BOLILE CASTRAVEŢILOR

(Cucumis sativus L.) Viroze MOZAICUL COMUN AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului castraveţilor (cucumber mosaic virus) Mozaicul comun este una dintre virozele cele mai răspândite şi mai păgubitoare, care se întâlneşte atât în culturile din sere şi solarii, cât şi în cele din câmp. Virusul produce infec ii grave la castravete, dovlecel, pepene galben, dovleac, ardei, tomate, vinete, salată, precum şi la multe specii floricole, aster, laleaua, gladiola, crinul, zambila, petunia ş.a. Sim tome. !tacul se manifestă pe frunze şi fructe prin simptome care variază cu condi iile de mediu, fenofaza, tulpina virusului etc. "lantele pot fi infectate în toate fenofazele. #ând sunt infectate în stadiul de plantulă, are loc îngălbenirea apoi ofilirea cotiledoanelor şi în final pieirea plantelor. La plantele mature, boala se caracterizează prin apari ia de simptome tipice de mozaic pe frunzele tinere, în prea$ma înfloritului. %n acest caz apar numeroase pete de decolorare, verzi&desc'ise sau gălbui, mici, cu marginile difuze, diferite ca formă şi mărime, care alternează cu por iunile verzi, normale, imprimând frunzei aspectul, caracteristic de mozaic. (runzele intens atacate sunt gofrate, deformate de dimensiuni mai mici decât cele normale. "e frunzele din partea bazală a vre$ilor apar zone galbene şi necroze care determină uscarea prematură a plantelor. La plantele infectate de timpuriu se observă o scurtare progresivă a internodiilor, începând de la bază, încât în por iunea de la vârful vre$ilor frunzele sunt foarte apropiate unele de altele, formând un fel de rozetă. %n ultima fază a bolii frunzele se îngălbenesc, se usucă şi cad, vre$ii rămânând aproape complet defolia i. )imptomul de nanism este mai pronun at când planta a fost infectată în stadiul tânăr.

*n alt simptom foliar caracteristic, mai ales pentru culturile for ate, este apari ia pe frunze a unor pete inelare sau semiinelare, de culoare verde&gălbuie. La atacuri intense plantele nu mai înfloresc. "e fructele de castrave i, în condi ii de temperatură ridicată (peste +,-#) atacul se caracterizează prin apari ia, în primele faze, a unor pete verzui&gălbui sau albicioase, dispuse pe toată suprafa a fructului intercalate cu pete mai mici, de culoare verde&înc'is. *neori, fructele bolnave se albesc, rămân mici, sunt puternic deformate, mai ales când s&au format după ce a avut loc infec ia. !ceste fructe sunt depreciate cantitativ şi calitativ, fiind improprii pentru consum în stare proaspătă sau conservată. #ând plantele sunt infectate în condi ii de temperatură scăzută apare îngălbenirea şi ofilirea rapidă a plantelor atât în seră cât şi în câmp. A!e"tul etiolo!ic. Virusul mozaicului castrave ilor (Cucumber mosaic virus) se prezintă sub formă de particule sferice, de ./&0/ nm diametru. 1emperatura de inactivare este de 23&,3-#, iar longevitatea în suc .&2 zile la +/-#. Virusul mozaicului castrave ilor prezintă numeroase tulpini care se diferen ează prin reac ia plantelor test şi prin proprietă ile serologice şi bioc'imice. Virusul este transmis în natură de către afide (peste 2/ de specii) în mod nepersistent (Acyrthosiphon pisum, Aphis fabae etc.), putând infecta în afară de cucurbitaceae (Cucumis, Lagenaria, Cucurbita, Luffa etc.) multe specii din alte familii (tomate, ardei, vinete, spanac ş.a.). 4e la un an la altul, virusul rezistă în plantele perene ( Stellaria media, Capsella bursa pastoris, Cirsium arvense etc.) din câmp sau în cele cultivate în sere, sensibile la atacul acestei boli. *n rol însemnat în transmiterea bolii îl $oacă semin ele. Virusul se dezvoltă bine la temperatura de +/&+3-# la care, perioada de incuba ie durează 0&3 zile în frunzele tinere şi 56&+/ zile în esuturile bătrâne. "este ./-#, VM# nu se mai manifestă. M#suri $e reve"ire %i com&atere. %n vederea prevenirii infec iei se impune amplasarea culturilor de cucurbitacee, ca şi a altor specii susceptibile (ardei, tomate, vinete etc.) la distan ă mai mare de 3// m, de sursele de infec ie. La plantare se va folosi numai răsad sănătos, liber de virus. %n sere se va proceda la dezinfectarea solului cu aburi fierbin i. %n culturile de cucurbitacee se vor aplica tratamente repetate împotriva afidelor vectoare. "entru a se preîntâmpina infectarea răsadului de către afide se recomandă ca la desc'iderile pentru aerisire să se fi7eze plase fine din relon sau tifon. )e va acorda aten ie distrugerii buruienilor gazdă, atât din culturi, cât şi din vecinătatea acestora, precum şi din spa iile dintre sere şi solarii.

8 măsură de luptă de mare perspectivă o reprezintă crearea şi introducerea în cultură a soiurilor şi 'ibrizilor de castrave i rezisten i sau toleran i, ca9 !n:a ( 5, Mondial, 8ctopus (5, ;ita (5, #ornisa (5, #ornirom (5, 1opaz, #ornisem (5, Levina (5 ş.a. (#. <'eorg'ieş şi =. <eamăn, +//.).

MOZAICUL VER'E AL CASTRAVEŢILOR Virusul mozaicului ver$e al castraveţilor (Cucumber green mottle mosaic virus)

Mozaicul verde, semnalat prima dată în !nglia, în anul 5>++, în prezent se întâlneşte în <ermania, (ran a, 4anemarca, 8landa, )uedia, ?orvegia, (inlanda etc. %n ara noastră a fost identificat de către =. "op şi !urelia @ilăveanu, în anul 5>63, la culturile de castrave i din sere. Virusul poate infecta şi pepenele galben şi pepenele verde. ?u infectează solanaceele. Sim tome( Mozaicul verde afectează îndeosebi culturile de castrave i din sere. "lantele afectate de tulpina verde comună a virusului prezintă simptome caracteristice în special pe frunze şi în mai mică măsură pe fructe. "e frunze, în primele faze, apare o clarifiere (transparen ă) a nervurilor, urmată de o pătare mozaicată de culoare verde&înc'is, de deformarea limbului şi bombarea spre partea superioară a esuturilor verzi. !tacul este mai evident pe frunzele tinere, care capătă un aspect băşicat, gofrat. "lantele infectate în faza tânără rămân pipernicite şi dau produc ii mici. Malforma iile foliare se accentuează, mai ales iarna, când dezvoltarea este lentă. %n cazul tulpinii galbene, simptomele constau în clorozarea nervurilor şi în apari ia unor pete galbene&strălucitoare sau alburii, adesea de formă stelată, la suprafa a limbului. (runzele bătrâne se albesc aproape complet. (ructele infectate în fază timpurie, rămân de dimensiuni mai reduse, sunt pătate, deformate, cu valoare comercială foarte scăzută. A!e"tul etiolo!ic( Virusul mozaicului verde prezintă, după culoarea petelor produse pe frunzele de castrave i, două tulpini distincte, şi anume tulpina comună (verde) şi tulpina

/-#. Muncitorii îşi vor spăla mâinile cu apă cu săpun ori de câte ori vin în contact cu o plantă infectată. La temperatura camerei virusul rămâne activ timp de câteva luni. M#suri $e reve"ire %i com&atere( #ea mai importantă măsură împotriva acestei viroze este folosirea de semin e libere de virus sau a semin elor dezinfectate termic. cu diametrul de 50&56 nm. precum9 Levina (5. fapt urmat de diminuarea sensibilă a produc iei de castrave i ((letc'er şi colab. zile la . prin intermediul apei de iriga ie. !:ito (5. uscat. fiind localizat numai pe suprafa a semin elor şi într&un procent redus prin resturile de plante atacate şi prin sol.). 4upă desfiin area culturii se vor îndepărta plantele prin smulgere şi se vor aduna toate resturile de la suprafa a solului. astfel încât la adâncimea de ./ cm temperatura să a$ungă la >/&>+-#. 4e la un sezon la altul se perpetuează în cea mai mare parte prin semin ele de castrave i în propor ie de 3&6 A. (#.3&. )e vor introduce în cultură soiuri şi 'ibrizi rezisten i la #M#. )e impune e7cluderea răsadului. 1emperatura de inactivare este de 6/&>/-#. prin inventarul de lucru contaminat. timp de .a. de la plantare. )c'eletul serelor. . %n sere şi solarii se va e7ecuta dezinfec ia termică a solului cu vapori supraîncălzi i. mâinile şi 'ainele muncitorilor.. rigide. 5>2>). =nfec iile cu acest virus au consecin e grave asupra plantelor deoarece afectează sistemul radicular care. precum şi 'alatele muncitorilor se vor dezinfecta cu solu ie de fosfat trisodic 53 A. +//. timp de o oră. <eamăn. Virusul posedă o rezisten ă ridicată la uscăciune.// nm.galbenă. Virusul se prezintă sub formă de bastonaşe drepte. ?u se transmite prin afide şi nu atacă solanaceele. lungi de +. Milenium (5 ş. %n perioada de vegeta ie se transmite prin contactul dintre plantele bolnave cu cele sănătoase. uneltele şi materialele cu care se lucrează în sere şi solarii. rămâne mai redus cu 3/ A fa ă de cel al plantelor sănătoase. <'eorg'ieş şi =. cu simptome de infec ie.

<ermania.omânia etc. virusul este ve'iculat de către zoosporii ciupercii Olpidium brassicae. . cu diametrul în $ur de . 8landa. ?orvegia./ nm. care se găsesc în sol. #iuperca îşi men ine viabilitatea. fiind cunoscută în multe ări din Buropa ((ran a. cu aspect 'idrozat. . M#suri $e reve"ire %i com&atere( #a primă măsură de combatere se impune dezinfectarea termică a solului cu vapori supraîncălzi i. care constituie o sursă permanentă de infec ie. )uedia.NECROZA CASTRAVEŢILOR Virusul "ecrozei tutu"ului la castraveţi (Tabacco necrosis virus in cucumber) ?ecroza castrave ilor se înâlneşte frecvent la culturile din sere. %n natură. %n sere se va men ine un regim termic relativ ridicat. dezinfectarea uneltelor. la suprafa a lor observându&se pete uşor adâncite./-#. în timp ce în condi ii de temperatură ridicată (peste +6-#) şi lumină intensă sunt slab e7teriorizate. ca şi în cazul mozaicului verde. sub formă de spori de rezisten ă. *neori frunzele prezintă fenomenul de brunificare a nervurilor.*. virusul produce numeroase pete.!. care se prezintă sub formă de particule poliedrice. în culturile de castrave i. delimitate de o bordură de culoare verde&înc'is. =nactivarea termică a virusului are loc la 2/-# în 5/ minute. de culoare galbenă&brunie sau cenuşii&brunii. în ). !tacul se manifestă pe frunze şi fructe. "e frunze. de dimensiuni mici. de asemenea. )imptomele sunt foarte evidente pe vreme răcoroasă şi luminozitate redusă. %n cazul infec iilor timpurii plantele se ofilesc şi se usucă. a mâinilor şi a materialelor cu care se lucrează. (oarte caracteristice şi evidente sunt simptomele pe fructe. desc'ise la culoare. şi #anada. Sim tome. ca şi necrozarea unor por iuni ale nervurilor şi a spa iilor internervuriene. timp de 6&> ani. care este nefavorabil multiplicării virusului. )e impune. "lantele atacate se vor smulge şi se vor arde. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă boală a castrave ilor este produsă de o tulpină a virusului necrozei tutunului. de +6&.).

dispuse frecvent de&a lungul nervurilor. %n . 4e regulă. sub formă de picături. )mit' et CrDan) @oung. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. numărul petelor pe cotiledoane nu este prea mare. ocupând suprafe e mari din limb.Bacterioze )*TAREA UN+. circulare sau col uroase. pe care apar pete 'idrozate. 4e regulă. limbul apărând perforat. ). Lachrymans (B.!. pe cotiledoane. se sfâşie şi cad. plantele continuând să se dezvolte.!. 'idrozate. în ). pentru ca mai târziu. 4upă câteva zile.(. şi #anada. producând pierderi mari ce a$ung până la 3/ A. !desea petele confluează. frunze. care se usucă şi rămâne ca o crustă albă&cenuşie. tulpini şi fructe. La început. care apoi se brunifică. )ăvulescu. la castrave i şi pepeni. petele sunt mici. de culoare verde&înc'is. esuturile petelor se necrozează şi capătă o culoare cenuşie&gălbuie.omânia a fost semnalată de 1r. sub forma unor pete mici. pe fa a inferioară a petelor apare un e7sudat mucilaginos. Sim tome( Coala se manifestă în cursul întregii perioade de vegeta ie. se usucă şi se necrozează. ! fost semnalată şi studiată în anul 5>53. de cele mai multe ori col uroase. bine conturate. plantele continuând să se dezvolte. putâng a$unge până la 3/& 2/ pe o singură frunză. să a$ungă la 53 mm. "e timp umed. pe toate organele aeriene9 cotiledoane. care apoi se veşte$esc şi putrezesc sau se se usucă. după cum timpul este umed sau uscat.*. )imptome asemănătoare apar şi pe tulpini şi pe pe iolurile frunzelor.IULAR* A -RUNZELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas syringae pv. "rimele simptome apar îndată după răsărirea plăntu elor.. de )mit' şi CrDan. (oarte caracteristic se prezintă atacul pe frunzele mature. . mm în diametru. 4De et Eil:ie !ceastă boală este foarte răspândită şi păgubitoare pentru culturile de castrave i din Buropa. încon$urate de o zonă galbenă&verzuie. !tacul se întâlneşte frecvent la culturile din câmp şi la cele din sere. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (peste >/ A). în anul 5>0/. solarii şi răsadni e. de culoare verde&înc'is la început.*. ?umărul petelor variază în func ie de condi iile climatice şi de soi. de +&.

cu 5&3 flageli polari. =nfec ia frunzelor se face prin stomate. de 5. La suprafa a acestor ulcera ii apar. cu capetele uşor îndoite. adâncite. 4De et Eil$ie. se prezintă ca o crustă fină. produce indol. <ram&negativă. 'idrozate. bacteria rezistă în semin ele provenite din fructe atacate şi în resturile de plante bolnave până când acestea se descompun. din diviziunea acteria.-#. "erioada de incuba ie durează +&. albicioase.6 Fm. Cacteriile cauzate pătrund şi în straturile mai adânci ale fructului infectând în acest caz şi semin ele. de culoare crem. albă&cenuşie. sensibilă la lumina solară şi mai pu in la uscăciune. 4e la un an la altul. lucioase. solitare. nu produce ?G. picături mucilaginoase.(. 4acă în momentul infec iei fructele sunt tinere. "lantele atacate intens au creşterea încetinită şi produc ia mult diminuată atât cantitativ cât şi calitativ. insecte."e fructe atacul se întâlneşte mai rar. de 5&. zile în cazul înfec iilor primare şi 6&5/ zile pentru infec iile secundare.3-#. sub forma unor pete mici. "e felii de cartof. Bste asporogenă. 'idrolizează par ial amidonul. bacteria dezvoltă o cultură abundentă.)mit' et CrDan) @oung. când umiditatea atmosferică depăşeşte >/ A. Pseudomonadaceae. ele rămân mici şi uneori deformate. bacteria este diseminată de apa de ploaie sau aspersie. %n timpul vegeta iei.-#. în perec'i sau dispuse în lan uri. 1impul secetos împiedică dezvoltarea bolii. aerobă. cu temperatura de dezvoltare între 5&. A!e"tul etiolo!ic( "ătarea ung'iulară a frunzelor este produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv. unelte cu care se lucrează. Coala este deosebit de gravă în verile sau în regiunile caracterizate printr&o mare cantitate de precipita ii. cu centrul albicios. albicioase sau gălbui care. diminea a înainte de a se evapora picăturile de apă sau de rouă. %n fructe. %n bulion. şi G+). circulare. bacteria pătrunde prin leziunile mici ale pieli ei. mm.+&+ 7 /. ca şi pe celelalte organe bolnave. "e agar nutritiv bacteria formează colonii circulare. %n semin e bacteria îşi păstrează . Cacteria Ps! syringae pv. optima fiind de +3&+. nu reduce nutri ii. lachrymans (B. vânt. netede sau uşor proeminente. 1emperatura optimă pentru evolu ia bolii oscilează între 5>&+. după ce se usucă. lic'efiază gelatina. care au aspectul unor ulcera ii. fam. Lachrymas nu coagulează laptele. Cacteria are formă de bastonaş. bacteria se dezvoltă slab până la moderat. mucilaginoasă. formând peliculă.

%n timpul vegeta iei. deoarece apa prin aspersie ve'iculează patogenul de la plantele bolnave la cele sănătoase. %n prezent au fost create şi introduse în cultură mai multe soiuri sau 'ibrizi de castrave i toleran i sau rezisten i la atacul acestei bacterii. ca9 1opaz.. Marinescu (5>62) arată că din .). ?ovozir M? 6/ I /. 8 aten ie deosebită se acordă în prezent cultivării soiurilor sau 'ibrizilor de castrave i cu rezisten ă sau toleran ă la infec ia cu acest patogen. asigurând astfel infec ia primară. folosind produsele Hocide 5/5 I /. linii şi 'ibrizi de castrave i testa i în câmp.. %n culturile de castrave i din spa ii prote$ate se vor îndepărta frunzele puternic atacate de această bacterie. când intensitatea atacului este mai mare.). M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4e mare importan ă în prevenirea apari iei bolii sunt respectarea asolamentului de . =rigarea se va efectua numai prin rigole. !donis ş. +//0).ezultate similare s&au ob inut şi prin utilizarea tratamentului termic umed la 3. în special.+ A. #urzate "lus 1 I /. 4upă recoltare.ecord (5. (M.viabilitatea până la + ani. )elect.-# timp de o oră. 8 aten ie deosebită se va acorda combaterii. Gidro7id de cupru . bacteria migrează în cotiledoane. ./ de soiuri. !lcupral 3/ "* I /.3 A. 8dată cu germinarea semin elor.. Mancozeb 6// I /.a. "remier.+ A. numai <emini. . A. +. )onet.. #rDptonol I /. <'..+ A. #ostac'e şi colab. Conillie Cordelaise I /. !gnes şi 1riump' au prezentat toleran ă fa ă de acest patogen. *rmătoarele +&. (53 A) I 5. se elimină plantele atacate şi se va aplica primul tratament foliar cu unul din produsele9 #'ampion 3/ E" I /. . pentru a favoriza o aerisire corespunzătoare a plantelor. <'.. resturile vegetale vor fi adunate şi arde. Marinescu (5>65.3 lJ'a.// )# I 5 I 5. tratamente se vor efectua la intervale de 6&5/ zile.+3 A sau )uper #'amp (= I /. îndată după răsărire. frecven a atacului fiind de +.&0 ani şi folosirea unei semin e sănătoase (ob inută din fructe neatacate) sau dezinfectate.. . 5>6+) a ob inut rezultate foarte bune în dezinfectarea semin elor aplicând tratarea c'imică prin vacuum infiltra ie. efectuându&se apoi o arătură adâncă. A. pe fond de infec ie artificială.3 A.3 A. în prima parte a perioadei de vegeta ie. (unguran 8G .5 A.3 A.

%n afară de castrave i. !ceastă ofilire este o boală tipică a vaselor.)mit'. în corpul cărora iernează.0&. bacteria mai atacă pepenele galben. rădăcina şi pe iolii frunzelor nu prezintă simptome de îmbolnăvire.)mit') Golland !ceastă bacterioză.+&+. apoi trece în parenc'im. "erioada de incuba ie este de . minima de 6-#. semnalată pentru prima dată în ). în prezen a picăturilor de apă. (ructele plantelor atacate sunt ofilite. începând cu frunzele bazale. putând fi întâlnită şi pe pepenii galbeni. albicioase. albicioasă. %n ara noastră a fost observată. întâia oară. %ntr&o sec iune transversală prin tulpina plantelor bolnave se constată prezen a unui mucilagiu alb&cenuşiu. 1ulpina. =nfec ia se face numai prin rănile produse de aceste insecte. unde formează caverne pline cu mucilagiu. Fm.(. sensibilă la căldură şi uscăciune. asporogenă. care se e7tind repede cuprinzând limbul în întregime. La început se ofilesc por iuni mici din limb. 1ransmiterea bacteriei de la an la an se face prin intermediul coleopterelor $iabrotica vittata şi $! %ndecimpunctata.&53 zile. cu structură în formă de re ea. 1emperatura optimă de dezvoltare a bacteriei este de +3&. )ăvulescu şi colab. <ram&negativă.3-#. iar în decurs de 5+&53 zile planta este invadată în întregime. iar ma7ima de . lucioase. zbârcite. producând ofilirea şi în final uscarea plantei. "e geloză formează colonii mici. de 5... în anul 5>3. frunzele îşi recapătă turgescen a. aerobă sau facultativ anaerobă. în vasele conducătoare. la început. în anul 56>. de 1r. simptom uşor de observat în timpul zilei.. dovleac. dovlecelul şi dovleacul. (runzele ofilite se răsfrâng în $os peste pe iol ca nişte umbrele care se înc'id. !tacă în special I castrave ii. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria "! Tracheiphila se prezintă sub formă de bastonaşe solitare.O-ILIREA BACTERIAN* A CUCURBITACEELOR "r#inia tracheiphila (B. 4in frunze bacteria migrează în pe iol şi tulpină şi treptat întreaga plantă se ofileşte.!. o tra'eobacterioză. "e felii de cartof sterilizat cultura este mucilaginoasă..3 7 /. %n cursul nop ii./-#.(. . emincasa cerifera etc. Cacteria se instalează în vasele conducătoare. netede. Coala se manifestă prin ofilirea limbului. Sim tome. cu flageli peritric'i.*. dovlecei. este întâlnită în prezent pe toate continentele unde se cultivă cucurbitaceae. umede. de B.3&/. care împiedică circula ia sevei.

omânia. transformându&se într&o masă moale apoasă. cu aspect apos. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aplicarea măsurilor indicate în cazul bacteriei Ps! Syringae pv. macerarea şi transformarea esuturilor într&un putregai moale. Marinescu. de <'.ot. lachrymans. Sim tome( !tacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor. fiziologice şi bioc'imice asemănătoare cu ale bacteriei P! Syringae pv. col uroase./&0/ A din produc ie. ocupând suprafe e mari din limbul frunzelor.6. devin 'idrozate şi prezintă pe fa a inferioară e7sudat bacterian abundent. acoperit de e7sudat bacterian. (edera ia . #u timpul esuturile din dreptul petelor se usucă. %n condi ii favorabile (umiditate atmosferică peste 63 A) petele pot să conflueze. care pot a$unge în unii ani până la . la suprafa ă cu un abundent e7sudat albicios.I )UTE+AIUL MOALE AL -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI Pseudomonas b&rgeri . boala a fost semnalată. frunze. %n . Kurini şi V. produce pagube importante culturilor de castrave i din spa iile prote$ate. de 5&. în anul 5>. de culoare verde& înc'is. %ntr&o fază mai evoluată a bolii esuturile petelor par a fi LopăriteM. )*TAREA -RUNZELOR . care se întâlneşte frecvent în Culgaria. iar temperatura oscilează între +2&+. eviden iindu&se simptomul de arsură a frunzelor.ot. *craina. =. devin pergamentoase.. )imptomul cel mai caracteristic al acestei boli se manifestă pe fructe.. )everin.&3 mm în diametru. cu centrul albicios. mm. %n sec iune prin tulpină se constată brunificarea vaselor conducătoare. sub forma unor pete adâncite. de . A!e"tul etiolo!ic( Cacteria Ps! &rgeri . esuturile fructelor atacate se macerează. !ceastă bacterioză.-#. lachrymans! .usă etc. 4upă câteva săptămâni plantele intens atacate se ofilesc şi pier. #ând umiditatea atmosferică depăşeşte 63 A. tulpini şi fructe. "lantele bolnave se vor aduna şi se vor distruge prin ardere pentru a nu constitui sursă de infec ie pentru alte insecte. "e frunze apar ini ial pete mici.M#suri $e reve"ire %i com&atere( %ndată după apari ia bolii se vor aplica tratamente foliare pentru distrugerea insectelor vectoare. are caracteristici morfologice.

*nii cercetători (Vincent )ealD şi Crat'Naite.&. =nfec ia se realizează prin stomate. la pepeni galbeni. izolate. 1emperatura optimă de creştere este de +3&.. cu marginile ondulate. lachrymans! acteria. cu picături de e7sudat la suprafa ă. se prezintă sub formă de bastonaşe mobile. peptonizează dar nu coagulează laptele. . atacul apare şi pe fructe sub formă de pete adâncite.. .ostoNzeN Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castrave i.) . fără a produce pagube prea mari. nu reduce nitra ii.2 Om. *neori. iar cea letală este în $ur de 0>-#. pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din frunze. ma7ima de . et #urt. "e geloză nutritivă coloniile sunt rotunde. boala este cunoscută în prezent şi în Buropa şi !sia.areori. produce ?G. galbene. de culoare galbenă. 'idrolizează amidonul. dovlecel şi dovleac sub forma unor pete mici. din diviziunea cu un flagel polar. de culoarea c'i'limbarului. 7 /. dovleci şi dovlecei fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile for ate din răsadni e. Micoze MANA CUCURBITACEELOR Pseudoperonospora cubensis (Cer:. 5>6+) consideră că această bacterie se transmite prin semin e. de către CrDan. fam.3-#. %ntr&o fază mai avansată a atacului petele devin brune. petele sunt încon$urate de un 'alou galben. opalescente. mm şi diametru.*. în dreptul esutului atacat se observă prezen a unui e7sudat bacterian.0&/. %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată. circulare sau ung'iulare. în ). Lic'efiază lent gelatina. sere şi solarii. de /. şi G+). de . perec'i sau înlăn uite. în anul 5>+3. Sim tome( !tacul se observă pe frunzele de catrave i. 'idrozate.!.3&5. Pseudomonadaceae.)*TAREA BACTERIAN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE 'anthomonas cucurbitae (CrDan) 4oNson )emnalată prima dată. A!e"tul etiolo!ic( Cacteria '! cucurbitae (CrDan) 4oNson. "entru prevenirea şi combaterea bolii se recomandă aceleaşi măsuri indicate împotriva bacteriei Ps! syringae pv./-#. slab delimitate.

începând cu cele bazale. optima fiind 52&++-# şi de prezen a picăturilor de apă pe frunze. în perioada de vegeta ie. de unelte etc. boala manifestându&se pe partea superioară a frunzelor. sunt atacate aproape toate frunzele plantelor. !sia şi !frica. de +&+0 mm diametru. fam. nu mai a$ung la maturitate. atacul se întâlneşte foarte rar./-#. de apa de ploaie.. care pot a$unge până la 6/ A din produc ie. Peronosporales. devin sfărâmicioase şi cad. în lipsa tratamentelor. pentru ca după câteva zile să devină brune. în dreptul petelor se formează un puf cenuşiu&violaceu. care pot să conflueze şi să distrugă por iuni mari din limb. %n condi ii favorabile dezvoltării bolii. A!e"tul etiolo!ic( Coala este produsă de ciuperca Pseudoperonospora cubensis (Cer:. prin apari ia unor pete. La vârful ramifica iilor. 4eseori. mai rar izola i. !merica de ?ord. cenuşii&gălbui. la început de culoare verde&gălbuie. alcătuit din conidioforii şi conidiile (zoosporangii) ciupercii. rămân mici. !pari ia şi evolu ia bolii sunt favorizate de temperaturi ce oscilează între 5/&. de regulă col uroase. în absen a unor măsuri adecvate de protec ie. 4iseminarea conidiilor se face de către curen ii de aer. ele germinează în picături de apă la temperaturi cuprinse între 52&++-# şi produc zoospori biflagela i care. însă. "e fructe. de 5//&. "e fa a inferioară a frunzelor. Bt #urt) . atacul acestui patogen poate cauza compromiterea par ială sau totală a culturilor de castrave i din câmp. ramificat. terminate prin câte + sterigme inegale. pe fiecare frunză formându&se peste +// de pete. apoi galbene ca lămâia. asocia i în fascicule câte +&. Peronosporaceae. având un gust neplăcut. #onidiile se diferen ează în timpul nop ii şi devin mature după 5+&5. se formează. "ierderi foarte ridicate. de 56&+6 7 5+&+/ Fm. 4in clasa Oomycetes. 4e pe miceliu ies prin stomate conidiofori incolori. vre$ii rămân desfrunzi i. produce la culturile din solarii şi sere în ciclul al doilea de cultură (datorită condensului). Miceliul ciupercii. boala se întâlneşte doar în anii cu veri ploioase şi răcoroase sau în regiunile caracterizate printr&o cantitate mai mare de precipita ii. %n ara noastră a fost semnalată în anul 5>+6 de către 1r. %n câmp. Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare. !$unse pe frunzele plantelor gazde. conidii ovoide.ostoN.+/ 7 0&> Fm. după ce înoată în apă emit flamente . (runzele puternic atacate se usucă. %n anii cu precipita ii abundente.!ceastă boală este cunoscută în numeroase ări din Buropa. se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor infectate. se veşte$esc. )ăvulescu. având loc în astfel de cazuri avortarea florilor. dic'otomic ramifica i în treimea superioară. ord. unicelulare. din cauza distrugerii aparatului foliar. zile.

)emănatul sau plantatul să se facă la distan e corespunzătoare.+ )L I /.3 A. !lcupral I /. iar cele cu fungicide sistemice sau contact S sistemice l a5/&5+ zile. #aptan 3/ E" I /. evitarea irigării prin aspersiune.. Quadris )# I /. A. ca9 "atafol "* I /. "lanet . (ungaron 8G 3/ E" I /.3 A.. pe vreme umedă. %n sere se impune respectarea distan ei de plantare şi palisarea culturii pentru a se asigura o bună aerisire. 1ratamentele cu fungicide de contact se repetă la intervale de 3&2 zile. pentru a nu se forma condens pe frunze.+ A. !liette 6/ E" I /.+ A.+ A.idomil <old MK I /. "olDram 4( I /. %n timpul iernii ciuperca rezistă în resturile de plante atacate din câmp./0 A. )L I /.+ A şi Mirage ( I . Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea manei cu produsele .. pânP La 0/-#. #urzate "lus 1 I /.+ A şi .+ A. %n perioada de vegeta ie se vor aplica stropiri foliare preventive cu unul din următoarele produse9 zeamă bordeleză I /. men inerea unei temperaturi nocturne în $ur de +/-#. #urzate Man I /.+ A. "atafol I /. ?ovozir M? 6/ I /. (olpan 3/ E" I /.3 E" I /. A.+3 A.ipost M I /.+ A./ E" I /. BRuation "ro I /.0 I /. oosporii germinează şi produc zoospori ce cauzează infec iile primare.+ A. )'avit ( I /. producând noi infec ii./ I /.+ A.+3 A./. gălbui&bruni.+3 A.+3 A.. Minori7 .. pentru ca plantele din familia Cucurbitaceae să nu revină pe acelaşi teren decât după 0&3 ani. Labilite . #onidiile pot supravie ui şi la temperaturi mai ridicate. sub formă de oospori. %n lupta contra manei castrave ilor s&au ob inut succese deosebite prin crearea şi introducerea . #aptalit C I /. de pe care se răspândesc la culturile din câmp.3 A. sferici.3 A.53 A.3 Fm diametru. Cravo 3// )# I /.53 A sau !crobat MK I /.+ A. )cut 6/ I /. lucrare urmată de arătura adâncă de toamnă. 87icupral 3/ "* I /.+ A. !ntracol . M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e va respecta un asolament ra ional.+ A. pentru a se asigura o bună aerisire a culturii. "revicur 2/.+ A.53 A.+ A. A.+ E" I /.+.3 A.2&0. 8 eficacitate foarte bună au fungicidele sistematice sau cele cu bază c'imică mi7tă. de . Ketanil Clu I /.de infec ie ce pătrund în esuturi prin stomate. care rezultă în urma procesului se7ual. *neori şi conidiile rămân viabile pe vre$ii culturilor din sere şi solarii. Merpan 3/ E" I /.+3 A. "roplant . "rimăvara.+3 A. Mi:al M I /.. Mancozeb 6// I /./ E" I /. 4upă recoltare se vor strânge şi se vor arde toate resturile de plante rămase pe câmp. "erioada de incuba ie durează 0&3 zile.

în cultură a unor soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i.). #ornisem ş. ini ial izolate. %n câmp. începând cu a doua $umătate a lunii iunie. circulare sau neregulate. constată pentru prima dată e7isten a unei noi făinări a castrave ilor în . -*INAREA CUCURBITACEELOR Sphaerotheca fuliginea ()c'l.egal (5. dovlecei şi dovleac). <eamăn. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave. (#. boala se manifestă pe ambele păr i. ca9 . cauzată de ciuperca Leveiliula cucurbitacearum.. în ma$oritatea anilor. . !tacul acestor patogeni stân$eneşte dezvoltarea normală a plantelor şi determină ofilirea prematură. Craun. în toate fazele de dezvoltare. "etele devin . e7 (r. %n ara noastră.. este cea mai păgubitoare boală a cucurbitaceelor (castrave i. B. care se întâlneşte în prezent atât în culturile din câmp. pepeni galbeni. cât şi în cele din sere şi solarii. "e măsură ce atacul evoluează. primele simptome ale bolii apar. cu aspect făinos. la dovlecei. acelaşi autor a semnalat la castrave i cauzată de Sphaerotheca fuliginea. de către M. petele se e7tind. infec iile repetându&se apoi până la sfârşitul perioadei de vegeta ie. +//. "rysiphe orontii #astagne emend. în special pentru culturile for ate de castrave i când. cunoscută încă înainte de anul 56//.a. fiind însă afectate. "e frunze.ezisten a se manifestă prin limitarea dezvoltării ciupercii şi prin in'ibarea sporulării ei.sp.. (uss. în mod deosebit frunzele şi vre$ii. pot a$unge până la 2/&. această boală a fost men ionată prima dată în anul 563../ A din recolta posibilă.) "oll. prin pete albe. L! taurica f. !steri7 ( 5. <'eorg'ieş şi =. nedelimitate. în 1ransilvania.) (ăinarea. în lipsa tratamentelor. iar în 56. %n anul 5>.omânia. . răspândite neuniform pe suprafa a limbului.cucumis I sativa Kapr. #ornirom. . în solariile de la Cărcăneşti I "loieşti. Leveillula cucurbitacearum <olovin (sin. acoperind por iuni mari sau c'iar întreaga frunză. Sim tome( )peciile S! fuliginea şi "! orontii atacă toate organele aeriene ale plantelor.6. ca fiind produsă de "rysiphe orontii. mai frecvent pe cea superioară.oDal (5. *. 4ocea şi colab. confluează.ecord. de dimensiuni mici la început (2&5/ mm în diametru). fapt ce are ca urmare diminuarea considerabilă a cantită ii şi calită ii recoltei.

vizibile pe ambele fe e. (runzele sunt mai sensibile după 52&+. care deseori acoperă de $ur&împre$ur aceste organe. albicioasă. %ntr&o fază mai evoluată a bolii. cu care se poate confunda uşor macroscopic). în pâsla miceliană de la suprafa a petelor se observă prezen a a numeroase punctişoare de culoare galbenă în primele faze. pe cârcei şi pe vre$i. a$ungând până la +3 mm lungime şi 5+ mm lă ime. "rysiphe orontii #ostagne emend. *. ord.) "oli. prezentând pe partea inferioară o inflorescen ă albicioasă uşor vizibilă cu oc'iul liber.făinoase datorită apari iei la suprafa a lor a conidioforilor şi conidiilor ciupercii. ele rămân de dimensiuni mai reduse. fam.3 A. Craun şi Leveillula cucurbitacearum <olovin. %n condi ii favorabile./ A din produc ie. iar în cazul pepenilor nu acumulează za'ăr. cele tinere sunt aproape imune. fructifica iile pot să apară şi fa a superioară a limbului. printr&o pâslă pulverulentă. petele sunt de culoare galbenă&limonie pe fa a superioară (ca şi în cazul manei. !tacul cauzat de L! cucurbitacearum se observă pe frunze sub forma unor pete col uroase. petele apar în număr foarte mare. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. %n condi ii optime. . umiditatea atmosferică . făinarea produsă de specia Leveillula cucurbitacearum se aseamănă foarte mult cu mana castrave ilor cauzată de ciuperca Pseudoperonospora cubensis.. se brunifică şi se usucă. nesuculente. din clasa Pyrenomycetes. periteciile apar de obicei în lunile octombrie I noiembrie. datorită defolierii premature a plantelor. de zile de la desfacere. de dimensiuni cuprinse între 0 şi 3 mm diametru. "rysiphaceae. A!e"tul etiolo!ic( (ăinare cucurbitaceelor poate fi produsă de ciupercile parazite Sphaerotheca fuliginea ()c'lec't. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul petelor frunzele se usucă. "etele sunt dispuse pe întreaga suprafa ă a limbului în număr mare. periteciile ciupercilor. mai ales pe fa a inferioară a frunzelor de la baza plantelor. "rysiphales. %n primele faze. e7 (r. apoi brune&negricioase. la care în lipsa tratamentelor pot a$unge până la 2/&. 4eşi fructele sunt atacate foarte rar. fiind însă mai pu in abundente. zbârcite. atacul se manifestă şi pe pe iolii frunzelor. %n condi ii favorabile dezvoltă ii ciupercii (temperatura de 56&+0-#. delimitate de nervuri. izolate sau confluente. )pre deosebire de simptomele generate de S! fuliginea şi de "! orontii. Tesuturile frunzelor din dreptul petelor se îngălbenesc. până la 5+/ pe o singură frunză. %n sere. "ierderile produse de făinare sunt deosebit de grave în special pentru culturile for ate de castrave i.

insecte etc. trunc'iate la capete. de obicei.+ FmU ele con in o singură ască ovoidă. !stfel. erec i. de >/&50/ Fm diametru şi con in 3&5+ asce.&03 7 5+&+3 Fm. emit un filament de germinare care se fi7ează la suprafa a esuturilor cu a$utorul apresorilor.3-#. #ele a$unse pe organele susceptibile germinează la temperaturi curpinse între 5/ şi . Miceliul acestor specii este filamentos. La S! fuliginea. filamentoşi. =dentificarea patogenului care produce făinarea este dificilă deoarece. "rimele peritecii apar la sfârşitul lunii august. periteciile sunt mai rare. prevăzute la suprafa ă cu apendici simplic sau neregulat ramifica i./&6/ A. rotun$ite la capete. cu un optim la +2&+6-# şi la umiditatea atmosferică de . apoi galbene. în ara noastră. cu +&0 ascospori ovoizi. incolori sau gălbui. 4in observa iile efectuate în perioada 5>2> I 5>. de apa de ploaie. unicelulare. care se fragmentează de repetate ori. unicelulari.Miceliul speciilor S! fuliginea şi "! orontii se dezvoltă ectoparazit. ramificat şi septat. "erioada de incuba ie. (orma conidiană a acestor specii este de tip Oidium. zile. de 5&. %n zona . a periteciilor ciupercii S! fuliginea pe castrave i şi dovlecei. #iuperca se 'răneşte din celulele epidermale cu a$utorul 'austorilor. %n culturile prote$ate. ori mai lungi decât diametrul periteciei. complet înc'ise. pe plante se dezvoltă numai stadiul conidian al ciupercilor care este foarte asemănător. rezultând astfel lan uri de conidii incolore. iar la maturitate brune. 4ocea şi Voica =gnat./ 7 5+&50 Fm. în condi ii favorabile este de 0&. de 0/& . fiind răspândite de curen ii de aer. la o umiditate relativă aproape identică cu cea din câmp (20&6/ A). ini ial incolore. #onidiile servesc ca organe de propagare a ciupercii în tot timpul perioadei de vegeta ie. de +. La specia "! orontii./ A. iar cele de la "! orontii au formă cilindrică. incolore. incolori. %n urma cercetărilor efectuate autorii men iona i semnalează pentru prima dată prezen a. fi7ându&se la suprafa a organelor atacate cu a$utorul apresorilor./ de B. avându&se în vedere aspectul diferit al conidiilor. 4in miceliu se formează conidiofori simpli. %n seră ciuperca formează peritecii la temperaturi mai ridicate decât în câmp ++&+. 1otusi şi în acest caz se poate face o diferen iere. cu 6 ascospori elipsoidal I ovoizi. . periteciile au dimensiunile cuprinse între 2> şi 5+5. mai rar sferică. de +/&+0 7 50&52 Fm. de 5+&+3 7 5+&50 Fm. conidiile speciei S! fuliginea sunt eliptice. de 3/&6/ 7 3/&23 Fm. reiese că în câmp formarea periteciilor este favorizată de temperaturi cuprinse între 5/&+/-# şi de o umiditate relativă mai scăzută. elipsoidale. periteciile se formează mult mai frecvent decât în cele din câmp.-#. 4iagnosticarea precisă se face însă numai pe baza periteciilor care sunt globuloase.

%n fiecare peritecie se găsesc mai multe asce (. #onidiile servesc la propagarea bolii în timpul perioadei de vegeta ie. . atât în culturile din seră. "eriteciile sunt mari. 4e la un an la altul. %n timpul vegeta iei. prin stomate. rareori câte două. în cazul în care se diferen iazaă şi sub formă de conidii în sere şi solarii./3 A. conidiile sunt solitare. ovoide. cu 'austori globuloşi intracelulari. 4in miceliul endofit ies la suprafa ă. Cravo 3// )# I /. Harat'ane L# I /. )tadiul conidian este de tip Oidiopsis. %n sere apari ia atacului poate fi preîntâmpinată printr&o reglare a umidită ii relative în perioade cu insola ie puternică şi aer uscat prin efectuarea în timpul zilei a 5&+ aspersii scurte (Lşpri uiriM). incolori. de +3&0/ 7 53&+/ Fm.0 A. turtit&sferice. conidiofori simpli sau pu in ramifica i la bază. incolori. cilindrică. în fascicule (+&0). 4e regulă./3 A. Fm. de 05&. fiind uşor diseminate de curen ii de aer. cilindrici. formând un filament de infec ie în partea bazală. în special în culturile prote$ate. incolor. 1'iovit @et I /. ciupercile care produc făinarea cucurbitaceelor rezistă ca peritecii. prevăzute la suprafa ă cu apendici insera i bazal. de 5//&+3/ Fm în diametru. incoloră.de sud&est a ării. de 5//&2// 7 0&3 Fm. numai de ciuperca S! fuliginea. cât şi în cele din câmp. %n primăvară. La e7tremitatea conidioforilor se separă câte o conidie mare. apar în număr foarte mari conidiile care produc epifi ii grave în culturile de cucurbitacee. ce con in +&0 ascospori elipsoidali. Morestan I /.&0/). după primele infec ii. lucrare ce va fi urmată de arătura adâncă. incolori sau slab colora i în brun. ce se între es cu miceliul secundar.0 A. !$unse pe frunzele de castrave i ele germinează. Leveillula cucurbitacearum se deosebeşte de primele două specii prin aceea că miceliul primar este endofit. care pătrunde în mezofilul frunzei unde se dezvoltă intercelular. intercelular. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru a reduce la minimum rezerva biologică a agen ilor patogeni ai făinării se recomandă ca după terminarea recoltării să se adune şi să se distrugă prin ardere toate resturile vegetale.2 7 55&+. cu apresori din care nu se observă diferen ierea 'austorilor.0 A. iar miceliul secundar este ectofit. făinarea a fost produsă. %n condi ii de câmp se impune şi respectarea unei rota ii ra ionale. septa i. cu 'ife sub iri. unicelulară. pe fa a inferioră a frunzei.+ A. rotun$ită la capete sau uşor ascu ită la bază. la apari ia primelor simptome cu fungicide de contact ca9 sulf muiabil I /. Microt'iol I /. de culoare brună& înc'isă. se vor aplica tratamente foliare.

/3 A şi )anazole +3/ B# I /. în anul 5>.5+3 A.I )E)ENI +ALBENI Sclerotinia sclerotiorum (Lib.5 A./3 A. )trobD I /. )UTRE+AIUL ALB AL TUL)INII . %n cazul în care făinarea este produsă de Leveillula cucurbitacearum tratamentele se vor efectua cu produse sistemice./. "edroso (5. !steri7 (5./5 A. CaDleton 3 "* I /. <oldazim 3// )# I /. ca9 ?imrod I /. Cumper +3/ B# I /.+3 A. care se e7tind repede de $ur& împre$urul vre$ului. A././3 A./.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI . (#./53 A.) de CarD "utregaiul alb al tulpinii şi fructelor de cucurbitacee se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i şi pepeni galbeni din sere şi solarii. #avaler +3/ )# I /. pierderi ce pot a$unge până la 5/&53 A din produc ie. apoi brună&desc'is.5 A. 1rifmine . de culoare gălbuie la început. +//./53 A sau cu CaDcor +3 E" I /./53 A./3 A. !libi (5.a. 1ilt +3/ B# I /.a./0 I /. producând. Hon:er I /. %n ara noastră. %n lupta contra acestei boli o aten ie deosebită trebuie acordată creării şi cultivării de soiuri şi 'ibrizi rezisten i la atacul ciupercii Sphaerotheca fuliginea. "e tulpini. Cumper +3/ B# I /. !donis (5 ş. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A) şi temperaturi moderate (56&+/-#). <'eorg'ieş şi =./ E" I /. petele se . pe pe iolii frunzelor şi pe fructe./3 A. )ăvulescu şi colab.3 (3 lJ'a). ca9 !strea (5. în por iunea bazală sau şi mai sus până la 5. Sim tome( Coala se manifestă pe tulpini. . 4acfolim I /.3 m înăl ime la nivelul ramifica iilor. CaDfidan +3/ B# I /./53 A. )'avit +3 B# I /.. 8rius I /. 1opas 5// B# I /.0 A. Mirage (.ubigan 5+ B# I /. )ulfoli I /. /. iar cele cu fungicide sistemice la 5+&53 zile.Humulus 4( I /. această boală a fost men ionată prima dată./53 A. A./. apar pete 'idrozate. E" I /.6. A ş. Merestro (5. "e măsură ce esuturile invadate se descompun în fasciule. care este cea mai răspândită. Leon (5. (oarte eficace s&au dovedit şi unele produse sistematice. )tropirile cu fungicide de contact se repetă la intervale de 6& 5/ zile. de 1r. Quadris )# I /. )aprol 5>/ B# I /. Maria #âr$ă (+//+) a ob inut rezultate foarte bune în combaterea făinării produsă de S! fuliginea cu produsele9 )'avit ( I /.+ A./+3 A. <eamăn.). moi./53 A. 8ctopus (5. A.5 A.

4i&1rape7. varza. albicios (asemănător cu vata). S! sclerotiorum este o ciupercă polivoră care atacă şi alte specii de legume cultivate în sere şi solarii. după câteva zile. ovoizi. face parte din clasa $iscomycetes. sau c'imic cu produse fumigante9 Casamid. #a urmare a distrugerii esuturilor din dreptul leziunilor de pe tulpini. de mărimea boabelor de mazăre (/. Vapam etc. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii în spa iile prote$ate se vor aplica cu stricte e măsurile de igienă culturală. ca şi pe iolii frunzelor. ca9 tomatele. numai în condi ii de umiditate ridicată. numai când cucurbitaceele se cultivă timp de mai mul i ani pe aceeaşi parcelă sau după alte specii sensibile la atacul acestui patogen. temperatura optimă pentru infec ie fiind cuprinsă între 52 şi +5-#. salata. albicios. cu un mucegai vătos. pe care se formează. incolori. cm. păr ile superioare ale plantelor se veşte$esc treptat şi se usucă.) de CD. unicelulari. vinetele. (elotiales. fiind capabilă să producă infec ii între / şi +6-#. de 2&6 Fm. !poteciile con in numeroase asce cu câte 6 ascospori. Ble se înmoaie şi putrezesc începând de la vârf spre bază şi se acoperă. fie ca miceliu saprofit în resturi de plante sau ca sclero i. !ceastă ciupercă rezistă de la un an la altul. %n timpul vegeta iei. de 5&5/ mm în diametru. %n câmp boala apare mai rar. Sclerotiniaceae.3 cm). între cele două cicluri de cultură. corpuşoare negre.3 I 5. cilindric şi lung de +&. prevăzute cu un peduncul sub ire. %n sere. ord. %n spa ii prote$ate. tari (sclero ii). îndepărtarea plantelor şi a fructelor atacate sau veşte$ite pe care se instalează de obicei ciuperca. în care se diferen iază sclero ii ciupercii. fasolea etc. Coala este favorizată de umiditatea ridicată (peste >/ A) din sol şi atmosferă. (a ă de temperatură ciuperca este pu in preten ioasă. A!e"tul etiolo!ic( Sclerotinia sclerotiorum (Lib. de culoare brună. se va dezinfecta solul termic. boala se propagă prin miceliu din esuturile distruse dispersate de curen ii de aer sau de apa de iriga ie prin aspersie. fam. fie ca miceliu activ în plante vii. . 4in germinarea sclero ilor rezultă organe în formă de pâlnie I apoteciile. sclero ii fiind distruşi într&o oră la temperatura de 33-#.. care produc noi infec ii. în special cele din apropierea solului.acoperă cu un mucegai fin. care reprezintă miceliul. ardeii. boala apare în ciclul = de cultură. (ructele sunt atacate în diferite stadii de dezvoltare.

%n cazul în care boala îşi face apari ia se vor îndepărta frunzele bazale şi se vor efectua stropiri foliare cu9 #alidan )# I /. #u timpul petele se e7tind şi a$ung până la 5/ mm în diametru. . %n cazuri mai rare pot fi atacate şi tulpinile şi c'iar fructele tinere. . picnidiile ciupercii.+ Fm. se sfâşie şi cade..+ 7 5. devine albicios. de . la intervale de 5/&50 zile. se usucă şi cad. drep i sau curba i. frunzele se îngălbenesc. iar esutul din dreptul lor se necrozează.ovral 3/ E" I /.5 A. "rodusele trebuie altenate. 1opsin M . izolate. pepeni verzi şi castrave i./ Fm diametru). pe care apar. din clasa Coelomycetes. )umile7 3/ "* I /. Sphaeropsidales. "e timp ploios. mai frecvent pe frunze.2&. pe dovlecei. Coala se întâlneşte în multe ări din Buropa şi din ). pe fa a superioară a frunzelor.!. cu diametrul de 26&53+ Fm. Sim tome( Manifestarea bolii are loc pe toate organele aeriene ale plantelor./ "* I /..0 I 2 mm în diametru. Sphaeropsidaceae. )*TAREA ALB* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Septoria cucurbitacearum )acc. la început verzi&măslinii. cu un 'alo gălbui. Cavistin 3/ E" I /.%n timpul vegeta iei se va men ine în sere şi solarii o umiditate mai redusă prin aerisiri repetate. mai mult sau mai pu in circulare.53 A.5 A. incolori.*. a$ung pe organele sănătoase şi produc noi infec ii. %n anii cu atacuri intense. ord. vre$ii rămânând desfrunzi i. "entru stoparea atacului se aplică . apoi cenuşii. A!e"tul etiolo!ic( !ceastă pătare este produsă de ciuperca Septoria cucurbitacearum )acc. în perioada înflorire& fructificare. picnosporii sunt elibera i din picnidii. organe pe care apar pete cenuşii în dreptul cărora pulpa putrezeşte. pete mici. Ble con in numeroşi picnospori filiformi.+ A. "icnidiile parazitului sunt globuloase sau piriforme. cu marginea uşor zonată. se observă câteva punctişoare mici. în număr foarte mare. de /. cufundate în esut şi prevăzute cu o ostiolă largă (+/&. pepeni galbeni. Metoben .&0 tratamente. fam.5&+./ E" I /. frunzele prezentându&se adesea perforate. %n dreptul petelor.5 A.5 A. negricioase. septa i.

mai frecvent în câmp şi mai rar în spa ii prote$ate./ A.3 A.) !r7) !ntracnoza este cea mai frecventă şi păgubitoare boală a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. la început de culoare roz. boala se manifestă pe frunze. C! orbiculare (Cer:.=ernarea are loc sub formă de picnospori şi picnidiile care se găsesc în resturile de plante atacate. Galst. provoacă pieirea plăntu elor. #aptadin 3/ "* I /. )ăvulescu şi colab. La început petele sunt de culoare verde&gălbuie.. producând pierderi de produc ie între 5/ şi . de culoare verde&pal la început. iar mai târziu de culoare brună& roşiatică.+ A. "rimele simptome ale bolii se pot observa îndată după răsărire. pepeni verzi.).-#). M#suri $e reve"ire %i com&atere( )e recomandă să se aplice cu conştiinciozitate măsurile de igienă culturală după recoltare. Coala a fost descrisă pentru prima dată în =talia. mai ales în dreptul nervurilor. Coala este favorizată de umiditatea atmosferică ridicată (peste 6/ A) şi de temperaturi moderate (56&+. et Mont. %n cazul atacurilor intense se vor face +&. 4it'ane M 03 I /. cu aspect uleios. tratamente cu Couillie Cordelaise I /. (sin. urmate de arătura adâncă de toamnă şi de un asolament ra ional. la suprafa a petelor. Mancozeb 6// I /. sub forma unor pete superficiale. #aptan 3/ E" I /. de "asserini.) Bll. Sim tome( "lantele sunt atacate în toate fazele de vegeta ie. delimitate de nervuri. petele se confluează şi . La plantele complet dezvoltate. tulpini şi fructe.+ A.+ A sau cu "olDram 4( I /. pe cotiledoane şi pe a7a 'ipocotilă. "e vreme umedă. ANTRACNOZA CUCURBITACEELOR Colletotrichum lagenarium ("ass. Coala se întâlneşte frecvent la pepenii galbeni şi verzi din câmp. în 5>. apoi brune&negricioase. "e frunze apar pete de forme variate. în anul 562. %n .omânia a fost men ionată prima dată de 1r.. adâncite în esuturi care.3&+ cm în diametru. et.+ A.+ A. în condi ii favorabile patogenului. dovlecei etc. %ntr&un stadiu mai avansat al bolii. fiind cunoscută în toate ările în care se cultivă aceste specii. apoi brună&cenuşie. apar fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii I sub forma unor pustule. de /.5.

fam. petele confluează. care se dezvoltă în spa iile intercelulare. la capăt cu câte o conidie ovoidă sau cilindrică. dispuse în cercuri concentrice. Tesuturile din dreptul petelor se înmoaie şi putrezesc repede. superficiale. Alternaria. +elanconiales.usarium etc. cuprinzând por iuni mari din fruct. mărimea lor oscilând în func ie de planta gazdă. se formează acervuli subcuticilindrici./ Fm. cu consecin e grave asupra cantită ii şi calită ii produc iei. %n perioada de vegeta ie ciuperca se propagă prin conidii.3&. verzi&cenuşii.) germinarea conidiilor are loc între 3 şi . +acrosporium. care se necrozează. %n scurtă vreme petele se e7tind. +elanconiaceae. ascu ite la vârf şi mai îngroşate la bază. et Gals (sin. apoase. %n caz că sunt ataca i pedunculii. . de resturile de esuturi antrenate de vânt. de 2/&50/ Fm. ca urmare a faptului că fructifica iile ciupercii I lagărele de conidiofori şi conidii (acervulii) I sfâşie epiderma şi devin aparente. 4upă Malisa (5>2. lungi. adâncite în esuturi. Fm. La periferia acervulilor sau printre conidiofori se găsesc 5&3 sete lungi. se zbârcesc şi se usucă. de 2/& . Colletotrichum oligochaetum #av.. #ele mai caracteristice simptome se observă pe fructe. septate. "e miceliul ciupercii.) face parte din clasa Coelomycetes. %n condi ii de umiditate ridicată. continui sau septa i. !stfel. cu aspect umded. "e vreme umedă culoarea petelor devine cărămizie sau portocalie. unicelulară. simple. proces favorizat de suprapunerea unor ciuperci saprofite ca )hi*opus. C! orbiculare Cer:. <erminarea conidiilor este în dependen ă de temperatură şi umiditate. et Mont. la pepenii verzi. incolori. se răsucesc. devenind improprii pentru consum. alungite.3-#. petele a$ung până la 3&2 cm în diametru. de particulele de sol. "e fructe. Coala este favorizată de temperaturi cuprinse între ++ şi +2-# şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. A!e"tul etiolo!ic( Colletotrichum lagenarium ("as. fructele tinere se înnegresc.) Bll. sub forma unor pustule mici. de 6&5> 7 . ord.6 cm) în pulpă. brune. boala poate fi observată şi în timpul depozitării şi valorificării. irigarea prin aspersiune. se usucă şi cad treptat. având suprafa a plană sau cufundată mult (/. având consecin e economice grave atât asupra cultivatorilor cât şi a distribuitorilor. temperatura . "e pe iolii frunzelor şi pe vre$i apar pete slab delimitate. organe pe care apar pete circulare sau ovale. ini ial de 5&+ cm în diametru.. de culoare verde&înc'is. de insecte etc. simptom întâlnit frecvent la pepenii verzi. care sunt transportate de stropii de ploaie. se zbârcesc.acoperă arii mari din frunze. care capătă un gust dezagreabil sau c'iar amar. !r7.

L. de pepeni verzi ((avorit şi "aradise (5) şi de dovlecei (8pal (5) (#. Metoben sau 4erosal în concentra ie de /.&0 ani şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i la atac. prin leziuni pe fructe şi vre$i sau în mod activ prin străpungerea epidermei frunzelor sau a pieli ei fructelor. "ătrunderea filamentului de infec ie în esuturi se face prin stomatele frunzelor. cu ocazia alegerii din pulpa fructelor. umiditate şi faza de vegeta ie a plantelor. +//. #reso (5 şi (ondant). la apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele de contact9 Mancozeb 6// I /. Cenlate.53 A.&6 zile în cazul fungicidelor de contact şi la 5/&50 zile a celor sistematice.). 1ratamentele se repetă la . #ele mai bune rezultate se ob in cu produsele sistemice9 <oldazim 3// )# I /. %n suspensiile de stropit se adaugă aracet în concentra ie de /. Masuri $e reve"ire %i com&atere( %n vederea prevenirii bolii se recomandă strângerea şi arderea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare. )emin ele pot fi contaminate cu fragmente de miceliu sau cu conidii.optimă fiind de +2-#. (5>36) recomandă tratarea semin elor cu apă caldă de 36-# timp de 53 minute. <'eorg'ieş şi =. e7ecutarea arăturii adânci de toamnă. rota ia culturilor pe . pentru a se preveni apari ia feomenului de rezisten ă la pesticide. zile. !ceasta specie prezintă mai multe rase fiziologice.+ A. ?emispor 6/ E" I /.+ A. "arazitul iernează în resturile de plante atacate. . şi 0 zile până la 3&. %n timpul vegeta iei. "entru semănat se va folosi numai sămân ă sănătoasă provenită de la plante neatacate sau sămân ă tratată cu 1iramet I 0 gJ:g. ?. între . deoarece depăşirea temperaturii de 36-# reduce germinarea semin elor. 4urata perioadei de incuba ie a parazitului variază în func ie de temperatură. 1opsin M.5 A. 4it'ane M 03 I /.+ A. sub formă de conidii sau ca miceliu. ce vor fi alternate cu cele de contact. Vondozeb I /./3 I /. !cest tratament necesită multă aten ie. Gorn şi colab. de pepeni galbeni (1emplar.oDal (5. precum 'ibridul de castrave i .5 A.+ A. <eamăn. Cavistin.

) Blliot face parte din clasa (yphomycetes. petele se e7tind şi confluează ocupând zone mari din limb. pu in noduroşi la . în 5>2.3 cm.. cu marginea decolorată.*. frunzele se răsucesc şi cad. cu margini bine conturate. 4inescu (5>20) precizează că la castrave i petele devin mai târziu de culoare cenuşie&albicioasă. Tesutul din dreptul petelor se necrozează. alungite. %n culturile irigate şi în solarii. ord. =. 4inescu. lipsa de apă sau atacul altor boli. pepeni verzi şi dovlecei. uşor adâncite. boala apare frecvent şi evoluează mult mai rapid decât în culturile din câmp. "e frunze ini ial apar pete mici. galbene&albicioase. de temperatură şi umiditate. are loc defolierea plantelor. vre$ii şi fructele. circulare. $ematiaceae! #iuperca este un parazit de debilitate al cărui miceliu se dezvoltă în spa iile intercelulare ale esuturilor atacate.!. #onidioforii sunt simpli. răspândite pe toată suprafa a. mai evidente pe fa a superioară. care se înmoaie şi putrezesc. 4acă condi iile climatice sunt favorabile evolu iei atacului. de 5&. %n mod frecvent. cu aspect umed. ca urmare a apari iei. septa i. +oniliales. bruni. %n ara noastră această boală a fost depistată prima dată. conidioforii şi conidiile ciupercii. "e tulpini şi lăstari apar pete brune&negricioase. !tacurile cele mai grave pe frunze se întâlnesc la pepenii galbeni.ALTERNARIOAZA CUCURBITACEELOR Alternaria cucumerina (Bllis et Bver'art) Blliot !lternarioza se întâlneşte frecvent în culturile de cucurbitacee din ). %n condi ii favorabile. se e7tind cu timpul pe zone mari. A!e"tul etiolo!ic( Alternaria cucumerina (Bllis et Bv. vre$ii rămân desfrunzi i. devin brune. mici la început. de culoare gălbuie. în cele de pepeni galbeni. sensibilitate datorată unor caren e de nutri ie. la care. !lternarioza este favorizată de vremea caldă (+/&+6-c) şi de umiditatea atmosferică peste >/ A. devenind negricioase. Sim tome( )unt afectate frunzele. şi din Buropa în special. agentului patogen. fam. catifelat. La suprafa a esuturilor atacate se dezvoltă o pâslă de culoare brună&negricioasă constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. "e vreme ploioasă petele se e7tind până la 5&5. semin ele din dreptul zonelor atacate rămân mici şi seci. urmată de diminuarea şi deprecierea recoltei. unui puf abundent. "e fructe petele. uneori. cu suprafa a zonată concentric. de către =. mm în diametru.

distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare. 4e la un an la altul rezistă sub formă de miceliu şi conidii în resturile de plante atacate şi sub formă de conidii care contaminează sămân a. dispuse în lan uri scurte (+&3). folosirea de sămân ă sănătoasă sau dezinfectată cu 1iuram 0 gJ'g.*. cladosporioza a fost men ionată întâia oară în L)tarea fitosanitarăM din anii 5>. la apari ia atacului. se vor efectua tratamente foliare cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /.!. %n . Vondozeb I /. în culturile de castrave i. irigarea pe rigole. uneltele şi 'ainele muncitorilor. semnalată prima dată în ). atât în câmp. de 1r. CLA'OS)ORIOZA CUCURBITACEELOR Cladosporium cucumerinum Bll. pepeni verzi.+ A sau )'avit . fusiforme.+3 A. iar sporularea are loc după 0 zile. pepeni galbeni.espectarea măsurilor de igienă culturală. de către Bllis şi !rt'ur. Mancozeb 6// I /.+ A. de . la o umiditate atmosferică de peste >/ A.omânia. zile dacă condi iile pentru evolu ia atacului sunt favorabile.+ A.+&5>. #ladosporioza cucurbitaceelor.+ A. precipita iile sau irigarea prin aspersiune.. 4it'ane M 03 I /.. %n perioada de vegeta ie. )ăvulescu şi colab. . 1ratamentele se repetă la 6&5/ zile sau la 2&. măciucate.+ E" I /. pe fructele de castrave i. #uren ii de aer. "ătrunderea filamentelor de infec ie în esuturi se realizează prin stomate. #onidiile sunt pluricelulare.capătul superior. în anul 566>. (olpan 3/ E" & ..3 7 53&+3 Fm. et !rt'.&0 zile. durata perioade de incuba ie fiind de . cu vârful alungit. cât şi în sere şi solarii. !cest patogen poate infecta şi unele buruieni din familia Cucurbitaceae.+ A. contribuie la răspândirea conidiilor în timpul perioadei de vegeta ie. <erminarea şi producerea infec iilor are loc în condi ii optime la temperaturi cuprinse între +/ şi +6-#. limitează apari ia bolii. este întâlnită în prezent în ma$oritatea ărilor din Buropa./&. dovlecei şi dovleci. arătura adâncă de toamnă./. M#suri $e reve"ire %i com&atere( . brune.

de . petele se e7tind. de 53&. se formează pe miceliul ciupercii. La suprafa a esuturilor din dreptul petelor se dezvoltă o pâslă catifelată. când umiditatea atmosferică depăşeşte >. se rup. în condi ii de umiditate atmosferică ridicată. %ndată după răsărire. formând numeroşi conidiofori cu conidii. bruni. apoi de culoare măslinie. bine contuare. %n cazul atacurilor timpurii fructele se deformează. din clasa (yphomycetes. care. insecte. col uroase. frunzele apărând zdren uite. pe vreme umedă se adâncesc în pulpă. putând a$unge până la semin e. apar pete sub formă de striuri de culoare brună. +oniliales. se strangulează în partea inferioară.Sim tome( "lantele pot fi atacate în toate fazele de vegeta ie. care se dezvoltă atât în interiorul cât şi la suprafa a esuturilor. se sfâşie. esuturile din dreptul petelor se necrozează. producând putrezirea lor. cu aspect umed. de culoare cenuşie. confluează şi acoperă mare parte din suprafa a fructelor. #onidiile sunt răspândite de curen ii de aer. când frunzele sunt atacate intens. $ematiaceae. ovale sau circulare. de 3&2 mm în diametru. de culoare verde&gălbuie. din care cauză frunzele apar îngrămădite sub formă de rozetă. !tacul cel mai caracteristic şi mai grav se manifestă pe fructe. în ziua a 0&a apărând conidioforii şi conidiile. ini ial incolor. "rimăvara. "erioada de incuba ie este de . A!e"tul etiolo!ic( #iuperca Cladosporium cucumerinum Bll. "e pe iolul frunzelor şi pe vre$i./ 7 0&2 Fm. precipita ii sau aspersie. prezintă un miceliu septat.&0 zile. #onidioforii. A. ramificat. are loc scurtarea internodiilor tulpinii în partea terminală. de culoare măslinie. septa i. constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. apoase. cilindrici. apoi cenuşii&brunii. ciuperca C! cucumerinum sporulează pe resturile de plante atacate. 4e obicei. fam. ini ial unicelulare apoi bi sau tricelulare. %n urma germinării conidiilor. cilindrice sau fusiforme. pe sterigme mici. %n partea terminală a conidioforilor. au aspect de ulcera ii. et !rt'. #iuperca rezistă peste iarnă sub formă de conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate rămase pe sol şi în mai mică măsură sub formă de conidii pe semin e. fiind afectate toate organele aeriene. %n condi ii favorabile evolu iei bolii. simpli. la temperatura optimă de +5&+3-#. se diferen iază conidii ovoide. . devin improprii pentru consum.&53 mm în diametru. filamentele de infec ie pătrund în esuturi prin stomate. #ând umiditatea atmosferică este ridicată. sub forma unor pete mici. iar temperatura oscilează între 56 şi +3-#. unelte etc. pe cotiledoane. pe 'ipocotil şi apoi pe frunze apar pete mici. ord.

4it'ane M&03 I /. Mancozeb 6// I /. conidioforii şi conidiile ciupercii. 8ctupus (5.IU AL TUL)INILOR . %n condi ii de umiditate atmosferică ridicată peste >/ A şi temperaturi moderate (53&+/-#) petele se e7tind. la intervale de 5/&50 zile. pentru a preveni apari ia bolii se recomandă men inerea umidită ii atmosferice sub >/ A. 8pal (5 etc. de culoare verde&cenuşie. <'eorg'ieş şi =./3&/.+3 A. Merpan 3/ E" I /. otrytis cinera "ers.+ A. la intervale de 2&6 zile./ "* I /. în dreptul leziunilor. !ceastă boală se întâlneşte frecvent în culturile de castrave i din sere şi solarii în asoca ie cu atacul produse de Sclerotinia şi de $idymella. irigarea pe rigole. la suprafa a cărora se dezvoltă foarte repede un puf dens. +//. Buparen Multi 3/ E" I /. <eamăn. "olDram 4( I /. încon$oară tulpina şi determină ofilirea plantelor deasupra zonei atacate.a. Cavistin 3/ 4( I /.52/ A. sau cu Cravo 3// )# I /. )UTRE+AIUL CENU. de regulă.5+3&/.+&/. cârnire sau recoltarea fructelor apar pete umede.+3 A. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "entru prevenirea apari iei bolii se recomandă adunarea şi distrugerea tuturor resturilor vegetale rămase pe sol după recolare. copilire.5 A. ocazionate de defoliere. Sim tome( !tacul afectează tulpina şi fructele. "erspective deosebite prezintă cultivarea 'ibrizilor cu rezisten ă genetică fa ă de acest patogen.+ A.5 A.c.+&/. !:ito ş. #ornirom (5. "e tulpini. pentru fiecare din speciile de cucurbitavee. %n timpul perioadei de vegeta ie. #ornisem (5.53 A./3 I /. folosirea semin ei sănătoase sau dezinfectată termic sau c'imic şi cultivarea de soiuri şi 'ibrizi rezisten i sau toleran i de castrave i (!steri7 ( 5.). iar a temperaturii peste +3-#. rota ia culturilor la . %n spa iile prote$ate. #aptan 6/ E" I /. (amosa (5. alungite.&0 ani. cenuşiu.) şi de dovlecei (!rli:a. E'etzel) f.!pari ia şi evolu ia bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 56 şi +3-# şi de umiditate atmosferică ridicată (peste >/ A).5 A. .+ A. 1opsin .+3 A. #aptadin 3/ "* I /.I -RUCTELOR 'E CASTRAVEŢI otryotinia fuc-eliana (4e CD. Marinda (5.) (#. la apari ia atacului se vor aplica tratamente foliare cu 4erosal 3/ )# I /.

de 0& ++ mm.3 E" I /. când au formă alungită.+ A. în anul 5>33. începând din zona coletului. în care caz sunt aproape circulare. zonate concentric. dovlecei. este întâlnită în prezent în multe ări din Buropa şi !sia. care deseori produc căderea şi pieirea plăntu elor. ca şi condi iile care favorizează atacul sunt prezentate la tomate. +ycosphaerella melonis "ass.3 E" I /. #aptan 3/ I /. pepeni verzi. Mancozeb 6// I /. în special pe cele debilitate fiziologic. #'iu et Eal:er) !ceastă boală."e fructe. care. #alidan )# I /. (sin. atacul a fost constatat întâia oară.+ A.+ A. putând a$unge până la 03 mm. semnalată prima dată în ). fie de&a lungul nervurilor.53 A. Labilite . apar pete umede.. )UTRE+AIUL NE+RU AL CUCURBITACEELOR $idymella bryoniae (!uersN. %n . Mirage ( . cât şi în câmp. La început. atacul se manifestă pe frunze prin pete izolate sau confluente. în anul 56>/. apoi brune&negricioase. Mai târziu. Sim tome( Coala apare în toate fazele de dezvoltare a cucurbitaceelor (pepeni galbeni. "rimele simptome ale bolii se observă îndată după răsărirea plăntu elor în cazul în care provin din semin e atacate I pe cotiledoane şi tulpini e. petele sunt de culoare verde&gălbuie. %n cazul unor atacuri intense frunzele afectate se îngălbenesc şi se usucă. dovleci).. la plantele mature.53 A. sub forma unor pete mici.6 lJ'a)./ E" I /. la suprafa ă cu .e'm. pe toate organele aeriene.*. caracterele patogenului. 4ocea. )umile7 3/ "* I /. dispuse fie între nervuri. brune&negricioase (picnidiile ciupercii). în 1ransilvania.+ A./6 A (/. (oarte grav este atacul pe tulpini. în culturile de pepeni galbeni şi pepeni verzi.omânia.!. M#suri $e reve"ire %i com&atere( La apari ia atacului se vor aplica tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /. (eldor 3// )# I /. pe care apar pete de culoare verde&cenuşie sau gălbuie la început. atât în culturile for ate. )'avit ( . alungite. A!e"tul etiolo!ic( %ncadrarea sistematică. de B. de către #'ester.5 A. Buparen Multi I /. începând de la vârf. apoi devin brune. modul de infec ie şi de transmitere a ciupercii otrytis cinerea "ers.5.) . brune&negricioase. se e7tind pe zone mari ce se acoperă de conidiofori şi conidii (puf cenuşiu).+3 A. castrave i. cu punctişoare mici.+ A.

picnosporii care a$ung pe cucurbitaceae produc noi infec ii.un e7sudat gomos sub formă de lacrimă. incolori. din picnidii sunt elibera i numeroşi picnospori. la început încolori. apoase. în interior cu numeroase asce cilindrice.2&5> 7 . Fm. care rămâne mai sub ire. cu diametrul de 6/& 5. %n dreptul petelor. bicelulari.ăspândi i de vânt. sau negricioasă. de . %ntr&o fază mai evoluată a bolii.. %n cazul dovleceilor. . pornind de la locul de prindere pe peduncul. brune&negricioase (picnidiile). de apa de ploaie sau de iriga ie. de 2/&.&0 ani. Buparen Multi 3/ E" I /. de culoare brună&negricioasă. care sunt globuloase. $othidiaceae. de 6&52 7 0&> Fm. ce con in câte 6 ascospori. pe organele atacate.+-#. 1emperatura necesară infec iilor şi sporulării oscilează între 3 şi . %ngrăşarea cu doze mari de azot favorizează boala. de culoare cenuşie&brunie.U Ascochyta cucumeris (autr.. fam. cilindrici. dispuse în partea apicală. în timp ce îngrăşămintele e7traradiculare cu potasiu sporesc rezisten a plantelor la infec ie. +//5). A!e"tul etiolo!ic( $idymella bryoniae (!auersN. de culoare c'i'limbarie. MDcoguard 3// )# I /.// Fm în diametru. a constatat înmuierea vre$ilor începând de la bază./ Fm. La apari ia atacului se vor aplica 5&+ tratamente cu unul din produsele9 Cravo 3// )# I /.+ A. urmată de putrezirea fructelor mature. face parte din clasa Loculoascomycetes. . !urelia #rişan (5>2.+ A. "e fructe apar pete circulare sau de formă neregulată. A (1r. la suprafa a esuturilor atacate. cu celule neegale. bicelulari.e'm.-#. care împiedică circula ia sevei putând produce uscarea vre$ilor. dezinfectarea semin elor termic sau c'imic. cu capetele rotun$ite. ord. M#suri $e reve"ire %i com&atere( 4istrugerea resturilor după recoltare.&3. perioada de incuba ie fiind de 2&6 zile. $othidiales./-#. La maturitate. se observă punctişoare mici. rota ia culturilor la . proeminente. . La suprafa a zonei înmuiate apare o crustă neagră formată din picnidiile ciupercii. uşor cufundate în esut. M. globuloase.). strangula i în dreptul septei. adâncite în pulpă. transformându&se într&o masă apoasă. irigarea pe rigole. optima fiind +3&+.oman.. sunt măsuri care limitează atacul. #ostac'e. "este iarnă ciuperca rezistă în resturile de plante atacate sub formă de picnidii sau peritecii pe sau în sămân ă. "roducerea infec iei şi evolu ia bolii sunt favorizate de umiditate relativă ma7imă şi de temperaturi care oscilează între 5/ şi . (orma picnidiană se numeşte $iplodina melonis "oteb.) . apar periteciile ciupercii. scurt pedunculate. 4eseori fructele putrezesc par ial sau total..

). cm în diametru. cilindrici. brune&negricioase. catifelat. %n condi ii de umiditate ridicată. "e pe ioli şi tulpini petele sunt alungite. A!e"tul etiolo!ic( Corynespora casiicola (Cer:. circulare sau col uroase. se întâlneşte în special în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. dezvoltarea patogenului este favorizată de fluctua iile de temperatură. Cercospora melonis #:e. înc'ise la culoare. *ngaria. asigurându&se astfel formarea de condens pe frunze. "roducerea infec iei este asigurată de formarea de condens pe frunze şi de temperaturi ridicate +3&. )ăvulescu şi colab. din anul 5>0+ I 5>0. mărginite de un 'alo verde&gălbui. %n cazurile în care petele confluează. de 1r. lungi.) Eeir (sin. #u timpul. ord. în condi ii de luminozitate intensă. cu temperaturi de 5/&5+-#. 8landa. petele se e7tind. uşor cufundate în esut. cu numeroşi pere i transversali (. confluează. "e fructele foarte mici atacul produce pete circulare sau eliptice. care se îngălbeneşte şi se usucă.) Eeir. în cazul în care provin din semin e infectate. Mai târziu. dispuse în lan uri scurte (+&0). la început de dimensiuni reduse. galbene&brunii sau cenuşii&desc'is. format din conidioforii şi conidiile ciupercii. grupa i în fascicule. La capătul lor se formează conidii lungi.0-#. Sim tome( !tacul poate fi întâlnit în toate fazele de dezvoltare ale plantelor. La plăntu ele tinere. sub iri.&+0). acoperă zone mari din frunză. de 0+& . %n ara noastră a fost men ionată prima dată în L)tarea fitosanitarăM. 4e pe miceliu. care se ofileşte şi se zbârceşte. $ematiaceae. de +&. +oniliales. !ceastă boală se întâlneşte mai frecvent în sere pe castrave i şi pepeni galbeni. care se dezvoltă intercelular.) !rsura brună a frunzelor prezentă. delimitate de nervuri. (ructele mari nu sunt atacate c'iar dacă prezintă răni.// 7 2&++ Fm. <ermania./-# ziua şi 5/&5+-# noaptea. fam. de umiditate atmosferică peste >/ A. =nfec ia are loc prin stomate sau prin străpungerea . când după zile cu temperatură ridicată urmează nop i răcoroase. . de culoare albicioasă&cenuşie. pe cotiledoane apar pete mici. %n câmp. la temperaturi cuprinse între +0 şi . pe frunze apar pete izolate. în ma$oritatea ărilor din Buropa ((ran a.ARSURA BRUN* A -RUNZELOR 'E CUCURBITACEE Corynespora casiicola (Cer:. de formă neregulată. et #ur:. acoperind mare parte din fruct.omânia etc. pe toate cucurbitaceele cultivate. face parte din clasa (yphomycetes. la suprafa a petelor se formează un mucegai brun&negricios. ies prin stomate conidiofori erec i.. et #urt.

ăsadurile pot fi atacate îndată după repicare (în a +&a sau a .. în anul 5>2>. aceste benzi încep de la baza plantei şi se e7tind în lungul tulpinii. de către #. caz în care se produce înmuierea tulpini ei în zona de contact cu solul. . O-ILIREA /-UZARIOZA0 CASTRAVEŢILOR . care se e7teriorizează prin apari ia pe tulpină a unor benzi de culoare galbenă&brună. înainte de începerea plantării. .afailă şi M.ysporum f.&a zi). #ostac'e. M#suri $e reve"ire %i com&atere( %n sere şi solarii se recomandă strângerea şi distrugerea resturilor vegetale de la defrişarea culturii precedente.+ A sau cu 4it'ane M 03 I /. care are loc la temperaturi ridicate. %n cazul ofilirii cu evolu ie rapidă. pe o distan ă de 6/&>/ cm. cucumerinum 8Nen 8filirea fuzariană. 4e obicei. %ntotdeauna apari ia miceliului la e7terior este precedată de necrozarea esuturilor scoar ei. Bvitarea producerii condensului pe frunze prin aerisiri la timp şi prin încălzirea serei în timpul nop ii. dezinfectarea solului pe cale termică. fără ca frunzele să&şi sc'imbe în prealabil culoarea normală.esuturilor sub iri. La apari ia bolii se vor face 5&+ tratamente foliare cu Buparen Multi I /.sp. ?emispor. în dreptul nodurilor şi apoi şi pe internodii se dezvoltă un mucegai albicios. %n . cu aspect de vată. !sia şi !merica de ?ord. verde. când temperatura scade sub 53-#. este semnalată în prezent în numeroase ări din Buropa. plantele pier în câteva zile. =ncuba ia durează 0&3 zile. la suprafa a căruia apar sporodoc'ii de culoare roz&oran$ (miceliu cu conidiofori şi conidii). ofilirea poate avea o evolu ie rapidă sau lentă. iar de la an la an rezistă ca şi conidii sau ca miceliu în resturile de plante atacate. de apa de ploaie etc.omânia a fost semnalată prima dată. "e măsură ce ofilirea se generalizează. boală vasculară foarte păgubitoare pentru culturile de castrave i din spa iile prote$ate. Vondozeb I /.usarium o. ?ovozir M? 6/.+ A). . apoi ofilirea şi căderea plăntu elor. %n func ie de temperatură şi de umiditate. Sim tome( 8filirea apare în toate fazele de dezvoltare a plantelor însă cel mai frecvent în faza de înflorire&fructificare.+ A (Mancozeb 6//. %n perioada de vegeta ie se răspândeşte prin conidiile transportate de curen ii de aer.

putrezesc. !ceastă ofilire se caracterizează prin îngălbeniri ini iale ale frunzelor.! o. "e tulpinile plantelor ofilite. având acoperite unele zone cu un mucegai albicios. formând la e7terior sporodoc'iile cu conidii tipice. La nivelul nodurilor. plantele se ofilesc lent. nu mai apar sau sunt mai pu in evidente. ma$oritatea neseptate. cu . %n sec iuni transversale sau longitudinale în tulpinile şi pe iolul frunzelor plantelor atacate de . 5>62) şi o reducere a consumului de apă din sol. +oniliales. datorită prezen ei în interiorul lor a miceliului ciupercii. fenomen care începe întotdeauna cu frunzele inferioare şi progresează spre cele de la vârf. la început albe. fam. "lantele atacate formează un număr redus de fructe. dispărând spre vârful plantelor. tipică tra'eomicozelor. Tuberculariaceae.sp. %ntr&o fază mai avansată a ofilirii în vase se poate observa prezen a conidiilor şi clamidosporilor. frunzele se usucă şi devin sfărâmicioase. ca şi a gomelor şi tilelor. 4e asemenea. Miceliul ciupercii este constituit din 'ife septate. se observă uşor brunificarea pere ilor vaselor conducătoare. fiind invadate de miceliul ciupercii. septe. 'ifele ciupercii pot sa pătrundă din vase în scoar ă şi apoi în epidermă.ysporum f. scade şi fotosinteza cu circa . benzile galbene&brune. La plantele bolnave se constată o diminuare a intensită ii transpira iei (cu până la 35 A după M. brunificare ce scade în intensitate. indiferent de forma de evolu ie.! o. atârnând de&a lungul tulpinii. ovoide sau elipsoidale. de calitate necorespunzătoare care. )porodoc'iile ciupercii sunt formate din microconidii şi din macroconidii. caracteristice ofilirii cu evolu ie rapidă. Caza tulpinii şi rădăcinile plantelor atacate nu prezintă nici o modificare e7ternă. începând cu cele bazale. care stân$enesc circula ia apei în plantă. afânat şi sporodoc'iile ciupercii de culoare roz&portocalie. urmate de necroze şi de debilitarea şi uscarea trepatată a plantelor.%n condi ii de temperatură mai scăzută în sol. Microconidiile sunt incolore. cucumerinum 8Nen.ysporum f. sp. face parte din clasa (yphomicetes. rar cu 5 sau + . A!e"tul etiolo!ic( . observându&se însă pe esuturile moarte şi în dreptul nodurilor un miceliu alb. #ostac'e. luni. deseori. "e măsură ce clorofila este distrusă şi necrozarea progresează. situate la vârful acestora sau cel mai frecvent între nervuri. în decurs de 5&. apoi capătă nuan e de violet./ A fa ă de plantele sănătoase. cucumerinum. ord.

#ercetările efectuate până în prezent au pus în eviden ă prezen a mai multor rase de .. Macroconidiile sunt fusiforme. în care.6 7 . în sere. M#suri $e reve"ire %i com&atere( "roducerea răsadului de castrave i să se facă numai în sere amena$ate special ca înmul itor.3 l la . sub iate spre capete.ysporum f.. sau Vapam 5+//&53// lJ'a). în special în ciclul == de cultură.6-#. %n cazuri mai rare trasnmiterea de la un ciclu la altul se realizează şi prin sămân ă./3 I /.usarium o. prevăzu i cu perete gros şi neted. 4eclanşarea infec iilor este favorizată de temperatura solului în $ur de +>-#. ma$oritatea cu . evolu ia bolii este foarte rapidă. 8filirea plantelor este produsă atât de astuparea mecanică a vaselor conducătoare de către miceliu. Fm..// lJ'a.usarium o. terminali sau intercalari. globuloşi sau ovoidali.2 Fm.. prin penetrarea scoar ei. Cavistin 3/ 4( sau #arbendazim 3// )# în concentra ie de /. utilizându&se /.0&02. !stfel de condi ii se întâlnesc în sere. în plantă se face prin perii absorban i şi prin leziunile de pe vârful rădăcinilor produse în timpul lucrărilor de între inerea culturii. de umiditatea ridicată a solului şi de infestarea cu nematozi./3 I /. singulari sau perec'i. 4upă repicare se va aplica o stropire a plantelor şi g'ivecelor cu suspensie de 1opsin . de +/. la temperaturi mai scăzute. 4i&1rape7 I 2//&.sp. în special în ciclul == de cultură. *darea plantelor. cât şi de to7inele elaborate de patogen./ "*. rezultate din germinarea conidiilor sau a clamidiosporilor.5 A.epicatul să se e7ecute cu multă aten ie pentru a nu se leza rădăcinile cu ocazia dislocării răsadului.sp. unicelulari. 4upă plantare se vor efectua . ciuperca formează numeroşi clamidospori. #a organe de rezisten ă.septe. %n cazuri mai rare. "lantele care se ofilesc se vor îndepărta zilnic din culturi pentru prevenirea sporulării ciupercii pe tulpini şi răspândirea conidiilor în culturi de către curen ii de aer şi de apa de irigare. de 3&5..&55. incolore. "ătrunderea filamentelor miceliene. septe. cucumerinum. în $urul bazei tulpinii cu fungicidele sistemice men ionate mai sus în concentra ie de /.5 A. ciuperca poate pătrunde în rădăcină şi în mod direct. în prealabil pământul se va dezinfecta termic la >3&>6-# timp de 2/ minute sau c'imic cu produse fumigante (Casamid I 3// :gJ'a. . gome şi tile. se va face prin aspersie în reprize scurte pentru a se evita e7cesul de umiditate. 7 3&5/. de nematozi sau insecte. cucumerinum dezvoltă la temperaturi cuprinse între 6 şi ..5&0. .&0 tratamente preventive la sol. de 2.. cu un optimum la +6-#U la această temperatură în sol.3&. curbate.ysporum f.3 7 +. Fm.

%n (ran a şi în 8landa. %ntrucât imediat după plantare poate apare şi atacul ciupercii Pythium sp.TE1IREA /VERTICILIOZA0 CASTRAVEŢILOR /erticillium dahliae Hleb. iar frunzele se usucă şi atârnă în lungul tulpinii.+ )L I /.afailă şi M.plantă. se ofilesc şi au culoare verde&înc'is. se practică producerea de răsaduri de castrave i altoite pe alte specii de cucurbitacee rezistente la . plantele atacate fructifică pu in..omânia. pieirea plantei survenind lent şi ireversibil.3 litri suspensie la o plantă. pepeni. verticilioza a fost identificată. cât şi spre baza ei. iar cele mari nu s maturează.53 A. boala afectează toate speciile de cucurbitacee (castrave i.ysporum f. formând fructe mici care se îngălbenesc. se manifestă în faza de înflorire&fructificare.a. . verticilioza. în anul 5>2>. . ca de e7. la primul tratament se va adăuga în suspensie "revicur 2/. VE. "lantele atacate dau produc ii mai mici. iar următoarele +&.9 Cucurbita ficifolia.ima şi enincasa cerifera (după #ristina . la intervale de +/&. cucumerinum. pentru combaterea fuzariozei. "rimul tratament se face la 3&2 zile după plantare.). unde frecven a atacului a$unge uneori până la 3 A. 4e regulă. folosindu&se concentra ia de /. începând cu cele de la $umătatea vre$ului şi prin stân$enirea creşterii plantelor.! o. de calitate necorespunzătoare. #u ocazia defrişării culturilor toate resturile de plante vor fi distruse prin ardere. 5>6+). "rocesul de ofilire se e7tinde atât spre vârful plantei. mată. de către #. prin ofilirea şi îngălbenirea frunzelor. mai accentuat pe o parte a limbului sau între nervuri.sp. #ostac'e. *ltimele frunze care se ofilesc sunt cele din vârful plantei şi de pe lăstarii laterali./ zile în ciclul = de cultură şi la +/&+3 zile în ciclul al ==&lea. care produce căderea plăntu elor. cultivate în spa ii prote$ate. dovlecei ş. Bste indicat apoi să se respecte rota ia culturilor de castrave i cu legume solanacee sau cu flori.53 A sau "roplant . în culturile de castrave i din spa iile prote$ate. )emnalată în multe ări din Buropa şi !sia. se sub iază şi se zbârcesc.. %ntr&o fază avansată a bolii. C! ma.aicu şi colab. Sim tome( #a şi fuzarioza. %n . se brunifică şi se usucă. pe iolurile frunzelor se îngălbenesc. în cantitate de /. .+.ădăcinile plantelor atacate nu prezintă brunificări vizibile la e7terior. )L I /./3 A.

%n sec iuni transversale. ploi. dar mai pu in evidentă decât în cazul fuzariozei. #a organe de rezisten ă. fam. ciuperca produce numeroşi microsclero i globuloşi. incolori. !ceastă ciupercă este un parazit tipic al vaselor conducătoare. A!e"tul etiolo!ic( /erticilium dahliae Hleb. se observă brunificarea pere ilor vaselor conducătoare (a 7ilemului). ciuperca sporulează. La plantele bolnave se constată importante modificări fiziologice şi bioc'imice care constau în diminuarea intensită ii transpira iei cu peste 3/ A şi a fotosintezei cu peste . face parte din clasa (yphomycetes (. 4upă apari ia ofilirii plantelor. de umiditatea ridicată a solului. =nfec iile se mai pot produce şi prin penetrarea esuturilor. mai frecvent pe pe ioluri şi pe limbul frunzelor. Microsclero ii apar în urma înmuguririi şi a ramificării repetate a 'ifelor ciupercii. constitui i din celule cu pereşi îngroşa i.3 7 5. tile sau cu miceliu. de +. unele vase conducătoare sunt astupate cu gome.ungi imperfecti). unicelulare. de mică importan ă fa ă de sol. "ătrunderea patogenului în plante are loc prin leziunile produse pe rădăcini sau în zona coletului în timpul lucrărilor de între inere a culturilor sau de nematozi şi insecte. %n partea bazală a tulpinii. conidiofori drep i. prin tulpină. %n stadiul avansat al bolii în vase se observă conidii şi microsclero i. La capătul fialidelor se formează numeroase conidii ovoide. Fm. sub ire.3&3. la diferite niveluri. . de >+&+3/ 7 3/&6/ Fm. alcătuite din . septa i. ord. neramifica i.&3 ramuri scurte (fialide). care se desprind uşor de conidiofori fiind antrenate de vânt.3&. cilindrice. în care rezistă ca microsclero i. 4urata perioadei de incuba ie este de +/&./ zile. de infestarea cu nematozi şi de e7cesul de azot. %n acelaşi vas tilele e7clud prezen a miceliului şi invers. cu +&0 verticile eta$ate.. fiind favorizate de temperaturi ale solului cuprinse între +/ şi +3-#. +oniliales. o reprezintă semin ele. La suprafa a tulpinilor bolnave apar. patogenul se răspândeşte cu a$utorul conidiilor ve'iculate de apa de ploaie sau de iriga ie. incolore. care este mai e7tinsă. iar de la an la an se transmite prin sol. %n timpul perioadei de vegeta ie. +ucedinaceae. dacă sunt puse în condi ii de umiditate ridicată.3 A. "rezintă un miceliu incolor. producând noi infec ii la plantele cu care a$ung în contact. 8 altă sursă de transmitere a bolii. apa de iriga ie. septat.

Amaranthus.) şi spontane (Tara. "e colet apar la început pete mici. %rtica ş.acum. care atacă numeroase specii cultivate (castrave i. se e7tind. şi prin stropirea stratului germinativ. până în stadiul de 0&3 frunze şi se manifestă în zona coletului şi pe partea superioară a rădăcinilor. Coala se previne prin tratarea semin ei cu "revicur 2/. =nfec ia se realizează din sol.ysporum f. ardei. zona din dreptul coletului se acoperă cu un puf fin. )L I /./! dahliae este o ciupercă de sol. "rigeron.I )UTREZIREA )L*NTUŢELOR Pythium debaryanum Gesse !tacă frecvent răsadurile de castrave i şi pepeni galbeni care se produc pentru culturile din sere şi solarii.&3 lJm+). după semănat cu "revicur 2/. tomate.usarium o. M#suri $e reve"ire %i com&atere( Măsurile şi tratamentele indicate în combaterea ciupercii .sp. cucumerinum sunt eficace şi împotriva acestei boli. Chenopodium. evitarea e7cesului de umiditate. aerisire. se zbârceşte şi se înnegreşte. de culoare verde&măslnie. !tacul apare în faza de germinare a semin elor şi în timpul răsăririi.). vinete. cartof etc.. pepeni. "lăntu ele atacate se ofilesc.a. . se brunifică şi încon$oară tulpini a de $ur&împre$ur. unde ciuperca se dezvoltă ca saprofit.+3 A (. pătrunderea are loc prin leziuni sau prin străpungerea directă a esuturilor care sunt în contact cu solul. )L I +/ mlJtonă săm. Caza tulpini ei se sub iază. ALTE CIU)ERCI CARE )RO'UC )A+UBE LA CUCURVITACEE C*'EREA . %n condi ii de umiditate e7cesivă (peste >/ A). care evoluează rapid. cad la pământ şi putrezesc în foarte scurt timp. albicios (miceliul şi fructifica iile ciupercii).

. putrezirea se e7tinde rapid şi la fruct. (iind o ciupercă de sol. negre. Ve'icula i de curen ii de aer. urmată de ofilirea totală fără ca frunzele să se îngălbenească.)UTRE+AIUL NE+RU AL R*'*CINILOR Phomopsis sclerotioides Hest.ezistă de la un ciclu la altul ca sclero i în resturile de plante din sol. zile. Coala se întâlneşte în culturile for are de castrave i şi pepeni galbeni.3 7 >&+. bruni. ce pot a$unge până la 3/ A din recoltă. ca urmare a distrugerii sistemului radicular. pepeni galbeni şi pepeni verzi. %n perioada de vegeta ie sunt eficace tratamentele recomandate pentru combaterea . cilindrici. caz în care esuturile atacate se colorează în crem&pal sau verde&pal. la temperaturi sub 5. %ndată după recoltare. #iuperca prezintă picnidii de tip Phomopsis. insecte etc. perioada de incuba ie fiind de 3&. 1reptat. %n condi ii de umiditate ridicată. de apa de irigare. "rimele simptome ale bolii apar după . %n cazul în care este atacat şi pedunculul. Diplodina gossypina #oo:e produce putregaiul vre$ilor de castrave i. Fm. la suprafa a fructelor se dezvoltă un mucegai cenuşiu&negricios. "entru prevenirea bolii se va aplica rota ia pe . care se înnegreşte şi se mumifică. =nfec ia fructelor se poate realiza şi prin răni. în multe ări europene (8landa. picnidiile ciupercii. !ceste simptome sunt consecin a distrugerii par iale sau totale a rădăcinilor. de 5. !nglia.-#. (ran a etc. combaterea se realizează prin aplicarea măsurilor men ionate în cazul fuzariozei.. "icnosporii sunt bicelulari. în timpul transportului şi valorificării. picnosporii care a$ung gazde produc noi infec ii. delimitate de o barieră de pseudosclero i de culoare neagră.&0 ani. evitarea rănirii plantelor în timpul efectuării lucrărilor culturale şi a fructelor cu ocazia recoltării şi transportării. manifestându&se prin stagnarea în creştere. şi +3-#.). fructele vor fi men inute. producând pagube. "rimele simptome constau în brunificarea şi zbârcirea vre$ilor care încep să se degradeze în dreptul petelor. cu capetele rotun$ite.&0 săptămâni de la plantare. La suprafa a rădăcinilo atacate se observă pete de formă lenticulară. apa de ploaie. zona centrală a petelor se înnegreşte şi se acoperă adesea de numeroase punctişoare mici. la temperaturi cuprinse între 5.&.

lucrare urmată de arătura adâncă. #onidioforii ies prin stomate. frunzele se zbârcesc.&6 septe transversale şi +&3 longitudinale. se veşte$esc şi se usucă. de . mai desc'işi în partea superioară. rămase pe câmp. et Gariot 7 "eac:) @orst. de +5&22 7 >&52 Fm. de +&3 mm. manifestându&se prin pete mici./&03 7 0&2 Fm.antracnozei cucurbitaceelor. distrugerea resturilor rămase după recoltare şi arătura de toamnă. %n ultimul stadiu al bolii. 4eseori petele confluează şi acoperă por iuni mari din frunze. a măsurilor de igienă culturală. de culoare brună& negricioasă. 4upă recoltare se vor distruge resturile de plante. mărginite de o zonă brună&roşcată. ung'iulare. %n partea centrală a petelor apar conidioforii şi conidiile ciupercii. grupa i în fasciculeU ei sunt drep i sau sinuoşi. galbeni&brunii la bază. =ernează în resturile atacate. albicioase. produce pătarea şi băşicarea frunzelor de castrave i. simpli. Alternaria pluriseptata (Harst. cu . !pari ia bolii se previne prin aplicarea rota iei. . iau un aspect băşicat. #onidiile sunt în formă de butelie. rar unisepta i.