BOLILE CASTRAVEŢILOR

(Cucumis sativus L.) Viroze MOZAICUL COMUN AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului castraveţilor (cucumber mosaic virus) Mozaicul comun este una dintre virozele cele mai răspândite şi mai păgubitoare, care se întâlneşte atât în culturile din sere şi solarii, cât şi în cele din câmp. Virusul produce infec ii grave la castravete, dovlecel, pepene galben, dovleac, ardei, tomate, vinete, salată, precum şi la multe specii floricole, aster, laleaua, gladiola, crinul, zambila, petunia ş.a. Sim tome. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe prin simptome care variază cu condi iile de mediu, fenofaza, tulpina virusului etc. "lantele pot fi infectate în toate fenofazele. #ând sunt infectate în stadiul de plantulă, are loc îngălbenirea apoi ofilirea cotiledoanelor şi în final pieirea plantelor. La plantele mature, boala se caracterizează prin apari ia de simptome tipice de mozaic pe frunzele tinere, în prea$ma înfloritului. %n acest caz apar numeroase pete de decolorare, verzi&desc'ise sau gălbui, mici, cu marginile difuze, diferite ca formă şi mărime, care alternează cu por iunile verzi, normale, imprimând frunzei aspectul, caracteristic de mozaic. (runzele intens atacate sunt gofrate, deformate de dimensiuni mai mici decât cele normale. "e frunzele din partea bazală a vre$ilor apar zone galbene şi necroze care determină uscarea prematură a plantelor. La plantele infectate de timpuriu se observă o scurtare progresivă a internodiilor, începând de la bază, încât în por iunea de la vârful vre$ilor frunzele sunt foarte apropiate unele de altele, formând un fel de rozetă. %n ultima fază a bolii frunzele se îngălbenesc, se usucă şi cad, vre$ii rămânând aproape complet defolia i. )imptomul de nanism este mai pronun at când planta a fost infectată în stadiul tânăr.

*n alt simptom foliar caracteristic, mai ales pentru culturile for ate, este apari ia pe frunze a unor pete inelare sau semiinelare, de culoare verde&gălbuie. La atacuri intense plantele nu mai înfloresc. "e fructele de castrave i, în condi ii de temperatură ridicată (peste +,-#) atacul se caracterizează prin apari ia, în primele faze, a unor pete verzui&gălbui sau albicioase, dispuse pe toată suprafa a fructului intercalate cu pete mai mici, de culoare verde&înc'is. *neori, fructele bolnave se albesc, rămân mici, sunt puternic deformate, mai ales când s&au format după ce a avut loc infec ia. !ceste fructe sunt depreciate cantitativ şi calitativ, fiind improprii pentru consum în stare proaspătă sau conservată. #ând plantele sunt infectate în condi ii de temperatură scăzută apare îngălbenirea şi ofilirea rapidă a plantelor atât în seră cât şi în câmp. A!e"tul etiolo!ic. Virusul mozaicului castrave ilor (Cucumber mosaic virus) se prezintă sub formă de particule sferice, de ./&0/ nm diametru. 1emperatura de inactivare este de 23&,3-#, iar longevitatea în suc .&2 zile la +/-#. Virusul mozaicului castrave ilor prezintă numeroase tulpini care se diferen ează prin reac ia plantelor test şi prin proprietă ile serologice şi bioc'imice. Virusul este transmis în natură de către afide (peste 2/ de specii) în mod nepersistent (Acyrthosiphon pisum, Aphis fabae etc.), putând infecta în afară de cucurbitaceae (Cucumis, Lagenaria, Cucurbita, Luffa etc.) multe specii din alte familii (tomate, ardei, vinete, spanac ş.a.). 4e la un an la altul, virusul rezistă în plantele perene ( Stellaria media, Capsella bursa pastoris, Cirsium arvense etc.) din câmp sau în cele cultivate în sere, sensibile la atacul acestei boli. *n rol însemnat în transmiterea bolii îl $oacă semin ele. Virusul se dezvoltă bine la temperatura de +/&+3-# la care, perioada de incuba ie durează 0&3 zile în frunzele tinere şi 56&+/ zile în esuturile bătrâne. "este ./-#, VM# nu se mai manifestă. M#suri $e reve"ire %i com&atere. %n vederea prevenirii infec iei se impune amplasarea culturilor de cucurbitacee, ca şi a altor specii susceptibile (ardei, tomate, vinete etc.) la distan ă mai mare de 3// m, de sursele de infec ie. La plantare se va folosi numai răsad sănătos, liber de virus. %n sere se va proceda la dezinfectarea solului cu aburi fierbin i. %n culturile de cucurbitacee se vor aplica tratamente repetate împotriva afidelor vectoare. "entru a se preîntâmpina infectarea răsadului de către afide se recomandă ca la desc'iderile pentru aerisire să se fi7eze plase fine din relon sau tifon. )e va acorda aten ie distrugerii buruienilor gazdă, atât din culturi, cât şi din vecinătatea acestora, precum şi din spa iile dintre sere şi solarii.

8 măsură de luptă de mare perspectivă o reprezintă crearea şi introducerea în cultură a soiurilor şi 'ibrizilor de castrave i rezisten i sau toleran i, ca9 !n:a ( 5, Mondial, 8ctopus (5, ;ita (5, #ornisa (5, #ornirom (5, 1opaz, #ornisem (5, Levina (5 ş.a. (#. <'eorg'ieş şi =. <eamăn, +//.).

MOZAICUL VER'E AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului ver$e al castraveţilor (Cucumber green mottle mosaic virus)

Mozaicul verde, semnalat prima dată în !nglia, în anul 5>++, în prezent se întâlneşte în <ermania, (ran a, 4anemarca, 8landa, )uedia, ?orvegia, (inlanda etc. %n ara noastră a fost identificat de către =. "op şi !urelia @ilăveanu, în anul 5>63, la culturile de castrave i din sere. Virusul poate infecta şi pepenele galben şi pepenele verde. ?u infectează solanaceele. Sim tome( Mozaicul verde afectează îndeosebi culturile de castrave i din sere. "lantele afectate de tulpina verde comună a virusului prezintă simptome caracteristice în special pe frunze şi în mai mică măsură pe fructe. "e frunze, în primele faze, apare o clarifiere (transparen ă) a nervurilor, urmată de o pătare mozaicată de culoare verde&înc'is, de deformarea limbului şi bombarea spre partea superioară a esuturilor verzi. !tacul este mai evident pe frunzele tinere, care capătă un aspect băşicat, gofrat. "lantele infectate în faza tânără rămân pipernicite şi dau produc ii mici. Malforma iile foliare se accentuează, mai ales iarna, când dezvoltarea este lentă. %n cazul tulpinii galbene, simptomele constau în clorozarea nervurilor şi în apari ia unor pete galbene&strălucitoare sau alburii, adesea de formă stelată, la suprafa a limbului. (runzele bătrâne se albesc aproape complet. (ructele infectate în fază timpurie, rămân de dimensiuni mai reduse, sunt pătate, deformate, cu valoare comercială foarte scăzută. A!e"tul etiolo!ic( Virusul mozaicului verde prezintă, după culoarea petelor produse pe frunzele de castrave i, două tulpini distincte, şi anume tulpina comună (verde) şi tulpina

fapt urmat de diminuarea sensibilă a produc iei de castrave i ((letc'er şi colab. prin intermediul apei de iriga ie. +//. La temperatura camerei virusul rămâne activ timp de câteva luni. lungi de +. )e impune e7cluderea răsadului. astfel încât la adâncimea de .a. prin inventarul de lucru contaminat. (#. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #ea mai importantă măsură împotriva acestei viroze este folosirea de semin e libere de virus sau a semin elor dezinfectate termic. <eamăn. 4upă desfiin area culturii se vor îndepărta plantele prin smulgere şi se vor aduna toate resturile de la suprafa a solului. Milenium (5 ş./-#. !:ito (5. )c'eletul serelor. timp de o oră. uscat. 4e la un sezon la altul se perpetuează în cea mai mare parte prin semin ele de castrave i în propor ie de 3&6 A. . %n sere şi solarii se va e7ecuta dezinfec ia termică a solului cu vapori supraîncălzi i.// nm. mâinile şi 'ainele muncitorilor. 1emperatura de inactivare este de 6/&>/-#. )e vor introduce în cultură soiuri şi 'ibrizi rezisten i la #M#. precum9 Levina (5.).. %n perioada de vegeta ie se transmite prin contactul dintre plantele bolnave cu cele sănătoase. cu simptome de infec ie. uneltele şi materialele cu care se lucrează în sere şi solarii. Virusul posedă o rezisten ă ridicată la uscăciune. rigide. Muncitorii îşi vor spăla mâinile cu apă cu săpun ori de câte ori vin în contact cu o plantă infectată. =nfec iile cu acest virus au consecin e grave asupra plantelor deoarece afectează sistemul radicular care. Virusul se prezintă sub formă de bastonaşe drepte. <'eorg'ieş şi =. fiind localizat numai pe suprafa a semin elor şi într&un procent redus prin resturile de plante atacate şi prin sol.3&. 5>2>). cu diametrul de 50&56 nm. ?u se transmite prin afide şi nu atacă solanaceele.galbenă./ cm temperatura să a$ungă la >/&>+-#. timp de . de la plantare. precum şi 'alatele muncitorilor se vor dezinfecta cu solu ie de fosfat trisodic 53 A. zile la . rămâne mai redus cu 3/ A fa ă de cel al plantelor sănătoase.

. Sim tome. #iuperca îşi men ine viabilitatea. în culturile de castrave i. de culoare galbenă&brunie sau cenuşii&brunii. %n cazul infec iilor timpurii plantele se ofilesc şi se usucă.omânia etc. care se găsesc în sol.*. virusul este ve'iculat de către zoosporii ciupercii Olpidium brassicae. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă boală a castrave ilor este produsă de o tulpină a virusului necrozei tutunului. în timp ce în condi ii de temperatură ridicată (peste +6-#) şi lumină intensă sunt slab e7teriorizate. sub formă de spori de rezisten ă. fiind cunoscută în multe ări din Buropa ((ran a. la suprafa a lor observându&se pete uşor adâncite. . a mâinilor şi a materialelor cu care se lucrează. timp de 6&> ani. )uedia. cu aspect 'idrozat. "lantele atacate se vor smulge şi se vor arde.!./-#. şi #anada. desc'ise la culoare. de asemenea. care constituie o sursă permanentă de infec ie. de dimensiuni mici. de +6&. delimitate de o bordură de culoare verde&înc'is./ nm. )e impune. %n natură. <ermania. care se prezintă sub formă de particule poliedrice. ?orvegia. "e frunze. ca şi necrozarea unor por iuni ale nervurilor şi a spa iilor internervuriene. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe. care este nefavorabil multiplicării virusului. 8landa.). )imptomele sunt foarte evidente pe vreme răcoroasă şi luminozitate redusă. =nactivarea termică a virusului are loc la 2/-# în 5/ minute. %n sere se va men ine un regim termic relativ ridicat. *neori frunzele prezintă fenomenul de brunificare a nervurilor. ca şi în cazul mozaicului verde. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #a primă măsură de combatere se impune dezinfectarea termică a solului cu vapori supraîncălzi i. (oarte caracteristice şi evidente sunt simptomele pe fructe. virusul produce numeroase pete.NECROZA CASTRAVEŢILOR Virusul "ecrozei tutu"ului la castraveţi (Tabacco necrosis virus in cucumber) ?ecroza castrave ilor se înâlneşte frecvent la culturile din sere. dezinfectarea uneltelor. cu diametrul în $ur de . în ).

(oarte caracteristic se prezintă atacul pe frunzele mature. de culoare verde&înc'is. care se usucă şi rămâne ca o crustă albă&cenuşie. bine conturate.. circulare sau col uroase. după cum timpul este umed sau uscat. !desea petele confluează. )ăvulescu. care apoi se veşte$esc şi putrezesc sau se se usucă. 4e regulă. ! fost semnalată şi studiată în anul 5>53. sub formă de picături. )imptome asemănătoare apar şi pe tulpini şi pe pe iolurile frunzelor. se sfâşie şi cad. 4upă câteva zile. pe care apar pete 'idrozate. mm în diametru. ocupând suprafe e mari din limb. 4De et Eil:ie !ceastă boală este foarte răspândită şi păgubitoare pentru culturile de castrave i din Buropa. Lachrymans (B. "rimele simptome apar îndată după răsărirea plăntu elor. care apoi se brunifică. !tacul se întâlneşte frecvent la culturile din câmp şi la cele din sere. )mit' et CrDan) @oung. tulpini şi fructe.IULAR* A -RUNZELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas syringae pv.Bacterioze )*TAREA UN+. La început. producând pierderi mari ce a$ung până la 3/ A. solarii şi răsadni e.!. ). %n . frunze.(. se usucă şi se necrozează. pentru ca mai târziu. de culoare verde&înc'is la început. 'idrozate. pe cotiledoane. de )mit' şi CrDan. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (peste >/ A). de cele mai multe ori col uroase. putâng a$unge până la 3/& 2/ pe o singură frunză.*. pe fa a inferioară a petelor apare un e7sudat mucilaginos. esuturile petelor se necrozează şi capătă o culoare cenuşie&gălbuie. să a$ungă la 53 mm. pe toate organele aeriene9 cotiledoane. la castrave i şi pepeni. 4e regulă. încon$urate de o zonă galbenă&verzuie. plantele continuând să se dezvolte. ?umărul petelor variază în func ie de condi iile climatice şi de soi. plantele continuând să se dezvolte.omânia a fost semnalată de 1r. în ). şi #anada. Sim tome( Coala se manifestă în cursul întregii perioade de vegeta ie. petele sunt mici. în anul 5>0/. .*. limbul apărând perforat. sub forma unor pete mici. de +&. dispuse frecvent de&a lungul nervurilor. "e timp umed.!. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare.

Cacteria are formă de bastonaş. în perec'i sau dispuse în lan uri. Coala este deosebit de gravă în verile sau în regiunile caracterizate printr&o mare cantitate de precipita ii. %n fructe. "e agar nutritiv bacteria formează colonii circulare. "e felii de cartof. "lantele atacate intens au creşterea încetinită şi produc ia mult diminuată atât cantitativ cât şi calitativ. care au aspectul unor ulcera ii. cu centrul albicios. %n semin e bacteria îşi păstrează . albicioase sau gălbui care.3-#. de 5. circulare. nu produce ?G. fam. Lachrymas nu coagulează laptele. %n timpul vegeta iei. A!e"tul etiolo!ic( "ătarea ung'iulară a frunzelor este produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv. 4e la un an la altul. bacteria este diseminată de apa de ploaie sau aspersie. picături mucilaginoase. unelte cu care se lucrează. se prezintă ca o crustă fină. când umiditatea atmosferică depăşeşte >/ A.6 Fm."e fructe atacul se întâlneşte mai rar.-#. de culoare crem. ele rămân mici şi uneori deformate. lachrymans (B. 'idrolizează par ial amidonul. <ram&negativă. "erioada de incuba ie durează +&. 4De et Eil$ie. lic'efiază gelatina. din diviziunea acteria. mm. cu capetele uşor îndoite.-#. solitare.)mit' et CrDan) @oung. ca şi pe celelalte organe bolnave. zile în cazul înfec iilor primare şi 6&5/ zile pentru infec iile secundare. 1emperatura optimă pentru evolu ia bolii oscilează între 5>&+. netede sau uşor proeminente. Bste asporogenă. sub forma unor pete mici. Cacteria Ps! syringae pv. mucilaginoasă. sensibilă la lumina solară şi mai pu in la uscăciune. insecte. şi G+). %n bulion. 4acă în momentul infec iei fructele sunt tinere. bacteria pătrunde prin leziunile mici ale pieli ei. Pseudomonadaceae. lucioase. 'idrozate. bacteria dezvoltă o cultură abundentă. cu 5&3 flageli polari. produce indol.+&+ 7 /. cu temperatura de dezvoltare între 5&. albă&cenuşie. La suprafa a acestor ulcera ii apar. bacteria se dezvoltă slab până la moderat. 1impul secetos împiedică dezvoltarea bolii. Cacteriile cauzate pătrund şi în straturile mai adânci ale fructului infectând în acest caz şi semin ele. optima fiind de +3&+. vânt. aerobă. adâncite. =nfec ia frunzelor se face prin stomate. după ce se usucă. diminea a înainte de a se evapora picăturile de apă sau de rouă. nu reduce nutri ii.(. formând peliculă. de 5&. albicioase. bacteria rezistă în semin ele provenite din fructe atacate şi în resturile de plante bolnave până când acestea se descompun.

bacteria migrează în cotiledoane. efectuându&se apoi o arătură adâncă. în special. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4e mare importan ă în prevenirea apari iei bolii sunt respectarea asolamentului de . . 4upă recoltare. 8 aten ie deosebită se acordă în prezent cultivării soiurilor sau 'ibrizilor de castrave i cu rezisten ă sau toleran ă la infec ia cu acest patogen. . ca9 1opaz. Mancozeb 6// I /.+ A.// )# I 5 I 5. (M. linii şi 'ibrizi de castrave i testa i în câmp. 5>6+) a ob inut rezultate foarte bune în dezinfectarea semin elor aplicând tratarea c'imică prin vacuum infiltra ie. Conillie Cordelaise I /. 8 aten ie deosebită se va acorda combaterii.+3 A sau )uper #'amp (= I /.ezultate similare s&au ob inut şi prin utilizarea tratamentului termic umed la 3.3 A. <'.+ A. !lcupral 3/ "* I /.&0 ani şi folosirea unei semin e sănătoase (ob inută din fructe neatacate) sau dezinfectate. 8dată cu germinarea semin elor.5 A. %n timpul vegeta iei. Marinescu (5>65. pentru a favoriza o aerisire corespunzătoare a plantelor.. <'. pe fond de infec ie artificială. =rigarea se va efectua numai prin rigole. +. "remier. *rmătoarele +&. )elect. resturile vegetale vor fi adunate şi arde.. %n culturile de castrave i din spa ii prote$ate se vor îndepărta frunzele puternic atacate de această bacterie. îndată după răsărire./ de soiuri. Marinescu (5>62) arată că din .. A. #rDptonol I /. . . #ostac'e şi colab. asigurând astfel infec ia primară. ?ovozir M? 6/ I /.. frecven a atacului fiind de +. (unguran 8G . %n prezent au fost create şi introduse în cultură mai multe soiuri sau 'ibrizi de castrave i toleran i sau rezisten i la atacul acestei bacterii. #urzate "lus 1 I /.3 A.. folosind produsele Hocide 5/5 I /.viabilitatea până la + ani. în prima parte a perioadei de vegeta ie.. !donis ş.3 A. deoarece apa prin aspersie ve'iculează patogenul de la plantele bolnave la cele sănătoase. când intensitatea atacului este mai mare.3 lJ'a.+ A. (53 A) I 5.-# timp de o oră.3 A.). se elimină plantele atacate şi se va aplica primul tratament foliar cu unul din produsele9 #'ampion 3/ E" I /. tratamente se vor efectua la intervale de 6&5/ zile.ecord (5. )onet.).a. A.. Gidro7id de cupru . +//0). !gnes şi 1riump' au prezentat toleran ă fa ă de acest patogen. numai <emini.

3-#. )ăvulescu şi colab. simptom uşor de observat în timpul zilei. dovlecelul şi dovleacul. zbârcite. albicioase. <ram&negativă. "erioada de incuba ie este de . începând cu frunzele bazale./-#. este întâlnită în prezent pe toate continentele unde se cultivă cucurbitaceae. de 1r. în prezen a picăturilor de apă. . producând ofilirea şi în final uscarea plantei. în vasele conducătoare. 1emperatura optimă de dezvoltare a bacteriei este de +3&. bacteria mai atacă pepenele galben.*. iar în decurs de 5+&53 zile planta este invadată în întregime. (runzele ofilite se răsfrâng în $os peste pe iol ca nişte umbrele care se înc'id. semnalată pentru prima dată în ). Sim tome.+&+. apoi trece în parenc'im.3&/. netede. în corpul cărora iernează. asporogenă. 1ransmiterea bacteriei de la an la an se face prin intermediul coleopterelor $iabrotica vittata şi $! %ndecimpunctata. !ceastă ofilire este o boală tipică a vaselor. o tra'eobacterioză.&53 zile. întâia oară.. în anul 56>. !tacă în special I castrave ii.. =nfec ia se face numai prin rănile produse de aceste insecte.!.(. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria "! Tracheiphila se prezintă sub formă de bastonaşe solitare. emincasa cerifera etc. %n cursul nop ii. umede. iar ma7ima de .. de B. unde formează caverne pline cu mucilagiu. sensibilă la căldură şi uscăciune.3 7 /. dovleac. albicioasă. rădăcina şi pe iolii frunzelor nu prezintă simptome de îmbolnăvire. lucioase. Cacteria se instalează în vasele conducătoare. frunzele îşi recapătă turgescen a. care se e7tind repede cuprinzând limbul în întregime. Coala se manifestă prin ofilirea limbului. cu structură în formă de re ea. %n ara noastră a fost observată.. aerobă sau facultativ anaerobă. %n afară de castrave i.)mit') Golland !ceastă bacterioză. la început. 4in frunze bacteria migrează în pe iol şi tulpină şi treptat întreaga plantă se ofileşte.)mit'. cu flageli peritric'i. putând fi întâlnită şi pe pepenii galbeni. de 5. 1ulpina. care împiedică circula ia sevei.O-ILIREA BACTERIAN* A CUCURBITACEELOR "r#inia tracheiphila (B. %ntr&o sec iune transversală prin tulpina plantelor bolnave se constată prezen a unui mucilagiu alb&cenuşiu. Fm. în anul 5>3. "e geloză formează colonii mici.(. La început se ofilesc por iuni mici din limb.0&. "e felii de cartof sterilizat cultura este mucilaginoasă. (ructele plantelor atacate sunt ofilite. minima de 6-#. dovlecei.

devin 'idrozate şi prezintă pe fa a inferioară e7sudat bacterian abundent. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria Ps! &rgeri . Sim tome( !tacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor.I )UTE+AIUL MOALE AL -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas b&rgeri . )*TAREA -RUNZELOR .-#. Kurini şi V. =. "lantele bolnave se vor aduna şi se vor distruge prin ardere pentru a nu constitui sursă de infec ie pentru alte insecte. Marinescu. )imptomul cel mai caracteristic al acestei boli se manifestă pe fructe. cu aspect apos. care se întâlneşte frecvent în Culgaria. boala a fost semnalată.omânia. iar temperatura oscilează între +2&+. macerarea şi transformarea esuturilor într&un putregai moale.. produce pagube importante culturilor de castrave i din spa iile prote$ate. #ând umiditatea atmosferică depăşeşte 63 A. ocupând suprafe e mari din limbul frunzelor. mm. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aplicarea măsurilor indicate în cazul bacteriei Ps! Syringae pv. *craina. %n sec iune prin tulpină se constată brunificarea vaselor conducătoare. de 5&. lachrymans! . 4upă câteva săptămâni plantele intens atacate se ofilesc şi pier.&3 mm în diametru. devin pergamentoase. tulpini şi fructe. în anul 5>. transformându&se într&o masă moale apoasă.ot. %n condi ii favorabile (umiditate atmosferică peste 63 A) petele pot să conflueze.ot. de . %ntr&o fază mai evoluată a bolii esuturile petelor par a fi LopăriteM. lachrymans. acoperit de e7sudat bacterian. (edera ia .M#suri $e reve"ire %i com&atere( %ndată după apari ia bolii se vor aplica tratamente foliare pentru distrugerea insectelor vectoare. )everin.. #u timpul esuturile din dreptul petelor se usucă. are caracteristici morfologice. frunze./&0/ A din produc ie. de culoare verde& înc'is. sub forma unor pete adâncite.6. cu centrul albicios.usă etc. %n . de <'. care pot a$unge în unii ani până la . eviden iindu&se simptomul de arsură a frunzelor. "e frunze apar ini ial pete mici. col uroase. !ceastă bacterioză. fiziologice şi bioc'imice asemănătoare cu ale bacteriei P! Syringae pv. la suprafa ă cu un abundent e7sudat albicios. esuturile fructelor atacate se macerează.

&. "e geloză nutritivă coloniile sunt rotunde. dovleci şi dovlecei fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile for ate din răsadni e. de . petele sunt încon$urate de un 'alou galben. et #urt. iar cea letală este în $ur de 0>-#. . %ntr&o fază mai avansată a atacului petele devin brune. fam.)*TAREA BACTERIAN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE 'anthomonas cucurbitae (CrDan) 4oNson )emnalată prima dată. atacul apare şi pe fructe sub formă de pete adâncite. opalescente. sere şi solarii. şi G+). cu picături de e7sudat la suprafa ă. Lic'efiază lent gelatina. se prezintă sub formă de bastonaşe mobile. 'idrozate. ma7ima de . în anul 5>+3. de către CrDan.) ./-#. Micoze MANA CUCURBITACEELOR Pseudoperonospora cubensis (Cer:.. peptonizează dar nu coagulează laptele. Sim tome( !tacul se observă pe frunzele de catrave i. 5>6+) consideră că această bacterie se transmite prin semin e.. galbene.3&5. 'idrolizează amidonul.areori. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria '! cucurbitae (CrDan) 4oNson. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aceleaşi măsuri indicate împotriva bacteriei Ps! syringae pv. dovlecel şi dovleac sub forma unor pete mici.3-#. Pseudomonadaceae. lachrymans! acteria. de culoare galbenă. din diviziunea cu un flagel polar. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată. circulare sau ung'iulare. cu marginile ondulate.!. de /. în ). 7 /. nu reduce nitra ii. slab delimitate. în dreptul esutului atacat se observă prezen a unui e7sudat bacterian. mm şi diametru. 1emperatura optimă de creştere este de +3&. fără a produce pagube prea mari. .0&/. pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din frunze.*. izolate. *neori. de culoarea c'i'limbarului. la pepeni galbeni. boala este cunoscută în prezent şi în Buropa şi !sia. perec'i sau înlăn uite. =nfec ia se realizează prin stomate.ostoNzeN Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castrave i.2 Om. *nii cercetători (Vincent )ealD şi Crat'Naite. produce ?G.

cenuşii&gălbui. care pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din limb. în lipsa tratamentelor. atacul se întâlneşte foarte rar. dic'otomic ramifica i în treimea superioară. boala manifestându&se pe partea superioară a frunzelor. Peronosporales. optima fiind 52&++-# şi de prezen a picăturilor de apă pe frunze. având loc în astfel de cazuri avortarea florilor. Miceliul ciupercii. "ierderi foarte ridicate. pe fiecare frunză formându&se peste +// de pete. %n ara noastră a fost semnalată în anul 5>+6 de către 1r. zile. după ce înoată în apă emit flamente . Peronosporaceae. 4eseori. din cauza distrugerii aparatului foliar. !$unse pe frunzele plantelor gazde.!ceastă boală este cunoscută în numeroase ări din Buropa. A!e"tul etiolo!ic( Coala este produsă de ciuperca Pseudoperonospora cubensis (Cer:. produce la culturile din solarii şi sere în ciclul al doilea de cultură (datorită condensului). 4e pe miceliu ies prin stomate conidiofori incolori. Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare. se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor infectate. la început de culoare verde&gălbuie. ord. boala se întâlneşte doar în anii cu veri ploioase şi răcoroase sau în regiunile caracterizate printr&o cantitate mai mare de precipita ii. având un gust neplăcut. conidii ovoide. în dreptul petelor se formează un puf cenuşiu&violaceu. (runzele puternic atacate se usucă. 4iseminarea conidiilor se face de către curen ii de aer. pentru ca după câteva zile să devină brune. %n anii cu precipita ii abundente. de 5//&. )ăvulescu. apoi galbene ca lămâia.+/ 7 0&> Fm.ostoN. se veşte$esc. %n câmp.. alcătuit din conidioforii şi conidiile (zoosporangii) ciupercii. devin sfărâmicioase şi cad. prin apari ia unor pete. unicelulare. sunt atacate aproape toate frunzele plantelor. %n condi ii favorabile dezvoltării bolii. în absen a unor măsuri adecvate de protec ie. nu mai a$ung la maturitate. de apa de ploaie. #onidiile se diferen ează în timpul nop ii şi devin mature după 5+&5. începând cu cele bazale. "e fa a inferioară a frunzelor. se formează. terminate prin câte + sterigme inegale. de 56&+6 7 5+&+/ Fm. !merica de ?ord. La vârful ramifica iilor. rămân mici./-#. atacul acestui patogen poate cauza compromiterea par ială sau totală a culturilor de castrave i din câmp. de regulă col uroase. vre$ii rămân desfrunzi i. fam. ramificat. !pari ia şi evolu ia bolii sunt favorizate de temperaturi ce oscilează între 5/&. !sia şi !frica. în perioada de vegeta ie. Bt #urt) . mai rar izola i. însă. asocia i în fascicule câte +&. ele germinează în picături de apă la temperaturi cuprinse între 52&++-# şi produc zoospori biflagela i care. 4in clasa Oomycetes. care pot a$unge până la 6/ A din produc ie. de +&+0 mm diametru. "e fructe. de unelte etc.

ca9 "atafol "* I /.+3 A. 1ratamentele cu fungicide de contact se repetă la intervale de 3&2 zile. )'avit ( I /. Mi:al M I /.+ A.+3 A. 8 eficacitate foarte bună au fungicidele sistematice sau cele cu bază c'imică mi7tă.+ A. !ntracol . sferici.. sub formă de oospori.+3 A.+ E" I /. A. 4upă recoltare se vor strânge şi se vor arde toate resturile de plante rămase pe câmp. %n timpul iernii ciuperca rezistă în resturile de plante atacate din câmp. !liette 6/ E" I /./0 A.. evitarea irigării prin aspersiune.. oosporii germinează şi produc zoospori ce cauzează infec iile primare. *neori şi conidiile rămân viabile pe vre$ii culturilor din sere şi solarii. BRuation "ro I /.3 Fm diametru. "rimăvara.+ A. Quadris )# I /. Minori7 . #aptalit C I /.+ A.ipost M I /.+3 A./. Cravo 3// )# I /.3 A. (olpan 3/ E" I /. iar cele cu fungicide sistemice sau contact S sistemice l a5/&5+ zile. "olDram 4( I /. (ungaron 8G 3/ E" I /. producând noi infec ii.+ A. %n perioada de vegeta ie se vor aplica stropiri foliare preventive cu unul din următoarele produse9 zeamă bordeleză I /.53 A.+ A şi ./ I /. )L I /. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea manei cu produsele .+3 A.+ A. #urzate "lus 1 I /. A. Ketanil Clu I /. #urzate Man I /. Mancozeb 6// I /. de . #aptan 3/ E" I /.+ A.2&0. "revicur 2/.de infec ie ce pătrund în esuturi prin stomate.3 A.+3 A. Merpan 3/ E" I /. lucrare urmată de arătura adâncă de toamnă.53 A./ E" I /.+ A. "lanet . pe vreme umedă. M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e va respecta un asolament ra ional.+ )L I /. Labilite . )emănatul sau plantatul să se facă la distan e corespunzătoare./ E" I /. care rezultă în urma procesului se7ual. pentru a se asigura o bună aerisire a culturii.+ A.+.+ A. ?ovozir M? 6/ I /.3 E" I /. !lcupral I /. gălbui&bruni. %n sere se impune respectarea distan ei de plantare şi palisarea culturii pentru a se asigura o bună aerisire. 87icupral 3/ "* I /.. de pe care se răspândesc la culturile din câmp. men inerea unei temperaturi nocturne în $ur de +/-#. )cut 6/ I /.0 I /. A. "atafol I /.3 A. "roplant .53 A sau !crobat MK I /.idomil <old MK I /.+ A. pentru ca plantele din familia Cucurbitaceae să nu revină pe acelaşi teren decât după 0&3 ani.3 A.+ A şi Mirage ( I . "erioada de incuba ie durează 0&3 zile. pentru a nu se forma condens pe frunze.3 A.. #onidiile pot supravie ui şi la temperaturi mai ridicate. pânP La 0/-#. %n lupta contra manei castrave ilor s&au ob inut succese deosebite prin crearea şi introducerea .+ A..+ A.

începând cu a doua $umătate a lunii iunie. în ma$oritatea anilor. pepeni galbeni. (#. această boală a fost men ionată prima dată în anul 563. Leveillula cucurbitacearum <olovin (sin.a. confluează.sp. %n anul 5>.ezisten a se manifestă prin limitarea dezvoltării ciupercii şi prin in'ibarea sporulării ei. e7 (r. %n câmp.în cultură a unor soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i.omânia.) "oll. în lipsa tratamentelor. Sim tome( )peciile S! fuliginea şi "! orontii atacă toate organele aeriene ale plantelor. Craun. în mod deosebit frunzele şi vre$ii. B. . #ornisem ş. în 1ransilvania. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave. care se întâlneşte în prezent atât în culturile din câmp.oDal (5. mai frecvent pe cea superioară. cauzată de ciuperca Leveiliula cucurbitacearum. cunoscută încă înainte de anul 56//. acoperind por iuni mari sau c'iar întreaga frunză. #ornirom. . răspândite neuniform pe suprafa a limbului. . fiind însă afectate. pot a$unge până la 2/&. de dimensiuni mici la început (2&5/ mm în diametru). este cea mai păgubitoare boală a cucurbitaceelor (castrave i. la dovlecei. constată pentru prima dată e7isten a unei noi făinări a castrave ilor în .6. în special pentru culturile for ate de castrave i când. "e măsură ce atacul evoluează. L! taurica f. petele se e7tind. iar în 56. cât şi în cele din sere şi solarii. !tacul acestor patogeni stân$eneşte dezvoltarea normală a plantelor şi determină ofilirea prematură.ecord. *. "rysiphe orontii #astagne emend.. boala se manifestă pe ambele păr i. <eamăn. <'eorg'ieş şi =. cu aspect făinos. "e frunze. prin pete albe.) (ăinarea.).. dovlecei şi dovleac). fapt ce are ca urmare diminuarea considerabilă a cantită ii şi calită ii recoltei.. nedelimitate. -*INAREA CUCURBITACEELOR Sphaerotheca fuliginea ()c'l. în solariile de la Cărcăneşti I "loieşti. în toate fazele de dezvoltare. +//.egal (5. de către M. ca9 . infec iile repetându&se apoi până la sfârşitul perioadei de vegeta ie. ini ial izolate. "etele devin . primele simptome ale bolii apar. circulare sau neregulate./ A din recolta posibilă. acelaşi autor a semnalat la castrave i cauzată de Sphaerotheca fuliginea.. %n ara noastră.cucumis I sativa Kapr. ca fiind produsă de "rysiphe orontii. 4ocea şi colab. (uss. !steri7 ( 5.

pe cârcei şi pe vre$i. zbârcite. din clasa Pyrenomycetes. "rysiphales. a$ungând până la +3 mm lungime şi 5+ mm lă ime. izolate sau confluente. cu care se poate confunda uşor macroscopic). %ntr&o fază mai evoluată a bolii. în pâsla miceliană de la suprafa a petelor se observă prezen a a numeroase punctişoare de culoare galbenă în primele faze. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave în special pentru culturile for ate de castrave i. umiditatea atmosferică . Craun şi Leveillula cucurbitacearum <olovin. delimitate de nervuri. periteciile apar de obicei în lunile octombrie I noiembrie. A!e"tul etiolo!ic( (ăinare cucurbitaceelor poate fi produsă de ciupercile parazite Sphaerotheca fuliginea ()c'lec't. "rysiphe orontii #ostagne emend. "rysiphaceae.. care deseori acoperă de $ur&împre$ur aceste organe. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul petelor frunzele se usucă. e7 (r. mai ales pe fa a inferioară a frunzelor de la baza plantelor. apoi brune&negricioase. Tesuturile frunzelor din dreptul petelor se îngălbenesc. *. atacul se manifestă şi pe pe iolii frunzelor. %n condi ii favorabile. făinarea produsă de specia Leveillula cucurbitacearum se aseamănă foarte mult cu mana castrave ilor cauzată de ciuperca Pseudoperonospora cubensis. fiind însă mai pu in abundente. . se brunifică şi se usucă. nesuculente. fructifica iile pot să apară şi fa a superioară a limbului. vizibile pe ambele fe e./ A din produc ie. %n primele faze. iar în cazul pepenilor nu acumulează za'ăr. albicioasă. petele sunt de culoare galbenă&limonie pe fa a superioară (ca şi în cazul manei. ord. ele rămân de dimensiuni mai reduse.) "oli. de zile de la desfacere. la care în lipsa tratamentelor pot a$unge până la 2/&. printr&o pâslă pulverulentă. (runzele sunt mai sensibile după 52&+. "etele sunt dispuse pe întreaga suprafa ă a limbului în număr mare. %n condi ii favorabile dezvoltă ii ciupercii (temperatura de 56&+0-#.3 A. %n condi ii optime. până la 5+/ pe o singură frunză. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. petele apar în număr foarte mare. 4eşi fructele sunt atacate foarte rar.făinoase datorită apari iei la suprafa a lor a conidioforilor şi conidiilor ciupercii. )pre deosebire de simptomele generate de S! fuliginea şi de "! orontii. prezentând pe partea inferioară o inflorescen ă albicioasă uşor vizibilă cu oc'iul liber. periteciile ciupercilor. cele tinere sunt aproape imune. !tacul cauzat de L! cucurbitacearum se observă pe frunze sub forma unor pete col uroase. datorită defolierii premature a plantelor. fam. %n sere. de dimensiuni cuprinse între 0 şi 3 mm diametru.

iar la maturitate brune. de +. avându&se în vedere aspectul diferit al conidiilor. cu 6 ascospori elipsoidal I ovoizi. ini ial incolore. La specia "! orontii. %n urma cercetărilor efectuate autorii men iona i semnalează pentru prima dată prezen a.3-#. prevăzute la suprafa ă cu apendici simplic sau neregulat ramifica i.&03 7 5+&+3 Fm. 4in miceliu se formează conidiofori simpli. %n seră ciuperca formează peritecii la temperaturi mai ridicate decât în câmp ++&+. erec i. 4ocea şi Voica =gnat. conidiile speciei S! fuliginea sunt eliptice. cu +&0 ascospori ovoizi. (orma conidiană a acestor specii este de tip Oidium. în ara noastră./ 7 5+&50 Fm. La S! fuliginea. de 0/& . periteciile au dimensiunile cuprinse între 2> şi 5+5./&6/ A. care se fragmentează de repetate ori. în condi ii favorabile este de 0&. periteciile se formează mult mai frecvent decât în cele din câmp. de 5+&+3 7 5+&50 Fm. %n zona . periteciile sunt mai rare. #ele a$unse pe organele susceptibile germinează la temperaturi curpinse între 5/ şi . "erioada de incuba ie. rotun$ite la capete. complet înc'ise. unicelulari. elipsoidale. apoi galbene. !stfel. fi7ându&se la suprafa a organelor atacate cu a$utorul apresorilor. mai rar sferică. de >/&50/ Fm diametru şi con in 3&5+ asce.+ FmU ele con in o singură ască ovoidă. iar cele de la "! orontii au formă cilindrică. unicelulare. . filamentoşi. cu un optim la +2&+6-# şi la umiditatea atmosferică de . #onidiile servesc ca organe de propagare a ciupercii în tot timpul perioadei de vegeta ie. de 3/&6/ 7 3/&23 Fm. emit un filament de germinare care se fi7ează la suprafa a esuturilor cu a$utorul apresorilor. #iuperca se 'răneşte din celulele epidermale cu a$utorul 'austorilor.-#. ramificat şi septat. zile. pe plante se dezvoltă numai stadiul conidian al ciupercilor care este foarte asemănător. fiind răspândite de curen ii de aer./ A. 4in observa iile efectuate în perioada 5>2> I 5>. %n culturile prote$ate. incolori sau gălbui. de obicei. 1otusi şi în acest caz se poate face o diferen iere. insecte etc. reiese că în câmp formarea periteciilor este favorizată de temperaturi cuprinse între 5/&+/-# şi de o umiditate relativă mai scăzută.Miceliul speciilor S! fuliginea şi "! orontii se dezvoltă ectoparazit. la o umiditate relativă aproape identică cu cea din câmp (20&6/ A). 4iagnosticarea precisă se face însă numai pe baza periteciilor care sunt globuloase. =dentificarea patogenului care produce făinarea este dificilă deoarece. incolore. de apa de ploaie. "rimele peritecii apar la sfârşitul lunii august. de +/&+0 7 50&52 Fm. rezultând astfel lan uri de conidii incolore. trunc'iate la capete./ de B. incolori. a periteciilor ciupercii S! fuliginea pe castrave i şi dovlecei. ori mai lungi decât diametrul periteciei. de 5&. Miceliul acestor specii este filamentos.

cu 'ife sub iri. %n fiecare peritecie se găsesc mai multe asce (.+ A. în fascicule (+&0).2 7 55&+. incoloră. incolori sau slab colora i în brun. iar miceliul secundar este ectofit. )tadiul conidian este de tip Oidiopsis. turtit&sferice.de sud&est a ării. cilindrici. ciupercile care produc făinarea cucurbitaceelor rezistă ca peritecii. atât în culturile din seră.0 A.0 A. făinarea a fost produsă. de 05&. !$unse pe frunzele de castrave i ele germinează. Leveillula cucurbitacearum se deosebeşte de primele două specii prin aceea că miceliul primar este endofit. 4in miceliul endofit ies la suprafa ă. care pătrunde în mezofilul frunzei unde se dezvoltă intercelular. conidiofori simpli sau pu in ramifica i la bază. Microt'iol I /. numai de ciuperca S! fuliginea.&0/). de 5//&2// 7 0&3 Fm. Harat'ane L# I /. incolori. %n sere apari ia atacului poate fi preîntâmpinată printr&o reglare a umidită ii relative în perioade cu insola ie puternică şi aer uscat prin efectuarea în timpul zilei a 5&+ aspersii scurte (Lşpri uiriM). lucrare ce va fi urmată de arătura adâncă. se vor aplica tratamente foliare. pe fa a inferioră a frunzei. incolor.0 A. prevăzute la suprafa ă cu apendici insera i bazal. fiind uşor diseminate de curen ii de aer. rotun$ită la capete sau uşor ascu ită la bază. la apari ia primelor simptome cu fungicide de contact ca9 sulf muiabil I /. intercelular. . conidiile sunt solitare. apar în număr foarte mari conidiile care produc epifi ii grave în culturile de cucurbitacee. unicelulară. "eriteciile sunt mari. 1'iovit @et I /. cât şi în cele din câmp. septa i. Fm. de +3&0/ 7 53&+/ Fm. ovoide. La e7tremitatea conidioforilor se separă câte o conidie mare. incolori. #onidiile servesc la propagarea bolii în timpul perioadei de vegeta ie. de 5//&+3/ Fm în diametru. %n timpul vegeta iei./3 A. prin stomate. cilindrică. 4e la un an la altul. cu apresori din care nu se observă diferen ierea 'austorilor. rareori câte două. ce se între es cu miceliul secundar. %n condi ii de câmp se impune şi respectarea unei rota ii ra ionale. Morestan I /. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru a reduce la minimum rezerva biologică a agen ilor patogeni ai făinării se recomandă ca după terminarea recoltării să se adune şi să se distrugă prin ardere toate resturile vegetale. în special în culturile prote$ate. în cazul în care se diferen iazaă şi sub formă de conidii în sere şi solarii. de culoare brună& înc'isă. ce con in +&0 ascospori elipsoidali. Cravo 3// )# I /. după primele infec ii. formând un filament de infec ie în partea bazală./3 A. 4e regulă. cu 'austori globuloşi intracelulari. %n primăvară.

1ilt +3/ B# I /. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea făinării produsă de S! fuliginea cu produsele9 )'avit ( I /.) de CarD "utregaiul alb al tulpinii şi fructelor de cucurbitacee se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i şi pepeni galbeni din sere şi solarii. în por iunea bazală sau şi mai sus până la 5.5 A. care este cea mai răspândită. de 1r. A. Cumper +3/ B# I /. )aprol 5>/ B# I /./53 A. A. )tropirile cu fungicide de contact se repetă la intervale de 6& 5/ zile. 4acfolim I /.+3 A. Merestro (5. Cumper +3/ B# I /. Leon (5./. "e măsură ce esuturile invadate se descompun în fasciule. de culoare gălbuie la început.3 m înăl ime la nivelul ramifica iilor. !libi (5. 1opas 5// B# I /.5+3 A. pe pe iolii frunzelor şi pe fructe./53 A. A. ca9 ?imrod I /.a. apoi brună&desc'is. /. #avaler +3/ )# I /./53 A./+3 A. "edroso (5.+ A. E" I /.5 A. Hon:er I /. . Mirage (.Humulus 4( I /./. CaDfidan +3/ B# I /. 8rius I /. Quadris )# I /./53 A./.0 A. petele se . <eamăn./3 A. <'eorg'ieş şi =./53 A. )UTRE+AIUL ALB AL TUL)INII . <oldazim 3// )# I /. în anul 5>./3 A./5 A. +//. )ăvulescu şi colab. iar cele cu fungicide sistemice la 5+&53 zile. %n lupta contra acestei boli o aten ie deosebită trebuie acordată creării şi cultivării de soiuri şi 'ibrizi rezisten i la atacul ciupercii Sphaerotheca fuliginea./53 A sau cu CaDcor +3 E" I /. 1rifmine . în condi ii de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A) şi temperaturi moderate (56&+/-#). (#.)./. !steri7 (5. 8ctopus (5./0 I /.5 A. )'avit +3 B# I /.6. CaDleton 3 "* I /./ E" I /. producând. )trobD I /. !donis (5 ş. apar pete 'idrozate. %n cazul în care făinarea este produsă de Leveillula cucurbitacearum tratamentele se vor efectua cu produse sistemice. pierderi ce pot a$unge până la 5/&53 A din produc ie./3 A.ubigan 5+ B# I /. A ş. moi. această boală a fost men ionată prima dată../3 A./3 A şi )anazole +3/ B# I /. "e tulpini. ca9 !strea (5. %n ara noastră.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI .I )E)ENI +ALBENI Sclerotinia sclerotiorum (Lib. Sim tome( Coala se manifestă pe tulpini. )ulfoli I /.a. (oarte eficace s&au dovedit şi unele produse sistematice. care se e7tind repede de $ur& împre$urul vre$ului.3 (3 lJ'a).

vinetele. numai în condi ii de umiditate ridicată. în care se diferen iază sclero ii ciupercii. (a ă de temperatură ciuperca este pu in preten ioasă. care produc noi infec ii. A!e"tul etiolo!ic( Sclerotinia sclerotiorum (Lib. fiind capabilă să producă infec ii între / şi +6-#. îndepărtarea plantelor şi a fructelor atacate sau veşte$ite pe care se instalează de obicei ciuperca. incolori. !poteciile con in numeroase asce cu câte 6 ascospori.. (ructele sunt atacate în diferite stadii de dezvoltare. ardeii. 4in germinarea sclero ilor rezultă organe în formă de pâlnie I apoteciile. sclero ii fiind distruşi într&o oră la temperatura de 33-#. între cele două cicluri de cultură. salata. %n spa ii prote$ate. de 2&6 Fm. prevăzute cu un peduncul sub ire. de mărimea boabelor de mazăre (/. de culoare brună. ovoizi. fasolea etc. corpuşoare negre. !ceastă ciupercă rezistă de la un an la altul. . tari (sclero ii). cilindric şi lung de +&. se va dezinfecta solul termic. (elotiales.3 I 5. de 5&5/ mm în diametru. Vapam etc. pe care se formează. temperatura optimă pentru infec ie fiind cuprinsă între 52 şi +5-#. 4i&1rape7.acoperă cu un mucegai fin. albicios (asemănător cu vata). Sclerotiniaceae. boala se propagă prin miceliu din esuturile distruse dispersate de curen ii de aer sau de apa de iriga ie prin aspersie. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii în spa iile prote$ate se vor aplica cu stricte e măsurile de igienă culturală. albicios. %n câmp boala apare mai rar. păr ile superioare ale plantelor se veşte$esc treptat şi se usucă. numai când cucurbitaceele se cultivă timp de mai mul i ani pe aceeaşi parcelă sau după alte specii sensibile la atacul acestui patogen. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul leziunilor de pe tulpini. care reprezintă miceliul. fie ca miceliu activ în plante vii. S! sclerotiorum este o ciupercă polivoră care atacă şi alte specii de legume cultivate în sere şi solarii. ord. fie ca miceliu saprofit în resturi de plante sau ca sclero i. ca9 tomatele.3 cm). cm. Coala este favorizată de umiditatea ridicată (peste >/ A) din sol şi atmosferă. sau c'imic cu produse fumigante9 Casamid. varza. Ble se înmoaie şi putrezesc începând de la vârf spre bază şi se acoperă. %n timpul vegeta iei. cu un mucegai vătos. boala apare în ciclul = de cultură. %n sere. unicelulari. fam.) de CD. face parte din clasa $iscomycetes. în special cele din apropierea solului. după câteva zile. ca şi pe iolii frunzelor.

vre$ii rămânând desfrunzi i. "entru stoparea atacului se aplică . . frunzele se îngălbenesc. 1opsin M .ovral 3/ E" I /. pete mici. pepeni verzi şi castrave i. %n dreptul petelor. "icnidiile parazitului sunt globuloase sau piriforme. Ble con in numeroşi picnospori filiformi. cu diametrul de 26&53+ Fm. Sphaeropsidaceae. pe fa a superioară a frunzelor.%n timpul vegeta iei se va men ine în sere şi solarii o umiditate mai redusă prin aerisiri repetate.5 A. a$ung pe organele sănătoase şi produc noi infec ii. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă pătare este produsă de ciuperca Septoria cucurbitacearum )acc. )umile7 3/ "* I /. organe pe care apar pete cenuşii în dreptul cărora pulpa putrezeşte. picnidiile ciupercii.!. #u timpul petele se e7tind şi a$ung până la 5/ mm în diametru.+ 7 5. %n cazul în care boala îşi face apari ia se vor îndepărta frunzele bazale şi se vor efectua stropiri foliare cu9 #alidan )# I /. pe dovlecei. de /. picnosporii sunt elibera i din picnidii.+ A./ Fm diametru).0 I 2 mm în diametru. mai mult sau mai pu in circulare. apoi cenuşii. la început verzi&măslinii. Metoben . Cavistin 3/ E" I /. se sfâşie şi cade. pepeni galbeni.*. %n anii cu atacuri intense. cu un 'alo gălbui. fam.&0 tratamente.5&+. Coala se întâlneşte în multe ări din Buropa şi din ). devine albicios. se usucă şi cad. în perioada înflorire& fructificare.5 A. din clasa Coelomycetes. "e timp ploios. ord. izolate. iar esutul din dreptul lor se necrozează. negricioase. în număr foarte mare. septa i.+ Fm. Sim tome( Manifestarea bolii are loc pe toate organele aeriene ale plantelor. la intervale de 5/&50 zile. drep i sau curba i. mai frecvent pe frunze. se observă câteva punctişoare mici. cu marginea uşor zonată. "rodusele trebuie altenate. incolori.. de .5 A. pe care apar. %n cazuri mai rare pot fi atacate şi tulpinile şi c'iar fructele tinere. Sphaeropsidales./ E" I /. )*TAREA ALB* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Septoria cucurbitacearum )acc..5 A.2&./ "* I /. frunzele prezentându&se adesea perforate.53 A. . cufundate în esut şi prevăzute cu o ostiolă largă (+/&.

Mancozeb 6// I /. pepeni verzi..+ A. et Mont. tulpini şi fructe. apoi brune&negricioase. (sin. "e vreme umedă. apar fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii I sub forma unor pustule.=ernarea are loc sub formă de picnospori şi picnidiile care se găsesc în resturile de plante atacate. sub forma unor pete superficiale. C! orbiculare (Cer:. #aptan 3/ E" I /.) !r7) !ntracnoza este cea mai frecventă şi păgubitoare boală a cucurbitaceelor (pepeni galbeni.-#). fiind cunoscută în toate ările în care se cultivă aceste specii. "rimele simptome ale bolii se pot observa îndată după răsărire.3&+ cm în diametru. %n .3 A. iar mai târziu de culoare brună& roşiatică.+ A. pe cotiledoane şi pe a7a 'ipocotilă. dovlecei etc. cu aspect uleios. provoacă pieirea plăntu elor.. la început de culoare roz. petele se confluează şi . La plantele complet dezvoltate. %ntr&un stadiu mai avansat al bolii.+ A. la suprafa a petelor. "e frunze apar pete de forme variate.+ A sau cu "olDram 4( I /. în anul 562. adâncite în esuturi care. în condi ii favorabile patogenului./ A. boala se manifestă pe frunze. mai frecvent în câmp şi mai rar în spa ii prote$ate. et. producând pierderi de produc ie între 5/ şi . Galst. tratamente cu Couillie Cordelaise I /. de "asserini. 4it'ane M 03 I /. urmate de arătura adâncă de toamnă şi de un asolament ra ional.+ A. M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e recomandă să se aplice cu conştiinciozitate măsurile de igienă culturală după recoltare. mai ales în dreptul nervurilor. Sim tome( "lantele sunt atacate în toate fazele de vegeta ie. La început petele sunt de culoare verde&gălbuie. apoi brună&cenuşie. în 5>.) Bll. de /.omânia a fost men ionată prima dată de 1r. %n cazul atacurilor intense se vor face +&. delimitate de nervuri. )ăvulescu şi colab. ANTRACNOZA CUCURBITACEELOR Colletotrichum lagenarium ("ass.). Coala este favorizată de umiditatea atmosferică ridicată (peste 6/ A) şi de temperaturi moderate (56&+. #aptadin 3/ "* I /. Coala se întâlneşte frecvent la pepenii galbeni şi verzi din câmp. de culoare verde&pal la început.5. Coala a fost descrisă pentru prima dată în =talia.

continui sau septa i.6 cm) în pulpă. Alternaria. de particulele de sol. verzi&cenuşii.) Bll. de 2/& . irigarea prin aspersiune. se zbârcesc. +elanconiaceae. alungite. se răsucesc. de resturile de esuturi antrenate de vânt. de 6&5> 7 . la capăt cu câte o conidie ovoidă sau cilindrică. se usucă şi cad treptat. de 2/&50/ Fm.3&.. "e miceliul ciupercii. la pepenii verzi. %n condi ii de umiditate ridicată. având consecin e economice grave atât asupra cultivatorilor cât şi a distribuitorilor. +acrosporium. "e vreme umedă culoarea petelor devine cărămizie sau portocalie. lungi. ascu ite la vârf şi mai îngroşate la bază. Colletotrichum oligochaetum #av. A!e"tul etiolo!ic( Colletotrichum lagenarium ("as. Coala este favorizată de temperaturi cuprinse între ++ şi +2-# şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. +elanconiales. !r7. et Gals (sin. apoase.usarium etc. petele confluează. La periferia acervulilor sau printre conidiofori se găsesc 5&3 sete lungi. cuprinzând por iuni mari din fruct. simple. #ele mai caracteristice simptome se observă pe fructe. ca urmare a faptului că fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii (acervulii) I sfâşie epiderma şi devin aparente. 4upă Malisa (5>2. unicelulară./ Fm. cu consecin e grave asupra cantită ii şi calită ii produc iei. %n perioada de vegeta ie ciuperca se propagă prin conidii. %n caz că sunt ataca i pedunculii. mărimea lor oscilând în func ie de planta gazdă. de culoare verde&înc'is. simptom întâlnit frecvent la pepenii verzi. ini ial de 5&+ cm în diametru. având suprafa a plană sau cufundată mult (/. ord.) face parte din clasa Coelomycetes. superficiale. et Mont. Fm.) germinarea conidiilor are loc între 3 şi . care se dezvoltă în spa iile intercelulare. %n scurtă vreme petele se e7tind. de insecte etc.. dispuse în cercuri concentrice. "e fructe. incolori. proces favorizat de suprapunerea unor ciuperci saprofite ca )hi*opus. Tesuturile din dreptul petelor se înmoaie şi putrezesc repede. petele a$ung până la 3&2 cm în diametru. care sunt transportate de stropii de ploaie. septate. se zbârcesc şi se usucă. fam. C! orbiculare Cer:. brune. se formează acervuli subcuticilindrici. temperatura . <erminarea conidiilor este în dependen ă de temperatură şi umiditate. organe pe care apar pete circulare sau ovale. cu aspect umded. fructele tinere se înnegresc.acoperă arii mari din frunze. devenind improprii pentru consum. !stfel.3-#. care se necrozează. . adâncite în esuturi. "e pe iolii frunzelor şi pe vre$i apar pete slab delimitate. boala poate fi observată şi în timpul depozitării şi valorificării. sub forma unor pustule mici. care capătă un gust dezagreabil sau c'iar amar.

Gorn şi colab. la apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele de contact9 Mancozeb 6// I /. %n suspensiile de stropit se adaugă aracet în concentra ie de /. între . Metoben sau 4erosal în concentra ie de /.53 A. precum 'ibridul de castrave i . Vondozeb I /.+ A. deoarece depăşirea temperaturii de 36-# reduce germinarea semin elor.). 1opsin M. Masuri $e reve"ire %i com&atere( %n vederea prevenirii bolii se recomandă strângerea şi arderea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare. <eamăn. #reso (5 şi (ondant).+ A. +//. sub formă de conidii sau ca miceliu. ?emispor 6/ E" I /. 4it'ane M 03 I /.optimă fiind de +2-#. rota ia culturilor pe . )emin ele pot fi contaminate cu fragmente de miceliu sau cu conidii. !cest tratament necesită multă aten ie. !ceasta specie prezintă mai multe rase fiziologice.5 A. pentru a se preveni apari ia feomenului de rezisten ă la pesticide. de pepeni galbeni (1emplar.oDal (5.&6 zile în cazul fungicidelor de contact şi la 5/&50 zile a celor sistematice. %n timpul vegeta iei. 1ratamentele se repetă la . 4urata perioadei de incuba ie a parazitului variază în func ie de temperatură. cu ocazia alegerii din pulpa fructelor. .5 A. de pepeni verzi ((avorit şi "aradise (5) şi de dovlecei (8pal (5) (#. Cenlate. "ătrunderea filamentului de infec ie în esuturi se face prin stomatele frunzelor. "entru semănat se va folosi numai sămân ă sănătoasă provenită de la plante neatacate sau sămân ă tratată cu 1iramet I 0 gJ:g. <'eorg'ieş şi =. e7ecutarea arăturii adânci de toamnă. şi 0 zile până la 3&. umiditate şi faza de vegeta ie a plantelor. zile. (5>36) recomandă tratarea semin elor cu apă caldă de 36-# timp de 53 minute./3 I /.+ A. "arazitul iernează în resturile de plante atacate. ce vor fi alternate cu cele de contact. L. ?.&0 ani şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i la atac.+ A. #ele mai bune rezultate se ob in cu produsele sistemice9 <oldazim 3// )# I /. prin leziuni pe fructe şi vre$i sau în mod activ prin străpungerea epidermei frunzelor sau a pieli ei fructelor. Cavistin.

cu suprafa a zonată concentric. 4acă condi iile climatice sunt favorabile evolu iei atacului. mm în diametru. "e fructe petele. de către =. lipsa de apă sau atacul altor boli. =. de culoare gălbuie. %n mod frecvent. $ematiaceae! #iuperca este un parazit de debilitate al cărui miceliu se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor atacate. de 5&. %n culturile irigate şi în solarii. boala apare frecvent şi evoluează mult mai rapid decât în culturile din câmp.ALTERNARIOAZA CUCURBITACEELOR Alternaria cucumerina (Bllis et Bver'art) Blliot !lternarioza se întâlneşte frecvent în culturile de cucurbitacee din ).. urmată de diminuarea şi deprecierea recoltei. cu marginea decolorată. agentului patogen. cu margini bine conturate.!. %n ara noastră această boală a fost depistată prima dată. devenind negricioase. pu in noduroşi la . Sim tome( )unt afectate frunzele. galbene&albicioase. şi din Buropa în special. A!e"tul etiolo!ic( Alternaria cucumerina (Bllis et Bv. în cele de pepeni galbeni. cu aspect umed. devin brune. are loc defolierea plantelor. La suprafa a esuturilor atacate se dezvoltă o pâslă de culoare brună&negricioasă constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. catifelat. 4inescu. alungite.3 cm. !tacurile cele mai grave pe frunze se întâlnesc la pepenii galbeni. conidioforii şi conidiile ciupercii. fam. uşor adâncite. petele se e7tind şi confluează ocupând zone mari din limb. uneori. bruni. septa i. pepeni verzi şi dovlecei. răspândite pe toată suprafa a. ord. mai evidente pe fa a superioară. se e7tind cu timpul pe zone mari. la care. unui puf abundent.) Blliot face parte din clasa (yphomycetes. #onidioforii sunt simpli. +oniliales. "e frunze ini ial apar pete mici. !lternarioza este favorizată de vremea caldă (+/&+6-c) şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. "e tulpini şi lăstari apar pete brune&negricioase. vre$ii rămân desfrunzi i. care se înmoaie şi putrezesc. 4inescu (5>20) precizează că la castrave i petele devin mai târziu de culoare cenuşie&albicioasă. frunzele se răsucesc şi cad. semin ele din dreptul zonelor atacate rămân mici şi seci. ca urmare a apari iei. circulare. în 5>2. vre$ii şi fructele. Tesutul din dreptul petelor se necrozează. mici la început. sensibilitate datorată unor caren e de nutri ie. "e vreme ploioasă petele se e7tind până la 5&5. de temperatură şi umiditate.*. %n condi ii favorabile.

dovlecei şi dovleci. măciucate. semnalată prima dată în ).+&5>. folosirea de sămân ă sănătoasă sau dezinfectată cu 1iuram 0 gJ'g. uneltele şi 'ainele muncitorilor. !cest patogen poate infecta şi unele buruieni din familia Cucurbitaceae. limitează apari ia bolii. precipita iile sau irigarea prin aspersiune. pepeni verzi. %n perioada de vegeta ie. M#suri $e reve"ire %i com&atere( . dispuse în lan uri scurte (+&3). în anul 566>./&. )ăvulescu şi colab. 1ratamentele se repetă la 6&5/ zile sau la 2&. în culturile de castrave i. #ladosporioza cucurbitaceelor. cât şi în sere şi solarii. %n . fusiforme.espectarea măsurilor de igienă culturală. "ătrunderea filamentelor de infec ie în esuturi se realizează prin stomate.*. .+ A sau )'avit . <erminarea şi producerea infec iilor are loc în condi ii optime la temperaturi cuprinse între +/ şi +6-#. distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare.. #uren ii de aer. se vor efectua tratamente foliare cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. #onidiile sunt pluricelulare. pepeni galbeni. de către Bllis şi !rt'ur. de .+3 A.3 7 53&+3 Fm.+ E" I /. et !rt'. pe fructele de castrave i. cladosporioza a fost men ionată întâia oară în L)tarea fitosanitarăM din anii 5>. atât în câmp. brune.. Mancozeb 6// I /.+ A. 4it'ane M 03 I /. zile dacă condi iile pentru evolu ia atacului sunt favorabile./. la apari ia atacului. arătura adâncă de toamnă..omânia. (olpan 3/ E" & . cu vârful alungit.!. iar sporularea are loc după 0 zile. CLA'OS)ORIOZA CUCURBITACEELOR Cladosporium cucumerinum Bll. este întâlnită în prezent în ma$oritatea ărilor din Buropa.capătul superior.+ A. durata perioade de incuba ie fiind de .+ A. la o umiditate atmosferică de peste >/ A. de 1r. irigarea pe rigole. contribuie la răspândirea conidiilor în timpul perioadei de vegeta ie.+ A.&0 zile. Vondozeb I /. 4e la un an la altul rezistă sub formă de miceliu şi conidii în resturile de plante atacate şi sub formă de conidii care contaminează sămân a.

formând numeroşi conidiofori cu conidii. de 3&2 mm în diametru. confluează şi acoperă mare parte din suprafa a fructelor. prezintă un miceliu septat. $ematiaceae. de . ramificat. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. 4e obicei. devin improprii pentru consum./ 7 0&2 Fm. . ini ial unicelulare apoi bi sau tricelulare.&53 mm în diametru. iar temperatura oscilează între 56 şi +3-#. La suprafa a esuturilor din dreptul petelor se dezvoltă o pâslă catifelată. fam. au aspect de ulcera ii. cu aspect umed. "rimăvara. %n partea terminală a conidioforilor. de culoare cenuşie. apar pete sub formă de striuri de culoare brună. se strangulează în partea inferioară. cilindrici. are loc scurtarea internodiilor tulpinii în partea terminală. +oniliales. pe cotiledoane. de culoare verde&gălbuie. et !rt'. #onidioforii. care. #iuperca rezistă peste iarnă sub formă de conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate rămase pe sol şi în mai mică măsură sub formă de conidii pe semin e. unelte etc. %n urma germinării conidiilor. insecte. %n cazul atacurilor timpurii fructele se deformează. ord. !tacul cel mai caracteristic şi mai grav se manifestă pe fructe. se sfâşie. apoase.Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de vegeta ie. filamentele de infec ie pătrund în esuturi prin stomate. se rup. în ziua a 0&a apărând conidioforii şi conidiile. producând putrezirea lor. se formează pe miceliul ciupercii. apoi cenuşii&brunii. pe 'ipocotil şi apoi pe frunze apar pete mici. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată. care se dezvoltă atât în interiorul cât şi la suprafa a esuturilor. #ând umiditatea atmosferică este ridicată. bine contuare. frunzele apărând zdren uite. #onidiile sunt răspândite de curen ii de aer. simpli. ini ial incolor. pe sterigme mici. din care cauză frunzele apar îngrămădite sub formă de rozetă. petele se e7tind. precipita ii sau aspersie. A!e"tul etiolo!ic( #iuperca Cladosporium cucumerinum Bll. se diferen iază conidii ovoide. de culoare măslinie. cilindrice sau fusiforme. apoi de culoare măslinie. de 53&. %ndată după răsărire. "erioada de incuba ie este de . %n condi ii favorabile evolu iei bolii. A. când umiditatea atmosferică depăşeşte >. fiind afectate toate organele aeriene. la temperatura optimă de +5&+3-#. când frunzele sunt atacate intens. sub forma unor pete mici. "e pe iolul frunzelor şi pe vre$i. ciuperca C! cucumerinum sporulează pe resturile de plante atacate. col uroase. esuturile din dreptul petelor se necrozează. bruni. septa i. putând a$unge până la semin e. ovale sau circulare. pe vreme umedă se adâncesc în pulpă.&0 zile. din clasa (yphomycetes.

Cavistin 3/ 4( I /. pentru fiecare din speciile de cucurbitavee. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată peste >/ A şi temperaturi moderate (53&+/-#) petele se e7tind.5+3&/.+ A. de culoare verde&cenuşie./3 I /. sau cu Cravo 3// )# I /. %n timpul perioadei de vegeta ie. conidioforii şi conidiile ciupercii.).&0 ani. %n spa iile prote$ate.) şi de dovlecei (!rli:a.) (#. irigarea pe rigole./3&/. 4it'ane M&03 I /. încon$oară tulpina şi determină ofilirea plantelor deasupra zonei atacate. la suprafa a cărora se dezvoltă foarte repede un puf dens.+3 A. Mancozeb 6// I /. 8pal (5 etc.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI otryotinia fuc-eliana (4e CD. #aptadin 3/ "* I /. "olDram 4( I /. 1opsin . iar a temperaturii peste +3-#. Merpan 3/ E" I /.a.5 A. rota ia culturilor la . Marinda (5. alungite. cârnire sau recoltarea fructelor apar pete umede.+ A. pentru a preveni apari ia bolii se recomandă men inerea umidită ii atmosferice sub >/ A.+&/. #ornisem (5.+ A. (amosa (5. #ornirom (5. la apari ia atacului se vor aplica tratamente foliare cu 4erosal 3/ )# I /. "e tulpini.+&/. ocazionate de defoliere.5 A. în dreptul leziunilor. <eamăn. copilire. "erspective deosebite prezintă cultivarea 'ibrizilor cu rezisten ă genetică fa ă de acest patogen. !ceastă boală se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i din sere şi solarii în asoca ie cu atacul produse de Sclerotinia şi de $idymella./ "* I /. folosirea semin ei sănătoase sau dezinfectată termic sau c'imic şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i de castrave i (!steri7 ( 5. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii se recomandă adunarea şi distrugerea tuturor resturilor vegetale rămase pe sol după recolare.5 A.+3 A. . 8ctupus (5. cenuşiu.52/ A. Buparen Multi 3/ E" I /. +//.IU AL TUL)INILOR . la intervale de 5/&50 zile.53 A. de regulă.+3 A. la intervale de 2&6 zile. <'eorg'ieş şi =.!pari ia şi evolu ia bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 56 şi +3-# şi de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A). E'etzel) f. )UTRE+AIUL CENU. otrytis cinera "ers. Sim tome( !tacul afectează tulpina şi fructele. #aptan 6/ E" I /.c. !:ito ş.

"rimele simptome ale bolii se observă îndată după răsărirea plăntu elor în cazul în care provin din semin e atacate I pe cotiledoane şi tulpini e./6 A (/. sub forma unor pete mici. 4ocea.+ A. apoi brune&negricioase.3 E" I /. se e7tind pe zone mari ce se acoperă de conidiofori şi conidii (puf cenuşiu). #aptan 3/ I /. La început. %n cazul unor atacuri intense frunzele afectate se îngălbenesc şi se usucă. ca şi condi iile care favorizează atacul sunt prezentate la tomate.53 A. care deseori produc căderea şi pieirea plăntu elor. )UTRE+AIUL NE+RU AL CUCURBITACEELOR $idymella bryoniae (!uersN. (sin. Labilite . zonate concentric. în culturile de pepeni galbeni şi pepeni verzi. de către #'ester. la suprafa ă cu . începând din zona coletului. care. #'iu et Eal:er) !ceastă boală. brune&negricioase. dovleci). )umile7 3/ "* I /. Buparen Multi I /. alungite. A!e"tul etiolo!ic( %ncadrarea sistematică. pepeni verzi.+ A.5 A. în special pe cele debilitate fiziologic.omânia.*. Mai târziu. %n . +ycosphaerella melonis "ass. începând de la vârf. cu punctişoare mici.. atât în culturile for ate. în anul 5>33. fie de&a lungul nervurilor. #alidan )# I /..53 A. brune&negricioase (picnidiile ciupercii).+ A. în 1ransilvania. de 0& ++ mm.3 E" I /.6 lJ'a). în anul 56>/. cât şi în câmp."e fructe. castrave i. dovlecei.+3 A. la plantele mature. Mirage ( . Sim tome( Coala apare în toate fazele de dezvoltare a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. M#suri $e reve"ire %i com&atere( La apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. (oarte grav este atacul pe tulpini. putând a$unge până la 03 mm. apar pete umede.) . este întâlnită în prezent în multe ări din Buropa şi !sia. pe toate organele aeriene. în care caz sunt aproape circulare. )'avit ( . de B.+ A. petele sunt de culoare verde&gălbuie. apoi devin brune./ E" I /. modul de infec ie şi de transmitere a ciupercii otrytis cinerea "ers. pe care apar pete de culoare verde&cenuşie sau gălbuie la început.+ A.!. dispuse fie între nervuri.5. (eldor 3// )# I /. atacul a fost constatat întâia oară. semnalată prima dată în ). caracterele patogenului. Mancozeb 6// I /.e'm. atacul se manifestă pe frunze prin pete izolate sau confluente. când au formă alungită.

ăspândi i de vânt. de apa de ploaie sau de iriga ie.&3. sau negricioasă. dezinfectarea semin elor termic sau c'imic. La apari ia atacului se vor aplica 5&+ tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. fam.oman. transformându&se într&o masă apoasă. pornind de la locul de prindere pe peduncul. strangula i în dreptul septei.). urmată de putrezirea fructelor mature.-#. de 2/&. în interior cu numeroase asce cilindrice. de . MDcoguard 3// )# I /. .un e7sudat gomos sub formă de lacrimă. M. $othidiaceae.// Fm în diametru.e'm. A (1r. cu celule neegale. care rămâne mai sub ire. bicelulari. Buparen Multi 3/ E" I /. (orma picnidiană se numeşte $iplodina melonis "oteb. Fm. ./-#. !urelia #rişan (5>2. brune&negricioase (picnidiile). picnosporii care a$ung pe cucurbitaceae produc noi infec ii.+ A. de culoare brună&negricioasă.+-#. se observă punctişoare mici. apoase. sunt măsuri care limitează atacul.+ A. A!e"tul etiolo!ic( $idymella bryoniae (!auersN. "e fructe apar pete circulare sau de formă neregulată. 1emperatura necesară infec iilor şi sporulării oscilează între 3 şi . La suprafa a zonei înmuiate apare o crustă neagră formată din picnidiile ciupercii. de culoare cenuşie&brunie. din picnidii sunt elibera i numeroşi picnospori. la suprafa a esuturilor atacate. cu capetele rotun$ite. apar periteciile ciupercii. ce con in câte 6 ascospori. care sunt globuloase. scurt pedunculate. care împiedică circula ia sevei putând produce uscarea vre$ilor. +//5).. optima fiind +3&+. de 6&52 7 0&> Fm. ord.U Ascochyta cucumeris (autr. face parte din clasa Loculoascomycetes..) . %ngrăşarea cu doze mari de azot favorizează boala. la început încolori.. La maturitate. . dispuse în partea apicală. 4eseori fructele putrezesc par ial sau total.2&5> 7 . adâncite în pulpă. #ostac'e. incolori. pe organele atacate. de culoare c'i'limbarie. $othidiales. proeminente. %n dreptul petelor./ Fm. bicelulari. "roducerea infec iei şi evolu ia bolii sunt favorizate de umiditate relativă ma7imă şi de temperaturi care oscilează între 5/ şi . "este iarnă ciuperca rezistă în resturile de plante atacate sub formă de picnidii sau peritecii pe sau în sămân ă. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4istrugerea resturilor după recoltare. perioada de incuba ie fiind de 2&6 zile. %n cazul dovleceilor. %ntr&o fază mai evoluată a bolii. cu diametrul de 6/& 5. irigarea pe rigole. cilindrici. a constatat înmuierea vre$ilor începând de la bază. în timp ce îngrăşămintele e7traradiculare cu potasiu sporesc rezisten a plantelor la infec ie.&0 ani. uşor cufundate în esut.. globuloase. rota ia culturilor la .

La plăntu ele tinere.) Eeir. cu temperaturi de 5/&5+-#. de 1r. dispuse în lan uri scurte (+&0).0-#. 4e pe miceliu. galbene&brunii sau cenuşii&desc'is.// 7 2&++ Fm. asigurându&se astfel formarea de condens pe frunze. %n cazurile în care petele confluează. care se dezvoltă intercelular. din anul 5>0+ I 5>0. %n câmp.&+0). 8landa. format din conidioforii şi conidiile ciupercii. în condi ii de luminozitate intensă.. La capătul lor se formează conidii lungi.ARSURA BRUN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Corynespora casiicola (Cer:. mărginite de un 'alo verde&gălbui. cilindrici. pe toate cucurbitaceele cultivate. lungi. "e fructele foarte mici atacul produce pete circulare sau eliptice. ord. care se îngălbeneşte şi se usucă. "roducerea infec iei este asigurată de formarea de condens pe frunze şi de temperaturi ridicate +3&. %n condi ii de umiditate ridicată. catifelat.) Eeir (sin. pe cotiledoane apar pete mici.) !rsura brună a frunzelor prezentă. delimitate de nervuri. brune&negricioase. ies prin stomate conidiofori erec i. "e pe ioli şi tulpini petele sunt alungite. acoperă zone mari din frunză. dezvoltarea patogenului este favorizată de fluctua iile de temperatură. pe frunze apar pete izolate. când după zile cu temperatură ridicată urmează nop i răcoroase. circulare sau col uroase. în cazul în care provin din semin e infectate. fam. $ematiaceae. de +&. de 0+& . Cercospora melonis #:e. . *ngaria. <ermania. se întâlneşte în special în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. în ma$oritatea ărilor din Buropa ((ran a. care se ofileşte şi se zbârceşte. %n ara noastră a fost men ionată prima dată în L)tarea fitosanitarăM. Mai târziu. acoperind mare parte din fruct. uşor cufundate în esut. A!e"tul etiolo!ic( Corynespora casiicola (Cer:. înc'ise la culoare./-# ziua şi 5/&5+-# noaptea. de formă neregulată. +oniliales. de umiditate atmosferică peste >/ A. Sim tome( !tacul poate fi întâlnit în toate fazele de dezvoltare ale plantelor. et #ur:. #u timpul.omânia etc. )ăvulescu şi colab. la început de dimensiuni reduse. !ceastă boală se întâlneşte mai frecvent în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. (ructele mari nu sunt atacate c'iar dacă prezintă răni. confluează. sub iri.). cu numeroşi pere i transversali (. la suprafa a petelor se formează un mucegai brun&negricios. petele se e7tind. face parte din clasa (yphomycetes. de culoare albicioasă&cenuşie. grupa i în fascicule. cm în diametru. =nfec ia are loc prin stomate sau prin străpungerea . et #urt. la temperaturi cuprinse între +0 şi .

ysporum f. %n perioada de vegeta ie se răspândeşte prin conidiile transportate de curen ii de aer. de către #.+ A). când temperatura scade sub 53-#. Bvitarea producerii condensului pe frunze prin aerisiri la timp şi prin încălzirea serei în timpul nop ii. 4e obicei. plantele pier în câteva zile.ăsadurile pot fi atacate îndată după repicare (în a +&a sau a . boală vasculară foarte păgubitoare pentru culturile de castrave i din spa iile prote$ate. cucumerinum 8Nen 8filirea fuzariană. La apari ia bolii se vor face 5&+ tratamente foliare cu Buparen Multi I /. iar de la an la an rezistă ca şi conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate. %n func ie de temperatură şi de umiditate. %n . %ntotdeauna apari ia miceliului la e7terior este precedată de necrozarea esuturilor scoar ei. înainte de începerea plantării.omânia a fost semnalată prima dată. .&a zi). !sia şi !merica de ?ord. aceste benzi încep de la baza plantei şi se e7tind în lungul tulpinii. . #ostac'e.. fără ca frunzele să&şi sc'imbe în prealabil culoarea normală. în anul 5>2>. este semnalată în prezent în numeroase ări din Buropa.+ A sau cu 4it'ane M 03 I /. O-ILIREA /-UZARIOZA0 CASTRAVEŢILOR . =ncuba ia durează 0&3 zile. care are loc la temperaturi ridicate. care se e7teriorizează prin apari ia pe tulpină a unor benzi de culoare galbenă&brună. cu aspect de vată. M#suri $e reve"ire %i com&atere( %n sere şi solarii se recomandă strângerea şi distrugerea resturilor vegetale de la defrişarea culturii precedente. caz în care se produce înmuierea tulpini ei în zona de contact cu solul. de apa de ploaie etc. .afailă şi M. ofilirea poate avea o evolu ie rapidă sau lentă. pe o distan ă de 6/&>/ cm. verde. "e măsură ce ofilirea se generalizează. Sim tome( 8filirea apare în toate fazele de dezvoltare a plantelor însă cel mai frecvent în faza de înflorire&fructificare. Vondozeb I /. dezinfectarea solului pe cale termică.+ A (Mancozeb 6//. în dreptul nodurilor şi apoi şi pe internodii se dezvoltă un mucegai albicios. apoi ofilirea şi căderea plăntu elor. la suprafa a căruia apar sporodoc'ii de culoare roz&oran$ (miceliu cu conidiofori şi conidii). %n cazul ofilirii cu evolu ie rapidă. ?emispor.esuturilor sub iri. ?ovozir M? 6/.usarium o.sp.

"lantele atacate formează un număr redus de fructe. +oniliales. A!e"tul etiolo!ic( . deseori. în decurs de 5&. %n sec iuni transversale sau longitudinale în tulpinile şi pe iolul frunzelor plantelor atacate de . La nivelul nodurilor. )porodoc'iile ciupercii sunt formate din microconidii şi din macroconidii. 5>62) şi o reducere a consumului de apă din sol. La plantele bolnave se constată o diminuare a intensită ii transpira iei (cu până la 35 A după M. apoi capătă nuan e de violet. cucumerinum 8Nen. fam. putrezesc. nu mai apar sau sunt mai pu in evidente. 'ifele ciupercii pot sa pătrundă din vase în scoar ă şi apoi în epidermă. 4e asemenea. dispărând spre vârful plantelor. Miceliul ciupercii este constituit din 'ife septate. afânat şi sporodoc'iile ciupercii de culoare roz&portocalie. face parte din clasa (yphomicetes. observându&se însă pe esuturile moarte şi în dreptul nodurilor un miceliu alb. formând la e7terior sporodoc'iile cu conidii tipice. Microconidiile sunt incolore. plantele se ofilesc lent. rar cu 5 sau + . începând cu cele bazale. având acoperite unele zone cu un mucegai albicios. scade şi fotosinteza cu circa . septe. ma$oritatea neseptate. benzile galbene&brune. caracteristice ofilirii cu evolu ie rapidă. urmate de necroze şi de debilitarea şi uscarea trepatată a plantelor. Tuberculariaceae. #ostac'e. cucumerinum. fenomen care începe întotdeauna cu frunzele inferioare şi progresează spre cele de la vârf./ A fa ă de plantele sănătoase.%n condi ii de temperatură mai scăzută în sol. "e tulpinile plantelor ofilite. !ceastă ofilire se caracterizează prin îngălbeniri ini iale ale frunzelor. se observă uşor brunificarea pere ilor vaselor conducătoare.! o. de calitate necorespunzătoare care. brunificare ce scade în intensitate. ovoide sau elipsoidale. sp.! o. ca şi a gomelor şi tilelor. "e măsură ce clorofila este distrusă şi necrozarea progresează. care stân$enesc circula ia apei în plantă. indiferent de forma de evolu ie. datorită prezen ei în interiorul lor a miceliului ciupercii. fiind invadate de miceliul ciupercii.ysporum f. Caza tulpinii şi rădăcinile plantelor atacate nu prezintă nici o modificare e7ternă.sp. situate la vârful acestora sau cel mai frecvent între nervuri. atârnând de&a lungul tulpinii. tipică tra'eomicozelor. la început albe. %ntr&o fază mai avansată a ofilirii în vase se poate observa prezen a conidiilor şi clamidosporilor. frunzele se usucă şi devin sfărâmicioase.ysporum f. cu . ord. luni.

în sere. 4upă repicare se va aplica o stropire a plantelor şi g'ivecelor cu suspensie de 1opsin . globuloşi sau ovoidali.. utilizându&se /. singulari sau perec'i.6 7 ..&0 tratamente preventive la sol.usarium o.ysporum f. unicelulari. ma$oritatea cu . cât şi de to7inele elaborate de patogen. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "roducerea răsadului de castrave i să se facă numai în sere amena$ate special ca înmul itor.3 7 +.. cucumerinum. ciuperca poate pătrunde în rădăcină şi în mod direct. se va face prin aspersie în reprize scurte pentru a se evita e7cesul de umiditate.ysporum f./3 I /.3&. prevăzu i cu perete gros şi neted. cucumerinum dezvoltă la temperaturi cuprinse între 6 şi . .. în $urul bazei tulpinii cu fungicidele sistemice men ionate mai sus în concentra ie de /.septe. .2 Fm. Cavistin 3/ 4( sau #arbendazim 3// )# în concentra ie de /.3 l la . 7 3&5/. septe. evolu ia bolii este foarte rapidă. în care.epicatul să se e7ecute cu multă aten ie pentru a nu se leza rădăcinile cu ocazia dislocării răsadului. ciuperca formează numeroşi clamidospori.0&02.. *darea plantelor. gome şi tile.// lJ'a. Fm.. terminali sau intercalari. curbate./3 I /. de 2.5 A. în plantă se face prin perii absorban i şi prin leziunile de pe vârful rădăcinilor produse în timpul lucrărilor de între inerea culturii. în special în ciclul == de cultură.usarium o. 4eclanşarea infec iilor este favorizată de temperatura solului în $ur de +>-#. 4upă plantare se vor efectua . #a organe de rezisten ă.5&0.. de +/./ "*. prin penetrarea scoar ei. în prealabil pământul se va dezinfecta termic la >3&>6-# timp de 2/ minute sau c'imic cu produse fumigante (Casamid I 3// :gJ'a. incolore. !stfel de condi ii se întâlnesc în sere. de umiditatea ridicată a solului şi de infestarea cu nematozi. #ercetările efectuate până în prezent au pus în eviden ă prezen a mai multor rase de .5 A. sub iate spre capete. "lantele care se ofilesc se vor îndepărta zilnic din culturi pentru prevenirea sporulării ciupercii pe tulpini şi răspândirea conidiilor în culturi de către curen ii de aer şi de apa de irigare.&55.6-#. Macroconidiile sunt fusiforme. în special în ciclul == de cultură. 8filirea plantelor este produsă atât de astuparea mecanică a vaselor conducătoare de către miceliu.sp. la temperaturi mai scăzute. "ătrunderea filamentelor miceliene.sp. rezultate din germinarea conidiilor sau a clamidiosporilor. sau Vapam 5+//&53// lJ'a). Fm. de nematozi sau insecte. 4i&1rape7 I 2//&. de 3&5. %n cazuri mai rare. %n cazuri mai rare trasnmiterea de la un ciclu la altul se realizează şi prin sămân ă. cu un optimum la +6-#U la această temperatură în sol.

5>6+). VE. iar cele mari nu s maturează. Bste indicat apoi să se respecte rota ia culturilor de castrave i cu legume solanacee sau cu flori. verticilioza.ădăcinile plantelor atacate nu prezintă brunificări vizibile la e7terior.sp.53 A sau "roplant . "rocesul de ofilire se e7tinde atât spre vârful plantei. folosindu&se concentra ia de /. %ntr&o fază avansată a bolii. pentru combaterea fuzariozei. pe iolurile frunzelor se îngălbenesc./3 A. mai accentuat pe o parte a limbului sau între nervuri. la intervale de +/&. în cantitate de /.. în culturile de castrave i din spa iile prote$ate.+ )L I /.3 litri suspensie la o plantă. plantele atacate fructifică pu in.. C! ma. mată. dovlecei ş. în anul 5>2>. se manifestă în faza de înflorire&fructificare.afailă şi M.omânia./ zile în ciclul = de cultură şi la +/&+3 zile în ciclul al ==&lea. se practică producerea de răsaduri de castrave i altoite pe alte specii de cucurbitacee rezistente la .ima şi enincasa cerifera (după #ristina . se brunifică şi se usucă. .TE1IREA /VERTICILIOZA0 CASTRAVEŢILOR /erticillium dahliae Hleb. ca de e7. . "lantele atacate dau produc ii mai mici. %ntrucât imediat după plantare poate apare şi atacul ciupercii Pythium sp. pieirea plantei survenind lent şi ireversibil. boala afectează toate speciile de cucurbitacee (castrave i.9 Cucurbita ficifolia. %n .a. prin ofilirea şi îngălbenirea frunzelor.aicu şi colab. 4e regulă.53 A. pepeni.). unde frecven a atacului a$unge uneori până la 3 A.plantă. se sub iază şi se zbârcesc. . verticilioza a fost identificată. începând cu cele de la $umătatea vre$ului şi prin stân$enirea creşterii plantelor. cultivate în spa ii prote$ate. *ltimele frunze care se ofilesc sunt cele din vârful plantei şi de pe lăstarii laterali. #ostac'e.+.! o. iar frunzele se usucă şi atârnă în lungul tulpinii. la primul tratament se va adăuga în suspensie "revicur 2/. de către #.ysporum f. )L I /. iar următoarele +&. "rimul tratament se face la 3&2 zile după plantare. cucumerinum. )emnalată în multe ări din Buropa şi !sia. Sim tome( #a şi fuzarioza. se ofilesc şi au culoare verde&înc'is. de calitate necorespunzătoare. formând fructe mici care se îngălbenesc. %n (ran a şi în 8landa. care produce căderea plăntu elor. cât şi spre baza ei. #u ocazia defrişării culturilor toate resturile de plante vor fi distruse prin ardere.

A!e"tul etiolo!ic( /erticilium dahliae Hleb. dar mai pu in evidentă decât în cazul fuzariozei. incolori. incolore. dacă sunt puse în condi ii de umiditate ridicată. #a organe de rezisten ă. .3&3. !ceastă ciupercă este un parazit tipic al vaselor conducătoare. 8 altă sursă de transmitere a bolii. La suprafa a tulpinilor bolnave apar.3&. apa de iriga ie.ungi imperfecti).. sub ire. 4urata perioadei de incuba ie este de +/&. de infestarea cu nematozi şi de e7cesul de azot. %n timpul perioadei de vegeta ie. cu +&0 verticile eta$ate. tile sau cu miceliu. cilindrice. fiind favorizate de temperaturi ale solului cuprinse între +/ şi +3-#. care este mai e7tinsă./ zile. %n partea bazală a tulpinii. neramifica i. patogenul se răspândeşte cu a$utorul conidiilor ve'iculate de apa de ploaie sau de iriga ie. prin tulpină. unicelulare. o reprezintă semin ele. La plantele bolnave se constată importante modificări fiziologice şi bioc'imice care constau în diminuarea intensită ii transpira iei cu peste 3/ A şi a fotosintezei cu peste . Fm. +ucedinaceae. fam. de umiditatea ridicată a solului.3 A. de mică importan ă fa ă de sol. constitui i din celule cu pereşi îngroşa i. de +.&3 ramuri scurte (fialide). ciuperca sporulează. =nfec iile se mai pot produce şi prin penetrarea esuturilor. %n stadiul avansat al bolii în vase se observă conidii şi microsclero i. la diferite niveluri. ciuperca produce numeroşi microsclero i globuloşi. Microsclero ii apar în urma înmuguririi şi a ramificării repetate a 'ifelor ciupercii.3 7 5. mai frecvent pe pe ioluri şi pe limbul frunzelor. se observă brunificarea pere ilor vaselor conducătoare (a 7ilemului). în care rezistă ca microsclero i. "ătrunderea patogenului în plante are loc prin leziunile produse pe rădăcini sau în zona coletului în timpul lucrărilor de între inere a culturilor sau de nematozi şi insecte. %n acelaşi vas tilele e7clud prezen a miceliului şi invers. +oniliales. septa i. "rezintă un miceliu incolor. ploi. alcătuite din . de >+&+3/ 7 3/&6/ Fm. unele vase conducătoare sunt astupate cu gome. care se desprind uşor de conidiofori fiind antrenate de vânt. La capătul fialidelor se formează numeroase conidii ovoide. septat.%n sec iuni transversale. iar de la an la an se transmite prin sol. producând noi infec ii la plantele cu care a$ung în contact. ord. 4upă apari ia ofilirii plantelor. conidiofori drep i. face parte din clasa (yphomycetes (.

care evoluează rapid. "lăntu ele atacate se ofilesc. M#suri $e reve"ire %i com&atere( Măsurile şi tratamentele indicate în combaterea ciupercii . Chenopodium. =nfec ia se realizează din sol.a.+3 A (. "e colet apar la început pete mici. şi prin stropirea stratului germinativ.I )UTREZIREA )L*NTUŢELOR Pythium debaryanum Gesse !tacă frecvent răsadurile de castrave i şi pepeni galbeni care se produc pentru culturile din sere şi solarii. %rtica ş. ALTE CIU)ERCI CARE )RO'UC )A+UBE LA CUCURVITACEE C*'EREA . !tacul apare în faza de germinare a semin elor şi în timpul răsăririi.&3 lJm+). Caza tulpini ei se sub iază. Coala se previne prin tratarea semin ei cu "revicur 2/. ardei. se zbârceşte şi se înnegreşte.acum. aerisire. unde ciuperca se dezvoltă ca saprofit. . cucumerinum sunt eficace şi împotriva acestei boli. care atacă numeroase specii cultivate (castrave i. vinete. pepeni. se e7tind. )L I +/ mlJtonă săm. pătrunderea are loc prin leziuni sau prin străpungerea directă a esuturilor care sunt în contact cu solul. tomate.usarium o.). )L I /./! dahliae este o ciupercă de sol. albicios (miceliul şi fructifica iile ciupercii). evitarea e7cesului de umiditate. după semănat cu "revicur 2/.sp. Amaranthus. de culoare verde&măslnie. zona din dreptul coletului se acoperă cu un puf fin.. se brunifică şi încon$oară tulpini a de $ur&împre$ur. cartof etc. cad la pământ şi putrezesc în foarte scurt timp. %n condi ii de umiditate e7cesivă (peste >/ A).) şi spontane (Tara. "rigeron. până în stadiul de 0&3 frunze şi se manifestă în zona coletului şi pe partea superioară a rădăcinilor.ysporum f.

&0 săptămâni de la plantare..)UTRE+AIUL NE+RU AL R*'*CINILOR Phomopsis sclerotioides Hest. evitarea rănirii plantelor în timpul efectuării lucrărilor culturale şi a fructelor cu ocazia recoltării şi transportării. !ceste simptome sunt consecin a distrugerii par iale sau totale a rădăcinilor. =nfec ia fructelor se poate realiza şi prin răni. Ve'icula i de curen ii de aer. %n condi ii de umiditate ridicată. Fm. putrezirea se e7tinde rapid şi la fruct. La suprafa a rădăcinilo atacate se observă pete de formă lenticulară.). . de 5. în multe ări europene (8landa. picnosporii care a$ung gazde produc noi infec ii. apa de ploaie.&0 ani. "rimele simptome ale bolii apar după . %n cazul în care este atacat şi pedunculul. producând pagube. cu capetele rotun$ite. în timpul transportului şi valorificării. "icnosporii sunt bicelulari. combaterea se realizează prin aplicarea măsurilor men ionate în cazul fuzariozei.3 7 >&+. la temperaturi sub 5. care se înnegreşte şi se mumifică. Diplodina gossypina #oo:e produce putregaiul vre$ilor de castrave i. negre. zile. delimitate de o barieră de pseudosclero i de culoare neagră. %n perioada de vegeta ie sunt eficace tratamentele recomandate pentru combaterea . insecte etc.&. perioada de incuba ie fiind de 3&. 1reptat. cilindrici. !nglia. (iind o ciupercă de sol. şi +3-#. Coala se întâlneşte în culturile for are de castrave i şi pepeni galbeni. ce pot a$unge până la 3/ A din recoltă. bruni.ezistă de la un ciclu la altul ca sclero i în resturile de plante din sol. la temperaturi cuprinse între 5. "rimele simptome constau în brunificarea şi zbârcirea vre$ilor care încep să se degradeze în dreptul petelor. la suprafa a fructelor se dezvoltă un mucegai cenuşiu&negricios. "entru prevenirea bolii se va aplica rota ia pe . pepeni galbeni şi pepeni verzi. #iuperca prezintă picnidii de tip Phomopsis. (ran a etc. zona centrală a petelor se înnegreşte şi se acoperă adesea de numeroase punctişoare mici. fructele vor fi men inute. de apa de irigare. %ndată după recoltare. ca urmare a distrugerii sistemului radicular. urmată de ofilirea totală fără ca frunzele să se îngălbenească.-#. manifestându&se prin stagnarea în creştere. caz în care esuturile atacate se colorează în crem&pal sau verde&pal. picnidiile ciupercii.

manifestându&se prin pete mici. cu . se veşte$esc şi se usucă. Alternaria pluriseptata (Harst. #onidioforii ies prin stomate. iau un aspect băşicat. %n ultimul stadiu al bolii. %n partea centrală a petelor apar conidioforii şi conidiile ciupercii. et Gariot 7 "eac:) @orst. grupa i în fasciculeU ei sunt drep i sau sinuoşi. de . de +&3 mm. =ernează în resturile atacate. lucrare urmată de arătura adâncă. mărginite de o zonă brună&roşcată. a măsurilor de igienă culturală. rar unisepta i. . simpli. ung'iulare. #onidiile sunt în formă de butelie./&03 7 0&2 Fm. de +5&22 7 >&52 Fm.antracnozei cucurbitaceelor. distrugerea resturilor rămase după recoltare şi arătura de toamnă. 4eseori petele confluează şi acoperă por iuni mari din frunze. galbeni&brunii la bază. 4upă recoltare se vor distruge resturile de plante. mai desc'işi în partea superioară. !pari ia bolii se previne prin aplicarea rota iei. produce pătarea şi băşicarea frunzelor de castrave i. de culoare brună& negricioasă. albicioase. frunzele se zbârcesc.&6 septe transversale şi +&3 longitudinale. rămase pe câmp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful