Reglajul genic al genelor perechi (gena eve) Gena eve se exprima sub forma a 7 benzi transversale in embrion, fiecare

banda cuprinzand 6 randuri de nuclei. Desi detaliile moleculare sunt incomplet intelese, s-a constatat ca regiunea reglatorie a genei eve este foarte mare (peste 20.000 de perechi de nucleotide). Aceasta regiune este formata din 7 module reglatorii, fiecare modul fiind responsabil pentru formarea unei benzi. Aceasta organizare modulara studii de inginerie genetica, astfel daca se izoleaza un anumit modul din gena eve (modulul ce determina formarea benzii 2) si se plaseaza intr-o gena raportoare Lac Z, dupa care gena raportoare este introdusa intr-un embrion timpuri de Drosophila; aceasta se exprima doar la nivelul benzii 2. Lac Z codifica pentru beta-galactozidaza. Fiecare modul reglatoriu contine secvente de recunoastere pentru diferite proteine. Ex: modulul 2 cel mai cunoscut contine secvente de recunoastere pentru proteinele bcd si Hb z ce pot activa gena eve si secventele de receptori pentru proteina Kr si giant, care pot bloca exprimarea genei eve. Astfel modulul 2 se poate exprima doar in acea regiune embrionara, unde exista o cantitate mare de proteine bcd si Hb z , iar proteinele Kr si giant lipsesc. In orice alta regiune embrionara acest modul este silentios. Modulele reglatorii ale celorlalte benzi recunoasc alte combinatii proteice. Pentru exprimarea genei eve sunt necesare 7 combinatii de proteine care activeaza gena eve si care determina formarea celor 7 benzi si alte 7 combinatii care functioneaza in zonele dintre benzi si care blocheaza gena eve. De intreaga regiune reglatorie a genei eve se leaga mai mult de 20 de proteine diferite. O caracteristica a acestei strategii genice este necomunicarea dintre module (starea unui modul nu este influentata de starea altui modul). Desi nu se cunosc mecanismele acestei insularizari moleculare, aceste mecanisme permit unei singure gene sa raspunda la un numar foarte mare de semnale combinative, astfel 7 combinatii de proteine sunt necesare pentru exprimarea genei eve, in timp ce alte 7 combinatii sunt necesare pentru blocarea genei eve. Reglajul genic al genelor polaritatii segmentelor Initierea exprimarii genelor polaritatii segmentelor depinde de produsii genelor perechi, astfel gena en se exprima doar in acele celule unde exista o cantitate mare de proteine ftz si eve. In schimb gena wc se exprima doar in acele celule in care nu exista proteine ftz si eve. Ulterior mentinerea exprimarii genelor polaritatii segmentelor depinde de un circuit de semnalizare intercelulara intre celulele vecine dintre parasegmente. Mecanismele de semnalizare intercelulara necesare pentru reglarea acestor gene este impus de celularizarea embrionara. Spre deosebire de genele domeniilor nerepetitive si genele perechi care sunt activate de factori transcriptionali, genele polaritatii segmentelor folosesc mecanisme diferite (mecanisme de semnalizare intercelulara). Astfel in celula ce exprima gena en se exprima si gena hedgehog (hh) ce determina aparitia de peri suplimentari. Gena hh codifica o proteina hh care este exportata extracelular si functioneaza ca ligand ce interactioneaza cu receptori din membrana plasmatica a celulei vecine. Interactia ligand-receptor initiaza o cale de semnalizare ce culmineaza cu translocarea in nucleu a unui factor transcriptional implicat in mentinerea exprimarii genei wg. La randul ei gena wg codifica o proteina care este exportata extracelular si are functie de ligand; proteina wg interactioneaza cu receptori de pe celulele vecine si initiaza o cale de semnalizare ce conduce la activarea unui factor transcriptional care translocat in nucleu mentine exprimarea genei en. Ora 2-partial pana la aceasta ora

 Gene necesare pentru stabilirea identitatii segmentelor -Genele selectoare homeotice Dupa formare, segmentele primesc o identitate distincta dependenta de pozitia lor de-a lungul axei anteroposterioara -aceasta identitatea este oferita de genele homeotice -mutatiile genelor homeotice produc fenotipuri bizare in care o parte a corpului este inlocuita cu alta -aceste gene se numesc si selectoare pt ca prin exprimarea lor se selecteaza un anumit destin embrionar -la Drosophila genele homeotice sunt localizate pe crz 3, ele alcatuiesc grupul HOM (homeotic) -acest grup este format din 2 complexe: -1:-Complexul Antennapedia-confera identitate celor 3 segmente ale capului C1-C3 si primului segment toracic T1 si partii anterioare al celui de-al 2-lea segment toracic T2ant -din acest complex fac parte urmatoarele gene: -labial (lab)-implicata in formarea unei parti a gurii, denumita LABRUM -proboscipedia (pb)-denumita dupa fenotipul mutant caracterizat prin transformarea unei parti a gurii denumita PROBOS, in picioare -deformed (dfd)-denumita dupa fenotipul mutant carac prin deformari cuticulare pe cap si torace -sex combs reduced (scr)-denumita dupa fenotipul mutant carac prin reducerea unor apendici sexuali denumiti PIEPTENI -antennapedia(antp)-denumita dupa fenotipul mutant carac prin transformarea antenelor in picioare -2:-Complexul Bithorax-denumit dupa fenotipul mutant carac prin aparitia unui segment toracic suplimentar -confera identitate segmentelor toracice T2pos, T3 si segmentelor abdominale de la A1 A8 -din acest complex fac parte genele: -Ultrabithorax (Ubx)-denumita dupa fenotipul mutant, in care halterele se transforma intr-o pereche suplimentara de aripi (aceste haltere mentin echilibrul insectelor in timpul zborului) -abdominal A -abdominal B Fiecare gena homeotica are un domeniu caracteristic de actiune definit ca o regiune a corpului ce sufera o transformare in cazul mutatiei genei respective. -genele homeotice sunt responsabile de formarea structurilor larvei si adultului -la sfarsitul embriogenezei, in embrionul de Drosophila exista 2 tipuri de celule: 1-celule larvare prezumptive 2-celule imaginale 1-celulele larvare prezumptive se diferentiaza timpuriu si formeaza structurile larvare 2-celulele imaginale isi intarzie diferentierea pana in momentul metamorfoze - 2 tipuri de celule imaginale:-cuiburile histoblastice abdominale dau nastere structurilor abdominale ale adultului, ele sunt mici si din acest motiv sunt greu de identificat si izolat -discurile imaginale sunt in numar de 19, din care 9 sub forma de perechi pe fiecare parte a lervei si unul fuzionat pe linia mediana (cel genital) -spre deosebire de celulele larvare prezumptive, care au capacitate mitotica limitata, celulele imaginale se divid foarte activ si formeaza un epiteliu tubular care se infasoara sub forma de spirala (ex: discurile aripilor au 60.000 de celule). -in momentul metamorfozei, in prezenta hormonului ECDVIZON, discurile imaginale se desfac si din fiecare regiune a lor se va forma o anumita structura la adult. -desi atat celulele larvare prezumptive, cat si cele imaginale sunt determinate in stadiul de blastoderm celular, diferentierea celulelor imaginale intarzie pana la metamorfoza -pentru studierea destinelor discurilor imaginale s-au folosit urmatoarele metode: -se izoleaza dintr-o larva in stadiul 3 de dezvoltare o anumita pereche de discuri (discul aripilor)-acesta se sectioneaza in 2 jumatati, o jumatate este introdusa intr-o larva in stadiul 3 de dezvoltare, iar cealalta jumatate este introdusa in cavitatea abdominala a unui 2

adult. Deoarece ECDVIZONUL este prezent doar in pupa, celulele imaginale transplantate la adult pot prolifera, dar nu se diferentiaza. Ele pot fi mentinute in stare nediferentiata prin transfer de la o gazda adulta la alta. In urma acestor experimente s-au constatat urmatoarele: a)-discurile transplantate in larve in stadiul 3 de dezvoltare in majoritatea cazurilor se diferentiaza in structura pentru care au fost determinate (adica aripa in ex nostru)-concluzia: destinele discurilor imaginale, odata stabilite in embriogeneza sunt foarte stabile ( -termentul de imaginal (de la IMAGO-adult de Drosophila-care determina structrile la adult) b)-daca se transplanteaza celulele imaginale mentinute in cavitatea abdominala a adultului intr-o larva in stadiul 3 de dezvoltare, se constata ca in marea majoritate a cazurilor se obtine o structura identica cu destinul discului imaginal -destinul discurilor imaginale este determinat ireversibil -cu o frecventa foarte mica, dupa astfel de experimente se obtin structuri diferite: - o antena suplimentara si nu o aripa suplimentara aceasta demonstreaza ca discurile imaginale au fost comutate de pe destinele lor originare -aceasta modificare poarta denumirea de TRANSDETERMINARE diferit de TRANSDIFERENTIERE Experimentele cu discuri imaginale au fost explicate pornind de la ipoteza, ca tederminarea lor implica o cale embrionara, formata din mai multe etape, iar celulele discurilor imaginale, prezinta o memorie a structurilor pe care le vor forma, memorie conferita de genele homeotice. Caracteristicile genelor homeotice -genele homeotice confera fiecarei celule o memorie a segmentelor pe care le va forma -aceasta memorie este asigurata printr-un autoreglaj la nivel transcriptional. Acest autoreglaj a fost ------???????????in caul genelor antennapedia si ultrabithorax. Proteinele acestea avand proprietatea de a se lega de propriul promotor -genele homeotice sunt autonome dpdv al actiunii lor, astfel o celula se va comporta in acord cu genotipul sau homeotic (genele homeotice activate), indiferent de genotipul homeotic al celulelor inconjuratoare -ex: -un grup de celule care exprima gena Ultrabithorax, vor forma un segment toracic 3, indiferent daca sunt inconjurate de celule care nu exprima gena Ultrabithorax si formeaza un segment toracic 2. -celulele au nevoie de o informatie de pozitie, pentru a raspunde unui semnal homeotic -ex:-un grup de celule, dintr-o anumita regiune a unui parasegment, care au activa gena Ultrabithorax, formeaza un segment toracic 3 -alt grup de cel, din alta reg a parasegmentului, daca sunt formtate sa exprime gena Ubx, ele vor forma un segment toracic tip T3, asemanator, dar nu identic. -astfel, aceleasi celule care exprima aceleasi gene homeotice in aceleasi regiuni ale parasegmentelor, se pot comporta diferit in urmatoarele circumstante: -a)-proteinele homeotice sunt produse in concentratii diferite, fiecare concentratie fiind caracteristica unui tip celular -b)-proteinele homeotice sunt produse sub forme moleculare diferite, fiecare forma fiind caracteristica unui tip celular -c)-existenta de combinatii proteice diferite, fiecare combinatie caracteristica unui tip celular-de ex: gena Ubx, da nastere unei familii de transcripti primari, care sunt procesati diferit in funtie de localizarea celulelor in embrion sau stadiul de dezvoltare embrionar -transcriptii primari sunt procesati diferit prin splicing alternativ si pot avea forme diferite. d)-genele homeotice, confera identitate parasegmentelor si segmentelor, insa numarul lor este mai mic decat cel al parasegmentelor ex:-in complexul UBX??????????exista 3 gene care confera identitate la 10 parasegmente, acest paradox a fost elucidat odata cu descoperirea faptului ca genele homeotice pot realiza un control spatial si temporal, acest control a fost evidentiat in cazul genei Ubx -controlul spatial a fost observat in cazul formarii a 3 structuri:-spiracului anterior-organele de simt toracice si organele Keilin, care sunt primordiile picioarelor adulte (toate aceste 3 structuri se pot forma numai in regiunile embrionare????????, unde nu este exprimata gena Ubx - -in stadiul 10 al embriogenezei, Ubx se exprima in regiunea anterioara dorsala a parasegmentului 5, in parasegmentul 6 cu exceptia unei regiunei anterioare ventrale si in parasegmentele de la 7-14

-datorita distrib exprimarii acestei reg Ubx, spiraculul anterior se poate forma doar in parasegm 4, organele de simt toracice in parasegmentele 3, 4 si 5, iar organele Keilin deasemenea la limita dintre parasegmentele 3-4, 4-5 si 56 -controlul temporal a fost evidentiat in tp dezv organelor Keilin -in stadiul 11 el embriogenezei, exprimarea Ubx se extinde in toata reg ant a parasegm 5 si a parasegm 6 -pt ca organele Keilin exprima in stadiul 10 al embriogenezei, gena Distal-less, ele se angajeazape calea de dezvoltare a organelor Keilin, a.i. in stadiul 11 al embriogenezei, cand celulele respective exprima Ubx, ele nu sunt afectate (comutate de pe destinul original) Dif dintre acestea 2 pentru ca se exprima in 2 momente temporale diferite DESEN 1 Genele HOX (homeobox) la vertebrate -genele homeobox au fost clasificate in 3 categorii: 1-gene Hox grupate, acestea sunt adevaratele hene HOX 2-gene Hox dispersate 3-hene Hox care codifica pentru homeodomenii atipice 1-Genele Hox grupate -aceste gene sunt responsabile de formarea strucrurilor metamerice (repetitive-somite si rombomerele din creierul posterior) localiazte de-a lungul axei antero-posterioara -la mamifere exista 39 de gene Hox, care formeaza 4 grupuri localizate pe crz diferiti LOCALIZARE CROMOZOMALA Om 7 17 17 2

Gene Hox Hox A Hox B Hox C Hox D

Soarece 6 11 15 2

In fiecare grup, toate genele sunt transcrise in aceeasi directie si de pe aceeasi catena de ADN -in cadrul fiecarui grup, genele sunt notate cu cifre, incepand din extremitatea 3 a grupurilor -la extremitatile 5 a grupurilor HOX A si HOX D, exista cate o gena inrudita cu even-skipped de la Drosophila si care poarta denumirea de Evx 1 (Hox A) si Evx 2 (Hox D) -aceste 2 gene au o orientare transcriptionala inversa fata de restul genelor din grup DESEN 2 Transcriptii primelor gene Hox care se exprima apar in stadiul de linie primitiva, dupa care exista modele stabile de exprimare atat in mezoderm cat si in creierul posterior -si genele Hox produc mutatii homeotice, de ex: in cazul genei Hox C8, prima vertebra lombara la soarece care nu prezinta coaste, dezvolta o pereche de coaste de tip toracic. -EXAMEN!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-nu scriem cu indici Hox C2