Bolile castravetilor

BOLILE CASTRAVEŢILOR

(Cucumis sativus L.) Viroze MOZAICUL COMUN AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului castraveţilor (cucumber mosaic virus) Mozaicul comun este una dintre virozele cele mai răspândite şi mai păgubitoare, care se întâlneşte atât în culturile din sere şi solarii, cât şi în cele din câmp. Virusul produce infec ii grave la castravete, dovlecel, pepene galben, dovleac, ardei, tomate, vinete, salată, precum şi la multe specii floricole, aster, laleaua, gladiola, crinul, zambila, petunia ş.a. Sim tome. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe prin simptome care variază cu condi iile de mediu, fenofaza, tulpina virusului etc. "lantele pot fi infectate în toate fenofazele. #ând sunt infectate în stadiul de plantulă, are loc îngălbenirea apoi ofilirea cotiledoanelor şi în final pieirea plantelor. La plantele mature, boala se caracterizează prin apari ia de simptome tipice de mozaic pe frunzele tinere, în prea$ma înfloritului. %n acest caz apar numeroase pete de decolorare, verzi&desc'ise sau gălbui, mici, cu marginile difuze, diferite ca formă şi mărime, care alternează cu por iunile verzi, normale, imprimând frunzei aspectul, caracteristic de mozaic. (runzele intens atacate sunt gofrate, deformate de dimensiuni mai mici decât cele normale. "e frunzele din partea bazală a vre$ilor apar zone galbene şi necroze care determină uscarea prematură a plantelor. La plantele infectate de timpuriu se observă o scurtare progresivă a internodiilor, începând de la bază, încât în por iunea de la vârful vre$ilor frunzele sunt foarte apropiate unele de altele, formând un fel de rozetă. %n ultima fază a bolii frunzele se îngălbenesc, se usucă şi cad, vre$ii rămânând aproape complet defolia i. )imptomul de nanism este mai pronun at când planta a fost infectată în stadiul tânăr.

*n alt simptom foliar caracteristic, mai ales pentru culturile for ate, este apari ia pe frunze a unor pete inelare sau semiinelare, de culoare verde&gălbuie. La atacuri intense plantele nu mai înfloresc. "e fructele de castrave i, în condi ii de temperatură ridicată (peste +,-#) atacul se caracterizează prin apari ia, în primele faze, a unor pete verzui&gălbui sau albicioase, dispuse pe toată suprafa a fructului intercalate cu pete mai mici, de culoare verde&înc'is. *neori, fructele bolnave se albesc, rămân mici, sunt puternic deformate, mai ales când s&au format după ce a avut loc infec ia. !ceste fructe sunt depreciate cantitativ şi calitativ, fiind improprii pentru consum în stare proaspătă sau conservată. #ând plantele sunt infectate în condi ii de temperatură scăzută apare îngălbenirea şi ofilirea rapidă a plantelor atât în seră cât şi în câmp. A!e"tul etiolo!ic. Virusul mozaicului castrave ilor (Cucumber mosaic virus) se prezintă sub formă de particule sferice, de ./&0/ nm diametru. 1emperatura de inactivare este de 23&,3-#, iar longevitatea în suc .&2 zile la +/-#. Virusul mozaicului castrave ilor prezintă numeroase tulpini care se diferen ează prin reac ia plantelor test şi prin proprietă ile serologice şi bioc'imice. Virusul este transmis în natură de către afide (peste 2/ de specii) în mod nepersistent (Acyrthosiphon pisum, Aphis fabae etc.), putând infecta în afară de cucurbitaceae (Cucumis, Lagenaria, Cucurbita, Luffa etc.) multe specii din alte familii (tomate, ardei, vinete, spanac ş.a.). 4e la un an la altul, virusul rezistă în plantele perene ( Stellaria media, Capsella bursa pastoris, Cirsium arvense etc.) din câmp sau în cele cultivate în sere, sensibile la atacul acestei boli. *n rol însemnat în transmiterea bolii îl $oacă semin ele. Virusul se dezvoltă bine la temperatura de +/&+3-# la care, perioada de incuba ie durează 0&3 zile în frunzele tinere şi 56&+/ zile în esuturile bătrâne. "este ./-#, VM# nu se mai manifestă. M#suri $e reve"ire %i com&atere. %n vederea prevenirii infec iei se impune amplasarea culturilor de cucurbitacee, ca şi a altor specii susceptibile (ardei, tomate, vinete etc.) la distan ă mai mare de 3// m, de sursele de infec ie. La plantare se va folosi numai răsad sănătos, liber de virus. %n sere se va proceda la dezinfectarea solului cu aburi fierbin i. %n culturile de cucurbitacee se vor aplica tratamente repetate împotriva afidelor vectoare. "entru a se preîntâmpina infectarea răsadului de către afide se recomandă ca la desc'iderile pentru aerisire să se fi7eze plase fine din relon sau tifon. )e va acorda aten ie distrugerii buruienilor gazdă, atât din culturi, cât şi din vecinătatea acestora, precum şi din spa iile dintre sere şi solarii.

8 măsură de luptă de mare perspectivă o reprezintă crearea şi introducerea în cultură a soiurilor şi 'ibrizilor de castrave i rezisten i sau toleran i, ca9 !n:a ( 5, Mondial, 8ctopus (5, ;ita (5, #ornisa (5, #ornirom (5, 1opaz, #ornisem (5, Levina (5 ş.a. (#. <'eorg'ieş şi =. <eamăn, +//.).

MOZAICUL VER'E AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului ver$e al castraveţilor (Cucumber green mottle mosaic virus)

Mozaicul verde, semnalat prima dată în !nglia, în anul 5>++, în prezent se întâlneşte în <ermania, (ran a, 4anemarca, 8landa, )uedia, ?orvegia, (inlanda etc. %n ara noastră a fost identificat de către =. "op şi !urelia @ilăveanu, în anul 5>63, la culturile de castrave i din sere. Virusul poate infecta şi pepenele galben şi pepenele verde. ?u infectează solanaceele. Sim tome( Mozaicul verde afectează îndeosebi culturile de castrave i din sere. "lantele afectate de tulpina verde comună a virusului prezintă simptome caracteristice în special pe frunze şi în mai mică măsură pe fructe. "e frunze, în primele faze, apare o clarifiere (transparen ă) a nervurilor, urmată de o pătare mozaicată de culoare verde&înc'is, de deformarea limbului şi bombarea spre partea superioară a esuturilor verzi. !tacul este mai evident pe frunzele tinere, care capătă un aspect băşicat, gofrat. "lantele infectate în faza tânără rămân pipernicite şi dau produc ii mici. Malforma iile foliare se accentuează, mai ales iarna, când dezvoltarea este lentă. %n cazul tulpinii galbene, simptomele constau în clorozarea nervurilor şi în apari ia unor pete galbene&strălucitoare sau alburii, adesea de formă stelată, la suprafa a limbului. (runzele bătrâne se albesc aproape complet. (ructele infectate în fază timpurie, rămân de dimensiuni mai reduse, sunt pătate, deformate, cu valoare comercială foarte scăzută. A!e"tul etiolo!ic( Virusul mozaicului verde prezintă, după culoarea petelor produse pe frunzele de castrave i, două tulpini distincte, şi anume tulpina comună (verde) şi tulpina

rigide.galbenă. Virusul se prezintă sub formă de bastonaşe drepte. 5>2>). ?u se transmite prin afide şi nu atacă solanaceele. %n perioada de vegeta ie se transmite prin contactul dintre plantele bolnave cu cele sănătoase./-#. zile la . Milenium (5 ş. <'eorg'ieş şi =. uneltele şi materialele cu care se lucrează în sere şi solarii. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #ea mai importantă măsură împotriva acestei viroze este folosirea de semin e libere de virus sau a semin elor dezinfectate termic. Muncitorii îşi vor spăla mâinile cu apă cu săpun ori de câte ori vin în contact cu o plantă infectată. =nfec iile cu acest virus au consecin e grave asupra plantelor deoarece afectează sistemul radicular care. fapt urmat de diminuarea sensibilă a produc iei de castrave i ((letc'er şi colab. Virusul posedă o rezisten ă ridicată la uscăciune. mâinile şi 'ainele muncitorilor. cu diametrul de 50&56 nm. lungi de +. )e vor introduce în cultură soiuri şi 'ibrizi rezisten i la #M#.// nm.3&. (#./ cm temperatura să a$ungă la >/&>+-#. cu simptome de infec ie. precum9 Levina (5. prin intermediul apei de iriga ie. 1emperatura de inactivare este de 6/&>/-#.). 4e la un sezon la altul se perpetuează în cea mai mare parte prin semin ele de castrave i în propor ie de 3&6 A. precum şi 'alatele muncitorilor se vor dezinfecta cu solu ie de fosfat trisodic 53 A. )e impune e7cluderea răsadului. de la plantare. timp de o oră. 4upă desfiin area culturii se vor îndepărta plantele prin smulgere şi se vor aduna toate resturile de la suprafa a solului. rămâne mai redus cu 3/ A fa ă de cel al plantelor sănătoase. prin inventarul de lucru contaminat. La temperatura camerei virusul rămâne activ timp de câteva luni. timp de . astfel încât la adâncimea de . fiind localizat numai pe suprafa a semin elor şi într&un procent redus prin resturile de plante atacate şi prin sol. )c'eletul serelor. !:ito (5. . uscat.. <eamăn.a. +//. %n sere şi solarii se va e7ecuta dezinfec ia termică a solului cu vapori supraîncălzi i.

A!e"tul etiolo!ic( !ceastă boală a castrave ilor este produsă de o tulpină a virusului necrozei tutunului. %n sere se va men ine un regim termic relativ ridicat. "lantele atacate se vor smulge şi se vor arde. fiind cunoscută în multe ări din Buropa ((ran a. <ermania.*.). %n natură. (oarte caracteristice şi evidente sunt simptomele pe fructe. =nactivarea termică a virusului are loc la 2/-# în 5/ minute. %n cazul infec iilor timpurii plantele se ofilesc şi se usucă. dezinfectarea uneltelor. virusul este ve'iculat de către zoosporii ciupercii Olpidium brassicae. în timp ce în condi ii de temperatură ridicată (peste +6-#) şi lumină intensă sunt slab e7teriorizate. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe. sub formă de spori de rezisten ă. )imptomele sunt foarte evidente pe vreme răcoroasă şi luminozitate redusă. #iuperca îşi men ine viabilitatea. de +6&. care este nefavorabil multiplicării virusului. )uedia. desc'ise la culoare. ./-#.omânia etc. cu diametrul în $ur de . ?orvegia. în culturile de castrave i.NECROZA CASTRAVEŢILOR Virusul "ecrozei tutu"ului la castraveţi (Tabacco necrosis virus in cucumber) ?ecroza castrave ilor se înâlneşte frecvent la culturile din sere. . de culoare galbenă&brunie sau cenuşii&brunii. timp de 6&> ani./ nm. şi #anada. care constituie o sursă permanentă de infec ie. care se prezintă sub formă de particule poliedrice. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #a primă măsură de combatere se impune dezinfectarea termică a solului cu vapori supraîncălzi i. 8landa. *neori frunzele prezintă fenomenul de brunificare a nervurilor. "e frunze. cu aspect 'idrozat. virusul produce numeroase pete. în ). Sim tome. ca şi în cazul mozaicului verde. de dimensiuni mici. ca şi necrozarea unor por iuni ale nervurilor şi a spa iilor internervuriene. a mâinilor şi a materialelor cu care se lucrează. care se găsesc în sol. la suprafa a lor observându&se pete uşor adâncite. de asemenea. delimitate de o bordură de culoare verde&înc'is.!. )e impune.

după cum timpul este umed sau uscat.!. care apoi se brunifică. de )mit' şi CrDan. %n . numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. !tacul se întâlneşte frecvent la culturile din câmp şi la cele din sere. pentru ca mai târziu. să a$ungă la 53 mm. de +&. pe toate organele aeriene9 cotiledoane. plantele continuând să se dezvolte. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare.*. . tulpini şi fructe. încon$urate de o zonă galbenă&verzuie. )mit' et CrDan) @oung. mm în diametru. dispuse frecvent de&a lungul nervurilor. ). de culoare verde&înc'is. de cele mai multe ori col uroase. 4upă câteva zile. 4e regulă. sub forma unor pete mici. )ăvulescu. plantele continuând să se dezvolte. de culoare verde&înc'is la început. 4e regulă.IULAR* A -RUNZELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas syringae pv. se sfâşie şi cad. care apoi se veşte$esc şi putrezesc sau se se usucă. bine conturate. Lachrymans (B.. în ). solarii şi răsadni e. esuturile petelor se necrozează şi capătă o culoare cenuşie&gălbuie. 4De et Eil:ie !ceastă boală este foarte răspândită şi păgubitoare pentru culturile de castrave i din Buropa. în anul 5>0/. pe cotiledoane. frunze. pe fa a inferioară a petelor apare un e7sudat mucilaginos. şi #anada. ocupând suprafe e mari din limb.*. )imptome asemănătoare apar şi pe tulpini şi pe pe iolurile frunzelor. La început. ! fost semnalată şi studiată în anul 5>53. (oarte caracteristic se prezintă atacul pe frunzele mature. 'idrozate.omânia a fost semnalată de 1r. !desea petele confluează. ?umărul petelor variază în func ie de condi iile climatice şi de soi. limbul apărând perforat.(. la castrave i şi pepeni. circulare sau col uroase. "e timp umed. se usucă şi se necrozează. "rimele simptome apar îndată după răsărirea plăntu elor. Sim tome( Coala se manifestă în cursul întregii perioade de vegeta ie. care se usucă şi rămâne ca o crustă albă&cenuşie. putâng a$unge până la 3/& 2/ pe o singură frunză. pe care apar pete 'idrozate. sub formă de picături. producând pierderi mari ce a$ung până la 3/ A. petele sunt mici.Bacterioze )*TAREA UN+. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (peste >/ A).!.

albicioase sau gălbui care. Cacteria Ps! syringae pv. de culoare crem. %n semin e bacteria îşi păstrează . bacteria rezistă în semin ele provenite din fructe atacate şi în resturile de plante bolnave până când acestea se descompun. când umiditatea atmosferică depăşeşte >/ A.6 Fm. de 5&. din diviziunea acteria. solitare. bacteria se dezvoltă slab până la moderat. mucilaginoasă. după ce se usucă. Coala este deosebit de gravă în verile sau în regiunile caracterizate printr&o mare cantitate de precipita ii. sub forma unor pete mici. nu reduce nutri ii. adâncite. "e agar nutritiv bacteria formează colonii circulare. vânt. =nfec ia frunzelor se face prin stomate. %n timpul vegeta iei. %n fructe. "lantele atacate intens au creşterea încetinită şi produc ia mult diminuată atât cantitativ cât şi calitativ. 4e la un an la altul. lachrymans (B. Bste asporogenă. zile în cazul înfec iilor primare şi 6&5/ zile pentru infec iile secundare. albicioase. bacteria dezvoltă o cultură abundentă. 1impul secetos împiedică dezvoltarea bolii. bacteria pătrunde prin leziunile mici ale pieli ei. unelte cu care se lucrează. se prezintă ca o crustă fină.3-#. Lachrymas nu coagulează laptele. nu produce ?G. A!e"tul etiolo!ic( "ătarea ung'iulară a frunzelor este produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv. diminea a înainte de a se evapora picăturile de apă sau de rouă. cu centrul albicios. 'idrozate. La suprafa a acestor ulcera ii apar. produce indol. cu temperatura de dezvoltare între 5&. albă&cenuşie. aerobă. picături mucilaginoase. insecte. <ram&negativă. Cacteriile cauzate pătrund şi în straturile mai adânci ale fructului infectând în acest caz şi semin ele. netede sau uşor proeminente. %n bulion. 4De et Eil$ie. circulare. cu 5&3 flageli polari. formând peliculă. mm. optima fiind de +3&+. lucioase. lic'efiază gelatina. şi G+). de 5.+&+ 7 /. Cacteria are formă de bastonaş. cu capetele uşor îndoite.-#. "e felii de cartof. bacteria este diseminată de apa de ploaie sau aspersie. 4acă în momentul infec iei fructele sunt tinere.(. fam. care au aspectul unor ulcera ii. 1emperatura optimă pentru evolu ia bolii oscilează între 5>&+. "erioada de incuba ie durează +&. Pseudomonadaceae.)mit' et CrDan) @oung. sensibilă la lumina solară şi mai pu in la uscăciune. ca şi pe celelalte organe bolnave. 'idrolizează par ial amidonul.-#."e fructe atacul se întâlneşte mai rar. ele rămân mici şi uneori deformate. în perec'i sau dispuse în lan uri.

se elimină plantele atacate şi se va aplica primul tratament foliar cu unul din produsele9 #'ampion 3/ E" I /.. <'. %n culturile de castrave i din spa ii prote$ate se vor îndepărta frunzele puternic atacate de această bacterie. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4e mare importan ă în prevenirea apari iei bolii sunt respectarea asolamentului de . deoarece apa prin aspersie ve'iculează patogenul de la plantele bolnave la cele sănătoase. folosind produsele Hocide 5/5 I /. 8dată cu germinarea semin elor..).-# timp de o oră.3 A.// )# I 5 I 5.5 A. !lcupral 3/ "* I /. Conillie Cordelaise I /. )elect.3 lJ'a... numai <emini. (M. Marinescu (5>62) arată că din . în special.. efectuându&se apoi o arătură adâncă. #urzate "lus 1 I /.. 4upă recoltare. +//0). bacteria migrează în cotiledoane.3 A.3 A. linii şi 'ibrizi de castrave i testa i în câmp. resturile vegetale vor fi adunate şi arde. tratamente se vor efectua la intervale de 6&5/ zile. %n prezent au fost create şi introduse în cultură mai multe soiuri sau 'ibrizi de castrave i toleran i sau rezisten i la atacul acestei bacterii. <'. !donis ş. Marinescu (5>65. (unguran 8G . (53 A) I 5. pentru a favoriza o aerisire corespunzătoare a plantelor. asigurând astfel infec ia primară. 8 aten ie deosebită se acordă în prezent cultivării soiurilor sau 'ibrizilor de castrave i cu rezisten ă sau toleran ă la infec ia cu acest patogen. #ostac'e şi colab. ca9 1opaz. A. .+ A. A. când intensitatea atacului este mai mare. *rmătoarele +&. . . în prima parte a perioadei de vegeta ie.viabilitatea până la + ani. =rigarea se va efectua numai prin rigole. pe fond de infec ie artificială.+ A. Gidro7id de cupru .+ A.ecord (5. îndată după răsărire.)./ de soiuri. )onet. 8 aten ie deosebită se va acorda combaterii.+3 A sau )uper #'amp (= I /. #rDptonol I /.. 5>6+) a ob inut rezultate foarte bune în dezinfectarea semin elor aplicând tratarea c'imică prin vacuum infiltra ie. %n timpul vegeta iei. Mancozeb 6// I /.ezultate similare s&au ob inut şi prin utilizarea tratamentului termic umed la 3.&0 ani şi folosirea unei semin e sănătoase (ob inută din fructe neatacate) sau dezinfectate. frecven a atacului fiind de +. .a. +.3 A. !gnes şi 1riump' au prezentat toleran ă fa ă de acest patogen. "remier. ?ovozir M? 6/ I /.

zbârcite. producând ofilirea şi în final uscarea plantei.)mit'. !tacă în special I castrave ii./-#. în prezen a picăturilor de apă. . emincasa cerifera etc. %n ara noastră a fost observată. de B. iar în decurs de 5+&53 zile planta este invadată în întregime. 1ransmiterea bacteriei de la an la an se face prin intermediul coleopterelor $iabrotica vittata şi $! %ndecimpunctata. unde formează caverne pline cu mucilagiu.0&. aerobă sau facultativ anaerobă. în corpul cărora iernează. (runzele ofilite se răsfrâng în $os peste pe iol ca nişte umbrele care se înc'id.(. 1ulpina.*. dovlecelul şi dovleacul. în vasele conducătoare. )ăvulescu şi colab. semnalată pentru prima dată în ). care se e7tind repede cuprinzând limbul în întregime. "e felii de cartof sterilizat cultura este mucilaginoasă. în anul 56>. minima de 6-#.. "erioada de incuba ie este de .3&/. o tra'eobacterioză. La început se ofilesc por iuni mici din limb.3-#. putând fi întâlnită şi pe pepenii galbeni. frunzele îşi recapătă turgescen a.+&+. "e geloză formează colonii mici. <ram&negativă. cu structură în formă de re ea. de 1r. Cacteria se instalează în vasele conducătoare. care împiedică circula ia sevei. de 5. 4in frunze bacteria migrează în pe iol şi tulpină şi treptat întreaga plantă se ofileşte. rădăcina şi pe iolii frunzelor nu prezintă simptome de îmbolnăvire. simptom uşor de observat în timpul zilei. întâia oară. începând cu frunzele bazale. iar ma7ima de . %n afară de castrave i. Fm. la început. în anul 5>3.. asporogenă. !ceastă ofilire este o boală tipică a vaselor. cu flageli peritric'i. lucioase. apoi trece în parenc'im. albicioase. %n cursul nop ii.)mit') Golland !ceastă bacterioză. =nfec ia se face numai prin rănile produse de aceste insecte. Sim tome.O-ILIREA BACTERIAN* A CUCURBITACEELOR "r#inia tracheiphila (B. netede.&53 zile.. dovleac. bacteria mai atacă pepenele galben.(. %ntr&o sec iune transversală prin tulpina plantelor bolnave se constată prezen a unui mucilagiu alb&cenuşiu.. este întâlnită în prezent pe toate continentele unde se cultivă cucurbitaceae. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria "! Tracheiphila se prezintă sub formă de bastonaşe solitare.!. 1emperatura optimă de dezvoltare a bacteriei este de +3&. sensibilă la căldură şi uscăciune. Coala se manifestă prin ofilirea limbului. (ructele plantelor atacate sunt ofilite. dovlecei. umede. albicioasă.3 7 /.

devin 'idrozate şi prezintă pe fa a inferioară e7sudat bacterian abundent. iar temperatura oscilează între +2&+. #ând umiditatea atmosferică depăşeşte 63 A. de culoare verde& înc'is. *craina. care se întâlneşte frecvent în Culgaria. (edera ia . de . de <'. transformându&se într&o masă moale apoasă. devin pergamentoase. %ntr&o fază mai evoluată a bolii esuturile petelor par a fi LopăriteM. în anul 5>./&0/ A din produc ie. frunze. lachrymans. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria Ps! &rgeri . produce pagube importante culturilor de castrave i din spa iile prote$ate. !ceastă bacterioză. Marinescu. )imptomul cel mai caracteristic al acestei boli se manifestă pe fructe.ot. esuturile fructelor atacate se macerează. lachrymans! . %n sec iune prin tulpină se constată brunificarea vaselor conducătoare. sub forma unor pete adâncite. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aplicarea măsurilor indicate în cazul bacteriei Ps! Syringae pv. acoperit de e7sudat bacterian. mm. care pot a$unge în unii ani până la . fiziologice şi bioc'imice asemănătoare cu ale bacteriei P! Syringae pv. Kurini şi V.usă etc.ot. =.6. ocupând suprafe e mari din limbul frunzelor.M#suri $e reve"ire %i com&atere( %ndată după apari ia bolii se vor aplica tratamente foliare pentru distrugerea insectelor vectoare. %n .&3 mm în diametru. are caracteristici morfologice.. "lantele bolnave se vor aduna şi se vor distruge prin ardere pentru a nu constitui sursă de infec ie pentru alte insecte. boala a fost semnalată. cu centrul albicios. eviden iindu&se simptomul de arsură a frunzelor.. #u timpul esuturile din dreptul petelor se usucă. macerarea şi transformarea esuturilor într&un putregai moale.omânia. col uroase. "e frunze apar ini ial pete mici. )*TAREA -RUNZELOR . Sim tome( !tacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor.I )UTE+AIUL MOALE AL -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas b&rgeri . de 5&. tulpini şi fructe. 4upă câteva săptămâni plantele intens atacate se ofilesc şi pier. cu aspect apos. la suprafa ă cu un abundent e7sudat albicios. %n condi ii favorabile (umiditate atmosferică peste 63 A) petele pot să conflueze. )everin.-#.

nu reduce nitra ii. de . Micoze MANA CUCURBITACEELOR Pseudoperonospora cubensis (Cer:. iar cea letală este în $ur de 0>-#.3&5. mm şi diametru. . şi G+).)*TAREA BACTERIAN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE 'anthomonas cucurbitae (CrDan) 4oNson )emnalată prima dată. pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din frunze. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată. Sim tome( !tacul se observă pe frunzele de catrave i. 'idrolizează amidonul. fam. izolate. peptonizează dar nu coagulează laptele.ostoNzeN Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castrave i. circulare sau ung'iulare.areori. "e geloză nutritivă coloniile sunt rotunde. în anul 5>+3... Pseudomonadaceae. 5>6+) consideră că această bacterie se transmite prin semin e. cu marginile ondulate. produce ?G. 7 /.0&/. de culoare galbenă.!. slab delimitate.) . 'idrozate. la pepeni galbeni.*. de /. atacul apare şi pe fructe sub formă de pete adâncite.&. *neori.2 Om. 1emperatura optimă de creştere este de +3&. sere şi solarii. et #urt. de culoarea c'i'limbarului. petele sunt încon$urate de un 'alou galben. galbene. se prezintă sub formă de bastonaşe mobile. %ntr&o fază mai avansată a atacului petele devin brune. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aceleaşi măsuri indicate împotriva bacteriei Ps! syringae pv. în dreptul esutului atacat se observă prezen a unui e7sudat bacterian. în ). fără a produce pagube prea mari. ma7ima de . boala este cunoscută în prezent şi în Buropa şi !sia. cu picături de e7sudat la suprafa ă. din diviziunea cu un flagel polar.3-#. perec'i sau înlăn uite. Lic'efiază lent gelatina. de către CrDan./-#. lachrymans! acteria. dovleci şi dovlecei fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile for ate din răsadni e. . dovlecel şi dovleac sub forma unor pete mici. =nfec ia se realizează prin stomate. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria '! cucurbitae (CrDan) 4oNson. *nii cercetători (Vincent )ealD şi Crat'Naite. opalescente.

dic'otomic ramifica i în treimea superioară. atacul acestui patogen poate cauza compromiterea par ială sau totală a culturilor de castrave i din câmp. !merica de ?ord.ostoN. la început de culoare verde&gălbuie. sunt atacate aproape toate frunzele plantelor. terminate prin câte + sterigme inegale. se formează. %n ara noastră a fost semnalată în anul 5>+6 de către 1r. (runzele puternic atacate se usucă. în perioada de vegeta ie. apoi galbene ca lămâia. după ce înoată în apă emit flamente .!ceastă boală este cunoscută în numeroase ări din Buropa. A!e"tul etiolo!ic( Coala este produsă de ciuperca Pseudoperonospora cubensis (Cer:. %n condi ii favorabile dezvoltării bolii. boala manifestându&se pe partea superioară a frunzelor. boala se întâlneşte doar în anii cu veri ploioase şi răcoroase sau în regiunile caracterizate printr&o cantitate mai mare de precipita ii. !$unse pe frunzele plantelor gazde. de +&+0 mm diametru. conidii ovoide. ramificat. #onidiile se diferen ează în timpul nop ii şi devin mature după 5+&5. de apa de ploaie./-#. Peronosporaceae. Peronosporales. produce la culturile din solarii şi sere în ciclul al doilea de cultură (datorită condensului). )ăvulescu. vre$ii rămân desfrunzi i. "ierderi foarte ridicate. %n anii cu precipita ii abundente. având un gust neplăcut. 4eseori. %n câmp. care pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din limb. de unelte etc. atacul se întâlneşte foarte rar.+/ 7 0&> Fm. în dreptul petelor se formează un puf cenuşiu&violaceu. prin apari ia unor pete. pentru ca după câteva zile să devină brune. La vârful ramifica iilor. de 56&+6 7 5+&+/ Fm. !sia şi !frica. !pari ia şi evolu ia bolii sunt favorizate de temperaturi ce oscilează între 5/&. fam. în absen a unor măsuri adecvate de protec ie. ele germinează în picături de apă la temperaturi cuprinse între 52&++-# şi produc zoospori biflagela i care. 4e pe miceliu ies prin stomate conidiofori incolori. ord. 4in clasa Oomycetes. zile. pe fiecare frunză formându&se peste +// de pete. asocia i în fascicule câte +&. Bt #urt) . devin sfărâmicioase şi cad. mai rar izola i. se veşte$esc. însă. nu mai a$ung la maturitate. având loc în astfel de cazuri avortarea florilor. optima fiind 52&++-# şi de prezen a picăturilor de apă pe frunze. Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare. alcătuit din conidioforii şi conidiile (zoosporangii) ciupercii. Miceliul ciupercii. de regulă col uroase. unicelulare. "e fructe. în lipsa tratamentelor. se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor infectate. "e fa a inferioară a frunzelor. de 5//&. cenuşii&gălbui. începând cu cele bazale. 4iseminarea conidiilor se face de către curen ii de aer. rămân mici.. care pot a$unge până la 6/ A din produc ie. din cauza distrugerii aparatului foliar.

"revicur 2/. "roplant . pe vreme umedă.. !ntracol ./ I /. Merpan 3/ E" I /. pentru a nu se forma condens pe frunze.+ A şi .+3 A. "lanet . de pe care se răspândesc la culturile din câmp. men inerea unei temperaturi nocturne în $ur de +/-#. Quadris )# I /.+3 A.+ A. %n sere se impune respectarea distan ei de plantare şi palisarea culturii pentru a se asigura o bună aerisire. Cravo 3// )# I /. %n lupta contra manei castrave ilor s&au ob inut succese deosebite prin crearea şi introducerea .+ A şi Mirage ( I ./. sub formă de oospori./0 A. A.. )L I /.0 I /.+.+ E" I /.+ A. gălbui&bruni.de infec ie ce pătrund în esuturi prin stomate.+3 A. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea manei cu produsele .+ A.. care rezultă în urma procesului se7ual.+ A.+ )L I /.. Labilite .3 A. 87icupral 3/ "* I /. Minori7 ../ E" I /. iar cele cu fungicide sistemice sau contact S sistemice l a5/&5+ zile.+ A. )cut 6/ I /.+ A. pentru ca plantele din familia Cucurbitaceae să nu revină pe acelaşi teren decât după 0&3 ani. BRuation "ro I /.. "erioada de incuba ie durează 0&3 zile. evitarea irigării prin aspersiune. 8 eficacitate foarte bună au fungicidele sistematice sau cele cu bază c'imică mi7tă. "rimăvara.53 A.+3 A.+ A. Mancozeb 6// I /. oosporii germinează şi produc zoospori ce cauzează infec iile primare. Mi:al M I /. "olDram 4( I /. ca9 "atafol "* I /. #aptalit C I /.3 A.+ A. #aptan 3/ E" I /.ipost M I /. lucrare urmată de arătura adâncă de toamnă.53 A sau !crobat MK I /.3 Fm diametru. Ketanil Clu I /. #urzate Man I /. 1ratamentele cu fungicide de contact se repetă la intervale de 3&2 zile. )emănatul sau plantatul să se facă la distan e corespunzătoare. ?ovozir M? 6/ I /. de .+ A.+ A.3 A. )'avit ( I /.2&0.3 A. #urzate "lus 1 I /.+ A. *neori şi conidiile rămân viabile pe vre$ii culturilor din sere şi solarii.idomil <old MK I /. "atafol I /. %n perioada de vegeta ie se vor aplica stropiri foliare preventive cu unul din următoarele produse9 zeamă bordeleză I /. (olpan 3/ E" I /. sferici. pentru a se asigura o bună aerisire a culturii.+3 A. !lcupral I /.+ A.3 E" I /. %n timpul iernii ciuperca rezistă în resturile de plante atacate din câmp./ E" I /. A.+ A.3 A. #onidiile pot supravie ui şi la temperaturi mai ridicate. producând noi infec ii. (ungaron 8G 3/ E" I /.+3 A.53 A. 4upă recoltare se vor strânge şi se vor arde toate resturile de plante rămase pe câmp. !liette 6/ E" I /. M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e va respecta un asolament ra ional. A. pânP La 0/-#.

#ornisem ş. iar în 56. +//.ezisten a se manifestă prin limitarea dezvoltării ciupercii şi prin in'ibarea sporulării ei. răspândite neuniform pe suprafa a limbului. e7 (r. care se întâlneşte în prezent atât în culturile din câmp. <'eorg'ieş şi =. . în special pentru culturile for ate de castrave i când. #ornirom. Leveillula cucurbitacearum <olovin (sin. în solariile de la Cărcăneşti I "loieşti.omânia. Sim tome( )peciile S! fuliginea şi "! orontii atacă toate organele aeriene ale plantelor. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave..ecord. nedelimitate. Craun. 4ocea şi colab.cucumis I sativa Kapr.. L! taurica f. de către M.a.. cunoscută încă înainte de anul 56//.) (ăinarea.) "oll. constată pentru prima dată e7isten a unei noi făinări a castrave ilor în . <eamăn. prin pete albe. "etele devin . confluează. începând cu a doua $umătate a lunii iunie. de dimensiuni mici la început (2&5/ mm în diametru). cât şi în cele din sere şi solarii.sp. la dovlecei. !tacul acestor patogeni stân$eneşte dezvoltarea normală a plantelor şi determină ofilirea prematură. în 1ransilvania. acoperind por iuni mari sau c'iar întreaga frunză. -*INAREA CUCURBITACEELOR Sphaerotheca fuliginea ()c'l. cu aspect făinos.6. "e măsură ce atacul evoluează.oDal (5. primele simptome ale bolii apar. petele se e7tind. circulare sau neregulate. %n ara noastră. boala se manifestă pe ambele păr i. %n anul 5>.. *. pepeni galbeni. pot a$unge până la 2/&. fapt ce are ca urmare diminuarea considerabilă a cantită ii şi calită ii recoltei. cauzată de ciuperca Leveiliula cucurbitacearum. în toate fazele de dezvoltare. în mod deosebit frunzele şi vre$ii. "e frunze. "rysiphe orontii #astagne emend./ A din recolta posibilă.egal (5. în ma$oritatea anilor. în lipsa tratamentelor. este cea mai păgubitoare boală a cucurbitaceelor (castrave i. ca9 . mai frecvent pe cea superioară. fiind însă afectate. %n câmp. (uss.). acelaşi autor a semnalat la castrave i cauzată de Sphaerotheca fuliginea. . (#. !steri7 ( 5. ini ial izolate. infec iile repetându&se apoi până la sfârşitul perioadei de vegeta ie. această boală a fost men ionată prima dată în anul 563.în cultură a unor soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i. ca fiind produsă de "rysiphe orontii. B. . dovlecei şi dovleac).

care deseori acoperă de $ur&împre$ur aceste organe. *. %n sere. mai ales pe fa a inferioară a frunzelor de la baza plantelor. la care în lipsa tratamentelor pot a$unge până la 2/&.făinoase datorită apari iei la suprafa a lor a conidioforilor şi conidiilor ciupercii. periteciile apar de obicei în lunile octombrie I noiembrie. făinarea produsă de specia Leveillula cucurbitacearum se aseamănă foarte mult cu mana castrave ilor cauzată de ciuperca Pseudoperonospora cubensis. printr&o pâslă pulverulentă. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave în special pentru culturile for ate de castrave i. cele tinere sunt aproape imune. datorită defolierii premature a plantelor. )pre deosebire de simptomele generate de S! fuliginea şi de "! orontii. albicioasă. atacul se manifestă şi pe pe iolii frunzelor. se brunifică şi se usucă. Craun şi Leveillula cucurbitacearum <olovin. . e7 (r.) "oli. pe cârcei şi pe vre$i. "rysiphe orontii #ostagne emend. vizibile pe ambele fe e. de dimensiuni cuprinse între 0 şi 3 mm diametru. izolate sau confluente. petele sunt de culoare galbenă&limonie pe fa a superioară (ca şi în cazul manei. iar în cazul pepenilor nu acumulează za'ăr. până la 5+/ pe o singură frunză. A!e"tul etiolo!ic( (ăinare cucurbitaceelor poate fi produsă de ciupercile parazite Sphaerotheca fuliginea ()c'lec't. 4eşi fructele sunt atacate foarte rar. din clasa Pyrenomycetes. %n primele faze. "rysiphaceae. prezentând pe partea inferioară o inflorescen ă albicioasă uşor vizibilă cu oc'iul liber. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul petelor frunzele se usucă. umiditatea atmosferică . "rysiphales. apoi brune&negricioase.3 A. fructifica iile pot să apară şi fa a superioară a limbului. "etele sunt dispuse pe întreaga suprafa ă a limbului în număr mare. (runzele sunt mai sensibile după 52&+. %n condi ii favorabile. ele rămân de dimensiuni mai reduse. %n condi ii optime. cu care se poate confunda uşor macroscopic). fiind însă mai pu in abundente. zbârcite. periteciile ciupercilor. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. fam. %ntr&o fază mai evoluată a bolii. nesuculente. delimitate de nervuri. a$ungând până la +3 mm lungime şi 5+ mm lă ime./ A din produc ie. petele apar în număr foarte mare. %n condi ii favorabile dezvoltă ii ciupercii (temperatura de 56&+0-#. în pâsla miceliană de la suprafa a petelor se observă prezen a a numeroase punctişoare de culoare galbenă în primele faze. de zile de la desfacere.. ord. !tacul cauzat de L! cucurbitacearum se observă pe frunze sub forma unor pete col uroase. Tesuturile frunzelor din dreptul petelor se îngălbenesc.

erec i. de apa de ploaie. insecte etc./ A. trunc'iate la capete. cu 6 ascospori elipsoidal I ovoizi. ini ial incolore. incolori. de 5+&+3 7 5+&50 Fm. 4in observa iile efectuate în perioada 5>2> I 5>. apoi galbene. filamentoşi. fiind răspândite de curen ii de aer. #onidiile servesc ca organe de propagare a ciupercii în tot timpul perioadei de vegeta ie. reiese că în câmp formarea periteciilor este favorizată de temperaturi cuprinse între 5/&+/-# şi de o umiditate relativă mai scăzută. cu +&0 ascospori ovoizi. prevăzute la suprafa ă cu apendici simplic sau neregulat ramifica i. a periteciilor ciupercii S! fuliginea pe castrave i şi dovlecei. conidiile speciei S! fuliginea sunt eliptice. "rimele peritecii apar la sfârşitul lunii august. #iuperca se 'răneşte din celulele epidermale cu a$utorul 'austorilor. "erioada de incuba ie.-#. care se fragmentează de repetate ori. ori mai lungi decât diametrul periteciei. 4iagnosticarea precisă se face însă numai pe baza periteciilor care sunt globuloase. de 3/&6/ 7 3/&23 Fm. în ara noastră. incolore. fi7ându&se la suprafa a organelor atacate cu a$utorul apresorilor. !stfel. la o umiditate relativă aproape identică cu cea din câmp (20&6/ A). periteciile se formează mult mai frecvent decât în cele din câmp. emit un filament de germinare care se fi7ează la suprafa a esuturilor cu a$utorul apresorilor. Miceliul acestor specii este filamentos. cu un optim la +2&+6-# şi la umiditatea atmosferică de ./ de B. (orma conidiană a acestor specii este de tip Oidium. de +/&+0 7 50&52 Fm. iar la maturitate brune. incolori sau gălbui. de >/&50/ Fm diametru şi con in 3&5+ asce. 4ocea şi Voica =gnat. unicelulari. . =dentificarea patogenului care produce făinarea este dificilă deoarece. %n urma cercetărilor efectuate autorii men iona i semnalează pentru prima dată prezen a. ramificat şi septat. %n seră ciuperca formează peritecii la temperaturi mai ridicate decât în câmp ++&+.+ FmU ele con in o singură ască ovoidă./&6/ A.&03 7 5+&+3 Fm. La S! fuliginea. 4in miceliu se formează conidiofori simpli. elipsoidale.3-#. rezultând astfel lan uri de conidii incolore. de 0/& . periteciile sunt mai rare. mai rar sferică. de +.Miceliul speciilor S! fuliginea şi "! orontii se dezvoltă ectoparazit./ 7 5+&50 Fm. avându&se în vedere aspectul diferit al conidiilor. La specia "! orontii. periteciile au dimensiunile cuprinse între 2> şi 5+5. în condi ii favorabile este de 0&. #ele a$unse pe organele susceptibile germinează la temperaturi curpinse între 5/ şi . rotun$ite la capete. complet înc'ise. de 5&. %n zona . unicelulare. iar cele de la "! orontii au formă cilindrică. pe plante se dezvoltă numai stadiul conidian al ciupercilor care este foarte asemănător. zile. %n culturile prote$ate. de obicei. 1otusi şi în acest caz se poate face o diferen iere.

La e7tremitatea conidioforilor se separă câte o conidie mare. în special în culturile prote$ate. iar miceliul secundar este ectofit. Cravo 3// )# I /. %n primăvară. #onidiile servesc la propagarea bolii în timpul perioadei de vegeta ie. incoloră. .0 A. de +3&0/ 7 53&+/ Fm. "eriteciile sunt mari. unicelulară. incolori. care pătrunde în mezofilul frunzei unde se dezvoltă intercelular. la apari ia primelor simptome cu fungicide de contact ca9 sulf muiabil I /. cât şi în cele din câmp. %n timpul vegeta iei. pe fa a inferioră a frunzei. )tadiul conidian este de tip Oidiopsis. ce con in +&0 ascospori elipsoidali. apar în număr foarte mari conidiile care produc epifi ii grave în culturile de cucurbitacee. în cazul în care se diferen iazaă şi sub formă de conidii în sere şi solarii. de 05&. lucrare ce va fi urmată de arătura adâncă. conidiile sunt solitare. ciupercile care produc făinarea cucurbitaceelor rezistă ca peritecii. de 5//&+3/ Fm în diametru. Microt'iol I /.&0/). 4e la un an la altul. %n condi ii de câmp se impune şi respectarea unei rota ii ra ionale. după primele infec ii. 4e regulă. în fascicule (+&0). ce se între es cu miceliul secundar./3 A. cu apresori din care nu se observă diferen ierea 'austorilor.0 A.2 7 55&+.0 A. prevăzute la suprafa ă cu apendici insera i bazal. Fm.de sud&est a ării. cilindrici. de 5//&2// 7 0&3 Fm. cilindrică. rareori câte două. rotun$ită la capete sau uşor ascu ită la bază. 4in miceliul endofit ies la suprafa ă. Morestan I /. prin stomate. făinarea a fost produsă. cu 'austori globuloşi intracelulari. septa i. 1'iovit @et I /. se vor aplica tratamente foliare.+ A. formând un filament de infec ie în partea bazală. %n sere apari ia atacului poate fi preîntâmpinată printr&o reglare a umidită ii relative în perioade cu insola ie puternică şi aer uscat prin efectuarea în timpul zilei a 5&+ aspersii scurte (Lşpri uiriM). incolori sau slab colora i în brun. Leveillula cucurbitacearum se deosebeşte de primele două specii prin aceea că miceliul primar este endofit. de culoare brună& înc'isă. incolori. Harat'ane L# I /. atât în culturile din seră. ovoide. incolor. !$unse pe frunzele de castrave i ele germinează./3 A. numai de ciuperca S! fuliginea. conidiofori simpli sau pu in ramifica i la bază. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru a reduce la minimum rezerva biologică a agen ilor patogeni ai făinării se recomandă ca după terminarea recoltării să se adune şi să se distrugă prin ardere toate resturile vegetale. cu 'ife sub iri. turtit&sferice. fiind uşor diseminate de curen ii de aer. %n fiecare peritecie se găsesc mai multe asce (. intercelular.

/53 A. Cumper +3/ B# I /./53 A sau cu CaDcor +3 E" I /.Humulus 4( I /./3 A. petele se .) de CarD "utregaiul alb al tulpinii şi fructelor de cucurbitacee se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i şi pepeni galbeni din sere şi solarii. )ăvulescu şi colab. producând. 1rifmine . E" I /. 4acfolim I /./3 A. /. Merestro (5. )trobD I /. Mirage (. de 1r. A./.3 (3 lJ'a).). #avaler +3/ )# I /.+ A. "e tulpini.+3 A.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI .5+3 A. (#. )UTRE+AIUL ALB AL TUL)INII . în por iunea bazală sau şi mai sus până la 5./3 A şi )anazole +3/ B# I /. A ş. 1ilt +3/ B# I /. apoi brună&desc'is. 8rius I /. Cumper +3/ B# I /. Leon (5.I )E)ENI +ALBENI Sclerotinia sclerotiorum (Lib. <'eorg'ieş şi =. <eamăn. )ulfoli I /.5 A. %n lupta contra acestei boli o aten ie deosebită trebuie acordată creării şi cultivării de soiuri şi 'ibrizi rezisten i la atacul ciupercii Sphaerotheca fuliginea.3 m înăl ime la nivelul ramifica iilor. Hon:er I /. (oarte eficace s&au dovedit şi unele produse sistematice. CaDfidan +3/ B# I /./53 A./53 A. %n ara noastră. care se e7tind repede de $ur& împre$urul vre$ului. moi. ca9 !strea (5. )tropirile cu fungicide de contact se repetă la intervale de 6& 5/ zile./53 A./. care este cea mai răspândită./. CaDleton 3 "* I /. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea făinării produsă de S! fuliginea cu produsele9 )'avit ( I /. Sim tome( Coala se manifestă pe tulpini. 8ctopus (5.6.ubigan 5+ B# I /./+3 A./3 A./53 A. A.0 A. )'avit +3 B# I /.5 A. această boală a fost men ionată prima dată. <oldazim 3// )# I /. Quadris )# I /. %n cazul în care făinarea este produsă de Leveillula cucurbitacearum tratamentele se vor efectua cu produse sistemice. pe pe iolii frunzelor şi pe fructe. !libi (5./ E" I /. în anul 5>. +//.a. "edroso (5. A. ca9 ?imrod I /. ./0 I /. "e măsură ce esuturile invadate se descompun în fasciule. pierderi ce pot a$unge până la 5/&53 A din produc ie. !steri7 (5. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A) şi temperaturi moderate (56&+/-#)./5 A. de culoare gălbuie la început../3 A. )aprol 5>/ B# I /. iar cele cu fungicide sistemice la 5+&53 zile. !donis (5 ş./. 1opas 5// B# I /.5 A. apar pete 'idrozate.a.

Sclerotiniaceae. 4i&1rape7. prevăzute cu un peduncul sub ire. boala se propagă prin miceliu din esuturile distruse dispersate de curen ii de aer sau de apa de iriga ie prin aspersie. în special cele din apropierea solului. ca9 tomatele. ovoizi. corpuşoare negre. ord. numai când cucurbitaceele se cultivă timp de mai mul i ani pe aceeaşi parcelă sau după alte specii sensibile la atacul acestui patogen. albicios (asemănător cu vata). după câteva zile.. face parte din clasa $iscomycetes. unicelulari. de 2&6 Fm. 4in germinarea sclero ilor rezultă organe în formă de pâlnie I apoteciile. !ceastă ciupercă rezistă de la un an la altul. Vapam etc. sau c'imic cu produse fumigante9 Casamid. Ble se înmoaie şi putrezesc începând de la vârf spre bază şi se acoperă. de culoare brună. (ructele sunt atacate în diferite stadii de dezvoltare. %n câmp boala apare mai rar. salata. incolori. cm. Coala este favorizată de umiditatea ridicată (peste >/ A) din sol şi atmosferă. boala apare în ciclul = de cultură. ca şi pe iolii frunzelor. %n sere. fie ca miceliu activ în plante vii. în care se diferen iază sclero ii ciupercii. păr ile superioare ale plantelor se veşte$esc treptat şi se usucă. temperatura optimă pentru infec ie fiind cuprinsă între 52 şi +5-#. vinetele. numai în condi ii de umiditate ridicată. se va dezinfecta solul termic. !poteciile con in numeroase asce cu câte 6 ascospori. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul leziunilor de pe tulpini. ardeii. care reprezintă miceliul. între cele două cicluri de cultură. . fam.3 cm). fiind capabilă să producă infec ii între / şi +6-#.) de CD. (a ă de temperatură ciuperca este pu in preten ioasă. %n spa ii prote$ate. fie ca miceliu saprofit în resturi de plante sau ca sclero i. care produc noi infec ii. cu un mucegai vătos. de 5&5/ mm în diametru. îndepărtarea plantelor şi a fructelor atacate sau veşte$ite pe care se instalează de obicei ciuperca. (elotiales. albicios. fasolea etc. A!e"tul etiolo!ic( Sclerotinia sclerotiorum (Lib. pe care se formează. cilindric şi lung de +&. de mărimea boabelor de mazăre (/. varza. %n timpul vegeta iei. S! sclerotiorum este o ciupercă polivoră care atacă şi alte specii de legume cultivate în sere şi solarii.3 I 5.acoperă cu un mucegai fin. tari (sclero ii). sclero ii fiind distruşi într&o oră la temperatura de 33-#. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii în spa iile prote$ate se vor aplica cu stricte e măsurile de igienă culturală.

septa i. %n dreptul petelor. incolori. Cavistin 3/ E" I /. devine albicios. cu un 'alo gălbui.*. cufundate în esut şi prevăzute cu o ostiolă largă (+/&.2&. mai frecvent pe frunze.5 A.5&+. pepeni galbeni. . la început verzi&măslinii.5 A. ord. de /. mai mult sau mai pu in circulare.. )umile7 3/ "* I /.+ 7 5. frunzele se îngălbenesc.53 A. Ble con in numeroşi picnospori filiformi. Coala se întâlneşte în multe ări din Buropa şi din ). drep i sau curba i. se sfâşie şi cade. în număr foarte mare. se usucă şi cad. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă pătare este produsă de ciuperca Septoria cucurbitacearum )acc.5 A.5 A. 1opsin M . )*TAREA ALB* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Septoria cucurbitacearum )acc. iar esutul din dreptul lor se necrozează. Sim tome( Manifestarea bolii are loc pe toate organele aeriene ale plantelor. pe dovlecei. vre$ii rămânând desfrunzi i. în perioada înflorire& fructificare. fam..0 I 2 mm în diametru. pe fa a superioară a frunzelor. #u timpul petele se e7tind şi a$ung până la 5/ mm în diametru. se observă câteva punctişoare mici. "icnidiile parazitului sunt globuloase sau piriforme. negricioase. "e timp ploios.!. %n cazul în care boala îşi face apari ia se vor îndepărta frunzele bazale şi se vor efectua stropiri foliare cu9 #alidan )# I /. izolate. Sphaeropsidaceae.&0 tratamente. %n cazuri mai rare pot fi atacate şi tulpinile şi c'iar fructele tinere. a$ung pe organele sănătoase şi produc noi infec ii. cu diametrul de 26&53+ Fm. Metoben . picnosporii sunt elibera i din picnidii. organe pe care apar pete cenuşii în dreptul cărora pulpa putrezeşte. cu marginea uşor zonată. . "rodusele trebuie altenate./ "* I /. din clasa Coelomycetes./ E" I /. "entru stoparea atacului se aplică . Sphaeropsidales. de . pete mici. apoi cenuşii.+ A.%n timpul vegeta iei se va men ine în sere şi solarii o umiditate mai redusă prin aerisiri repetate.+ Fm. pepeni verzi şi castrave i.ovral 3/ E" I /. frunzele prezentându&se adesea perforate./ Fm diametru). pe care apar. picnidiile ciupercii. %n anii cu atacuri intense. la intervale de 5/&50 zile.

Galst. %ntr&un stadiu mai avansat al bolii. boala se manifestă pe frunze..3 A. în anul 562. "e vreme umedă. la suprafa a petelor. Coala se întâlneşte frecvent la pepenii galbeni şi verzi din câmp. C! orbiculare (Cer:. et. %n cazul atacurilor intense se vor face +&. La plantele complet dezvoltate.) Bll. M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e recomandă să se aplice cu conştiinciozitate măsurile de igienă culturală după recoltare. pepeni verzi.3&+ cm în diametru. et Mont.+ A sau cu "olDram 4( I /. La început petele sunt de culoare verde&gălbuie.) !r7) !ntracnoza este cea mai frecventă şi păgubitoare boală a cucurbitaceelor (pepeni galbeni./ A. delimitate de nervuri. la început de culoare roz. fiind cunoscută în toate ările în care se cultivă aceste specii.=ernarea are loc sub formă de picnospori şi picnidiile care se găsesc în resturile de plante atacate. adâncite în esuturi care.). )ăvulescu şi colab. Coala a fost descrisă pentru prima dată în =talia. de /.+ A. apoi brună&cenuşie. iar mai târziu de culoare brună& roşiatică. apoi brune&negricioase. (sin. #aptan 3/ E" I /. petele se confluează şi . "e frunze apar pete de forme variate. Sim tome( "lantele sunt atacate în toate fazele de vegeta ie. urmate de arătura adâncă de toamnă şi de un asolament ra ional. Mancozeb 6// I /. apar fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii I sub forma unor pustule. producând pierderi de produc ie între 5/ şi . ANTRACNOZA CUCURBITACEELOR Colletotrichum lagenarium ("ass. mai ales în dreptul nervurilor. Coala este favorizată de umiditatea atmosferică ridicată (peste 6/ A) şi de temperaturi moderate (56&+. în 5>. sub forma unor pete superficiale. mai frecvent în câmp şi mai rar în spa ii prote$ate. cu aspect uleios. în condi ii favorabile patogenului.+ A. %n .omânia a fost men ionată prima dată de 1r. de "asserini. tulpini şi fructe.+ A. tratamente cu Couillie Cordelaise I /. pe cotiledoane şi pe a7a 'ipocotilă. de culoare verde&pal la început. dovlecei etc. #aptadin 3/ "* I /. "rimele simptome ale bolii se pot observa îndată după răsărire.5. provoacă pieirea plăntu elor. 4it'ane M 03 I /.+ A.-#)..

se zbârcesc şi se usucă./ Fm.) Bll. %n caz că sunt ataca i pedunculii. <erminarea conidiilor este în dependen ă de temperatură şi umiditate. de insecte etc. ca urmare a faptului că fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii (acervulii) I sfâşie epiderma şi devin aparente. !stfel. 4upă Malisa (5>2. incolori. La periferia acervulilor sau printre conidiofori se găsesc 5&3 sete lungi. Colletotrichum oligochaetum #av. de 2/& . având suprafa a plană sau cufundată mult (/. "e fructe. organe pe care apar pete circulare sau ovale. se zbârcesc. care sunt transportate de stropii de ploaie.3&. irigarea prin aspersiune. lungi. unicelulară. . simple. continui sau septa i. care se dezvoltă în spa iile intercelulare. de 6&5> 7 . alungite. dispuse în cercuri concentrice. de resturile de esuturi antrenate de vânt. !r7. cu consecin e grave asupra cantită ii şi calită ii produc iei.6 cm) în pulpă. care capătă un gust dezagreabil sau c'iar amar.) face parte din clasa Coelomycetes. proces favorizat de suprapunerea unor ciuperci saprofite ca )hi*opus. ini ial de 5&+ cm în diametru. Alternaria. %n condi ii de umiditate ridicată. de culoare verde&înc'is. +acrosporium. se usucă şi cad treptat. +elanconiales. et Mont. adâncite în esuturi. Fm.usarium etc. Tesuturile din dreptul petelor se înmoaie şi putrezesc repede.. la capăt cu câte o conidie ovoidă sau cilindrică. ascu ite la vârf şi mai îngroşate la bază. boala poate fi observată şi în timpul depozitării şi valorificării.) germinarea conidiilor are loc între 3 şi . cu aspect umded. +elanconiaceae. devenind improprii pentru consum. petele confluează. care se necrozează. "e vreme umedă culoarea petelor devine cărămizie sau portocalie. de 2/&50/ Fm. fam. de particulele de sol. A!e"tul etiolo!ic( Colletotrichum lagenarium ("as. petele a$ung până la 3&2 cm în diametru. temperatura . "e miceliul ciupercii. la pepenii verzi. superficiale.3-#. %n scurtă vreme petele se e7tind. sub forma unor pustule mici. septate. et Gals (sin. ord. având consecin e economice grave atât asupra cultivatorilor cât şi a distribuitorilor.acoperă arii mari din frunze. C! orbiculare Cer:. se formează acervuli subcuticilindrici. "e pe iolii frunzelor şi pe vre$i apar pete slab delimitate. se răsucesc. #ele mai caracteristice simptome se observă pe fructe. brune. apoase. mărimea lor oscilând în func ie de planta gazdă. %n perioada de vegeta ie ciuperca se propagă prin conidii. cuprinzând por iuni mari din fruct. verzi&cenuşii. Coala este favorizată de temperaturi cuprinse între ++ şi +2-# şi de umiditatea atmosferică peste >/ A.. fructele tinere se înnegresc. simptom întâlnit frecvent la pepenii verzi.

zile. +//. ?.).+ A. între . 1opsin M. #reso (5 şi (ondant). %n suspensiile de stropit se adaugă aracet în concentra ie de /./3 I /.+ A. "arazitul iernează în resturile de plante atacate.+ A. 4it'ane M 03 I /. .53 A. #ele mai bune rezultate se ob in cu produsele sistemice9 <oldazim 3// )# I /. şi 0 zile până la 3&.+ A. sub formă de conidii sau ca miceliu. e7ecutarea arăturii adânci de toamnă. deoarece depăşirea temperaturii de 36-# reduce germinarea semin elor. <eamăn. Masuri $e reve"ire %i com&atere( %n vederea prevenirii bolii se recomandă strângerea şi arderea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare.optimă fiind de +2-#. rota ia culturilor pe .&6 zile în cazul fungicidelor de contact şi la 5/&50 zile a celor sistematice. de pepeni verzi ((avorit şi "aradise (5) şi de dovlecei (8pal (5) (#. pentru a se preveni apari ia feomenului de rezisten ă la pesticide. !cest tratament necesită multă aten ie. !ceasta specie prezintă mai multe rase fiziologice.&0 ani şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i la atac. "ătrunderea filamentului de infec ie în esuturi se face prin stomatele frunzelor. L. (5>36) recomandă tratarea semin elor cu apă caldă de 36-# timp de 53 minute. Gorn şi colab. )emin ele pot fi contaminate cu fragmente de miceliu sau cu conidii. %n timpul vegeta iei. Cavistin. prin leziuni pe fructe şi vre$i sau în mod activ prin străpungerea epidermei frunzelor sau a pieli ei fructelor. Metoben sau 4erosal în concentra ie de /.oDal (5. Vondozeb I /. la apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele de contact9 Mancozeb 6// I /. <'eorg'ieş şi =.5 A. 1ratamentele se repetă la .5 A. precum 'ibridul de castrave i . cu ocazia alegerii din pulpa fructelor. umiditate şi faza de vegeta ie a plantelor. de pepeni galbeni (1emplar. Cenlate. ?emispor 6/ E" I /. "entru semănat se va folosi numai sămân ă sănătoasă provenită de la plante neatacate sau sămân ă tratată cu 1iramet I 0 gJ:g. 4urata perioadei de incuba ie a parazitului variază în func ie de temperatură. ce vor fi alternate cu cele de contact.

La suprafa a esuturilor atacate se dezvoltă o pâslă de culoare brună&negricioasă constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. mm în diametru. de culoare gălbuie. septa i. uneori.*. Tesutul din dreptul petelor se necrozează. alungite. fam. Sim tome( )unt afectate frunzele.ALTERNARIOAZA CUCURBITACEELOR Alternaria cucumerina (Bllis et Bver'art) Blliot !lternarioza se întâlneşte frecvent în culturile de cucurbitacee din ). $ematiaceae! #iuperca este un parazit de debilitate al cărui miceliu se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor atacate. =. conidioforii şi conidiile ciupercii. !lternarioza este favorizată de vremea caldă (+/&+6-c) şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. %n culturile irigate şi în solarii. vre$ii rămân desfrunzi i. bruni. cu suprafa a zonată concentric. +oniliales. ord. sensibilitate datorată unor caren e de nutri ie. răspândite pe toată suprafa a. semin ele din dreptul zonelor atacate rămân mici şi seci. devenind negricioase. pu in noduroşi la . 4acă condi iile climatice sunt favorabile evolu iei atacului.) Blliot face parte din clasa (yphomycetes.!. 4inescu. de temperatură şi umiditate. de 5&. uşor adâncite. unui puf abundent. "e tulpini şi lăstari apar pete brune&negricioase. !tacurile cele mai grave pe frunze se întâlnesc la pepenii galbeni. %n condi ii favorabile. de către =. cu marginea decolorată. petele se e7tind şi confluează ocupând zone mari din limb. şi din Buropa în special.3 cm. %n mod frecvent. "e fructe petele. care se înmoaie şi putrezesc. "e frunze ini ial apar pete mici. catifelat. vre$ii şi fructele.. mici la început. pepeni verzi şi dovlecei. #onidioforii sunt simpli. %n ara noastră această boală a fost depistată prima dată. se e7tind cu timpul pe zone mari. devin brune. urmată de diminuarea şi deprecierea recoltei. "e vreme ploioasă petele se e7tind până la 5&5. circulare. 4inescu (5>20) precizează că la castrave i petele devin mai târziu de culoare cenuşie&albicioasă. cu margini bine conturate. are loc defolierea plantelor. lipsa de apă sau atacul altor boli. agentului patogen. frunzele se răsucesc şi cad. la care. mai evidente pe fa a superioară. ca urmare a apari iei. boala apare frecvent şi evoluează mult mai rapid decât în culturile din câmp. cu aspect umed. în cele de pepeni galbeni. galbene&albicioase. în 5>2. A!e"tul etiolo!ic( Alternaria cucumerina (Bllis et Bv.

+ A. 1ratamentele se repetă la 6&5/ zile sau la 2&. durata perioade de incuba ie fiind de . la apari ia atacului.!. fusiforme.+ A. zile dacă condi iile pentru evolu ia atacului sunt favorabile. Mancozeb 6// I /. "ătrunderea filamentelor de infec ie în esuturi se realizează prin stomate.+&5>. uneltele şi 'ainele muncitorilor. )ăvulescu şi colab. #uren ii de aer. distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare.+ A. măciucate. folosirea de sămân ă sănătoasă sau dezinfectată cu 1iuram 0 gJ'g. de . în culturile de castrave i. . 4it'ane M 03 I /.*. dovlecei şi dovleci. 4e la un an la altul rezistă sub formă de miceliu şi conidii în resturile de plante atacate şi sub formă de conidii care contaminează sămân a. cât şi în sere şi solarii. contribuie la răspândirea conidiilor în timpul perioadei de vegeta ie. limitează apari ia bolii. #onidiile sunt pluricelulare. atât în câmp. de către Bllis şi !rt'ur. cladosporioza a fost men ionată întâia oară în L)tarea fitosanitarăM din anii 5>. et !rt'.+ A sau )'avit . #ladosporioza cucurbitaceelor.+3 A. precipita iile sau irigarea prin aspersiune. %n . CLA'OS)ORIOZA CUCURBITACEELOR Cladosporium cucumerinum Bll.. brune. !cest patogen poate infecta şi unele buruieni din familia Cucurbitaceae./. %n perioada de vegeta ie. pepeni galbeni. arătura adâncă de toamnă. de 1r.+ E" I /. cu vârful alungit.capătul superior.3 7 53&+3 Fm. <erminarea şi producerea infec iilor are loc în condi ii optime la temperaturi cuprinse între +/ şi +6-#. (olpan 3/ E" & . pe fructele de castrave i.espectarea măsurilor de igienă culturală. dispuse în lan uri scurte (+&3). semnalată prima dată în ). se vor efectua tratamente foliare cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. irigarea pe rigole. la o umiditate atmosferică de peste >/ A. M#suri $e reve"ire %i com&atere( .+ A./&. pepeni verzi. Vondozeb I /.omânia.&0 zile. în anul 566>. iar sporularea are loc după 0 zile... este întâlnită în prezent în ma$oritatea ărilor din Buropa.

+oniliales. are loc scurtarea internodiilor tulpinii în partea terminală. La suprafa a esuturilor din dreptul petelor se dezvoltă o pâslă catifelată. din care cauză frunzele apar îngrămădite sub formă de rozetă. "rimăvara. unelte etc. . frunzele apărând zdren uite. se formează pe miceliul ciupercii. %ndată după răsărire. precipita ii sau aspersie. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. care. producând putrezirea lor. #onidiile sunt răspândite de curen ii de aer. ord./ 7 0&2 Fm. col uroase. cilindrici. se strangulează în partea inferioară. cu aspect umed. cilindrice sau fusiforme. ini ial unicelulare apoi bi sau tricelulare. insecte. petele se e7tind. sub forma unor pete mici. se sfâşie. apoi de culoare măslinie. #onidioforii. ciuperca C! cucumerinum sporulează pe resturile de plante atacate. când umiditatea atmosferică depăşeşte >. "erioada de incuba ie este de . filamentele de infec ie pătrund în esuturi prin stomate. la temperatura optimă de +5&+3-#. bruni. simpli. apoase. et !rt'. se rup. ramificat. confluează şi acoperă mare parte din suprafa a fructelor.&0 zile. care se dezvoltă atât în interiorul cât şi la suprafa a esuturilor. %n urma germinării conidiilor. iar temperatura oscilează între 56 şi +3-#. de culoare verde&gălbuie. de culoare cenuşie. formând numeroşi conidiofori cu conidii. fam. prezintă un miceliu septat. de culoare măslinie. %n condi ii favorabile evolu iei bolii. %n partea terminală a conidioforilor. devin improprii pentru consum. A!e"tul etiolo!ic( #iuperca Cladosporium cucumerinum Bll. A. "e pe iolul frunzelor şi pe vre$i. de 53&. fiind afectate toate organele aeriene. când frunzele sunt atacate intens. ovale sau circulare. #ând umiditatea atmosferică este ridicată. din clasa (yphomycetes. 4e obicei. în ziua a 0&a apărând conidioforii şi conidiile. septa i. esuturile din dreptul petelor se necrozează. %n cazul atacurilor timpurii fructele se deformează. au aspect de ulcera ii.Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de vegeta ie. ini ial incolor. pe 'ipocotil şi apoi pe frunze apar pete mici. apoi cenuşii&brunii. putând a$unge până la semin e. bine contuare. apar pete sub formă de striuri de culoare brună.&53 mm în diametru. de . pe sterigme mici. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată. !tacul cel mai caracteristic şi mai grav se manifestă pe fructe. pe vreme umedă se adâncesc în pulpă. #iuperca rezistă peste iarnă sub formă de conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate rămase pe sol şi în mai mică măsură sub formă de conidii pe semin e. pe cotiledoane. $ematiaceae. se diferen iază conidii ovoide. de 3&2 mm în diametru.

#aptan 6/ E" I /. !ceastă boală se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i din sere şi solarii în asoca ie cu atacul produse de Sclerotinia şi de $idymella. 8ctupus (5.53 A.+ A. irigarea pe rigole. la intervale de 2&6 zile. "e tulpini. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii se recomandă adunarea şi distrugerea tuturor resturilor vegetale rămase pe sol după recolare. în dreptul leziunilor./ "* I /. (amosa (5. "erspective deosebite prezintă cultivarea 'ibrizilor cu rezisten ă genetică fa ă de acest patogen./3 I /. 1opsin . conidioforii şi conidiile ciupercii.!pari ia şi evolu ia bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 56 şi +3-# şi de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A). "olDram 4( I /.+ A. Mancozeb 6// I /. %n timpul perioadei de vegeta ie.+&/.5 A. alungite. %n spa iile prote$ate. !:ito ş. . pentru fiecare din speciile de cucurbitavee.) şi de dovlecei (!rli:a. Merpan 3/ E" I /. iar a temperaturii peste +3-#. cenuşiu.) (#. ocazionate de defoliere.5 A. folosirea semin ei sănătoase sau dezinfectată termic sau c'imic şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i de castrave i (!steri7 ( 5. Marinda (5. Sim tome( !tacul afectează tulpina şi fructele. otrytis cinera "ers. la apari ia atacului se vor aplica tratamente foliare cu 4erosal 3/ )# I /. #aptadin 3/ "* I /. sau cu Cravo 3// )# I /. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată peste >/ A şi temperaturi moderate (53&+/-#) petele se e7tind.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI otryotinia fuc-eliana (4e CD. Buparen Multi 3/ E" I /. 4it'ane M&03 I /.+3 A.+3 A. +//. <'eorg'ieş şi =. încon$oară tulpina şi determină ofilirea plantelor deasupra zonei atacate./3&/. pentru a preveni apari ia bolii se recomandă men inerea umidită ii atmosferice sub >/ A.+3 A.&0 ani.+ A.c. E'etzel) f. cârnire sau recoltarea fructelor apar pete umede.+&/. la intervale de 5/&50 zile.5+3&/.IU AL TUL)INILOR . de culoare verde&cenuşie.a. de regulă. copilire. rota ia culturilor la . )UTRE+AIUL CENU. #ornirom (5. Cavistin 3/ 4( I /.5 A. la suprafa a cărora se dezvoltă foarte repede un puf dens. 8pal (5 etc. <eamăn.52/ A. #ornisem (5.).

Mai târziu.+3 A. în special pe cele debilitate fiziologic. de către #'ester.5 A. putând a$unge până la 03 mm. sub forma unor pete mici. #'iu et Eal:er) !ceastă boală. +ycosphaerella melonis "ass. brune&negricioase (picnidiile ciupercii). "rimele simptome ale bolii se observă îndată după răsărirea plăntu elor în cazul în care provin din semin e atacate I pe cotiledoane şi tulpini e. în 1ransilvania. apoi devin brune. zonate concentric. ca şi condi iile care favorizează atacul sunt prezentate la tomate.. dovlecei. #alidan )# I /. care."e fructe. Labilite . în care caz sunt aproape circulare. Buparen Multi I /. este întâlnită în prezent în multe ări din Buropa şi !sia. %n cazul unor atacuri intense frunzele afectate se îngălbenesc şi se usucă. la plantele mature. începând de la vârf. caracterele patogenului. fie de&a lungul nervurilor. alungite.!. (sin. în culturile de pepeni galbeni şi pepeni verzi.3 E" I /. %n . cât şi în câmp.omânia. dispuse fie între nervuri. de B. care deseori produc căderea şi pieirea plăntu elor. apoi brune&negricioase. petele sunt de culoare verde&gălbuie. A!e"tul etiolo!ic( %ncadrarea sistematică. pepeni verzi.3 E" I /.53 A. în anul 5>33. când au formă alungită. Mirage ( .+ A. apar pete umede. )'avit ( . pe care apar pete de culoare verde&cenuşie sau gălbuie la început. (eldor 3// )# I /. M#suri $e reve"ire %i com&atere( La apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. începând din zona coletului. Mancozeb 6// I /. dovleci).53 A. (oarte grav este atacul pe tulpini.+ A.+ A./6 A (/.+ A. atacul se manifestă pe frunze prin pete izolate sau confluente. în anul 56>/.6 lJ'a). se e7tind pe zone mari ce se acoperă de conidiofori şi conidii (puf cenuşiu). #aptan 3/ I /.*. castrave i. de 0& ++ mm. modul de infec ie şi de transmitere a ciupercii otrytis cinerea "ers. )UTRE+AIUL NE+RU AL CUCURBITACEELOR $idymella bryoniae (!uersN. )umile7 3/ "* I /. la suprafa ă cu . 4ocea.e'm. La început.5. atacul a fost constatat întâia oară. pe toate organele aeriene.+ A.. cu punctişoare mici./ E" I /. semnalată prima dată în ).) . brune&negricioase. Sim tome( Coala apare în toate fazele de dezvoltare a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. atât în culturile for ate.

de 6&52 7 0&> Fm. care împiedică circula ia sevei putând produce uscarea vre$ilor.// Fm în diametru.U Ascochyta cucumeris (autr. transformându&se într&o masă apoasă. uşor cufundate în esut. . a constatat înmuierea vre$ilor începând de la bază. pornind de la locul de prindere pe peduncul. A (1r. bicelulari. .ăspândi i de vânt. de culoare brună&negricioasă. din picnidii sunt elibera i numeroşi picnospori. 4eseori fructele putrezesc par ial sau total. !urelia #rişan (5>2. de culoare cenuşie&brunie./-#.e'm. de apa de ploaie sau de iriga ie. brune&negricioase (picnidiile).&0 ani. care sunt globuloase.un e7sudat gomos sub formă de lacrimă.2&5> 7 . cu diametrul de 6/& 5. +//5). sau negricioasă.) .+ A. La suprafa a zonei înmuiate apare o crustă neagră formată din picnidiile ciupercii. de .). cu capetele rotun$ite. rota ia culturilor la . apar periteciile ciupercii. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4istrugerea resturilor după recoltare. La maturitate. M. adâncite în pulpă. cu celule neegale. picnosporii care a$ung pe cucurbitaceae produc noi infec ii.. fam. bicelulari. strangula i în dreptul septei. 1emperatura necesară infec iilor şi sporulării oscilează între 3 şi . MDcoguard 3// )# I /. se observă punctişoare mici. La apari ia atacului se vor aplica 5&+ tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. sunt măsuri care limitează atacul. globuloase. în timp ce îngrăşămintele e7traradiculare cu potasiu sporesc rezisten a plantelor la infec ie. $othidiales.+-#. %n cazul dovleceilor.. în interior cu numeroase asce cilindrice. $othidiaceae. ord. "e fructe apar pete circulare sau de formă neregulată. la început încolori. optima fiind +3&+. de culoare c'i'limbarie. pe organele atacate. de 2/&. A!e"tul etiolo!ic( $idymella bryoniae (!auersN. (orma picnidiană se numeşte $iplodina melonis "oteb.&3.. %ntr&o fază mai evoluată a bolii. la suprafa a esuturilor atacate. urmată de putrezirea fructelor mature. incolori. cilindrici.+ A. Fm. irigarea pe rigole. dezinfectarea semin elor termic sau c'imic. "este iarnă ciuperca rezistă în resturile de plante atacate sub formă de picnidii sau peritecii pe sau în sămân ă. dispuse în partea apicală. care rămâne mai sub ire./ Fm. Buparen Multi 3/ E" I /. proeminente.-#. apoase. perioada de incuba ie fiind de 2&6 zile. %n dreptul petelor. "roducerea infec iei şi evolu ia bolii sunt favorizate de umiditate relativă ma7imă şi de temperaturi care oscilează între 5/ şi . .. face parte din clasa Loculoascomycetes. scurt pedunculate. ce con in câte 6 ascospori.oman. #ostac'e. %ngrăşarea cu doze mari de azot favorizează boala.

format din conidioforii şi conidiile ciupercii. în cazul în care provin din semin e infectate.ARSURA BRUN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Corynespora casiicola (Cer:. cu numeroşi pere i transversali (. se întâlneşte în special în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. galbene&brunii sau cenuşii&desc'is. înc'ise la culoare. pe frunze apar pete izolate. din anul 5>0+ I 5>0. La capătul lor se formează conidii lungi. delimitate de nervuri./-# ziua şi 5/&5+-# noaptea. et #ur:. brune&negricioase. de culoare albicioasă&cenuşie. catifelat. sub iri.// 7 2&++ Fm. care se dezvoltă intercelular. confluează.) !rsura brună a frunzelor prezentă. "e fructele foarte mici atacul produce pete circulare sau eliptice. et #urt. acoperă zone mari din frunză. de umiditate atmosferică peste >/ A. cm în diametru. dispuse în lan uri scurte (+&0). asigurându&se astfel formarea de condens pe frunze. pe toate cucurbitaceele cultivate. grupa i în fascicule. La plăntu ele tinere. acoperind mare parte din fruct. %n cazurile în care petele confluează. #u timpul. %n condi ii de umiditate ridicată. %n ara noastră a fost men ionată prima dată în L)tarea fitosanitarăM. în condi ii de luminozitate intensă. 4e pe miceliu. Mai târziu. petele se e7tind. ies prin stomate conidiofori erec i. mărginite de un 'alo verde&gălbui. care se îngălbeneşte şi se usucă. Sim tome( !tacul poate fi întâlnit în toate fazele de dezvoltare ale plantelor. "e pe ioli şi tulpini petele sunt alungite. la temperaturi cuprinse între +0 şi . pe cotiledoane apar pete mici.). cu temperaturi de 5/&5+-#. face parte din clasa (yphomycetes.omânia etc.) Eeir (sin. de +&. de 1r. dezvoltarea patogenului este favorizată de fluctua iile de temperatură.. la început de dimensiuni reduse. . de formă neregulată. fam. de 0+& . la suprafa a petelor se formează un mucegai brun&negricios. cilindrici. când după zile cu temperatură ridicată urmează nop i răcoroase. ord. "roducerea infec iei este asigurată de formarea de condens pe frunze şi de temperaturi ridicate +3&. *ngaria. A!e"tul etiolo!ic( Corynespora casiicola (Cer:. în ma$oritatea ărilor din Buropa ((ran a. circulare sau col uroase. lungi. )ăvulescu şi colab. $ematiaceae.&+0). +oniliales. Cercospora melonis #:e.) Eeir. 8landa. !ceastă boală se întâlneşte mai frecvent în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. <ermania.0-#. (ructele mari nu sunt atacate c'iar dacă prezintă răni. uşor cufundate în esut. care se ofileşte şi se zbârceşte. %n câmp. =nfec ia are loc prin stomate sau prin străpungerea .

M#suri $e reve"ire %i com&atere( %n sere şi solarii se recomandă strângerea şi distrugerea resturilor vegetale de la defrişarea culturii precedente. la suprafa a căruia apar sporodoc'ii de culoare roz&oran$ (miceliu cu conidiofori şi conidii).usarium o. !sia şi !merica de ?ord. plantele pier în câteva zile. #ostac'e. de apa de ploaie etc. Vondozeb I /. %n func ie de temperatură şi de umiditate. verde.ysporum f. dezinfectarea solului pe cale termică.ăsadurile pot fi atacate îndată după repicare (în a +&a sau a . pe o distan ă de 6/&>/ cm. =ncuba ia durează 0&3 zile. %n perioada de vegeta ie se răspândeşte prin conidiile transportate de curen ii de aer. . 4e obicei. fără ca frunzele să&şi sc'imbe în prealabil culoarea normală. este semnalată în prezent în numeroase ări din Buropa. ofilirea poate avea o evolu ie rapidă sau lentă. Bvitarea producerii condensului pe frunze prin aerisiri la timp şi prin încălzirea serei în timpul nop ii.omânia a fost semnalată prima dată. caz în care se produce înmuierea tulpini ei în zona de contact cu solul.esuturilor sub iri.afailă şi M. ?emispor. iar de la an la an rezistă ca şi conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate. care se e7teriorizează prin apari ia pe tulpină a unor benzi de culoare galbenă&brună. . "e măsură ce ofilirea se generalizează. O-ILIREA /-UZARIOZA0 CASTRAVEŢILOR . de către #. când temperatura scade sub 53-#. în anul 5>2>.sp. înainte de începerea plantării. cucumerinum 8Nen 8filirea fuzariană. apoi ofilirea şi căderea plăntu elor.. aceste benzi încep de la baza plantei şi se e7tind în lungul tulpinii. La apari ia bolii se vor face 5&+ tratamente foliare cu Buparen Multi I /. Sim tome( 8filirea apare în toate fazele de dezvoltare a plantelor însă cel mai frecvent în faza de înflorire&fructificare. ?ovozir M? 6/.+ A (Mancozeb 6//. %n . boală vasculară foarte păgubitoare pentru culturile de castrave i din spa iile prote$ate. cu aspect de vată.&a zi). %n cazul ofilirii cu evolu ie rapidă. în dreptul nodurilor şi apoi şi pe internodii se dezvoltă un mucegai albicios. .+ A). %ntotdeauna apari ia miceliului la e7terior este precedată de necrozarea esuturilor scoar ei.+ A sau cu 4it'ane M 03 I /. care are loc la temperaturi ridicate.

rar cu 5 sau + . 5>62) şi o reducere a consumului de apă din sol. septe.sp. %ntr&o fază mai avansată a ofilirii în vase se poate observa prezen a conidiilor şi clamidosporilor. La plantele bolnave se constată o diminuare a intensită ii transpira iei (cu până la 35 A după M. atârnând de&a lungul tulpinii.! o. plantele se ofilesc lent. începând cu cele bazale. luni./ A fa ă de plantele sănătoase. Tuberculariaceae. A!e"tul etiolo!ic( . frunzele se usucă şi devin sfărâmicioase. Caza tulpinii şi rădăcinile plantelor atacate nu prezintă nici o modificare e7ternă. cu . benzile galbene&brune. formând la e7terior sporodoc'iile cu conidii tipice. brunificare ce scade în intensitate.! o. "lantele atacate formează un număr redus de fructe. ma$oritatea neseptate. !ceastă ofilire se caracterizează prin îngălbeniri ini iale ale frunzelor. ord. nu mai apar sau sunt mai pu in evidente. urmate de necroze şi de debilitarea şi uscarea trepatată a plantelor. observându&se însă pe esuturile moarte şi în dreptul nodurilor un miceliu alb. fenomen care începe întotdeauna cu frunzele inferioare şi progresează spre cele de la vârf. Microconidiile sunt incolore. face parte din clasa (yphomicetes. cucumerinum. în decurs de 5&. scade şi fotosinteza cu circa . )porodoc'iile ciupercii sunt formate din microconidii şi din macroconidii. situate la vârful acestora sau cel mai frecvent între nervuri. putrezesc. sp. se observă uşor brunificarea pere ilor vaselor conducătoare. datorită prezen ei în interiorul lor a miceliului ciupercii. cucumerinum 8Nen.ysporum f. %n sec iuni transversale sau longitudinale în tulpinile şi pe iolul frunzelor plantelor atacate de . fiind invadate de miceliul ciupercii. 'ifele ciupercii pot sa pătrundă din vase în scoar ă şi apoi în epidermă. la început albe. caracteristice ofilirii cu evolu ie rapidă. "e măsură ce clorofila este distrusă şi necrozarea progresează. tipică tra'eomicozelor. fam. care stân$enesc circula ia apei în plantă. având acoperite unele zone cu un mucegai albicios. indiferent de forma de evolu ie.%n condi ii de temperatură mai scăzută în sol. afânat şi sporodoc'iile ciupercii de culoare roz&portocalie. de calitate necorespunzătoare care.ysporum f. +oniliales. deseori. apoi capătă nuan e de violet. dispărând spre vârful plantelor. "e tulpinile plantelor ofilite. 4e asemenea. ovoide sau elipsoidale. Miceliul ciupercii este constituit din 'ife septate. ca şi a gomelor şi tilelor. La nivelul nodurilor. #ostac'e.

. #ercetările efectuate până în prezent au pus în eviden ă prezen a mai multor rase de . în $urul bazei tulpinii cu fungicidele sistemice men ionate mai sus în concentra ie de /.5 A. evolu ia bolii este foarte rapidă./ "*.&55. rezultate din germinarea conidiilor sau a clamidiosporilor.usarium o.ysporum f. sau Vapam 5+//&53// lJ'a)./3 I /. terminali sau intercalari. *darea plantelor. sub iate spre capete. cu un optimum la +6-#U la această temperatură în sol./3 I /. cât şi de to7inele elaborate de patogen. cucumerinum dezvoltă la temperaturi cuprinse între 6 şi .6-#.3 7 +. de 2. în care. cucumerinum. globuloşi sau ovoidali... 4upă repicare se va aplica o stropire a plantelor şi g'ivecelor cu suspensie de 1opsin . ma$oritatea cu .. 4i&1rape7 I 2//&.. gome şi tile. !stfel de condi ii se întâlnesc în sere. #a organe de rezisten ă. ciuperca poate pătrunde în rădăcină şi în mod direct.. de +/. utilizându&se /. în sere. Macroconidiile sunt fusiforme. 8filirea plantelor este produsă atât de astuparea mecanică a vaselor conducătoare de către miceliu. . septe.septe. de umiditatea ridicată a solului şi de infestarea cu nematozi. . %n cazuri mai rare trasnmiterea de la un ciclu la altul se realizează şi prin sămân ă.3&.sp.5 A. în special în ciclul == de cultură. de nematozi sau insecte. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "roducerea răsadului de castrave i să se facă numai în sere amena$ate special ca înmul itor. singulari sau perec'i. 4upă plantare se vor efectua . Fm. "ătrunderea filamentelor miceliene. în special în ciclul == de cultură. Cavistin 3/ 4( sau #arbendazim 3// )# în concentra ie de /.0&02. unicelulari.epicatul să se e7ecute cu multă aten ie pentru a nu se leza rădăcinile cu ocazia dislocării răsadului. curbate.sp. %n cazuri mai rare. prin penetrarea scoar ei.3 l la . în plantă se face prin perii absorban i şi prin leziunile de pe vârful rădăcinilor produse în timpul lucrărilor de între inerea culturii. "lantele care se ofilesc se vor îndepărta zilnic din culturi pentru prevenirea sporulării ciupercii pe tulpini şi răspândirea conidiilor în culturi de către curen ii de aer şi de apa de irigare. incolore. 7 3&5/. 4eclanşarea infec iilor este favorizată de temperatura solului în $ur de +>-#.5&0. se va face prin aspersie în reprize scurte pentru a se evita e7cesul de umiditate.. Fm.6 7 .&0 tratamente preventive la sol.// lJ'a. la temperaturi mai scăzute. prevăzu i cu perete gros şi neted. ciuperca formează numeroşi clamidospori.usarium o.2 Fm. în prealabil pământul se va dezinfecta termic la >3&>6-# timp de 2/ minute sau c'imic cu produse fumigante (Casamid I 3// :gJ'a. de 3&5.ysporum f.

"lantele atacate dau produc ii mai mici. 4e regulă. pepeni. . în cantitate de /. Bste indicat apoi să se respecte rota ia culturilor de castrave i cu legume solanacee sau cu flori. la intervale de +/&. .! o.). prin ofilirea şi îngălbenirea frunzelor. în culturile de castrave i din spa iile prote$ate. iar următoarele +&. la primul tratament se va adăuga în suspensie "revicur 2/. formând fructe mici care se îngălbenesc. "rocesul de ofilire se e7tinde atât spre vârful plantei.. cucumerinum. %ntr&o fază avansată a bolii. VE./3 A. #u ocazia defrişării culturilor toate resturile de plante vor fi distruse prin ardere. verticilioza. pieirea plantei survenind lent şi ireversibil.a.sp. folosindu&se concentra ia de /. Sim tome( #a şi fuzarioza. *ltimele frunze care se ofilesc sunt cele din vârful plantei şi de pe lăstarii laterali. se sub iază şi se zbârcesc. se brunifică şi se usucă. %n . care produce căderea plăntu elor.53 A. pentru combaterea fuzariozei. de către #. se manifestă în faza de înflorire&fructificare. )emnalată în multe ări din Buropa şi !sia.53 A sau "roplant . cultivate în spa ii prote$ate.aicu şi colab. #ostac'e. se ofilesc şi au culoare verde&înc'is./ zile în ciclul = de cultură şi la +/&+3 zile în ciclul al ==&lea.TE1IREA /VERTICILIOZA0 CASTRAVEŢILOR /erticillium dahliae Hleb. în anul 5>2>. se practică producerea de răsaduri de castrave i altoite pe alte specii de cucurbitacee rezistente la .9 Cucurbita ficifolia.ysporum f. )L I /. mată. boala afectează toate speciile de cucurbitacee (castrave i. începând cu cele de la $umătatea vre$ului şi prin stân$enirea creşterii plantelor. unde frecven a atacului a$unge uneori până la 3 A.plantă. cât şi spre baza ei. plantele atacate fructifică pu in.. . ca de e7. verticilioza a fost identificată. %ntrucât imediat după plantare poate apare şi atacul ciupercii Pythium sp. pe iolurile frunzelor se îngălbenesc.afailă şi M. de calitate necorespunzătoare. C! ma. dovlecei ş.3 litri suspensie la o plantă. "rimul tratament se face la 3&2 zile după plantare. iar frunzele se usucă şi atârnă în lungul tulpinii. 5>6+).omânia.ima şi enincasa cerifera (după #ristina .ădăcinile plantelor atacate nu prezintă brunificări vizibile la e7terior.+. iar cele mari nu s maturează.+ )L I /. %n (ran a şi în 8landa. mai accentuat pe o parte a limbului sau între nervuri.

#a organe de rezisten ă. sub ire. care este mai e7tinsă.3 A. La plantele bolnave se constată importante modificări fiziologice şi bioc'imice care constau în diminuarea intensită ii transpira iei cu peste 3/ A şi a fotosintezei cu peste . 4urata perioadei de incuba ie este de +/&. de mică importan ă fa ă de sol.. "ătrunderea patogenului în plante are loc prin leziunile produse pe rădăcini sau în zona coletului în timpul lucrărilor de între inere a culturilor sau de nematozi şi insecte. +ucedinaceae. care se desprind uşor de conidiofori fiind antrenate de vânt. incolore. conidiofori drep i. A!e"tul etiolo!ic( /erticilium dahliae Hleb. !ceastă ciupercă este un parazit tipic al vaselor conducătoare. patogenul se răspândeşte cu a$utorul conidiilor ve'iculate de apa de ploaie sau de iriga ie. "rezintă un miceliu incolor.3 7 5. ord. septat. la diferite niveluri. cilindrice.&3 ramuri scurte (fialide). %n partea bazală a tulpinii. producând noi infec ii la plantele cu care a$ung în contact. neramifica i. o reprezintă semin ele.%n sec iuni transversale. de +. iar de la an la an se transmite prin sol. dacă sunt puse în condi ii de umiditate ridicată. %n acelaşi vas tilele e7clud prezen a miceliului şi invers. ploi. constitui i din celule cu pereşi îngroşa i.3&. apa de iriga ie. ciuperca sporulează. Fm./ zile.3&3. 4upă apari ia ofilirii plantelor. prin tulpină. La suprafa a tulpinilor bolnave apar. tile sau cu miceliu. %n stadiul avansat al bolii în vase se observă conidii şi microsclero i. incolori. ciuperca produce numeroşi microsclero i globuloşi. mai frecvent pe pe ioluri şi pe limbul frunzelor. Microsclero ii apar în urma înmuguririi şi a ramificării repetate a 'ifelor ciupercii. +oniliales. unicelulare.ungi imperfecti). %n timpul perioadei de vegeta ie. fam. în care rezistă ca microsclero i. =nfec iile se mai pot produce şi prin penetrarea esuturilor. dar mai pu in evidentă decât în cazul fuzariozei. de >+&+3/ 7 3/&6/ Fm. fiind favorizate de temperaturi ale solului cuprinse între +/ şi +3-#. septa i. unele vase conducătoare sunt astupate cu gome. 8 altă sursă de transmitere a bolii. de umiditatea ridicată a solului. alcătuite din . cu +&0 verticile eta$ate. La capătul fialidelor se formează numeroase conidii ovoide. de infestarea cu nematozi şi de e7cesul de azot. . face parte din clasa (yphomycetes (. se observă brunificarea pere ilor vaselor conducătoare (a 7ilemului).

ALTE CIU)ERCI CARE )RO'UC )A+UBE LA CUCURVITACEE C*'EREA . care atacă numeroase specii cultivate (castrave i. care evoluează rapid. se e7tind. )L I +/ mlJtonă săm. cucumerinum sunt eficace şi împotriva acestei boli. se brunifică şi încon$oară tulpini a de $ur&împre$ur. şi prin stropirea stratului germinativ. )L I /.acum. după semănat cu "revicur 2/.a./! dahliae este o ciupercă de sol. tomate. aerisire. cad la pământ şi putrezesc în foarte scurt timp.ysporum f. evitarea e7cesului de umiditate. vinete. M#suri $e reve"ire %i com&atere( Măsurile şi tratamentele indicate în combaterea ciupercii . Coala se previne prin tratarea semin ei cu "revicur 2/. se zbârceşte şi se înnegreşte. . Caza tulpini ei se sub iază. %rtica ş.sp. Chenopodium. "rigeron. Amaranthus.I )UTREZIREA )L*NTUŢELOR Pythium debaryanum Gesse !tacă frecvent răsadurile de castrave i şi pepeni galbeni care se produc pentru culturile din sere şi solarii.usarium o. "e colet apar la început pete mici.. până în stadiul de 0&3 frunze şi se manifestă în zona coletului şi pe partea superioară a rădăcinilor.). %n condi ii de umiditate e7cesivă (peste >/ A). albicios (miceliul şi fructifica iile ciupercii). zona din dreptul coletului se acoperă cu un puf fin. unde ciuperca se dezvoltă ca saprofit. ardei. =nfec ia se realizează din sol.&3 lJm+).) şi spontane (Tara. "lăntu ele atacate se ofilesc. de culoare verde&măslnie. cartof etc. pepeni. !tacul apare în faza de germinare a semin elor şi în timpul răsăririi. pătrunderea are loc prin leziuni sau prin străpungerea directă a esuturilor care sunt în contact cu solul.+3 A (.

pepeni galbeni şi pepeni verzi. fructele vor fi men inute. urmată de ofilirea totală fără ca frunzele să se îngălbenească. La suprafa a rădăcinilo atacate se observă pete de formă lenticulară. "rimele simptome constau în brunificarea şi zbârcirea vre$ilor care încep să se degradeze în dreptul petelor. insecte etc. "icnosporii sunt bicelulari.. negre.)UTRE+AIUL NE+RU AL R*'*CINILOR Phomopsis sclerotioides Hest. !ceste simptome sunt consecin a distrugerii par iale sau totale a rădăcinilor. Ve'icula i de curen ii de aer. Diplodina gossypina #oo:e produce putregaiul vre$ilor de castrave i. perioada de incuba ie fiind de 3&. . combaterea se realizează prin aplicarea măsurilor men ionate în cazul fuzariozei.-#. la temperaturi sub 5.).3 7 >&+. la temperaturi cuprinse între 5.&0 săptămâni de la plantare. la suprafa a fructelor se dezvoltă un mucegai cenuşiu&negricios. =nfec ia fructelor se poate realiza şi prin răni. picnidiile ciupercii. picnosporii care a$ung gazde produc noi infec ii. apa de ploaie. delimitate de o barieră de pseudosclero i de culoare neagră. de apa de irigare. %n cazul în care este atacat şi pedunculul. %n perioada de vegeta ie sunt eficace tratamentele recomandate pentru combaterea . în timpul transportului şi valorificării. #iuperca prezintă picnidii de tip Phomopsis. "entru prevenirea bolii se va aplica rota ia pe . şi +3-#. în multe ări europene (8landa. "rimele simptome ale bolii apar după . (iind o ciupercă de sol. (ran a etc. care se înnegreşte şi se mumifică. bruni. de 5. cilindrici. Fm. zona centrală a petelor se înnegreşte şi se acoperă adesea de numeroase punctişoare mici.&0 ani. putrezirea se e7tinde rapid şi la fruct. zile. %n condi ii de umiditate ridicată. producând pagube. 1reptat. caz în care esuturile atacate se colorează în crem&pal sau verde&pal. manifestându&se prin stagnarea în creştere. cu capetele rotun$ite. evitarea rănirii plantelor în timpul efectuării lucrărilor culturale şi a fructelor cu ocazia recoltării şi transportării. ce pot a$unge până la 3/ A din recoltă. ca urmare a distrugerii sistemului radicular. !nglia. Coala se întâlneşte în culturile for are de castrave i şi pepeni galbeni.&.ezistă de la un ciclu la altul ca sclero i în resturile de plante din sol. %ndată după recoltare.

ung'iulare. rar unisepta i. lucrare urmată de arătura adâncă. de culoare brună& negricioasă. grupa i în fasciculeU ei sunt drep i sau sinuoşi. iau un aspect băşicat. mărginite de o zonă brună&roşcată. se veşte$esc şi se usucă. %n ultimul stadiu al bolii. =ernează în resturile atacate. et Gariot 7 "eac:) @orst. !pari ia bolii se previne prin aplicarea rota iei. frunzele se zbârcesc. manifestându&se prin pete mici.&6 septe transversale şi +&3 longitudinale. 4eseori petele confluează şi acoperă por iuni mari din frunze./&03 7 0&2 Fm. rămase pe câmp.antracnozei cucurbitaceelor. . #onidiile sunt în formă de butelie. Alternaria pluriseptata (Harst. %n partea centrală a petelor apar conidioforii şi conidiile ciupercii. de . a măsurilor de igienă culturală. produce pătarea şi băşicarea frunzelor de castrave i. mai desc'işi în partea superioară. de +5&22 7 >&52 Fm. galbeni&brunii la bază. distrugerea resturilor rămase după recoltare şi arătura de toamnă. de +&3 mm. cu . 4upă recoltare se vor distruge resturile de plante. #onidioforii ies prin stomate. simpli. albicioase.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful