CARL GUSTAV JUNG

ARHETIPURILE I INCONTIENTUL COLECTIV

C A R L G U S TAV J U N G ( 1 8 7 5 - 1 9 6 1 )

ARHETIPURILE I INCONTIENTUL COLECTIV

n pieptul tu se afl stelele destinului tu, i spune Illo lui Wallenstein (Friedrich Schiller (175 !1"25# $ Cei doi Piccolomini , actul al II!lea, scena %I#, ceea ce ar putea satisface orice astrolo&ie, daca s!ar 'ti c(te ce)a despre acest secret al ini*ii+ ns p(n nu de*ult el nu fusese de,le&at 'i n!a' ndr,ni s afir* c ast,i situa-ia este principial diferit+ n)-tura tri.al este sacru!periculoas+ /rice n)-tur e,oteric ncearc sa surprind fata in)i,i.ila a sufletului 'i fiecare pretinde pentru sine autoritatea supre*a+ 0celea'i trsturi le re&si* a*plificate la reli&iile *ondiale do*inante+ Ini-ial ele con-in o cunoa'tere pro)enita din re)ela-ia secreta 'i e1pri*a tainele sufletului n i*a&ini *inunate+ 2e*plele 'i scrierile lor sfinte trans*it prin cu)(nt 'i i*a&ine str)echea n)-tur sf(nt, accesi.ila oricrei credin-e, oricrei pri)iri sensi.ile, oricrei *in-i e1i&ente+ 3u c(t i*a&inea trans*isa este *ai fru*oasa, *ai *rea-a, *ai cuprin,toare, cu at(t se ndeprtea, *ai *ult de e1perien-a indi)iduala+ 41perien-a ori&inara fiind pierduta, noi pute* ncerca doar s!o apro1i*a* prin inter*ediul i*a&inii pe care a produs!o+ 5+++6 Im agi i!" a#$"%i&a!" sunt a priori at(t de ncrcate de sens, nc(t niciodat nu ne ntre.a* care le este sensul+ 7eii *or din ti*p n ti*p pentru ca descoperi* .rusc ca ei nu nsea*n ni*ic altce)a dec(t o.iecte inutile fcute din le*n 'i piatra de *ana o*ului+ n realitate descoperi* atunci ca nu a* &(ndit deloc asupra i*a&inilor acelora+ Iar c(nd o*ul ncepe sa &(ndeasc asupra lor, o face cu a8utorul a ceea ce el nu*e'te ra-iune, dar care de fapt nu este altce)a dec(t su*a pre8udeca-ilor 'i li*itrilor sale+ 5+++6 9e o.icei incon'tientul trece drept un fel de inti*itate nchisa, ceea ce :i.lia dese*na prin cu)(ntul i im a , conceputa, printre altele, ca locul de ori&ine al tuturor &(ndurilor rele+ n ncperile ini*ii locuiesc spiritele cele rele ale s(n&elui, *ania cea iute 'i sl.iciunea si*-urilor+ 0'a arata incon'tientul c(nd este pri)it dinspre con'tiin-a+ 0ceasta pare a fi n esen-a o func-ie a creierului *are care separa totul 'i pri)e'te pr-ile n i,olarea lor, incon'tientul fiind 'i el n-eles e1clusi) ca incon'tientul meu + 9e aceea se considera ca acela care co.oar n incon'tient cade n *r&inirea i*perati)a a su.iecti)it-ii e&ocentrice, fiind e1pus n aceasta fundtura atacului ani*alelor rele pe care le adposte'te lu*ea su.terana a sufletului+ 3ine pri)e'te *ai nt(i n o&linda apei )ede *ai nt(i propria!i i*a&ine+ 3ine se ndreapt spre sine nsu'i risca sa se nt(lneasc cu sine nsu'i+ /&linda nu lin&u'e'te, ea l reflecta cu fidelitate pe cel care se uita n ea, acel chip pe care nu! l arta* niciodat lu*ii, pentru ca l ascunde* cu a8utorul persoanei $ *asca noastr de actori+ /&linda ns se afla dincolo de *asca 'i arata ade)ratul chip+ 0ceasta este pri*a pro.a de cura8 ceruta de dru*ul spre interior, o pro.a care!i sperie pe cei *ai *ul-i cci nt(lnirea cu sine nsu'i face parte dintre acele lucruri neplcute pe care le e)ita* at(ta ti*p c(t pute* proiecta n e1terior tot ceea ce este ne&ati)+ 3(nd sunte* n stare sa ne )ede* propria u*.ra 'i sa suporta* cunoa'terea ei, atunci a.ia a* re,ol)at o *ica parte a sarcinii ; a* supri*at cel pu-in incon'tientul personal+ 5+++6 <

=eac-ia necesara 'i ceruta a i '( )%i" %*!*i '(!"'%i+ se e1pri*a n #"&#"," %-#i a#$"%i&a!" + nt(lnirea cu sine nsu'i nsea*n *ai nt(i nt(lnirea cu propria u*.ra+ >*.ra este desi&ur o trectoare n&usta, o poarta str(*ta, a crei dureroasa n&usti*e nu poate fi e)itata de cel care co.oar n f(nt(na ad(nca+ 2re.uie sa face* cuno'tin-a cu noi n'ine pentru a 'ti cine sunte*, cci dincolo de poarta se afla n *od surprin,tor o ntindere fr *ar&ini, de o ne*aiau,ita nedeter*inare, unde, dup c(t se pare, nu e1ista interior 'i e1terior, sus 'i 8os, aici 'i acolo, al *eu 'i al tu, .ine 'i ru+ 4ste lu*ea apei n care plute'te tot ceea ce este )iu, unde ncepe do*eniul si*paticului, sufletul a ceea ce este )iu, unde eu nu sunt distinct de acesta 'i acela, unde l triesc pe celalalt n *ine iar celalalt * trie'te ca eu+ 5+++6 (<1# 0t(t n ca,ul u*.rei, c(t 'i n ca,ul a im"i nu sunt suficiente cuno'tin-ele conceptuale+ ?ici prin intropatie sau transpunere nu le pute* trai con-inutul+ 0 n)-a pe dinafara o lista de arhetipuri nu folose'te la ni*ic+ A#$"%i&*#i!" sunt co*ple1e trite care se *anifesta destinal, ac-ion(nd n )ia-a noastr cea *ai inti*a+ A ima nu ne *ai apare ca ,ei-a, ci adesea ca sl.iciunea noastr strict personala sau ca ndr,neala noastr cea *ai .enefica+ 9aca un sa)ant *erituos n )(rsta de 7@ de ani 'i prse'te fa*ilia 'i se cstore'te cu o actri-a de 2@ de ani, cu parul ro'u, atunci pute* spune ca ,eii au cerut o noua )icti*a+ 0'a se *anifesta la noi cople'itoarea for-a de*onica+ A(n nu de*ult aceasta t(nra persoana ar fi putut fi cu u'urin-a lichidata ca )r8itoare+ 41perien-a *i!a artat ca e1ista foarte *ul-i oa*eni de o anu*ita inteli&enta 'i cultura care n-ele& u'or 'i ne*i8locit ideea de a ima 'i relati)a autono*ie a acesteia, precu* 'i feno*enul a im *. la fe*ei+ 5+++6 n-elepciunea 'i lipsa n-elepciunii nu nu*ai ca apar la fiin-ele de felul ,(nei ca unul 'i acela'i lucru, dar chiar sunt unul 'i acela'i lucru at(ta ti*p c(t sunt ntruchipate de a im a + %iata este lipsita i plina de sens+ Bi daca lipsa de sens nu de)ine o.iect al rasului iar sensul o.iect al specula-iei, atunci )iata este .anala, totul are di*ensiuni insi&nifiante+ 41ista atunci doar un sens *ic 'i un nonsens *ic+ n fond ni*ic nu are sens cci at(ta ti*p c(t a lipsit o*ul ca fiin-a &(nditoare ni*eni nu a e1plicat feno*enele+ 9e e1plica-ii are ne)oie doar acela care nu n-ele&e+ Se*nifica-ie are doar ininteli&i.ilul+ /*ul 'i!a fcut apari-ia intr!o lu*e pe care n!o n-ele&ea 'i de aceea a ncercat s!o e1plice+ 0stfel a ima 'i, prin ur*are, )ia-a sunt lipsite de se*nifica-ie pentru ca nu ofer e1plica-ii+ ns ele sunt e1plica.ile cci n orice haos e1ista cos*os 'i n orice de,ordine, ordine secreta, n orice ar.itrar, le&e se)era, cci orice ac-iune se .a,ea, pe contrarii+ 5+++6 3(t de periculos de se*nificati)a este relati)i,area .inelui 'i a rului practicata n /rient o arata o intero&a-ie indiana ; 3are dru* spre des)(r'ire este *ai lun&, al celui care!l iu.e'te pe 9u*ne,eu sau al celui care!l ur'te C =spunsul este ur*torul ; 3el care!l iu.e'te pe 9u*ne,eu are ne)oie de 7 rencarnri p(n la des)(r'ire iar cel care!l ur'te, doar de <, cci cel care!l ur'te se &(nde'te *ai *ult la el dec(t cel care!l iu.e'te+ 5+++6 Aentru ?iet,sche, 7arathustra este *ai *ult dec(t o fi&ura poetica, este o *rturisire in)oluntara+ %iata sa a fost o rtcire n ntuneci*ile ndeprtrii de 9u*ne,eu, ale decre'tinrii 'i de aceea i!a aprut re)elatorul 'i ilu*inatorul ca i,)or al sufletului sau+ 9e aici pro)ine li*.a hieratica din Aa grit-a Zarathustra , cci acesta este stilul arhetipului spiritului+ Arin trirea acestui arhetip *odernul face e1perien-a *odalit-ii str)echi a &(ndirii ca acti)itate autono*a al crei o.iect sunte*+ Der*es 2ris*e&istos sau E

2hoth din literatura er*etica, /rfeu, Aoiandres 'i nruditul cu acesta Aoi*en al lui Der*as constituie alte for*ulri ale aceleia'i e1perien-e+ 9aca nu*ele de Fucifer nu ar a)ea o ncrctur peiorati), el ar fi foarte potri)it pentru acest arhetip+ 9e aceea *!a* *ul-u*it sa!l denu*esc a#$"%i&*! /-%#0 *!*i 1 2"!"&% sau a#$"%i&*! ." .*!*i + 0se*enea tuturor arhetipurilor, 'i acesta are un aspect po,iti) 'i unul ne&ati)+ 5+++6 (EG# /pera lui 4dHard Iaitland, care pre,int .io&rafia 0nnei Jin&sford, con-ine o i*presionanta descriere a tririi pro)ocate de )i,iunea diadei+ Iaitland descrie pe lar& *odul n care a trit di)initatea, trire pro)ocata de o )i,iune lu*inoasa, foarte ase*ntoare celei a)ute de Fratele Jlaus+ 4l spune te1tual ; 9u*ne,eu ca stp(n este cel care de*onstrea, prin dualitatea sa ca 9u*ne,eu este at(t su.stan-a c(t 'i ener&ie, at(t iu.ire c(t 'i )oin-, at(t fe*inin, c(t 'i *asculin, at(t *a*a c(t 'i tata+ 5+++6 2i*purilor *ai )echi nu le era &reu sa n-elea& $ n ciuda prerilor oarecu* de)iante 'i a nclina-iei &(ndirii spre aristotelicianis* ! ideea lui Alaton ca oricrei feno*enalit-i i este pree1istenta 'i supraordonata Ideea+ A#$"%i&*! nu este altce)a dec(t o e1presie care apare nc din 0ntichitate, sinoni*a cu I3""a n sensul platonician+ 5+++6 IKsteriu* iniLuitatis ; /*ne .onu* a 9eo, o*ne *alu* a. ho*ine M (Secretul nedrept-ii (pcat# ! tot ce e .un )ine de la 9u*ne,eu, ce e ru )ine de la oa*eni+# 0ceasta de,)oltare este rsturnata n ulti*a )re*e ntr!un *od infernal, lupul n piele de oaie 'optind peste tot n urechi ca rul nu este dec(t o proasta n-ele&ere a .inelui 'i un instru*ent potri)it al pro&resului+ Se crede ca astfel lu*ea ntunericului nu *ai este n&ro,itoare 'i ni*eni nu se &(nde'te ce otr)ire spirituala i se pre&te'te astfel o*ului+ 4l nsu'i de)ine in acest fel dia)ol, cci acesta este 8u*tatea unui arhetip a crui putere ire,isti.ila l face chiar 'i pe europeanul necredincios, cu orice oca,ie potri)ita sau nu, sa e1cla*e /, 9oa*ne M 9aca *ai e1ista 'i alt posi.ilitate, nu ar tre.ui sa ne identifica* niciodat cu un arhetip, cci consecin-ele sunt, a'a cu* ne arata psihopatolo&ia 'i anu*ite reali,ri ale ti*pului, nspi*(nttoare+ /ccidentul s!a preocupat at(t de pu-in de suflet, nc(t a tre.uit sa ne&e 'i conceptul de for-a sufleteasca ce nu e 'i nu poate fi *.l(n,ita de o*, 'i anu*e di)initatea ns'i, pentru a!si apropia, pe l(n& r(ul de8a n&hi-it, 'i .inele+ 3iti-i o data cu aten-ie 'i critic d+p+d+)+ psiholo&ic Zarathustra lui ?iet,sche+ ?iet,sche a pre,entat cu o consec)enta rara 'i cu pasiunea unui o* ntr!ade)r reli&ios psiholo&ia suprao*ului, al crui 9u*ne,eu a *urit N al acelui o* care se sfr*a pentru ca a nchis parado1ul di)in n casa str(*ta a o*ului *uritor+ Ooethe, n-eleptul, a o.ser)at ce &roa,a l apuca pe suprao* 'i a ,(*.it cu ,(*.etul superior al filistinului culti)at+ 5+++6

4ESPRE RENATERE
5"%"m &.i$(,a + 3onceptul rena'terii este *ultilateral+ Su.linie, ca pri* aspect *ete*psiho,a, *i&rarea sufletului+ n aceast repre,entare este )or.a despre ideea unei )ie-i care se ntinde n ti*p prin diferite corpuri sau despre succesiunea unei )ie-i care se ntinde n ti*p prin diferite corpuri sau despre succesiunea unei )ie-i care este ntrerupta de di)erse rencarnri+ ?ici n .udis*, unde este )or.a n special despre aceasta n)-tura $ :uddha nsu'i a trit o serie foarte lun&a de rena'teri !, nu e clar daca e &arantata continuitatea personalit-ii, cu alte cu)inte, poate fi )or.a 'i doar de continuitatea Par*ei+ 4le)ii au pus 5

aceasta ntre.are nc din ti*pul )ie-ii *aestrului, dar el nu a dat un rspuns clar n pri)in-a continuit-ii personalit-ii+ R"i 'a# a#"a + 0 doua for*a este reincarnarea, care con-ine eo ipso conceptul continuit-ii personale+ n acest ca, personalitatea u*ana este &(ndita ca fiind continua astfel nc(t, c(nd cine)a se rencarnea, sau este nscut+ 4ste a'a! ,is poten-ial n stare sa!si a*inteasc )ie-ile anterioare 'i ca aceste )ie-i erau ale lui, adic a)eau acela'i eu ca 'i )iata pre,enta+ n ca,ul rencarnrii este )or.a de re&ula despre rena'terea n corpuri u*ane+ 5+++6 >n e1+ )iu al dra*ei *isterelor, care repre,int per*anenta 'i transfor*area )ie-ii, este litur&hia+ 9aca o.ser)a* pu.licul n ti*p p(n la de)ota*entul cel *ai profund+ Orupurile de .r.a-i, care stau n apropierea ie'irii n ti*pul slu8.ei, se ntre-in despre tre.uri lu*e'ti, 'i fac *ecanic se*nul crucii 'i se las ntr!un &enunchi, participa totu'i la slu8.a sf(nta, n ciuda indiferentei, 'i anu*e prin si*pla pre,enta n spa-iul plin de &ratie+ n ti*pul slu8.ei este sacrificat 3ristos ntr!un act supralu*esc 'i ate*poral, iar el ia na'tere din nou n su.stan-ele transfor*ate+ Ioartea sacrificial rituala nu e o repetare a e)eni*entului istoric, ci procesul pri*ordial 'i unic, etern+ 4)eni*entul litur&hiei este de aceea o participare la transcendenta )ie-ii care dep'e'te orice li*ite ale spa-iului 'i ti*pului+ 4ste un *o*ent de eternitate n ti*p+ 5+++6

4ESPRE PSIHOLOGIA ARHETIPULUI IN6ANS

/ data cu trecutul pierdut, care a de)enit nense*natul, de)alori,atul, ceea ce nu )a *ai fi )alori,at, s!a pierdut 'i )indectorul, cci )indectorul este fie nense*natul nsu'i, fie pro)ine din acesta+ 4l ia na'tere n transfor*area for*ei ,eilor (7ie&ler# ca )estitor sau ca pri* nscut al noii &enera-ii 'i apare nea'teptat n locuri i*pro.a.ile (na'tere din piatra sau copac, .ra,da de o&or, apa etc+# 'i ca for*a du.la (prichindel, pitic, copil, ani*al etc+#+ 0cest arhetip al ,eului copil are o lar&a rsp(ndire 'i este inti* a*estecat cu toate celelalte aspecte *itolo&ice ale *oti)ului copilului+ ?ici nu *ai este ne)oie sa indica* copilul Isus nc )iu, care 'i de,)luie, n le&enda 3hristophorus, aspectele tipice de *ai *ic dec(t *icul 'i *ai *are dec(t *arele+ n folclor, *oti)ul copilului apare n for*a piticului 'i spiridu'ului ca e1plicare a puterilor naturale ascunse+ 5+++6 I 7a . nsea*n ce)a care de)ine independent+ 4l nu poate de)eni fr a se desprinde de ori&ine ; prsirea este deci o condi-ie necesara, nu nu*ai un feno*en secundar+ 3onflictul nu este dep'it n ca,ul n care con'tiin-a r*(ne capti)a contrariilor N de aceea este ne)oie de un si*.ol care sa!i arate necesitatea desprinderii de ori&ine+ n ti*p ce si*.olul infans fascinea, 'i cuprinde con'tiin-a, apare efectul sal)ator n con'tiin-a 'i se ndepline'te acea separare de situa-ia conflictuala de care con'tiin-a nu a fost capa.ila+ Si*.olul este anticipare a unei stri a con'tiin-ei care a.ia acu* se na'te+ 0t(t ti*p c(t aceasta nu este reali,ata, copilul r*(ne o proiec-ie *itolo&ica, ce necesita repeti-ie cultuala 'i nnoire rituala+ 3opilul Isus este, de e1+ o necesitate cultuala at(ta ti*p c(t *a8oritatea oa*enilor nc nu este capa.ila sa reali,e,e psiholo&ic propo,i-ia daca nu de)eni-i ca 'i copiii+ 5+++6 2otalitatea u*ana consta dintr!o unire a personalit-ii con'tiente 'i incon'tiente+ 0'a cu* fiecare indi)id re,ulta din &ene at(t *asculine c(t 'i fe*inine 'i fiecare se1 e deter*inat de predo*inanta &enelor corespun,toare, la fel n psihicul .r.atului nu*ai con'tiin-a este *asculina, iar incon'tientul este G

fe*inin+ Fa fe*eie lucrurile stau in)ers+ 0* redescoperit 'i refor*ulat acest fapt n teoria *ea asupra a im"i + 9ar ea era cunoscuta de *ult ti*p+ Ideea unei coniunctio a *asculinului 'i fe*ininului, care a a8uns concept a'a!,is tehnic n filosofia her*etica, apare ca mysterium iniquitatis de8a n &nosticis*, pro.a.il influen-at de )eterotesta*entara cstorie di)in, a'a cu*, de e1+, a reali,at!o Dosea+ 0ceasta e indicata nu nu*ai de anu*ite o.iceiuri trans*ise, ci 'i de citatul din 4)an&helie n a doua scrisoare ctre Clemens ; 3(nd cei 2 )or fi unul, 'i ceea ce e afara ca ceea ce e nuntru, 'i *asculinul cu fe*ininul, nici *asculin, nici fe*inin+ 5+++6

4ESPRE ASPECTUL PSIHOLOGIC AL 6IGURII 8EI9EI :ORE

A im*. apare deseori ca un pictor sau are un aparat de proiec-ie, este operator de cine*a sau posesor al unei &alerii de ta.louri, fi&uri care se refera la a im *. ca func-ie *ediatoare ntre con'tient 'i incon'tient ; incon'tientul con-ine i*a&ini care sunt *i8locite, adic *anifestate, de a im*. , fie ca i*a&ini fantas*atice, fie incon'tient ca fapt de )iata trit+ 9in proiec-ia a im*.*!*i iau na'tere rela-ii fantastice de iu.ire sau de ura fata de eroi sau de*oni+ 5+++6 A im a este o fi&ura .ipolara ca 'i personalitatea supraordonata 'i de aceea poate fi .a po,iti)a, .a ne&ati)a N .a .tr(na, .a t(nra N .a *a*a, .a fata N .a ,(na .una, .a )r8itoare N .a sf(nta, .a prostituata+ Ae l(n& aceasta a*.i)alenta, a ima are rela-ii oculte cu *isterele, cu lu*ea tene.relor, 'i de aceea are deseori o tenta reli&ioasa+ 0tunci c(nd se deta'ea, cu claritate, are o rela-ie curioasa cu %im &*! ; cel *ai adesea e aproape sau n ntre&i*e ne*uritoare, cci se afla n afara ti*pului+ 5+++6 / *are parte a fricii inspirate .r.a-ilor de fe*ei se .a,ea, pe proiec-ia a im "i + Fa un .r.at infantil, a im a are de re&ula o fi&ura *aterna N la un adult, este )or.a de o fi&ura fe*inina *ai t(nra+ 3el prea .tr(n se co*pensea, ns printr!o fata foarte t(nra, chiar printr!o copila+ 5+++6

CONTRI;U9II LA 6ENO5ENOLOGIA SPIRITULUI <N ;AS5

Su. un anu*it aspect, concentrarea 'i tensionarea for-elor psihice sea*n *a&iei+ 4le de,)olta o ener&ie surprin,tor de *are, superioara de c(te)a ori celei o.-inute de ncordarea con'tienta a )oin-ei+ Faptul poate fi de*onstrat e1peri*ental, n starea de concentrare artificiala din hipno,a+ Fa cursurile *ele o.i'nuiesc sa a'e, o isterica, e1tre* de fira)a constitu-ional dar aflata ntr!un profund so*n hipnotic, cu ceafa pe sptarul unui scaun 'i cu clc(iele pe sptarul altui scaun 'i s!o las n aceasta po,i-ie ti*p de un *inut+ Aulsul i se ridica treptat p(n la @+ >nul din studen-ii *ei, n acela'i ti*p un e1celent &i*nast, a ncercat ,adarnic sa reproduc e1peri*entul prin ncordarea con'tienta a )oin-ei+ 4l s!a pr.u'it i*ediat cu un puls de 12@+ 5+++6 /*ul cucere'te nu nu*ai natura ci 'i spiritul, fr a!si da sea*a ceea ce face+ 5+++6 9up pri*ul r,.oi *ondial s!a sperat n ra-iune u*ana+ 0cu*, dup cel de! al doilea se spera din nou+ 9ar de8a o*ul este fascinat de posi.ilit-ile fisiunii uraniului 'i!'i pro*ite o epoca de aur $ cea *ai .una &aran-ie ca &ro,)iile pustiirii cresc ne*surat+ Bi cine este autorul tuturor acestor lucruri C 2oc*ai spiritul u*an considerat inofensi), dotat, in)enti), care din pcate nu este con'tient de de*onia sa+ Iai *ult, acest spirit face totul pentru a nu fi silit sa se pri)easc n fa-, fiecare a8ut(ndu!l dup puteri n aceast pri)in-+ /rice nu*ai 7

psiholo&ie nu, cci aceasta necu)iin-a ar putea conduce la autocunoa'tere M Iai .ine r,.oaie, de care este )ino)at ntotdeauna celalalt N 'i ni*eni nu )ede ca toata lu*ea este posedata de dorin-a de a face ceea ce e)ita 'i!i pro)oac frica+ Ii se pare ! o *rturisesc deschis $ ca epocile trecute n!au e1a&erat, ca spiritul nu s!a lepdat de de*onia sa 'i ca oa*enii sunt *ai e1pu'i, datorita 'tiin-ei 'i tehnicii, pericolului de a cdea prada posedrii+ 5+++6 9e ce nenorocire *ai a)e* ne)oie, pentru ca cel pu-in conductorii responsa.ili ai u*anitarii sa deschid lar& ochii 'i sa se eli.ere,e de eroare C (257#

4ESPRE PSIHOLOGIA 6IGURII TRIC:STER-ULUI

3hiar 'i preo-ii din anu*ite locuri par sa fi sr.torit Fi.ertas 9ece*.rica, cu* era nu*ita li.ertatea ne.unilor, de'i (sau poate pentru ca C# cu aceasta oca,ie se putea da fr(u li.er strii ti*purii a con'tiin-ei, 'i anu*e sl.ticiei p&(ne 'i .ar.are, rela1rii 'i lipsei de rspundere+ Fa nceputul sec+ al Q%I!lea, se pare ca aceste cere*onii, care *ai arata n for*a ori&inara spiritul %#i'=.%"# !ului, au ncetat+ 3el pu-in, anu*ite hotr(ri ale 3onciliului din 15"1! 15"5 inter,ic festum puerorum 'i ale&erea unui episcopus puerorum + 5+++6 9+p+d+)+ psiholo&ic nu se poate n-ele&e dec(t ceea ce a fost trit+ 3onceptele psiholo&iei noastre co*ple1e nu sunt, n pri)in-ele esen-iale, for*ulri intelectuale, ci dese*nri pentru anu*ite do*enii de e1perien-a, care pot fi descrise, dar care pentru cel care nu le!a trit r*(n *oarte 'i inco*prehensi.ile+ 0stfel, dup e1perien-a *ea, ne pute* nchipui fr dificult-i deose.ite ce se n-ele&e prin u*.ra, de'i a* fi dorit ca acest concept ilustrator sa fie nlocuit *ai de&ra. cu un cu)(nt 'tiin-ific cu re,onanta latina sau &reaca+ n-ele&erea a im"i , di*potri), se lo)e'te de8a de dificult-i *ai se*nificati)e+ 4a este u'or acceptata, dar nu e deloc sau e foarte pu-in n-eleasa, daca )re* sa de)eni* con'tien-i de rolul ei n )iata proprie, pentru ca ea repre,int tot ceea ce .r.atul nu duce la .un sf(r'it 'i ceea ce persista de aceea constant ntr!o stare e*o-ionala, care nu are )oie sa fie atinsa+ Oradul incon'tientei nt(lnit n aceasta rela-ie este ui*itor+ 9e aceea este aproape i*posi.il ca .r.atul care se te*e de fe*initatea proprie sa n-elea& ce nsea*n a im a + ?u e de *irare ca se nt(*pla a'a, cci 'i cea *ai ele*entara intui-ie a u*.rei da uneori nc *ult de lucru europeanului *odern+ 9ar cu* u*.ra repre,int fi&ura cea *ai pu-in e1plo,i)a 'i cea *ai apropiata de con'tiin-a, ea for*ea, 'i acel aspect al personalit-ii care e pus n discu-ie la nceput n anali,a incon'tientului+ n parte a*enin-toare, n parte ridicola, fi&ura sa se afla la nceputul dru*ului indi)idua-iei 'i pune su. se*nul ntre.rii suspect de si*pla &hicitoarea Sfin1ului sau cere n *od nelini'titor rspuns la o Luaestio crocodilina+ (3rocodilul i!a furat unei *a*e copilul+ Fa ru&*intea ei de a!l da napoi, crocodilul spune ca ii )a ndeplini dorin-a daca ii da un rspuns ade)rat ntre.rii lui ; %oi da napoi copilul C 9aca da, atunci nu e ade)rat, iar copilul nu )a fi napoiat N daca nu, atunci iar'i nu e ade)rat, adic *a*a a pierdut oricu* copilul+# 5+++6

CONTIIN9A> INCONTIENT I IN4IVI4UA9IE

0* definit intui-ia ca percep-ie )ia incon'tient+ 5+++6 Fa fel cu* corpul repre,int un fel de *u,eu al istoriei sale filo&enetice, a'a face 'i psihicul+ ?u a)e* nici un *oti) sa presupune* ca structura speciala a psihicului este unica n lu*e, ca nu are nici o istorie dincolo de *anifestarea sa "

indi)iduala+ ?ici con'tiin-ei noastre nu i se poate ne&a o istorie care cuprinde 5 @@@ de ani+ ?u*ai con'tiin-a eului are *ereu un nou nceput 'i un sf(r'it pre*atur+ 9ar psihicul incon'tient nu este nu*ai nesf(r'it de .tr(n, ci are 'i posi.ilitatea sa creasc ntr!un )iitor la fel de nesf(r'it+ 4l for*ea, species humana 'i este o parte co*ponenta a ei, la fel ca 'i corpul, care e trector d+p+d+)+ indi)idual, dar d+p+d+)+ colecti) are o )(rsta i*posi.il de *surat+ A ima 'i a im *. triesc ntr!o lu*e foarte diferita de cea e1terioara, ntr!o lu*e n care pulsul ti*pului .ate foarte ncet, n care na'terea 'i )iata indi)i,ilor contea, foarte pu-in+ ?u e de *irare ca e1isten-a lor e stranie, at(t de stranie nc(t intru,iunea ei n con'tiin-a nsea*n deseori psiho,a+ A im a 'i a im*. apar-in fr ndoiala acelui *aterial care se *anifesta n schi,ofrenie+ 5+++6

CONTRI;U9II IN4IVI4UA9IE

LA

E5PIRIS5UL

PROCESULUI

4E

For*a *arii )ie-i ur*ea, n ntre&i*e 2ao+ 2ao influen-ea, lucrurile in)i,i.il, i*percepti.il+ I*percepti.ile, in)i,i.ile sunt i*a&inile n el M I*percepti.ile, in)i,i.ile sunt lucrurile n el M ?esonda.ila, o.scura e n el sa*anta M 0ceasta sa*anta e ade)rul+ n ea e credin-a+ 9e la nceput p(n ast,i nu*ele sau nu poate lipsi, pentru a n-ele&e na'terea tuturor lucrurilor+ Si de unde 'tiu eu ca na'terea tuturor lucrurilor s!a reali,at a'a C 2oc*ai prin aceasta+ LAOTS ! Tao te "ing 9espre cea *ai inti*a na'tere a sufletului corpul ani*alic nu pri*e'te dec(t o i*a&ine de o clipa, ca atunci c(nd ful&era+ ?a'terea di)ina triu*ftoare durea, in noi, oa*enii, nu*ai at(ta ti*p c(t durea, ful&erul N de aceea cunoa'terea noastr este at(t de fra&*entara N dar n 9u*ne,eu ful&erul durea, neschi*.at 'i etern+ n acest conte1t )reau sa a*intesc un lucru pe care :Rh*e l pune n le&tura cu ful&erul, 'i anu*e cuaternitatea, care n i*a&inile care ur*ea, 8oaca un rol foarte *are ; c(nd sunt prinse 'i *.l(n,ite in cele E calit-i sau cele E spirite (cele patru calit-i se suprapun la :Rh*e in parte cu cele patru ele*ente, n parte cu cele patru propriet-i uscat, u*ed, cald, rece, in parte cu calit-ile &ustului, ca sec, a*ar, dulce, acru, n parte cu cele patru culori+#, atunci ful&erul sau lu*ina sunt ca o i im a #n centru + 9aca aceea'i lu*ina, care se afla n centru, apare n cele E spirite, atunci puterile celor E spirite se ridica n lu*ina 'i de)in )ii, 'i iu.esc lu*ina, adic o cuprind 'i sunt #nsrcinate cu aceasta+ 5+++6 Faptul ca punctele nodale din i*a&inea anali,ei noastre con-in sau se*nifica nu*ere este do)ada unei *istici incon'tiente a nu*erelor, care nu poate fi descifrata u'or+ 9in c(te )ad, n aceasta feno*enolo&ie e1ista doua trepte N pri*a a8un&e p(n la <, cealalt p(n la 12+ Sunt a*intite deci doua nu*ere, < 'i 12+ 12 este de E ori <+ :nuiesc ca nt(lni* aici a?i(m a 5a#i"i , 'i anu*e dile*a deose.ita a lui < 'i E, despre care a* )or.it de *ai *ulte ori, cci 8oaca un rol i*portant n alchi*ie+ 0s ndr,ni aici presupunerea ca este )or.a de o tetra*erie (ca in alchi*ia &reaca#, de un proces de transfor*are *pr-it n E fa,e de <, analo& celor 12 transfor*ri ale ,odiacului 'i *pr-irii acestuia in E+ ?u*rul 12, a'a cu* se nt(*pla nu rareori, nu are doar o se*nifica-ie indi)iduala (ca n ca,ul de fata ca ,i de na'tere#, ci 'i o se*nifica-ie condi-ionata te*poral, cci eonul

conte*poran al pe'telui se apropie de sf(r'itul critic si repre,int n acela'i ti*p a douspre,ecea casa a ,odiacului+ 5+++6 n literatura ecle,iastica, precu* si n cea alchi*ica, este deseori citata fra,a; 9eus est sphaera infinita (sau circulus# cuius centru* est u.iLue, circu*ferentia ()ero# nusLua*+ (9u*ne,eu este o sfera nesf(r'ita (sau cerc#, al crei centru este peste tot, iar circu*ferin-a nicieri+# 0ceasta repre,entare se &se'te de8a la Aar*enide+ 5+++6 Iatri1 este la el (la :Rh*e# conditio sine qua non a tuturor diferen-ierilor, adic reali,rilor, fr de care spiritul r*(ne plutind, suspendat, si nu intra niciodat n realitate+ 3iocnirea principiului patern (spirit# cu cel *atern (natura# ac-ionea, ca un soc+ 5+++6 (Iatei G, 22# ; 9e )a fi ochiul tu curat, tot trupul tu )a fi lu*inat+ 5+++6 Sufletul este un ochi de foc si ase*enea pri*ului principiu, un 3entru* ?aturae+ Iandala este ntr!ade)r un ochi a crui structura si*.oli,ea, centrul ordonator al incon'tientului+ 5+++6 /chiul repre,int con'tiin-a (care este un or&an de percep-ie#, care pri)e'te n propriul sau fundal+ Aropria lu*ina ii lu*inea, din fata si c(nd aceasta este clara si curata atunci ntre&ul corp este u*plut de lu*ina+ 3on'tiin-a are n anu*ite condi-ii un efect purificator+ 0ceasta este si prerea lui $atei G, 22 si ur*+, care e e1pri*ata si *ai .ine de Luca 11, <E si ur*+ (/chiul este lu*ina trupului tu+ 9ac ochiul tu este sntos, tot trupul tu este plin de lu*ina N dar daca ochiul tu este ru, trupul tu este plin de ntuneric+ 0'a ca, daca tot trupul tu este plin de lu*ina, fr s ai. )reo parte ntunecata, )a fi n totul plin de lu*ina, ntoc*ai ca atunci c(nd te!ar lu*ina o la*pa cu lu*ina ei *are+# /chiul este pe de alt parte un cunoscut si*.ol al lui 9u*ne,eu+ :Rh*e nu*e'te de aceea &lo.ul sau filosofic ochiul eternit-ii, esen-a tuturor esen-elor, ochiul lui 9u*ne,eu+ 5+++6 (<E2# Iultatuli (4duard 9ouHes alias 9ePPer# ; ?i*ic nu este n ntre&i*e ade)rat, 'i nici aceasta nu este n ntre&i*e ade)rat+5+++6 /ri&ene a spus ()or.ind de ani*alele de sacrificiu# ; 3aut aceste ani*ale n tine nsuti, 'i le )ei &si nuntru n sufletul tu+ n-ele&e ca n tine nsuti 5 intra temetipsum 6 ai tur*e de .oi+++ tur*e de oi 'i tur*e de capre+++ n-ele&e ca n tine sunt 'i pasrile cerului+ Bi nu te *ira ca spune* ca acestea sunt n tine N n-ele&e ca tu e'ti o a doua lu*e 'i ca n tine se afla soarele, luna 'i stelele+ 0ceea'i idee se re&se'te 'i n alt loc, dar de data aceasta su. for*a unei constatri psiholo&ice ; Ari)e'te e1presia fetei cui)a care e .a *(nios, .a trist, .a )esel 'i iar tul.urat 'i iar .l(nd+++ %e,i cu* acesta crede ca este U *! , 5dar6 nu e >nul, ci in el apar at(tea persoane c(te *oduri de co*porta*ent, cci a'a cu* spune 'i Scriptura insipiens sicut luna *utatur ( cle%iastul 27, 12#, ne.unul se schi*.a precu* luna+++ ?eschi*.tor e 9u*ne,eu, 'i de aceea e nu*it >nul, pentru ca nu se schi*.a niciodat+ 0stfel 'i cel care l ur*ea, drept pe 9u*ne,eu ( imi%a%(# 4"i i*.%*. #, care este fcut dup chipul lui 9u*ne,eu, este nu*it >nul 'i el nsu'i ( unus et ipse #, daca el )a a8un&e la plintate, pentru c el nsu'i, c(nd )a atin&e starea de )(rf a )irtu-ii, nu se )a 5*ai6 schi*.a, ci )a r*(ne >nul pentru totdeauna+ 3ci oricine, at(ta ti*p c(t r*(ne n rutate ( malitia #, este *pr-it n *ulte 'i *pr'tiat n diferite+ Bi at(ta ti*p c(t el r*(ne n *ultele feluri de rutate, nu poate fi nu*it >nul+ 1@

0ici nu*eroasele ani*ale sunt nlocuite deci prin stri afecti)e, la discre-ia crora se afla o*ul+ Arocesul indi)idua-iei, care este astfel clar indicat, su.ordonea, *ultiplul n >nul+ 9ar >nul este 9u*ne,eu, a crui corespondenta n noi este im ag( 4"i , i*a&inea lui 9u*ne,eu+ 9ar i*a&inea lui 9u*ne,eu se e1pri*a, a'a cu* a* ),ut de8a la :Rh*e, n *andala+

4ESPRE SI5;OLISTICA 5AN4ALEI

PiSn ; ener&ie creatoare autocreat, corespun,toare lui Shi)a hen& ; puterea care str.ate totul Kuen ; puterea creatoare li ; puterea .inefctoare chin& ; puterea deter*inanta, neschi*.toare+ 5+++6 =ela-ia fiin-ei inco*plete cu cea co*pleta corespunde unei proportio sesquitertia , 'i anu*e <;E+ 0cest raport este cunoscut tradi-iei alchi*ice din /ccident c a?i(ma 5a#i"i + 4l 8oaca 'i n si*.olistica )iselor un rol deloc de ne&li8at+ 5+++6 Fr a intra n detaliile terapiei, )reau doar sa spun c este )or.a de o noua ordonare a personalit-ii, ntr!o anu*ita *sura de o noua centrare+ 9in acest *oti), *andalele apar *ai ales n le&tura cu de,orientri, panica sau stri psihice haotice+ 4le au scopul de a aduce o ordine n rtcire, fr c aceasta inten-ie sa le fie )reodat con'tienta pacien-ilor+ n orice ca,, ele e1pri*a ordine, echili.ru 'i totalitate+ 9e aceea, deseori este su.liniat de ctre pacien-i efectul .inefctor sau lini'titor al unei ase*enea i*a&ini+ Arin *andale se e1pri*a *ai ales repre,entri 'i idei reli&ioase, adic lu*inoase, sau $ n locul lor ! idei filosofice+ 5+++6 3eea ce n =srit este Shi)a 'i ShaPti, n /ccident este )ir a fe*ina circu*datus, 'i anu*e 3ristos 'i :iserica *ireasa N co*para 'i Iaitr(Kana! :r(h*ana!>panishad ; De (the Self# is also he Hho Har*s, the Sun, hidden .K the thousand!eKed &olden e&&, as one fire .K another+ De is to .e thou&ht after, he is to .e sou&ht after+ Da)in& said fareHell to all li)in& .ein&s, ha)in& &one to the forest, and ha)in& renounced all sensuous o.8ects, let *an percei)e the Self fro* his oHn .odK+ (:r.at *.r-i'at de fe*eie+ ! (Sinele# este 'i ceea ce ncl,e'te, soarele, ascuns de oul auriu cu o *ie de ochi c un foc de altul+ 3tre el tre.uie tins, el tre.uie cutat+ 3(nd s!a despr-it de toate fiin-ele )ii, c(nd a plecat n pdure 'i a renun-at la toate o.iectele si*-urilor, atunci ar putea o*ul sa perceap in corpul propriu sinele+# 5+++6

5AN4ALE
3u)(ntul sanscrit *andala nsea*n cerc n sens &eneral+ n do*eniul o.iceiurilor reli&ioase 'i n psiholo&ie el dese*nea, i*a&ini circulare, care sunt desenate, pictate, sculptate sau dansate+ 5+++6 3e feno*ene psiholo&ice, ele apar spontan n )ise, n anu*ite stri conflictuale 'i n schi,ofrenie+ Foarte frec)ent ele con-in o ptri*e sau un *ultiplu de E su. for*a crucii sau a stelei sau a unui ptrat, octo&on etc+ n alchi*ie acest *oti) se &se'te n for*a Luadratura circuli+ n .udis*ul ti.etan fi&urii ii re)ine se*nifica-ia unui instru*ent de cult ( yantra #, care tre.uie sa spri8ine *edita-ia 'i concentrarea+ 3e)a ase*ntor se*nifica ea 'i n alchi*ie, cci acolo repre,int co*punerea a E ele*ente 11

separate+ 0pari-ia ei spontana la indi)i,i *oderni per*ite cercetrii psiholo&ice e1plorarea sensului sau func-ional+ 9e re&ula, *andala apare n stri de disocia-ie sau de,orientare psihica, de e1+ la copii ntre " 'i 11 ani, ai cror prin-i se afla n di)or-, sau la adul-i care sunt confrunta-i, ca o consecin-a a ne)ro,ei 'i trata*entului ei, cu pro.le*atica contrariilor naturii u*ane, 'i astfel sunt de,orienta-i, sau la schi,ofreni, a cror i*a&ine despre lu*e a a8uns haotica din cau,a intru,iunii con-inuturilor incon'tiente nen-elese+ n astfel de ca,uri se )ede clar cu* ordinea se)era a unui ase*enea cerc co*pensea, de,ordinea 'i rtcirea strii psihice, 'i anu*e prin faptul ca se construie'te un punct central, spre care se ordonea, totul, sau o ordonare concentrica a *ultiplului neordonat, a opusului 'i a ceea ce e de neunit+ 4ste )or.a aici e)ident de o 1 '"#'a#" 3" a*%(+i 3"'a#" a a%*#ii , care pro)ine nu dintr!o considera-ie con'tienta, ci dintr!un i*puls instincti)+ 5+++6

12