Finantari si plasamente pe termen scurt

12. Principalele finantari pe termen scurt

Sub presiunea concurentei, bancile au cautat sa raspunda cat mai bine nevoilor intreprinderii; asistam astfel la o dezvoltare a creditelor pe termen scurt calificate globale.

12.1.1.Moblilizarea creantelor comerciale 12.1.1.1.Scontarea efectelor de comert

Principiu: Scontarea unui efect de comert este operatia prin care intreprinderea cedeaza acest efect inainte de scadenta sa, bancii sale. Aceasta operatie permite intreprinderii sa dispuna de suma creantei reprezentata de efect inainte de data sa de scadenta, deci se analizeaza ca un credit acordat de banca intreprinderii. Plafonul scontarii: Posibilitatile de scontare sunt limitate prin determinarea unui plafon (maxim) de catre banca. De asemenea bancherul care dispune de informatii despre tras poate refuza scontarea efectelor care par foarte riscante.

12.1.1.2. Creditul de mobilizare a creantelor comerciale (CMCC)

Principiu: Intreprinderea subscrie un bilet la ordin corespunzator creantelor, a caror scadenta se esaloneaza pe 10 zile cel mult, la ordinul bancii sale si il prezinta la scontare. Bancherul nu dispune de creantele care vor fi acoperite de catre intreprindere, dupa cum s-a prevazut. Avantaje: CMCC permite intreprinderii sa mobilizeze ansamblul creantelor sale asupra clientilor, oricare ar fi scadenta lor (scadenta ce trebuie sa fie la 10 zile minim si 90 de zile maxim). Costul CMCC este mai redus decat cel al decouvertului sau al scontului. In ciuda acestor avantaje, CMCC este putin dezvoltat. Garantiile oferite bancilor sunt mai reduse decat in scontarea clasica.

12.1.1.3. Legea Dailly

In 1981, in Franta legea Dailly a tins sa impuna o conceptie a creditului comercial in care CMCC trebuia sa trebuia sa contribuie la dezvoltarea sa. Legea Dailly permite intreprinderii sa obtina un credit pe termen scurt prin simpla prezentare a unui borderou (borderoul Dailly) reprezentand creantele pe care ea dorea sa le mobilizeze. Banca remite intreprinderii suma corespunzatoare neta de cheltuielile financiare. Acest tip de credit nu a cunoscut dezvoltarea dorita.

12.1.1.4.Creditul de mobilizare a creantelor pe termen scurt asupra strainatatii

Permite exportatorilor sa mobilizeze creantele pe care le poseda asupra clientilor straini (termenul de reglementare acordat nu trebuie sa depaseasca 18 luni). Acest credit poate imbraca doua forme: a) Creditul clasic: Functioneaza ca si contul cu un anumit formalism (intreprinderea trebuie sa aduca dovada expeditiei marfurilor) b) Un credit special: Permite intreprinderii sa mobilizeze, in mod global, creantele sale la 6 luni maxim. Este necesar un acord prealabil al Bancii Centrale.

12.1.2. Facturajul 12.1.2.1 Principiul

Intreprinderea are posibilitatea de a apela la o societate de facturaj pentru gestiunea si/sau cesiunea creantelor sale comerciale pe termen scurt. In caz de cesiune, sumele sunt reglate net de comisioane prelevate de societatea de facturaj. Comisioanele sunt calculate in functie de valoarea creantelor transferate (% apropiat de 2% din valoarea creantelor cedate). Societatea de facturaj inlocuieste din acest moment creditorul initial si se substituie acestuia pentru recuperarea creantelor transferate, asigurand bunul sfarsit si in caz de faliment al debitorului.

12.1.2.2. Interes
Facturajul este utilizat in principal de intreprinderile mici, pentru care scontul clasic ar deveni scump si care nu au mijloacele de a gira in mod eficace creantele lor fata de clienti.

12.1.2.3. Costul facturajului

Societatea de facturaj este remunerata printr-un comision calculat aplicand un procent (1,5-2,5) la valoarea inclusiv TVA a facturilor achizitionate.

12.1.3 Decouvertul
Se numeste decouvert soldul debitor al unui cont bancar. In general, bancherul fixeaza un plafon in functie de anumite criterii (marimea cifrei de afaceri, situatia financiara....). Uneori numarul de zile de decouvert este limitat.

12.1.3.1. Diferitele forme de decouvert

Decouvertul poate fi folosit atat pe o durata mai lunga cat si pe o durata de cateva zile in vederea efectuarii platilor (scadente la sfarsit de luna, de exemplu).

12.1.3.2. Interes
Bine utilizat, decouvertul este un mijloc de finantare simplu ce permite acoperirea exacta a nevoilor intreprinderii.

12.1.4. Creditele de trezorerie specializate

Intreprinderea poate apela la credite pentru acoperirea nevoilor cu o durata mai lunga. Aceste credite au un obiect precis si sunt acordate pe garantii. Cel mai adesea contribuie la finantarea achizitiei de materii prime, transfomarea lor sau stocajul lor.

12.1.5. MOF (credite cu optiuni multiple sau Multiple Option Facility)

MOF face parte din noile tehnici de finantare. Constituie un mijloc de finantare pe termen scurt sau lung, in euro sau in devize. La inceput, acest tip de credit era rezervat societatilor internationale. Actualmente, linii de credit similare sunt propuse intreprinderilor mai mici si de asemenea IMMurilor.

12.1.6 Biletele de trezorerie si bonurile pe termen mediu negociabile

Sunt titluri de creanta emise de o intreprindere pentru asi finanta nevoile de trezorerie. Aceste titluri trebuie domiciliate intr-un stabiliment de credit. Biletele de trezorerie trebuie sa aiba o durata cuprinsa intre 1 zi si 1 an, in timp ce bonurile pe termen mediu negociabile trebuie sa aiba o durata mai mare de 1 an, fara limita maxima. Valoarea lor unitara minima este de 150.000 euro. Ele sunt dematerializate.

12.1.7 Alte mijloace de finantare pe termen scurt

12.1.7.1 Creditele SPOT
Sunt credite pe termen scurt (cel putin 3 luni). Costul lor este redus deoarece este foarte apropiat de rata pietei monetare.

12.1.7.2. Creditele inter-intreprinderii

Se ajunge in mod frecvent ca o intreprindere sa acorde un credit unei alte intreprinderi (societate mama si filiala) De asemenea, furnizorii acorda clientilor lor credite sub forma de interval de plata. Creditul furnizor este principalul mijloc de finantare pe termen scurt.

12.2 Determinarea costului unui credit pe termen scurt 12.2.1 Elementele constitutive ale costului 12.2.1.1 Rata nominala
Este rata anuntata de banca (rata de scont, rata de decouvert) sau fixata de intreprindere in functie de piata monetara (bilete de trezorerie). Rata fixata de banca este determinata pornind de la o rata de referinta la care se adauga majorari pentru a tine cont de natura creditului si de categoria de intreprindere. Intreprinderile se impart in 4 categorii principale pe baza unor criterii ca: marimea (cel mai important), sectorul de activitate, performante... Pentru a calculcula valoarea dobanzilor, trebuie tinut cont de datele de valoare aplicate de stabilimentul finaciar vizat ( ce constituie unul din elementele remunerarii bancii)

12.2.1.2 Comisioanele
Comisioanele au ca scop fie remunerarea activitatii bancii, fie de a lua in calcul riscul pe care il suporta.
Tipuri de comisioane Comisioane fixe (independente de durata si valoarea operatiei) Comisioane proportionale cu valoarea operatiei Comisioane proportionale cu valoarea si durata operatiei Exemple Comision de manipulare: cerut de fiecare efect remis la scontare. Comision de acceptare: remunereaza acceptarea efectelor de catre banca prin intermediul trasului. Comision de neplata. Comision de cel mai puternic decouvert: 0,05% aplicat la cel mai puternic decouvert din fiecare luna. Valoarea sa maxima e de jumatate din dobanzile debitoare ale trimestrului. Comision de miscare: 0,025% la totalul debitelor lunii. Comision de andosare: de la 0,40% la 0,60% din valoarea creantelor comerciale inmanate la scontare. Se analizeaza ca supliment al ratei de dobanda.

12.2.2 Exemple de calcul de costuri 12.2.2.1 Costul unui decouvert

Fie un decouvert ce dureaza din 25 mai inclusiv pana la 30 mai inclusiv, valoare 120.000 euro, rata 7,2%, comision pt cel mai puternic decouvert 0,05% Calcul: Dobanzi debitoare: 120000*0,072*6/360=144 CPPD: 120000/2000=60 Cost total: 204 Rata reala a creditului este t in formula: 204=120000*6*t/360 => t =0,102 (10,2%) Majorarea in raport cu rata nominala este de: 10,2%-7,2%=3% datorata CPPD

12.2.2.2.Costul unui scont

Este calculat pe numarul de zile care separa data de negociere (exclusa) de data scadenta (inclusa). La acest numar bancile adauga 2 zile de banca (mai putin prin negociere). Exemplu: la 20 mai, o societate remite la scontare doua efecte de 1000 si 2000 euro, scadente la 10 iunie. Rata scontului: 6,40%; comision de andosare: 0,60%; comision de manipulare 4 euro/efect; zile de banca: 2 Solutie: Nr de zile: 21 zile + 2 zile de banca = 23 zile Dobanzi debitoare: 3000*23*(0,064+0,006)/360=13,42 Comision de manipulare 4*2=8 Total: 13,42+8=21,42 Rata reala t a creditului obtinut: 21,42=(3000-21,42)*25*t/360 t=10,36%

12.3 Principalele plasamente 12.3.1 Plasamente traditionale 12.3.1.1 Depozite remunerate

Remunerarea depozitelor variaza in functie de valoarea si durata lor, care trebuie sa fie de o luna cel putin.

12.3.1.2 Parti de SICAV si fondurile comune de plasament (FCP)

SICAV (societati de investitii cu capital veritabil) sunt societati anonime, care au ca obiect gestionarea unui portofoliu de valori mobiliare. FCP (fonduri comune de plasament) nu sunt societati, ci coproprietati de valori mobiliare, girate de stabilimente de credit sau de societati de bursa).

SICAV si FCP constituie OPCVM (organisme de plasament colectiv de valori mobiliare). Categorii de OPCVM: monetara euro, monetara cu vocatie internationala,obligatiuni si alte titluri de creanta in euro sau de creanta internationala,actiuni ale zonei euro, actiuni internationale, garantate sau insotite de protectie, diversificate Fiecare OPCVM se caracterizeaza prin: categoria de care apartin, comisioanele de subscriere si rascumparare, cheltuieli de gestiune, performante realizate. Valoarea partii este calculata in fiecare zi lucratoare Valoarea lichidativa a partii= Activ net/ Numar de parti Plasamentele in OPCVM au o lichiditate mare

12.3.1.3 Alte plasamente

Credite inter-intreprinderi Sconturi furnizori: consta in renuntarea la un credit mijlocind un scont negociat cu furnizorul Gestiunea directa a unui portofoliu de valori mobiliare 12.3.2 Noile plasamente Din 1985, in Franta, gama plasmentelor posibile s-a largit prin crearea de noi produse financiare: -Bonuri de tezaur negociabile > tiluri ce reprezinta o creanta asupra statului. Sunt de doua feluri: BTF (bonuri cu rata fixa si cu dobanda predecontata) si BTAN (bonuri cu rata fixa si dobanda anuala) -Certificate de depozit -Bilete de trezorerie si bonuri negociabile pe termen mediu -Certificate Bull