Sunteți pe pagina 1din 30

Previziunea trezoreriei

Previziuni pe termen scurt: Bugetul de trezorerie


Previziunile sunt efectuate luna de luna, pentru o durata de un an Acest tip de previziune presupune ca intreprinderea sa puna la punct un sistem global de previziune pe o durata cel putin echivalenta previziune bugetara sau plan plurianual

Schema de elaborare a bugetului de trezorerie


Tabloul incasarilor din vanzari + Alte incasari

Tabloul platilor pentru achizitii

TVA Tabloul

Alte plati

Tabloul general al platilor

Bugetul de trezorerie

Probleme particulare legate de anumite posturi


Bugetul de trezorerie regrupeaza doar platile si incasarile Cheltuielile neplatibile si veniturile neincasabile nu apar in cadrul valorilor luate in consideratie Astfel nu trebuie luate in consideratie:
Dotatiile, VCEAC,rezultatul,variatiile de stocuri Reluarile,cota-parte a subventiilor virate la rezultat

Transferurile de cheltuieli sunt( ca si pentru calculul CAF) considerate ca venituri incasabile.


a) Clienti si Furnizori Valorile corespunzatoare precum si achizitiile si vanzarile efectuate cu plata pe loc sunt luate in consideratie pentru valoarea lor( inclusiv TVA) Vanzarile de produse nesupuse la TVA sunt luate in consideratie la valoarea lor(fara TVA)

b) TVA de plata Este necesar un tablou de calcul separat pentru a determina valoarea TVA de plata Se convine pentru aplicarea unui bun criteriu (livrarea sau incasarea pretului) pentru a gasi luna de exigibilitate pentru TVA TVA calculata este reglata luna urmatoare Un credit de TVA se imputa asupra TVA colectata din luna urmatoare

Structura tablourilor
Valoarea (inclusiv TVA)
Creante clienti din bilantul (n-1) Vanzari ianuarie n Vanzari februarie n Vanzari noiembrie n Total incasari din vanzari Alte incasari Incasari totale

TABLOUL INCASARILOR DIN VANZARI SI ALTE INCASARI


Ian. n Febr. n Nov. n Dec. n

TABLOUL PLATILOR AFERENTE ACHIZITIILOR


Valoare a (inclusiv TVA) Datorii furnizori din bilantul (n1) Achizitii ianuarie n Achizitii fabruarie n Achizitii noiembrie n Achizitii decembrie n Total incasari din achizitii Ian. n Febr. n Nov. n Dec. n

TABLOUL TVA (exemplu cifrat in mod arbitrar pentru a usura intelegere)

Luna TVA colectata TVA deductibila TVA de plata Reglarea TVA de plata

Ian. n 180 110 70 84(1)

Febr. n 223,2 130,2 93 70

Mar.n

..

Nov. n

Dec. n

93

(1) TVA de plata care figureaza in bilantul (n-1)

TABLOUL GENERAL AL PLATILOR

Luna Plati aferente achizitiilor Reglarea TVA de plata Salarii

Ian. n

Febr. n

Mar.n

..

Nov. n

Dec. n

Cheltuieli sociale
Etc. Plati totale

BUGET DE TREZORERIE

Luna

Ian. n

Febr. n

Mar.n

..

Nov. n

Dec. n

Trezoreria la inceputul lunii Incasari Plati Trezoreria la finele lunii

BUGETUL DE TREZORERIE

Permite verificarea coerentei dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment astfel:
Un buget constant deficitar sau constant excedentar exprima o inadecvare intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, inadecvare care trebuie sa duca la revizuirea bugetelor achizitiilor, vanzarilor, investitiilor Daca bugetul de trezorerie este in mod alternativ excedentar si deficiar el traduce o situatie care poate fi calificata drept normala Permite de asemenea determinarea datelor optimale la care trebuie sa aiba loc anumite operatii exceptionale pentru a se evita astfel dezechilibrele foarte mari in cadrul trezoreriei intreprinderii

Planul de trezorerie

Intreprinderea poate dori sa rafineze informatiile furnizate de bugetul de trezorerie prin scontarea efectelor scontabile si plasamentele excedentelor prevazute Aceste rezultate in acest stadiu nu pot fi decat aproximative ele dand in mod simplu ordine de marime si permitand pregatirea deciziilor care trebuie sa fie luate la momentul dat Documentul previzional care rezulta din aceste operatiuni se numeste plan de trezorerie

Previziunile pe termen foarte scurt


Bugetele de trezorerie furnizeaza informatii foarte globale pentru a optimiza gestiunea trezoreriei Insa ele nu dau informatii despre situatia in cursul lunii si nu permit sa raspunda intr-o maniera precisa la urmatoarele intrebari:
Ce suma trebuie negociata sau plasata Pentru ce durata

Singure, previziunile pe termen scurt permit sa se dispuna de informatii necesare pentru luarea unei astfel de decizii Ele presupun punerea in evidenta a unei organizati complexe ceea ce necesita o munca de analiza si de informare importanta

Analiza fluxurilor de trezorerie


Se refera la mai multe puncte: a) Recenzarea tuturor incasarilor si platilor prin natura, reglementarea furnizorilor, veniturile financiare, incasari de la clienti, plata impozitelor.. b) Inventarul mijloacelor de reglementare utilizate:viramente, cecuri bancare, scrisoare de schimb pentru fiecare flux identificat

Analiza fluxurilor de trezorerie


c) Distinctia intre fluxurile certe si cele incerte (ca suma, data sau ambele)
Fluxurile certe vor putea fi cifrate si pozitionate in timp fara probleme Fluxurile incerte vor face obiectul unui tratament particular fiind pozitionate si valorile lor determinate pe baza calculelor probabiliste sau de maniera aleatorie Se doreste reducereaa cat mai mult posibil a importantei fluxurilor incerte deoarece aceste complica munca trezorierului si afecteaza calitatea previziunilor de trezorerie

Analiza fluxurilor de trezorerie


La terminarea acestei analize intreprinderea va:
Analiza procedurile de sesizare a fluxurilor, adica va face in asa fel incat trezorierul sa aiba cea mai buna cunoastere posibila a fluxurilor in timp si in valoare Reafecta fluxurile prin banca
Astfel tinand cont de diferitele categorii de fluxuri si de conditiile bancii, intreprinderea va proceda la limitarea numarului bancilor sale si la repartizarea fluxurilor intre ele (de exemplu afectarea efectelor unei banci care ofera conditii mai bune de scontare)

Cautarea informatiilor
a) Circuitele de plati Cu exceptia platilor in numerar, toate modalitatile de reglementare cunosc decalaje intre valoarea de emisiune si cea de incasare la banca Motivele pot fi reprezentate de timpul de transmisiune, de tratare contabila si administrativa, timpii morti etc Duratele de decalaj sunt foarte variabile, ele depinzand de tipul de reglementare, de modul sau de transmitere sau de partenerii vizati

Cautarea informatiilor

b) Conditiile bancare Practica bancara introduce decalaje suplimentare, in special prin intermediul datelor de valoare, in general diferite de datele de operare
Se numeste data de valoare a unei operatiuni, data la care contul bancar este efectiv debitat sau creditat ca urmare a acestei operatii

Cautarea informatiilor
Exemple de date de valoare:
Operatii
Retragere de numerar(1) Viramente emise Efecte domiciliate Varsaminte in numerar(1) Virament primit Efecte de scontat Efecte de incasat Cec pe loc

Datele de valoare
Data operatiei 1 zi calendaristica Data operatiei 1 zi calendaristica Ajunul scadentei Data operatiei + 1 zi calendaristica Data operatiei + 1 zi calendaristica Data inmanarii +1 zi calendaristica Data scadentei + 4 zile calendaristice Data de receptie + 2 zile lucratoare

(1) Pentru aceste operatiuni decalajul dintre data operatiei si data de valoare nu se justifica

Cautarea informatiilor
Vocabular:
Data de valoare: este data reala de debitare sau de creditare a unui conta bancar.Ea determina durata pentru care sunt calculate dobanzile.Este anterioara sau posterioara datei operatiei dupa cum este vorba de debitare sau creditare Zi de banca: zi adaugata de banca la durata creditului care rezulta din aplicarea datelor de valoare( anumite banci impun 1 sau 2 zile de banca in caz de scontare) Ora de casa: ora peste care operatiile bancare sunt facute a doua zi.Este ora 15 in conditii standard Zile lucratoare: zile efectiv lucrate de banca Zile calendaristice: zile din calendar Domiciliere: stabiliment bancar unde titlul de plata( in general un efect) este platibil.Cel mai adesea este vorba de banca titularului.

Cautarea informatiilor
c) Punerea la punct a comunicatiilor interne Relatiile cu controlul de gestiune si cu alte servicii ale intreprinderii , in special contabilitate, trebuie sa fie organizate cu cea mai mare eficacitate posibila Trezorierul trebuie sa fie informat cel mai devreme posibil de orice modificare susceptibila de a afecta previziunile sale (prelungirea duratei creditului clienti, revizuirea previziunilor, schimbarea mijloacelor de plata in privinta furnizorului)

Punerea in opera a previziunii


Trezorierul care dispune de informatii relative la fluxurile de trezorerie precum si de datele previzionale interne ale intreprinderii va tinde sa evalueze valoarea acestor fluxuri si sa le pozitioneze in timp in scopul de a efectua previziuni zilnice Previziunile zilnice sunt realizate cu ajutorul unui document numit Fisa de urmarire a trezoreriei

FISA DE URMARIRE A TREZORERIEI


Fisa de urmarire a trezoreriei Miscari in valori de 1000 INCASARI Incasari cecuri SP cecuri HP Inmanare numerar Efecte de incasat Aviz de prelevare Viramente primite Altele Banca: L 1 M 2 M 3 J 4 Luna: V 5 S 6 D 7 L 8 M 9 M 10 J 11 V 12 S 13 D 14

##

TOTAL incasari
PLATI Mici cecuri emise Mari cecuri emise Efecte domiciliate Viramente emise Altele

TOTAL plati
Sold inaintea deciziei DECIZIE: scontare plasament etc . SOLD dupa decizii

Rolul trezorierului
Pe langa efectuarea previziunilor si cautarea celor mai bune finantari si plasamente trezorierul trebuie de asemenea sa utilizeze toate mijloacele care pot avea consecinte pozitive asupra nivelului chletuielilor financiare:
Actiuni asupra fluxurilor financiare vizand reducerea nivelului sau a duratei deficitelor: accelerarea incasarilor (prin utilizarea mijloacelor de reglementare mai rapide, prin reducerea timpilor morti) Arbitraj intre diferitele banci de maniera de a reduce sau elimina anumite deficite Negociere cu bancile: rata dobanzii, numarul si natura datelor de valoare, importanta sau conditii de aplicare ale diverselor comisioane Punerea la zi, permanent, a informatiilor necesare previziunilor

Scara dobanzilor
Scara dobanzilor este un document bancar, periodic adresat intreprinderilor Banca il stabileste in scopul de a regrupa toate informatiile necesare calculului agios (comisionului) Scara dobanzilor constituie instrumentul de baza pentru verificarea calculului agios facturat de banca, fiind de asemenea un mijloc de control al gestiunii trezorierului

Exemplu simplificat de scara a dobanzilor trimestriale


Data de valoare Debit Credit debitor Solduri creditor Numar de zile Numere debitare creditare

1/4
4/4 10/4 26/4 10/5 11/5 21/5 22/5 7/6 24/6 20000 232000 37000 45000 11000 56000 12000 45000 36000 36000 35000 62000 120000 42000

20000

3
6 252000

60000

78000 22000 10000

16 14 1 10 350000

1248000 308000 10000

1000

1 16 576000

1000

9000

17 7 77000 1255000

153000

1780000

Dobanzi debitoare: 383,47 Comision de cea mai puternica descoperire: 44,5 Comision de miscare: 58 TVA: 11,95 Total agios de trimestru: 510,42

Exemplu simplificat de scara a dobanzilor trimestriale


Comentarii:
Dobanzile debitoare sunt calculate pornind de la totalul numerelor debitoare Numerele debitoare sunt obtinute multiplicand fiecare sold debitor (decouvert) prin numarul de zile corespunzator
Ex: soldul debitor 42.000 ramane neschimbat timp de 6 zile => numarul debitor corespunzator este 42.000 x 6 = 252.000

Exemplu simplificat de scara a dobanzilor trimestriale


Pentru calculele de dobanzi debitoare se multiplica
totalul numerelor debitoare cu rata si se divide la 36 000
Prin urmare dobanda I produsa de mai multe capitaluri C1, C2, C3,plasate respectiv timp de n1, n2, n3 zile la rata t este data de relatia:

I = (C1n1 + C2n2 + )t /36000


Expresia (C1n1 + C2n2 + )reprezinta totalul numerelor debitoare Rata de decouvert aplicata de banca fiind de 11%, avem: (1.255.000 x 11) / 36000 = 383,47

Exemplu simplificat de scara a dobanzilor trimestriale


Soldurile creditoare ( sau excedentare) permit determinarea numerelor creditoare Comisionul cel mai puternic descoperit este calculat in fiecare luna, pornind de la cel mai puternic descoperit (decouvert) lunar.Astfel:
CPPD = (42.000 + 36.000 +11.000)x0,05% = 44,5

Comisionul de miscare a fost calculat pornind de la totalul debitelor:


232.000 x 0,025% = 58

El este supus la TVA (19,60%)

S-ar putea să vă placă și