fm. iar ma7ima de . dovlecelul şi dovleacul. de 5. Coala se manifestă prin ofilirea limbului. !ceastă ofilire este o boală tipică a vaselor. Cacteria se instalează în vasele conducătoare. în prezen a picăturilor de apă. care se e7tind repede cuprinzând limbul în întregime. de 1r. în corpul cărora iernează.3 7 /.)mit'.&53 zile.. în anul 5>3. netede. minima de 6-#. sensibilă la căldură şi uscăciune. lucioase.0&. în vasele conducătoare. Sim tome. 1emperatura optimă de dezvoltare a bacteriei este de +3&. 4in frunze bacteria migrează în pe iol şi tulpină şi treptat întreaga plantă se ofileşte.. asporogenă. %n afară de castrave i. %n cursul nop ii. =nfec ia se face numai prin rănile produse de aceste insecte. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria "! Tracheiphila se prezintă sub formă de bastonaşe solitare. <ram&negativă. dovleac. bacteria mai atacă pepenele galben.!. "e felii de cartof sterilizat cultura este mucilaginoasă./-#. aerobă sau facultativ anaerobă. zbârcite.)mit') Golland !ceastă bacterioză. cu flageli peritric'i. (runzele ofilite se răsfrâng în $os peste pe iol ca nişte umbrele care se înc'id.(. . apoi trece în parenc'im.. simptom uşor de observat în timpul zilei.3-#.3&/. (ructele plantelor atacate sunt ofilite. 1ulpina. emincasa cerifera etc. !tacă în special I castrave ii. %n ara noastră a fost observată.

produce pagube importante culturilor de castrave i din spa iile prote$ate.ot. !ceastă bacterioză. Sim tome( !tacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor. Marinescu. 4upă câteva săptămâni plantele intens atacate se ofilesc şi pier. de culoare verde& înc'is. tulpini şi fructe. #ând umiditatea atmosferică depăşeşte 63 A. de . de 5&. )*TAREA -RUNZELOR . macerarea şi transformarea esuturilor într&un putregai moale. cu aspect apos. (edera ia . frunze../&0/ A din produc ie. )everin. acoperit de e7sudat bacterian. transformându&se într&o masă moale apoasă.6. Kurini şi V.omânia.&3 mm în diametru. %n sec iune prin tulpină se constată brunificarea vaselor conducătoare. %n condi ii favorabile (umiditate atmosferică peste 63 A) petele pot să conflueze.. mm. %ntr&o fază mai evoluată a bolii esuturile petelor par a fi LopăriteM. eviden iindu&se simptomul de arsură a frunzelor. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aplicarea măsurilor indicate în cazul bacteriei Ps! Syringae pv. în anul 5>. )imptomul cel mai caracteristic al acestei boli se manifestă pe fructe. care pot a$unge în unii ani până la . ocupând suprafe e mari din limbul frunzelor.-#. sub forma unor pete adâncite.I )UTE+AIUL MOALE AL -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas b&rgeri . col uroase. *craina. lachrymans! . iar temperatura oscilează între +2&+. care se întâlneşte frecvent în Culgaria. devin 'idrozate şi prezintă pe fa a inferioară e7sudat bacterian abundent.usă etc. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria Ps! &rgeri . "lantele bolnave se vor aduna şi se vor distruge prin ardere pentru a nu constitui sursă de infec ie pentru alte insecte. esuturile fructelor atacate se macerează. "e frunze apar ini ial pete mici. cu centrul albicios.M#suri $e reve"ire %i com&atere( %ndată după apari ia bolii se vor aplica tratamente foliare pentru distrugerea insectelor vectoare. devin pergamentoase. lachrymans. #u timpul esuturile din dreptul petelor se usucă. de <'. %n . are caracteristici morfologice. fiziologice şi bioc'imice asemănătoare cu ale bacteriei P! Syringae pv.ot. =. la suprafa ă cu un abundent e7sudat albicios. boala a fost semnalată.

. iar cea letală este în $ur de 0>-#. cu picături de e7sudat la suprafa ă. ma7ima de . boala este cunoscută în prezent şi în Buropa şi !sia.areori.3-#.!. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată. slab delimitate. et #urt. izolate. . din diviziunea cu un flagel polar. 1emperatura optimă de creştere este de +3&. petele sunt încon$urate de un 'alou galben. 'idrozate. sere şi solarii. Lic'efiază lent gelatina.2 Om. %ntr&o fază mai avansată a atacului petele devin brune. de către CrDan. în ). 'idrolizează amidonul.) . *neori. perec'i sau înlăn uite. circulare sau ung'iulare. de .3&5. galbene. produce ?G. opalescente. fam./-#. în anul 5>+3. 5>6+) consideră că această bacterie se transmite prin semin e.. dovlecel şi dovleac sub forma unor pete mici. nu reduce nitra ii. şi G+). cu marginile ondulate.0&/. lachrymans! acteria. de culoarea c'i'limbarului. de /. atacul apare şi pe fructe sub formă de pete adâncite. =nfec ia se realizează prin stomate. dovleci şi dovlecei fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile for ate din răsadni e. la pepeni galbeni. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aceleaşi măsuri indicate împotriva bacteriei Ps! syringae pv. *nii cercetători (Vincent )ealD şi Crat'Naite. Pseudomonadaceae. .&.ostoNzeN Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castrave i.*. fără a produce pagube prea mari. pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din frunze. se prezintă sub formă de bastonaşe mobile. Micoze MANA CUCURBITACEELOR Pseudoperonospora cubensis (Cer:. "e geloză nutritivă coloniile sunt rotunde. peptonizează dar nu coagulează laptele. Sim tome( !tacul se observă pe frunzele de catrave i. mm şi diametru. de culoare galbenă.)*TAREA BACTERIAN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE 'anthomonas cucurbitae (CrDan) 4oNson )emnalată prima dată. în dreptul esutului atacat se observă prezen a unui e7sudat bacterian. 7 /. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria '! cucurbitae (CrDan) 4oNson.

de apa de ploaie. atacul acestui patogen poate cauza compromiterea par ială sau totală a culturilor de castrave i din câmp. alcătuit din conidioforii şi conidiile (zoosporangii) ciupercii. devin sfărâmicioase şi cad. asocia i în fascicule câte +&.. !sia şi !frica. Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare. 4iseminarea conidiilor se face de către curen ii de aer. sunt atacate aproape toate frunzele plantelor. "e fa a inferioară a frunzelor. în lipsa tratamentelor. 4e pe miceliu ies prin stomate conidiofori incolori. 4in clasa Oomycetes.!ceastă boală este cunoscută în numeroase ări din Buropa. !pari ia şi evolu ia bolii sunt favorizate de temperaturi ce oscilează între 5/&. atacul se întâlneşte foarte rar. %n ara noastră a fost semnalată în anul 5>+6 de către 1r. se formează. (runzele puternic atacate se usucă. fam. unicelulare. pentru ca după câteva zile să devină brune. de +&+0 mm diametru. boala se întâlneşte doar în anii cu veri ploioase şi răcoroase sau în regiunile caracterizate printr&o cantitate mai mare de precipita ii. )ăvulescu. de unelte etc. zile. %n condi ii favorabile dezvoltării bolii. după ce înoată în apă emit flamente . ord. #onidiile se diferen ează în timpul nop ii şi devin mature după 5+&5. "e fructe. la început de culoare verde&gălbuie. !$unse pe frunzele plantelor gazde. "ierderi foarte ridicate. La vârful ramifica iilor. de regulă col uroase. prin apari ia unor pete. Miceliul ciupercii. în absen a unor măsuri adecvate de protec ie. se veşte$esc. pe fiecare frunză formându&se peste +// de pete. !merica de ?ord.+/ 7 0&> Fm. optima fiind 52&++-# şi de prezen a picăturilor de apă pe frunze. în perioada de vegeta ie. care pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din limb. Peronosporaceae. având un gust neplăcut. de 5//&. cenuşii&gălbui. produce la culturile din solarii şi sere în ciclul al doilea de cultură (datorită condensului). nu mai a$ung la maturitate./-#. din cauza distrugerii aparatului foliar. conidii ovoide. Bt #urt) . Peronosporales. în dreptul petelor se formează un puf cenuşiu&violaceu. boala manifestându&se pe partea superioară a frunzelor. terminate prin câte + sterigme inegale. A!e"tul etiolo!ic( Coala este produsă de ciuperca Pseudoperonospora cubensis (Cer:. care pot a$unge până la 6/ A din produc ie. %n anii cu precipita ii abundente. ramificat. având loc în astfel de cazuri avortarea florilor. rămân mici. dic'otomic ramifica i în treimea superioară. începând cu cele bazale. apoi galbene ca lămâia. ele germinează în picături de apă la temperaturi cuprinse între 52&++-# şi produc zoospori biflagela i care. însă.ostoN. se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor infectate. de 56&+6 7 5+&+/ Fm. mai rar izola i. 4eseori. %n câmp. vre$ii rămân desfrunzi i.

.idomil <old MK I /. iar cele cu fungicide sistemice sau contact S sistemice l a5/&5+ zile.3 Fm diametru. de . )'avit ( I /.+ A. Quadris )# I /. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea manei cu produsele ./ E" I /. #aptalit C I /.+ A. "olDram 4( I /. sferici.+. #aptan 3/ E" I /.+ A.0 I /. ca9 "atafol "* I /.+ A. (ungaron 8G 3/ E" I /. "rimăvara. %n lupta contra manei castrave ilor s&au ob inut succese deosebite prin crearea şi introducerea . men inerea unei temperaturi nocturne în $ur de +/-#. Minori7 .+ E" I /. A.+ A..+ A.+ A. #onidiile pot supravie ui şi la temperaturi mai ridicate.. "atafol I /. )emănatul sau plantatul să se facă la distan e corespunzătoare. pentru a nu se forma condens pe frunze. "erioada de incuba ie durează 0&3 zile. "lanet . Cravo 3// )# I /.+ A. %n timpul iernii ciuperca rezistă în resturile de plante atacate din câmp.+ A. #urzate Man I /.de infec ie ce pătrund în esuturi prin stomate./ E" I /. 8 eficacitate foarte bună au fungicidele sistematice sau cele cu bază c'imică mi7tă. pânP La 0/-#.+ A şi .+3 A./ I /. #urzate "lus 1 I /. 4upă recoltare se vor strânge şi se vor arde toate resturile de plante rămase pe câmp. A. oosporii germinează şi produc zoospori ce cauzează infec iile primare. de pe care se răspândesc la culturile din câmp. A. Merpan 3/ E" I /.+ A şi Mirage ( I . "revicur 2/./. Labilite .. 1ratamentele cu fungicide de contact se repetă la intervale de 3&2 zile.+ A. )L I /.+ A. (olpan 3/ E" I /.+3 A.+ )L I /. Mi:al M I /.53 A.2&0. )cut 6/ I /.. !ntracol .+3 A.53 A sau !crobat MK I /. !lcupral I /.+3 A.3 A.3 A. BRuation "ro I /. Ketanil Clu I /. !liette 6/ E" I /. %n perioada de vegeta ie se vor aplica stropiri foliare preventive cu unul din următoarele produse9 zeamă bordeleză I /. *neori şi conidiile rămân viabile pe vre$ii culturilor din sere şi solarii. "roplant . ?ovozir M? 6/ I /. producând noi infec ii. evitarea irigării prin aspersiune.3 A.3 A. sub formă de oospori.. M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e va respecta un asolament ra ional.3 E" I /. 87icupral 3/ "* I /.3 A.+3 A. %n sere se impune respectarea distan ei de plantare şi palisarea culturii pentru a se asigura o bună aerisire. gălbui&bruni.53 A.+3 A. pe vreme umedă./0 A. pentru ca plantele din familia Cucurbitaceae să nu revină pe acelaşi teren decât după 0&3 ani. pentru a se asigura o bună aerisire a culturii. Mancozeb 6// I /.ipost M I /. lucrare urmată de arătura adâncă de toamnă. care rezultă în urma procesului se7ual.+ A.+ A.

egal (5. de către M. !steri7 ( 5. pepeni galbeni. dovlecei şi dovleac). Leveillula cucurbitacearum <olovin (sin.cucumis I sativa Kapr. *. %n câmp.în cultură a unor soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i. .6. boala se manifestă pe ambele păr i. circulare sau neregulate. "e frunze.ezisten a se manifestă prin limitarea dezvoltării ciupercii şi prin in'ibarea sporulării ei. <'eorg'ieş şi =. începând cu a doua $umătate a lunii iunie. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave. această boală a fost men ionată prima dată în anul 563. e7 (r. !tacul acestor patogeni stân$eneşte dezvoltarea normală a plantelor şi determină ofilirea prematură. în solariile de la Cărcăneşti I "loieşti. "rysiphe orontii #astagne emend. fiind însă afectate. ca9 . prin pete albe. -*INAREA CUCURBITACEELOR Sphaerotheca fuliginea ()c'l. în lipsa tratamentelor. de dimensiuni mici la început (2&5/ mm în diametru). acelaşi autor a semnalat la castrave i cauzată de Sphaerotheca fuliginea.). . ini ial izolate. B. (uss. în toate fazele de dezvoltare.. în mod deosebit frunzele şi vre$ii. primele simptome ale bolii apar. 4ocea şi colab. +//. petele se e7tind. în ma$oritatea anilor.. Sim tome( )peciile S! fuliginea şi "! orontii atacă toate organele aeriene ale plantelor. . cât şi în cele din sere şi solarii. răspândite neuniform pe suprafa a limbului. fapt ce are ca urmare diminuarea considerabilă a cantită ii şi calită ii recoltei. pot a$unge până la 2/&.oDal (5.sp. <eamăn. "etele devin . mai frecvent pe cea superioară. constată pentru prima dată e7isten a unei noi făinări a castrave ilor în . în special pentru culturile for ate de castrave i când.) "oll. Craun. nedelimitate./ A din recolta posibilă. care se întâlneşte în prezent atât în culturile din câmp.. cunoscută încă înainte de anul 56//. acoperind por iuni mari sau c'iar întreaga frunză.omânia. cu aspect făinos.) (ăinarea. %n anul 5>. iar în 56.ecord.a. %n ara noastră. cauzată de ciuperca Leveiliula cucurbitacearum. este cea mai păgubitoare boală a cucurbitaceelor (castrave i. confluează. #ornisem ş.. "e măsură ce atacul evoluează. ca fiind produsă de "rysiphe orontii. L! taurica f. #ornirom. la dovlecei. (#. infec iile repetându&se apoi până la sfârşitul perioadei de vegeta ie. în 1ransilvania.

/ A din produc ie. Craun şi Leveillula cucurbitacearum <olovin. în pâsla miceliană de la suprafa a petelor se observă prezen a a numeroase punctişoare de culoare galbenă în primele faze. iar în cazul pepenilor nu acumulează za'ăr. "rysiphales. izolate sau confluente. %ntr&o fază mai evoluată a bolii. Tesuturile frunzelor din dreptul petelor se îngălbenesc. făinarea produsă de specia Leveillula cucurbitacearum se aseamănă foarte mult cu mana castrave ilor cauzată de ciuperca Pseudoperonospora cubensis. )pre deosebire de simptomele generate de S! fuliginea şi de "! orontii. până la 5+/ pe o singură frunză. prezentând pe partea inferioară o inflorescen ă albicioasă uşor vizibilă cu oc'iul liber. periteciile apar de obicei în lunile octombrie I noiembrie. delimitate de nervuri. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave în special pentru culturile for ate de castrave i. umiditatea atmosferică . %n condi ii optime.) "oli. . e7 (r. %n sere. fam. pe cârcei şi pe vre$i. A!e"tul etiolo!ic( (ăinare cucurbitaceelor poate fi produsă de ciupercile parazite Sphaerotheca fuliginea ()c'lec't. nesuculente. %n condi ii favorabile. periteciile ciupercilor. "etele sunt dispuse pe întreaga suprafa ă a limbului în număr mare. %n primele faze. apoi brune&negricioase. se brunifică şi se usucă. la care în lipsa tratamentelor pot a$unge până la 2/&. %n condi ii favorabile dezvoltă ii ciupercii (temperatura de 56&+0-#. !tacul cauzat de L! cucurbitacearum se observă pe frunze sub forma unor pete col uroase. printr&o pâslă pulverulentă. datorită defolierii premature a plantelor. cu care se poate confunda uşor macroscopic). atacul se manifestă şi pe pe iolii frunzelor. "rysiphe orontii #ostagne emend. mai ales pe fa a inferioară a frunzelor de la baza plantelor. 4eşi fructele sunt atacate foarte rar. vizibile pe ambele fe e. fructifica iile pot să apară şi fa a superioară a limbului.. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul petelor frunzele se usucă. zbârcite. fiind însă mai pu in abundente. de dimensiuni cuprinse între 0 şi 3 mm diametru.3 A. ele rămân de dimensiuni mai reduse. care deseori acoperă de $ur&împre$ur aceste organe. (runzele sunt mai sensibile după 52&+. a$ungând până la +3 mm lungime şi 5+ mm lă ime. ord. din clasa Pyrenomycetes. "rysiphaceae. de zile de la desfacere. petele apar în număr foarte mare. petele sunt de culoare galbenă&limonie pe fa a superioară (ca şi în cazul manei.făinoase datorită apari iei la suprafa a lor a conidioforilor şi conidiilor ciupercii. albicioasă. cele tinere sunt aproape imune. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. *.

3-#.Miceliul speciilor S! fuliginea şi "! orontii se dezvoltă ectoparazit. ori mai lungi decât diametrul periteciei. reiese că în câmp formarea periteciilor este favorizată de temperaturi cuprinse între 5/&+/-# şi de o umiditate relativă mai scăzută. %n culturile prote$ate. de 5&. 4iagnosticarea precisă se face însă numai pe baza periteciilor care sunt globuloase. (orma conidiană a acestor specii este de tip Oidium. periteciile se formează mult mai frecvent decât în cele din câmp. de apa de ploaie. ini ial incolore. filamentoşi. rezultând astfel lan uri de conidii incolore. La S! fuliginea./ de B. complet înc'ise. "erioada de incuba ie. . zile. mai rar sferică. prevăzute la suprafa ă cu apendici simplic sau neregulat ramifica i. =dentificarea patogenului care produce făinarea este dificilă deoarece./ A. unicelulari. unicelulare./&6/ A. de 0/& .+ FmU ele con in o singură ască ovoidă. fi7ându&se la suprafa a organelor atacate cu a$utorul apresorilor. incolori sau gălbui. periteciile sunt mai rare. de +/&+0 7 50&52 Fm. de 5+&+3 7 5+&50 Fm. La specia "! orontii. conidiile speciei S! fuliginea sunt eliptice. 1otusi şi în acest caz se poate face o diferen iere. în ara noastră. rotun$ite la capete. iar la maturitate brune. care se fragmentează de repetate ori. de >/&50/ Fm diametru şi con in 3&5+ asce. incolori. 4ocea şi Voica =gnat. periteciile au dimensiunile cuprinse între 2> şi 5+5. pe plante se dezvoltă numai stadiul conidian al ciupercilor care este foarte asemănător. #iuperca se 'răneşte din celulele epidermale cu a$utorul 'austorilor. %n urma cercetărilor efectuate autorii men iona i semnalează pentru prima dată prezen a. 4in miceliu se formează conidiofori simpli. emit un filament de germinare care se fi7ează la suprafa a esuturilor cu a$utorul apresorilor. 4in observa iile efectuate în perioada 5>2> I 5>. de obicei. a periteciilor ciupercii S! fuliginea pe castrave i şi dovlecei. cu un optim la +2&+6-# şi la umiditatea atmosferică de . elipsoidale.&03 7 5+&+3 Fm. erec i. !stfel. "rimele peritecii apar la sfârşitul lunii august. iar cele de la "! orontii au formă cilindrică. insecte etc./ 7 5+&50 Fm. fiind răspândite de curen ii de aer. la o umiditate relativă aproape identică cu cea din câmp (20&6/ A). #onidiile servesc ca organe de propagare a ciupercii în tot timpul perioadei de vegeta ie. apoi galbene. %n seră ciuperca formează peritecii la temperaturi mai ridicate decât în câmp ++&+. #ele a$unse pe organele susceptibile germinează la temperaturi curpinse între 5/ şi . cu +&0 ascospori ovoizi. avându&se în vedere aspectul diferit al conidiilor. Miceliul acestor specii este filamentos.-#. cu 6 ascospori elipsoidal I ovoizi. incolore. %n zona . în condi ii favorabile este de 0&. de 3/&6/ 7 3/&23 Fm. trunc'iate la capete. de +. ramificat şi septat.

incoloră./3 A. . în special în culturile prote$ate. conidiile sunt solitare. !$unse pe frunzele de castrave i ele germinează. intercelular. în cazul în care se diferen iazaă şi sub formă de conidii în sere şi solarii. ce se între es cu miceliul secundar. de 5//&2// 7 0&3 Fm. numai de ciuperca S! fuliginea. incolor. ce con in +&0 ascospori elipsoidali. de +3&0/ 7 53&+/ Fm./3 A. ovoide. unicelulară. conidiofori simpli sau pu in ramifica i la bază. Harat'ane L# I /. cu 'ife sub iri. %n condi ii de câmp se impune şi respectarea unei rota ii ra ionale. apar în număr foarte mari conidiile care produc epifi ii grave în culturile de cucurbitacee.+ A. rareori câte două. #onidiile servesc la propagarea bolii în timpul perioadei de vegeta ie. septa i. de 05&. Cravo 3// )# I /. incolori. pe fa a inferioră a frunzei. incolori. Microt'iol I /. 4e la un an la altul. cât şi în cele din câmp. cilindrici. făinarea a fost produsă.de sud&est a ării. turtit&sferice.&0/). %n timpul vegeta iei. de 5//&+3/ Fm în diametru. lucrare ce va fi urmată de arătura adâncă. cu apresori din care nu se observă diferen ierea 'austorilor. %n primăvară. 4in miceliul endofit ies la suprafa ă.0 A. Leveillula cucurbitacearum se deosebeşte de primele două specii prin aceea că miceliul primar este endofit.0 A. 1'iovit @et I /. )tadiul conidian este de tip Oidiopsis. La e7tremitatea conidioforilor se separă câte o conidie mare. prevăzute la suprafa ă cu apendici insera i bazal. Fm. incolori sau slab colora i în brun. Morestan I /. atât în culturile din seră. care pătrunde în mezofilul frunzei unde se dezvoltă intercelular. fiind uşor diseminate de curen ii de aer. în fascicule (+&0). la apari ia primelor simptome cu fungicide de contact ca9 sulf muiabil I /. ciupercile care produc făinarea cucurbitaceelor rezistă ca peritecii. prin stomate. %n fiecare peritecie se găsesc mai multe asce (. cu 'austori globuloşi intracelulari. rotun$ită la capete sau uşor ascu ită la bază. formând un filament de infec ie în partea bazală. 4e regulă. de culoare brună& înc'isă. "eriteciile sunt mari.0 A. iar miceliul secundar este ectofit.2 7 55&+. se vor aplica tratamente foliare. %n sere apari ia atacului poate fi preîntâmpinată printr&o reglare a umidită ii relative în perioade cu insola ie puternică şi aer uscat prin efectuarea în timpul zilei a 5&+ aspersii scurte (Lşpri uiriM). M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru a reduce la minimum rezerva biologică a agen ilor patogeni ai făinării se recomandă ca după terminarea recoltării să se adune şi să se distrugă prin ardere toate resturile vegetale. cilindrică. după primele infec ii.

)tropirile cu fungicide de contact se repetă la intervale de 6& 5/ zile. pe pe iolii frunzelor şi pe fructe. pierderi ce pot a$unge până la 5/&53 A din produc ie./53 A./3 A. CaDfidan +3/ B# I /. . #avaler +3/ )# I /. Quadris )# I /. CaDleton 3 "* I /. %n lupta contra acestei boli o aten ie deosebită trebuie acordată creării şi cultivării de soiuri şi 'ibrizi rezisten i la atacul ciupercii Sphaerotheca fuliginea. Merestro (5. "e tulpini. Mirage (.a. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A) şi temperaturi moderate (56&+/-#)./.ubigan 5+ B# I /./53 A. "edroso (5. 4acfolim I /. "e măsură ce esuturile invadate se descompun în fasciule./.5 A./53 A. !steri7 (5./3 A şi )anazole +3/ B# I /. A. (oarte eficace s&au dovedit şi unele produse sistematice. care este cea mai răspândită. )aprol 5>/ B# I /. Sim tome( Coala se manifestă pe tulpini. 8rius I /./+3 A.0 A. /.3 (3 lJ'a)./. producând./3 A. care se e7tind repede de $ur& împre$urul vre$ului. ca9 ?imrod I /. A./3 A. A ş. <'eorg'ieş şi =. )ăvulescu şi colab.5 A.a. Leon (5.) de CarD "utregaiul alb al tulpinii şi fructelor de cucurbitacee se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i şi pepeni galbeni din sere şi solarii. de 1r. apoi brună&desc'is. 8ctopus (5. petele se .+3 A. Cumper +3/ B# I /. !donis (5 ş. Hon:er I /. în por iunea bazală sau şi mai sus până la 5. %n ara noastră. această boală a fost men ionată prima dată./.5 A. moi. 1opas 5// B# I /./3 A./53 A sau cu CaDcor +3 E" I /./53 A.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI ./5 A. )trobD I /. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea făinării produsă de S! fuliginea cu produsele9 )'avit ( I /. <eamăn. !libi (5.6. în anul 5>. ca9 !strea (5. )ulfoli I /.. apar pete 'idrozate. iar cele cu fungicide sistemice la 5+&53 zile.+ A.3 m înăl ime la nivelul ramifica iilor. de culoare gălbuie la început. )UTRE+AIUL ALB AL TUL)INII .I )E)ENI +ALBENI Sclerotinia sclerotiorum (Lib. )'avit +3 B# I /.5+3 A.). Cumper +3/ B# I /. +//./53 A./0 I /. (#./ E" I /. 1rifmine . A. <oldazim 3// )# I /.Humulus 4( I /. %n cazul în care făinarea este produsă de Leveillula cucurbitacearum tratamentele se vor efectua cu produse sistemice. E" I /. 1ilt +3/ B# I /.

vinetele. care reprezintă miceliul.. %n spa ii prote$ate. Vapam etc.3 cm). de mărimea boabelor de mazăre (/. unicelulari. cilindric şi lung de +&. ca9 tomatele. fam. se va dezinfecta solul termic. corpuşoare negre. (ructele sunt atacate în diferite stadii de dezvoltare. ord. fie ca miceliu saprofit în resturi de plante sau ca sclero i. ovoizi. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii în spa iile prote$ate se vor aplica cu stricte e măsurile de igienă culturală. de 2&6 Fm. păr ile superioare ale plantelor se veşte$esc treptat şi se usucă. salata. %n câmp boala apare mai rar. în special cele din apropierea solului. sclero ii fiind distruşi într&o oră la temperatura de 33-#. albicios. albicios (asemănător cu vata). face parte din clasa $iscomycetes. boala apare în ciclul = de cultură. !ceastă ciupercă rezistă de la un an la altul. (a ă de temperatură ciuperca este pu in preten ioasă. fiind capabilă să producă infec ii între / şi +6-#. ardeii. A!e"tul etiolo!ic( Sclerotinia sclerotiorum (Lib. boala se propagă prin miceliu din esuturile distruse dispersate de curen ii de aer sau de apa de iriga ie prin aspersie. Coala este favorizată de umiditatea ridicată (peste >/ A) din sol şi atmosferă. %n sere. numai când cucurbitaceele se cultivă timp de mai mul i ani pe aceeaşi parcelă sau după alte specii sensibile la atacul acestui patogen. prevăzute cu un peduncul sub ire. pe care se formează. 4i&1rape7. de 5&5/ mm în diametru. numai în condi ii de umiditate ridicată. sau c'imic cu produse fumigante9 Casamid. Ble se înmoaie şi putrezesc începând de la vârf spre bază şi se acoperă. fasolea etc. fie ca miceliu activ în plante vii. 4in germinarea sclero ilor rezultă organe în formă de pâlnie I apoteciile. incolori. după câteva zile.) de CD. %n timpul vegeta iei. cm. îndepărtarea plantelor şi a fructelor atacate sau veşte$ite pe care se instalează de obicei ciuperca. în care se diferen iază sclero ii ciupercii. Sclerotiniaceae. varza. tari (sclero ii). care produc noi infec ii. între cele două cicluri de cultură. temperatura optimă pentru infec ie fiind cuprinsă între 52 şi +5-#. !poteciile con in numeroase asce cu câte 6 ascospori. de culoare brună. cu un mucegai vătos.3 I 5. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul leziunilor de pe tulpini. S! sclerotiorum este o ciupercă polivoră care atacă şi alte specii de legume cultivate în sere şi solarii. ca şi pe iolii frunzelor. .acoperă cu un mucegai fin. (elotiales.

la intervale de 5/&50 zile. frunzele se îngălbenesc. în perioada înflorire& fructificare. a$ung pe organele sănătoase şi produc noi infec ii. Sphaeropsidales. pe dovlecei. se usucă şi cad. la început verzi&măslinii. septa i. "rodusele trebuie altenate. cu marginea uşor zonată. iar esutul din dreptul lor se necrozează. din clasa Coelomycetes. Sim tome( Manifestarea bolii are loc pe toate organele aeriene ale plantelor. organe pe care apar pete cenuşii în dreptul cărora pulpa putrezeşte. devine albicios. izolate.*.!. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă pătare este produsă de ciuperca Septoria cucurbitacearum )acc. #u timpul petele se e7tind şi a$ung până la 5/ mm în diametru. "e timp ploios. apoi cenuşii./ E" I /. pe fa a superioară a frunzelor. vre$ii rămânând desfrunzi i. Sphaeropsidaceae.5 A. pepeni verzi şi castrave i. se sfâşie şi cade.5 A.2&. pepeni galbeni. de . incolori. %n anii cu atacuri intense.53 A./ "* I /. fam. negricioase. %n dreptul petelor. cufundate în esut şi prevăzute cu o ostiolă largă (+/&. mai mult sau mai pu in circulare.+ 7 5.. )umile7 3/ "* I /.0 I 2 mm în diametru. în număr foarte mare. Metoben . cu un 'alo gălbui. "icnidiile parazitului sunt globuloase sau piriforme. Ble con in numeroşi picnospori filiformi. mai frecvent pe frunze. de /. .. cu diametrul de 26&53+ Fm. "entru stoparea atacului se aplică . picnosporii sunt elibera i din picnidii. picnidiile ciupercii. ord.+ A. 1opsin M .+ Fm. )*TAREA ALB* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Septoria cucurbitacearum )acc. drep i sau curba i.5 A.%n timpul vegeta iei se va men ine în sere şi solarii o umiditate mai redusă prin aerisiri repetate. %n cazuri mai rare pot fi atacate şi tulpinile şi c'iar fructele tinere.5 A. pete mici. . Cavistin 3/ E" I /.ovral 3/ E" I /.5&+. frunzele prezentându&se adesea perforate. Coala se întâlneşte în multe ări din Buropa şi din ). se observă câteva punctişoare mici. pe care apar. %n cazul în care boala îşi face apari ia se vor îndepărta frunzele bazale şi se vor efectua stropiri foliare cu9 #alidan )# I /./ Fm diametru).&0 tratamente.

urmate de arătura adâncă de toamnă şi de un asolament ra ional.+ A. delimitate de nervuri. Coala a fost descrisă pentru prima dată în =talia. et.) Bll. dovlecei etc. apoi brună&cenuşie. Coala se întâlneşte frecvent la pepenii galbeni şi verzi din câmp. "e vreme umedă. sub forma unor pete superficiale. mai frecvent în câmp şi mai rar în spa ii prote$ate. producând pierderi de produc ie între 5/ şi . M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e recomandă să se aplice cu conştiinciozitate măsurile de igienă culturală după recoltare. %ntr&un stadiu mai avansat al bolii. de culoare verde&pal la început.3 A. Mancozeb 6// I /. (sin. petele se confluează şi . ANTRACNOZA CUCURBITACEELOR Colletotrichum lagenarium ("ass. pepeni verzi. adâncite în esuturi care. %n . "rimele simptome ale bolii se pot observa îndată după răsărire. în condi ii favorabile patogenului. de /. #aptadin 3/ "* I /. "e frunze apar pete de forme variate.3&+ cm în diametru.).. et Mont. #aptan 3/ E" I /. cu aspect uleios.+ A.. Galst. )ăvulescu şi colab. pe cotiledoane şi pe a7a 'ipocotilă. provoacă pieirea plăntu elor.=ernarea are loc sub formă de picnospori şi picnidiile care se găsesc în resturile de plante atacate.+ A sau cu "olDram 4( I /./ A.-#). la suprafa a petelor. boala se manifestă pe frunze. la început de culoare roz. tratamente cu Couillie Cordelaise I /. Coala este favorizată de umiditatea atmosferică ridicată (peste 6/ A) şi de temperaturi moderate (56&+.5. fiind cunoscută în toate ările în care se cultivă aceste specii.) !r7) !ntracnoza este cea mai frecventă şi păgubitoare boală a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. La plantele complet dezvoltate. în anul 562. C! orbiculare (Cer:. Sim tome( "lantele sunt atacate în toate fazele de vegeta ie.omânia a fost men ionată prima dată de 1r. iar mai târziu de culoare brună& roşiatică. în 5>.+ A. tulpini şi fructe. apar fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii I sub forma unor pustule. de "asserini.+ A. La început petele sunt de culoare verde&gălbuie. 4it'ane M 03 I /. mai ales în dreptul nervurilor. %n cazul atacurilor intense se vor face +&. apoi brune&negricioase.

septate. !stfel. verzi&cenuşii. %n scurtă vreme petele se e7tind. de resturile de esuturi antrenate de vânt. %n perioada de vegeta ie ciuperca se propagă prin conidii. brune. se formează acervuli subcuticilindrici. !r7. ord. irigarea prin aspersiune. simptom întâlnit frecvent la pepenii verzi. organe pe care apar pete circulare sau ovale. care se dezvoltă în spa iile intercelulare. la pepenii verzi. <erminarea conidiilor este în dependen ă de temperatură şi umiditate. boala poate fi observată şi în timpul depozitării şi valorificării.. +acrosporium. "e fructe. fam. de 2/& .3&. se zbârcesc şi se usucă.usarium etc. . Colletotrichum oligochaetum #av. superficiale. având consecin e economice grave atât asupra cultivatorilor cât şi a distribuitorilor. cuprinzând por iuni mari din fruct. de particulele de sol. se zbârcesc. cu aspect umded. petele a$ung până la 3&2 cm în diametru. %n caz că sunt ataca i pedunculii. se usucă şi cad treptat. la capăt cu câte o conidie ovoidă sau cilindrică.. +elanconiaceae.) face parte din clasa Coelomycetes. care sunt transportate de stropii de ploaie. de 2/&50/ Fm. fructele tinere se înnegresc. "e miceliul ciupercii. apoase. cu consecin e grave asupra cantită ii şi calită ii produc iei. continui sau septa i. 4upă Malisa (5>2. Alternaria. dispuse în cercuri concentrice. incolori. temperatura . de culoare verde&înc'is. proces favorizat de suprapunerea unor ciuperci saprofite ca )hi*opus. lungi. alungite. petele confluează. La periferia acervulilor sau printre conidiofori se găsesc 5&3 sete lungi. +elanconiales. de 6&5> 7 . Coala este favorizată de temperaturi cuprinse între ++ şi +2-# şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. Tesuturile din dreptul petelor se înmoaie şi putrezesc repede. mărimea lor oscilând în func ie de planta gazdă. ascu ite la vârf şi mai îngroşate la bază. se răsucesc. "e vreme umedă culoarea petelor devine cărămizie sau portocalie. care se necrozează.) germinarea conidiilor are loc între 3 şi . Fm. "e pe iolii frunzelor şi pe vre$i apar pete slab delimitate. simple. sub forma unor pustule mici. unicelulară. C! orbiculare Cer:. ini ial de 5&+ cm în diametru. et Gals (sin. A!e"tul etiolo!ic( Colletotrichum lagenarium ("as. %n condi ii de umiditate ridicată. et Mont. care capătă un gust dezagreabil sau c'iar amar. ca urmare a faptului că fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii (acervulii) I sfâşie epiderma şi devin aparente. adâncite în esuturi./ Fm. având suprafa a plană sau cufundată mult (/. #ele mai caracteristice simptome se observă pe fructe.) Bll. de insecte etc.3-#.6 cm) în pulpă.acoperă arii mari din frunze. devenind improprii pentru consum.

de pepeni galbeni (1emplar. umiditate şi faza de vegeta ie a plantelor. #reso (5 şi (ondant).+ A. şi 0 zile până la 3&. "ătrunderea filamentului de infec ie în esuturi se face prin stomatele frunzelor.&0 ani şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i la atac. rota ia culturilor pe . <'eorg'ieş şi =. +//. 1opsin M. )emin ele pot fi contaminate cu fragmente de miceliu sau cu conidii. 1ratamentele se repetă la . #ele mai bune rezultate se ob in cu produsele sistemice9 <oldazim 3// )# I /. <eamăn. e7ecutarea arăturii adânci de toamnă. Gorn şi colab. Metoben sau 4erosal în concentra ie de /.5 A. pentru a se preveni apari ia feomenului de rezisten ă la pesticide. L. !ceasta specie prezintă mai multe rase fiziologice. !cest tratament necesită multă aten ie. . Cavistin.+ A. precum 'ibridul de castrave i . ?. Masuri $e reve"ire %i com&atere( %n vederea prevenirii bolii se recomandă strângerea şi arderea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare. ce vor fi alternate cu cele de contact. Cenlate. %n timpul vegeta iei. prin leziuni pe fructe şi vre$i sau în mod activ prin străpungerea epidermei frunzelor sau a pieli ei fructelor.+ A. zile.5 A./3 I /.oDal (5. cu ocazia alegerii din pulpa fructelor. sub formă de conidii sau ca miceliu. Vondozeb I /. "entru semănat se va folosi numai sămân ă sănătoasă provenită de la plante neatacate sau sămân ă tratată cu 1iramet I 0 gJ:g. de pepeni verzi ((avorit şi "aradise (5) şi de dovlecei (8pal (5) (#.optimă fiind de +2-#. la apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele de contact9 Mancozeb 6// I /. deoarece depăşirea temperaturii de 36-# reduce germinarea semin elor.53 A. "arazitul iernează în resturile de plante atacate. (5>36) recomandă tratarea semin elor cu apă caldă de 36-# timp de 53 minute. 4it'ane M 03 I /. %n suspensiile de stropit se adaugă aracet în concentra ie de /. 4urata perioadei de incuba ie a parazitului variază în func ie de temperatură. între .).+ A.&6 zile în cazul fungicidelor de contact şi la 5/&50 zile a celor sistematice. ?emispor 6/ E" I /.

boala apare frecvent şi evoluează mult mai rapid decât în culturile din câmp. $ematiaceae! #iuperca este un parazit de debilitate al cărui miceliu se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor atacate. 4inescu (5>20) precizează că la castrave i petele devin mai târziu de culoare cenuşie&albicioasă. cu suprafa a zonată concentric.. +oniliales. în 5>2. în cele de pepeni galbeni.*. mai evidente pe fa a superioară. pepeni verzi şi dovlecei. de 5&.!. sensibilitate datorată unor caren e de nutri ie. !tacurile cele mai grave pe frunze se întâlnesc la pepenii galbeni. 4inescu. care se înmoaie şi putrezesc. vre$ii rămân desfrunzi i. de culoare gălbuie. de temperatură şi umiditate. la care. "e tulpini şi lăstari apar pete brune&negricioase. cu aspect umed. mici la început. Tesutul din dreptul petelor se necrozează.3 cm. %n mod frecvent. catifelat. frunzele se răsucesc şi cad. bruni. alungite. se e7tind cu timpul pe zone mari. urmată de diminuarea şi deprecierea recoltei. septa i. La suprafa a esuturilor atacate se dezvoltă o pâslă de culoare brună&negricioasă constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii.) Blliot face parte din clasa (yphomycetes. circulare. #onidioforii sunt simpli.ALTERNARIOAZA CUCURBITACEELOR Alternaria cucumerina (Bllis et Bver'art) Blliot !lternarioza se întâlneşte frecvent în culturile de cucurbitacee din ). cu margini bine conturate. uşor adâncite. răspândite pe toată suprafa a. ca urmare a apari iei. A!e"tul etiolo!ic( Alternaria cucumerina (Bllis et Bv. are loc defolierea plantelor. cu marginea decolorată. devenind negricioase. "e fructe petele. agentului patogen. conidioforii şi conidiile ciupercii. !lternarioza este favorizată de vremea caldă (+/&+6-c) şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. de către =. petele se e7tind şi confluează ocupând zone mari din limb. unui puf abundent. galbene&albicioase. Sim tome( )unt afectate frunzele. %n ara noastră această boală a fost depistată prima dată. ord. %n condi ii favorabile. şi din Buropa în special. "e vreme ploioasă petele se e7tind până la 5&5. lipsa de apă sau atacul altor boli. devin brune. "e frunze ini ial apar pete mici. %n culturile irigate şi în solarii. pu in noduroşi la . 4acă condi iile climatice sunt favorabile evolu iei atacului. mm în diametru. =. fam. uneori. vre$ii şi fructele. semin ele din dreptul zonelor atacate rămân mici şi seci.

&0 zile. distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare. %n perioada de vegeta ie. semnalată prima dată în ). M#suri $e reve"ire %i com&atere( . folosirea de sămân ă sănătoasă sau dezinfectată cu 1iuram 0 gJ'g. limitează apari ia bolii. durata perioade de incuba ie fiind de . se vor efectua tratamente foliare cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /.+ A. dispuse în lan uri scurte (+&3). 1ratamentele se repetă la 6&5/ zile sau la 2&.capătul superior. !cest patogen poate infecta şi unele buruieni din familia Cucurbitaceae. este întâlnită în prezent în ma$oritatea ărilor din Buropa. 4it'ane M 03 I /.. cladosporioza a fost men ionată întâia oară în L)tarea fitosanitarăM din anii 5>./. brune. . în anul 566>. Mancozeb 6// I /. irigarea pe rigole. Vondozeb I /. de . #ladosporioza cucurbitaceelor. CLA'OS)ORIOZA CUCURBITACEELOR Cladosporium cucumerinum Bll.+ A. de 1r.+3 A. la apari ia atacului. zile dacă condi iile pentru evolu ia atacului sunt favorabile. 4e la un an la altul rezistă sub formă de miceliu şi conidii în resturile de plante atacate şi sub formă de conidii care contaminează sămân a.3 7 53&+3 Fm. dovlecei şi dovleci. <erminarea şi producerea infec iilor are loc în condi ii optime la temperaturi cuprinse între +/ şi +6-#. #uren ii de aer. pepeni verzi. #onidiile sunt pluricelulare.+ A. iar sporularea are loc după 0 zile. (olpan 3/ E" & ..omânia. contribuie la răspândirea conidiilor în timpul perioadei de vegeta ie. în culturile de castrave i. precipita iile sau irigarea prin aspersiune. uneltele şi 'ainele muncitorilor.+ A./&.+ E" I /.+&5>. de către Bllis şi !rt'ur.+ A sau )'avit . cu vârful alungit. atât în câmp..espectarea măsurilor de igienă culturală. "ătrunderea filamentelor de infec ie în esuturi se realizează prin stomate. arătura adâncă de toamnă. fusiforme.*. )ăvulescu şi colab. pe fructele de castrave i. la o umiditate atmosferică de peste >/ A.!. %n . et !rt'. pepeni galbeni. cât şi în sere şi solarii. măciucate.

bruni. ovale sau circulare. insecte. se sfâşie. cilindrici. #ând umiditatea atmosferică este ridicată. fam. septa i. ini ial unicelulare apoi bi sau tricelulare. pe vreme umedă se adâncesc în pulpă. A!e"tul etiolo!ic( #iuperca Cladosporium cucumerinum Bll. "rimăvara. simpli. col uroase. prezintă un miceliu septat. precipita ii sau aspersie. devin improprii pentru consum. bine contuare.&0 zile. +oniliales. apoi de culoare măslinie. de culoare cenuşie. pe cotiledoane. putând a$unge până la semin e. apar pete sub formă de striuri de culoare brună. #onidiile sunt răspândite de curen ii de aer. apoase. sub forma unor pete mici. formând numeroşi conidiofori cu conidii. %n urma germinării conidiilor.&53 mm în diametru. $ematiaceae. #onidioforii. ciuperca C! cucumerinum sporulează pe resturile de plante atacate. care. cu aspect umed. pe 'ipocotil şi apoi pe frunze apar pete mici. esuturile din dreptul petelor se necrozează. %n cazul atacurilor timpurii fructele se deformează. din care cauză frunzele apar îngrămădite sub formă de rozetă. în ziua a 0&a apărând conidioforii şi conidiile. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată. ini ial incolor. producând putrezirea lor. petele se e7tind. apoi cenuşii&brunii. care se dezvoltă atât în interiorul cât şi la suprafa a esuturilor. %ndată după răsărire. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. . de culoare verde&gălbuie. pe sterigme mici. de 3&2 mm în diametru. la temperatura optimă de +5&+3-#. iar temperatura oscilează între 56 şi +3-#. se formează pe miceliul ciupercii. unelte etc./ 7 0&2 Fm. când umiditatea atmosferică depăşeşte >. !tacul cel mai caracteristic şi mai grav se manifestă pe fructe. se strangulează în partea inferioară. A. de 53&. de . "e pe iolul frunzelor şi pe vre$i. #iuperca rezistă peste iarnă sub formă de conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate rămase pe sol şi în mai mică măsură sub formă de conidii pe semin e. are loc scurtarea internodiilor tulpinii în partea terminală. ord. filamentele de infec ie pătrund în esuturi prin stomate. "erioada de incuba ie este de . cilindrice sau fusiforme. se diferen iază conidii ovoide. au aspect de ulcera ii. de culoare măslinie. confluează şi acoperă mare parte din suprafa a fructelor. La suprafa a esuturilor din dreptul petelor se dezvoltă o pâslă catifelată. ramificat. fiind afectate toate organele aeriene.Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de vegeta ie. %n condi ii favorabile evolu iei bolii. %n partea terminală a conidioforilor. din clasa (yphomycetes. frunzele apărând zdren uite. et !rt'. se rup. 4e obicei. când frunzele sunt atacate intens.

. rota ia culturilor la .+ A. pentru a preveni apari ia bolii se recomandă men inerea umidită ii atmosferice sub >/ A. conidioforii şi conidiile ciupercii.5+3&/. Cavistin 3/ 4( I /./ "* I /.!pari ia şi evolu ia bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 56 şi +3-# şi de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A). )UTRE+AIUL CENU. alungite. #aptadin 3/ "* I /.) şi de dovlecei (!rli:a. irigarea pe rigole. 1opsin .+ A. E'etzel) f.52/ A. "erspective deosebite prezintă cultivarea 'ibrizilor cu rezisten ă genetică fa ă de acest patogen. cârnire sau recoltarea fructelor apar pete umede. (amosa (5. 8pal (5 etc.5 A. +//. #ornirom (5. sau cu Cravo 3// )# I /.+3 A. Buparen Multi 3/ E" I /. ocazionate de defoliere. !:ito ş.c. la suprafa a cărora se dezvoltă foarte repede un puf dens. %n spa iile prote$ate. otrytis cinera "ers. #aptan 6/ E" I /. Sim tome( !tacul afectează tulpina şi fructele. folosirea semin ei sănătoase sau dezinfectată termic sau c'imic şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i de castrave i (!steri7 ( 5. la intervale de 5/&50 zile. de culoare verde&cenuşie. la intervale de 2&6 zile.5 A. Mancozeb 6// I /. copilire. cenuşiu.&0 ani.53 A. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată peste >/ A şi temperaturi moderate (53&+/-#) petele se e7tind. #ornisem (5. încon$oară tulpina şi determină ofilirea plantelor deasupra zonei atacate.) (#. !ceastă boală se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i din sere şi solarii în asoca ie cu atacul produse de Sclerotinia şi de $idymella.a. 4it'ane M&03 I /. la apari ia atacului se vor aplica tratamente foliare cu 4erosal 3/ )# I /. 8ctupus (5.+3 A.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI otryotinia fuc-eliana (4e CD. iar a temperaturii peste +3-#. %n timpul perioadei de vegeta ie.). "olDram 4( I /.+ A.+&/. "e tulpini. Merpan 3/ E" I /. de regulă./3 I /. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii se recomandă adunarea şi distrugerea tuturor resturilor vegetale rămase pe sol după recolare. <eamăn.+3 A.IU AL TUL)INILOR . pentru fiecare din speciile de cucurbitavee./3&/.5 A. <'eorg'ieş şi =. Marinda (5. în dreptul leziunilor.+&/.

+ A. atacul a fost constatat întâia oară. M#suri $e reve"ire %i com&atere( La apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. #'iu et Eal:er) !ceastă boală. cât şi în câmp. dovleci). sub forma unor pete mici. "rimele simptome ale bolii se observă îndată după răsărirea plăntu elor în cazul în care provin din semin e atacate I pe cotiledoane şi tulpini e.5 A. pe care apar pete de culoare verde&cenuşie sau gălbuie la început. la plantele mature."e fructe. de către #'ester. fie de&a lungul nervurilor.53 A. când au formă alungită. dispuse fie între nervuri.) .+3 A. în special pe cele debilitate fiziologic. Mai târziu.3 E" I /.6 lJ'a). ca şi condi iile care favorizează atacul sunt prezentate la tomate.+ A./6 A (/. este întâlnită în prezent în multe ări din Buropa şi !sia.omânia. apar pete umede. dovlecei. brune&negricioase. )'avit ( . în care caz sunt aproape circulare. atât în culturile for ate. atacul se manifestă pe frunze prin pete izolate sau confluente. pe toate organele aeriene. apoi brune&negricioase. care deseori produc căderea şi pieirea plăntu elor.!.+ A.e'm.53 A. pepeni verzi. Mirage ( . cu punctişoare mici.+ A. )UTRE+AIUL NE+RU AL CUCURBITACEELOR $idymella bryoniae (!uersN. Labilite . semnalată prima dată în ). petele sunt de culoare verde&gălbuie. (sin. apoi devin brune. caracterele patogenului.3 E" I /./ E" I /. zonate concentric. %n .+ A. putând a$unge până la 03 mm. modul de infec ie şi de transmitere a ciupercii otrytis cinerea "ers. alungite. +ycosphaerella melonis "ass. %n cazul unor atacuri intense frunzele afectate se îngălbenesc şi se usucă. Sim tome( Coala apare în toate fazele de dezvoltare a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. în 1ransilvania. se e7tind pe zone mari ce se acoperă de conidiofori şi conidii (puf cenuşiu).. Buparen Multi I /. în culturile de pepeni galbeni şi pepeni verzi. La început. A!e"tul etiolo!ic( %ncadrarea sistematică. la suprafa ă cu . )umile7 3/ "* I /. (oarte grav este atacul pe tulpini. (eldor 3// )# I /. în anul 5>33. 4ocea. în anul 56>/.. de 0& ++ mm. #alidan )# I /. începând din zona coletului. #aptan 3/ I /.5. de B. brune&negricioase (picnidiile ciupercii).*. castrave i. care. începând de la vârf. Mancozeb 6// I /.

. +//5). M. cilindrici. rota ia culturilor la . La suprafa a zonei înmuiate apare o crustă neagră formată din picnidiile ciupercii. strangula i în dreptul septei.U Ascochyta cucumeris (autr. adâncite în pulpă. în timp ce îngrăşămintele e7traradiculare cu potasiu sporesc rezisten a plantelor la infec ie. apar periteciile ciupercii. care împiedică circula ia sevei putând produce uscarea vre$ilor.+ A. irigarea pe rigole. de 6&52 7 0&> Fm. face parte din clasa Loculoascomycetes. sau negricioasă. cu celule neegale. $othidiales. globuloase. din picnidii sunt elibera i numeroşi picnospori.&0 ani. urmată de putrezirea fructelor mature. #ostac'e.) . A!e"tul etiolo!ic( $idymella bryoniae (!auersN. bicelulari.). apoase. la suprafa a esuturilor atacate./ Fm. (orma picnidiană se numeşte $iplodina melonis "oteb. 1emperatura necesară infec iilor şi sporulării oscilează între 3 şi . de culoare cenuşie&brunie. ord.2&5> 7 . $othidiaceae. ce con in câte 6 ascospori.. Buparen Multi 3/ E" I /. la început încolori. La maturitate. pornind de la locul de prindere pe peduncul. dispuse în partea apicală. proeminente.&3. care sunt globuloase. %ngrăşarea cu doze mari de azot favorizează boala.-#. de culoare brună&negricioasă.un e7sudat gomos sub formă de lacrimă. optima fiind +3&+. incolori. cu capetele rotun$ite. se observă punctişoare mici. Fm. de ./-#.oman. sunt măsuri care limitează atacul.. perioada de incuba ie fiind de 2&6 zile. în interior cu numeroase asce cilindrice. "e fructe apar pete circulare sau de formă neregulată. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4istrugerea resturilor după recoltare. . de apa de ploaie sau de iriga ie. 4eseori fructele putrezesc par ial sau total. "roducerea infec iei şi evolu ia bolii sunt favorizate de umiditate relativă ma7imă şi de temperaturi care oscilează între 5/ şi . !urelia #rişan (5>2.+ A. care rămâne mai sub ire.e'm. pe organele atacate. scurt pedunculate. .ăspândi i de vânt. brune&negricioase (picnidiile). transformându&se într&o masă apoasă. dezinfectarea semin elor termic sau c'imic. A (1r. . %ntr&o fază mai evoluată a bolii. cu diametrul de 6/& 5.. uşor cufundate în esut. "este iarnă ciuperca rezistă în resturile de plante atacate sub formă de picnidii sau peritecii pe sau în sămân ă. La apari ia atacului se vor aplica 5&+ tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /.// Fm în diametru.+-#. picnosporii care a$ung pe cucurbitaceae produc noi infec ii. MDcoguard 3// )# I /. fam. bicelulari. de culoare c'i'limbarie. a constatat înmuierea vre$ilor începând de la bază. %n dreptul petelor. %n cazul dovleceilor. de 2/&.

%n cazurile în care petele confluează. catifelat. 8landa. care se ofileşte şi se zbârceşte.). fam. în condi ii de luminozitate intensă. Mai târziu. petele se e7tind.&+0). lungi. sub iri. face parte din clasa (yphomycetes. la suprafa a petelor se formează un mucegai brun&negricios.ARSURA BRUN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Corynespora casiicola (Cer:. înc'ise la culoare./-# ziua şi 5/&5+-# noaptea. uşor cufundate în esut. la temperaturi cuprinse între +0 şi .) Eeir (sin. din anul 5>0+ I 5>0. (ructele mari nu sunt atacate c'iar dacă prezintă răni. confluează. pe cotiledoane apar pete mici. mărginite de un 'alo verde&gălbui. cilindrici. !ceastă boală se întâlneşte mai frecvent în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. care se dezvoltă intercelular.0-#. "roducerea infec iei este asigurată de formarea de condens pe frunze şi de temperaturi ridicate +3&. *ngaria.) !rsura brună a frunzelor prezentă. Sim tome( !tacul poate fi întâlnit în toate fazele de dezvoltare ale plantelor. cu temperaturi de 5/&5+-#. . dispuse în lan uri scurte (+&0). pe toate cucurbitaceele cultivate. et #ur:. în cazul în care provin din semin e infectate. de +&. care se îngălbeneşte şi se usucă. et #urt. asigurându&se astfel formarea de condens pe frunze. Cercospora melonis #:e. ord. %n condi ii de umiditate ridicată. cm în diametru. format din conidioforii şi conidiile ciupercii. La capătul lor se formează conidii lungi. 4e pe miceliu. %n câmp. acoperind mare parte din fruct. brune&negricioase. de formă neregulată. grupa i în fascicule. de 1r. galbene&brunii sau cenuşii&desc'is. A!e"tul etiolo!ic( Corynespora casiicola (Cer:. "e fructele foarte mici atacul produce pete circulare sau eliptice..// 7 2&++ Fm. când după zile cu temperatură ridicată urmează nop i răcoroase. de umiditate atmosferică peste >/ A. La plăntu ele tinere. acoperă zone mari din frunză. cu numeroşi pere i transversali (. "e pe ioli şi tulpini petele sunt alungite. #u timpul. de culoare albicioasă&cenuşie. se întâlneşte în special în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. $ematiaceae.) Eeir. %n ara noastră a fost men ionată prima dată în L)tarea fitosanitarăM. dezvoltarea patogenului este favorizată de fluctua iile de temperatură. delimitate de nervuri. =nfec ia are loc prin stomate sau prin străpungerea . ies prin stomate conidiofori erec i. pe frunze apar pete izolate. +oniliales.omânia etc. în ma$oritatea ărilor din Buropa ((ran a. la început de dimensiuni reduse. )ăvulescu şi colab. <ermania. de 0+& . circulare sau col uroase.

#ostac'e. !sia şi !merica de ?ord. cu aspect de vată. %n func ie de temperatură şi de umiditate. ofilirea poate avea o evolu ie rapidă sau lentă. =ncuba ia durează 0&3 zile. fără ca frunzele să&şi sc'imbe în prealabil culoarea normală. pe o distan ă de 6/&>/ cm.ăsadurile pot fi atacate îndată după repicare (în a +&a sau a . . în dreptul nodurilor şi apoi şi pe internodii se dezvoltă un mucegai albicios. de apa de ploaie etc. boală vasculară foarte păgubitoare pentru culturile de castrave i din spa iile prote$ate. caz în care se produce înmuierea tulpini ei în zona de contact cu solul. care se e7teriorizează prin apari ia pe tulpină a unor benzi de culoare galbenă&brună. . aceste benzi încep de la baza plantei şi se e7tind în lungul tulpinii. ?emispor. dezinfectarea solului pe cale termică. La apari ia bolii se vor face 5&+ tratamente foliare cu Buparen Multi I /.sp.ysporum f. cucumerinum 8Nen 8filirea fuzariană..&a zi). înainte de începerea plantării. iar de la an la an rezistă ca şi conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate. %n cazul ofilirii cu evolu ie rapidă. Bvitarea producerii condensului pe frunze prin aerisiri la timp şi prin încălzirea serei în timpul nop ii. Sim tome( 8filirea apare în toate fazele de dezvoltare a plantelor însă cel mai frecvent în faza de înflorire&fructificare.+ A sau cu 4it'ane M 03 I /. %ntotdeauna apari ia miceliului la e7terior este precedată de necrozarea esuturilor scoar ei.esuturilor sub iri. "e măsură ce ofilirea se generalizează. %n perioada de vegeta ie se răspândeşte prin conidiile transportate de curen ii de aer. este semnalată în prezent în numeroase ări din Buropa. 4e obicei.usarium o.afailă şi M.+ A). apoi ofilirea şi căderea plăntu elor.+ A (Mancozeb 6//. când temperatura scade sub 53-#. M#suri $e reve"ire %i com&atere( %n sere şi solarii se recomandă strângerea şi distrugerea resturilor vegetale de la defrişarea culturii precedente. de către #. Vondozeb I /. ?ovozir M? 6/. la suprafa a căruia apar sporodoc'ii de culoare roz&oran$ (miceliu cu conidiofori şi conidii). care are loc la temperaturi ridicate. plantele pier în câteva zile. O-ILIREA /-UZARIOZA0 CASTRAVEŢILOR . . verde.omânia a fost semnalată prima dată. %n . în anul 5>2>.

La plantele bolnave se constată o diminuare a intensită ii transpira iei (cu până la 35 A după M. deseori. având acoperite unele zone cu un mucegai albicios. +oniliales. Caza tulpinii şi rădăcinile plantelor atacate nu prezintă nici o modificare e7ternă.ysporum f. !ceastă ofilire se caracterizează prin îngălbeniri ini iale ale frunzelor. ca şi a gomelor şi tilelor. formând la e7terior sporodoc'iile cu conidii tipice. cucumerinum 8Nen. A!e"tul etiolo!ic( . care stân$enesc circula ia apei în plantă. brunificare ce scade în intensitate. Tuberculariaceae.%n condi ii de temperatură mai scăzută în sol. %n sec iuni transversale sau longitudinale în tulpinile şi pe iolul frunzelor plantelor atacate de . 5>62) şi o reducere a consumului de apă din sol. cu . luni.! o. situate la vârful acestora sau cel mai frecvent între nervuri. începând cu cele bazale. ma$oritatea neseptate. )porodoc'iile ciupercii sunt formate din microconidii şi din macroconidii. la început albe. "e măsură ce clorofila este distrusă şi necrozarea progresează. rar cu 5 sau + . indiferent de forma de evolu ie. urmate de necroze şi de debilitarea şi uscarea trepatată a plantelor. fiind invadate de miceliul ciupercii. se observă uşor brunificarea pere ilor vaselor conducătoare. La nivelul nodurilor./ A fa ă de plantele sănătoase. plantele se ofilesc lent. cucumerinum.ysporum f. 4e asemenea. #ostac'e. frunzele se usucă şi devin sfărâmicioase. face parte din clasa (yphomicetes. "lantele atacate formează un număr redus de fructe. în decurs de 5&. fam. nu mai apar sau sunt mai pu in evidente. septe.sp. benzile galbene&brune. scade şi fotosinteza cu circa . ord. tipică tra'eomicozelor. putrezesc. apoi capătă nuan e de violet. fenomen care începe întotdeauna cu frunzele inferioare şi progresează spre cele de la vârf. caracteristice ofilirii cu evolu ie rapidă.! o. Microconidiile sunt incolore. 'ifele ciupercii pot sa pătrundă din vase în scoar ă şi apoi în epidermă. ovoide sau elipsoidale. atârnând de&a lungul tulpinii. dispărând spre vârful plantelor. "e tulpinile plantelor ofilite. afânat şi sporodoc'iile ciupercii de culoare roz&portocalie. observându&se însă pe esuturile moarte şi în dreptul nodurilor un miceliu alb. %ntr&o fază mai avansată a ofilirii în vase se poate observa prezen a conidiilor şi clamidosporilor. de calitate necorespunzătoare care. datorită prezen ei în interiorul lor a miceliului ciupercii. sp. Miceliul ciupercii este constituit din 'ife septate.

. 4upă plantare se vor efectua . incolore. Macroconidiile sunt fusiforme. de nematozi sau insecte. 4i&1rape7 I 2//&. de 3&5. cât şi de to7inele elaborate de patogen. ciuperca poate pătrunde în rădăcină şi în mod direct. ma$oritatea cu . în care.sp. în special în ciclul == de cultură.3&. de 2. rezultate din germinarea conidiilor sau a clamidiosporilor.// lJ'a. terminali sau intercalari.0&02.. !stfel de condi ii se întâlnesc în sere. prevăzu i cu perete gros şi neted./ "*. globuloşi sau ovoidali. ciuperca formează numeroşi clamidospori. %n cazuri mai rare. 7 3&5/.usarium o. la temperaturi mai scăzute.epicatul să se e7ecute cu multă aten ie pentru a nu se leza rădăcinile cu ocazia dislocării răsadului. "ătrunderea filamentelor miceliene. . Fm. 4upă repicare se va aplica o stropire a plantelor şi g'ivecelor cu suspensie de 1opsin . în prealabil pământul se va dezinfecta termic la >3&>6-# timp de 2/ minute sau c'imic cu produse fumigante (Casamid I 3// :gJ'a.3 7 +. 8filirea plantelor este produsă atât de astuparea mecanică a vaselor conducătoare de către miceliu.usarium o. în sere. %n cazuri mai rare trasnmiterea de la un ciclu la altul se realizează şi prin sămân ă. #ercetările efectuate până în prezent au pus în eviden ă prezen a mai multor rase de . cu un optimum la +6-#U la această temperatură în sol. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "roducerea răsadului de castrave i să se facă numai în sere amena$ate special ca înmul itor. gome şi tile... septe. sau Vapam 5+//&53// lJ'a). cucumerinum../3 I /. curbate. utilizându&se /. singulari sau perec'i.&0 tratamente preventive la sol. prin penetrarea scoar ei. de umiditatea ridicată a solului şi de infestarea cu nematozi. Fm. unicelulari. se va face prin aspersie în reprize scurte pentru a se evita e7cesul de umiditate. "lantele care se ofilesc se vor îndepărta zilnic din culturi pentru prevenirea sporulării ciupercii pe tulpini şi răspândirea conidiilor în culturi de către curen ii de aer şi de apa de irigare. . *darea plantelor.ysporum f.ysporum f..6 7 .5&0. în special în ciclul == de cultură. #a organe de rezisten ă.sp. sub iate spre capete. în plantă se face prin perii absorban i şi prin leziunile de pe vârful rădăcinilor produse în timpul lucrărilor de între inerea culturii. de +/.2 Fm. evolu ia bolii este foarte rapidă./3 I /.&55. 4eclanşarea infec iilor este favorizată de temperatura solului în $ur de +>-#. cucumerinum dezvoltă la temperaturi cuprinse între 6 şi .6-#. Cavistin 3/ 4( sau #arbendazim 3// )# în concentra ie de /.5 A.5 A. în $urul bazei tulpinii cu fungicidele sistemice men ionate mai sus în concentra ie de /..septe.3 l la .

se practică producerea de răsaduri de castrave i altoite pe alte specii de cucurbitacee rezistente la . formând fructe mici care se îngălbenesc.53 A sau "roplant . verticilioza.ădăcinile plantelor atacate nu prezintă brunificări vizibile la e7terior. se sub iază şi se zbârcesc. VE. se brunifică şi se usucă.sp.). folosindu&se concentra ia de /.! o. 5>6+). #u ocazia defrişării culturilor toate resturile de plante vor fi distruse prin ardere. dovlecei ş. prin ofilirea şi îngălbenirea frunzelor. boala afectează toate speciile de cucurbitacee (castrave i. pentru combaterea fuzariozei. 4e regulă. iar frunzele se usucă şi atârnă în lungul tulpinii. "lantele atacate dau produc ii mai mici. unde frecven a atacului a$unge uneori până la 3 A. Bste indicat apoi să se respecte rota ia culturilor de castrave i cu legume solanacee sau cu flori. se ofilesc şi au culoare verde&înc'is. iar cele mari nu s maturează. cucumerinum./ zile în ciclul = de cultură şi la +/&+3 zile în ciclul al ==&lea. plantele atacate fructifică pu in. la primul tratament se va adăuga în suspensie "revicur 2/. mată.plantă. . pieirea plantei survenind lent şi ireversibil.a.+. )emnalată în multe ări din Buropa şi !sia..omânia. în cantitate de /. ca de e7. în anul 5>2>. se manifestă în faza de înflorire&fructificare. )L I /. *ltimele frunze care se ofilesc sunt cele din vârful plantei şi de pe lăstarii laterali. de către #. %ntrucât imediat după plantare poate apare şi atacul ciupercii Pythium sp. %n (ran a şi în 8landa.9 Cucurbita ficifolia.TE1IREA /VERTICILIOZA0 CASTRAVEŢILOR /erticillium dahliae Hleb.aicu şi colab.+ )L I /. "rimul tratament se face la 3&2 zile după plantare. mai accentuat pe o parte a limbului sau între nervuri. cât şi spre baza ei.53 A. "rocesul de ofilire se e7tinde atât spre vârful plantei.3 litri suspensie la o plantă. pepeni. cultivate în spa ii prote$ate. în culturile de castrave i din spa iile prote$ate. %ntr&o fază avansată a bolii. C! ma. începând cu cele de la $umătatea vre$ului şi prin stân$enirea creşterii plantelor. %n .afailă şi M. verticilioza a fost identificată. Sim tome( #a şi fuzarioza.. care produce căderea plăntu elor. . de calitate necorespunzătoare. pe iolurile frunzelor se îngălbenesc.ysporum f.ima şi enincasa cerifera (după #ristina . ./3 A. #ostac'e. iar următoarele +&. la intervale de +/&.

3 A. iar de la an la an se transmite prin sol./ zile. la diferite niveluri. care se desprind uşor de conidiofori fiind antrenate de vânt. +ucedinaceae. septat. incolori. mai frecvent pe pe ioluri şi pe limbul frunzelor. dar mai pu in evidentă decât în cazul fuzariozei. ord.3 7 5. "rezintă un miceliu incolor. patogenul se răspândeşte cu a$utorul conidiilor ve'iculate de apa de ploaie sau de iriga ie. Microsclero ii apar în urma înmuguririi şi a ramificării repetate a 'ifelor ciupercii. ciuperca sporulează. A!e"tul etiolo!ic( /erticilium dahliae Hleb.. conidiofori drep i. %n stadiul avansat al bolii în vase se observă conidii şi microsclero i. se observă brunificarea pere ilor vaselor conducătoare (a 7ilemului). #a organe de rezisten ă. 4urata perioadei de incuba ie este de +/&. producând noi infec ii la plantele cu care a$ung în contact. sub ire. care este mai e7tinsă. neramifica i. dacă sunt puse în condi ii de umiditate ridicată. de +. de umiditatea ridicată a solului. Fm. =nfec iile se mai pot produce şi prin penetrarea esuturilor. apa de iriga ie. alcătuite din . La capătul fialidelor se formează numeroase conidii ovoide. constitui i din celule cu pereşi îngroşa i. tile sau cu miceliu. La suprafa a tulpinilor bolnave apar. "ătrunderea patogenului în plante are loc prin leziunile produse pe rădăcini sau în zona coletului în timpul lucrărilor de între inere a culturilor sau de nematozi şi insecte. unele vase conducătoare sunt astupate cu gome. de >+&+3/ 7 3/&6/ Fm.ungi imperfecti). unicelulare. cu +&0 verticile eta$ate. ciuperca produce numeroşi microsclero i globuloşi. de mică importan ă fa ă de sol. incolore. 8 altă sursă de transmitere a bolii. %n timpul perioadei de vegeta ie. . de infestarea cu nematozi şi de e7cesul de azot. !ceastă ciupercă este un parazit tipic al vaselor conducătoare. +oniliales. La plantele bolnave se constată importante modificări fiziologice şi bioc'imice care constau în diminuarea intensită ii transpira iei cu peste 3/ A şi a fotosintezei cu peste .3&3. o reprezintă semin ele.&3 ramuri scurte (fialide). ploi. prin tulpină. fam. face parte din clasa (yphomycetes (. %n acelaşi vas tilele e7clud prezen a miceliului şi invers. în care rezistă ca microsclero i. fiind favorizate de temperaturi ale solului cuprinse între +/ şi +3-#. septa i. %n partea bazală a tulpinii. 4upă apari ia ofilirii plantelor.%n sec iuni transversale.3&. cilindrice.

se e7tind.ysporum f. Caza tulpini ei se sub iază. cucumerinum sunt eficace şi împotriva acestei boli. aerisire. )L I +/ mlJtonă săm. pepeni.acum. ardei. . )L I /. şi prin stropirea stratului germinativ.. pătrunderea are loc prin leziuni sau prin străpungerea directă a esuturilor care sunt în contact cu solul. vinete. Amaranthus.I )UTREZIREA )L*NTUŢELOR Pythium debaryanum Gesse !tacă frecvent răsadurile de castrave i şi pepeni galbeni care se produc pentru culturile din sere şi solarii. %n condi ii de umiditate e7cesivă (peste >/ A). se zbârceşte şi se înnegreşte. până în stadiul de 0&3 frunze şi se manifestă în zona coletului şi pe partea superioară a rădăcinilor. zona din dreptul coletului se acoperă cu un puf fin.sp. %rtica ş.+3 A (./! dahliae este o ciupercă de sol.). evitarea e7cesului de umiditate.usarium o. !tacul apare în faza de germinare a semin elor şi în timpul răsăririi. "rigeron. "e colet apar la început pete mici. care evoluează rapid. albicios (miceliul şi fructifica iile ciupercii). se brunifică şi încon$oară tulpini a de $ur&împre$ur. tomate. Chenopodium. care atacă numeroase specii cultivate (castrave i. după semănat cu "revicur 2/. de culoare verde&măslnie. unde ciuperca se dezvoltă ca saprofit. cad la pământ şi putrezesc în foarte scurt timp. M#suri $e reve"ire %i com&atere( Măsurile şi tratamentele indicate în combaterea ciupercii . cartof etc. =nfec ia se realizează din sol. ALTE CIU)ERCI CARE )RO'UC )A+UBE LA CUCURVITACEE C*'EREA .a. Coala se previne prin tratarea semin ei cu "revicur 2/.) şi spontane (Tara.&3 lJm+). "lăntu ele atacate se ofilesc.

). cilindrici. . fructele vor fi men inute. care se înnegreşte şi se mumifică. producând pagube. %ndată după recoltare. (ran a etc. la temperaturi sub 5. !ceste simptome sunt consecin a distrugerii par iale sau totale a rădăcinilor. Fm. =nfec ia fructelor se poate realiza şi prin răni. picnosporii care a$ung gazde produc noi infec ii. cu capetele rotun$ite.&0 ani. pepeni galbeni şi pepeni verzi. ce pot a$unge până la 3/ A din recoltă. La suprafa a rădăcinilo atacate se observă pete de formă lenticulară. perioada de incuba ie fiind de 3&. "rimele simptome ale bolii apar după . zona centrală a petelor se înnegreşte şi se acoperă adesea de numeroase punctişoare mici. "rimele simptome constau în brunificarea şi zbârcirea vre$ilor care încep să se degradeze în dreptul petelor. urmată de ofilirea totală fără ca frunzele să se îngălbenească. apa de ploaie. delimitate de o barieră de pseudosclero i de culoare neagră.. %n cazul în care este atacat şi pedunculul. %n perioada de vegeta ie sunt eficace tratamentele recomandate pentru combaterea . zile. putrezirea se e7tinde rapid şi la fruct. ca urmare a distrugerii sistemului radicular. insecte etc. şi +3-#.-#.3 7 >&+.ezistă de la un ciclu la altul ca sclero i în resturile de plante din sol. în multe ări europene (8landa. evitarea rănirii plantelor în timpul efectuării lucrărilor culturale şi a fructelor cu ocazia recoltării şi transportării. !nglia. Ve'icula i de curen ii de aer. Coala se întâlneşte în culturile for are de castrave i şi pepeni galbeni. negre.&. combaterea se realizează prin aplicarea măsurilor men ionate în cazul fuzariozei.)UTRE+AIUL NE+RU AL R*'*CINILOR Phomopsis sclerotioides Hest. 1reptat. la suprafa a fructelor se dezvoltă un mucegai cenuşiu&negricios. "entru prevenirea bolii se va aplica rota ia pe . bruni.&0 săptămâni de la plantare. de 5. "icnosporii sunt bicelulari. de apa de irigare. manifestându&se prin stagnarea în creştere. la temperaturi cuprinse între 5. în timpul transportului şi valorificării. picnidiile ciupercii. #iuperca prezintă picnidii de tip Phomopsis. Diplodina gossypina #oo:e produce putregaiul vre$ilor de castrave i. caz în care esuturile atacate se colorează în crem&pal sau verde&pal. (iind o ciupercă de sol. %n condi ii de umiditate ridicată.

distrugerea resturilor rămase după recoltare şi arătura de toamnă. manifestându&se prin pete mici. de . #onidiile sunt în formă de butelie. Alternaria pluriseptata (Harst. albicioase. . 4eseori petele confluează şi acoperă por iuni mari din frunze.&6 septe transversale şi +&3 longitudinale. mărginite de o zonă brună&roşcată. frunzele se zbârcesc. rămase pe câmp. %n ultimul stadiu al bolii. se veşte$esc şi se usucă. de +5&22 7 >&52 Fm. =ernează în resturile atacate. de +&3 mm. de culoare brună& negricioasă. galbeni&brunii la bază. lucrare urmată de arătura adâncă. produce pătarea şi băşicarea frunzelor de castrave i. rar unisepta i. a măsurilor de igienă culturală. 4upă recoltare se vor distruge resturile de plante. grupa i în fasciculeU ei sunt drep i sau sinuoşi. mai desc'işi în partea superioară. simpli. #onidioforii ies prin stomate. ung'iulare. %n partea centrală a petelor apar conidioforii şi conidiile ciupercii./&03 7 0&2 Fm. iau un aspect băşicat. cu .antracnozei cucurbitaceelor. et Gariot 7 "eac:) @orst. !pari ia bolii se previne prin aplicarea rota iei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->