Sunteți pe pagina 1din 302

1

NOUA MEDICINA GERMANA DR. HAMER


Pe 18 august 1978, Dr. Ryke Geerd Hamer, M.D., la vremea aceea internist ef la clinica oncologic a
Universitii din Mnchen, Germania, a primit vestea ocant c fiul su, Dirk, a fost mpucat. Dirk a murit
n decembrie 1978 i, cteva luni mai trziu, Dr. Hamer a fost diagnosticat cu cancer testicular. Din moment
ce nu fusese niciodat grav bolnav, a suspectat imediat c dezvoltarea cancerului su poate avea legtur
direct cu tragica pierdere a fiului su. Moartea lui Dirk i propria sa experien cu cancerul l-au fcut pe Dr.
Hamer s investigheze istoricul pacienilor si de cancer. A descoperit foarte curnd c, la fel ca el, toi
bolnavii de cancer pe care i tia au trecut prin experiene extrem de stresante nainte ca boala s se instaleze
i s se dezvolte. Observarea conexiunii dintre minte i organism nu a fost surprinztoare. Numeroase studii
artaser deja c att cancerul, ct i alte boli sunt foarte des precedate de un eveniment traumatizant.
Dar Dr. Hamer a dus cercetrile sale cu un pas mai departe. Urmrind ipoteza c toate evenimentele din
organism sunt controlate prin creier, a analizat tomografiile pacienilor si i le-a confruntat cu istoricul lor
medical. Dr. Hamer a descoperit astfel c orice boal, nu numai cancerul, este controlat printr-o zon din
creier ce i corespunde n mod specific i este legat, n mod particular, de un conflict-oc psiho-emoional
perfect identificabil. Astfel a aprut paradigma revoluionar a Noii Medicine Germane, care nu numai c le
explic n mod demonstrabil bolnavilor de cancer cauzele reale ale bolii lor, dar le ofer i o ans real de
vindecare, fr mutilare i otrvire prin aa-zisele tratamente chirurgicale, radioterapice i chimioterapice...
Rezultatul cercetrilor lui Hamer se constituie ntr-o diagram tiinific ce ilustreaz legtura biologic
dintre psihic i creier i corelaia cu organele i esuturile ntregului organism uman (varianta englez a
Diagramei tiinifice a GNM" este n lucru). Dr. Hamer a denumit descoperirile sale Cele 5 Legi Biologice
ale Noii Medicine", datorit faptului c aceste legi biologice, valabile n cazul oricrui pacient, ofer o
perspectiv cu totul nou asupra nelegerii cauzei, a dezvoltrii i a procesului natural de vindecare a bolii.
(Ca rspuns la numrul crescnd ale interpretrilor greite ale descoperirilor sale i pentru a pstra
integritatea i autenticitatea muncii sale tiinifice, Dr. Hamer i-a protejat n mod legal materialele de
cercetare, sub numele de German New Medicine (GNM - Noua Medicin German). n 1981, Dr. Hamer a
prezentat rezultatele descoperirilor sale la Facultatea de Medicin a Universitii din Tbingen, sub forma
unei teze post-doctorale. Totui, pn astzi, Universitatea a refuzat s testeze cercetrile Dr. Hamer, n
ciuda obligativitii legale de a o face. Acesta este un caz fr precedent n istoria universitar. n mod
similar, medicina oficial a refuzat s aprobe descoperirile sale, n ciuda a 30 de verificri tiinifice diferite,
fcute att de medici independeni, ct i de asociaii profesionale. La scurt timp dup ce Dr. Hamer i-a
prezentat teza, i-a fost adresat un ultimatum de a renuna la descoperirile sale tiinifice, sau i se va refuza
rennoirea contractului su la Clinica Universitar. n 1986, dei munca sa nu a fost niciodat pus la
ndoial sau dezaprobat, doctorului Hamer i-a fost ridicat licena medical, pe motiv c a refuzat s se
conformeze principiilor medicinei standard. Cu toate acestea, el era hotrt s-i continue munca i, n 1987,
a reuit s-i extind descoperirile practic la orice boal cunoscut de medicin.Dr. Hamer a fost persecutat
i hruit timp de 25 ani, n special de ctre autoritile germane i de ctre cele franceze i chiar ncarcerat o
perioad. Din 1997, Dr. Hamer locuiete n exil n Spania, unde i continu cercetrile i continu s se
lupte pentru recunoaterea oficial a Noii Medicine Germane". ns, din moment ce Facultatea de Medicin
a Universitii din Tbingen i menine tactica de amnare, pacienilor din ntreaga lume le este refuzat
dreptul de a beneficia de descoperirile revoluionare ale Dr. Hamer.
BOLILE AU LA ORIGINE UN OC PSIHO-EMOIONAL CARE SE REFLECT MAI NTI LA
NIVELUL CREIERULUI
Dr. Hamer a stabilit c orice boal este cauzat de un oc emoional care surprinde individul total

nepregtit (Prima Lege Biologic). n onoarea fiului su, Dr. Hamer a denumit acest incident stresant: Dirk
Hamer Syndrome, sau DHS. Psihologic vorbind, DHS este un incident foarte personal, condiionat i
determinat de experienele noastre trecute, de vulnerabiliti, de percepiile personale, de valorile i
credinele personale. Cu toate acestea, DHS nu este doar un conflict emoional, ci el se propag i la nivel
biologic i trebuie neles n contextul evoluiei noastre personale. Animalele experimenteaz aceste ocuri
cu consecine biologice n urma pierderii brute a cuibului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separrii de
partener sau de grup, a unei ameninri neateptate, a unei perioade de nemncare sau a unei ameninri de
moarte.
Un brbat, de exemplu, poate suferi un oc conflictual de pierdere a teritoriului" cnd i pierde casa sau
locul de munc, pe neateptate; pentru o femeie, un oc conflictual n cmin" poate fi o grij pentru binele
unuia dintre membrii familiei; un oc conflictual de tipul abandonului" poate fi declanat de un divor
neprevzut sau de o spitalizare de urgen; copiii sufer deseori un oc conflictual de separare", cnd mama
se decide s se ntoarc la munc sau cnd se despart prinii.
Analiznd mii de tomografii (CT) n relaie cu istoricul pacientului, Dr. Hamer a descoperit c, atunci cnd
are loc DHS, ocul impacteaz o zon specific, predeterminat din creier, cauznd o leziune care este
vizibil pe tomografie ca un set clar de inele concentrice (n 1989, Siemens, productorul german de aparate
tomografice, a confirmat c aceste inele nu provin de la o proast funcionare a aparaturii). Dup impact,
celulele cerebrale transmit ocul ctre organul corespondent care, la rndul lui, rspunde cu o modificare
maladiv specific, ce poate fi anticipat. Motivul pentru care diferitele conflicte sunt legate indisolubil de
anumite zone ale creierului este acela c, de-a lungul evoluiei noastre, fiecare parte a creierului a fost
programat s rspund instantaneu la posibile conflicte sau ameninri. n timp ce vechiul creier
(cerebelul, zona amigdalian) corespunde unor programri legate de supravieuire, care corespund
respiraiei, hrnirii sau reproducerii, noul creier" (creierul mare) este codat cu teme mult mai avansate,
precum cele legate de autoapreciere, ncrederea i respectul de sine. Cercetrile medicale ale Dr. Hamer sunt
strns legate de embriologie, pentru ca, indiferent de felul n care organismul rspunde unui conflict, fie prin
dezvoltarea unei tumori, prin deteriorarea esutului sau prin dereglarea funcionrii, toate acestea sunt
corelate cu stratul embrionic al germenului din care provin att organul, ct i esutul cerebral corespondent
(A treia Lege Biologic).
GNM Ontogenetic System of Tumors" (Sistemul Ortogenetic al tumorilor) ilustreaz c organele controlate
de vechiul creier" care deriv din endoderm sau organele ce deriv din mezoderm, precum plmnii,
ficatul, colonul, prostata, uterul, pielea n profunzimea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele mamare,
etc., genereaz ntotdeauna proliferare celular, imediat dup ce conflictul corespondent se reflect la nivelul
creierului. Tumorile acestor organe se dezvolt exclusiv pe durata fazei active a conflictului (iniiat de
DHS).
S lum exemplul cancerului de plmn: conflictul biologic asociat cu cancerul de plmn este un oc de
tipul fric de moarte", deoarece, n termeni bio-fiziologici, frica de moarte este echivalent cu incapacitatea
de a respira. Odat cu ocul datorat fricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care regleaz respiraia
ncep instantaneu s se multiplice, formnd o tumoare pulmonar. Contrar prerilor convenionale, aceast
multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fr rost, ci servete unui scop biologic foarte bine
definit i anume s creasc capacitatea pulmonar, optimiznd astfel ansele de supravieuire ale
organismului. Analiza tomografiilor ntreprins de Dr. Hamer demonstreaz c fiecare persoan bolnav de
cancer la plmni prezint o configuraie clar de tip inele concentrice n zona corespondent din creier i c
fiecare pacient a suferit un oc conflictual emoional total neateptat, de tipul fric de moarte", naintea
declanrii cancerului. n majoritatea cazurilor, teama de moarte a fost declanat de ocul unui diagnostic

de cancer, ce a fost resimit ca o sentin la moarte.


Cancerul la sn, potrivit cercetrilor Dr. Hamer, este rezultatul grijilor provocate de un conflict de tipul
mam-copil" sau probleme cu partenerul". Aceste tipuri de conflicte impacteaz ntotdeauna vechiul
creier, n zona care controleaz glandele productoare de lapte. O femeie poate suferi un conflict de tipul
mam-copil dac i face foarte multe griji, atunci cnd copilul ei este rnit sau se mbolnvete grav, foarte
brusc. Pe durata fazei de stres, ct conflictul este activ, celulele glandei mamare continu s se multiplice,
formnd o tumor. Scopul tainic al proliferrii celulare este acela de a mri capacitatea de lactaie pentru
copilul suferind, grbind astfel procesul de vindecare al acestuia. Fiecare femeie i fiecare femel din lumea
animal se nate cu acest program de reacie biologic pentru cretere i dezvoltare. Numeroasele studii ale
Dr. Hamer arat c femeile, chiar i atunci cnd nu alpteaz, dezvolt tumori ale glandelor mamare, din
cauza grijilor obsesive pentru binele celor dragi (a copilului care are probleme, a unui partener bolnav, sau
de grija unui prieten cu probleme).
Ceea ce a fost spus despre cancerul de plmn sau de sn este valabil pentru orice alt tip de cancer ce i are
originea n vechiul creier". Fiecare tip de cancer este declanat de un conflict, de un oc specific care
activeaz un program biologic precis" (A Cincea Lege Biologic), ce permite organismului s depeasc
obinuinele funcionrii zilnice i s se confrunte fizic cu situaia urgent. Pentru fiecare tip de conflict,
exist o zon cerebral specific ce coordoneaz acest program de urgen.
n vreme ce organele controlate de vechiul creier dezvolt tumori pe durata fazei active a conflictului oc,
situaia este opus n cazul organelor controlate de noul creier. Toate organele i esuturile ce corespund i
sunt coordonate de noul creier (ovarele, testiculele, oasele, nodulii limfatici, epiderma, mucoasa colului
uterin, bronhiile, vasele coronariene, canalele de alptare etc.) i au originea n ectoderm sau n mezodermul
noului creier. n momentul producerii conflictului-oc, esuturile organelor corespondente acestei zone a
creierului rspund prin degenerare celular. Necrozarea ovarelor sau a testiculelor, osteoporoza, cancerul
osos sau ulcerul stomacal de exemplu, sunt situaii care apar doar atunci cnd persoana se afl ntr-o stare
emoional de stres relaionat cu conflictele-oc corespondente. Aa cum este de ateptat, distrugerile
esuturilor respective au o semnificaie biologic precis.
S lum exemplul esuturilor canalelor de lactaie. Ele se dezvolt mult mai trziu dect glanda mamar,
acest esut fiind controlat de o zon mai tnr a creierului, cortextul cerebral. Conflictul biologic ce
corespunde esutului canalelor de lactaie este unul de tip conflict de separare, rezultat al unei experiene de
tipul copilul meu (sau partenerul meu) mi-a fost luat de la sn. O femel din lumea animal sufer un
astfel de conflict atunci cnd puiul ei se pierde sau este omort. Ca un reflex natural la acest conflict oc,
esutul canalelor de lactaie ncepe s ulcereze. Scopul acestei reacii este mrirea diametrului canalelor de
lactaie, astfel nct laptele nefolosit s se poat drena mai uor i s nu se congestioneze snul. Creierul
fiecrei femei este programat cu acest gen de reacie-rspuns biologic. Din moment ce snul femeii este
asociat, biologic vorbind, cu grija i hrnirea, femeile sufer un conflict-oc cauzat de separarea brusc de o
persoan iubit. Pe durata fazei active a conflictului-oc nu exist practic niciun simptom, cu excepia unor
ocazionale puseuri uoare n interiorul snului.
CELE DOU FAZE ALE ORICREI BOLI
Dr. Hamer a descoperit, de asemenea, c orice conflict i orice boal are i o rezolvare, iar desfurarea
oricrei boli are loc n dou faze. (A Doua Lege Biologic). n timpul primei faze, a conflictului activ (i
anume atta timp ct conflictul persist), ntregul organism se orienteaz spre a face fa conflictului. n
timp ce la nivel fizic au loc dereglri celulare specifice, psihicul i sistemul nervos vegetativ autonom se
confrunt, de asemenea, cu situaii neateptate. Comutat ntr-o faz de stres (sympathicotonia), mintea

devine total preocupat de coninutul conflictului. Tulburrile somnului i lipsa apetitului sunt simptome
specifice. Biologic vorbind, acest lucru este vital, deoarece focalizarea ateniei asupra conflictului i orele de
activitate n plus constituie condiiile propice pentru rezolvarea conflictului. Faza activ a conflictului este
denumit i faza rece". Deoarece pe perioada stresului se produce constricia vaselor de snge, simptomele
specifice ale activitii conflictuale sunt extremitile reci (n special minile), tremurul i transpiraia rece.
Intensitatea simptomelor depinde, n mod natural, de intensitatea i impactul ocului conflictual. Dac o
persoan rmne n aceast stare prea mult timp, urmrile pot fi fatale.
Dr. Hamer a demonstrat, fr nicio ndoial, c organismul nu poate muri niciodat de cancer, n sine. O
persoan poate muri ca rezultat al complicaiilor mecanice produse de tumori, de exemplu blocarea unui
organ vital precum colonul sau bila, dar n niciun caz celulele canceroase, n sine, nu pot provoca moartea.
n Noua Medicin German, distincia dintre cancerul malign i cel benign nu are nicio valoare. Termenul
malign este o construcie artificial (la fel ca marcrii tumorali) care, pur i simplu, indic o activitate de
reproducere celular ce a depit o anumit limit fixat n mod complet arbitrar.
Dac o persoan moare pe durata fazei iniiale active a conflictului, aceasta se petrece de obicei din cauza
pierderii de energie, a slbirii exagerate, a lipsei de somn i a epuizrii mentale i emoionale. De cele mai
multe ori, este vorba de impactul emoional devastator al unui diagnostic sau al unei prognoze negative, de
genul Mai ai doar ase luni de trit!", impact ce arunc pacienii de cancer i pe cei apropiai lor ntr-o stare
de disperare. Cu foarte mic speran sau chiar deloc, sunt privai de fora lor vital, i consum inutil
energia i, n cele din urm, mor n urma unui proces agonizant, proces pe care tratamentele convenionale
pentru cancer nu fac dect s l accelereze.
Dac pacientul nu a fcut niciun tratament de cancer (n special chimioterapie sau radioterapie), NGM are o
rat de succes de 95 pn la 98%. Este o ironie a sorii c aceste statistici ale succeselor remarcabile ale Dr.
Hamer au fost date chiar de autoriti. Cnd Dr. Hamer a fost arestat, n 1997, pentru acordarea de sfaturi
medicale fr a avea licen medical (ridicat abuziv), pentru trei persoane, poliia a confiscat fiele
pacienilor si i le-a analizat. Un procuror public a fost nevoit s recunoasc n timpul procesului c, dup 5
ani, 6.000 din 6.500 de pacieni cu cancer n faza terminal erau nc n via. n cazul tratamentelor
convenionale, prin chimioterapie i radioterapie (iradiere), cifra aceasta este dezastruos de mic, adic doar
3-5% dintre pacieni mai rmn n via dup 5 ani. Conform declaraiilor epidemiologului i
biostasticianului Dr. Ulrich Abel (Germania): Rata de succes a majoritii chimioterapiilor este jalnic nu
exist nicio dovad tiinific referitoare la capacitatea tratamentului prin chimioterapie de a mri n mod
apreciabil durata de via a pacienilor care sufer chiar de cele mai comune forme de cancer organic.
Chimioterapiile pentru cancerele maligne prea avansate pentru operaie, care reprezint 80% din totalul
cancerelor, reprezint o total deertciune tiinific. (Revista tiinific The Lancet, 1991).
FIINA UMAN SE VINDEC SINGUR
Rezolvarea conflictului generat de semnalele iniiale reprezint nceperea fazei a doua a programului
biologic. Emoiile i organismul nostru se comut imediat n regimul de reparare i refacere, programul de
vindecare fiind asistat n mod direct de sistemul nervos vegetativ. Pe perioada fazei de vindecare, apetitul
revine, dar suntem foarte obosii (putem chiar s nu avem puterea de a ne ridica din pat). Odihna i
furnizarea tuturor nutrienilor necesari organismului sunt eseniale n perioada de vindecare. A doua faz
este denumit faza cald" i n aceast perioad, vasele de snge se mresc, nclzind extremitile i pielea.
Odat cu rezolvarea conflictului, se produce o transformare la nivelul organelor: proliferarea celular
(vechiul creier este legat de controlul creterii tumorale) i distrugerea celular (creierul noueste legat de
controlul degradrii esuturilor) se opresc imediat i este declanat procesul de reparare specific. O zon care

s-a necrozat sau a prezentat ulceraii n timpul fazei active a conflictului este acum regenerat i refcut cu
celule noi. Acest proces este nsoit, de regul, de inflamaii potenial dureroase cauzate de edeme care
protejeaz esutul pe durata vindecrii. Alte simptome tipice regenerrii sunt: hipersensibilitate, mncrimi,
spasme (dac esuturile musculare sunt implicate) i inflamaii. Exemple de boli care apar doar n procesele
de artrit, ateroscleroz, disfuncii ale rinichilor i vezicii urinare, anumite boli ale ficatului i infecii (vezi
mai jos).
Bazndu-se pe observarea multiplicrii celulare (mitoza) i pe distincia standard dintre tumoare benign i
malign, medicina convenional interpreteaz procesul natural de producere celular a esutului care se
vindec drept tumoare malign. n NGM, distingem, la fel, dou tipuri de tumori.
Dar tumorile nu sunt mprite n bune sau rele, ci mai degrab sunt clasificate dup tipul de esut i zona
cerebral din care provin i prin care sunt controlate. Exist acele tumori care se dezvolt, n mod exclusiv,
n faza activ a conflictului-oc (tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile de ficat, tumorile uterului,
tumorile de prostat etc.) i cele care apar n timpul procesului natural de vindecare.
n felul n care creierul vechi controleaz cancerul, creterea tumoral nu este nici accidental i nici fr
sens, din moment ce proliferarea celular se oprete de ndat ce esutul este reparat. Cancerul testicular,
cancerul ovarian, limfomul, limfomul non-Hodgkin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial i
laringial i cancerul cervical, toate sunt de natur curativ i fenomene exclusive ale fazei de vindecare. Cu
condiia ca procesul de vindecare s nu fie ntrerupt de medicamente sau de o revenire a conflictului oc,
aceste tumori dispar pn la urm, la sfritul procesului de vindecare.
Al doilea tip de cancer mamar, carcinom in situ (DCIS), intr de asemenea n aceast categorie. n timp ce
un cancer de sn este un indicator c femeia este n faza activ a conflictului de tip grij, un cancer in situ
este un semn pozitiv c problema asociat conflictului de separare a fost rezolvat. O femeie nu face un
cancer de sn fr motiv! Aa cum nici faptul c el se dezvolt exact la snul stng nu este o coinciden.
IMPORTANA LATERALITII NOASTRE BIOLOGICE
Dr. Hamer a descoperit c lateralitatea determin dac o boal precum este cancerul se dezvolt n partea
stng sau dreapt a organismului. Aceasta este regul: o persoan dreptace rspunde unui conflict cu mama
sa sau cu copilul su cu partea stng a organismului, i cu partea dreapt la un conflict cu tatl sau
partenerul, fraii, rudele, prietenii, colegii etc. Pentru stngaci este invers. Exist ntotdeauna o relaie
invers ntre emisferele cerebrale i prile organismului, n sensul c fiecare emisfer a creierului (mai puin
partea amigdalian) este n relaie direct cu partea opus a trupului. Cel mai simplu mod de a descoperi
lateralitatea noastr biologic este s batem din palme. Palma pe care o inem deasupra indic dac suntem
stngaci sau dreptaci. Astfel, un cancer la snul drept, un chist ovarian la ovarul stng, o problem de piele
pe partea dreapt sau stng (sau amndou), o paralizie motorie pe partea dreapt (dup un atac cerebral) ne
dau un prim indiciu despre cine a fost implicat atunci cnd conflictul originar a avut loc. n ceea ce privete
conflictele mai avansate (i regiunile cerebrale), statutul hormonal trebuie, de asemenea, luat n calcul,
pentru o evaluare precis.
ROLUL BENEFIC AL MICROBILOR
Un alt aspect al cercetrilor Dr. Hamer este acela al rolului microbilor pe durata procesului de dezvoltare a
bolii. Pe scurt, el a descoperit c microbii precum ciupercile, bacteriile i viruii sunt activi doar pe durata
procesului de vindecare i maniera n care ei opereaz este n deplin concordan cu logica evolutiv. (A
Patra Lege Biologic). Bacteriile tuberculozei, spre exemplu, populeaz doar esuturile controlate de creierul
vechi. Funcia lor pe timpul procesului de vindecare este de a descompune tumorile care nu-i mai au rostul:

tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la rinichi, tumorile la prostat, tumorile la uter, tumorile la
sn, melanoamele i mesothelioma. Bacteriile tuberculozei sunt eseniale pentru descompunerea
construciilor celulare ce au proliferat cu un anumit scop biologic, n timpul fazei active a conflictului. Dac
bacteriile necesare nu sunt disponibile din cauza vaccinrii sau a uzului excesiv de antibiotice sau n urma
chimioterapiei, tumorile nu se pot dezintegra corespunztor. Ca urmare, rmn pe loc i sunt ncapsulate n
mod inofensiv. Detectate la un control de rutin, ele pot fi totui diagnosticate ca i cancer i noi conflicte
poteniale pot aprea n urma aflrii vetii, cu noi simptome. nelegnd legile biologice ale desfurrii
bolilor, aceast perspectiv poate fi eliminat. n timp ce bacteriile descompun tumorile cu celule care nu
mai sunt necesare, viruii sunt implicai n procesul de vindecare a esuturilor coordonate exclusiv de
cortexul cerebral (ex: bronhiile, membrana nazal, mucoasa stomacal, mucoasa canalelor biliare i
epiderma). Hepatita, pneumonia, herpesul, gripa i gripa stomacal indic faptul c procese virulente,
naturale, de vindecare sunt n curs. n ceea ce privete rolul viruilor, Dr. Hamer prefera s vorbeasc de
virui ipotetici, din cauz c, n ultimul timp, existena viruilor este pus n discuie. Acest lucru este n
concordan cu descoperirile iniiale ale Dr. Hamer, care evideniau faptul c procesele de reconstrucie i
regenerare ale esuturilor necrozate sau ulcerate au totui loc chiar i n absena viruilor specifici esuturilor
respective. Dilema n care se gsete medicina convenional este aceea c eueaz n a recunoate tiparul de
evoluie n dou faze a fiecrei boli, prima faz, aceea a conflictului activ, fiind n mod obinuit scpat din
vedere. Din moment ce microbii sunt activi doar n faza de vindecare, iar activitatea acestora este n mod
normal acompaniat de inflamaii, febr, puroi, supurri i dureri, microbii sunt considerai rufctori i
cauz a bolilor infecioase. Dar microbii nu provoac boli. Pn la urm, organismul nostru este cel care
angajeaz microbii, pentru a optimiza procesul de vindecare. Microbii pot fi, bineneles, transmii, dar ei
rmn inofensivi pn n momentul n care persoana este n faza de vindecare a aceluiai tip de conflict.
TEORIA METASTAZELOR, O SIMPL FICIUNE ACADEMIC
Bazndu-se pe GNM, Sistemul Ontogenetic al tumorilor", teoria vast rspndit a metastazelor care
sugereaz c celulele canceroase migreaz prin vasele de snge i limf, cauznd tumori i n alte locuri,
este, n cuvintele Dr. Hamer, pur ficiune academic. Celulele n general i celulele canceroase n mod
special nu i pot schimba, sub nici o form, structura lor histologic i nici nu pot trece de bariera
bacterian. De exemplu, o celul canceroas a unei tumori pulmonare, care este de origine endoderm,
controlat de zona amigdalian a creierului i care prolifereaz de-a lungul fazei active a conflictului, nu se
poate transforma ntr-o celul osoas, care este de origine mezoderm i este controlat de cortexul cerebral,
celul care se deterioreaz n timpul fazei active a conflictului, n procesul de decalcifiere. n scenariul
conform cruia cancerul pulmonar metastazeaz la oase, celulele cancerului pulmonar creeaz, de fapt, un
gol (descompunere celular! reversul cancerului) n anumite oase din organism. Trebuie, de asemenea, s
ne ntrebm de ce celulele canceroase rareori se rspndesc la esuturile vecine, de exemplu: de la uter la
cervix. Dac celulele canceroase cltoresc prin snge, de ce nu este atunci scanat sngele donat, pentru a
cuta celule canceroase ? De ce nu sunt atunci gsite o multitudine de tumori n pereii vaselor de snge ai
pacienilor bolnavi de cancer ?
Acum doi ani, pe 19 august 2004, ziarul canadian Globe and Mail a publicat un articol intitulat Cercettorii
urmresc testele de snge pentru cancerele de sn, coninnd declaraii revelatoare: Vntoarea celulelor
canceroase n fluxul sangvin a durat 10 ani i pn acum, nicio tehnologie existent nu a reuit s izoleze n
mod cert nici mcar o singur celul tumoral, dintre milioanele de globule roii i albe coninute n orice
mostr de snge uman. n afara faptului c vntoarea este departe de a fi ncheiat (aa cum indic
articolul), nu sugereaz asta cumva c ipoteza metastazelor a dezinformat publicul i a speriat, fr nicio

noim, de moarte milioane de pacieni bolnavi de cancer, de-a lungul ultimelor patru decenii?
Dr. Hamer nu neag, bineneles, posibilitatea apariiei celui de-al doilea cancer, dar aceste tumori succesive
nu sunt cauzate de migrarea celulelor canceroase, care se transform, n mod mirobolant, ntr-un tip diferit
de celul, ci mai degrab sunt urmarea unui nou conflict-oc. Noul DHS poate fi declanat de o alt
experien traumatizant adiional, sau prin ocul provocat de comunicarea diagnosticului. Aa cum am
menionat mai devreme, comunicarea unui diagnostic neateptat de cancer, sau informarea cuiva c are
metastaze poate declana o spaim de tipul fric de moarte (provocnd cancer pulmonar) sau orice alt tip de
diagnostic relaionat cu ocul emoional, cauznd noi cancere n diferite alte pri ale organismului. n multe
cazuri, aceti pacieni nu supravieuiesc pn n faza de vindecare, din cauza strii de stres foarte grave, care
i slbete pn la punctul n care mai au foarte puine anse de supravieuire n confruntarea cu toxicul i
ucigaul tratament chimioterapic.
Al doilea tip de cancer foarte ntlnit dup cancerul pulmonar este cancerul osos. Dr. Hamer a descoperit c
oasele noastre sunt din punct de vedere psiho-emoional legate de ncrederea, respectul i stima de sine.
Altfel zis, spunndu-i-se cuiva c are o boal care i amenin viaa, mai ales una care se presupune c se
rspndete ca un incendiu n organism, este echivalent pentru bolnav cu a accepta c: acum este complet
inutil i, pe lng faptul c se simte inutil, oasele ncep s se decalcefieze (n cazul cancerelor de sn, deseori
n zona sternului i a coastelor). Tot aa cum se fractureaz un os, scopul programului biologic (al bolii)
apare la sfritul fazei de vindecare. Cnd faza de reparare este complet, osul va fi mult mai puternic n
zona respectiv, asigurndu-ne n acest fel c suntem mai bine echipai, n eventualitatea apariiei unui nou
conflict al stimei de sine.
NATURA TUMORILOR CEREBRALE
Odat ce conflictul a fost rezolvat, leziunile cerebrale mpreun cu psihicul i organul aferent intr n faza de
vindecare. La repararea oricrei rni, se dezvolt un edem (fluid n exces), pentru a oferi protecie esutului
cerebral ce este refcut. Pe tomografie, modificrile sunt foarte uor de observat: inelele concentrice vizibile
anterior se estompeaz dup apariia edemului i apar acum neclare. Atunci cnd edemul cerebral atinge
dimensiunea maxim, prin intermediul creierului este declanat un scurt i puternic impuls care expulzeaz
edemul. n terminologia NGM, aceast reglare este denumit Criza epileptic (CE). n timpul crizei, ntregul
organism este aruncat, pentru scurt timp, ntr-o stare de simpaticotonie (hiperstimularea sistemului nervos
simpatic), retrind simptomele tipice fazei de conflict activ, cum ar fi transpiraie rece, extremiti reci, puls
accelerat i grea. Intensitatea i durata acestei crize pre-programate este determinat de intensitatea i
durata conflictului precedent. Atacurile cardiace, accidentele cerebrale, crizele de astm i cele epileptice sunt
doar cteva exemple ale acestui crucial punct de revenire. Tipul de criz depinde ntotdeauna de natura
conflictului i de zona cerebral corespunztoare implicat.
Dup ce edemul cerebral a eliminat, esutul conectiv ce ofer suport structural neuronilor se reface n zona
respectiv, pentru a restabili funciile celulelor nervoase care au fost afectate de ocul datorat conflictului
(DHS). Aceast acumulare natural este ceea ce medicina convenional denumete tumoare cerebral,
vestea apariiei acesteia avnd n contextul medicinei convenionale consecine cumplite asupra pacientului.
Dr. Hamer a stabilit, n 1981, c tumoarea cerebral nu este o boal care apare paralel i la nivelul organului
afectat (controlat de la nivelul creierului din zona sa specific care se afl simultan n faza de reparare).
Astfel c metastazele cerebrale nu exist, de fapt, nici ele.
TERAPIA NOII MEDICINE GERMANE (pe scurt)
Primul pas n terapia GNM este s gseti o nelegere a naturii biologice a simptomului, de exemplu:

corelaia dintre un anumit tip de cancer i cauzele sale psihice. O tomografie i un istoric medical complex
sunt, de asemenea, vitale pentru a determina dac pacientul este nc n faza activ a conflictului sau deja a
nceput s se vindece. Dac este nc n faza activ, atenia trebuie ndreptat spre identificarea cauzei
ocului iniial DHS i spre dezvoltarea unei strategii pentru rezolvarea conflictului. Este crucial pregtirea
pacientului i informarea lui despre simptome i despre procesul vindecrii i eventualele complicaii ce pot
apare. Simptomele sunt foarte previzibile! Descoperirile Dr-lui. Hamer ne furnizeaz, pentru prima oar n
istoria medicinei, un sistem sigur, care ne permite nu numai s nelegem, dar i s prezicem dezvoltarea i
simptomele oricrei boli. Aceasta este adevrata medicin preventiv, un aspect al NGM care cu greu poate
fi dezbtut suficient. Adevrata medicin preventiv necesit nelegerea cauzelor reale ale bolii, i aceasta
este exact ceea ce cercetrile Dr-lui. Hamer furnizeaz n detaliu.
nelegnd cele Cinci Legi Biologice" ale cauzei i ale procesului de vindecare al bolii, ne putem elibera de
teama i panica ce apar adeseori odat cu instalarea anumitor simptome. Aceast cunoatere este mai mult
dect putere. Ea poate efectiv salva viei.
SINTEZA PRINCIPIILOR NOII MEDICINI GERMANE
Noua Medicin German este un set de descoperiri i principii care pune la baza apariiei i evoluiei
bolilor:
principiile universale biologice;
interaciunea dintre cele 3 niveluri ale fiinei umane: psihic, creier i organe.
Noua Medicin German privete corpul ca un ntreg, n care psihicul este integratorul tuturor funciilor
comportamentului i a tuturor ariilor de conflict, iar creierul este calculatorul principal al tuturor funciilor
comportamentale, ariilor de conflict i organelor corespunztoare acestora.
Noua Medicin German este o tiin a naturii, bazat pe 5 legi biologice care sunt aplicabile fiecrei boli
ale oamenilor sau mamiferelor.
n Noua Medicin German, boala nu este o eroare a naturii ci ea are o anume semnificaie biologic. Boala
evolueaz pe baza unor programe ale naturii proiectate cu scopul de a-l ajuta pe individ s coopereze cu
evenimentele aprute n viaa lui sau s l elimine pe baza mecanismelor de selecie necesare evoluiei
grupului din care individul face parte
Dr. Hamer a constatat faptul c moartea soiei sale i propriul lui cancer pot fi corelate cu mpucarea i apoi
decesul fiului lor Dirk. Ca medic, cercettor i ef al clinicii de oncologie din munhen, dr. Hamer a ajuns la
urmtoarea concluzie: Un eveniment fizic poate crea un oc conflictual biologic care se va manifesta n
transformri vizibile ale creierului, i poate conduce la schimbri msurabile ale parametrilor sistemului
nervos care la rndul lor pot produce creterea unor tumori canceroase, ulceraii, necroze i perturbri
funcionale n organe specifice fiecrui tip de conflict biologic.
Dup 20 de ani de cercetare i terapie a peste 31.000 de pacieni, dr. Hamer a stabilit c un conflict-oc
biologic genereaz o faz de mbolnvire: rece, canceroas sau necrotic, iar dac conflictul este rezolvat, se
trece la o faz de vindecare: cald prin care procesele canceroase sau necrotice snt inversate pentru a se
autorepara esuturile afectate n faza de mbolnvire i a restabili starea de sntate optim.
CELE 5 LEGI ALE NOII MEDICINI GERMANE DESCOPERITE I FORMULATE DE DR. HAMER:
1. PRIMA LEGE BIOLOGIC: regula de fier a cancerului:
A. Fiecare cancer sau afeciune echivalent cancerului are drept cauz: sindromul Dirk Hamer (DHS)
generat de un oc foarte grav, acut, dramatic i izolat. Trirea acestui confict-oc are loc simultan la 3
niveluri (psihic, creier i organ);

B. Tipul conflictului care a provocat DHS determin localizarea HH (cercuri concentrice vizibile pe
tomografia computerizat) n creier i a locului corespunztor ntr-un anumit organ n care va apare cancerul
sau o afeciune echivalent cancerului;
C. Continuarea conflictului la nivel psihologic determin evoluia hh n creier i a cancerului sau a afeciunii
echivalente cancerului n organul corespunztor locului apariiei HH
2. A 2-A LEGE BIOLOGIC: fiecare afeciune generat de un conflict-oc are o evoluie n 2 faze:
A. Faza de conflict activ (de mbolnvire) n care sistemul nervos autonom simpatic este activat, ocul
continu cu preocupare continu fa de evenimentul declanator i produce o stare de tensiune i nelinite
nsoit de pierdere n greutate, apar dificulti la adormire i tulburri ale somnului. Nopile devin lungi,
extremitile snt reci i leziunile sau tumorile aprute continu s se dezvolte;
B. Faza conflict rezolvat (de autovindecare) n care sistemul nervos autonom parasimpatic i sistemul vagal
sunt activate nsoite o stare de epuizare i somnolen i derm + extremiti calde. n aceast faz procesele
aprute pe timpul fazei de mbolnvire sunt reversate: tumorile sunt remise sau capsulate, iar leziunile de tip
necroz sau ulcer sunt nlturate prin regenerarea natural a esuturilor afectate de acestea. La sfritul
acestei faze de autovindecare, esuturile i organele afectate sunt refcute complet i deseori devin mult mai
rezistente dect au fost nainte de apariia conflictului-oc, iar persoana are o stare general mai bun i
devine mai neleapt dect nainte de a se fi mbolnvit.
3. A 3-A LEGE BIOLOGIC: Sistemul Ontogenetic al Tumorilor i bolilor echivalente cancerului:
A. Un anumit tip de conflict afecteaz un anumit nivel embrional, care la rndul lui genereaz hh (inele
concentrice) ntr-o anumit zon a creierului, afectnd un anumit organ ce corespunde nivelului embrional
cu o formaiune histologic specific acelui nivel;
B. Conflictele care genereaz hh n zona creierului arhaic (creierul ancestral generat din endoderm i
cerebelul generat din mesoderm) prezint o multiplicare a celulelor n faza de mbolnvire (ca conflict activ)
i de distrugere (de ctre fungi i micobacterii) sau ncapsulare a tumorii n faza de vindecare (pcl post
conflict), pe cnd conflictele care genereaz HH n zona creierului nou (cortex) determin o scdere a
numrului de celule (necroze, ulcere) sau diminuare a funciilor pn la disfuncie complet (numite i boli
cancer echivalente) n faza de mbolnvire ca (conflict activ), urmate de multiplicarea celulelor,
reconstrucia organului (de ctre bacterii i virusuri) afectat i restabilirea funcionrii normale a acestuia n
faza de vindecare (pcl post conflict);
C. Bolile cu cele 2 faze (mbolnvire i vindecare) sunt funcii biologice deosebite care ne permit s depim
i s ne redresm funcional dup ce am fost confruntai cu probleme biologice neobinuite sau neateptate
generate de obicei de conflicte psihologice.
4. A 4-A LEGE BIOLOGIC: n faza de autovindecare (pcl post conflict) exist o coresponden dintre
grupurile de organe aparinnd uni anumit nivel embrionar i grupurile de microbi aparinnd acelui nivel.
Microbii nu sunt cei ce provoac o anumit simptomatologie, ci dimpotriv, ei sunt cei ce particip la
autovindecare. Ei sunt comandai de ctre creier: la comanda creierului, microbii patogeni devin, prin
dezactivare, microbi apatogeni i se retrag ntr-o anumit parte a organismului, iar n faza de autovindecare
(pcl post conflict)vor fi chemai i reactivai pentru a repara organul afectat.
5. A 5-A LEGE BIOLOGIC. Chintesena: semnificaia biologic a fiecruia din programele biologice
speciale ale naturii (bolile cu cele 2 faze: mbolnvire conflict activ i autovindecare post conflict).

10

Spaniolii au numit noua medicin german: la medicina sagrada ( medicina sacr) . Conform acestei legi
boala nu este o eroare fr rost a naturii sau biologiei, ci un program special creat de natur, de-a lungul a
milioane de ani de evoluie, pentru a permite organismelor s depeasc funcionarea standard (de zi cu zi)
i s poat face fa unor situaii de urgen excepionale sau neobinuite. Un exemplu: cancerul osos este
faza de vindecare a necrozei osoase care nsoete conflictul de auto-subevaluare. n faza de mbolnvire( pe
timpul conflictului de auto sub evaluare) are loc un proces biologic de osteoliz (diminuarea celulelor
osoase). Cnd conflictul de auto-subevaluare este rezolvat n mintea pacientului, organismul trece n faza de
autovindecare (post conflict): apare o anemie care previne distrugerea oaselor slbite pe timpul conflictului,
ncepe recalcifirea (diagnosticat eronat ca fiind cancer osos), continu anemia, apar durerile osoase i se
instaleaz o stare leucemic (toate acestea avnd ca scop imobilizarea corpului pn la vindecare complet).
Toate acestea dispar pe cale natural cnd structura osoas este complet refcut, iar rezistena osului va fi
mai mare dect nainte de a fi nceput faza de mbolnvire. Prin acest dublu mecanism mbolnvire
autovindecare, natura mbuntit ansa de supraveuire a celui care i-a rezolvat conflictul de auto sub
evaluare. Dac persoana nu i rezolv conflictul de auto-subevaluare, va fi eliminat din grup.
TERAPIILE VIITOARE SPECIFICE NOII MEDICINI GERMANE:
1. Pacientul va deveni eful absolut al tratamentului i procedurilor de autovindecare a bolii sale, el nu va
mai fi tratat, ci se va trata singur, iar relaia dintre pacient i medic va fi complet regndit i redefinit;
2. Se vor folosi mult mai puine medicamente;
3. Se vor baza pe nelegerea de ctre pacient a cauzei care a provocat conflictul i implicit boala;
4. Pacientul mpreun cu medicul vor gsi mpreun cea mai bun rezolvare a conflictului generator al bolii
i vor stabili cea mai bun strategie de evitare a acestui conflict pe viitor de ctre pacient;
RELAIA DINTRE STRES I BOAL
Concluzii prezentate de dr. Hamer n interviul: http://www.newmedicine.ca/interview.htm
n via, fiecare dintre noi putem avea ocazia s ne confruntm cu 2 tipuri de conflicte sau evenimente:
- normale: evenimentele sau conflictele zilnice care nu ne surprind, deoarece avem capacitatea de a le
anticipa i de a le depi;
- biologice (conflict oc): evenimente sau conflicte aprute pe neateptate (nu au putut fi anticipate), care
ne dau sentimentul de neputin i ne aduc n imposibilitatea de a reaciona ne vor induce o stare de oc
nsoit de panic. Apariia unui astfel de eveniment genereaz Sindromul Dirk Hamer (DHS) care la rndul
lui induce i dezvolt cancerul sau alte boli cancer echivalente specifice fazei de mbolnvire (ca conflict
active) pn cnd conflictul va fi rezolvat. Dup rezolvarea conflictului va apare faza de autovindecare (pcl
post conflict) a crui durat va depinde de masa conflictului (durata i intensitatea conflictului) pe timpul
creia toate modificrile funcionale i morfologice aprute n faza de mbolnvire vor fi reversate, iar
persoana va revenii la o stare mai bun dect naintea conflictului.
De exemplu: o mam, cu copilul de mn, st de vorb la marginea oselei cu o vecin. Copilul se desprinde
de mna mamei (fr ca ea s observe) i trece n fug oseaua, fiind accidentat de o main. Mama a fost
surprins de acest eveniment neateptat i pe toat perioada ct copilul este la spital minile sunt reci, nu
poate dormi i nici mnca, triete o continu stare de stres i observ dezvoltarea unui nodul malign n
snul stng (faza de mbolnvire ca conflict activ). Dup ce copilul este externat i medicul i spune noi
suntem norocoi deoarece copilul este bine din nou, minile mamei se vor nclzi, va dormi bine, apetitul
va reveni la normal i n urmtoarea perioad nodulul malign se va resorbi pe cale natural (faza de

11

autovindecare pcl post conflict).


O persoan sntoas, bine hrnit i odihnit va avea de nfruntat mult mai puine conflicte biologice i le
va face fa mult mai uor;
Persoanele cu o situaie material bun au un risc de a se mbolnvi (de cancer sau de alte boli cancer
echivalente) de 10 ori mai mic dect persoanele srace (care nu i pot rezolva cele mai multe conflicte din
lipsa banilor);
Cel mai important factor n faza de autovindecare este ca pacientul s neleag ce se ntmpl cu el,
deoarece numai atunci el va putea s adopte o atitudine constructiv i relaxat fa de procesele de
autovindecare;
Dac pe timpul fazei de mbolnvire sau pe timpul fazei de autovindecare, pacientului i este team de
cancer, aceast team va induce un nou conflict biologic care pe timpul unei noi faze de mbolnvire va
genera cancer pulmonar, iar dac va apare la acelai bolnav i teama de moarte aceasta va induce un alt
conflict biologic care n faza de mbolnvire va genera un proces de decalcefiere a ntregului sistem osos.
Conflictul biologic nu este determinat direct de eveniment (de ce se petrece) ci de modul n care persoana
resimte sau triete la nivel psihic evenimentul declanator (de stresul interpretat). Funcie de aceast
dimensiune interioar a evenimentului poate apare sau nu un conflict biologic, iar intensitatea i localizarea
efectelor acestuia vor depinde de intensitatea i tipul tririi interioare. Exemplu: o soie i surprinde soul n
pat cu cea mai bun prieten, dar funcie de modul n care soia interpreteaz acest eveniment vor apare
urmtoarele efecte:
dac soia i iubete soul, ea va suferi un conflict de tip frustrare sexual care n faza de mbolnvire i va
provoca un carcinom la uter;
dac soia nu i iubete soul i abia ateapt un motiv de divor, ea va tri un conflict oc biologic de tip
conflict cu partenerul care pe timpul fazei de mbolnvire se va genera un nodul malign la snul drept
(suprri externe);
dac soul este surprins n pat cu o prostituat, soia va avea un conflict oc de tip team revolt, care pe
timpul fazei de mbolnvire se va manifesta prin hipoglicemie;
dac soul e surprins n pat cu o persoan cu 20 de ani mai tnr dect soia, aceasta (indiferent dac i
iubete sau nu soul) va tri un conflict de subevaluare sexual (spunnd n gndul ei: eu nu pot s o
concurez pe ea i nu mai pot acum s i ofer ce i ofer ea), care pe timpul fazei de mbolnvire va suferi de
o decalcefiere (osteoliz) a pelvisului. Faza de mbolnvire (conflict activ ) nceteaz numai cnd conflictul
oc este rezolvat. Imediat se va instala faza de autovindecare (pcl post conflict).
n lumea animalelor avem multe exemple de acest fel:
un animal deposedat de teritoriu va supraveui numai dac i recapt teritoriul sau obine alt teritoriu;
o femel creia i-a fost ucis puiul va intra n clduri i va putea avea astfel un alt pui, iar orice form de
cancer sau de tip cancer se va remite pe cale natural pe timpul sarcinii;
i la noi oamenii, pentru a trece din faza de mbolnvire n faza de autovindecare trebuie s rezolvm
conflictul iniial la nivel psihic:
Mama care s-a mbolnvit n urma accidentrii copilului se va face bine numai dup ce copilul se va
nsntoi;
Un brbat care a fost prsit de soie va putea trece n faza de autovindecare numai dup ce se va mpca cu
aceasta sau i va gsi o nou soie;

12

Cel care i-a pierdut locul de munc va putea trece n faza de autovindecare numai dup ce i va gsi un alt
loc de munc;
O persoan care a ieit la pensie va putea trece n faza de autovindecare numai dup ce se va nscrie la un
club sau s i va gsi o nou pasiune sau o nou ocupaie.
La femeile nsrcinate, orice form de cancer sau de tip cancer se va remite pe cale natural ncepnd cu a
3-a lun de sarcin, deoarece sarcina sau mai bine zis Viaa are prioritate absolut.
Noua Medicina Germana (GNM)
Pe 18 August 1978, Dr. Ryke Geerd Hamer, M.D., la vremea aceea internist sef la clinica oncologica a
Universitatii din Munchen, Germania, a primit vestea socanta ca fiul sau, Dirk, a fost impuscat. Dirk a murit
in Decembrie 1978 si, cateva luni mai tarziu, Dr. Hamer a fost diagnosticat cu cancer testicular. Din moment
ce nu fusese niciodata grav bolnav, a suspectat imediat ca dezvoltarea cancerului sau poate avea legatura
directa cu tragica pierdere a fiului sau. Moartea lui Dirk si propria sa experienta cu cancerul l-au facut pe Dr.
Hamer sa investigheze istoricul pacientilor sai de cancer. A aflat foarte curand ca, la fel ca el, toti au trecut
prin experiente extrem de stresante, inainte ca boala sa se instaleze si sa se dezvolte.
Observarea conexiunii dintre minte si organism nu a fost surprinzatoare. Numeroase studii aratasera deja ca
atat cancerul, cat si alte bolii sunt foarte des precedate de un eveniment traumatizant. Dar Dr. Hamer a dus
cercetarile sale cu un pas mai departe. Urmarind ipoteza ca toate evenimentele din organism sunt controlate
de creier, a analizat tomografiile pacientilor sai si le-a comparat cu istoricul lor medical. Dr. Hamer a
descoperit ca orice boala, nu numai cancerul, este controlata de o zona din creier ce ii corespunde in mod
specific si este legata, in mod particular, de un conflict soc perfect identificabil. Rezultatul cercetarilor sale
se constituie intr-o diagrama stiintifica ce ilustreaza legatura biologica dintre psihic si creier si corelatia cu
organele si tesuturile intregului organism uman (varianta engleza a Diagramei stiintifice a GNM este in
lucru).
Dr. Hamer a denumit descoperirile sale Cele 5 Legi Biologice ale Noii Medicine, datorita faptului ca
aceste legi biologice valabile in cazul oricarui pacient, ofera o perspectiva cu totul noua asupra intelegerii
cauzei, a dezvoltarii si a procesului natural de vindecare a bolii. (Ca raspuns la numarul crescand al
interpretarilor gresite ale descoperirilor sale si pentru a pastra integritatea si autenticitatea muncii sale
stiintifice, Dr. Hamer si-a protejat in mod legal materialele de cercetare, sub numele de German New
Medicine (GNM - Noua Medicina Germana). Termenul New Medicine nu poate fi folosit nicaieri la
nivel international).
In 1981, Dr. Hamer a prezentat rezultatele descoperirilor sale la Facultatea de Medicina a Universitatii din
Tbingen, sub forma unei teze post-doctorat. Totusi, pana astazi, Universitatea a refuzat sa testeze
cercetarile Dr. Hamer, in ciuda obligativitatii legale de a o face. Acesta este un caz fara precedent in istoria

13

universitara. In mod similar, medicina oficiala a refuzat sa aprobe descoperirile sale, in ciuda a 30 de
verificari stiintifice diferite, facute atat de medici independenti, cat si de asociatii profesionale.
La scurt timp dupa ce Dr. Hamer si-a prezentat teza, i-a fost adresat un ultimatum de a renunta la
descoperirile sale stiintifice, sau i se va refuza reinnoirea contractului sau la Clinica Universitara. In 1986,
desi munca sa nu a fost niciodata pusa la indoiala sau dezaprobata, doctorului Hamer i-a fost ridicata licenta
medicala pe motive ca a refuzat sa se conformeze principiilor medicinei standard.Cu toate acestea, era
hotarat sa-si continue munca si, in 1987, a reusit sa-si extinda descoperirile practic catre orice boala
cunoscuta de medicina.
Dr. Hamer a fost persecutat si hartuit timp de 25 ani, in special de catre autoritatile germane si de catre cele
franceze. Din 1997, Dr. Hamer locuieste in exil in Spania, unde isi continua cercetarile si continua sa se
lupte pentru recunoasterea oficiala a New Medicine. Insa, din moment ce Facultatea de Medicina a
Universitatii din Tbingen isi mentine tactica de amanare, pacientilor din intreaga lume le este refuzat
dreptul de a beneficia de descoperirile revolutionare ale Dr. Hamer.

ORIGINEA BOLILOR ESTE IN CREIER


Dr. Hamer a stabilit ca orice boala este cauzata de un soc emotional care surprinde individul total
nepregatit (Prima Lege Biologica). In onoarea fiului sau , Dr. Hamer a denumit acest incident stresant: Dirk
Hamer Syndrome, sau DHS. Psihologic vorbind, DHS este un incident foarte personal, conditionat si
determinat de experientele noastre trecute, de vulnerabilitati, de perceptiile personale, de valorile si
credintele personale. Cu toate acestea, DHS nu este doar un conflict emotional, ci si biologic, care trebuie
inteles in contextul evolutiei noastre personale. Animalele experimenteaza aceste socuri biologice in urma
pierderii bruste a cuibului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei
amenintari nesteptate, a unei perioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte.
Un barbat, de exemplu, poate suferi un soc conflictual de pierdere a teritoriului , cand isi pierde casa sau
locul de munca, pe neasteptate; pentru o femeie, un soc conflictual in camin poate fi o grija pentru binele
unuia dintre membrii familiei; un soc conflictual de tipul abandonului poate fi declansat de un divort
neprevazut sau de o spitalizare de urgenta; copii sufera deseori un soc conflictual de separare, cand mama
se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart parintii.

14

Analizand mii de tomografii (CT) in relatie cu istoricul pacientului, Dr. Hamer a descoperit ca, atunci cand
are loc DHS, socul impacteaza o zona specifica, predeterminata din creier, cauzand o leziune care este
vizibila pe tomografie, ca un set clar de inele concentrice (In 1989, Siemens, producatorul german de aparate
tomografice, a confirmat ca aceste inele nu provin de la o proasta functionare a aparaturii). Dupa impact,
celulele cerebrale transmit socul impactului catre organul corespondent care, la randul lui, raspunde cu o
modificare specifica, ce poate fi anticipata. Motivul pentru care diferitele conflicte sunt legate indisolubil de
anumite zone ale creierului este acela ca, de-a lungul evolutiei noastre, fiecare parte a creierului a fost
programata sa raspunda instantaneu la posibile conflicte sau amenintari. In timp ce vechiul creier
(cerebelul, zona amigdaliana) este programat cu instuctiuni de baza legate de supravietuire, care corespund
respiratiei, hranirii sau reproducerii, noul creier (creierul mare) este codat cu teme mult mai av ansate,
precum cele legate de conflictele teritoriale, conflictele de separare, conflictele de identitate si cele legate de
autoapreciere, increderea si respectul de sine.
Cercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de embriologie, pentru ca, indiferent de felul in care
organul raspunde unui conflict, fie prin dezvoltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin
dereglarea functionarii, toate acestea sunt determinate de stratul embrionic al germenului din care provin atat
organul, cat si tesutul cerebral corespondent (A treia Lege Biologica).
GNM Ontogenetic System of Tumors (Sistemul Ortogenetic al tumorlor) ilustreza ca organele controlate
de vechiul creier care deriva din endoderm sau vechiul creier mesoderm, precum plamanii, ficatul,
colonul, prostata, uterul, pielea in profunzimea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele mamare, etc.,
genereaza intotdeauna proliferare celulara, imediat ce conflictul corespondent are loc la nivelul creierului.
Tumorile acestor organe se dezvolta exclusiv pe durata fazei active a conflictului (initiata de DHS).
Sa luam exemplul cancerului de plaman: conflictul biologic asociat cu cancerul de plaman este un soc de
tipul frica de moarte, deoarece, in termeni biologici, panica de moarte este echivalenta cu incapacitatea de
a respira. Odata cu socul datorat, dar nu si fricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care regleaza
respiratia incep instantaneu sa se multiplice, formind o tumoare pulmonara. Contrar parerilor conventionale,
aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fara rost, ci serveste unui scop biologic foarte
bine definit, si anume sa creasca capacitatea pulmonara, optimizand astfel sansele de supravietuire ale
organismului. Analizele tomografiilor intreprinse de Dr. Hamer demonstreaza ca fiecare persoana bolnava
de cancer de plaman prezinta o configuratie clara de tip inele concentrice in zona corespondenta din creier si
ca fiecare pacient a suferit un soc conflictual emotional total neasteptat, de tipul frica de moarte, inaintea
declansarii cancerului. In majoritatea cazurilor teama de moarte a fost declansata de socul unui diagnostic de
cancer, ce a fost resimtit ca o sentinta la moarte.

15

Cancerul de san, potrivit cercetarilor Dr. Hamer, este rezultatul grijilor provocate de un conflict de tipul
mama-copil sau probleme cu partnerul. Aceste tipuri de conflicte impacteaza intotdeauna vechiul creier,
in zona care controleaza glandele producatoare de lapte. O femeie poate suferi un conflict de tipul mamacopil, intrucat isi face foarte multe griji, atunci cand copilul ei este ranit sau se imbolnaveste grav, foarte
brusc. Pe durata fazei de stres, cat conflictul este activ, celulele glandei mamare continua sa se multiplice,
formand o tumora. Scopul biologic al proliferarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru
copilul suferind, grabind astfel procesul de vindecare al acestuia. Fiecare femeie si fiecare femela din lumea
animala se naste cu acest program de reactie biologica pentru crestere si dezvoltare. Numeroasele studii ale
Dr. Hamer arata ca femeile, chiar si atunci cand nu alapteaza, dezvolta tumori ale glandelor mamare, din
cauza grjilor obsesive pentru binele celor dragi (a copilului care are probleme, a unui parinte bolnav, sau de
grija unui prieten cu probleme).
Ceea ce a fost spus despre cancerul de plaman sau de san este valabil pentru orice alt tip de cancer ce isi are
originea in vechiul creier. Fiecare tip de cancer este declansat de un conflict soc specific, care activeaza
un program biologic precis (A Cincea Lege Biologica), ce permite organismului sa depaseasca
obisnuintele functionarii zilnice si sa se confrunte fizic cu situatia urgenta. Pentru fiecare tip de conflict
exista o zona cerebrala specifica, de unde este coordonat acest program de urgenta.
In vreme ce organele controlate de vechiul creier dezvolta tumori pe durata fazei active a conflictului-soc,
situatia este opusa in cazul organelor controlate de noul creier. Toate organele si tesuturile ce corespund si
sunt coordonate de noul creier (ovarele, testiculele, oasele, nodulii limfatici, epiderma, mucoasa colului
uterin, bronhiile, vasele coronariene, canalele de alaptare etc.) isi au originea in ectoderm sau mesoderm-ul
noului creier. In momentul producerii conflictului-soc, tesuturile organelor corespondente acestei zone a
creierului raspund prin degenerare celulara. Necrozarea ovarelor sau a testiculelor, osteoporoza, cancerul
osos sau ulcerul stomacal, de exemplu, sunt situatii care apar doar atunci cand persoana se afla intr-o stare
emotionala de stres relationata cu conflictele-soc corespondente. Asa cum este de asteptat, distrugerile
tesuturilor respective au o semnificatie biologica precisa.
Sa luam exemplul tesuturilor canalelor de lactatie. Ele se dezvolta mult mai tarziu decat glanda mamara,
acest tesut fiind controlat de o zona mai tanara a creierului, cortexul cerebral. Conflictul biologic ce
corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de tip conflict de separare, rezultat al unei experiente de
tipul copilul meu (sau partenerul meu) mi-a fost luat de la san. O femela din lumea animala sufera un astfel
de conflict, atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat. Ca un reflex natural la acest conflict-soc, tesutul
canalelor de lactatie incepe sa ulcereze. Scopul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie,

16

astfel incat laptele nefolosit sa se poata drena mai usor si sa nu se congestioneze in interiorul
sanului.Creierul fiecarei femei este programat cu acest gen de reactie-raspuns biologic. Din moment ce sanul
femeii este asociat, biologic vorbind, cu grija si hranirea, femeile sufera un conflict-soc cauzat de separarea
brusca de o persoana iubita. Pe durata fazei active a conflictului- soc nu exista practic nici un simptom, cu
exceptia unor ocazionale puseuri usoare in interiorul sanului.
CELE DOUA FAZE ALE ORICAREI BOLI
Dr. Hamer a descoperit de asemenea ca orice conflict si orice boala are si o rezolvare, iar desfasurarea oricei
boli are loc in doua faze. (A Doua Lege Biologica). In timpul primei faze, a conflictului activ (si anume atata
timp cat acesta exista) intregul organsim este orientat catre a face fata conflictului. In timp ce, la nivel fizic,
au loc dereglari celulare specifice, psihicul si sistemul nervos vegetativ autonom se confrunta de asemenea
cu situatii neasteptate. Comutata intr-o faza de stres (sympathicotonia) , mintea devine total preocupata de
continutul conflictului. Tulburari ale somnului si lipsa apetitului sunt simptome specifice. Biologic vorbind,
acest lucru este vital, deoarece focalizarea atentiei asupra conflictului si orele de activitate in plus constituie
conditiile propice pentru rezolvarea conflictului. Faza activa a conflictului este denumita si faza rece.
Deoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange, simptomele specifice ale activitatii
conflictuale sunt extremitatile reci (in special mainile), tremurul si transpiratia rece. Intensitatea simptomelor
depinde, in mod natural, de intesitatea si impactul socului conflictual. Daca o persoana ramane in aceasta
stare prea mult timp, urmarile pot fi fatale.
Dr. Hamer a demonstrat, fara nici o indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata de cancer, in sine. O
persoana poate muri ca rezultat al complicatiilor mecanice produse de tumori, de exemplu blocarea unui
organ vital precum colonul sau bila, dar in nici un caz celulele canceroase, in sine, nu pot provoca moartea.
In German New Medicine distinctia dintre cancerul malign sau benign nu are nici o valoare. Termenul
malign este o constructie artificiala (la fel ca marcarii tumorali) care, pur si simplu, indica o activitate de
reproducere celulara ce a depasit o anumita limita complet arbitrara.
Daca o persoana moare pe durata fazei initiale active a conflictului, este de obicei din cauza pierderii de
energie, a slabirii exagerate, a lipsei de somn si a epuizarii mentale si emotionale. De cele mai multe ori este
vorba de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau a unei prognoze negative, de genul Mai ai
doar sase luni de trait!, impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr-o stare de disperare.
Cu foarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi consuma inutil energia si, in cele
din urma, mor in urma unui proces agonizant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale
de cancer nu fac decat sa il accelereze.
Daca pacientul nu a facut nici un tratament conventional de cancer (in special chimioterapie sau
radioterapie) , GNM are o rata de succes de 95 pana la 98 %. Este o ironie ca aceste statistici ale succeselor

17

remarcabile ale Dr. Hamer au fost date chiar de autoritati. Cand Dr. Hamer a fost arestat, in 1997, pentru
acordarea de sfaturi medicale, fara a avea licenta medicala, pentru trei persoane, politia a confiscat fisele
pacientilor sai si le-a analizat. Un procuror public a fost nevoit sa recunoasca in timpul procesului, ca dupa 5
ani, 6000 din 6500 de pacienti cu cancer in faza terminala erau inca in viata. In cazul tratamentelor
conventionale, cifra aceasta este inversa. Conform declaratiilor epidemiologului si biostatisticianului Dr.
Ulrich Abel (Germania), Succesul majoritatii chimioterapiilor este jalnic... nu exista nici o dovada
stiintifica referitoare la abilitatea de a extinde in mod apreciabil viata pacientilor care sufera de cele mai
comune forme de cancer organicChimioterapiile pentru cancerele maligne prea avansate pentru operatie,
care reprezinta 80% din totalul cancerelor, reprezinta un pustiu stiintific scientific wasteland. (Lancet
1991).
CORPUL SE VINDECA SINGUR
Rezolvarea conflictului generat de semnalele initiale reprezinta inceperea fazei a doua a programului
biologic. Emotiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de reparare, programul de vindecare
fiind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ. Pe perioada fazei de vindecare, apetitul revine, dar
suntem foarte obositi (putem chiar sa nu av em puterea de a ne ridica din pat). Odihna si furnizarea tuturor
nutrientilor necesari organismului sunt esentiale pe perioada de vindecare. A doua faza este denumita faza
calda si, in aceasta perioada, vasele de sange se maresc, incalzind extremitatile si pielea.
Odata cu rezolvarea conflictului se produce o schimbare la nivelul organelor, proliferarea celulara (vechiul
creier - controlul cresterii tumorale) si distrugerea celulara (creierul nou - controlul degradarii tesuturilor) se
opresc imediat si este declansat procesul de reparare specific. O zona care s-a necrozat sau a prezentat
ulceratii in timpul fazei active a conflictului este acum regenerata si refacuta cu celule noi. Acest proces este
insotit, de regula, de inflamatii potential dureroase cauzate de edeme care protejeaza tesutul pe durata
vindecarii. Alte simptome tipice regenerarii sunt: hipersensibilitate, mancarimi, spasme (daca tesuturile
musculare sunt implicate) si inflamatii. Exemple de boli care apar doar in procesele de vindecare sunt:
diferite probleme de piele, hemoroizi, laringita, brosita, artrita, ateroscleroza, disfunctii ale rinichilor si
vezicii urinare, anumite boli ale ficatului si infectii (vezi mai jos).
Bazandu-se pe observarea multiplicarii celulare (mitoza) si pe distinctia standard dintre tumoare benigna si
maligna, medicina conventionala interpreteaza procesul natural de producere celulara a tesutului care se
vindeca drept tumoare maligna. In GNM distingem la fel doua tipuri de tumori. Dar tumorile nu sunt
impartite in bune sau rele, ci mai degraba sunt clasificate dupa tipul de tesut si zona cerebrala din care
provin si de unde sunt controlate. Exista acele tumori care se dezvolta, in mod exclusiv, in faza activa a
conflictului-soc (tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la ficat, tumorile uterului, tumorile la
prostata etc.) si cele care apar in timpul procesului natural de vindecare.

18

In felul in care creierul vechi controleaza cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici fara
sens, din moment ce proliferarea celulara se opreste, de indata ce tesutul este reparat. Cancerul testicular,
cancerul ovarian, limfomul, limfomul non-Hodgkin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial si
laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si fenomene exclusive ale fazei de vindecare. Cu
conditia ca procesul de vindecare sa nu fie intrerupt de medicamente sau de o revenire a conflictului-soc,
aceste tumori dispar pana la urma, pana la sfarsitul procesului de vindecare.
Al doilea tip de cancer mamar, carcinom in situ (DCIS), intra de asemenea in aceasta categorie. In timp ce
un cancer de san este un indicator ca femeia este in faza activa a conflictului de tip grija, un cancer in situ
este un semn pozitiv ca problema asociata conflictului de separare a fost rezolvata. O femeie nu face un
cancer de san fara motiv! Asa cum nici faptul ca el se dezvolta exact in sanul stang nu este o coincidenta.
IMPORTANTA LATERALITATII NOASTRE BIOLOGICE
Dr. Hamer a descoperit ca lateralitatea determina daca o boala precum este cancerul, se dezvolta in partea
stanga sau dreapta a organismului. Aceasta este regula: o persoana dreptace raspunde unui conflict cu mama
sa sau cu copilul cu partea stanga a organismului, si cu partea dreapta la un conflict cu tatal sau partenerul,
fratii, rudele, prietenii, colegii, etc. Pentru stangaci este invers. Exista intotdeauna o relatie inversa intre
creier si organism, pentru ca fiecare emisfera a creierului (mai putin partea amigdaliana) este in relatie
directa cu partea opusa a corpului. Cel mai simplu mod de a descoperi lateralitatea noastra biologica este sa
batem din palme. Palma care este deasupra indica daca suntem stangaci sau dreptaci. Astfel, un cancer in
sanul drept, un chist ovarian in ovarul stang, o problema de piele pe partea dreapta sau stanga (sau
amandoua), o paralizie motorie pe partea dreapta (dupa un atac cerebral), ne dau un prim indiciu despre cine
a fost implicat atunci cand conflictul originar a avut loc. In ceea ce priveste conflictele mai avansate (si
regiunile cerebrale), statutul hormonal trebuie de asemenea luat in calcul, pentru o evaluare precisa.
ROLUL BENEFIC AL MICROBILOR
Un alt aspect al cercetarilor Dr. Hamer este acela al rolului microbilor pe durata procesului de dezvoltare a
bolii. Pe scurt, a aflat ca microbii precum ciupercile, bacteriile si virusii sunt activi doar pe durata procesului
de vindecare si maniera in care ei opereaza este in deplina concordanta cu logica evolutiva (A Patra Lege
Biologica). Bacteria de tuberculoza, spre exemplu, populeaza doar tesuturile controlate de creierul vechi.
Functia lor pe timpul procesului de vindecare este de a descompune tumorile care nu-si mai au rostul:
tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la rinichi, tumorile la prostata, tumorile la uter, tumorile
de san, melanoamele si mesothelioma.

19

Bacteriile tuberculozei sunt esentiale pentru descompunerea constructiilor celulare ce au proliferat cu un


anumit scop biologic, in timpul fazei active a conflictului. Daca bacteriile necesare nu sunt disponibile din
cauza vaccinarii sau a uzului excesiv de antibiotice sau in urma chimioterapiei, tumorile nu se pot dezintegra
cum trebuie. Ca urmare, raman pe loc si sunt incapsulate in mod inofensiv. Detectate la un control de rutina
totusi, ele pot fi diagnosticate ca si cancer si noi conflicte potentiale pot aparea in urma aflarii vestii, cu noi
simptome. Intelegand legile biologice ale desfasurarii bolilor, aceasta perspectiva poate fi eliminata. In timp
ce bacteriile descompun tumorile cu celule care nu mai sunt necesare, virusii sunt implicati in procesul de
vindecare al tesuturilor coordonate exclusiv de cortexul cerebral (ex: bronhiile, mebrana nasala, mucoasa
stomacala, mucoasa canalelor biliare si epiderma). Hepatita, pneumonia, herpesul, gripa si gripa stomacala
indica faptul ca procese virulente naturale de vindecare sunt in curs. In ceea ce priveste rolul virusilor, Dr.
Hamer prefera sa vorbeasca de virusi ipotetici, din cauza ca, in ultimul timp, existenta virusilor este pusa in
discutie. Acest lucru este in concordanta cu descoperirile initiale ale Dr. Hamer, care evidentiau faptul ca
procesele de reconstructie si regenerare ale tesuturilor necrozate sau ulcerate au totusi loc chiar si in absenta
virusilor specifici tesuturilor respective.
Dilema in care se gaseste medicina conventionala este aceea ca esueaza in a recunoaste tiparul de evolutie in
doua faze al fiecarei boli, prima faza, aceea a conflictului activ, fiind in mod obisnuit scapata din vedere.
Din moment ce microbii sunt activi doar in faza de vindecare, iar activitatea acestora este in mod normal
acompaniata de inflamatii, febra, puroi, supurari si dureri, microbii sunt considerati raufacatori si cauza a
bolilor infectioase. Dar microbii nu provoaca boli. Pana la urma, este organismul nostru cel care angajeaza
microbii pentru a optimiza procesul de vindecare. Microbii pot fi bineinteles transmisi, dar ei raman
inofensivi, pana in momentul in care persoana este in faza de vindecare a aceluiasi tip de conflict.
PUNAND LA INDOIALA METASTAZELE
Bazandu-se pe GNM Sistemul Ontogenetic al tumorilor, teoria vast raspandita a metastazelor care
sugereaza ca celulele canceroase migreaza prin vasele de sange si limfa, cauzand tumori si in alte locuri,
este, in cuvintele Dr. Hamer, pura fictiune academica. Celulele in general si celulele canceroase in mod
special nu isi pot schimba, sub nici o forma, structura lor histologica sau sa treaca de bariera bacteriana.
De exemplu, o celula canceroasa a unei tumori pulmonare, care este de origine endoderma, controlata de
zona amigdaliana a creierului si care prolifereaza de-a lungul fazei active a conflictului, nu se poate
transforma intr-o celula osoasa, care este de origine mesoderma si este controlata de cortexul cerebral, celula
care se deterioreaza in timpul fazei active a coflictului, in procesul de decalcifiere. In scenariul cancerul
pulmonar metastazeaza la oase, celulele cancerului pulmonar creaza de fapt un gol (descompunere celulara!
reversul cancerului) in anumite oase din organism. Trebuie de asemenea sa ne intrebam de ce celulele
canceroase rareori se raspandesc la tesuturile vecine, de exemplu: de la uter la cervix. Daca celulele
canceroase calatoresc prin sange, de ce nu este atunci scanat sangele donat, pentru a cauta celule

20

canceroase? De ce nu sunt atunci gasite o multitudine de tumori in peretii vaselor de sange ai pacientilor
bolnavi de cancer?
Acum doi ani ,pe 19 August 2004, ziarul canadian Globe and Mail a publicat un articol intitulat,
Cercetatorii urmaresc testele de sange pentru cancerele de san, continand declaratiile revelatoare:
Vanatoarea celulelor canceroase in fluxul sangvin a durat 10 ani si pana de curand, nici o tehnologie
existenta nu e reusit sa izoleze in mod cert o singura celula tumorala, dintre milioanele de celule rosii si
albe continute in orice mostra de sange uman. In afara faptului ca vanatoarea este departe de a fi incheiata
(asa cum indica articolul), nu sugereaza asta cumva ca ipoteza metastazelor a dezinformat publicul si a
speriat de moarte milioane de pacienti de cancer, de-a lungul ultimelor patru decenii ?
Dr. Hamer nu neaga, bineinteles, posibilitatea aparitiei celui de-al doilea cancer, dar aceste tumori succesive
nu sunt cauzate de migrarea celulelor canceroase care se transforma, in mod miraculos, intr-un tip diferit de
celula, ci mai degraba sunt urmarea noului conflict-soc. Noul DHS poate fi declansat de o alta experienta
traumatizanta aditionala, sau prin socul provocat de diagnostic. Asa cum am mentionat mai devreme, un
diagnostic neasteptat de cancer, sau a-i comunica cuiva ca are metastaze, poate declansa o spaima de tipul
frica de moarte (provocand cancer pulmonar) sau orice alt tip de diagnostic relationat cu socul emotional,
cauzand noi cancere in diferite alte parti ale organsimului. In multe cazuri, acesti pacienti nu supravietuiesc
pana in faza de vindecare, din cauza starii de stres foarte grave care ii slabeste pana la punctul in care mai au
foarte putine sanse de supravietuire extrem de toxicului tratament chimioterapeutic.
Al doilea tip de cancer foarte intalnit dupa cancerul pulmonar este cancerul osos. Dr. Hamer a descoperit ca
oasele noastre sunt biologic legate de increderea, respectul si stima de sine. Altfel spus, spunandu-i-se cuiva
ca are o boala care ii ameninta viata, in mod special una care se presupune ca se raspandeste ca focul prin
organism, este echivalent cu: acum sunt total inutil si, pe langa faptul ca ne simtim inutili, oasele incep sa
se decalcifieze (in cazul cancerelor de san, deseori in zona sternului si a coastelor). Tot asa cum se rupe un
os, scopul programului biologic (al bolii) apare la sfarsitul fazei de vindecare. Cand faza de reparare este
completa, osul va fi mult mai puternic in zona respectiva, asigurand in acest fel ca suntem mai bine echipati,
in eventualitatea aparitiei unui nou conflict al stimei de sine.
NATURA TUMORILOR CEREBRALE
Odata ce conflictul a fost rezolvat, leziunile cerebrale impreuna cu psihicul si organul aferent intra in faza de
vindecare. Odata cu repararea oricarei rani se dezvolta o edema (fluid in exces) pentru a oferi protectie
tesutului cerebral ce este refacut. Pe tomografie, schimbarile sunt foarte usor de observat: vizibilele inelele
concentrice dispar in edema si apar acum neclare si inchise la culoare. In momentul de varf al fazei de
vindecare, atunci cand edemul cerebral atinge dimensiunea maxima, creierul declanseaza un scurt si puternic
impuls care expulzeaza edema. In terminologia GNM, aceasta reglare este denumita Criza epileptica (CE).
In timpul crizei, intregul organism este aruncat, pentru scurt timp, intr-o stare de simpaticotonie

21

(hiperstimularea sistemului nervos simpatic), retraind simptomele tipice fazei de conflict activ, cum ar fi
transpiratie rece, extremitati reci, puls accelerat si greata. Intesitatea si durata acestei crize pre-programate
este determinata de intensitatea si durata conflictului precedent. Atacurile cardiace, accidentele cerebrale,
crizele de astm si cele epileptice sunt doar cateva exemple ale acestui crucial punct de revenire. Tipul de
criza depinde intotdeauna de natura conflictului si de zona cerebrala corespunzatoare implicata.
Dupa ce edema cerebrala a fost impinsa afara, tesutul conectiv ce ofera suport structural neuronilor se reface
in zona respectiva, pentru a restabili functiile celulelor nervoase care au fost afectate de socul datorat
conflictului (DHS). Aceasta acumulare naturala este ceea ce medicina conventionala denumeste tumoare
cerebrala, acesta veste avand consecinte cumplite asupra pacientului. Dr. Hamer a stabilit, in 1981, ca
tumoarea cerebrala nu este o boala in sine, ci un simptom al fazei de vindecare, care se desfasoara paralel si
la nivelul organului afectat (controlat de la nivelul creierului din zona sa specifica care se afla simultan in
faza de reparare). Astfel ca metastazele cerebrale de fapt nu exista nici ele.
TERAPIA GNM (pe scurt)
Primul pas in terapia GNM este sa oferi o intelegere a naturii biologice a simptomului, de ex: un anumit tip
de cancer, in relatie cu cauzele sale pihice. O tomografie si un istoric medical complex sunt de asemenea
vitale pentru a determina daca pacientul este inca in faza activa a conflictului, sau deja se vindeca. Daca este
inca in faza activa, atentia trebuie indreptata asupra identificarii motivului socului initial DHS si dezvoltarea
unei strategii pentru rezolvarea conflictului. Este cruciala pregatirea pacientului si informarea lui despre
simptome si despre procesul vindecarii si eventualele complicatii ce pot apare. Simptomele sunt foarte
previzibile! Descoperirile Dr-lui. Hamer ne furnizeaza, pentru prima oara in istoria medicinei, un sistem
sigur care ne permite nu numai sa intelegem, dar si sa prezicem dezvoltarea si simptomele oricarei boli.
Aceasta este adevarata medicina preventiva, un aspect al GNM care cu greu poate fi dezbatut suficient.
Adevarata preventie necesita intelegerea cauzelor reale ale bolii si aceasta este exact ceea ce cercetarile Drlui Hamer furnizeaza in detaliu.
Intelegand cele Cinci Legi Biologice ale cauzei si ale procesului de vindecare al bolii, ne putem elibera de
teama si panica ce deseori apar odata cu instalarea unor simptome. Aceasta cunoastere este mai mult decat
putere. Ea poate salva vieti.
Doctorul german Ryke HAMER (foto) a tratat cu succes peste 31.000 de pacienti doar stand de vorba cu
ei.

Nu facea nimic magic, decat ca le explica logic si rational despre stransa legatura dintre starea mentala si
boala. El sustine ca fiecare om s-a imbolnavit din cauza unui program mental distructiv, nascut in urma unui
SOC emotional.
El a numit acest soc dupa numele fiului sau : Dyrk Hamer Syndome sau DHS (sindromul Dirk Hamer).
Povestea doctorului Ryke Hamer
Dr. Hamer era in anii 70 Cercetator si Sef al Clincii de Oncologie din Munchen unde trata cancerul
folosind, la fel ca ceilalti doctori, tratamentele clasice de tratarea cancerului, care se dovedeau a fi mai mult
sau mai putin eficiente.

22

Insa cursul vietii doctorului Hamer avea sa se schimbe radical, in luna decembrie a anului 1978, cand a
primit teribila veste ca fiul sau DIRK , de doar 19 ani, a fost impuscat mortal. Mai mult decat atat, la cateva
luni de la eveniment a murit sotia lui
Aceste socuri l-au ranit la nivel un profund, insa ,ca si cum n-ar fi fost destul, peste cateva luni s-a
imbolnavit de CANCER la TESTICULE.
Ajunsese un doctor care trata pancientii de cancer, iar in paralel trebuia sa se trateze pe el insusi de cancer.
Era speriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice, pe care ar fi trebuit sa le urmeze si el, insa nu
mai avea incredere in ele . Desi pare descurajator, acest context urma sa-l ajute pe Dr. Hamer sa
revolutioneze lumea medicala.
Ce-a descoperit de fapt ?
Povestind zilnic cu pacientii pe care ii trata de cancer, a constatat ca fiecare dintre ei a suferit un soc
emotionalputernic cu mai putin de un an sau maximum 2 in urma.
A realizat ca acelasi tip soc puternic, care-l descriau multi pacienti, l-a avut si sotia lui in momentul in care a
murit copilul, si acelasi l-a avut si dr. Hamer insusi cand a ramas fara familie.
In urma acestor constatari a intuit o posibila legatura intresocurile emotionale si cancer.. Pentru a verfica
aceasta ipoteza, i-a rugat pe pacientii sa-si sa faca o tomografie(film al creier), pe care dr. Hamer le-a studiat
in amanunt in incercarea de a gasi ceva revelator. Si a gasit!
In urma studiului a sesizat o LEGATURA intre diferitele zone creiereului si anumite organe.
Mai exact,a sesizat aparitia unor vibratii mai anormale, vizibile sub forma de cercuri concentrice pe
tomografie, in diferite zone ale creierului. Mai interesant era ca, oamenii cu acelasi tip de cancer, aveau
vibraii mai intense in EXACT aceleasi zone ale creierului.
Cu alte cuvinte, fiecare tip de cancer avea o zona corespondenta in creier, care nu mai functiona corect.
Cu aceasta descoperire a pus bazele a ceea ce se numeste NOUA MEDICINA(pentru care va fi
desconsiderat de ceilalti doctori, dupa care i se va retrage dreptu de a mai profesa, pentru ca strica afacerile
marilor companii farmaceutice)
Dr. Hamer si-a dedicat urmatorii ani exclusiv studiului in acest sens, reusind sa faca conoscut in intreaga
lume conceptul de NOUA MEDICINA, prin care vindecase dupa primii ani in jur de 6000 de pacienti cu o
rata de succes de 97%.
Noua medicina porneste de la Regula de Fier a Cancerului.
Regula de Fier a Cancerului:
a. Fiecare cancer sau alta afectiune grava, are drept cauz unCONFLICT care genereaza UN SOC
EMOTIONAL: numitDHS (Sindromul Dirk Hamer) care imbolnaveste omul mai intai la nivel mental,
cand apar dereglari in creier, iar in final boala se rasfrange asupra unui organ.
b. Tipul conflictului care a generat SOCUL EMOTIONAL(DHS) determin ZONA in care apar vibratii
anormale in creier . Zona de pe creier in care apar aceste inele concentrice, determina organul in care va
aparea boala.
c. Cu cat dureaza mai mult conflictul, cu atat se imbolnaveste mai rau organul corespunzator acestui tip de
conflict.
Aceste concluzii au rezultat in urma experimentelor practice pe care dr. Hamer le-a facut pe oameni si pe
animale.
A demonstrat mai intai cum, si animalele, la fel ca oamenii, sunt predispuse bolilor un urma unui conflict
care genereaza un soc emotional.
A aratat cum o caprioara care isi pierde puiul, si nu face in scurt timp altul, dezvolota in perioada imediat
urmatoare o forma de CANCER LA SAN. In schimb, daca dupa ce a pierdut puiul se imperecheaza din nou,
cancerul nu mai apare sau chiar daca a aparut, SE VINDECA (in general se calcifeaza, devenind inofensiv).
De ce se intampla asta?
Pentru ca, prin nasterea altui pui, ea rezolva conflicul emotional aparut la nivel incostient, cand a pierdut
primul pui.
De ce cancer la san?
E o lege a naturii!
Pe fondul conflictului, se porenste automat un program natural si inconstient care intensifica activitatea
glandelor mamamere, pregatindu-si corpul pentru a face un pui nou si a-l alapta. Insa daca nu are

23

posibilitatea de a face alt pui, se produc dereglari la nivelul glandelor mamamre care duc spre cancer. E
modul prin care natura o determina instinctiv sa mai faca pui. De aceea 90% din tomorile descoperite la
animale sunt calcifiate, deoarece ele rezolva instinctiv si natural conflictul.
Studiile dr.-ului Hamer au mers mai departe demonstrand ca EXACT acelasi principiu functionaza pentru
oameni.
O femeie care pierde un copil este predispusa in urmatorul an la cancer de san. Pentru a scapa, ea trebuie sa
rezolve acest conflict emotional facand ALT copil, adoptand unulsau atasandu-se de un animal sau om cu
aceleasi sentimente care le avea pentru primul copil.
Partea si mai REA este ca o femeie care are copilul sanatos, insa traieste mereu cu frica ca-l va pierde, se
expune unui risc urias de cancer la san, exact pe acelasi mecanism.
Pe acest sistem actioneaza TOATE conflictele emotionale.
Adica: o femeie care afla ca sotul o inseala cu o femeie mai tanara, va avea parte de un conflict de
inferioritate generat de o stare de inutilitate sexuala.
Acest tip de sentiment duce intotdeuna lacancer de uter. Aceasta femeie poate scapa de cancer daca sa
impaca cu sotul sau isi gaseste alt barbat cu care sa faca sex. In caz ca nu reuseste, aceasta framantare
interioara o va imbolnavi.
SAU un barbat care a fost parasit de sotie va putea trece n faza de autovindecare(explic imediat ce e),
numai dup ce se va mpca cu aceasta sau va avea alta femeie cu care sa faca sex.
SAU o persoana care a iesit la pensie si se simte INUTIL se va imbolnavi mai mult ca sigur.
El va putea trece n faza de vindecare a bolii DOAR dup ce se va inscrie la un club sau s isi va gasii o
noua pasiune sau o noua ocupaie.
SAU oamenii cu stima de sine scazuta, se expun mai devreme sau mai tarziu la bolile de oase (decalcifiere,
osteoporoza etc.), pana in momentul cand constientizeaza si rezolva aceasta nemultumire care genereaza un
coflict emotional de tip DHS.
Acelasi sistem, ca mai sus, functioneaza pentru TOATE BOLILE(nu numai cancerul), insa fiecare tip de
conflict emotional afecteaza alt organ.
Un alt principiu esential in NOUA MEDCINA este ca toate bolile se desfasoara in 2 FAZE:
Faza de imbonavire(de conflict) si Faza de vindecare(post conflict)
Conform dr. Hamer, fiecare boala are:
a.Faza de Conflict Activ (de mbolnvire) n care se instaleaz o stare de tensiune i nelinite, lipsa poftei
de mancare nsoit cu pierderi n greutate, si lipsa somnului(insomniile) .
Mainile si picioare devin mereu RECI, pielea devine sensibila sau iritata iar starea generala e una de
tensiune continua semne care indica faptul ca tumoarea/boala este in plina devoltare si contiuna sa
creasca.
Insa, odata ce omul constentizeaza si rezolva conflicutul emotional corpul intra in:
b.Faza Conflict Rezolvat (de Autovindecare) In aceasta faza corpul se VINDECA.
Primul semn e ca mainile si picioarele devin din nou CALDE !
Insa, vindecarea poate manifesta si prin diferite BOLI si STARI de OBOSEALA prelungite(asemenea
conceputului de criza de vindecare din homeopatie).
Cand una din aceste probleme apar, ele sunt intotdeauna boli calduroase, gen febra sau hipertensiune, si
nicodata nu vei avea mainile si picioarele reci daca esti in faza de vindecare, decat daca te afli in faza de
imbolnavire(de conflict emotional).
Asadar cand incepe faza vindecarii apare cel putin o starea de de epuizare si oboseala excesiva cu o nevoie
puternica de a dormi MULT, deoarece corpul face eforturi imense pentru a se regenarea si reechilibra.
n aceast faz PROCESELE aprute pe timpul fazei de imbolnvire sunt REVERSATE: Tumorile
sunt eliminate sau capsulate(calcifiate), iar leziunile de tip necroz sau ulcer sunt inlturate prin
regenerarea naturala a tesuturilor. La sfarsitul fazei de AUTOVINDECARE, tesuturile i organele
afectate sunt refacute complet, i deseori devin mult mai rezistente dect au fost nainte de aparitia
SOCULUI deoarece organismul si-a format anumite mecanisme de aparere si preventie.
Ca exemplu pentru fazele de imbolnavire-vindecare dat de dr. Hamer e o mama care-si vede copilul lovit de
o masina. In drum spre spital mainile si picioarele ii devin reci ca gheata, ii dispare complet pofta de

24

mancare si in acea noapte are insomnie. Toate acestea pana cand doctorul anunta a doua zi ca totul este in
regula si nimic rau nu se poate intampla.
Atunci mainile si picoarele femeii redevin calde, ii revine pofta de mancare si poate dormi profund
noaptea.Totusi, este foarte posibil sa faca febra usoara sau diferite bube sa-i apara pe corp in perioada
urmatoare, deoarece corpul face eforturi imense pentru a regenera tesuturile stricate. Eu chiar am o prietena
care, dupa un accident teribil de masina, s-a umplut de bubite mici pe corp, care au disparut singure in 2-3
saptamani. Atat a durat pentru ea faza de autovindecare dupa acel soc emotional.
Atentie!
* Conflictul emotional NU este determinat direct de eveniment ,ci de modul n care persoana resimte la
nivel psihic evenimentul declansator. In funcfie de aceast dimensiune interioara a evenimentului poate sa
apara sau nu, un conflict emotional, iar intensitatea i localizarea efectelor acestuia vor depinde de
intensitatea i tipul tririi interioare.
Legatura dintre organ si conflictele emotionale
Boli la:
Colon Conflict peste care nu poti trece nicicum
Oase -Lipsa stimei de sine, inferioritate
Intestinul subtire Ura care nu poate fi digerata
Uter Sentiment de inferioritate sexuala
Prostata - Conflict/cearta pe latura sexualitatii
Tiroida - Te simti neputincios, fara control
Plamani Frica puternica fata de alta persoana
Piele - Lipsa integritatii, om coruptibil fara coloana vertebrala
Testicule, Ovare - Pierdere valoroasa ce nu poate fi recuperata
Pancreas - Conflict cu membrii familiei
Urechea interna Sentimentul de imposibilitate de a afla ce vrei adevarul
Sanaul stang - Conflict care punc in pericol copilul,casa,familia
Sanul drept - Conflic cu partenerul sau cu persoanle rivale
Rectul - Frica de a fi nefolositor
Gura Nu poti mesteca(suporta) o problema/situatie
Caile respiratoprii Conflict teritorial(nesigur in privinta casei)
Laringe - Frica si ingrijorare pentu un anumit eveniment
Stomacul - Ai inghitit prea multe impotriva vointei tale
Esofag - Dorinta acuta de a refuza,de a nu inghiti
Inima Frustrare legata de copii
Cervixul Frustrare adanca si persistenta
Glandele suprarenale Te indrepti intr-o directie in care refuzi sa mergi
Ficat - Frica(stress) inconstienta de a ramane fara manacre(bani pt a procura mancare) sau iti simti viata in
pericol.

25

Principiile pentru VINDECARE !


A. In primul rand: Pacientul devine stapanul absolut al tratamentului. E 100% responsabil pentru conditia
lui si nu-si pune sperantele in numeni mai mult decat in el insusi.
B. Apoi pacientul va lucra la intelegerea CAUZEI care a provocat conflictul si implicit boala.
C. In final va colabora constructiv cu doctorul pentru a crea un plan eficient de de rezolvare a conflictului
atat MENTAL cat si PRACTIC.
*Este absolut necesar ca pacientul la inteleaga cat mai bine CE se intampla de fapt cu el, pentru a putea sa
aiba o atitudine constructiva si motivata in procesele de autovindecare.
Alte reguli de viata
* Dr. Hamer pune accentul pe rezolvarea EMPIRICA(practica) a orcarui conflict emotional, insa pot fi
benefice si psihoterapia, terapiile prin hipnoza si regresie sau altele de acest fel.
* Frica de cancer/moarte poate genera alt conflict, pe langa cel existent. Enevoie sa renunti total la
astfel de ganduri, pentru ca faza de vindecare sa se desfasoare fara probleme.
* O persoana sanatoasa, bine hranita, odihnita,relaxata,cu activitate fizica zilnica si care are convingeri
pozitive, va face mult mai usor fata orcarui conflict, si de asemenea se va lovi de mult mai putine.
* Persoanlele cu situatie materiala buna au un risc mult mai mic de a se imbolnavi spre deosebire de cei
saraci (care nu au bani pentru a rezolva anumite conflite)
* La femeile insarcinate orice forma de cancer sau de tip cancer se va vindeca/elimina pe cale
natural, ncepnd cu a 3-a lun de sarcina, deoarece sarcina are prioritate absoluta, spune dr.
Hamer.
Asadar, indiferent ce boala ai avea, intreaba-te intai DE CE TE-AI IMBOLNAVIT, si doar apoi gandestete ce medicamente ai nevoie sau daca ai nevoie de vre-un medicament.
Razvan
P.S. : Dupa descoperirile revolutionare pe care le-a facut, dr. Hamer nu numai ca NU a fost apreciat de catre
Colegiul Medicilor, ci i-a fost retrasa licenta iar apoi a fost bagat in puscarie pentru cativa ani! Dupa
eliberare, in majoritatea tarilor din Europa a fost pus sub urmarire, mai putin in Spania, tara care i-a oferit
sprijin, si in care locuieste si in ziua de astazi. El a scris o carte despre NOUA MEDICINA care este vanduta
in toata lumea ,insa care nu este inca disponibila in limba romana.
Probabil sunteti uimiti de ce ii s-a intamplat, insa la acest fel se pune problema cand incurci marile companii
farmaceutice care, pentru a supravietui, trebuie sa vanda anual citostatice, vaccinuri, medicamente care dau
dependenta si masti de protectie(o absurditate sa crezi ca o esarva mica la gura te apara de bacteriile
microscopice)
Pentru mai multe vizitati site-ul oficial al Noii Medicine: http://www.newmedicine.ca

26

SA FIE LUMINA!

Vindecarea la nivel interior: Eliberarea emotiilor suprimate


Emotiile ne influenteaza sanatatea
Nu mai poate fi pus la indoiala faptul ca starea noastra mental-emotionala are un impact crucial asupra starii
de sanatate fizice.
Putem simti in viata de zi cu zi cum luptele noastre interioare, confictele care au loc in capul nostru si starile
de tensiune emotionala ne intoxica din punct de vedere emotinal si in cele din urma ne fac sa neimbolnavim
si la nivel fizic.
Cum intoxicarea la nivel emotional este un proces care incepe din copilarie, iar la maturitate afecteaza zilnic
in viata fiecaruia dintre noi, este necesar sa incepem un proces de Detoxifiere la nivel emotional.
Ne place sau nu, legatura dintre starea noastra mental-emotioanala si bolile fizice nu mai poate fi sub nicio
forma pusa la indoiala si iata de ce:

27

* In primul rand auzim tot mai des in viata de zi cu zi despre boli facute pe baza de stress, in special cand
vorbim de diabet sau bolile cardiovasculare.
* In al doilea rand exista specialisti care au demonstrat legatura dintre starea mental-emotionala si boli,
exemple in acest sens sunt Dr. Ryke Hamer cu Noua Medicina Germana,Dr. Wilhelm Reich , avem si un
roman pe Horst Muller si nu in ultimul rand energo-terapeutulSerghei N. Lazarev care se ocupa de cauzele
spirituale ale bolilor.
* In al treilea rand au aparut o serie de carti care sublineaza efectele modului nostru de a gandi asupra
sanatatii, printre care Poti sa-ti vindeci viata de Louise L. Hay . Mai mult, exista teorii conform carora,
chiar si forma corpului este influentata de modul in care gandim si atitudinea pe care o avem fata de viata,
asa cum se sublineaza in carteaCele 5 rni care ne mpiedic s fim noi nine de Lise Bourbeau.
* Si nu in ultimul rand, pentru sceptici, avem o gramada de studii stiintifice atestate care evidentiaza efectele
devastatoare ale stress-ului aspura sanatatii despre care nu mai e nevoie de amintim (totusi cei interesati pot
gasi informatii aici)
In articolul de astazi n-o sa pierdem timpul cu diferitele studii despre influenta stress-ului asupra sistemul
imunitar si alte argumente stiintifice, ci vom pune accentul pe ce putem face noi la nivel practic pentru a ne
vindeca la nivel emotional, asadar metode de vindecare.
Suntem ceea ce gandim
Vrem sau nu sa acceptam, organismul nostru reflecta la nivel fizic realitatea de la nivelul gandurilor si
sentimentelor noastre.
TOT ceea ce este in interior se manifesta mai devreme sau mai tarziu la nivel fizic.
Chiar Dr. Wilhem Reich a demonstrat ca fiecare emotie pe care o suprimam(o tinem in noi) se solidifica
intr-o contractie musculara undeva in organism, iar contractia cronicizata poate duce la boala.
Nu intamplator auzim in spiritualitate despre faptul ca Boala apare mai intai suflet si doar apoi in trup
sau precum in Cer, asa si pe Pamant unde Cerul este universul nostru interior, iar Pamantul este
lumea fizica(universul exterior).
Ideea este ca toate lucrurile se propaga dinspre interior spre exterior, chiar daca in stiintele materialiste se
incearca din rasputeri sa demonstreze contrariul.
Aceastea fiind date, nu putem vorbi de sanatate fizica fara sa luam in calcul si sanatatea la nivel emotional.
Chiar daca alimentatia, sportul si diferitele obiceiuri sanatoase joaca un rol foarte important in ceea ce
priveste sanatatea organismului, sanatatea la nivel interior este punctul de la care trebuie sa pornim in
vindecarea orcarei boli.
Orice terapie sau dieta poate fi total ineficienta pe un fond emotional toxic. Practicne vindecam cu
alimentatia insa ne intoxicam cu emotiile - sau metaforic vorbind cu o mana ne hranim, cu cealalta ne
otravim.
Sunt sigur ca ai vazut oameni care mananca sanataos si traiesc sanatos, insa tin in ei o gramada de tensiune,
incordare si conflicte interioare motiv pentru nicio dieta sau medicament sau terapie nu-i poate vindeca
in timp ce altii care mananca total nesanataos, ba chiar beau si fumeaza, insa EXPRIMA LIBER tot ce
simt si se simt mereu liberi din punct de vedere emotional, motiv pentru care sunt sanatosi si la nivel fizic.
Oamenii se impart in 2 categorii in acest sens: unii sunt liberi ca pasarea cerului din punct de vedere
emotional, in timp ce altii fac puscarie in propria minte pedeapsa la care ei insesi se autocondamna.
Intrebare: Care dintre cei doi se va imbolnavi ? Nu cred ca trebuie sa dau rapsuns.
Ideea este ca cu cat suntem mai sanatosi la nivel de ganduri si sentimente cu atat vom fi mai sanatosi la nivel
fizic.
Asadar, tot ce avem in planul interior, ajunge sa se manifeste in planul sanatatii nostre fizice.
Acestea fiind spuse, probabil te intrebi:
Ce trebuie sa fac ca sa ma vindec la nivel interior ?
Pentru vindecarea la nivel emotional trebuie sa avem in vedere 2 lucruri:
1. Identificarea problemelor interioare
Sau afla cu cine ai de luptat !
Nu poti rezolva o problema atat timp cat nu stii ca ea exista(o constientizezi). Fara constientizare este ca si
cum ai lupta un adversar invizibil din start n-ai nicio sansa. Din acest motiv e nevoie sa afli cat mai multe

28

date despre adevasar care in cazul nostru nu este altcineva decat o simpla idee care cu timpul a devenit
convingere.
2.Vindecarea / Transformarea / Alchimizarea
Ii poti spune cum vrei, mai pe romaneste e transformarea raului in bine.
Intotdeauna cand lucram cu propria persoana incercam sa vindecam / sa trasformam si NU sa distrugem.
Stim ca atunci cand simtim ca ne doare capul incercam sa-l vindecam, in niciun caz nu incercam sa-l taiem.
La fel vom proceda si la nivel emotional.
Asadar vom incepe cu primul pas, si anume constientizarea problemelor noastre de la nivel interior. Astzazi
ne vom ocupa de o singura problema si anume cea a suprimarii emotiilor - sau incapaciatetea de a exprima
ceea ce simtim iar restul problemelor le vom aborda in articolele urmatoare.
Suprimarea emotiilor: Tii totul in tine
Neexprimarea a ceea ce simtim este problema cea mai des intalnita in zilele noastre.
In societatea in care traim se pare ca e din ce mai greu sa fim noi insine.
Oamenii nu mai stiu cum sa fie ei insesi(chiar daca uneori ar vrea sa fie). Suntem programati mental inca de
mici sa nu fim noi insine, societatea incurajandu-ne sa purtam o masca - sa NU aratam cine suntem cu
adevarat, deoarece s-ar putea ca ceilalti sa se supere si sa nu ne accepte cand suntem noi isnine. De accea
pentru a fi pe plac celorlalti credem ca trebuie prefacem.
Astfel am ajuns ca aproape toti oamenii sa poarte o MASCA, care ascunde un univers interior ascuns, o alta
identitate fata de cea afisata zi de zi, care insa nu a fost niciodata exprimata. O multime de ganduri, emotii si
dialoguri interioare care nu au fost niciodata exprimate, deoarece avem convingerea ca la suprafata trebuie
sa afisam o imagine placuta celorlalti mare pacaleala.
De ce nu exprimam ceea ce simtim?
Principala cauza este FRICA de a fi TU INSUTI o frica cu care NU ne nastem
. ci ne este indusa de persoanele din jur inca de mici copii. Singurele frici naturale (cu care ne nastem)
sunt frica pentru sunete ascutite si frica de moarte care ne ajuta sa ne ferim de situatiile care ne pun in
pericol viata(ex. de ataca un tigru).
Toate celelate frici in afara de cele doua de mai sus, le invatam de-a lungul timpului, fie ele frica e a exprima
ce simti, frica de a fi tu insuti, frica de parinti, frica de saracie, frica de sefu, si nu in ultimul rand frica de a
vorbi in public(care conform unui sondaj recent a ajuns mai mare ca frica de moarte adica o mare parte din
oameni prefera sa se vada in sicriu decat sa se vada vorbind in public)
Formarea identitatii false
Vedem deseori oameni care la birou sunt cineva, cu familia sunt altcineva, iar cand sunt singuri sunt cu totul
altcineva. Cand TU esti 3 sau mai multe persoane total diferite, te intreb:
Cum mai stii care esti TU cel adevarat?
Cum stii care e persoana din spatele mastii pe care o porti ?
Cum mai stii cine esti ? Mai stii?
Obisnuinta de a purta masca mereu poate duce la pierderea identitatii.
Pur si simplu uiti care esti tu cel adevarat, uiti de nevoile si dorintele tale, uiti de tot ceea ce simti tu
ajungand in final sa devii ceea ce vor cei din jur sa devii si tu crezi ca e dorinta ta. Faci o confuzie crezand
ca dorintele tale sunt definite de asteptarile celor din jur.
Cel mai des vedem asta in relatia dintre parinti si copii, cand sufocati de presiunea parintilor, copiii ajung sa
creada ca ceea ce isi doresc ei de la viata e ceea ce vor parintii de la ei.
Fii tu insuti
Auzim deseori afirmata Cel mai important este sa fii tu insuti.
Daca stim cu totii ca e bine sa fii tu insuti, de ce nu reusim sa fim noi insine ?
Pentru ca NU mai stim cum am uitat cum sa fim noi insine.
Atat de tare a fost implementata convingerea ca Ceilalti nu ma vor accepta daca sunt eu insumi incat a dus
la un mod de viata prefacut/fals.
* Nu sunt suficient de bun, n-am cu ce sa impresionez cand sunt eu insumi, motiv pentru care trebuie sa
ma prefac sa port o masca pentru ca ceilalti sa ma accepte.
* Nu am voie / nu am permisiunea sa fiu eu insumi, deoarece ii voi supara/enerva/deranja pe cei din jur.

29

Acest tip de convingeri negative ne-au fost implementate inca de mici copii celor mai multi dintre noi.
Parintii, rudele, scoala, grupul de prieteni, societatea au facut tot posibilul, mai mult sau mai putin constient,
pentru a ne face ca intelegem faptul ca Nu ai voie sa fii tu insuti. Nu te va accepta nimeni astfel.
Daca ne uitam la copii mici, ei sunt mereu ei insesi si n-au nicio problema cu asta. Se pot uita in ochii oricui
oricand exprimand exact ceea ce simt. Tot ceea ce ei gandesc, vorbesc si fac este acelasi lucru. Ei fac foarte
curajos tot ce simt fara sa se teama de consecinte. Toti am fost odata copii si am fost 100% sanatosi din
punct de vedere emotional.
Si tu ai fost la fel, pana cand a intervenit ceea ce majoritatea numim educatie a carei scop principal este sa
te invete tot ce nu ai voie.
De la acel moment a inceput sa ni se spuna zi de zi, ani la randul cuvintele NU AI VOIE.
Nu ai voiesa spui ca simti sa fii ce vrei sa faci ce simtc-o sa-i superi pe ceilalti ca se supara
mama pe tine ..c-o sa fii pedepsitprimesti bataie , nu te mai iubesc daca faci aia, nu mai esti copilul meu
daca etc.
Sau alte mesaje non-verbale(o privire incruntata, o atitudine agresiva) care subcomunica aceleasi lucruri
enumerate mai sus.
Atat de mult se repeta acest tipar in primii ani de viata, incat la maturitate adultul va trai mereu cu FRICA
ca daca face exact ce simte (este el insusi) va suferi prin faptul ca nimeni nu-l va accepta astfel, deoarece i
s-a repetat zilnic in copilarie copilarie ca nu e acceptat daca sa comporta astfel( daca faci aia ma supar pe
tineadica nu te accept astfel)
Mintea considera ADEVARAT orice lucru care ii este repetat
Pe langa toate acestea mintea nostra are ciudatul obicei de a considera ADEVARAT orice lucru care ii este
repetat. Cu cat e repetata mai des o idee cu atat mai mult mintea o percepe ca adevar.
Daca cineva iti repeta de multe ori esti un prost si nu esti bun de nimic mintea va percepe acel lucru ca
fiind 100% adevarat drept urmare vei avea convingerea ca esti exact asa.
La fel se intmpla si cu convingerea ca nu ai voie sa exprimi ceea ce simti daca ti-a fost atat de mult
repetata incat chiar ai convingerea ca nu ai voie sa faci asta.
Mai mult decat atat Dialogul Interior momentele cand vorbim cu noi insine se muleaza exact pe
convingerile noastre si le intareste.
Un om care are convingerea ca nu e bun de nimic ca vorbi urat si aspru cu el insusi in dialogul interior(ex.
sunt slab, nu sunt bun de nimic), in timp ce unul cu imagine buna despre sine va vorbi doar cuvinte
frumoase cu el insusi (ex sunt cel mai bun, pot orice). Prin acest dialog practic, ne repatam noua insine
ceea ce credem despre noi pentru a intari acea convingere.
Este interesant ca oamenii care au o parere prosta despre sine isi repeta in cap doar afirmatii care le intareste
aceasta convingere, in timp ce oamenii cu stima de sine crescuta isi vor spune doar cuvinte care le va da o si
mai buna imagine despre sine. E efectul bulgarelui, insa depinde de noi in care sens.
Toate emotiile suprimate vor iesi oricum la suprafata
In ciuda obisnuintei zilnice de a afisa o MASCA pentru e ne ascunde adevarata identitate, toate sentimentele
neexprimate asteapta a fie manifestate, sa iasa la lumina. Interesant este ca INTOTDEAUNA reusesc prin 2
cai:
1. Momentele de criza: momente grele din viata cand tensiunea si stress-ul sunt la cote maxime, noi oamenii
renuntam in mod inconstient la orice masca si ne aratam adevarta identitate, suntem noi insine cei din
spatele mastii.
In acele momente TOT ce a fost suprimate in cativa ani sau zeci de ani va iesi la iveala deodata. Acestea
sunt cazurile cand oamenii buni oamenii linisiti, oamenii in toata firea comit crime, violuri si alte acte
de violenta.
Toate emotiile negative suprimate s-au descarcat intr-un moment de criza in care inculpatii spun ca parca
nu am fost eu insumi. Din pacate adevarul este ca au fost ei insesi cei de dupa masca de om la locul lui.
2. Bolile fizice: Toata tensiunea interioara pe care o acumulam se va materializa inevitabil intr-o boala. Fie
acele sentimente vor incerca sa iasa din noi prin boli de piele, fie se vor manifesta printr-un dezechilibru
hormonal, fie se va solidifica intr-o tumora cum afirma si Dr. Hamer ca se materializeaza socurile
emotionale puternice.

30

Vedem ca ascunderea in spatele mastilor si neexprimarea a ceea ce simtim ne va afecta puternic atat pe plan
emotional cat in plan fizic. Pe langa aceasta putem fi sigur orice suprimam in noi va iesi mai devreme sau
mai tarziu la lumina, insa in momentul care ne aspteptam mai putin.
Acum ca stim cu totii cu cat de daunator este sa nu exprimam ceea ce simtim, vom invata cum sa eliberam in
mod armonios fiecare emotie neexprimata.

Metode de eliberare a emotiilor suprimate


Scopul exercitiilor este sa lasam sa curga afara tot ce ce a ramans blocat/suprimat in noi
Astfel vom reusi sa iesim de sub masca in spatele careia am fost invatati sa traim. Astfel vom deveni
persoane autentice vom fim noi insine.
Si cum facem asta?
Teoretic e simplu:
Ai grija ca tot ceea ce gandesti, vorbesti si faci sa fie acelasi lucru - intotdeauna.
Practic: e nevoie sa ne antrenam zilnic cu cateva exercitii simple.
1. Disciplinarea mintii:
* Alinierea Gand Vorba Fapta
Vom face asta printr-un exercitu de atentie permanenta in care avem grija ca tot ceea ce gandim, vorbim si
facem sa fie acelasi lucru.
Cand exprimam liber tot ce avem in noi, dispare orice masca si orice gand ascuns, devenim autentici.
Totul curge lin si armonios. Tot ce trebuie sa facem este sa exprimam verbal sau prin actiuni practice TOT
ceea ce simtim. E nevoie doar sa ne straduim sa exprimam tot ceea ce simtim, ca nu cumva sa ramana ceva
neexprimat in noi.
Pentru a putea exprima tot ceea ce simtim putem face un truc, si anume:
Gandeste-te ca toti cei din jur iti pot citi gandurile
In acest mod nu mai ai nimic de ascuns celor din jur deoarece te gandesti ca toti stiu deja e gandesti tu.
Astfel te vei simti liber exprimi verbal tot ce gandesti va disparea orice frica in acest sens.
Vor disparea si tensiunile interioare, insecuritatea, ura, invidia, frustrarea etc deoarece fiind convins ca
ceilalti pot sa-ti citeasca gandurile nu-ti vei mai permite sa ai astfel de ganduri. Scopul este sa exprimi 100%
liber tot ce simti, fara sa ramana ganduri si emotii suprimate.
Aceasta o vei face nu doar intre oameni, ci si cand esti singur. Cand nu ne vede nimeni e bine sa ne
imaginam ca ne vad o multime de oameni, sau ne vede Dumnezeu iar asta ne va ajuta sa fim aceeasi si
cand suntem singuri si cand suntem intre oameni. Va disparea MASCA.
* Renuntarea la gandurile inutile
Mintea este nu este decat un procesor de ganduri care face non-stop conexiuni, care dau nastere la alte
conexiuni si tot asa la infinit. Pentru a va putea imagina lucreaza exact ca si Google. Cand scrii un cuvant
( de ex: masina) iti face instantaneu legatura cu o multime de informatii despre masina - la fel face si
mintea noastra.
Problemele apar cand sa lasam mintea sa-si faca de cap cu gandurile inutile, facand legaturi fara rost. Stim
cu totii cat de usor este sa stai si sa visezi, sa zbori dintr-un gand in altu, sa sa lasi mintea s-o ia pe aratura
dintr-o conexiune face alte cateva zeci fara s-o mai poti opri.
Desi multora le pare inofensiva aceasta stare de visare, ea este deosebit de periculoasa, deoarece creaza o
stare de tensiune interioara si o multime de ganduri si sentimente neexprimate.
Cum ne pastram curata mintea ?
Acceptand doar gandurile care pot fi exprimate imediat verbal sau practic. Orice mic gand nu poate fi
exprimat ne poate baga in starea de visare care va genera o tensiune interioara si probleme la nivel
emotional.
Asadar secretul sta in exprimarea imediata a gandurilor iar cele care nu pot fi exprimate n-au ce cauta in
mintea nostra nici macar 1 secunda, ele trebuie oprite din start.
Unii probabil va intreabati: Nici macar gandurilor constructive sa nu le dam voie? Nici gandurilor care
aduc idei bune ? Nici planurilor de viitor?
Si aici la fel ca si in celelte cazuri trebuie sa acceptam aceste ganduri doar daca au aplicabilitate imediata.
Acord un timp special pentru planurire. De exemplu: urmatoarea ora o dedic special planurilor de viitor. Imi

31

iau un pix si o foaie scriu tot ce trebuie scris. Asadar vom folosi mintea pentru a face planuri doar in timpul
acordat special pentru aceasta activitate de planuire in afara acelei ore nu ne pierdem in ganduri despre
viitor ci traim 100% in prezent.
2. Scrie TOT ce simti
Fie ca scrii intr-un jurnal, fie ca scrii pe o foaie pe care o arunci apoi nu conteaza.
Ceea ce conteaza sa eliberezi / sa lasi sa curga afara tot ceea ce a ramas neexprimat in tine in acea zi.
Probabil chiar ai lucruri pe care nu pe poti discuta cu nimeni si nu poti aplica principiul alinierii gandurilor,
faptelor si vorbelor. In acest caz scrisul se dovedeste a fi o unealta deosebit de utila in eliberarea emotiilor
suprimate.
Este preferabil sa fie scris de mana decat la calculator.
3. Gaseste-ti o persoana in care ai incredere
Poate fi:
* partenerul de cuplu
* cel mai bun prieten
* un psiholog
* un preot
* parintii sau o orice persoana in care ai incredere.
Conteaza sa ai incredere 100% in acea persoana si sa poti discuta total deschis toate problemele tale astfel
inca sa nu ramana nimic neexprimat in tine.
In general oamenii fac acest exercitiu inconstient, ba chiar abuzeaza de el, descarcandu-si toate problemele
pe capul celor din jur. Din acest motiv ar fi bine sa-ti gasesti o persoana apropiata care chiar te iubeste si este
interesata sa-ti dea ajutorul de care ai nevoie.
Daca nu ai o astfel de persoana poti apela la un psiholog care te va ajuta contra-cost sau poti gasi un preot la
care sa te marturisesti. Ideal ar fi sa fie un preot care sa te ajute in sensul real al cuvantului, mai degraba
decat sa te puna sa repeti o serie de cuvinte pe care nici nu le intelegi.
4. Fa-ti o relatie personala cu Dumnezeu
Stim cu totii ca Dumnezeu este Fiinta care ne iubeste cel mai mult in tot Universul, asadar este si cel mai
bun prieten la nostru.
El ne iubeste pentru ca-i suntem copii, motiv pentru care putem avea o deschidere totala in dialog cu EL.
Fac o paranteza in ceea ce priveste frica de Dumnezeu: nu trebuie sa na gandim la aceasta frica in sens
negativ, ci mai degraba sa avem acea frica pe care o avem fata de persoana pe care o iubim. Cand iubesti pe
cineva foarte mult ti-e frica ca nu cumva sa-i gresesti acelei persoane ti-e frica sa n-o superi pentru ca o o
iubesti prea mult. in niciun caz nu ti-e frica c-o sa-ti dea in cap. Asta trebuie sa intelegem prin frica de
Dumnezeu.
Asadar inainte sa ne punem in pat putem sa-i spune lui Dumnezeu toate lucrurile care ne apasa si le tinem
neexprimate in noi, astfel incat sa nu ducem cu noi in somn ganduri si emotii neexprimate, astfel vom merge
in somn linistiti in eliberati de orice tensiune interioara.
5. Sportul si activitatea fizica
Corpul nostru a fost proiectat de asa natura incat sa aiba activitate fizica in fiecare zi. Studiile arata ca
sportul are un impact crucial asupra starii mental-emotionale, fiind considerat de specialisti un medicament
natural impotriva depresiei stimuland secretia de hormoni ai fericirii : serotonina, dopania si endorifinele.
In ceea ce priveste exprimarea emotiilor sportul este un mod de a ne elibera tensiunile emotionale
acumulate. Cand facem sport eliberam o mare parte din emotiile pe care le tinem suprimate in noi.
Desi este un mijloc bun de eliberare emotionala, sportul nu va reusi sa ne ajute pe termen lung daca ne
incarcam din nou cu tensiune emotionala imediat ce am terminat activitatea fizica. Esenta este sa rezolvam
problema de la nivel interior.
6. Afirmatiile pozitive
Autosugestia pozitiva consta repetarea unor afirmatii cu scopul de a ne ne programa mintea in sens pozitiv.
Asa cum mai spus, mintea considera adevarat orice lucru care ii este repetat de suficiente ori. In cazul nostru
vom lucra la schimbarea convingerilor negative referitoare la exprimarea a ceea ce simtim, si implementarea
unor convingeri pozitive.

32

Ar fi bine ca afirmatiile de mai sa fie scrise de mana pe o foaie de hartie si sa fie repetate zilnic de minim 10
ori. Cu cat le vom repeta mai des cu atat mai mult mintea le va percepe ca fiind adevarate. Iata ce vom
spune:
1. Permit tuturor gandurile si sentimentelor mele sa fie exprimate total.
2. Ma simt in siguranta cand exprim ceea ce simt.
3. Exprim total fiecare gand si traire interioara prin vorbe, gesturi si actiuni.
4. Tot ceea ce gandesc, vorbesc si fac este acelasi lucru.
5. Eliberez tot ce simt si gandesc tot ce am in mine pana la cel mai mic gand sau sentiment.
6. Am o multime de lucruri valoaroase in mine care abia asteapta sa fie exprimate.
7. Sunt valoros si merit sa exprim tot ce simt.
Atentie:
* Totul se face la modul afirmativ. Vom evita folosirea cuvantului Nu si a negatiilor.
* Afirmatiile pot fi facute in functie de ceea ce simtim noi insine, nu trebuie sa folosim exact cele de mai
sus.

TEMA DE CASA: Antreneaza-te zilnic !


Cum problemele de exprimare s-au format in cativa ani sau chiar zeci de ani este nevoie in primul rand de
perseverenta zilnica si in al doilea rand de rabdare pentru a vedea rezultate palpabile.
Poate deveni frustrant si descurajator sa vezi ca intr-o zi reusesti sa exprimi liber tot ce simti, si sa te simti
vindecat din acest punct de vedere, iar in urmatoarea zi sate trezesti ca iar ai o gramada de tensiune negativa
in tine si nu esti capabil sa lasi sa curga afara ceea ce simti.
Obisnuinta ultimilor ani va avea o influenta puternica mai ales la inceput, insa cu multa ambitie, vointa si
perseverenta putem sa ne vinecam si de problemele de exprimare a emotiilor. Cel mai important este sa nu te
lasi descurajat de esec, ci sa crezi neclintit in vindecare.
Mijloacele de exprimare prezentate mai sus nu sunt scopul, ci sunt doar niste mijloace(asa cum o spune si
numele). Scopul final pe care trebuie sa ne axam este vindecarea starii interioare de fiecare zi.
Adica trebuie sa ajungem sa avem o stare interioara permanata care sa ne permita sa exprimam intotdeauna
ceea ce simtim sa ajungem exprimam ceea ce simtim in mod natural fara a mai face efort si exercitii pentru
asta.
In final vom ajunge sa nu mai acumulam tensiune interioara, si cel mai important vom fi noi insine
MASTILE nu vor mai face niciodata parte din viata noastra.
In concluzie, principaluil lucru pe care trebuie sa-l pentru exprimarea libera este SA FII TU INSUTI.
Succes!

33

SA FIE LUMINA!
Cum combinam CORECT alimentele la o masa ?
Alimentatie Detoxifiere
1- Combinarea alimentelor
De ce este important cum combini alimentele? Pentru a le digera complet .Daca mancarea ajunge in
intestinul tau incomplet digerata ea intra in putrefactie in interiorul organismului tau si poate ramane blocata
acolo ani de zile.
Astfel vei avea in tine o sursa constanta de substante toxice care te otravesc zi de zi, te expun foarte multor
boli si dezvolta un mediu excelent pentru dezvoltarea bacteriilor daunatoare dar si parazitiolor intestinali.
De asemenea se formeaza si PLACA MUCOIDA care poate sa stea in intestinul unui om chiar si 10 ani, insa
poate fi eliminata de obicei prin Metode de Detoxifiere precum: fibre vegetale, ceaiuri diuretice sau clisme
etc.
Toate aceste lucruri te expun foarte multor BOLI precum : cancerul, toate bolile de piele, bolile digestive,
felurite parazitoze, constipatie, hepatita , candidoza si asa mai departe. Probabil iti suna infiorator, insa
VESTEA buna este ca: probabil nu vei face nicuna din aceste boli daca ai combinat alimentele gresit ieri si
alataieri,
IN SCHIMB
daca vei combina alimentele gresit zi de zi pentru cativa azi sau zeci de ani cu siguranta organismul tau se
va imbolnavi.
Asadar sa nu te surpirinda faptul ca esti bolnav cronic daca in ultii 5-10 ani ai mancat cartofi pai cu gratar
de 7 ori pe saptamana si dulciuri de 3 ori pe zi.
2 - Ce se intampla in stomac de fapt ?
1. Cand mancarea ajunge in stomac, sucul gastric isi ajusteaza acidiatea(ph) si ENZIMELE astfel incat
mancarea sa fie digerata cat mai bine.(complet)
2. Consumanad impreuna doua alimente care au nevoie de ajustari DIFERITE diferite ale sucului gastric
rezulta: un suc gastica care NU digera complet NICI UNUL dintre alimente.
3. Mancarea ajunge in intestine incomplet digerata si intra in PUTREFACTIE.
4. Rezultatul: acumulare de substante toxice in instestin > Cedeaza unele organe (ficat,pancreas,rinichi etc)
si rezulta=> boala cronica.
5. Toate astea se intampla chiar daca consumam alimentele cele mai BIO si naturale dar le combinam
gresit.
Buun.
3 -Regulile de combinare a alimentelor
Combinatiile de alimentele se impart in 3 categorii:
1. Combinatia optima (*DA) care este CEA MAI BUNA alegere pe care o poti face pentru a avea o
digestie completa.
2.Combinatia medie(*Neutru) cu putin efort tubul poate face fata unei astfel de combinatii INSA este bine
sa nu faci ABUZ de astfel de combinatii deoarece ti-ar putea dauna.
3.Combinatiile daunatoare(*NU) - combinand astfel alimentele ai toate sansele ca digesita TA sa fie un
esesc. Te vei alege cu BALONARI, CONSTIPATIE/DIAREE, MULTE GAZE iar repetand greaseala ani la
rand te vei alege cu boli cronice. * Trage la imprimanta tabelul de mai jos si consulta-l zilnic inainte de masa
pana cand iti faci un obicei din a combina alimentele corect.

34

A) Combinatii nerecomandate(RELE)
1. Stomacul NU poate digera 2 alimente concentrate in acelasi timp(aliment concentrat inseamana orice
aliment care nu leguma cruda sau fruct)
In special cele bogate in proteine care contin 2 surse de proteine diferite.Adica nu amestecam intre ele
NICIODATA la aceeasi masa carnea cu ouala cu branzeturile si cu leguminoasele(fasole,mazare,linte).
2. Nu amesteca niciodata PROTEINELE ANIMALE(carne,branzeturi,oua) cu cele bogate in
AMIDON(paste,,paine,cartofi,orez,produse de patiserie,leguminoase) si cu nimic!
Proteinele animale necesita un fel de enzime pentru a fi digerate in timp ce amidonul are nevoie de cu totul
alte enzime. E o contradicitie la nivel enzimelor care faca ca niciunul din alimente sa nu se digere complet.
Asadar: NU cartofii pai cu friptura, NU paste cu carne decat cu sos vegetal si Nu produse de patiserie
umplute cu carne)
3. NICIODATA nu combinam fructele si dulciurile(zaharul) cu restul mancarii.
Fructe se consuma DOAR pe stomacul gol. Asadar ori cu minim 30 min inainte sau cu 2 ore dupa masa.
Zaharul,mierea,fructoza sau dextroxa inhiba secretia sucului gastric astfel ca amestecandu-l cu
restul mancarii te vei simti FOARTE BALONAT si inconfortabil dupa masa ! Asadar FARA DESERT.
*Daca cumva simti nevoia puternica de a manca dulce dupa masa inseamna ca nu mananci conform tipului
tau de metabolism.
4. Nu amesteca alimentele GRASE(unt,untura,smantana,slanina si uleiurile) cu cele bogate in
PROTEINE dar NICI cu cele bogate in AMIDON.
In primul rand grasimile amestecate cu proteine ingreuneaza foarte mult trecera mancarii din stomac in
intestin.
In al doile rand grasimile amestecate cu amidonul formeaza un bol alimentar indigest insa extrem de bogat
in calorii golale(ne insotite de nutrientii necesari pentru a putea fi utilizate de corp=>se depun).
5. NU consuma APA nici la masa nici dupa masa!
Consumand apa la masa nu faci altceva decat sa diluezi sucurile gastrice iar astfel digestia devine foarte
proasta. Consumand apa imediat dupa masa faci cam acelasi lucru.
Apa se bea cu minim 20-30 min inainte de masa.
6. Laptele este cel mai bun GOL ( la fel si pepenele doar gol).
Nu se amesteca cu nicun aliment, exceptie face painea integrala insa nu in exces.
7. Nu combinam fructele acide cu cele dulci in acelasi timp.
Cele acide (portocala, marul,fructele de padure etc) se pot combina intre ele insa cele dulci se consuma un
singur fel odata.(doar banane sau doar pere etc.)
Asadar cum mancam corect ?
B) Combinatiile BUNE

35

1. Proteinele animale le combinam cu LEGUME sarace in amidon:


(in special cele verzi si cele bogate in apa patrunjel,spanac,rosie,castravete,ardei,broccoli,varza etc)
2. La fel GRASIMILE se asociaza foarte bine si ele cu legumele usoare.
3. Alimentele bogate in AMIDON(paste,cartof,paine,porumb,orez etc) se completeaza excelent cu
LEGUMINOASELE(fasole, mazare, linte,bob, naut)
4. Consuma DOAR pe stomacul gol: Fructele si Laptele iar cand mananci pepene nu il combina cu alt fruct.
5.Tot ce este dulce DOAR pe stomacul gol !
Renunta la desert DUPA MASA ! Asa cum am mai spus zaharul de orice tip inhiba puternic enzimele
responsabile cu digestia.RETINE Desertul(fie el un fruct) e un obicei foarte nesanatos care strica grav
calitatea digestiei si totusi este atat de practicat peste tot. Decat desert mai bine mananca manacare pana nu
mai poti. Daca totusi simti nevoia de dulce dupa mancare inseamana ca nu ai dat corpului alimentele de care
avea nevoie vezi Dieta tipurilor de metabolism.
4. Si eu ce mai mananc?
Probabil ca te intrebi acum cum ai putea sa-ti organizezi mancarea in decursul unei zile pentru a te incadra
in ceea ce inseamna Cobinatia corecta a alimentelor.
Depinde de ce tipul tau de metabolism. Pentru a afla ce ce tip de metabolism ai si care este dieta cea mai
buna pentru tipul tau

36

Tine cu incredere cont de aceste reguli de fiecare data cand mananci si iti garantez ca dupa masa te vei simti
mai implinit si mai energic, nu te vei balona niciodata, iti vei inbunatati sanatatea generala si iti intaresti
organismul pe termen lung deoarece elimini una din principalal cauze ale bolilor cronice sau bolile stilului
de viata.
Vindecarea la nivel interior: Bucuria pentru viata
S-au facut o serie de studii stiintifice care au demonstrat efectul deosebit de benefic al emotiilor pozitive
asupra sanatatii.
Starile de veselie, implinirea, bucurie pentru viata, recunostinta sunt un medicament natural care
imbunatateste starea generala de sanatate. Pe de alta parte emotiile negative precum ura, mania, gelozia,
frica si altele de acest tip au un efect devasatator asupra sanatatii. Iata cateva dintre studiile facute in acest
sens:
*Emotiile pozitive sunt cel mai bun medicament natural impotriva stress-ului(*).
* Atitudinea pesimista urca cu 42% riscul de a muri de orice boala conform unui studiu pe 7000 de
persoane facut pe durata a 40 de ani.(*)
* Optimismul intareste sistemul imunitar conforum unui studiu facut la University of Kentucky pe 125 de
studenti la drept.(*)
* Plictiseala/apatia dubleaza riscul de deces din cauza bolilor de inima.(*)
* Stress-ul si ingrijorarea favorizeaza dezvoltarea TUMORILOR.(*)
Iar studiile care dovedesc impactul crucial al emotiilor asupra sanataii se gasesc cu sutele. Partea buna este
ca starile emotionale pozitive au un efect vindecator asupra sanatatii nosatre, insa din nefericire starile
emotionale negative au exact efectul opus fiind otrava curata pentru sanatate.
Asadar, vedem ca este esential sa avem o stare emotionala pozitiva, daca tinem la starea noastra de sanatate.
Chiar daca nu avem chef sau nu vrem sa fim veseli, optimisti si sa ne bucuram de viata ar fi bine sa
incercam permanent sa ajungem la aceste stari, daca vrem sa avem o stare de sanatate buna. Asa cum am
spus si in articolul precedent, unele boli nu pot fi vindecate de niciun tratament, ele avandu-si originea in
starea mental-emotionala. E o anumita atitudine fata de viata care ne otraveste incontinuu, facand intutil
orice tratament la nivel fizic.
Din acest motiv, astazi ne vom ocupa emotiile pozitive si de modul in ne putem induce o stare de bucurie cu
efect vindecator asupra sanatatii noastre generale. Dintre toate lucrurile cel mai simplu si mai eficient mod
de a ne induce emotii pozitive este sa ne bucuram de viata.
Bucuria pentru viata
Absolut toti oamenii, fara exceptie, ar vrea sa se bucure de viata, sa simta acea implinire interioara sa
simta ceea ce majoritatea numesc FERICIREA. Fiecare om isi axeaza viata in jurul unui lucru care crede cai va aduce implinirea.
+ Unii vor sa faca multi bani, crezand ca siguranta financiara le vor aduce intr-o zi fericirea.
+ Altii cauta aceeasi fericire, in implinirea profesionala si in dobandirea unui statut social.
+ Altii cauta fericirea in relatii, crezand partenerul de cuplu perfect va aduce in sfarsit implinirea in viata lor.
+ Si nu in ultimul rand, apar cei care cauta fericirea in diferite teorii si filozofii (mai mult sau mai putin
spirituale).
Dupa cum se poate observa suntem programati sa cautam in mod automat starea de implinire interioara
fericirea.
O facem instinctiv si inconstient fie ca vrem sa recunostem sau nu, TOT ce facem in viata este o cautare
continua a starii de implinire interioara. Asadar putem afirma ca scopul principal in viata a fiecarui om este
sa gaseasca FERICIREA.
Fericirea si lucrurile exterioare
Din nefericire majoritatea dintre noi ajungem sa cautam fericirea in lucrurile care le-am mentionat mai sus .
Avem convingerea ca mai multi bani, un statut mai ridicat in societate, mai multa teorie, mai

37

multe carti citite, mai multi muschi, mai multe petreceri etc etc etc ne va face mai fericiti decat
suntem acum.
In mod paradoxal insa, dupa ce ajungem sa punem mana pe lucurile care ni le-am dorit (care ar fi trebuit sa
ne implineasca), constatam ca nu suntem deloc mai fericiti ca la inceput, motiv pentru care credem ca nu am
facut suficient si trebuie sa fac mai mult, sa adun mai mult, sa am si mai mult , sa caut un partener
de cuplu mai bunetc.
Pe langa acestea, oamenii mai folosesc diferite scurtaturi pentru a ajunge la starea de fericire precum: alcool,
tigari si droguri. Toate aceste aduc o stare de implinire de scurta durata, insa acea stare NU vine din
interiorul nostru, ci ea este DEPENDENTA de scurtatura pe care am folosit-o ( fie ea alcool, tigara sau
drog). Din acest motiv scurtaturile nu ar trebui sa fie niciodata o cale de a ne face mai fericiti decat suntem,
deoarece riscam sa devenim dependenti de acel lucru.
Ce au in comun toate dorintele de mai sus?
TOATE sunt lucruri din exteriorul nostru !
Si ce este rau in asta ?
Pai daca fericirea mea depinde de ceva din exterior(fie bani,oameni,valori materiale) inseamna eu NU voi
putea fi fericit in absenta lor.
Daca implinirea mea interioara depinde de un lucru, insaeamna ca EU sunt DEPENDENT de acel lucru.
Eu pot sa fiu fericit DOAR DACA.
DOAR DACA castig bani devin mare afacerist castig la loto
DOAR DACA am ajuns sa am un rang in societate
DOAR DACA ma iubeste persoana de care sunt <indragostit>
DOAR DACA ma inteleg bine cu familia
DOAR DACA se schimba cei din jur: partenerul de cuplu, prietenii, parintii etc
DOAR DACA arat ca Brad Pitt sau Angelina
DOAR DACA am note bune la scoala
DOAR DACA termin de citit ensphe mii de carti
DOAR DACA am 100 de prieteni etc etc
Nota: Uneori inloc de DOAR DACA oamenii folosesc DOAR DUPA ce este exact acelasi lucru,
doar ca este formulat cu alte cuvinte.
In concluzie fericirea mea este DEPENDENTA de acel DOAR DACA .
Vestea proastea este NU o sa existe permanent in jurul tau lucruri, oameni sau situatii care sa-ti intretina
bucuria pentru viata.
Vestea si mai proasta este ca si daca ar exista ceva ce sa ne tina fericiti permanent de la un timp te-ai plictisi
de acel lucru. La fel cum se intampla cand ne cumparam lucruri noi, evam experiente noi, avem in prieten
nou etc. noutatea aduce o emotie de bucurie de scurta durata care va disparea odata ce ne obisnuim cu acel
lucru. Bineinteles ca soultia in aceasta situatie nu este la cautam si mai multe lucrui noi, ci mai degraba sa
gasim o stare de fericire independenta de toate acele lucrui din exterior.
Acestea fiind date, vine intrebarea cum putem sa ne bucuram permanent de viata?
Raspunsul este mai simplu decat iti imaginezi si anume:
Fii TU insuti propria sursa de bucurie permanenta !
Ilustram atitudinea fata de viata a 2 categorii de oameni:
1. Categoria Sunt fericit DOAR DACA / DOAR DUPA CE
Este cea despre care am vorbit mai sus o atitudine dependenta de lucrurile din exterior.
Asa cum arata si cercul din partea stanga, pentru oameni cu aceasta atitudine lucrurile din exterior
influenteaza in proportie de 90% modul in care se simt.
Starea lor interioara este influentata mai mult de ceea ce se petrece in exteriorul lor decat de ceea ce simt ei.
Sunt tipul de oameni care:
* spun ca se vor bucura de viata Doar daca sau Doar dupa (ex: castiga la loto)
* au o stare interioara dependenta de ce se intampla in exteriorul lor;
* sunt usor afectati de oamenii si situatiile din jurul lui;
* sunt afectati de criticile si presiunile celor din jur (familie, prieteni);

38

* sunt tipul de oameni care reactioneaza, mai degraba decat actioneza;


* nu au pofta de viata decat atunci cand ei considera ca evenimentele din jur le da motivul sa se bucure;
* NU pot fi fericiti/bucurosi/impliniti cand sunt singuri, ci nevoie ca cei din jur sa le dea un motivpentru a se
bucura de viata;
* au nevoie mereu de ceva din exterior care sa-i faca sa se bucure;
* NU sunt recunoscatori pentru viata, deoarece isi indrepata atentia pe ceea ce NU AU(pe lipsuri);
* Spun deseori deseori:
N-am motive sa ma bucur de viata ca e vreme rea afara ca nu este nimic la tvca n-am ce face azi
ca n-am castigat bani azica n-am prieten/prietena ca n-am chef etc. etc.
Bineinteles ca fiecare avem de-a face cu o astfel de atittudine la un moment dat, insa depinde de noi cat mult
ne lasam influentati de ea.
2. Categoria Sunt fericit acum CHIAR DACA
Asa cum ilustreaza cercul din dreapta, acesti oameni se bazeaza in primul rand pe ceea ce simt ei si NU se
lasa influentati de ceea ce se intampla in jur.
Ei merg pe principiul: Sunt fericit/vesel / implinit si nimeni si nimic din exterior nu ma poate convinge de
altceva.
Sunt tipul de oameni care:
* nu se lasa influentati de nimic din exterior, ci se bazeaza pe ce simt
* au pofta de viata, in ciuda a tot ce se intampla in jur
* fericirea lor este independenta de tot, ei sunt propria lor sursa de fericire
* nu se lasa afectati de criticile si mustrarile celor din jur
* se bucura de viata si atunci cand (aparent) nu exista niciun motiv.
* sunt recunoscatori pentru tot ce-i inconjoara si isi concentreaza atentia pe ceea ce AU.
* sunt tipul de oameni care se distreaza in cele mai banale situatii - deoarece la ei nimic nu este banal/
plictisitor/ lipsit de importanta.
Asadar sunt tipul de oameni care indiferent daca au ceea ce-si doresc sau nu, se bucura de viata din plin, ca
si cum deja ar avea tot ce e nevoie pentru a fi fericiti.
Ei spun:
Vreau sa fiu mereu plin de fericire si bucurie pentru viata
CHIAR DACA sunt acum singur in camera mea.. tot pot fi bucuros pentru viata
CHIAR DACA am o gramada de problemealeg sa ma ocupe de ele cu bucurie
CHIAR DACA nu ma iubesc anumite persoane eu imi sunt sufiecient mie pentru a fi fericit
CHIAR DACA nu sunt cel mai frumos om din lume imi pun in valoare toate celelate calitati
CHIAR DACA nu sunt 100% sanatos ma bucur de sanatatea pe care o am
CHIAR DACA celor din jur nu le convine ca eu sunt totimpul fericit si ma bucur din plin de viata, eu tot
vesel raman.
CHIAR DACA unii percep atitudinea mea ca fiind egoista eu ma voi bucura si mai mult de viata.
Un exemplu sugestiv in acest sens a fost parintele Nicolae Steinhard un calugar care a suferit chinuri si
umilinte inimaginabile in inchisorile comuniste. In ciuda faptului ca suferea bataie, foame si umilinte in
fiecare zi, a reusit sa gaseasca fericirea suprema chiar acolo in inchisoare in mijlocul chinurilor, ne mai
lasand sa-l afecteze absolut nimic din jur.
El era fericit prin trairea permanenta cu Dumnezeu si nimeni si nimic nu-l putea convinge de altceva. Drept
urmare a scris o carte in care insumeaza intamplarile cutremuratoare din inchisoare pe care a intitulat-o
cum altfel decat Jurnalul Fericirii.
Asupra apropierii de Hristos,
proba care nu inseala, criteriul definitiv este buna dispozitie.
Numai starea de fericire dovedeste ca esti al Domnului.
- Nicolae Steinhardt Nu toti sunt dispusi sa accepte bucuria pentru viata
Aceasta atitudine de bucurie poate fi deseori considerata de cei din jur (in mod eronat) ca fiind EGOISTA
sau lipsita de bun simt. Replicile cele mai des auzite in aceste situatii pot suna astfel:

39

Cum adica tu esti relaxat si te bucuri de viata, cand eu NU sunt relaxat si nu pot sa ma bucur?
Esti egoist ca te bucuri de viata in timp ce eu nu pot si nu stiu sa fac asta
Daca eu sunt suparat / stresat, la fel trebuie sa fie si cei din jurul meu
Cine te crezi sa fii bucuros cand n-ai niciun motiv s-o faci? si asta mai departe.
Atitudinea celor care fac astfel de afirmatii nu denota altceva decat imaturitate emotionala si egoism. In mod
paradoxal oamenii care folosesc astfel de expresii, ii vad exact pe ceilalti ca fiind egoistii adica pe cei care
nu au nevoie de NIMIC din exterior pentru a se bucura de viata.
E o atitutudine deseori intalnita in randul oamenilor care nu mai stiu sa se bucure de viata, care inloc sa
incerce sa invete sa se bucure din nou de viata, isi gasesc satisfactia in a nu-i lasa nici pe cei din jur sa se
bucure de viata uneori chiar fac o pasiune din a strica linistea oamenilor din jur. Ciudata pasiune.
In aceste situatii trebuie sa ducem o lupta. E lupta cu noi insine in care vedem cat putem sa ne lasam
influentati de cei din jur. Cum crestinii din puscariile comuniste nu renuntau la starea de fericire nici cand
erau batuti pana la moarte, cum vom renunta noi din cauza unui sef care striga la noi, parinti care pun
presiune, pe noi prieteni care ne enerveaza si alte situatii banale ca acestea. E o mandrie sa lupti pentru
aceasta stare de fericire si singura metoda de a duce aceasta lupta este prin exemplul personal.
Nicio teorie, nici nimic din ce am scris aici nu are nicio valoare atata timp cat starea de bucurie pentru viata
nu este experimentata la nivel PRACITC in viata de zi cu zi.
Asadar principalele arme cu care pornim la lupta in dobandirea starii de bucurie pentru viata este o VOINTA
puternica insotita de CREDINTA ca se poate sa ne bucuram din plin de fiecare secunda din viata asta.
Alte metode pentru a stimula BUCURIA PENTRU VIATA
1. Recunostinta pentru TOT
A multumi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile bune din viata noastra este cel mai bun lucru pe care-l putem
face cand simtim ca nu ne putem bucura de viata. E bine sa multumim pentru fiecare lucru, fie si pentru cele
banale, constientizand faptul ca unii nu au nici macar acele lucrui pe care noi le consideram banale. Asadar
vom incepe de la lucrurile cele mai mici mergand catre cele care chiar le consideram importante. Un model
ar fi:

Multumesc pentru
ca am acoperis deasura capuluica-mi dai sanatate si ma tii intreg
ca am un pat in care sa ma odihnesc
ca ma satur cu mancare in fiecare zi
ca imi descoperi lucrui noi in fiecare zi
ca-mi dai prieteni si oameni buni in jur
ca imi arati cum sa ma bucur de viata si asa mai departe.
Nota: Este important ca atunci cand multumim, sa nu ne gandim deloc la ceea ce NU AVEM. Asadar NU ne
gandim deloc la dorinte, ne detasam total de ele, focalizandu-ne intreaga atentie pe ceea ce AVEM.
Bineinteles ca apoi putem sa ne gandim la ce avem nevoie, insa este important sa nu ne ocupam mintea cu
dorinte in momentul cand multumim.
Practicand zilnic aceste multumiri ne vom obisnui sa vedem partea plina a paharuluiin toate asepctele vietii
noastre, astfel ca stress-ul si supararea generate de Nu am nu ne va mai afecta starea de bucurie,
deoarece mintea noastra este preocupata sa se bucure de lucrurile pe care le AVEM.

2. Trairea in prezent
Pierderea unui singur moment este o mare pierdere
Arsenie Papacioc Clipa ACUM este intotdeauna cea mai frumoasa clipa de viata noastra. Acum in timp ce citesti aceste
cuvinte este cel mai frumos moment din viata ta.

40

Probabil nu vrei crezi o astfel de afirmatie insa, iti spun ca TOATE amintirile despre clipele frumoase din
trecut, TOATE planurile de viitor despre cum o sa fii cand o sa fii fericit si TOATE imaginile din capul tau
despre cum ar trebui sa fie starea de fericie toate acestea NU EXISTA in momentul prezentin
momentul ACUM.
Ele exista doar in realitatea virtuala din capul tau, insa in mod real/palpabil ele acum nu exista.
Remuscarile si regretele pentru ceea ce a trecut sunt un lucru total inutil cu care oamenii isi pierd cel mai
mult timpul si energia. Cu ce folos daca acele momente nici macar nu mai exista acum.
La fel se intampla cu lucrurile bune si frumoase din trecut, cu ce folos sa ne ocupam mintea cu amintirile
placute, cand acestea nici macar nu mai exista. Si asta e o pierdere de vreme.
Cand vine vorba de planurile de viitor, ele depind de ceea ce facem ACUM.
Viitorul este 100% dependent de prezent, motiv pentru care nu are rost sa ne ocupam mintea visand cu ochii
deschisi la cum o sa fie in viitor, ci mai degraba ar trebui sa ne axam 100% pe momentul prezent pentru a ne
contrui viitorul. Singurul moment in care se poate construi viitorul este prezentul.
Asadar daca vrem sa ne bucuram de viata NU trebuie sa asteptam o oportunitate speicala, nu trebuie sa
asteptam sa avem bani, sa castigam la loto, sa avem multi prieteni, sa locuim pe coasta de azur etc etc. ci
trebuie sa ne bucuram de ACEST moment de acum 100%, deoarece este singurul moment REAL. Starea de
bucurie pentru viata poate avea loc doar acum, orice alta planuire pentru viitor nu va aduce bucuria
permanenta despre care vorbim.
Uita-te in jur, bucura-te de ce vezi. Relaxeaza-ti mintea si nu mai sta incordat doar asa vei putea sa iesi din
capul tau pentru a te bucura fiecare secunda. Detaseaza-te emotional le lucrurile care-ti tin mintea
prinzoniera si bucura-te de viata.
Orice as spune in acest sens nu are nici valoare in comparatie cu experienta practica a trairii in prezent. In
prezent totul se SIMTE, nu se gandeste si se teoretizeaza. Se simte bucuria si pasiunea pentru viata.
S-au scris carti intregi despre acest domeniu, cea mai populara fiind Puterea Prezentului de Eckhart Tolle insa nicio carte sau teorie nu poate substitui trairea la nivel de experienta a momentului ACUM. Pentru cine
e interesat de mai mult in acest sens, am pus un filmulet in care chiar Eckhart Tolle vorbeste mai pe larg
despre ceea ce inseamna trairea in prezent:
Crestinul este cel ce nu traieste nici n trecut, nici n viitor, ci numai n prezent.
Trecutul nu-l apasa, viitorul nu-l ngrijoreaza.
- Nicolae Steinhardt In sens spiritual trairea in clipa prezent este cea mai inalta forma de rugaciune.
Este starea in care suntem in conexiune permananta cu Dumnezeu, starea in care faci totul impreuna cu
divinitatea.
Ori de acte ori cadem in starea de visare si inconstienta pierdem contactul cu clipa prezenta, implicit
pierdem legatura cu Dumnezeu. Cand suntem prezenti ne putem bucura de tot ce ne inconjoara, observam
totul chiar si un fir de iarba, iar starea noastra de bucurie este o forma de recunostinta in fata lui Dumnezeu
pentru toate lucrurile bune cu care ne-a inconjurat.
De aici vine si vorba Cine se roaga numai cand se roaga, acela nu se roaga - in sensul ca cine este cu
Dumnezeu doar cand se roaga acela nu are o conexiune reala cu Creatorul, ci doar cel care traieste
permanent in prezent. Iata ce ne spune parintele Arsenie Papacioc despre starea de prezenta:
3. Afirmatiile pozitive
Asa cum am spus in artiocolul precedent, mintea percepe ca fiind ADEVARAT orice lucru care-i este
repetat.
Din acest motiv ne vom folosi de cateva afirmatii pozitive petntru a ne stimula starea de bucurie pentru
viata. Iata care sunt acestea:
1. Principalul meu scop in viata este sa fiu fericit in momentul ACUM si nimeni nu ma poate convinge de
altceva.
2. Bucuria mea vine din mine si este independeta de toate lucrurile si persoanele din jur.
3. Momentul ACUM este cel mai frumos moment din viata mea.
4. Fac toate lucrurile cu bucurie deplina pentru viata.

41

5. Fiecare moment este interesant si imi da o multime de motive de bucurie.


6. Simt bucuria permanent in TOT ce ma inconjoara.
7. Merit sa fiu mereu cel mai fericit om de pe Pamant.
Dieta PERFECTA pentru tipul tau de metabolism Alimentatie
Prea multe diete !
Exista la ora asta in lume peste 10.000 de diete diferite dintre care mai mult de jumatate pentru slabit, una
mai promitatoare ca cealalta.
Unele sunt asemenatoare in timp ce altele sunt diametral opuse chiar daca sunt adresate aceluiasi scop.
Asadar exista o probabilitate foarte mica ca din atatea dieta, tu s-o alegi pe cea buna pentu tine.
Desigur poti sa incerci pe rand fiecare dieta pentru o luna, astfel ca pentru 10.ooo de diete ti-ar lua in jur de
833 de ani si patru luni.
Avand in vedere ca timpul de care dispui e ceva mai scurt iti propun, in articolul de azi, o metoda simpla si
rapida de a afla DIETA PERFECTA pentru TINE in functie de tipul tau de metabolism.
Numarul mare de diete ne arata ca au de-a lungul timpului o multime au existat de oameni care doreau sa
aiba o alimentatie cat mai sanatoasa. Si ce faceau ei in acest sens? EXPERIMENTAU.
Intr-o zi unul dintre acesti oameni a constatat ca vegetalele vindeca,energizeaza si vitalizeaza iar carnea il
oboseste si il slabeste. Dupa aceasta experienta a constatat ca cel mai bine se simte avand o dieta
vegetariana. Considera aceasta dieta cea mai buna asa ca ar recomandat-o si altora.
Pentru multi dintre ei alimentatia vegetariana facea minuni insa pe unii i-a imbolnavit.
Atunci unul dintre s-a gandit sa manace multa carne sa se insanatoseasca, si mancand doar carne pentru 1
luna i-au revenit puterile la 100%. Era consins cea mai buna alimentatie este cea cu foarte multa care
deoarece pe el chiar l-a ajutat. Asa ca a racomandat si altora dieta lui ca fiind vindecatoare, insa pe unii i-a
imbolnavit si pe unii chiar i-a omorat.
Unul dintre cei care s-a imbolnavit s-a gandit ca ar fi mai bine pentru el sa mannce multe fructe zilnic
Mancand fructe zilnic s-a vindecat complet. Convins fiind ca o dieta cu 80% fructe e cea mai buna a
recomandat-o si altora insa pe unii i-a ajutat in timp ce pe altii i-a imbolnavit
Acest ciclu s-a tot repetat pana in ziua de azi cand avem peste 10.000 total diferite, fara sa-i treaca cuiva prin
cap ca NU SUNTEM TOTI OAMENII LA FEL.
Ca noi suntem fiinte UNICAT fiecare cu metabolism diferit. Asa cum toti oamenii au amprente diferite, asa
si modul de manca(dieta) difera de la om la om.
Asadar concluzia este ca: Nu exista o dieta buna pentru toti, insa exista o dieta perfecta pentru fiecare. Asa
cum in povestioara de mai sus, pe fiecare om il vindeca o anuminta mancare, aceeasi care pe alti oameni ii
imbolnavea.
In continuare in acest articol te voi invata cum sa-ti faci TU propria dieta UNICA, care te va
insanatosi/intineri/echilibra si te va duce la greutatea optima pe tine individual.
Vei descoperi DIETA PERFECTA pentru tipul tau de metabolism(sau dieta tipului metabolic).
I. Dieta PERFECTA
II. Dieta tipurilor metabolice
De ce unii mananca mult si raman slabi, iar altii mananc putin si totusi se ingrasa?
De ce unii vegetarieni devin mai bolnaviciosi decat ceilalti care mananca orice?
De ce unii oameni nu se satura desi au stomacul plin?
Sunt niste paradoxuri care par sa nu aiba sens, insa dupa ce vei invata despre DIETA TIPURILOR
METABOLICE, vei intelege ca fiecare om in parte are nevoie de o combinatie de alimente diferita pentru a
fi complet hranit si a se simti satul. Alimentand corpul complet el se poate echilibra din toate punctele de
vedere(greutate,hormoni,ph etc) astefl incat sa punctioneze la parametrii optimi.
1. Fiecare om are propriul metabolism UNIC.
Principiul de baza ca: Toti suntem diferiti atat la exterior cat si in interior,de aceea nu exista 2 oameni cu
metabolism exact la fel.

42

Fiecare om are metabolismul diferit ! Asta inseamana ca fiecare interactioneaza cu mediul(inclusiv hrana)
DIFERIT.
De aceea alimntele care fac bine unui om s-ar putea ca altora sa le dauneza, si vice-versa. Astfel ca, nu mai
putem vorbi de o dieta universala pentru toti oameni, ci mai degraba despre care este dieta cea mai buna
pentru fiecare in parte.
2. Fiecare cu are propria dieta perfecta
Alimentele sunt COBUSTIBILUL din care organismul isi produce energie in fiecare zi. Acest combustibil
are in componenta procente diferite de:
PROTEINE LIPIDE(grasimi) CARBOHIDRATI(zaharide)
Fiecare om are nevoie de o concentratie diferita din acesti nutrienti. Unor oameni le fac bine mai multe
proteine si grasimi in timp ce altora carbohidratii le sunt absolut necesari pentru a ramane sanatosi. Asadar
pentru ca organismul sa ramana functioneze optim are nevoie sa primeasca combustibilul cel mai bun
PENTRU EL(individual) adica exact combinatia de PROTEINE, LIPIDE si CARBOHIDRATI de care are
nevoie.
Unii oameni consuma prea multa carne si corpul lor are nevoie de mai multe vegetale(si se intreaba de ce
colesterol) iar altii consuma prea multe fructe in timp ce organismul lor are nevoie de carne(si se mira de ce
fac diabet).
Poti consuma cele mai BIO si naturale alimente, daca nu sunt ceea de ce corpul tau are nevoie, te vei
imbolnavi.
In cazul in care nu dai organismului combustibilul de care are nevoie te expui la o gramada de boli cronice
printre care diabetul, ateroscleroza, boala Chron si celiachia dar in special obezitatii !
*RETINE ! Alimentandu-ti corpul cu combustibilul gresit intr-o zi, probabil nu te vei imbolnavi, dar
alimentandu-ti corpul gresit cativa ani sau zeci de ani cu siguranta sanatatea ta va avea de suferit.
Probabil acum te intrebi, cum poti sti care este cea mai buna combinatie de nutrienti pentru organismul
tau ??
Eu iti recomand o metoda simpla si eficienta, si anume : Sa-ti asculti vocea corpul corpului.
3. Invata sa-ti asculti vocea corpului
Corpul este prietenul tau care te ajuta sa faci o gramada de lucruri in interesante zi de zi. Ce probabil nu stiai
despre el, este ca iti transmite tot timpul semnale prin care-ti spune daca il hranesti bine sau nu. Adica iti
spune cat de mult ii place COBUSTIBILUL pe care i-l dai (raportul proteine-lipide-carb0h.). Pentru a afla
asta trebuie doar sa fi atent la cum te simti dupa masa.
Daca dupa masa te simti:
-obosit, fara energie, apatic, nesatul si simti nevoia de a manca dulce desi ai stomacul plin ESTE UN
SEMN CLAR CA CORPUL TAU NU A PRIMIT ALIMENTELE DE CARE AVEA NEVOIE
INSA daca dupa masa te simti: energic, gata de munca, fericit, plin de vitalitate si complet satul(dar nu prea
plin) Atunci inseamana ca esti pe drumul cel bun.
Doar ascultandu-ti corpul poti sa-ti dai seama daca esti pe drumul bun sau nu.Aceasta este CHEIA spre dieta
perfecta pentru tipul tau de metabolism

43

*Nu uita ca vocea corpului este CHEIA. Trebuie sa tii tot timpul cont de acest lucru !
4. Afla ACUM ce tip de metabolism ai
Exista 3 tipuri principale de metabolism care variaza de la persoana la persoana:
Tipul PROTEINA, tipul CARBOHIDRAT si tipul MIXT.
Tu care dintre aceste 3 tipuri il ai ???
Fa-ti TESTUL de mai jos pentru a afla ce tip de metabolism ai
Aflandu-ti metabolismul vei sti ce alimente iti fac bine si ce alimente iti dauneaza.
Scrie-ti pe o foaie punctajul de la fiecare intrebare(poate fi de la 1 la 10) si la sfarsit aduna-le. Suma finala
iti va spune de tip de metabolism ai:

44

Rezultatul:
Peste 60 de puncte = TIPUL PROTEINA
Sub 40 de puncte = TIPUL CARBOHIDRAT
Intre 40 si 60 de puncte = TIPUL MIXT
A) Tipul proteina
Daca ai metabolosim de tip proteina:
- ai nevoie de mai multe proteine si grasimi si de mai putini carbohidrati pentru a te hrani optim.
- ai arderi rapide digeri repede alimentele de aceea tinzi sa mananci MULT si DES.

45

- ai nevoie sa consume zilnic carne(in special rosie) dar si lactate pentru a te simti complet hranit
- ZAHARUL e otrava pentru acest tip de metabolism !
- Dulciurile de orice fel cat mai putine
- trebuie sa te consumi putini carbohidrati in raport cu proteinele( atentie! putini nu inseamna deloc!)
- fructele, cerealele si produsele de panifictie doar ocazional
- excesul de fructe dulci iti dauneaza dar si ALCOOLUL.
- e absolut necesar consumul de legume in special cele VERZI, si cele sarace in zahar(amidon) adica fara
prea multi cartofi, morcovi,telina etc.
- pe plan psihologic: te enervezi, stresezi, indispui daca simti stomacul gol mult timp.
Ai aici un tabel complet cu toate alimentele recomandate pentru tipul PROTEINA

* Indiferent ce tip de metabolism ai, este bine ca in fiecare zi minimum o treime(1/3) din mancarea unui om
sa fie mancare cruda sau HRANA VIE.
B) TIPUL CARBOHIDRAT
Daca ai metabolism de CARBOHIDRAT:
- ai nevoie de un procent mai mare de carbohidrati in raport cu proteinele si grasimile
- adica cereale, fructe,legume, leguminoase,
- in general pesoanele cu acest tip mananca mai RAR si mai PUTIN deoarece sunt persoane cu ARDERI
LENTE(adica transforma mai lent hrana in energie)
- carnea rosie in exces si lactatele grase se consuma DOAR CU LIMITA !
(Atentie! cu limita nu inseamna deloc)
- are nevoie si de proteine insa doar cele SLABE din carne alba si cele din vegetale.
- tolereaza mai bine zaharul,INSA zaharul in exces e otrava pentru orice tip de metabolism.
Ai aici un tabel complet cu toate alimentele recomandate pentru tipul CARBOHIDRAT

46

* Indiferent ce tip de metabolism ai, este bine ca in fiecare zi minimum o treime(1/3) din mancarea unui om
sa fie mancare cruda sau HRANA VIE.
C) Tipul MIXT
Daca ai metabolism de tip mixt te situezi undeva intre tipul carbohidrat si tipul protieina. Te poti considera
norocs din anumite puncte de vedere insa sunt si aici cateva indicatii care sa se ajute sa-ti hranesti corpul cu
COMBUSTIBILUL IDEAL.
- In primul rand conusumul alimentelor trebuie sa fie echilibrat intre protine, grasimi si carbohidrati.
- Pentru ca organismul sa functioneze bine acest tip are nevoie atat de proteine si grasimi de calitate cat si de
consumul zilnic de carbohidrati.
- Un exces de carne iti poate dauna sanatatii la fel cum si un exces de CARBOHIDRATI- asadar incearca sa
ramai la mijloc!
- Repet deoarece e important: ZAHARUL in exces e nesanatos pentru toate tipurile de metabolism, in
special cel rafinat(din comert).
* Tipul MIXT poate sa varieze: poate fi mixt spre tipul proteina sau mixt spre tipul carbohidrati.
Pentru a afla combustibilul optim pentru ogranismul tau trebuie sa experiemntezi. Singura metoda 100%
eficienta este testarea.
Testeaza 1 saptamana tipul mixt cu un raport putin mai crescut de proteine si a2a saptamana cu mai multi
carbohidrati. Cu alimentele din cele 2 tabele
Acestea sunt cele 3 grupe de baza ale tipurilor de metabolism.
Nu uita ca asa cum am spus la inceput fiecare om e UNIC si are nevoie de o dieta unica.Cele trei tipuri sunt
doar pentru a face cat de cat o grupare a tipurilor de metabolism, insa tipurile de dieta variaza la fiecare om
in parte.
De exemplu:
Un om are de exemplu nevoie de 50-60% proteine in mesele dintr-o zi in timp ce altul are nevoie doar de
40% amandoi sunt tipul proteina, insa nevoile lor nutritionale sunt diferite.
Experimenteaza! Este singura cale ca sa vezi ce procente de nutrienti trebuie sa dai organismului in fiecare
zi.
Si foloseste-te de uneltele care le ai de acum inainte la indemana :

47

- in primul rand ASCULTA-TI VOCEA CORPULUI dupa ficare masa si asigura-te ca esti satul, bine dispus
si nu-ti vine pofta sa mananci dulce dupa masa.
- in al doile rand consulta tabelel cu alimentele recomandate pentru tipul tau dar in acelasi timp evita-la pe
cele nerecomandate.
- si nu in ultimul rad: experimenteaza diferite combinatii de nutrienti pana iti gasesti dieta perfecta si te simti
BINE HRANIT dupa fiecare masa.
Nu uita ca alimentele care ca-ti fac tie bine, nu inseamna ca tuturor le fac bine, chiar daca au acelasi tip
metabolic cu tine. Nu exista 2 exact la fel.
Imbunatatirea sanatatii generale este CHEIA
Astazi o sa abordam 3 lucruri pe care eu le consider esentiale, pentru oricine vrea sa-si faca cat de cat o idee
despre ce inseamana VIATA SANATOASA.

1. Pilula magica in sanatate


2. Obiceiurile sanataoase vs. obiceiurile nesanatoase
3. E imposibil sa ai doar un organ bolnav
Stiu ca nu pare, insa in randurile ce urmeaza vei vedea ca aceste 3 lucruri, sunt strans legate intre ele
Dupa cum probabil observi, astazi traim in EPOCA PILULEI MAGICE.
Pentru ORICE problema ai avea, exista o PILA MAGICA, pe care, daca o cuperi CUMPARA, iti va rezolva
problema simplu, rapid si fara/cu putin efort din partea ta. Singura conditie ramane sa platesti.
* Ai acnee? Aplica crema asta si vei avea un ten de invidiat!
Si nici prin cap sa nu-ti treaca ca ai putea avea un colon intoxicat sau un ficat suprasolicitat.
* Ai matreata? Spala-te cu samponul miracol. ACUM!
Si nici nu te gandi macar , ca probabil ai o gramada de deficiente de vitamine si minerale.
* Te dor incheiturile? Freaca-te cu gelul miracul si dupa aia o sa ridici dulapul ca-n reclama.
O sa-ti amorteasca durerea! Cui i pasa ca in cativa ani ajungi la ostoporoza? Oricum, in niciun caz nu
trebuie sa-ti schimibi stilul de viata, deoarece n-are nimic de-a face cu boala. :-p
-si nu numai in domeniul sanatatii:
*Ai probleme cu femeile? Da-te zilnic cu parfumu asta, si o sa te teleportezi direct in pat cu ele!
Deoarece, problema NU este ca te porti ca un disperat cu orice femeie, ci e pur ghinion ca ai ales parfumul
gresit.
Sunt sigur ca ai te-ai batut de cel putin unul din aceste exemple in saptamana asta.
Daca cumva: INCA mai crezi in orice reclama de genul acesta, si inca crezi ca exista o pilula magica la orice
problema, fie ea si de sanatate te anunt ca ai pornit din start pe un drum GRESIT, care NU iti va rezolva
problema decat in aparenta.
Nu vei vindeca boala/problema si cauza ei, ci doar ii vei masca efectele pana apar altele mai grave.
In vine acum in minte o intamplare, care relevanta in acest sens:
Un prieten vroia sa vanda o masina, insa ea avea o defectiune la motor, iar pe bord se aprindea un bec care
indica ca exista probleme la motor.
Cum crezi ca a reparat prietenul meu problema?
A taiat alimentarea la becul care semnala problema in bord. ;)))
A rezvolvat problema?

48

Evident ca nu, deoarece defectiunea motorului a ramas, doar ca nu se mai aprinde becul de pe bord sa-ti
semnaleze ca motorul are o defectiune. Adica a mascat problema, insa mai devreme sau mai traziu motorul
se va defecta de tot.
Exact pe acest sistem functioneaza si piluelele magice pentru sanatate.
Partea mai proasta e ca, pentru corpul tau se gasesc mai greu piese de schimb decat pentru o masina, si e
ceva mai complicat sa le motezi.
Asadar, ar fi recomandat sa acorzi mai mare atentie corpului decat masinii tale(si nu invers).
Ca sa-ti dau acteva exemple de pilule magice in sanatate:
*o crema care iti usca excesiv tenul, iti va diminua acneea(deoarece pielea e prea uscata pentru acnee) insa
nu-ti va curata colonul, nu-ti va omori parazitii, nu-ti va repara ficatul sau orice alta problema care este
pentru tine cauza acneei(deoarece poate avea cauze diferite).
Sau o crema hidratanta iti va umezi pielea uscata, dar nu-ti reface deficienta de vitamina C din cauza careia
ai pielea uscata.
Desi vei avea aceasta problema aparent rezolvata, te vei trezi,mai devreme sau mai tarziu, cu alte cateva boli
mai grave. E de fapt aceeasi cauza care se manifesta doar in alt mod decat cel pe care tocmai l-ai suprimat cu
pilula magica. Nu stiu cat de bine reusesc sa ma fac inteles insa ideea de baza este ca:
PILULA MAGICA e o ILUZIE punct!
Nu numai in sanatate, in orice domeniu!
E o tehnica eficienta de marketing care are ca scop exclusiv vanzarea produsului, care prinde bine la
comoditatea care s-a instalat in noi oamenii secolului 21. Mai mult, aceasta comoditate care ne este
alimentata zilnic de sutele de reclame de peste tot, ca nu cumva sa iesim din aceasta stare.
Asadar ce putem face in acest sens?
Ideea de la care pornim cand vine vorba de sanatate este ca:
Nu poti trata cu adevarat nicio boala, fara a trata sanatatea generala a organismului.
deoarece
Este imposibil sa ai un singur organ bolnav !
Si am sa explic printr-un exemplu:
Daca luam circulatia sangelui, si urmarim drumul sangelui prin tot organismul, o sa descoperim lucruri
foarte interesante.
* Dupa ce ai o masa buna si mancarea ajunge in intestinul subtire, are loc absorbtia substantelor
nutritve/hranitoare.
* Substantele nutritive intra prin peretii intestinului in sange, care le transporta in FICAT.
* In ficat sangele incarcat nutrienti sufera anumite transformari(e optimizat pentru organism), dupa care
merge mai departe in camarutele din PARTEA DREAPTA A INIMII (atriul si ventriculul drept).
* Din partea dreapta a inimii, sangele este pompat in PLAMANI, de unde se incarca cu oxigen(din aerul pe
care-l inspiri), dar in acelasi timp se descarca de dioxidul de carbon acumulat din celule.
* Din plamani sangele merge in camarutele din PARTEA STANGA A INIMII(atriul si ventriculul stang).
* Iar din partea stanga a inimii sangele este pompat IN RESTUL ORGANISMULUI pentru a oferi nutrienti
si oxigen tuturor celulelor asadar tuturor organelor.
* Pe parcursul drumului sau, sangele cedeaza oxigenul si substantele nutritive necesare fiecarei celule, si in
acelasi timp absoarbe dioxid de carbon si alte substante reziduale din celulele organismului.
* Toate acestea pentru ca, in momentul cand trece iar prin zona intestinului subtire, sa acumuleze din nou
substantele nutritive si sa reia tot acest ciclu.
Asadar pe scurt:
Intestin subtire > Ficat > Inima(partea dreapta) > Plamani > Inima(partea stanga) > La toate celulele(asadar
la toate organele)
(Desi pare un drum realtiv simplu si scurt, s-a demonstrat ca sangele nostru parcurge intr-o zi aproximativ
19 mii de kilomentrii)
Probabil acum te intrebi ce legatura are cu bolile?
Pai de exemplu
1. O boala de inima va produce in timp boli de ficat.
Dupa cum ai vazut, inima trimite mai intai sangele la plamani, pentru a se incarca cu oxigen.

49

Daca plamanii se imbolnavesc de pneumonie de exemplu, sau alta boala mai grava la plamani(de la
fumat/frig/poluare/virus etc) vor aparea una sau mai multe inflamatii la nivelul plamanilor.
*Inflamatia este un proces generat de corpul tau, pentru a repara/vindeca o zona afectata*
In urma unei inflamatii puternice, exista sanse mari ca organul sa nu se poate reface exact cum era inainate,
ci sa se vindeca cu tesut cicatrice - adica un tesut putin diferit decat originalul.
Avand in plamani tesut cicatrice, se va ingreuna trecerea aerului din plamani in sange, dar si eliminarea
dioxidului de carbon adunat de la celule.
Rezultatul?
Inima trebuie sa lucreze mai puternic si mai rapid pentru a compensa deficitul de oxigen, deoarece corpul
are nevoie de la fel de mult oxigen indiferent daca plamani sunt bolnavi sau nu.
Acest ritm dezechilibrat de functionare al inimii duce in timp la afectiuni ale ficatului, deoarece ficatul
trimite canstant sange la inima. Asadar orice dezechilibru pe ruta ficat-inima, va imbolnavi ambele organe.
Poti vedea clar ca una din cauzele bolilor ficatului, sunt bolile de inima.
Apoi
2. O inima slabitacare a trebuit sa compenseze ineficienta plamanilor, va duce la o aglomerare a
sangelui in vasele din extremitati, ducand in timp la picioare VARICOASE.
Aici poti vedea de asemenea cum o boala de inima provocata o boala de plamani, duce la aparaia varicelor.
Apoi
3. Daca luam partea stanga a inimii.
Daca consumi prea multe alimente bogat in grasimi nesanatoase(colesterol, grasimi trans. etc), vei suferi o o
ingrosare a peretilor arterelor principale in corpul tau.
Cu arterele ingrosate, partea stanga a inimii va trebui sa lucreze mai intens pentru a satisface nevoile de
nutrienti si oxigen ale corpului.
In timp, acest ritm dezechilibrat in partea stanga a inimii, duce la o congestie a sangelui la nivelul
plamanilor(deoarece plamanii trimit constant sange incarcat cu oxigen la inima), care va provoca mai
devreme sau mai tarziu dezechilibru in partea dreapta a inimii. - care va imbolnavi ficatul.si asa
mai departe.
4. Colonul si celelelte organe
In articolul Detoxifierea 100% naturala a colonului am prezentat pe scurt cum un colon intoxicat poate
porvoca o gramada de boli: boli de ficat si de rinichi, miopia, slabirea auzului, majoritatea bolilor de piele
si asa mai departe.
Aici sunt doar cateva exemple, insa acelasi principiu se poate aplica pentru orice organ al corpului.
Cred ca acum este clar ca:
Este imposibil sa ai doar un organ bolnav !
si de aceea
SINGURA solutie pentru o viata sanatoasa ramane sa te ocupi permanent de imbunatatirea sanatatii
generale a organismului.
Cum tratezi sanatate generala a organismului?
Prin OBICEIURI SANATOASE.
Obiceiurile formeaza modul de viata a fiecarui om. Cum spunea cineva: Esti suma tuturor obiceiurilor
tale.
Aceste obiceiuri nu numai ca sunt cel mai bun medicament pentru orice boala, ci iti insanatoseste fiecare
celula din corpul tau.
Obiceiurile sunt de fapt adevarata pilula magica.
Algoritmul este simplu: trebuie sa INLOCUIESTI fiecare obicei nesanatos cu unul sanatos!
Eu consider GRESITA ideea ca pentru o viata sanatoasa trebuie sa ne abtinem de la anumite
mancaruri.
NU! Nu trebuie sa ne abtinem de la nimic, ci doar sa inlcuim alimentele neasanatoase cu altele mai
sanatoase.
De exemplu, vom inlucui cartofii pai, cu cartofii fierti sau cartofi la cuptor. Simplu si rezonabil.
Cateva exemple de obiceiuri nesanatoase care pot fii inlcuite cu obiceiuri sanatoase.

50

E doar un exemplu, insa lista o poti face tu, dupa propriile tale nevoi.
De exemplu daca fumezi, primul lucru pe care trebuie sa-l faci, este sa inlocuiesti cat mai repede acest obicei
extrem de daunator, cu unul care sa-ti imbunatateasca sanatatea.(poti de exemplu, sa-ti faci obiceiul sa
mananci un fruct de fiecare data cand simti nevoia sa fumezi).
In cat timp se inradacineaza un obicei?
Minim 30 de zile.
S-a demonstrat stiintific ca daca faci un lucru in fiecare minim 30 de zile, acel lucru iti devine obicei.
Dupa 30 de zile de repetat zilnic ace lucru, vei face acel lucru automat, fara a te mai gandi la el. Practic atata
dureaza sa programezi subconstientul sa faca acel lucru automat.
Probabil nu stiai, dar toate actiunile tale dintr-o zi sunt facute 5% constient si 95% inconstient.
Ca sa-ti dau un exemplu: Cand umbli pe strada probabil urmaresti masinile care trec pe langa tine, insa nu
esti atent la cat de drept iti tii spatele, cat de repede iti misti mainile pe langa corp sau in ce ritm respiri.
Adica 5% -folosesti pentru urmarirea masilor, 95% pt celelalte programe inconstiente.
INSA daca pentru minim 30 de zile, te concentrezi zilnic sa mergi cu spatele drept pe strada, dupa aceste 30
de zile vei merge cu spatele drept fara sa te mai gandesti la asta, o vei face automat si inconstient, deoarece
atat i-a trebuit subconstientului sa invete acest obicei nou. La fel se intampla in ORICE domeniu, cu atat mai
mult in sanatate obiceiurile sunt cheia pentru a evolua.
Ca tema de casa pentru acest capitol iti ramane sa-ti faci o lista cu obiceiurile tale nesanatoase si alaturi o
lista cu obiceiurile sanatoase cu care sa le inlcuiesti, si repeta-le pentru 30 de zile.
Asadar 3 lucruritrebuie sa retii din acest articol:
1. NU exista pilula magica - e doar o iluzie
2. Nu poti trata nicio boala cu adevarat, fara a trata sanatatea generala a organismului.
3. Cel mai bun medicamanet sunt obiceiurile sanatoase.

51

Detoxifierea colonului 100% natural

Astazi vei invata o METODA simpla si 100% naturalade DETOXIFIERE a colonului, sau mai exact care
sunt alimentele care iti detoxifica colonul?

Probabil ca tu nu ai probleme de sanatate si te intrebi: De ce sa-mi detoxific


colonul chiar daca ma simt complet sanatos?
Daca cumva nu stiai, majoritatea alimentele pe care tu le consumi in fiecare zi, contin diferite substante
toxice pentru organismul tau:
* Conservantii(E-urile) din aproape toate alimentele din comert
* Mercurul cu care sunt intoxicati pestii si algele
* Chimicalele cu care sunt stropite fructele si legumele
* Carnea nesanatoasa a animalelor crescute cu hormoni si antibiotice
Iar lista merge MUUULT mai departe
Toate acestea iti polueaza organismul in fiecare zi, iar partea si mai rea este ca unele dintre aceste
substante SE ACUMULEAZA.
Ele nu se pot elimina in mod normal din organism, iar in timp, cu cat consumi mai multe, cu atat ele se
acumuleaza mai mult si devin si mai nocive. Astfel ca vei avea o sursa de toxine care te polueaza zilnic
chiar din interiorul propriului tau organism.
Acelasi fenomen(de depunere depunere a toxinelor) se poate intampla chiar daca consumi alimente
sanatoase ,pe care insa le combini gresit: daca consumi doua alimente pe care stomacul nu le poate digera in
acelasi timp, ele merg mai departe nedigerate si intra in putrefactie in intestin.
Partea buna in povestea de astazi este ca te poti descotorosi usor de aceste substante toxice folosind o
METODA simpla de DETOXIFIERE a organismului.
In acest articol ne vom ocupa doar de detoxifierea colonului(iar de celelalte organe in articolele urmatoare)
Asadar de ce incepem cu colonul?
Colonul este sistemmul de canalizare al organismului tau. Prin colon trec zilnic substantele nefolositoare si
toxice pe care corpul tau trebuie neaparat sa le elimine pentru a nu se intoxica. Daca se intampla ca acest
sistem de evacuare sa se deregleze, ai toate sansele sa ramai cu o gramada deseuri in organism. Partea mai
rea: aceste desuri pot ramane lipite de peretii colonului chiar cativa ani, iar astfel sa te intoxice putin cate
putin in fiecare zi formand o placa mucuida.

52

Consecinte?
Imbatranire prematura, mirgene, boli de piele, imbolnavirea altor organe(in epcial ficatul si rinichii) si lista
poate continua.
Asa cum am spus la inceput, cu totii ne expunem inevitabil toxinelor zi de zi,deoarece asa sunt timpurile in
care ne e dat sa traim.
Corpul tau face eforturi imense pentru a elimina o parte cat mai mare de toxine! De aceea te sfatuiesc sa-i
dai si tu corpului o mana de ajutor, inloc sa-i bagi bete in roate (cum se intampla de cele mai multe ori).
Probabil acum te intrebi:
De unde stiu daca am nevoie de DETOXIFIERE ?
Dr. Mencinicopischi spune in cartea lui ca un organism intoxicat prezinta astfel de simptome:

* Depuneri albicioase pe limba


* Oboseala cronica si trezitul greu dimineata
* Transpiratie si respiratie cu miros neplacut
* Constipatie
* Obezitate sau supaponderabilitate
* Mirosul puternic a meteriilor fecale
* Pofta puternica de dulciuri sau alimente prajite
* Boli precum cronicizate: acnee,hemoroizi,cancer,reumatism,atrita,diabet etc
* Iar pe plan psihologic: anxeitate, nervozitate, lipsa puterii de concentrare si memorare.
Care este legatura dintre colon si aceste stari?
Trebuie sa intelegi ca omul NU este o adunatura de organe, ci este o fiinta INTREAGA.
Fiecare organ al tau depinde de sanatatea celorlalte organe. Adica orice dezechilibru intr-un organ provoaca
dezechilibre in TOATE celelelalte organe . Cu atat mai mult colonul, care s-a demonstart ca influenteaza
FOARTE puternic sanatatea generala a intregului organism.
De exemplu: S-a demonstrat ca un colon murdar afecteaza atat sanatatea ficatului cat si rinichilor.
Pe langa asta, un colon murdar determina afectiuni ca: slabirea vederii(in special miopia), slablirea auzului,
durerile de urechi, reumatismul,,acnee,psoriaris, astmul etc.
Probabil acum te intrebi: Ce poti sa fac ? Citeste mai departe
Metoda NATURALA de detoxifiere a colonului:
sau detoxifierea cu FIBRE VEGETALE
E metoda cea mai SIMPLA si la indemana oricui.
Ce sunt fibrele?
Fibrele vegetale sunt un tip glucide de aflate in toate alimentele VEGETALE. Fibrele NU se digera si nu se
absorb, astfel ca NU iti hranesc organismul in niciun fel.
De ce sa le consumi, daca nu te hranesc ???
1. In primul rand: pentru ca rolul lor NU este sa te hraneasca! Ele au rol de TRANSPORT al
alimentelor prin intestin pana acestea ajung afara din corpul tau. Metaforic vorbind, ele sunt
schiurile sau patinele pe care mancarea aluneca prin organismul tau.

53

Mai mult decat atat fibre solubile sunt PREBIOTICE. Adica hranesc BATERIILE BENEFICE din flora
ta intestinala, astfel incat ea sa ramana echilibrata.
*Nota*Flora intestinala e esentiala pentru sanatatea ta. Mai exact: este pilonul de baza al IMUNITATII(nu
se poate vorbi de sistem imunitar fara flora intestinala). Pe langa asta: faciliteaza absorbirea nutrientilor, e o
bariera pentru bacteriile daunatoare din intestin, dar are si alte fuctii importante despre ca vom vorbi pe larg
intr-un articol special dedicat florei intestinale.
Asadar de retinut despre fibre: ca ele nu se digera si nu hranesc orgaismul, ele doar transporta mancarea
prin intestine(fibrele insolubile) si hranesc bacteriile intestinale benefice(fibrele solubile).
Cum sa folosesti fibrele pentru detoxifierea colonului?
Simplu! Le mananci.
Consumate cu suficienta apa isi dubleaza eficienta si devin ca un burete care se leaga de substantele toxice
de pe intestin transportandu-le afara din organism.
Un adult are nevoie in medie de 30g fibre pe zi, in timp ce multi oameni abia consuma 10 grame si se mira
de ce sufera de constipatie(*constipare neeliminarea fecalalor la mai mult 48 de ore). Constipatia nu face de
cat sa AMPLIFICE efectele pe care un colon murdar le are asupra organismului. Ea este cel mai daunator
lucru pe care-l poti pentru intestinul tausa nu mergi la WC zilnic.
Dar
Consumand o cantitate mai mare de fibre vegetale pentru o perioda de cateva luni, vei da posibilitatea
colonului tau sa elimine IN FIECARE ZI toxinele acumulate in ultimii ani. Astfel vei inbunatati sanatatea
generala a organismului aducandu-l din nou la echilibru. Deoarece ACESTA ESTE ROLUL LOR sa
transporte materiile fecale . Mai mult ele activeaza acea miscare reflexa in colon (numita peristaltism) care
impinge automat materiile facale pentru a fi eliminate.
Dar care alimente contin fibre vegetale?
Daca se numesc fibre vegetale, ghici ciuperca ce-i. De retinut: Doar vegetalele contin fibre! Carnea contine
0% FIBRE sau mai pe romaneste: deloc!
Deci pentru detoxifiere e nevoie de foarte MULTE VEGETALE care sa dea cantitatea necesara de fibre.
Atentie! Asta nu inseamna abstinenta de la carne, ci doar o cantitate mai mare de vegetale in raport cu
carnea pe care o mananci.
Asadar pentru o buna detoxifiere a colonului, aplica urmatorul regim pentru cateva luni :
Minimum 50% VEGETALE din mancarea dintr-o zi !
In asta consta cura de detoxifiere simpla 100% naturala.
Ti-ai face un bine si mai mare daca NU ai omori viata din vegetagale prin gatire, ci le-ai manca CRUDE
Aceasta metoda de detoxifiere este 100% NATURALA si SIGURA ! Totusi trebuie mentionat ca e aboslut
necesar consumul a MINIMUM 2 litri de apa(pura) pe zi deoarece fibrele trebuie sa se imbibeze in apa
pentru a-si face efectul.

54

*Nota: Semintele de in NU se pot digera nemacinate sau uscate. Ai 2 variante: le macini sau le lasi intr-o
cana cu apa la inmuiat de seara pana dimineata (astfel activezi mai puternic enzimele din seminte).
In plus s-a demonstrat ca FIBRELE VEGETALE au si alte efecte benefice asupra sanatatii pe langa cel
laxativ, prebiotic si detoxifiant printre care:
* Intarirea sistemului imunitar
* reducerea colesterolului*
* pierderea kilogramelor in plus
* prevenirea cancerului de colon*
* inlaturarea polipilor si a parazitilor intestinali
* reducerea alergiilor
* reducerea numarului de bacterii daunatoare din intestine.
Toate aceste beneficii le poti avea tinand consumand cantitatea necesara de fibre vegetale in fiecare zi: cu o
dieta care contine MINIMUM 50% alimente vegetale. Succes.

Vindeca partea INTUNECATA din tine !


Astazi continuam seria Vindecarea la nivel interior cu un articol despre partea intunecata a personalitatii
noastre sau aspectele interioare pe care refuzam sa le acceptam ca fiind parte din noi, dar cu toate acestea
n-avem nicio retinere sa le acuzam (cu inversunare chiar) cand le vedem la cei din jur.
Obisnuiesti sa faci astfel de afirmatii ?
* Nu-mi plac oamenii agresivi. N-as putea niciodata ma manifest astfel.
* Nu pot sa inteleg cum sunt unii atat de laudarosi, eu n-as putea fi asa.
* Urasc oamenii lenesi / sau egoisti / sau prefacuti / sau imaturi / sau oricare alt defect..
Daca nu te regasesti in niciunul din exemplele de mai sus, sunt sigur ca ai probabil alte lucruri pe care le
detesti la cei din jur.
Poate nu urasti nici lenea, nici egoismul, nici laudarosenia dar ceva tot exista un defect pe care il vezi la
cei din jur si te scoate din sarite.
Nu e neaparat un aspect negativ, sunt oameni pe care ii deranjeaza de exemplu faptul ca ceilalti se simt
impliniti si fericiti. Asadar cu totii ajungem la un moment dat sa detestam, dispretuim sau acuzam anuite
trasaturi si comportamente ale oamenilor care ne inconjoara.
Si acum SURPRIZA:
TOT ce detesti /urasti / judeci /acuzi la cei din jur, se gaseste in TINE !!!
Stiu, pare greu de crezut ca desi te enerveaza la culme oamenii egoisti, chiar TU esti unul din ei (si nu de
putine ori esti unul mult mai mare decat cei pe care ii acuzi altfel nu te-ar deranja atat).
Poate tu spui
Hei, nu-i adevarat! Mie nu mi-a placut sa ma laud niciodata,
ba chiar m-am ABTINUT de la asta, cand puteam sa ma laud pe buna dreptate.
Aha !
Ai spus exact adevarul, te-ai abtinut ! (abtinut e cuvantul cheie)
Practic tu ai simtit de fapt nevoia sa te lauzi, dar din cauza ca tu crezi ca lauda este ceva nepoliticos / rau
/ imoral / pacatos ai refuzat sa o manifesti.
Practic ti-ai blocat (reprimat) dorinta de a te lauda, insa ea a existat deja in tine (chiar daca ai reusit cumva so maschezi, ea continua sa existe).
Partea interesanta e ca nu te poti abtine sa nu-i critici pe ceilalti cand ii vezi ca se lauda ca nesimtitii (daca
nu cu voce tare, macar in gandul tau).
Te gandesti probabil:
Cum isi permit ceilalti sa se laude fara retineri,
cand eu fac eforturi supranaturale sa ma abtin de la aceasta tendinta de a ma lauda?,

55

adica Cum isi dau voie sa se manifeste astfel, in timp ce eu refuz sa-mi dau voie.
Daca ai vazut vreoadata un om zgarcit care nu-si da voie sa consume nimic in exces, insa moare de invidie
cand ii vede pe altii cum isi permit sa risipeasca cat are chef.
Si aici functioneaza acelasi principiu ca si cu lauda
Cum isi permit altii, ceea ce eu imi refuz ? (mai ales ca eu eforturi deosebite in acest sens).
Asadar te enerveaza la cumle sa vezi ca altul isi permite ceea ce si tu ai vrea (fara sa recunosti), insa iti
refuzi / nu-ti dai voie.
Daca tot suntem pe domeniul sanatatii, putem aminti de oamenii care mananca sanatos, dar care ii judeca /
acuza pe cei nesanatosii care mananca orice, deoarece acestia isi dau voie sa faca ceea ce si sanatosii ar
vrea (la nivel inconstient probabil), insa isi refuza sub pretextul sanatatii.
Vorba vine, ce zici, oare acesta viata sanatoasa nu e cumva o manifestare a nevoii tale ascunse de a te
simti superior celor din jur ?
Poate ca tu nu ai curajul sa te afisezi astfel, motiv pentru care iti manifesti superioritatea prin acest stil de
viata sanatos. (insa fara sa recunosti asta atat fata de cei din jur, cat si fata de tine insuti)
ADEVARUL
din toata aceasta poveste este ca in realitate TU esti si egoist, si lenes, si imatur si ai vrea sa mananci tot
ce prinzi iar daca nu ar fi asa nu i-ai JUDECA / ACUZA pe cei care se poarta asa.
Astfel tot ce acuzam la altii, tot ce ne enerveaza, toate defectele pe care le judecam la cei din jur sunt
defapt defectele noastre pe care refuzam sa ni le acceptam, refuzam sa acceptam sa acestea fac parte din noi.
( Eu ? Egoist ? Niciodata !!!)
Partea mai proasta in toata treaba este ca aceste lucruri ne afecteaza deseori si sanatatea fizica. (unii
sugereaza ca ar putea sta la baza unor boli grave, printre care si cancerul)
Ciudata treaba, nu-i asa ?
Faptul ca il acuzi pe vecinu pentru ca pierde vremea stand cu burta la soare in timp ce tu muncesti ca
nebunul, poate sa iti provoace tie cancer sau alta boala fizica( nu mai zic de cele sufletesti, precum invidia
care nu te lasa sa dormi noaptea).
Suna incredibil, insa citind mai departe vei descoperi ca lucrurile NU sunt deloc atat de supranaturale
precum par.
Alte exemple:
Pentru a intelege mai bine fenomenul neacceptari, mai luam cateva exemple din viata de zi cu zi:
Exemplul 1 : agresivitatea
Daca esti tipul de om care nu suporta agresivitatea (pur si simplu nu intelegi cum pot fi unii atat de agresivi),
ai fi surprins sa afli ca acea agresivitate pe care o detesti si o acuzi la ceilalti se afla chiar in TINE?
Insa tu esti un om moral sau credincios,
care ai stabilit la un moment dat in mintea ta faptul ca agresivitatea este ceva ru sau pacatos si de aceea
nu e bine ca tu sa fii astfel.
Sau probabil ti-o blochezi din frica, provenite din experientele trecute in care ti-ai exprimat agresivitatea si
ai platit scump pentru asta.
Ideea din capul tau care-ti spune ca agresivitatea este ceva ru, sau frica pe care o simti cand iti vine sa te
manifesti agresiv este ceea care te face sa-i judeci si sa-i acuzi pe cei care se manifestain acest fel.
Nu intelegi cum altii pot fi atat de agresivi, in timp ce tu iti controlezi mereu acest impuls, si porti
MASCA de om bland (desi simti ca iti vine sa le rupi capul la toti din jur). Asadar tu te abtii, iti blochezi
acest impuls, care oricum EXISTA deja in tine.
Bineinteles ca te va everva la culme cand oamenii din jurul tau se exprima agresiv fara nicio retinere, ba
chiar ii vei acuza si judeca pentru faptul ca exprima liber ceea ce TU nu-ti dai voie sa manifesti.
Cel mai probabil voi spune:
Eu n-as putea sa fiu agresiv, mai ales ca ma enerveaza la culme oamenii agresivi - fara sa ma gandesc ca
acea agresivitate este in mine, insa refuz sa mi-o accept.

56

INTREBARE:
Daca imi blochez / reprim tendinta de a fi agresiv, purtand o masca de om bland, tot agresiv sunt ?
Chiar mai agresiv, deoarece impulsul tau agresiv e tinut sub presiune, spre deosebire de ceilalti care si-l
descarca cu lejeritate.
Mai mult decat atat, acel impuls de agresivitate pe care l-ai mascat va face tot posibilul sa se manifeste (sa
iasa din tine la suprafata) - si va resusi (100% garantat) in momentul in care presiunea acumulata in tine (de
la atata mascare a ceea ce simiti) va fi insuportabila si se va descarca. Cel mai probabil o va face in
momentul (si modul) in care te astepti cel mai putin.
Luand un exemplu practic, vorbim aici de cazurile baietilor mereu linistiti si la locul lor care intr-un
moment in care parca n-au fost ei au macelarit-o pe-o vecina, au voilat-o pe colega. sau au inceput sa
traga cu mitraliera in colegii de clasa. Este interesant ca dupa astfel de actiuni majoritatea spun ca nu stiu
ce a fost cu mine, parca n-am fost eu.
Sa fi fost descarcarea acelei agresivitati neacceptate, pe care au blocat-o un ultimii cativa ani ?
Te las sa meditezi la intrebarea asta.
La un nivel mai putin brutal, se poate intampla ca agresivitatea pe care o maschezi fata de seful de la servici
(pe la-i lua la bataie de 3 ori pe zi), s-o descarci acasa pe partenerul de cuplusau de ce nu pe copii ?
Pur si simplu te trezesti ca vii de la servici cu chef de cearta, si nici macar tu nu stii de ce.
Sa fie oare din cauza ca ti-ai mascat agresivitatea mai devreme ?
hmmm ciudata legatura nu-i asa ?
Exemplul 2: LENEA.
Probabil esti unul din cei care nu suporta oamenii lenesi. Pur si simplu simti ca-ti iesi din minti cand vezi
oamenii ca isi pierd vremea inutil, stau fara sa faca nimic sau se relaxeaza.
Ia sa vad, ghicesti ?
Da, acea lene se afla chiar IN TINE, insa refuzi sa ti-o accepti, deoarece deja ai catalogat lenea ca fiind
ceva ru / dizgratios, ceva ce NU VREI si NU ACCEPTI sa faca parte din TINE (pur si simplu nu
accepti ca si tu ai putea fi in anumite momente un lenes ordinar).
Te-ai gandit vreodata ca lenea ti-ar putea fi benefica ?
Lenea poate fi simpla ta nevoie naturala de a te relaxa (poate-ti da corpul un semnal codat), insa ideea din
capul care-ti spune ca lenea este rea sau pacatoasa te va face sa refuzi sa crezi ca ai dreptul la a te
releaxa dreptul la a nu face nimic (macar pentru o ora din zi de exemplu.)
La fel ca in celelalte exemple,vei condamna lenea aparuta la cei din jur, simtindu-te probabil revoltat de
faptul ca altii isi permit sa isi acorde un timp in care nu fac nimic, in timp ce tu nu iti dai voie sa faci asta. In
acest caz, esti foarte probabil tipul de persoana care nu poate dormi noaptea, deoarece are mintea mereu
plina, iar in concedii te gandesti doar la problemele de la serviciu, refuzand sa crezi ca ai dreptul sa te
relaxezi sau sa stai fara sa faci nimic.
La un nivel inconstient (adica fara sa iti dai seama) tu simti un sentiment de vinovatie de fiecare data cand iti
permiti sa te relaxezi (sau sa nu faci nimic).
Chiar daca la nivel constient tu ai vrea sa te relaxezi, sa-ti golesti mintea, simti ca e ceva acolo care nu te
lasa, ceva care te tine mereu in priza si nu stii ce.
Te intreb: Sa fie oare acel tipar de nu am voie sa nu fac nimic, pe care l-ai repetat mereu din ziua in care
ai considerat ca lenea e ceva ru (adica in ultimii 20 de ani) ?
Oricat ai vrea, nu poti schimba intr-o zi ceea ce repeti zilnic de cateva zeci de ani, indiferent cat de motivat
esti tu sa te relaxezi in aceasta seara. Tind sa cred ca nu vei reusi. (ce pesimist sunt, asa-i ?).
Totusi daca cumva ai reusi sa te detasezi, sa te relaxezi, sa iesi din priza, cel mai probabil te vei simti
vinovat pentru pe care ti-ai permis-o. Daca esti tipul mai religios probabil te vei simti mai pacatos (e
acelasi lucru cu vinovat).
Si da, nu e nevoie sa te pedepseasca nimeni pentru asta, te vei pedepsi singur prin si mai putin timp acordat
pentru odihna, si bineinteles mai multa munca (probabil irationala).
Alte exemple des intalnite ar putea fi:
* Invidia, mania, egoismul... toate acestea cand te enerveaza la altii, se gasesc de fapt in tine insa refuzi sa le
accepti, deoarece crezi ca sunt rele. Sa nu uitam ca invidia poate fi folosita pentru a deveni mai bun in

57

domeniul in care lucrezi, mai degraba decat sa fie folosita pentru a-i face colegului tau de munca, care pur si
simplu isi face treaba mai bine ca tine.(probabil e mai perseverent)
* Oamenii suparati pe viata care ii judeca pe cei care se bucura de viata. Adica cum adica eu nu-mi dau
voie mie sa fiu fericit, in timp ce alti nesimtiti se bucura de viata fara nicio treaba. Ei nu stiu ca nu au
voie? Raspuns: Nu, ei nu stiu. Totul e doar in capul tau !
* Si preferatii mei sunt crestinii pardon crestinii. (observi ghilimelele ?)
Mai ales cei foarte sfinti care isi refuza constant nevoile naturale, si drept urmare ii judeca /acuza
/dispretuiesc pe pacatosii, care isi permit sa nu tina post sau sa faca exact ce au chef (o sa-i mance pe ei
iadu, nu-i asa?).
Normal ca dragii nostri sfinti n-o sa accepte ca si ei au aceleasi dorinte (ba chiar mai intense, deoarece
sunt tinute sub presiune), insa refuza sa le accepte ca fiind parte din ei, altfel NU le-ar acuza la cei din jur.
O explicatie frumoasa care dezleaga aceasta dilema a crestinilor o da tot un crestin (insa fara ghilimele), si
anume Nicolae Steinhardt:
Cel ce slbete, se uit cu dispre la grai, iar cel ce s-a lsat de fumat
rsucete nasul dispreuitor cnd altul se blcete, nc, n viciul su.
Dac unul i reprim cu srg sexualitatea, se uit cu dispre i cu trufie ctre pctosul,
care se cznete s scape de pcat, dar instinctul i-o ia nainte!
Ceea ce reuim, ne poate spurca mai ceva dect pcatul nsui. (!!!)
Intrebare capcana:
Care e mai pacatos, cel care pacatuieste sau cel care sta pe margine si-l judeca pe pacatos ?
Asa cum observi si citatul de mai sus, simplul fapt ca judeci / acuzi pe altii te coboara mai jos decat cel care
il judeci / dezconsideri / acuzi. Normal ca dorinta mea ascunsa, e mai al dracu ca cel care cel care are
curajul sa o exprime liber, deoarece la el e sincera, in timp ce la mine e ascunsa si sub o presiune care anunta
o explozie iminenta.
Asadar tu n-o s-o judeci pe aia care se culca cu 100 de barbati, decat daca si tu aiaceeasi dorinta poate
chiar la puterea a doua, mai ales ca o tin sub o presiune care e gata sa explodeze la orice ora. (insa refuzi sa
accepti asta probabil din frica de a cu fi catalogata ca fiind o bitch de catre altele care isi refuza /reprima
acelasi impuls e un lant vicios)
Nu intamplator se spune ca ceea ce respingi cu voce tare, te atrage in tacereiar aici imi vine in minte
imaginea luptatorilor inversunati impotriva sexualitatii. Oare ce ne-am face fara ei ?
Oricum toate exemplele de mai sus sunt valabile si vice-versa, si vorbim de egoistii care ii considera pe
altruisti fraieri, sau de ateii care ii desconsidera pe credinciosi, sau de lenesii care pe care ii dezgusta
stresatii.
Sper ca se intelege ca nu atributele din exemple sunt importante, ci modul in care ne raportam la ele. Adica
cel egoist si cel altruist sunt la acelasi nivel, nu e niciunul mai bun atata timp cat ambii se desconsidera /
acuza / judeca reciproc.
Nu judecati, ca sa nu fiti judecati - spunea si intemeietorul crestinismului acum vreo 2000 de ani.

TEST
Pentru a verifica daca ai inteles despre ce e vorba in cele de mai sus, ti-am pregatit un mic test (stai relax,
nu-i pe note):
1. De ce acuza fetele cuminti, pe cele care se culca cu mai multi barbati ?
Indiciu: Si fie oare din cauza ca au aceeasi dorinta, insa si-o refuza de dragul imaginii de fata cuminte? (nu
stiu, intreb si eu).
2. De ce catalogheaza divele pe fetele sincere si naturale ca fiind, citez rnci needucate ?
Indiciu: Sa fie din cauza ca ele nu-si dau voie/nu-si permit sa se comporte natural (desi ar vrea), deoarece le
e frica sa-si piarda (falsa) imagine de diva).
si ca sa nu fiu acuzat te misoginism
3. De ce cred barbatii ca a-ti exprima sentimenle liber este un gest care te face mai muiere, fraier sau
gay ?

58

Indiciu: Sa fie oare din cazua ca ei sunt la fel de sensibili, insa refuza sa accepte ca si ei o astfel de latura ?
- timp de lucru 3 minute, 1 punct e din oficiusi nu copiem, ca n-am chef sa fac pe gardianu.
Manipularea
Sa nu uit sa mentionez, ca unul din cele mai neplacute lucruri in ceea ce priveste reprimarile (sau blocarea
impulsurilor interioare) este faptul ca se folosesc in scop manipulativ, si cel mai des chiar in relatii de cuplu
si familii.
Iti suna cunoscut asta:
Eu nu ma culc cu alte femei, draga (tradus: desi as vrea asta, dar imi refuz acest impuls), de aceea am
pretentia ca nici tu sa nu te culci cu alti barbati
Deci tu presupui din start ca daca TU ai aceasta tendinta de infidelitate, SIGUR il are si partenerul tau de
culpu !
(Hei, dar te-ai gandit vreodata ca pana acum ei nici nu i-a trecut prin cap asa ceva ? De ce presupui ca toti
gandesc si simt la fel ca tine ?)
Cred ca se confirma vorba aia ca gelosii inseala mai repede decat ce-i pe care-i suspecteaza de infidelitate.
(cert este ca dorinta in ei exista, si nu de putine ori e chiar mai mare decat la cel pe care il acuza normal,
altfel nu l-ar acuza /judeca).
Deci e absurd sa manipulezi pe altii cu dorintele tale reprimate, care EXISTA deja in tine, insa ti le refuzi
dintr-un motiv sau altu (poate ai vrea si n-ai cu cine si asta poate fi un motiv).
Alt exemplu de manipulare il putem da in privinta oamenilor egoisti (care nu-si accepta egoismul care nu e
tocmai ceva ru).
Daca acuzi egoismul si il consideri ceva ru, un defect al celor din jur (care te si enerveaza), inseamna ca
chiar TU ai tendinta de a fi egoist, insa ti-o refuzi/ reprimi / blochezi.
Ai vrea sa-ti satisfaci o gramada de dorinte, insa te sacrifici pentru ca tu crezi ca nu e bine (sau e pacat,
sau e imoral, sau ti-e frica) sa fii egoist, motiv pentru care nu-ti dai voie sa iti satisfaci propriile nevoi si
dorinte.
Bineinteles ca ii vei acuza pe toti ceilalti care isi satisfac liber nevoile (egoisti fara suflet ce sunteti !), si
vei incerca sa-i manipulezi spunandu-le:
Eu imi sacrific dorintele mele (egoiste) pentru tine, de ce nu faci si tu la fel pentru mine?
Normal ca nu-si dau seama ca pentru a face pe altul fericit, NU TREBUIE sa te faci pe tine nefericit, ci chiar
din contra.
Un nefericit care incearca sa faca pe altcineva fericit, este asemenea unui om cu un salariu de 3 milioane
care incearca sa dea altora 10.000 de euro. El nu vrea nici in ruptul capului sa inteleaga ca nu are acei bani.
Nu ai cum sa dai cuiva ceva ce tu nu ai, fie ca e vorba de bani, fericire sau iubire. (e chiar absurd)
Asadar tu nu poti face pe altii fericiti, decat daca nu te faci PE TINE mai intaiiar incercarile de a-i trage pe
ceilalti in nefericirea ta indemnandu-i sa-si refuze si ei propriile nevoi(asa cum faci tu), cu siguranta NU iti
va aduce fericirea la care visezi.
Aceasta e 100% garantat, indiferent cat incerci tu sa dai vina pe ceilalti pentru nefericirea ta. (Ex. Din
cauza ca ceilalti sunt egoisi si nu se gandesc la mine eu sunt nefericit. desi suna tentant pentru oricine,
nu e o chestiune care tine de realitate, ci doar de iluziile din capul nostru.)
In concluzie manipularea altora prin impunerea unor restrictii nu-ti va aduce NICIODATA fericirea, ba
chiar din contra, te va baga mai adanc intr-o lume ghidata frica, nefericire, si bineinteles suferinta interioara.
DE RETINUT ca nu e de vina celalalt pentru fericirea pe care tu insuti refuzi sa ti-o acorzi!
Si acum o anecdota cu Mulla Nasrodin (un fel de Bul din cultura islamica), care ne vorbeste despre
responsabilitatea pentru propria nefericire/suferinta:
Cineva l-a intrebat pe Mulla Nasroddin:
De ce esti atat de trist?
Mulla a raspuns:
Sotia mea a insistat sa nu mai joc carti si alte jocuri de noroc,
sa nu mai fumez si sa nu mai beau,

59

iar eu am renuntat la toate aceste lucruri.


Omul a spus: Sotia ta trebuie sa fie foarte fericita acum.
Nasruddin:
Tocmai asta e problema.
Acum nu mai are de ce sa se planga asa ca este foarte nefericita.
Incepe sa vorbeasca, dar NU ARE DE CE SA SE PLANGA.
Acum NU ma mai poate face PE MINE RESPONSABIL PENTRU NEFECIRIREA EI.
Credeam ca daca o sa renunt la toate aceste lucruri o voi vedea mai fericita,
dar a devenit mai nefericita ca oricand.
Ironic, nu-i asa ?
Sper ca intelegi acum ca NU ai dreptul sa faci pe NIMENI din jur responsabil / vinovat pentru propria
nefericire / suferinta.
Nici pe persoane, dar nici macar pe evenimente nu putem da vina.
Daca suntem cu adevarat fericiti, suntem ACUM, independent de tot ce ne inconjoara.
Exemple in acest sens ar fi Nicoale Steinhardt sau Richard Wurmbrand, oameni care suferind in inchisorile
comuniste, si-au dat seama ca fericirea este ceva ce tine exclusiv de propria persoana, si nu de persoanele si
evenimentele din jur, care, vorba vine, nu erau tocmai placute, mai ales ca te bateau de 3 ori pe zi iar apoi te
umileau facandu-te sa-ti mananci excrementele (ca sa-ti faci o idee despre cum era viata in legarele
comuniste ).
Asadar daca esti unul dintre cei care ii acuzi pe toti si pe toate pentru suferinta ta (pe care tu singur ti-o
provoci), ti-ar prinde bine o privire mai atenta in interiorul tau pentru a observa REALITATEA, si anume ca
NIMENI nu este responsabil pentru starea ta, in afara de tine.
Doar tu singur alegi sa fii nefericit. Persoanele din jur sunt doar tapii ispasitori pe care mintea ta ii cauta
pentru a justifica starea de suferinta.
Pe de alta parte daca esti inconjurat de oameni carete invinovatesc pe tine pentru nefericirea si suferinta lor,
ar fi bine sa nu-i iei in serios (mai pe romaneste: nu-i crede cu niciun chip !)
Daca esti copil, nu notele si nu faptul ca nu te pricepi la matematica ii fac sa fie nefericiti si suferinzi pe cei
care te cresc, acestea fiind doar justificari pe care le-au gasit pentru a-si motiva cumva aceasta stare.
In realitate fiecare e 100% responsabil pentru ceea ce simte ( fericire /suferinta/gelozie/neimplinire etc. ).
Daca partenerul tau de cuplu te face sa te simti vinovat pentru ca el se simte nefericit si neimplinit sau pentru
ca relatia voastra merge prost, nu-i cadea in plasa ! (nu-l crede !)
Mai inteligent ar fi sa-i explici ca nu e tocmai avantajos sa dai vina pe persoanele dragi pentru propria
neimplinire interioara.
Daca proprii copii te invinovatesc pentru nefericirea lor, pentru modul in care i-ai crescut, ar fi bine sa le
explici ca ar fi mult mai benefic pentru ei sa fie fericiti acum (in timpul care le-a ramas) decat sa-si piarda
vremea (sau anii) reflectand in varful patului la amintirile din trecut.
In final vom retine ca fiecare este responsabil pentru propria suferinta si este inutil sa-i faca pe cei din jur sa
se simta vinovati sau impovarati pentru nefericirea lor. Ar fi mult mai inteligent sa caute in interiorul lor
motivele, decat sa mearga pe care usoara (si mincinoasa) a invinovatirii celor din jur.
Revenind la partea cu sanatatea, probabil te intrebi
Pot aceste lucruri sa ma imbolnaveasca FIZIC ?
Uite un exemplu interesant:
Sa zicem ca tu lucrezi angajat la o firma unde te porti ca un baiat bun si nu de putine ori sefu si colegii spun
ca asa baiat linistit, mai rar. Desi reusesti de ani de zile sa afisezi MASCA asta a bunui angajat, in
realitate tu nu-l suporti pe seful tau iar pe colegi nici atat, mai ales ca au ciudatul obicei de a face glume pe
seama cheliei tale. Daca ai putea i-ai impusca pe toti, nu inainte de a le aplica o metoda de tortura lenta.
Dar din diferite motive (cum ar fi frica de a-ti petrece restul vietii in inchisoare) te porti in continuare
masca de om bland desi in tine zace o agresivitate turbata.
Intrebare:

60

Unde se va descarca acea agresivitate care pe care o tii inauntru cu forta ?


Probabil intuiesti: IN TINE asadar si in Corpul Tau (ca si el face parte din tine).
(asta daca nu cumva nu-ti descarci agresivitatea luand la pumni nevasta sau practicand un sport de contact in
timpul liber varianta a doua fiind chiar o idee buna).
Astfel vedem ca ceea ce nu exprimi niciodata (blochezi in tine) se va descarca la un moment dat in corpul
tau si-l va imbolnavi.
Si ce crezi ca este pentru corpul tau acea agresivitate reprimata ?
Ai ghicit: OTRAVA.
Nota: Nu uita ca toate acestea se intampla unui om bland si cum se cade, care in viata lui nu s-a manifestat
agresiv fata de cineva.
Iata un citat interesant despre legatura dintre emotiile reprimate si afectiunile fizice:
Dac ai auzit vreodat despre unitatea minte-corp, acum ai i o reprezentare a consecinelor acestei
uniti psihosomatice.
De la banala migren, trecnd prin ameeli, palpitaii, afeciuni gastrice sau dureri de dini i pn la
necrutorul cancer poi identifica, dac eti atent, chipul UMBREI.
Pulsiunile(emotionale) care apar nuntrul nostru caut n mod activ s se descarce, aa cum o minge pe
care o ii sub ap caut s ias la suprafaa.
Fizice sau psihologice, legile nu pot f ignorate.
Pardon! Ele pot f ignorate, dar cu un anumit pre.
Poi ignora legea gravitaiei i s te arunci de la etajul 3.
In cazul n care nu eti pisic, i am motive s cred c nu eti, preul va fi o vizit, nu tocmai de curtoazie,
la clinica de ortopedie.
Similar, dac nu ii cont de faptul c pulsiunile nu pot fi reprimate dect temporar.
Indiferent ns de ceea ce blocheaz descrcarea pulsiunii, tensiunea care se acumuleaz nu poate fi
reinut dect pn la o anumit intensitate.
La unii pragul este mai mic, la alii mai mare.
Dar toi au o limit!
Dincolo de aceast limit de toleran ncepe BOALA.
Coninuturile psihice RESPINSE n incontient
ncep s afecteze corpul, exprimndu-se prin el.
Este ca i cum incontientul s-ar revrsa n corp.
Nevoile sistematic frustrate i dorinele nerealizate sau interzise sunt surse de TENSIUNE pentru organism.
Metaforic vorbind, ncrctura negativ a acestor frustrri constante e un fel de substan nociv, un fel
de otrav pentru organism.
In timp, suferina psihologic reprimat se manifest ca suferin fizic.
Este ca i cum ai avea unele nemulumiri legate de serviciile administraiei localei,
ca orice cetean civilizat, depui o reclamaie sau o sesizare la Primrie.
Nu-i rspunde nimeni i mai depui una. i nc una.
La un moment dat, cedezi i te duci glon in biroul primarului, unde ncepi s ipi.

61

Suferina fizic (boala) este iptul incontientului tu suprancrcat.


Fragment extras din cartea Umbra de Adrian Nuta
Asa cum ai vazut mai sus, impulsurile aparute in interiorul nostru, citez, cauta in mod activ sa se descarce,
asa cum o minge pe care o tii sub apa tinde sa iasa la suprafata.
Cu niciun chip nu vom putea tine un impuls interior in noi pentru totdeauna.
La un moment dat va iesi la suprafata intr-un fel sau altul:
1. In cazul nefericit, acea agresivitate pe care n-o accepti, sau acel egoism pe care nu ti-l permiti, sau acea
lene pe care nu-ti dai voie s-o ai, sau acea invidie pe care refuzi sa recunosti c-o ai va iesi la suprafata
printr-o boala fizica. Metaforic vorbind corpul plateaste pentru pacatele sufletului.
Isi asuma toate acele defecte pe care tu refuzi sa ti le accepti (Lasa-ma in pace domnule ca eu nu sunt
invidios, ba chiar nu suport invidia ! te-ai dat de gol.).
Oricum e un gest de iubire al corpului, un sacrificiu tacut pe care si-l asuma in favoarea sufletului pentru
care am putea sa-i multumim.
La unii se manifeste ca o simpla migrena, raceala sau alta afectiune banala in timp ce altora li se solidifica
intr-o tumora.
Altii insa se trezesc ca tot ceea ce au reprimat incepe sa le iasa prin piele (de la acnee si eczeme pana la boli
cronice precum lupus sau psoriarsis). Alteori se poate sa nu te simti in niciun fel bolnav, insa transpiri mai
umlt decat ceilalti si nu stii din ce cauza.
Te-ai gandit vreodata ca ceea ce blochezi in tine s-ar putea sa se manifeste exact prin acea transpiratie
excesiva ?
Oricum manifestarile pot diferi de la om la om, nu intamplator au aparut acele tabele cu cauzele spirituale
ale bolilor, care presupun ca fiecare afectiune contine si o componenta emotionala (pe langa cea fizica).
Totusi pe alti oameni impulsurile interioare reprimate nu apuca sa-i imbolnaveasca fizic, deoarece se
descarca din situatii neasteptate si nu de putine ori tragice.
2. In cazul tragic, daca impulsul refuzat este acea agresivitate din exemplul de mai sus, ea se va descarca
probabil in urma unui eveniment de la Stirile de la ora 5, cu tine in rolul principal.
Ori daca pe langa agersivitate mai iti respingi si impulsurile sexuale, se poate sa-ti fi violat si colega de biro,
descarcandu-ti sentimentele pe care le aveai fata de a de ani buni, insa le tineai blocate in tine (asta in cazul
in care nu ti-ai descarcat acest impuls acasa cu mana dreapta, in fata calculatorului).
3. In cazul fericit DA! EXISTA si cazul fericit si acela este SCOPUL FINAL al acestui articol, despre
care afla citind mai departe.
Observam ca odata ce simti ceva inauntrul tau, odata ce a luat viata in tine un impuls (fie ca e impulsul de
a sari pe fata aia care-si etaleaza fara rusine fundul obraznic intr-o pereche de pantaloni mulati), el nu mai
poate fi negat deoarece EXISTA deja (a fost deja creat), si va cauta permanant un mod de a iesi la suprafata.
(iti suna cunoscuta afirmatia:cine se uit la o femeie ca s-o pofteasc, a i preacurvit cu ea n inima lui ?).
Asadar orice impuls care apare in interiorul nostru EXISTA DEJA (e real), chiar daca inca nu a fost
manifestat la exterior prin fapte sau vorbe, inlauntrul nostru el exista si este real, chiar si viu). Poate s-a
manifestat prin acea durere de cap care nu te lasa de 3 zile, te-ai gandit la posibilitatea asta?
Desi noi incercam deseori sa negam, sa omorim ceea ce am simtit, sa ne prefacem ca nu am simtit nimic,
impulsul continua sa existe acolo in tine asteptand momentul potrivit pentru a iesi la suprafata.
Iata un citat interesant care vorbeste despre acest fenomen:
Pulsiunile care apar nuntrul nostru au un singur scop:
s se descarce n exterior!
Energiile vor s se exprime i aici nu e nimic de negociat cu ele.
Puterea Eului de a le opri sau nfrna este dramatic limitat.
Dincolo de un anumit prag, Eul, orict ar fi de solid, trebuie s cedeze.
Citat din cartea Umbra - de Adrian Nuta
Asadar tot ce continem in interior va iesi mai devreme sau mai tarziu la iveala.
Fie ca va iesi prin boala fizica, fie ca va iesi printr-o actiune necugetata. Ceea ce refuzam sa acceptam in noi
ne va lua prin surprindere manifestandu-se exact in momentul in care ne asteptam mai putin, iar
manifestarea este inevitabila.

62

Cred ca e destul de greu sa accepti ca acea invidie ascunsa pe care o nutresti pentru colegul de munca, dar
acea atractie secreta pe care o simti pentru vecina de vis-a-vis vor iesi odata la suprafata. (sub o forma sau
alta)
Partea buna pentru tine e ca nimanui nu-i va trece prin cap (si nici chiar tie) faptul ca starea ta de sanatate se
deterioreaza pe zi ce trece, tocmai din cauza acestor emotii pe care te straduiesti zilnic sa le tii in tine. ( cu
exceptia cazului in care te vede un psiholog suficient de nebun ca sa faca astfel de asocieri).
Bineinteles ca ramane deschisa si posibilitatea sa explodezi intr-un moment in care nimeni nu se asteapta, si
drept urmare sa-i iei la bataie pe cei din jur, motivand-ti apoi comportamentul cu afirmatii te tipul nu stiu
ce-a fost cu mine, parca n-am fost eu.
De fapt n-ai fost chiar tu (desi ai fost in mare parte si tu), ci trairile interioare pe care ti le-ai reprimat/blocat
in ultimii ani sau zeci de ani, dupa caz.
Ideea pe care vreau s-o subliniez aici este ca nu este deloc avantajos sa ne blocam / reprimam trairile
interioare si sa purtam o MASCA care mai devreme sau mai tarziu ne va face sa explodam.
Asadar sa retinem ca.
Este INUITIL sa porti MASCA !!!
E in dezavantajul tau sa nu fii tu insuti, sa-ti reprimi sentimentele si impulsurile interioare care vor iesi
oricum intr-un fel sau altul la suprafata.
* Agresivitatea pe care ti-o reprimi la serviciu se va descarca foarte probabil in familie, cand toti se intreaba
de ce ai venit acasa nervos si strigi ca nebunu prin casa. Te impaci cu asta ?
* Nevoia de control pe care nu ti-o poti satisface intre oameni, te va transforma intr-o imitatie de Hitler
acasa. Si cu asta esti ok?
* Amabilitatea fortata si prefacuta pe care o afisezi cand ai musafiri, se va transforma intr-o raceala cu
propria familie dupa ce acestia vor fi plecat. S-a meritat efortul amabilitatii ?
* Timiditatea pe care incerci s-o maschezi fata de anumiti oameni, te va face sa te porti ca un nesimtit
ordinar intre oamenii langa care te simti in siguranta.
* Frica de a te exprima liber si a spune oamenilor ce gandesti, va lua forma unor injuraturi porcoase in fata
persoanelor dragi (sau langa care te simti in siguranta).
* Dorinta reprimata de a-ti lua la pumni un coleg de serviciu, se va manifesta probabil printr-o bataie pe
care i-o aplici animalului tau de casa sau copilului tau sau nevestei (dupa caz)..sau poate te bati pe tine
cu pumnii in cap (se poate si asa).
Nu intamplator baietii buni si linsititi ajung criminali, chiar daca nimeni nu s-ar fi asteptat . Acesta e
pericolul de a nu fi tu insuti, pericolul MASTILOR.
Ne afisam ca ingeri, insa la nivel interior ne transformam treptat in demoni.
Toate impulsurile interioare isi au o origine, de care in cele mai multe situatii nu esti constient (adica nu stii
de unde-ti provine nevoia asta de a-i strange de gat pe totii), motiv pentru care le descarci in situatiile si pe
persoanele nepotrivite.
Ce vina are sotia ta ca nu te poti impune in fata lui sefuto care nu da doi bani pe tine ?
Ce vina au prietenii tai ca tu faci criza de timiditate in situatiile noi ? Si exemplele pot contiuna.
Daca esti putin atent la persoanele din jur, vei observa cat de clar se vad aceste fenomene despre care vorbim
si iti va fi mult mai clar de ce unii oameni actioneaza nepotrivit in momentele nepotrivite si fata de
persoanele nepotrivite. Totul este o chestiune de transfer de impulsuri interioare.
In sfarsit, TOATE acestea de mai sus pe langa ca ne afecteaza pe toate planurile incusiv cel al sanatatii
fizice, asadar cred ca observi ca reprimarea nu e deloc o treaba avantajoasa in niciunul din aspectele vietii.
Acestea fiind spuse,probabil te intrebi ce e de facut ?
Vindecarea inseamna TRANSFORMARE
O intrebare pe care am fi tentati s-o punem in aceasta situatie este:
Cum as putea sa nu mai simt ce simt ?
Cum as putea sa ma schimb ?
ceea ce e echivalentul intrebarii:

63

Cum as putea opri ceea ce NU poate fi oprit ?


Adica daca ceea ce este in mine se va manifesta oricum, fara ca eu sa-i pot sta in cale (pentru mult timp)
ce-as mai putea eu sa fac ?
Intuiesti raspunsul ?
As putea sa NU mai incerc sa opresc/blochez nimic din ce simt
ci sa folosesc totul in favoarea mea.
Ce zici ? Inteligent sau nu ?
Este ca si cum ai inota intr-un ru involburat, care curge cu o viteza care-i permite sa mature totul in cale, iar
tu decizi sa inoti impotriva cursului (faci pe desteptu). Nu ar fi deloc inteligent, ba chiar ti-ai pune in mod
inutil viata in pericol dar cu toate acestea tu te incapatanezi sa inoti impotriva curgerii.
Ce sanse crezi ca ai ?
Prea mici.
Astfel este si Viata, cu impulsurile pe care ni le da in ficare zi.
Ea curge asemenea unui torent prin noi toti insufletindu-ne si punandu-ne in miscare.
Frumusetea vietii este data de acest torent, care uneori se transforma de-a dreptul in tornada. Si nu exagerez
deloc.
Incercarea de a inota impotriva Vietii care curge prin noi si ne da viata, ne va duce mai devreme sau mai
tarziu la (auto)distrugere. Unii rezista putin, altii mai mult insa in cele din urma cu totii vom fi infranti. Este
ca si cum te-ai lua la bataie cu Dumnezeu.
Pe de alta parte, altii, mai inteligenti, au ales sa curga odata cu acest curs la vietii fara sa se impotriveasca,
reusind sa foloseasca in avantajul lor aceasta Forta Nevazuta care pe unii i-a distrus, in timp ce pentru altii a
fost cea mai mare binecuvantare. ( oare de asta se spune ca Dumnezeu e iubire desavarsita, dar este si un
foc mistuitor ?)
Este alegerea noastra daca vom folosi viata in avantajul nostru sau vom incerca sa luptam impotriva ei, s-o
blocam sau sa-i obstructionam curgerea.
Ba chiar am putea (cu putina inteligenta) sa ii canalizam cursul spre o directie care ne avantajeaza, exact in
felul in care, in viata reala, pot directiona cursul unu ru spre o hidrocentrala pentru a produce curent
electric. Aceeasi apa care ar fi putut sa inunde sate intregi si sa lase o gramada de familii pe drumuri, este
folosita /directionata in mod inteligent pentru a produce energie.
Nu este fora brut a voinei, ci fora subtil a inteligenei.
Uznd de inteligena sa, Eul poate orienta aceste energii ntr-o direcie sau alta,
le poate canaliza astfel nct ele s aduc beneficii
sau mcar pagubele pe care le produc s fie minime.
Un torent bine ndiguit, n loc s inunde localitile din aval,
poate fi pus la treab ntr-o hidrocentral.
n loc de a distruge recolte, case sau fiine umane, va genera curent electric.
Citat din cartea "Umbra" de Adrian Nuta
De exemplu acelasi impuls al atractiei care ne face sa-i daruim o floare iubitei de 8 Martie, ne poate face sa
intram in depresie care ne afecteaza pe toate planurile deoarece zicem ca suferim din iubire. E acelasi
impuls, exact ca in exemplul de mai sus despre hidrocentrala, insa canalizat in directii diferite.
Si in ce directie crezi ca-si canalizeaza impulsurile cel care se arunca sufera din iubire si simte ca nu mai
vrea sa traiasca? In interiorul sau. Practic nu le descarca, ci le tine in el, lucru care il distruge pe interior si in
cele din urma il impinge la gesturi irationale.
Sau alt exemplu, aceeasi invidie care l-a facut pe unul sa se ia la bataie cu colegul de serviciu, la facut pe
altul sa se antreneze intens pentru a deveni cel mai bun in ceea ce face. E exact acelasi impuls blestemat al
invidiei , care folosit in mod contructiv a devenit o binecuvantare.
Inteligenta face diferenta.
Intelepciunea insotita de iubire (acceptare), este capabila sa transforme cei mai intunecati demoni (fie si
cel al invidiei) in ingeri de lumina.
Acelasi principiu se aplica la toate trairile noastre interioare, n-o sa ne putem impotrivi niciodata
agresivitatii (daca e in firea noastra), nici impulsului atractiei sexuale si nici unei dintre energiile din noi,

64

SINGURUL lucru pe care il putem face este sa folosim aceste energii in avantajul nostru (adica le folosim
inteligent).
Gndete-te la cineva care este trist. Tristeea lui poate deveni bucurie.
Iat cum: el i exprim tristeea ntr-un cntec.
Pe msur ce cntecul este scris, tristeea dispare. Linia melodic este trist, cuvintele sunt triste, dar
autorul se nsenineaz.
Apoi cineva aude cntecul i i rspunde.
Ceva se schimb. Contactul nate bucurie. Mergi mai departe cu gndurile.
Cntecul este imprimat i mii de oameni cumpr discul.
Artistul este remarcat, premiat, ovaionat.
Ce a mai rmas din tristeea lui ?
Citat din cartea Umbra de Adrian Nuta
Vedem ca Viata este neutra, e nu are nimic cu Popescu care sufera o depresie cronica pentru ca nu-si poate
manifesta energia care curge prin el, si nici nu ii tine partea lui Ionescu care si-a directionat inteligent
aceasta energie pentru a ajunge campion la saritura cu prajina, de exemplu.
Dumnezeu n-a tinut cu unu si l-a devavantajat pe altu, ci totul a depins de deschiderea spre Viata si
inteligenta fiecaruia. Unul s-a inchis in el, in timp ce celalalt a curs odata cu Viata (sau Dumnezeu, vorbim
de acelasi lucru). Toata aceasta smecherie, prin care transformam impulsurile interioare in actiuni
contructive si benefice poarta numele de Transfigurare.
Transfigurarea
Pentru a ucide un animal nu ti trebuie mult minte.
Orice tmpit poate omor un cal nrvas, un cine sau un sarpe.
ns pentru a mblnzi un animal, pentru a intra ntr-o relatie armonioas cu el,
ai nevoie ceva ntelepciune si sensibilitate.
De ce ar sta lucrurile altfel cu animalele slbatice dinuntrul tu ?
[...]
Coninuturile psihice respinse au o particularitate interesant: sunt vii !
Este ca i cum ai ncerca s nchizi n debara o pisic neastmprat.
Crezi c va sta cuminte acolo, torcnd ?
Citat din cartea Umbra de Adrian Nuta
Energiile din noi sunt asemenea unor animale care la inceput sunt salbatice, insa pe masura intram in contact
cu ele ajung sa ne fie prieteni de nadejde. Totusi cu cat le ignoram mai mult, incercand sa ne prefacem ca nu
exista, cu atat vor deveni mai turbate.
Timiditatea (neacceptata), de exemplu, pe care o simti in situatiile cand cunosti oameni noi, nu va disparea
niciodata atata timp cand tu refuzi sa crezi ca ea exista in tine. La fel ca in citatul de mai sus, vorbim despre
acea pisica pe care ai inchis-o in debara, incercand sa te prefaci ca nu exista. Ea se va zbate incontinuu iar in
momentul in care te astepti mai putin (probabil cand ai musafiri in casa) ea va iesi de acolo, dar turbata.
Totusi aceeasi pisica putea la fel de bine sa fie animalul de companie pe care ti-l doreai dintotdeauna daca
ai fi iubit-o si te-ai fi imprietenit cu ea. De aceea este mai inteligent sa accepti de la bun inceput ca exista o
pisica in casa ta, de care nu ai cum sa scapi (e nemuritoare, nu poate fi omorata, darmite inchisa in debara).
La fel exista si timiditatea in tine, de care nu poti sa scapi si care iese din debara in situatiile cand te
astepti mai putin, facandu-te sa spui o gramada de tamapenii si sa faci actiuni care nu te caracterizeaza.
E interesant ca chiar tu te miri de reactiile tale, deoarece in tot acest timp tu erai 100% convins ca ai omorat
acesta pisica sau ai inchis-o pentru totdeauna intr-o debara. Cand colo surpriza, iese si face ravagii exact
cand te astepti mai putin.
Pe de alta parta daca ai fi acceptat de la bun inceput ca exista o timiditate in tine, tu esti mereu constient ca
ea exista, astefel ca nu exista posibilitatea sa te surprinda. Daca esti si prieten cu pisica (timiditatea sau alt
defect), probabil o vei folosi in avantajul tau.
La fel cum o pisica poate fi un animal care-ti face casa mai frumoasa cand ai musafiri, asa si timiditatea
(acceptata) te poate face sa ai avantaje.

65

Probabil emotiile intense care trec prin tine cand intalnesti oameni noi, le poti folosi pentru a fi mai prezent
in discutia cu persoana din fata ta sau probabil iti va da un plus de sensibilitate si empatie fata ce celalalt.
E acelasi impuls, doar ca im primul caz te-ai prefacut ca nu exista, in timp ce in al doilea caz ai acceptat ca
este acolo si l-ai foilosit in avantajul tau. (metaforic vorbind, l-ai iubit)
Asadar transfigurarea, alchimizarea, vindecarea sau transformarea rului in bine - toate inseamna acelasi
lucru.
Un caine te poate musca daca nu stii cum sa te porti cu el, dar la fel de iti poate trage sania pe la polul nord.
Acelasi caine. Spuneam la inceput ca nu e tocmai inteligent sa reprimi / blochezi ceea ce simti, deoarece va
iesi la iveala intr-un mod neplacut si intr-un moment nepotrivit. Probabil acum te gandesti cum ai putea sa
folosesti tot ce simti in avantajul tau.
* Cum as putea folosi ura pe care o simt acum, in avantajul meu ?
* Cum as putea folosi agresivitatea ? * Cum as putea folosi lenea ? * Dar egoismul ?
* Dar durerea sufleteasca ?
* Dar dorinta nestapanita de sex ?
Pai sa le luam pe rand:
* Ura: de exemplu, daca tu simti ca urasti din ficati modul in care este condusa tara asta, cum iti vei folosi
acel impuls ?
Nu, nu-ti vei folosi ura pentru a arunca in aer casa poporului, nici pentru a le da in cap conducatorilor si in
niciun caz pentru a dansa dansul pinguinului in semn de protest, ci probabil acea ura iti va servi drept
motivatie pentru a urma o facultate de studii politice.
Ajungand politician, sub impulsul acelei uri (printre multe alte sentimente), te vei inscrie probabil in
partidul opozitie, sau de ce nu, iti vei face propriul partid cu care sa schimbi lucrurile in tara asta.
Ce-a ramas din ura ta ?
Nimic ru, doar beneficii, care toate au venit din acel impuls. Cine stie, probabil daca te-ai fi impotrivit
acelui impuls erai probabil azi un batran bolnav pe baza de stress (cauzat de icapacitatea de a schimba ceva
in tara asta), care sta in pat si le povesteste nepotilor despre nedreptatea care s-a produs cand s-a taiat 25%
din pensii.
* Agresivitatea pe care o simti mai mereu in tine, nu o vei folosi in niciun caz pentru a-ti pocni seful, dar
nici pentru a-ti bate copii sau nevasta, ci o vei folosi zilnic la sala de fitness.
Acea agresivitate de pitt-bull care sta sa explodeze in tine te va ajuta sa ai un corp sanatos si in forma. Sau
poate ti-o folosesti in a compune muzica agresiva ca Parazitii. Sau poate catece patriotice si imnuri de lupta.
Fiecare ce i se potriveste.
Daca te-ai fi impotrivit acelui impuls agresiv, condus de ideea (oare religioasa?) ca agresivitatea e ceva
ru / pacatos, ai fi ajuns probabil un om hiper-impulsiv care are iesiri de animal cand nimeni nu se asteapta.
(nici macar tu).
* Lenea pe care o simt acum o voi folosi pentru a trage un somn lung, a-mi odihni corpul si mintea sau
pentru a asculta muzica relaxanta intreaga seara in vederea dobandirii unui mental corespunzator muncii
pe care o am de facut maine.
E perfect normal ca acuma simt ca nu vreau sa fac nimic, probabil corpul meu imi da un semnal (codat) ca e
obosit, nu ma acuz pentru asta si nici nu ma invinovatesc, ci accept ca acest impuls interior este ceva natural
si poate fi folosit in sens constructiv. In sens metaforic, pot spune ca iubesc lenea care ma ajuta acum sa ma
relaxez)
* Egoismul il voi folosi pentru a ma face pe mine fericit, iar din fericirea mea voi da tuturor celor care ma
inconjoara. In niciun caz nu-mi voi reprima / bloca nevoia de a fi fericit, deoarece stiu ca nu voi putea face
pe nimeni fericit daca nu ma fac mai intai pe mine.
* Tristetea nu o voi considera ceva rusinos sau un semn de slabiciune, ci mai degraba un mod natural de a
exprima ce simt acum. Poate sub influenta ei vei scrie o poezie trista sau un cantec pentru care vei lua si
discul de aur.
* Impulsul sexual
Aspectul sexual il vom discuta mai pe larg, deoarece este unul din cele mai puternice impulsuri cu care
avem de-a face. Vedem asta doar uitandu-ne in urma la cate razboaie au existat si cate sute de mii de oameni
au murit din cauza ca un print (mai imatur) care s-a indragostit de o printesa din regatul vecin.

66

Da, acel banal impuls sexual care l-a cuprins pe tanarul nostru print a schimbat uneori cursul istoriei si a
descis destinele unor natiuni intregi. Iata ce putere are un banal impuls sexual.
Ce sanse crezi ca ai sa i te impotrivesti unui asemenea impuls ?
Prea putine.
Dar sa-l folosesti in avantajul tau ?
Suficient de mari !
Iata ce spunea Napoleon Hill despre transfigurarea impulsului sexual:
Dorinta de manifestare sexuala este innascuta si naturala.
Ea nu poate si nu trebuie sa fie reprimata sau eliminata.
Din contra, ar trebui sa i se ofere o supapa prin forme de exprimare
care imbogatesc trupul, mintea si sufletul omenesc.

Distrugeti glandele sexuale ale omului sau animalelor


si veti indeparta principala sursa de actiune.
Observati ce sa intampla cu fiecare animal dupa castrare.
Un taur devine docil ca o vaca disparandu-i toata capacitatea de lupta
Citate din cartea De la idee la bani de Napoleon Hill
Vedem ca atat la animale cat si la oameni starile emotinale pe care le produc impulsurile sexuale, reprezinta
una din cele mai importante surse de energie.
Practic dorinta naturala de a face sex sta in spatele motivatiilor noastre pentru foarte multe activitati din
viata de zi cu zi (ca nu par a avea nicio legatura cu sexul).Nu intamplator fragmentul este extras dintr-o
carte pentru facut bani. Ce legatura e intre bani si sex? Aparent niciuna (bine, recunosc ca ar fi cateva,
insa noi vorbim aici impulsuri interioare).
Motivatia pentru a face bani, la fel ca motivatia pentru a deveni cel mai bun sportiv, sau motivatia de a
deveni lider de grup toate acestea au la baza motivatia impulsului sexual, desi sunt activitati care aparent
nu au legatura cu sexul.
Desi constiinta noastra tinde spre divin, corpul, vrem sa acceptam sau nu, este de animal.
La fel cum impulsul sexual il motiveaza pe un lup sa se bata cu alti lupi pentru a deveni lider de haita, iar in
final pentru a se imperechea cu femela alfa, la fel si pe noi oamenii ne motiveaza sa ne dezvoltam, sa
devenim tot mai buni in ce facem, sa ne cumparam o gramada de lucruri care ne cresc valoarea (masina,
casa cu etaj si tzoale de firma) pentru a in final sa descarcam acest impuls sexual prin sex cu o femeie pe
care o dorim.
Observi o anumitea ordine naturala a lucrurilor ?
Impuls sexual -> Energie -> Motivatie -> Realizari -> Sex
Vedem ca nu e nimic la intamplare, totul are o logica si un scop bine definit. Bine zicea vorba aia ca,
Dumnezeu nu da gres.
Impulsurile sexuale ne dau plusul de energia si motivatia pentru a ne realiza pe toate planurile (material,
profesional, spiritual etc.) pentru ca apoi, dupa ce tot acest proces s-a derulat, sa facem sex si implicit sa ne
transmitem genele mai departe. In lumea animalelor totul decurge conform acestui plan (numit selectie
naturala), iar lucrurile evolueaza armonios si de asa natura incat cele mai bune gene sa se transmita mai
departe.
Cum decurg lucrurile la oameni ?
La fel cum in lumea animala masculii cei mai buni au intietate la imperechere, la fel se intampla si printre
oameni, unde femeile tind sa fie atrase in mod natural de barbatii cu cele mai mari realizari (fie ca sunt pe
plan material, profesional sau spiritual, in functie de persoane, ca la noi preferintele difera de la om la om),
pentru ca cele mai bune gene sa se transmita mai departe.
Insa, spre deosebire de animale, noi oamenii am descoperit cateva smecherii prin care nu facem altceva
altceva decat sa ne furam singuri caciula, inversand ordinea naturala a lucrurilor.
Si anume, risipim inutil energia sexuala inca dinainte de a trece proba Realizarilor (adica mult prea
devreme).

67

In ziua de azi poti face sex oricand fara sa fie nevoie de tot acel drum pe care un animal in parcurge pentru a
ajunge in sfarsit la imperechere. Acel drum ajunge sa fie chiar viata lui.
Iar daca acea energie care iti era necesara pentru a invata, a termina o facultate, a deveni cel mai bun in
profesia ta, a evolua spiritual etc., decizi sa o descarci (risipesti) de cateva ori pe saptamna intr-un
prezervativ sau masturbandu-te de unul singur, de unde vei mai avea energie pentru lucrurile cu adevarat
importante (cum ar fi sa-ti construiesti un viitor, o viata) ?
Asta ar fi o explicatie (partial) plauzibila in favoarea celor care nu sunt tocmai impacati cu ideea sexului
excesiv. Normal ca nu e tocmai o mutare inteligenta sa-ti risipesti unul din principalele rezervoare de
energie in conditiile in care oricum ai o gramada de lucruri de rezolvat pentru a-ti face un viitor. Asadar dac
ai unde sa folosesti acea energie in mod contructiv, nu e nevoie sa apelzi nici la sex si nici la masturbare.
(Tind sa cred ca asta e o motivatie mai credibila decat cele conventionale de tipul te mananca focu
iadului).
N-a existat si nu va exista vreodata un mare conducator, constructor sau artist
caruia sa-i lipseasca puterea coplesitoare a sexului
Citat din cartea De la idee la bani de Napoleon Hill
Nu e de mirare ca oamenii cu cele mai mari realizari, sau oamenii de succes sunt in general oameni cu o
sexualitate foarte puternica, dar pe care o transfigureaza inteligent. Ce sa mai zic de oamenii cu apetit pentru
dezvoltarea spirituala, care au o sexualitate mult peste medie, motiv pentru care au fost impinsi spre
aceasta latura a dezvoltarii.
Napoleon Hill ne spune ca unul din motivele pentru care oamenii ajung deseori sa aiba cele mai mari
realizari dupa varsta de 40 de ani, este scaderea interesului pentru sexul propriu-zis, si cresterea interesului
spre realizarile profesionale, familiale sau de alt tip. Astfel, fara sa-si dea seama, acest oameni isi
transfigureaza energiile folosindu-le in activitati contructive (nu le mai risipesc zilnic, cum faceau o faceau
in tinerete).
In ceea ce priveste cuplurile care au nevoie regulata de sex, lucrurile nu stau deloc roz.
Nu e nevoie sa fii specialist sa vezi ca familiile in ziua de azi merg din ce in ce mai prost.
Sa fi avand legatura cu energia sexuala?
Energia care se pierde in urma sexului, fie el si in cuplu, tot risipa de energie e (si inca una mare).
Aceasta risipa nu va afecta doar aspectele externe ale vietii, ci si insesi relatia, distrugand-o.
Practic fara sa-si dea seama, cuplurile isi omoara singuri relatia facand rispie constante de energie (in
special barbatii, fiindca ejaculeaza de fiecare data) care vor avea drept urmare destramarea relatiei (chiar a
inca poarta numele de casnicie, nu mai e deloc ce ar trebui sa fie).
Ce e putem face in acest sens?
* CONTINENA sau conservarea energiei sexuale
Nu, in niciun caz nu vom acuza sexul catalogandu-l ca fiind ceva ru sau pacatos (cum sunt tentati sa
faca oamenii ultra religiosi), deoarece asta nu face face decat sa ne duca la reprimare, iar blocarea energiei
sexuale poate fi mai daunatoare decat risipirea ei. Ideal ar fi sa cautam, cum spune in budism Calea de
mijloc.
Orientalii au fost mai inspirati decat noi occidentalii, practicand inca din cele mai vechi timpuri o tehnica
numita continena (sau sexul fara ejaculare, asadar fara risipa de energie).
Modul de viata al orientalilor are la baza bucuria pentru experienta vietii, si nu alergarea continua dupa
scopuri ( cum facem noi occidentalii). Acest mod de viata se reflecta in toate aspectele vietii, inclusiv in
ceea ce priveste sexul. Daca ei se bucura de exeperienta sexului fara a puna mare pret pe finalizare, noi il
facem ca si cum acela ar fi scopul.
Cand ii spui unui om modern despre sexul continent, ai mari sanse sa te intrebe Dar atunci care mai e
scopul ? incapabil fiind sa vada frumusetea vietii dincolo de scopuri.
Ideea de retinut ar fi ca impusurile sexuale aduc cu ele un rezervor imens de energie pe care ar fi bine sa-l
folosim in mod contructiv, mai degraba decat sa-l rispim, sau, mai ru, sa-l lasam sa ne distruga pe interior.
Daca am clarificat problema risiprii energiei sexuale, trece la cea a reprimarii sau blocarii ei, care este chiar
mai grava.

68

* Reprimarea energiei sexuale


Blocarea acestui tip de energie poate deveni distructiv atat la nivel mental si emotional, cat si pentru corpul
fizic.
Cercetatorul psihanalist Wilhelm Reich, a constat in urma studiilor ca fiecare emotie reprimata /blocata/
neexpimarta se materializeaza intr-o contractie musculara (body armouring) care implica modificari in
intreg organismul (schimbarea pulsului, influentarea secretiilor de hormoni, schimbarea pulsului etc etc.), iar
toate aceste contractii influenteaza starea de sanatate, provocand diferite boli.
Dintre toate impulsurile reprimate, cercetarorul a observat ca cele mai multe probleme apar din cauza
blocarii impulsurilor de natura sexuala.
Cand iti reprim /refuzi sexualitatea crezand ca e ceva ru, este ca si cum ti-ai reprima orice alt sentiment,
procesul decurge la fel, insa consecintele sunt mai mari.
De exemplu, oameni care au catalogat plnsul ca fiind un semn de slabiciune care nu trebuie afisat
niciodata, isi vor reprima aceasta nevoie naturala de a-si descarca emotiile prin plns.
Daca parintii le-au repetat de foarte multe ori cand erau mici nu ai voie sa plangi!, ei isi vor
reprima /refuza tristetea automat si fara sa-si dea seama (la nivel inconstient).
Drept urmare o serie de contractii musculare se vor materializa in diferite parti ale organismului care mai
devreme sau mai tarziu vor duce la boala. Sau in alte cazuri, se poate intampla ca acei oameni sa planga fara
motiv, nici ei macar sa nu se gandeasca ca plansul fara motiv de azi, este descarcarea reprimarilor din ultima
luna.
La fel si cu sexul, catalogarea lui ca fiind ru, sau acuzarea /judecarea lui ne va duce la reprimare care ne
va imbolnavi sau se va descarca cand ne asteptam mai putin (uneori in mod animalic).
Si cine este predispus reprimarii / blocarii energiei sexuale ?
In primul rand:
1. Cei care acuza / dezconsidera /judeca sexualitatea si impulsurile date de aceasta.
Iar aici ma refer in special la oamenii cuprinsi mai mult decat e cazul de fiorul religios care ii face sa ii
judece/acuze pe cei care isi permit sa faca si sa se gandeasca la astfel de lucruri, citez spurcate.
Bineinteles ca nu accepta ca si in ei exista aceeasi dorinta, insa reprimata de un sentiment de
autoinvinovatire pe care-l simt dupa orice impuls natural, dar pacatos.
Oare nu se gandesc ca in loc sa duca aceasta lupta surda cu ei insesi, ar putea folosi acea energie la activitati
precum munca agricola, de pilda, sau orie altceva ? Decat sa acuze / judece de simt (desi e ceva natural), nu
cumva ar fi mai benefic sa foloseasca acel lucru in favoarea lor, sa-l transfigureze ?
Sfintenia obtinut prin reprimare este o farsa.
Puritatea bazat pe respingere este o pcleal.
[...]
Reprimarea este autostrada spre iad.
Integrarea este drumul spre rai.
Citat din cartea Umbra de Adrian Nuta
Asadar sfintenia se dobandeste prin acceptare si integrarea inteligenta a impulsurilor interioare, si in nicun
caz luptand cu inversunare pentru a le omori sau a ne preface ca nu exista.
Asta bineinteles daca nu vrem sa cadem in capcanele ignorantei. Referitor la asta imi vine in minte exemplul
lui Origen care era un om bun si filozof renumit, insa intr-un moment de slabiciune, intelegerea gresita a
unor texte biblie l-a determinat sa se castreze singur, pentru a-si bloca impulsurile pe care el le considerea
pacatoase.
Oare nu s-o fi gandit sa le foloseasca in avantajul sau, chiar in sensul evolutiei spirituale ?
Cred ca este evident ca sfintenia (fara ghilimele) nu are nicio legatura cu reprimarile la care ne indeamna
ultra religiosii, ci mai degraba e acceptarea (sau iubirea) tuturor impulsurilor pe care le avem si folosirea lor
inteligenta pentru a ne indeplini scopurile fie, ele si spirituale.
2. Indragostitii incapatanati
Ma refer la baiatul care se indragosteste de Maricica si vrea cu orice pret sa faca sex cu ea (si numai cu ea).
Nu-i pasa daca ea nu vrea sau nu e disponibila pentru sex, el traieste cu aceasta dorinta de a-si descarca
impulsul sexual doar cu ea, si nici nu vrea sa auda de altceva.

69

Apoi sufera, plange, nu poate dormi noaptea, deoarece acea energie reprimata si pastrata pentru Maricica
pur si simplu nu mai suporta sa ramana blocata in el. Ea cauta sa iasa cu orice pret drept urmare il chinuie pe
eroul nostru, ba chiar ii afecteaza si sanatatea fizica, imbolnavindu-l.
Din pacate pentru el, baiatul nu se gandeste nicio clipa ca acea energie il poate distruge, insa la fel de bine il
poate ajuta sa invete mai bine la scoala sau sa isi faca treaba mai bine la serviciu. Sau de ce nu, il poate ajuta
s-o seduca pe Angelica, in locul lu Maricica, care e si ea o fata foarte draguta.
Atata timp cat baiatul nu accepta ca ceea ce simte este o binecuvantare, o sursa de energie care il poate ajuta
sa evolueze pe toate planurile vietii (altele decat sa faca sex cu Maricica), el ramane blocat cu acea energie
care, in cele din urma, va iesi la suprafata daca nu printr-un act necugetat, macar printr-o boala fizica.

Ideea este ca reprimarea energiei sexuale poate afecta serios sanatate fizica dar si starea sufleteasca atata
timp cat nu este exprimata intr-un fel sau altul. Bineinteles ca e de preferat sa nu fie risipita, insa e de
preferat expimarea in dauna reprimarii (care este mai distructiva, insa pe plan interior).
Asadar, la fel ca toate celelalte impulsuri interioare, depinde exclusiv de noi daca folosim impulsul sexual in
favoarea noastra sau il risipim sau il negam / reprimam / refuzam/blocam sau incercam sa ne prefacem ca
nu exista.
Respingerea, negarea sau autoinvinovatirea pentru ceea ce simtim (desi e un impuls natural - adica de la
Creator), ne poate duce chiar si spre nebunie.
(Vorba vine, stiai ca cuvantul isteric provine din grecescul hysteron care inseamna uter ?)
Fie c-o folosim in sport, in cariera, pentru a scrie poezii romantice sau in orice alt context, energia sexuala
ramane una din principalele surse de energie de care dispunem si pe care avem posibilitatea s-o transformam
in una din cele mai mari binecuvantari din viata noastra.
Copiii practica transfigurarea fara sa-si dea seama
Te-ai gandit vreodata de unde au copii mici atat de multa energie ?
Spre deosebire de noi adultii, copiii mici nu poarta niciun fel de masca, nu judeca si nu acuza pe nimeni si
nu se (auto)invinovatesc pentru nimic din ce simt, acceptand toate lucrurile in mod natural.
Practic nu fac nimic decat ca se dau la o parte din calea impulsurilor care trec prin ei si accepta totul ca pe
ceva natural. Si toate aceste impulsuri le directioneaza spre JOACA, spre alergat, spre tzopait fara sa
cenzureze nimic din ce simt.
Acel ru care curge prin noi toti, prin copii poate sa curga liber, deoarce ei se dau la o parte din calea lui... in
timp ce noi adultii incercam s-o obstructionam cu mastile pe care le purtam. Ba uneori chiar ne rusinam si
nu ne dam voie sa fim ceea ce suntem, de dragul unor reguli morale impuse de societate.
Si referitor la reguli de bun simt care ne le impune societatea: citeam undeva de un anume Tycho Brahe,
un astronom danez din secolul XVI, care a trait in vremuri in care era considerata o insulta sa te ridici de la
masa festiva pentru a merge la baie. Drept urmare acesta s-a abtinut pana a explodat in el vezica, murind 11
zile mai tarziu. E un exemplu de respectare a regulilor bunului simt dusa la extrem.
Chiar daca regulile din zilele nostare nu ne mai omoara fizic, ca pe sarmanul astronom, este cert ca ne
omoara sufleteste prin faptul ca ne intipareste de mici cultul inautenticitaitii sau cum sa NU fii tu insuti.
Desi in copilarie suntem puri (sau asa cum ne-a lasat Dumnezeu), la maturitate ajunge sa ne fie rusine de
ceea ce suntem si ceea ce simtim chiar daca e ceva complet natural.
Copiii de altadata trebuie sa redevenim ! Fiintele pure care am fost in create de la bun inceput, asa cum
spunea Cineva acuma 2000 de ani lasati copii sa vina la Mine, caci a lor este imparatia cerurilor.
Metode de vindecare
1. Iubire, Accepatare, Iertare si Intelepciune
A) Iubirea, acceptarea si iertarea
Cand acceptam (sau iubim) tot ce se manifesta prin noi fara sa mai judecam, acuzam sau sa ne invinovatim
pentru ceea ce simtim, putam folosi ceea ce simtim in avantajul nostru.
Nu vom mai incerca sa omorim / sa reprimam / sa blocam nimic din ceea ce simtim, ci vom iubi (accepta)
toate impulsurile noastre interioare, in forma de respect pentru Cel care a creat toate acestea. Este o insulta la

70

adresa Creatorului sa cataloghezi anumite impulsuri ca fiind pacatoase dat fiind ca Dumnezeu nu da gres
niciodata, cum a fi putut sa faca astfel de greseli in ceea ce ne priveste pe noi oamenii ?
Sta scris sa Dumnezeu este acelasi, ieri, astazi si in veci, adica acea Forta Nevazuta care se manifeste
prin tot ce exista, inclusiv prin noi este si va fi aceeasi.
Nu e capricioasa, nu sta sa isi noteze pe cine pedepseste si pe cine nu, nu isi noteaza de cate ori ai pupat
icoanele (sau moastele) in decursul vietii, ci curge fara oprire spre noi si prin noi. Nu intamplataor ne
asigura ca iubirea Mea nu se va muta niciodata de la voi.
Depinde exclusiv de noi daca alegem sa ne dam la o parte din fata acestei Forte care curge prin fiinta
noastra, lasand-o astfel sa se manifeste liber in forma cea mai inalta. (oare de ce spune Pavel Nu traiesc eu,
ci Hristos traieste prin mine ?).
Starea in care Viata (sau Dumnezeu) se manifesta liber prin noi poate fi numita si starea hristica, care
apare in momentul in care te-ai dat la o parte. Dandu-te tu la o parte s-a dat si toata frica, neincrederea,
rusinea si toate celelalte obstacole care stau in calea curgerii lui Vietii prin noi. (lepadarea de sine)
Bineinteles ca avem cu totii astfel de stari scurte in care simtim ca plutim, ca Viata ne traieste pe noi, insa il
avem ca ideal pe Isus, un om prin care Hristosul (sau Dumnezeu) s-a manifestat intr-un mod desavarsit.
(oare de asta spunea Eu si Tatal una suntem ?).
Daca in Vechiul Testament oamenii imparteau (judecau) lucrurile in BUNE si RELE, in Noul, Isus ne
asigura ca lucrurile in sine NU sunt bune sau rele, ci modul in care noi ne raportam la ele (adica daca le
acceptam sau acuzam).
Daca luam exemplul minciunii, o fapta pe care majoritatea o considera pacatoasa fara sa stea prea mult pe
ganduri.
Aceeasi minciuna pe care oamenii o catalogau in trecut ca fiind 100% pacat, a ajuns sa fie o manifestare a
iubirii si sa salvaze o gramada de vieti, si imi vine in cap exemplul familiilor germane care in timpul
Holocaustului au decis sa salveze mii de vieti, ascunzandu-i pe evrei in pivnitele lor, mintind pe nazisti
pentru a salva vietile unor oameni nevinovati.
Hei, dar au mintit ! (ar zice un ultra-religios).
Da, e minciuna, insa ea salveaza o viata si devine astfel o manifestare a iubirii- chiar daca dogmaticii ar
tinde sa-i catalogheze pe acesti salvatori ca fiind niste pacatosi mincinosi.
Cand ma gandesc la marii sfinti ai zilelor noastre (cu ghilimele) , imi vine in minte unul chiar foarte
evlavios, iar cum nu mai putea de evlavios ce era, s-a hotarat sa sa arda Coranul la televizor fara sa ia in
considerare ca datorita gestului sau cateva zeci de oameni vor muri, in conditii nu tocmai placute. Asta da
crestin! Cred ca daca ar face toti ca el am ajunge cu totii in rai la propriu.
S iubeti pe Dumnezeul tu cu toat inima ta, cu tot sufletul tu i cu tot cugetul tu,
si pe aproapele tu ca pe tine nsui.
n aceste dou porunci se cuprinde toat Legea i Prorocii.
Asadar toate legile si regulile impuse in trecut, care catalogau lucrurile ca fiind bune sau rele, sunt cuprinse
in iubire.
Nu vom mai acuza si nici nu ne vom mai autoinvinovati pentru Viata (sau Dumnezeu) care se manifesta
permanent prin noi, ci il vom iubi (accepta) cu tot ceea ce este folosindu-l intr-un mod benefic pentru toti.
Apoi in ceea ce-l priveste pe aproapele nostru, lucrurile cred ca sunt sunt clare : tot ceea ce judecam /
acuzam la cei din jur se afla de fapt in noi (chiar daca nu vrem sa reunoastem asta). In concluzie daca ii
acuzam pe ceilalti tot pe noi ne acuzam, iar daca ii iubim tot pe noi ne iubim. Toate lucrurile sunt legate, si
nimic nu exista separat.
B) Iertarea
Dupa ce iubirea Vietii (sau a lui dumnezeu) se manifesta prin noi si prin cei din jur(care suntem tot noi),
apare in mod natural si iertarea care deriva din celelalte doua (iubirea si accepatare).
Cand nu mai acuzi pe altii, automat il si ierti.
Bineinteles ca iertarea nu inseamna si absolvirea unui om de consecintele faptelor sale. Adica se poate sa il
condamn pe un om la 10 ani de puscarie pentru a-si plati faptele, insa asta nu inseamna ca voi avea
sentimente de ura sau dispret fata de el. Pur si simplu aplic legea sau dreptatea, insa fara a-i dori sa n-aiba,
sa-l arda, sa-l tune, sa-l bata nustiucine pe lumea ailalta. Asta e iertarea, care nu exclude dreptatea.
Ce se intampla in viata de zi cu zi ?

71

Nu ne putem abtine sa nu-i judecam si acuzam pe ceilalti pentru faptele lor.


Adica unui parinte ii vine greu sa-i comunice copilului sau ca il iubeste si il accepata orice s-ar intampla, iar
pedeapsa pe care i-a dat-o nu insemana in niciun caz retragerea iubirii, ci o lectie care il va pregati pentru
viata. Daca te pedepsesc nu te urasc, ci chiar o fac ca o manifestare a iubrii, insa NU EZIT nicio clipa sati explic si tie asta.
Din pacate in zilele noatsre lucrurile stau pe dos.
Parintii ajung sa ai sentimente negative fata de copii, sa faca gesturi de razbunare sau altele de acest tip, iar
pedepsele sunt pline de incarcatura emotionala negativa, care numai rol educativ nu au. Iar in ceea ce
priveste pedepsele si asumarea responsabilitatii ele oscileaza in functie de starea emotionala. Observam cum
lucrurile sunt exact pe dos de cum ar fi benefic sa fie.
Asadar iertarea este o stare permananta, care insa nu exculde asumarea responsabilitatii pentru propriile
fapte care este o lege naturala a lucrurilor. E perfect normal sa dai socoteala pentru ceea ce faci, insa asta nu
inseamna ca ceilalti trebuie sa te si urasca pentru asta si sa nu te mai iubeasca, ca pana la urma cu totii
suntem frati si copii ai lui Dumenzeu.
C) Intelepciunea
Dumnezeu, ca TAT, este NELEPCIUNE. Dumnezeu, ca MAM, este IUBIRE.
Samael Aun Weor
Daca iubirea ne ajuta sa acceptam Viata care trece si se manifesta prin noi (si nu sa ne luptam importiva ei),
intelepciunea (sau inteligenta) ne ajuta s-o directionam in directia potrivita si benefica pentru noi.
Chiar daca accepti si iubesti starea euforica prin care treci astazi, s-ar putea s-o folosesti pentru a te imbata
cu prietenii pana zaci lat sub masa. Probabil o alegere plina de iubire si entuziasm, insa nu tocmai
inteligenta.
Pe de alta parte aceeasi euforie de poate motiva sa muncesti cu entuziasm la acel proiect de care iti era greu
sa te apuci, sau de ce nu, te poate ajuta in meciul de fotbal pe care il joci cu prietenii. Acestea ar fi
directionari mai inteligente si in acelasi timp constructive, date de acelasi impuls al euforiei.
Asadar Iubirea si Intelepciunea sunt principalele unelte care ne vor ajuta sa in primul rand sa ACCEPTAM
si apoi sa DIRECTIONAM inteligent impulsurile interioare in favoarea noastra, pentru a ne indemplini
scopul pentru care am venit in aceasta lume.
2. Afirmatii pentru vindecare
Desi nu sunt fanul acestor metode care pun accentul pe repetarea mecanica a unor afirmatii, fac referire si la
aceste lucruri avand convingerea ca voi cititorii sunteti suficient de abili pentru a intelege ca nu metoda in
sine te ajuta (fie ca e vorba de afirmatii pozitive, fie ca e vorba de rugaciuni si acatiste repetate obsesiv), ci
intelegerea pe care aceasta o aduce.
Metodele sunt doar mijlocul prin care ne atingem scopul si anume dobandirea intelegerii asupra anumitor
aspecte.
La fel cum rugaciunea o spunem pentru a ne induce starea de comuniune de Divinitatea, si nu o facem de
dragul repetarii unor cuvinte fara rost citite din mai stiu eu ce carti. Asadar, nu e o idee prea buna sa ne
atasam de metode, fie ele si ultra-spiritualiste !
Ma iubesc si ma accept asa cum sunt !
La americani este acum foarte populara o tehnica de eliberare emotionala numita si EFT (Emotional
Freedom Tehnique), care are la baza repetarea unor afirmatii pozitive insotite de aplicarea unei metode de
presupunctura. Noi ne vom folosi astazi doar de partea cu afirmatiile, iar pe cea cu presupunctura o vom
aborda probabil cu alta ocazie.
Iata in ce consta metoda:
* Daca esti un tip care nu accepta faptul ca uneori este neincrezator in sine, crezi ca e rusinos sa simti sau
neincredere fortele proprii in anumite situatii vei refuza sa sa recunosti acest lucru afisand o masca.
Bineinteles ca vei acuza si judeca lipsa de incredere in sine la toti cei din jur, tocmai pentru ca tu nu poti sa
ti-o accepti tie. Daca te regasesti in exemplul de mai sus, ai putea folosi afirmatiile potitive in felul urmator:
- Chiar daca simt ca nu am incredere in mine, ma iubesc si acept asa cum sunt.
- Chiar daca ma aceasta lipsa de incredere ma face sa ma simt slab si vulnerabil, ma iubesc si ma accept
asa cum sunt.

72

- Chiar daca nu am incredere in mine imi doresc foarte mult acest lucru, ma iubesc si ma accept asa cum
sunt.
- Chiar daca nu pot cu nici un chip sa ma simt mai increaztor in mine, ma iubsc si ma accept asa cum sunt.
- Chiar daca consider aceasta neincredere in sine de neacceptat, ma iubesc si ma accept asa cum sunt.
si asa mai departe.
Ce observi ?
Se pune accentul in primul rand pe acceptare, iar apoi pe coborarea cat mai adanc in strafundul acelui
sentiment care pare atat de greu de acceptat.
Puteam sa continui afirmatiile dand si mai multe detalii referitoare la cum ma face sa ma simt aceasta
neincredere in mine, pana in momentul in care simt ca intradevar nu e nimic neinregula cu a avea stari
trecatoare de neincredere in sine.
Acceptand ca e un sentiment care ii incearca pe foarte multi oameni in situatii noi, ne vom raporta altel la el.
Diferenta e ca unii se lupta cu sentimentul si incearca sa-l omoare, in timp ce altii il accepta ca fiind ceva
natural care va trece oricum de la sine (adica fara sa duca lupta interioare inutile).
Alte exemple:
Ar fi sute de exemple, data fiind multimea de trairi interioare pe care oamenii au fost educati sa nu le
accepte ca fiind ceva natural si trecator:
- Chiar daca mi-e frica sa cunosc oameni noi, ma iubesc si ma accept asa cum sunt.
- Chiar daca ma simt neiubit si neinteles de cei din jur, ma iubesc si ma accept asa cum sunt.
- Chiar daca ma simt umilit din cauza asecpului meu fizic, ma iubesc si ma accept asa cum sunt.
- Chiar daca mi-e frica de viitor si ma simt foarte nesigur in ceea ce priveste ziua de maine, ma iubesc si ma
accept asa cum sunt.
- Chiar daca nu sunt in centrul atentiei, desi mi-as dori asta foarte mult, ma iubesc si ma accept asa cum
sunt.
- Chiar daca nu sunt casatorit(a), nu am banii mei si nu am o cariera la varsta la care cosider ca ar fi
normal sa am, ma iubesc si ma accept asa cum sunt.
si asa mai departe cu toate lucrurile pe care refuzam sa ni le acceptam.
Bineinteles ca le vom lua pe fiecare in parte si vom cobori cat mai adanc in acel senitment pana cand ni se
va parea banal, natural si foarte usor de acceptat. pana vom inceta sa ne mai luptam cu el.
Nu intamplator se spune ca demonii priviti in direct ochi, se transforma in ingeri de lumina.
Asa si demonii nostri interori, nu vor decat acceptare si iubire, nu vor decat sa incetam lupta cu ei si sa-i
vindecam si sa-i transformam in ingeri de lumina.

Totul tine de iubire, acceptare, si nu in ultimul rand inteligenta.


3. Tema de casa:
1. Scrie pe o foaie principalele 3 LUCRURI care te enerveaza / le urasti / le dispretuiesti la cei din jur
. si cauta sa gasesti sub ce forma se gasesc acelele lucruri in tine si afla situatiile si motivul pentru care ti
le refuzi/reprimi.
2. Gandeste-te cum ai putea folosi aceste lucruri constructiv in favoarea ta.
cu putina inteligenta si iubire (accceptare) orice ru se poate transforma in bine.
3. Incearca sa fii cat mai autentic cu putinata.
dar nu te invinovati /acuza daca nu reusesti din prima !!! ( si nici din a 100-a, scopul tau este sa incerci).
Cu cat vei reusi sa fi mai tu insuti in situatiile de zi cu zi, cu atat mai putine energii reprimate te vor
afecta in momentele in care te astepti mai putin. Plus ca vei castiga toata acea energie pe care o risipeai
zilnic in conflictele interioare.
E mult mai inteligent sa strigi putin mai tare in momentele in care iti vine, decat sa urli ca un descreierat
cateva ore mai tarziu sau cand te imbeti si toate impulsurile reprimate ies la iveala.

73

4. Lucreaza cu tine insuti fara a mai da vina pe cei din jur.


Nu exista adeversari exteriori, singurul si eternul adversar este cel interior.
Tot ce ne enerveaza in exterior, nu face altceva decat sa scoata la iveala ce ne enerveaza la noi insine.
Asadar e inutil sa mai aruncam vina pe ceilalti pentru suferinta si nefericirea noastra.
Desi ii spunem adversar, nu e nevoie sa ne luptam cu el ca oricum n-avem sanse sa-l invingem, trebuie
doar sa-l acceptam, iubim si odata cu acestea sa-l transfiguram.
PS: Daca inca simti nevoia acuta de a arata acest articol celor din jur, deoarece consideri ei ar avea mai
multa nevoie de schimbare decat tine ai face bine sa recitesti totul de la inceput, cel putin de vreo 2 ori.
5. Nu mai invinovati / acuza / judeca /dezconsidera pe nimeni
Nu mai da vina pe altii !
Nu e nevoie sa sa desconsideri neaparat persoane, poti sa ai sentimente dispretuitoare la adresa orcarui lucru.
Poate judeci religia, sau politica care conduce tara sau orice altceva. Ce sa mai zic de judecarea propriilor
impulsuri, mai ales a celor de natura sexuala.
Totul are nevoie de acceptare ca si cum ar fi un dar de la Viata, sau de la Dumnezeu pe care avem
posibilitatea sa-l facem cea mai mare binecuvantare din viata noastra, daca-l lasam sa se exprime prin noi.
Orice lucru deschide oportunitati. Orice usa inchisa, deschide altele doua. Niciodata nu e nimic pierdut,
intotdeauna Dumnezeu ne lasa o portita. Orice ai pierdut e irelevant atata timp cat nu-ti pierzi valorile
interioare. (vorba aia dragostea, speranta si credinta, insa (atentie!) dintre toate acestea, dragostea ramane
cea mai de pret)
6. Nu te mai invinovati pentru impulsurile sexuale ! Nici nu le risipi !
Mai bine le-ai folosi energia uriasa in favoarea ta. Asadar fii smecher, fii destept, fii iubitor, fii
VINDECATOR ! (dar nu .com ca e ocupat deja)
7. Iubeste si admira !
E mai placut sa iubesti ceva la oameni decat sa invidiezi, sa judeci sau sa acuzi.
Cand iubesti si admiri o calitate la un om, inseamna ca acea trasatura exista si in tine si acum e gata sa
infloreasca.
Iubirea era doar conditia de care avea nevoie pentru a incepe sa creasca.
Reprimarile, invidia, ura si nemultumirea era doar spinii care nu lasau acea calitate sa infloreasca, dar odata
ca ai facut curatenie in gradina, florile sufletului tau pot incepe sa rasara.
Iar in final o poezie:
VREAU SA JOC
de Lucian Blaga
O, vreau s joc cum niciodat n-am jucat!
S nu se simt Dumnezeu
n mine
un rob n temni nctuat.
Pmntule, d-mi aripi:
sgeat vreau s fiu s spintec
nemrginirea,
s nu mai vd n preajm dect cer,
deasupra, cer,
i cer sub mine i-aprins n valuri de lumin
s joc
strfulgerat de-avnturi nemaipomenite
ca s rsufle liber Dumnezeu n mine,
s nu crteasc:
Sunt rob n temni!
Tot ce trebuie sa stii despre HRANA VIE

74

Doctorul elvetian Paul Kutschoff, a fost primul care a demonstrat, in anul 1930, ca organismul uman are
nevoie de MINIMUM 50% hrana vie intr-o zi,pentru ca sa functioneze optim.
Pe de alta parte insa, daca mai mult 50% din alimente dintr-o zi NU sunt vii(crude), sistemul imunitar
trateaza surplusul de alimente ca pe niste corpuri straine, astfel ca sistemul imunitar lupta cu surplusul de
hrana moarta ca si cum ar lupta cu un corp strain care ti-a invadat organismul.
Ce este hrana vie?
Hrana vie = mancare care contine ENZIME.
TOATE organismele vii contin enzime. Unde nu exista enzime, nu exista viata.
Enzimele se distrug in totalitate cand un aliment este gatit termic(fiert,prajit,copt etc), motiv pentru care
mancarea gatita este de fapt mancare moarta indiferent ca vorbim de alimente vegetale sau animale.
Ce sunt enzimele ?
Fiziologic vorbind, enzimele sunt niste proteine active care pun in miscare toate procesele biochimice care
au loc intr-un organism viu fie el om, animal sau bacterie.
Toate procesele din organism, inclusiv cele care ne ajut s vedem, s gndim, sa digeram hrana, s
respirm, se produc n cazul unei persoane sntoase la viteze impresionante, iar acest lucru se datoreaz
enzimelor.
Mai sunt numite catalizatorii vietii, dar mai bine spus, ele sunt inssi viata.
Noi oamenii avem 2 categorii de enzime:
Enzime metabolicesi enzime digestive.
I. Enzimele metabolice
Sunt enzimele din interiorul celulelor.
Sunt numite si scanteia vietii deoarece niciuna din miliardele de celule n-ar functiona fara ele.
Ca sa-ti faci cat de cat o idee: exista aproximativ 1300 de enzime diferite in FIECARE CELULA iar unele
dintre ele isi indeplinesc sarcinile de 5 milioane de ori pe minut. Cred ca poti sa realizezi ca fiecare celula
din corpul tau este o adevarata centrala atomica in care se petrec cateva zeci de mii de reactii pe secunda.
Partea proasta este ca
Cu cat inaintezi in varsta numarul enzimelor scade,
iar enzimele metabolice NU POT FI SUPLIMENTATE cu enzime din exterior: nici cu alimente nici cu
suplimente.
TOTUSI un stil de viata sanatos(dieta, exercitii, obiceiuri sanatoase) prelungeste viata enzimelor si mentine
echilibrul enzimatic pana la o varsta inaintata.
Enzimele metabolice au nevoie de vitamine si minerale, in special de zinc si magneziu, pentru a functiona
optim, de aceea, pentru a mentine un echilibru enzimatic in organism, este foarte important sa NU existe
carente de vitamine si minerale in organism.
De asemenea ar fi foarte bine sa renunti la obiceiurile nesanatoase de tipul: alcool, fumat, sedentarism,
alimente procesatelucruri care sunt otrava curata pentru toate tipurile de enzime.
II. Enzimele digestive
Enzimele digestive sunt elementele-cheie in:
* Digerarea alimentelor
* Absorbtia nutrientilor din alimente
* Eliminarea reziduurilor nefolositoare din organism
Majoritatea enzimelor digestive sunt secretate de pancreas, dar si ficatul, vezica biliar, intestinul subire,
stomacul i colonul sunt organe care au la baza functionarii lor enzimele.
Principalele categorii de enzime digestive sunt:
* Amilazele - care descompun carbohidratii complecsi in zaharuri simple.
* Proteazele care sunt responsabile pentru descompunerea proteinelor
* Lipazele - care descompun grasimile.
Dupa cum vezi, pentru fiecare tip de aliment exista o anumita enzima care sa-l descompuna pana la stadiul
in care sa poate fi absorbit de catre organism.
Asadar nu putem vorbi de digestie in absenta enzimelor.
Desi sunt atat de importante pentru organismul uman, ele nu tin pentru totdeauna .

75

Enzimele se consuma
Odata cu inaintarea in varsta enzimele digestive se imputineaza.
Nu numai ca se imputineaza, dar le si scade eficienta cu fiecare an cu care inaintezi in varsta.
Studiile arata ca un om de 70 de ani are de 30 de ori mai putine enzime digestive decat un om de 30 de ani.
De aceea, odata cu imbatranirea digestia devine din ce in ce mai lenta si mai greoaie, astfel ca organismului
ii va fi din ce in ce mai greu sa absoarba si sa valorifice nutrientii din alimente.
Acest lucru face ca oamenii in varsta sa se confrunte din ce in ce mai des cu probleme ale aparatului
digestiv(balonari, indigestii, ulceratii etc) si de aici cu multe alte afectiuni( din moment ce toate organele
noastre sunt interconectate si interdependente).
Partea buna despre enzimele digestive este ca:
POT FI SUPLIMENTATE CU ENZIME DIN ALIMENTELE CRUDE
Alimentele CRUDE contin ENZIME ALIMENTARE care suplimenteaza enzimele digestive, si in acelasi
timp le usureaza munca.
De exemplu: cand mananci un mar, el se digera aproape singur, deoarece are in el o parte din enzimele
necesare pentru digestia lui, astfel ca organismul tau va face o economie de enzime. Mai multe decat atat,
corpul tau va digera COMPLET acel aliment, deoarece enzimele din alimentele vii conlucreaza excelent cu
enzimele din organismul tau, pentru a digera acel mar.
Pe de alta parte, daca mananci o mancare gatita termic(fie carne sau legume), iti vei forta corpul sa epuizeze
o cantitate foarte mare de enzime pentru a reusi sa digere hrana.
De asemenea corpului ii este mult mai greu sa digere COMPLET alimentele moarte, si dupa cum probabil
stii, un aliment incomplet digerat poate face mari pagube in intestine(in prima faza) si apoi in tot
organismul.(de aceea trebuie sa tii cont si de Cum combini alimente la o masa?)
Asa cum am mai spus, enzimele devin din ce in ce mai putine odata cu inaintarea in varsta, si de aceea ar fi
foarte bine(pentru tine) sa ai grija de ele.
Cu cat consumi mai multe alimente crude(vii), cu atat mai mult iti vei pastra echilibrul enzimatic, si cu cat
mai multa mancare gatita vei consuma cu atat mai repede vei ajunge la dezechilibru enzimatic.
Probabil cunosti oameni care, de la o varsta oarecare, au devenit alergici la diferite alimente, avand
intolerante alimentare.
Intoleranta la lapte, intoleranta la gluten sau orice alta intoleranta arata faptul ca organismul tau nu mai
produce enzimele necesare pentru a descompune si digera acel aliment.
Cand un aliment nu este digerat, el devine toxic pentru organism, deoarece intra in putrefactie in intestinul
gros si duce in prima faza la reactii alergice, dupa care la boli cronice.
Mai mult decat atat, atunci cand peste 50% din mancarea dintr-o zi NU ESTE CRUDA(ci gatita), creste
foarte mult cantitatea de leucocite din organism , ceea ce arata ca sistemul imunitar se comporta ca si cum
organismul ar fi invadat de un corp strain.
Asadar este esential pentru un organism sanatos sa-si pastreze echilibrul enzimatic pentru a nu se imbolnavi.
In ce alimente se gasesc enzimele ?
In TOATE alimente vii.
1. In fructele si legumele crude.
2. In laptele proaspat nefiert, nepasteurizat
3. In cerealele si semintele germinate.
4. Multe alte alimente vii: oua crude, miere de albine proaspata.
5. In suplimente nutritive cu enzime.
Asadar sa le luam pe fiecare in parte:
1. Fructele si legumele crude
Toate fructele si legumele crude si proaspete contin ENZIME.
Cu cat sunt mai proaspete cu atat continutul lor de enzime este mai mare.
De exemplu: un mar care tocmai l-ai cules din pom, are mai multe enzime fata de unul pe care l-ai cules ieri
sau alaltaieri.

76

De aceea este bine sa alegi merele din gradina sau cele din piata, decat cele din supermarket aduse de la
mii de km departare.
Ceea ce probabil nu stiai despre cele din supermarket, e ca majoritatea alimentelor(ca sa nu zic toate)
alimentelor aduse din afara(din import) NU CONTIN DELOC ENZIME, desi par alimente vii si crude.
Asadar, un fruct crud din supermarket care este aparent viu, poate fi un aliment mort fara urma de viata in
el.
Ce omoara enzimele din fructe si legume ?
A. Radiatiile GAMA.
Motivul pentru ar fi bine NU cumperi alimente crude aduse in alte tari
Majoritatea(ca sa nu zic toate) fructelor si legumelor aduse din alte tari (din import) sunt MOARTE,
deoarece ele sunt iradiate cu RADIATII GAMA.
Daca cumva crezi ca mananci alimente vii cand iti cumperi vegetale din import de la supermarket, iti aduc la
cunostinta faptul ca majoritatea din ele au fost iradiate si nu mai au in ele nici urma de VIATA. Mai degraba
as spune ca mananci o conserva decat un aliment crud.
Iradierea fructelor si legumelor se foloseste pentru a le conserva pentru o perioada cat mai lunga de timp
motiv pentru care alimentele vegetale din supermarket isi pastreaza aspectul impecabil 3-4 luni
de zile.
Partea si mai proasta este ca
Aceste alimente, nu numai ca NU iti dau nicio enzima, dar sunt si foarte daunatoare pentru organism,
deoarece aceste radiatii modifica structura ADN-ului acelui aliment ii afacteaza direct informatia genetica.
Izotoptul radioactiv folosit in procesul de iradiere este: cobalt-60 - care s-a demonstrat ca are potential
CANCERICEN si imbolnaveste in special ficatul, rinichii si oasele.
Asadar, sa cumperi alimente aduse din afara(din import) este o alegere extrem proasta in ceea ce
priveste sanatatea.
Desi vorbim aici de alimente din import, nu este exclus ca si printre alimentele de la noi sa existe alimente
iradiateinsa probabilitatea este mult mai mica.
B. Pesticidele
Pesticidele sunt substante care au rolul de a proteja planata de daunatori(insecte, bacterii etc), insa in esenta
ele sunt niste otravuri. Pe de-o parte omoara gandacii si insectele, pe de alta parte strica echilibrul enzimatic
al plantei repective. Si mai mu.t decat atat, pesticidele sunt otravuri si pentru organismul uman.
Daca de alimentele iradiate este greu sa te feresti, de cele cu pesticide este si mai greu, deoarece se gasesc
atat la plante cat si animale. Noi mancam vegetalele stropite cu tot felul de pesticide, dar cu aceleasi plante
hranim si animalele. Astfel avem si carnea animalelor intoxicata cu pesticide, nu doar plantele.
Ideea este ca in vremurile pe care le traim NU prea mai avem cum sa ne ferim, dar putem sa alegem dintre
alimentele nesanatoase, pe cele mai putin nesanatoase.
Nu intru foarte mult in detalii, insa iti dau rezultatele unor studii pe pesticide doar ca sa-ti faci cat de cat o
idee:
* In primul rand, majoritatea pesticidelor provoaca cancer(printre multe altele).
* Atrazina (o pesticida folosita in culturile de porumb) s-a demonstrat ca daca este consumata de femeile
insarcinate, modifica gena responsabila pentru greutatea fetului, astfel incat copilul va fi predispus la
obesitate inca dinainte sa se nasca. Mai mult decat atat, un alt studiu a demonstrat ca, din cauza alimentelor
pline de pesticide pe care noi oamenii le consumam, laptele mamar este de 4-5 ori mai infestat cu pesticide
decat laptele de vaca.
* Pesticidele au efect CUMULATIV. Se acumueaza in organism cu fiecare aliment infestat pe care-l
consumam, si cu cat se aduna mai multe cu atat mai mult rau iti fac.
Acum ca ti-ai facut cat de cat o idee despre pericolele din alimentele crudesa vedem ce solutii avem.
Cum sa te feresti?
A. In cazul alimentelor iradiate SOLUTIA este foarte simpla si la indemana oricui:
Alege intotdeauna alimentele romanesti in locul celor aduse din afara !!!
Cumpara-ti mancarea de la ranul din piata care a crescut si-a crescut plantele cum a stiut el mai bine, si a
facut-o din pasiune pentru agricultura, nu dorinta de a face industrie si a se imbogati peste noapte!

77

Mi se pare absud faptul ca oamenii care merg vara sa cumpere alimentele din super-market alimente aduse
de la mii de km departare, cand au in piata produsele noastre crescute pe pamant romanesc care n-au avut
nicodata de-a face cu radiatii gama sau cu pesticide toxice.
Chiar e absurd, deoarece alimentele de la tarani, nu doar ca sunt multmai sanatoase, dar sunt si mai iefitne
decat cele din magazin.
E de-a drepul trist sa vezi o btranica care vinde merele romanesti 100% BIO, nestropide si neiradiate pe
care numai ea stie saraca cum le-a cules la 80 de ani la pretul de1 RON kilogramul si nici acest pret nu se
inghesuie foarte multi.
Asadar
De ce sa alegi merele cu 5 RON/kg din magazin, aduse de la mii de km departare, iradiate si stropite
cu substante toxice, cand ai mere sanatoase in propria ta tara?
De ce sa le cumperi de la straini, cand ale noastre sunt mai si mai ieftine simai sanatoase ?
In concluzie: fructele si legumele cumparate de la piata sunt vii(cu enzime), in timp ce alimentele din
import(majoritatea) sunt MOARTE deoarece au fost iradiate cu radiatii GAMA(cu foarte mici exceptii).
B. In cazul pesticidelor exista o o metoda foarte simpla de curatare a alimentelor si anume:
SPALAREA.
Este demonstrat ca prin simpla spalare cu apa a fructelor si a legumelor, eliminam peste 80% din pesticidele
provenite din stropirea lor cu diferite substante chimice.
Asadar, ce trebuie sa retii este ca: nu se consuma sub nicio forma fructele sau legumele nespalate.
C:Cea mai buna solutie,sa-ti cumperi o bucata de pamant si sa-ti dezvolti o pasiune pentru agricultura.
Sa-ti cresti propriile fructe si legume in modul cel mai sanatos in care se poate. Mai mult decat atat,
acestea este afacerea viitorului in Romania, deoarece in toata Europa alimentele BIO sunt cu cel
putin 50% mai scumpe decat cele normale adica exact opusul a ceea ce se intampla in Romania.
Un alt aliment bogat in enzime este:
2. Laptele proaspat
Laptele este un aliment minunat pentru sanatate, atat timp cat contine ENZIME.
Laptele crud (nefiert/nepasteurizat) contine o peste 60 de tipuri de enzime (asadar este un aliment cu
adevarat viu VIU).
Aceaste enzime fac din lapte un aliment sanatos si vindecator, motiv pentru care este considerat de catre unii
terapeuti o arma puternica in lupta cu bolile.
Asadar nu laptele in sine, ci enzimele pe care le contine sunt cu adavarat importante pentru sanatate.
Pe de alta parte, despre laptele pasteurizat (de pe rafuturile magazinelor) nu se poate spune acelasi lucru.
In primul rand laptele pasteurizat este un aliment mort, doarece au murit TOATE enzimele din el.
In al doilea rand: prin pasteurizare laptele se dezechilibreaza la nivel de nutrienti:
- pierde 70% din vitaminele A, D si E.
- pierde 50% din vitamina C
- Vitaminele B6 si B12 se distrug complet.
-Iar mineralele care raman isi pierd intre 60 si 80% din biodisponibilitate( adica nu mai pot fi utilizate de
corpul tau)
- Enzimele din el aveau exact rolul acesta sa ajute corpul tau sa se foloseasca de nutrientii din lapte. Cum
ele nu mai sunt, laptele nu mai poate fi valorificat de corp. Adica o sa ti se intample sa mananci zilnic lapte
si totusi sa ai lipsa de calciu cum li se intampla la o gramada de oameni.
Cum organismul tau face risipa de enzime pentru a incerca sa valorifice nutrientii din laptele fara enzime,
mai devreme sau mai tarziu te vei trezi cu alergie la lapte( sau intoleranta la lactoza).
Cand ai intoleranta la lactoza, nu inseamna decat ca organismul tau nu mai are enzimele responsabile pentru
digerarea laptelui. Iar un consum frecvent de lapte pasteurizat, creste sansele sansele dezoltarii unei
intolerante la lactoza.
Cat despre laptele fiert el nu pierde atat de multi nutrienti ca laptele pasteurizat, dar pierde si el TOATE
enzimele, si devine un aliment mort.

78

Solutii pentru lapte?


Si la acest capitol, Romania este inca o tara privilegiata, chiar daca majoritatea oamenilor nu constientizeaza
asta.
Vreau sa spun ca si la capitolul lapte stam cu fundul pe sacul cu aur fara sa ne dam seama.
Suntem una din putinele tari din Europa unde se mai poate cumpara lapte proaspat(crud) si nepasteurizat.
Exista o multime de tarani care vin la piata sa vanda lapte proaspat cu ENZIME de la vaca lor crescuta
100% natural fara hormoni si fara antibiotice.
In timp ce in alte tari oamenii NU au posibilitatea sa consume lapte crud, noi romanii mergem si
cumparam laptele de la magazin si il facem pe taranul nostru roman, sa nu-si mai permita sa creasca o vaca,
deoarece nu-i cumpara nimeni laptele.
Desi laptele de la tarani este VIU(are enzime), VINDECATOR si mai IEFTIN decat cel din magazin,
oamenii aleg in mod INEXPLICABIL laptele pasteurizat din magazin care nu are nici urma de viata in el.
SOLUTIA este aceeasi ca la fructe si legume:
Alege INTOTDEUNA laptele crud de la tarani - deoarece este singurul lapte care contine acele ENZIME
vindecatoare pentru organismul uman.
*Sau si mai bine (pentru sanatatea ta) ai putea sa-ti cresti propria vaca, de la care sa poti bea lapte proaspat,
viu si 100% natural in fiecare dimineata.
2.1 Lactatele fermentate(iaurtul)
Iaurtul este de fapt un lapte care a fermentat sub actiunea anumitor culturi de bacterii( benefice pentru
sanatea omului) se mai numesc PROBIOTICE ( pro= pentru, bios=viata - opusul antibioticelor) .
Acele bacterii se dezvolta de la sine in laptele viu, care contine enzime. Un lapte preparat termic(fara
enzime) se transforma in iaurt DOAR daca i se adauga acele bacterii (Lactobacillus bulgaricus si
Streptococus termophilus) - adica i se adauga o lingura de iaurt. Dupa cum vezi, bacteriile probiotice pot
transforma laptele mort(fara enzime) in iaurt viu(cu enzime).
Beneficiile iaurtului sunt nepretuite:
+ In primul rand bacteriile probiotice stau la baza florei intestinale care este pilonul de baza la imunitatii.
Consumand lacteate fermentate iti suplimentezi bacteriile benefice din flora intestinala, iar astfel iti intaresti
sistemul imunitar. Asadar pentru un sistem imunitare de fier, iaurtul e un aliment obligatoriu.
* Este cel mai bun medicament dupa un tratamentu cu antibiotice( antibioticele fac praf flora intestinala,
asadar si imunitatea).
+ In al doilea rand enzimele din el fac din iaurt un aliment usor digerabil si cu o biodisponibilitate mare a
nutrientilor: calciu, iod, fosfor, potasiu, zinc,vit. D, B2, B5 si B12.
+ Si nu in ultimul rand: imbunatateste sanatatea generala a organismului. Studiile arata ca iaurtul are
beneficii in ameliorarea bolilor cronice( cancer,hipertensiune, ateroscleroza, artrita , osteoporoza , candidoza
etc).
Iaurt viu VS iaurt mort.
Daca cumva nu stiai, majoritatea iaurturilor cumparate din magazin NU SUNT IAURTURI arata ca
iaurtul, pe eticheta lor scrie iaurt insa NU au in ele nici urma de enzime si probiotice.
Cum se produce iaurtul in comert ?
- Laptele este intai pasteurizat
- apoi este racit pana la temperatura de 45C, dupa care ii se adauga o cultura de bacterii pentru a fermenta
- este tinut la aceasta temperatura timp de 3 ore pana se tranforma complet in iaurt.
- in final iaurtul este adus la o temperatura amabalat pentru a ajunge in magazine.
Unde apare problema?
Unii comercianti(multi) sterilizeaza laptele inainte sa-l ambaleze pentru a-i prelungi termenul de valabilitate.
Procesul de sterilizare e o metoda de conservare care consta in omorarea TUTUROR bacteriilor benefice si
enzimelor aflate iaurt. Astfel iaurtul primeste un termen de valabilitate de 3-4 ori mai mare, insa isi pierde
aproape toate calitatile vindecatoare, transformandu-se intr-un aliment mai degraba nesanatos decat sanatos.
Cum sa alegi iaurtul cel mai sanatos?
Ai 2 variante: Sa cumperi de la magazin sau sa-ti faci propriul iaurt acasa(cea mai buna alegere).
A. Iaurtul din magazin
Cand cumperi iaurt de la magazin trebui sa tii cont de urmatoarele aspecte:

79

a. Sa aiba termen de valabilitate de MAXIMUM 1 LUNA.


Iaurturile cu termen de valabilitate mare sunt conservate prin sterilizare asadar moarte.
Pe de alta parte cele cu termen de valabilitate scurt, sunt in majoritatea cazurilor iaurturi vii.
b. Sa aiba culturile bacterii scrise pe eticheta
Principalele culturi sunt Lactobacillus bulgaricus si Streptococus termophilus, insa cuvantul magic este
ACTIVE.
Daca scrie bacterii active insemana ca bacteriile sunt vii. Daca nu scrie, nu ai nicio garantie ca iaurtul
pe care-l consumi este viu.
c. Sa NU fie inducit ( iaurt de fructe)
Iaurtul cu zahar adaugat nu este un aliment benefic pentru sanatate, deoarece, asa cum am spus in articolul
despre combinarea corecta a alimentelor,:
1. Iaurtul se digera cel mai bine cand este consumat pe stomacul gol.
2. Fructele si dulciurile NU se combina NICIODATA cu restul mancarii. Ele se DOAR intre mese cand
stomacul este gol.
3. Si nu in ultimul rand aproape toate contin zahar rafinat.
Asadar, ar fi foarte bine pentru sanatatea ta sa NU alegi sub nicio forma iaurtul indulcit, ci sa optezi mereu
pentru iaurtul simplu.
B. Iaurtul facut acasa (cel mai bun)
Cea mai buna alegere pe care o poti face in ceea ce priveste iaurtul, este sa-ti prepari propriul iaurt acasa.
Iaurtul facut acasa este incomparabil mai valoros decat orice tip de iaurt din comert, atat din puncte de
vedere al sanatatii cat si al gustului.
Acesta este de fapt adevaratul iaurt BIO si 100% natural.
Cum sa-ti faci propriul iaurt de casa ?
Foarte simplu:
1. Cumperi lapte de casa proaspat de la tarani ( se poate face si din lapte cumparat insa cea mai buna
alegere e laptele de casa)
2. Il pui intr-un ulcior/castron/bol (cel mai bine ar fi intr-un vas de lut)
3. Ii adaugi o lingura de iaurt (la inceput poti alege unul dintre cele sanatoase din comert, dupa care vei
folosi cate o lingura din iaurtul pe care l-ai facut in zilele precedente. De asemenea poti desface o pastila de
suplimente cu probiotice, pe care s-o torni in lapte).
4. Acoperi vasul si-l lasi la temperatura camerei de seara pana dimineata.
5. Dimineata urmatoare poti sa-ti incepi cu un aliment viu, vindecator si 100% natural.
*Nota: Laptele de casa se transforma in iaurt si daca nu adaugi acea lingura de iaurt, insa se transforma mult
mai greu( in cam 2-3 zile), de aceea, pentru a avea iaurt de seara pana dimineata, eu pun mereu acea
lingurura de iaurt si in laptele proaspat.

3. In cerealele si seminte inmuiate


Cerealele inegrale pe care le consumi al micul dejun ascund in ele o multime de enzime, foarte benefice
pentru organismul uman, dar care sunt INACTIVE. <vorbesc aici de cereale integrale, nu de prostiile alea de
toate formele, cu o mie de arome si cu desene animate pe cutie care-si zic cereale. Acelea sunt cereale
doar cu numele, deoarece sunt nesanatoase: prin continutul mare de zahar rafinat si adaosul de arome
atrificiale. Nu mai zic de toate procesele prin care trec pana ajung la forma finala(de stelute, pernite sau mai
stiu eu ce).>
Asadar, sper ca ai inteles ca aici vorbim despre cerealele integrale, si in niciun caz despre cele procesate si
indulcite. Cele procesate nu mai au in ele nici urma viata(de enzime).
Enzimele inactive
Enzimele din cereale si seminte sunt tinute inactive de catre anumiti inhibitori enzimatici naturali, care se
gasesc in planta respectiva.
Acesti inhibitori de enzime au rolul de a nu lasa semintele plantelor sa incolteasca(sa germineze) decat
atunci cand se afla conditii favorabile pentru dezvoltare(caldura, umiditate etc).

80

Cat timp enzimele nu sunt active, cerealele devin alimente care nu pot fi digerate in totalitate, si astfel devin
alimente care fac de obicei mai mult rau decat bine. Mai mult decat atat, s-a demonstrat ca inhibitorii de
enzime din cereale inhiba activitatea enzimelor digestive din organismul uman.
Parte buna este ca aceste enzime pot fi activate foarte simplu.
Cum sa activezi enzimele din cereale si seminte?
Foarte simplu: prin INMUIERE in apa calduta.
Daca vrei sa mananci cereale la micul dejun, pune-le intr-un castron cu apa calda(nu foarte calda) de seara si
lasa-le asa pana dimineata.
Din cauza ca cerealele sunt expuse la apa si caldura optima, inhibitorii de enzime se dezactiveaza iar
enzimele care tocmai s-au trezit fac ca cerealele sa inceapa procesul de incoltire(germinare).
Incoltirea are loc in urma a zeci de mii de reactii biochimice care au loc in interiorul cerealelelor si a
semintelor.
Astfel, cerealele se transforma intr-un aliment foarte sanataos, usor digerabil si cu adevarat VIU( cu un
continut mare de ENZIME)
Acesta proces va creste foarte mult biodisponibilitatea acestor alimente: adica organismul va putea
valorifica o cantitate mult mai mare de nutrienti din cereale.
Asadar, cerealele si semintele sunt o sursa excelenta de enzime cand sunt preparate corect., insa cand ele
NU sunt inmuiate fac de multe ori mai mult rau decat bine deoarece inhiba activitatea enzimelor din
organismul si nu pot fi digerate complet.
Ce tip de cereale si seminte se pot folosi?
Majoritatea: ovez, secara, orz, grau, seminte de in, seminte se susan, seminte de susan etc.
In concluzie: Daca vrei beneficiezi de enzimele din cereale sau seminte, ar fi bine sa le pui cateva ore la
inmuiat inainte sa le consumi.
Alte alimente vii:
1. Oul crud
Oul este un aliment VIU care contine enzime foarte benefice pentru sanatate, atata timp cat este consumat
CRUD(negatit). Chiar si gatit, oul este un aliment foarte bogat in nutrienti( proteine de inalta calitate,
Vitaminele din complexul B, Vitamina D,fossfor, iod,zinc, seleniu,magneziu etc.), INSA doar in oul crud se
gasesc ENZIME.
Enzimele fac din ou un aliment usor digerabil, si ii dau un plus de biodisponibilitate(adica organismul poate
folosi de o cantitate mai mare de nutrienti din el). Mai mult decat atat, studiile arata ca un consum regulat de
oua crude intareste sistemul imunitar.
Dupa cum probabil stii, ouale gatite sunt alimente cu potential alergen(adica pot da alergii). Cand oul este
consumat crud, acest potential alergen scade foarte mult(spre zero), astfel ca oamenii alergici la oua, sunt de
fapt alergici la oua gatite nu si la ouale crude.
Foarte multi terapeuti din medicina alternativa considera oul un adevarat medicament sau cum citeam intrun articol oul crud e un balsam pentru sanatate.
Dar cum ramane cu salmonella?
Multor oameni le este frica sa consume ouale crude pe motiv ca exista posibilitatea sa fie infestat cu
salmonella.
Adevarul este ca acest pericol exista.
In urma unui studiu efectuat in statele unite in anul 2002, a rezultat ca 1 din 30.000 de oua este contaminat
cu salmonella.
INSA
Niciunul din ouale contiminate nu proveneau de la gaini crescute natural de tarani, ci doar cele provenite
intre cele provenite din crescatorii industriale s-au gasit oua bolnave.
Nu este deloc surprinzator faptul ca oul provenit de la o gaina crescuta cu hormoni si la lumina artificiala
intr-o cusca de 50x50cm are sanse mari sa fie infestat cu salmonella.
De aceea trebuie sa alegi ouale sanataose, provenite de la gaini crescute cat mai natural.
Unde gasesti ouale sanatoase?
1. La tarani
2. In propria ta curte - daca ai minunata idee sa-ti cresti propriile gaini. :p

81

Asadar, le fel ca si vegetalele si ca laptele, ouale cele mai sanatoase se gasesc in piata.
Daca ti-e greata de sa mananci oua crude
Iti dau o solutie simpla:
Desfa oul crud si ia din el o jumatate de lingurita de galbenus apoi o jumatate de lingurita de albus. Abia o
sa apuci sa-i simti gustul.
In a doua zi ia o linurita intreaga de galbenus, si una intreaga de albus.
In a treia ia cate 2 lingurite si tot asa, pana cand te obisnuiesti cu gustul si ajungi sa poti manca cate un
o intreg pe zi cu lingurita.
2. Mierea de albine proaspata
Mierea de casa e un medicament cu adevarat vindecator pe care natura ni-l ofera.
Nu numai ca contine foarte multe enzime, dar contine si cantitati insemnate de vitamine si minerale(in
special vit. B2, B6, magneziu, fier)
Asa cum probabil ai observat, n-am numit mierea un aliment, ci mai degraba un medicament, deoarece
trebuie consumara DOAR in cantitati foarte mici asemenea unui medicament.
In articolul despre zahar am prezentat faptul ca miererea are cu aproape 50% mai multe calorii ca zaharul,
contine foarte multa fructoza.
De aceea, consumul de mierii ca aliment si nu ca medicament, poate face mai mult rau decat bine.
Cum stii daca are enzime?
Cand mor enzimele din miere, aceasta se zahariseste. Mierea zaharisita este miere fara enzime.
Acuma sa nu crezi ca mierea cu o gramada de conservanti care o gasesti la magazin si care nu se zahariseste
NICIODATA, mai are pic de viata in ea.
Cea din magazine e de obicei fara enzime in ea.
Mierea moarta din magazin
Cand cumperi miere din super-market , ai sanse 99% sa iei un aliment foarte procesat, nesanatos si fara
enzime (mort).
De asemena, in urma cu aproximatov 2 ani in Romania, s-a descoperit in urma unui control de la protecia
consumatorului ca peste 80% din brandurile care vindeau de miere in Romania aveau miere lungita cu alte
tipuri de zahar rafinat( in special fructoza rafinata).
Asadar, cand vorbesc de miere ca medicament, nu ma refer in niciun caz la la mierea procesata din
magazine, ci la cea 100% naturala.
SOLUTIA?
La apicultor.
Daca vrei sa beneficiezi de efectele vindecatoare ale mierii si sa mananci un produs VIU si cu adevarat
vindecator, ar fi bine sa cumperi miere doar de la apicultori.
Exista destui apicultori pasionati in Romania, astfel ca este foarte usor sa-ti faci rost de miere neprocesata,
nelungita si 100% naturala.
3. Suplimentele cu enzime
Pastilele cu ENZIME pot fi foarte folositoare, mai ales iarna cand alimentele vii sunt mai greu de gasit.
INSA in anotimpurile cand se gasesc alimente bogate in enzime la tot pasul, mi se pare absurd sa dai banii
pe sumplimente cu enzime. Mai mult decat atat, niciun fel pastile su sumplimente nutritive( fie el cu
minerale, vitamine sau enzime) n-o sa egaleze niciodata valoarea nutrientilor luati din alimentele crude.
Adica, ceea ce face omul n-o sa egealeze niciodata ceea ce a facut Dumnezeu.
De asemenea, toate alimetele crude au o biodisponibilitate mult mai mare decat cele prelucrate termic.
Asadar, pastilele cu enzime pot fi o solutie pentru a suplimenta enzimatiele digestive, insa ele n-o sa egaleze
niciodata enzimele care se gasesc in fructe si legume( adica enzimele in forma lor naturala).
Acestea sunt principalele surse din care organismul tau isi poate lua enzimele necesare pentru o functionarea
optima.
Pe langa faptul ca trebuie sa consumi ZILNIC alimente care sa-ti suplimenteze enzimele digestive, exista si
cateva lucruri care dauneaza enzimelor si de care ar fi foarte bine sa te feresti:

82

5 lucruri care-ti distrug enzimele


1. Guma de mestecat
Cand mesteci mancarea, transmiti un semnal creierului tau prin care-l anunti ca urmeaza sa ajunga mancare
in stomac. Cand primeste acest semnal, creierul comanda stomacului sa produca enzime.
Ce se intampla cand mesteci guma?
Transmiti un SEMNAL FALS creierului, care va creste productia de enzime din stomac si va risipi astfel
enzimele de care ai nevoie atunci cand digeri hrana. Mai mult decat atat, in timp, se poate deregla acest
mecanism reflex de producere a enzimelor adica orgaismul nu va mai produce enzime atunci cand mesteci,
deoarece creierul va crede ca-ti transimiti din nou un semnal fals -> si de aici: balonari, indigestii si mancare
incomplet digerata(care duce in timp la boli cronice).
2. Combinarea incorecta a alimentelor
Unele enzime functioneaza intr-un mediu acid iar altele in mediu mai alcalin.
Cand mediul este alcalin se dezactiveaza enzimele care lucreaza in mediu acid, si vice-versa.
Carnea este digerata de enzimele acide iar painea si amidonoasele sunt digerate de enzimele alcaline.
Apoi daca tu la o masa combini cartofi cu carne sau paine cu carne, niciun dintre cele 2 alimente nu se va
putea digera complet deoarece pentru a fi digerate ele au nevoie de enzime care nu pot lucra impreuna.
Mai multe despre asta gasesti in articolul despre: cum sa combini corect alimentele la o masa?
3. Chimicalele din alimente (conservant, pesticide)
Chimicalele folosite in industria alimentara nu numai ca distrug enzimele din alimentele asupra carora sunt
folosit, dar distrug enzimele si din corpul tau.
Asadar, axeaza-te pe mancare cat mai putin procesata.
4. Carenetele de vitamine si minerale
Pentru ca enzimele sa poata functiona optim e necesar sa nu ai lipsuri de vitamine si minerale.
De unde iei vitaminele si mineralele?
Nu, nu din pastile si suplimente. Ci din Hrana Vie care are o biodisponibilitate mult mai mare decat
alimentele mancarea moarta.(observi cum se leaga toate intre ele?)
5. Mestecarea insuficienta a alimentelor
Asa cum am spus la punctul 1, cand mesteci mobilizezi enzimele sa digere hrana.
Alimentele se mesteca pana cand se transforma in PASTA, si nu doar pana cand pot fi inghitite.
Ceea ce trebui sa retii este doar ca:
Mestecarea insuficienta a alimentelor IMBOLNAVESTE organismul Garantat( mai devreme sau mai
tarziu)

Tema de casa
Acum ca stii sa faci diferenta intre Hrana Vie si Hrana Moarta, tot ce-ti ramane de facut este sa aplici in
viata ta de zi cu zi lucrurile pe care le-ai invatat astazi.
Tot ce trebuie sa faci este:
1. Sa-ti formezi obiceiul de a manca zilnic minimum 50% Hrana Vie.
2. Sa cumperi alimente din tara lor de origine(Romania in cazul de fata).
3. Sa consumi cat mai multe alimente de casa, in locul celor din magazin.
4. Sa renunti la guma de mestecat ( pentru o respiratia proaspata poti manca canteva frunze de patrunjel :p)
5. Sa combini corect alimentele la o masa
6. Sa mesteci mancarea pana se face PASTA.
7. Sa te feresti pe cat posibil de alimentele procesate si pline de chimicale.
MSG Drogul din alimente

Te-ai intrebat vreodata


De ce alimentele cumparate sunt mai gustoase decat cele de casa ?

83

De ce mancarea de acasa n-o egaleaza niciodata la gust pe cea de la fast-food ?


De ce sunt atat de gustoase mezelurile, desi sunt facute doar din cateva resturi de carne?
De ce sunt atat de bune unele alimente, incat atunci cand le manaci, pur si simplu NU te mai poti opri ?
Raspunsul este simplu:
Producatorii mezelurilor/cipsurilor/supelor la plic/condimentelor si alimentelor de la fast-food adauga
intentionat un Ecare sa ne pacaleasca papilele gustative si creierul.
Despre ce E este vorba ?
Monoglutamatul de Sodiu (MSG) sau E621
Monoglutamatul de Sodiu(E621) face ca un salam, obtinut din fie ce resturi de carne pe care oricine le-ar
arunca la gunoi, sa fie un aliment atat de gustos incat sa nu pe mai poti opri din mancat. Ti se pare ca acel
aliment este irezistibil de bun.
Mai mult decat atat, te face sa iti doresti sa mananci acel aliment si maine si poimaine si apoi in fiecare zi
ITI DA DEPENDENTA.
Aroma din MSG se numeste Umami sau Al cincilea gust. Odata ce papilele tale gustative simt acest
gust, transmit creierului o sensatie de placere si euforie, motiv pentru care incepi sa mananci din ce in ce mai
mult si simti ca nu te mai poti opri.
Oamenii care consuma regulat alimente care au MSG adaugat, ajung sa dezvolte o asa mare dependenta de
alimente, incat mancatul devine pentru ei principala satisfactie in viata.
Paradoxul este ca acesti oameni sunt nevinovati pentru starea lor. Ei sunt doar victimele unei manipulari la
nivel biochimic, care are printre scopuri imbogatirea producatorilor si indobitocirea consumatorilor.
Partea si mai proasta este ca acest E nu numai ca da dependenta, ci este si extrem de DAUNATOR pentru
organismul uman.
Stiintific vorbind MSG-ul este un aditiv alimentar (potentiator de gust) format din 79% Acid Glutamicsi
21% Sodiu.
Daca sodiul NU reprezinta un pericol pentru sanatate, acidul glutamic sintetic este, asa cum spune Dr
Russell Blaylock, o otrava mai rea decat nicotina si alcoolul, dar care se gaseste din abundenta in
bucatariile fiecaruia dintre noi .
Acidul glutamic e un aminoacid necesar omului care se gaseste in mod NATURAL in organism: in sange, in
creier sau in laptele mamar, dar si in unele alimente: in oua, rosii, soia, in seminte, ciuperci, in branza, in
peste etc.
Pana aici nicio problema, INSA
Cand acidul glutamic este SINTETIC obtinut de oameni prin procese chimice - el devine otrava curata
pentru organism, dar in special pentru creier. E de inteles ca in MSG se gaseste 79% Acid Glutamic
SINTETIC (deci daunator).
Ce boli provoaca ?
Desi se fac eforturi imense pentru a ascunde si a minimaliza efectele daunatoare ale MSG-ului, studiile arata
CLAR ca aceasta substanta este una deosebit de daunatoare pentru sanatate.
Conform oamenilor de stiinta, Monoglutamatul de Sodiu poate provoca o multime de boli:
* Creierul principalul organ afectat
Ne prajeste neuronii
MSG ul e clasificat ca excitotoxina sau neurotoxina, deoarece excita neuronii atat de tare incat ii distruge
si de aici deriva o serie de boli si dezechilibre ale creierului:
- Bolile Alzheimer si Parkinson
- Hiperactivitatea si deficitul de atentie la copii(ADHD)
- Autismul si Epilepsia
- Atacurile de panica si Migrene
- Oboseala cronica
Si nu in ultimul rand

84

- Depresia si tuburarile de comportament: Dr. Blaylock a demostrat in cartea Exitotoxinele: Gustul care
ucide ca MSG-ul, nu numai ca provoaca o gramada de boli de creier, dar are si un efect devastator in
comportamentul de zi cu zi al oamenilor, din cauza ca creeaza dezechilibre puternice in hipotalamus.
Asadar, ai toate sansele sa devii o persoana deprimata, iritata, stresata si obosita cronic, daca in dieta ta
zilnica se gaseste MSG(si se gaseste garantat daca mananci la fast-food si consumi alimente procesate) .
* In ce alte moduri te afecteaza MSG-ul:
- Afecteaza Glanda Pitulara - care este responsabila pentru buna functionare a celorlalte glande din
organism. Astfel ca, MSG-ul deregleaza intreg echilibrul hormonal al organismului: si de aici o reactie in
lant care va afecta sanatatea intregului organism.
- Duce la OBEZITATE: din doua motive:
1. Strica echilibrul hormonal al organismului deoarece afecteaza glanda pitulara.
2. Creste cu 40%-50% apetitul - cel putin asa arata studiile. Pofta de mancare creste deoarece se
dezechilibreaza mecanismele naturale care ne dau pofta de mancare. Astfel ca, MSG-ul te va face sa-ti
doresti sa mananci din ce in ce mai mult, chiar daca nu ai nevoie.
- Afecteaza vederea: studiile arata ca un consum excesiv de MSG duce in timp la scaderea vederii la distanta
- Miopia
- Provoaca hipertensiune deoarece are un efect vasoconstricor asupra sistemului cirulator (ingusteaza
vasele de sange).

SA FIE LUMINA!
Introducere i Capitolul 1
Medicina energetic
Preambul - Qui bono
nsemntatea relaiei dintre energie, informaie i medicin a fost pn nu de mult complect ignorat de
ctre medicina colastic-alopat. Totui medicina energetic i cea informaional, sau mai pe scurt aa cum
o denumesc americanii energy medicine, a reuit deja s-i creeze propriul loc printre conceptele
medicale, loc cu un real potenial de dezvoltare, i s devin din ce n ce mai cunoscut n ntreaga lume.
Medicina energetic este o mixtur foarte creativ dintre vechile tehnici terapeutice, noile teorii tiinifice
i tehnologia de nalt performa (high-tech).
Poate c termenul de medicin energetic nu este tocmai cel mai exact, avnd n vedere faptul c ceea ce
este cuprins sub acest termen este n fapt folosirea cmpurilor energetice cu scop diagnostic i terapeutic.
A fost ns general adoptat deoarece poate cuprinde o serie de ramuri specifice ale acestei noi medicini, cum
ar fi medicina informaional, medicina energetic, medicina contiinei, medicina quantic i nc multe
altele.
De regul aproape n toate aceste, s le spunem sub-tipuri, avem de a face cu cmpuri
electro-magnetice, dar i magnetice sau electrice, cu cmpuri de unde i vibraii. Mai nou sunt cercetate i
domeniile cum ar fi cel al cmpurilor scalare sau al cmpurilor informaionale. Lucru interesant este mai
ales faptul c aceste noi tehnici medicale realizeaz o legtur destul de strns cu medicina tradiional
chinez (meridianele energetice din acupunctur) sau cu homeopatia (informaia preluat i transmis cu

85

ajutorul apei). nsi pietrificata medicin colastic a fost nevoit s admit, ba chiar folosete de destul de
mult timp o serie de tehnici i tehnologii care au la baz analizarea i msurarea cmpurilor
electro-magnetice sau de alt natur, dac ar fi s ne gndim doar la EKG, tomograf sau tehnologiile laser.
Noile direcii medicale, medicina energetic n sine, are la baz o serie de teorii i concepte tiinifice, cum
ar fi:
-teoria cmpului electro-magnetic
-holografia
-tehnicile laser
-structurile disipative
-teoria haosului
-teoria quantic
-teoria undelor scalare
-teoria biofotonilor, etc.
Teoriile menionate mai sus s-au bucurat pn n prezent doar o foarte anemic atenie din partea medicinei
colastice, i aceasta mai ales n ceea ce privete teoria electro-magnetic, datorit creia ns au fost
realizate o serie de aparaturi i tehnologii de diagnostic (EKG, EEG, etc.). n schimb n cadrul medicinei
energetice toate aceste teorii i nc multe altele sunt reunite i contribuie la formarea unui concept medical
integral, revoluionar i, cum spuneam, de cert perspectiv.
Principalul punct divergent ntre medicina colastic-alopat i medicina energetic este cauzalitatea bolii,
deoarece medicina energetic susine c:
-funciile corpului sunt regulate i coordonate printr-un mare numr de mecanisme regulatorii. Aspectele
electro-magnetice ale acestor mecanisme regulatorii constituie n ntregul lor cmpul electro-magnetic al
organismului;
-boala este vzut din punct de vedere biofizical ca o faz de tranziie, i tocmai de aceea prezint o
modificare tipic de dinamic;
-n cmpul electro-magnetic propriu corpului aceste modificri dinamice sse manifest ca modificri ale
cmpului electro-magnetic, ceea ce constituie un factor msurabil cu caracter diagnostic;
-i n mod invers, prin transmiterea de semnale electro-magnetice poate fi obinut un efect terapeutic prin
aceea c sistemul (organismul) i schimb comportamentul, cu alte cuvinte, se normalizeaz.
Boala are, ca oricare alt modificare de statut a unui organism, o faz preliminar. Iar acest lucru este
reflectat n schimbrile cmpului electro-magnetic propriu organismului, astfel nct poate fi diagnosticat.
Dar n egal msur, atta timp ct cunoatem caracteristicile respectivului cmp electro-magnetic, putem
interveni i terapia un astfel de cmp aflat n dezordine.
Exist ns i domenii ale medicinei energetice care depesc cu mult aceste aspecte, care se extind n
domenii spirituale i care sunt reunite sub denumirea de medicina informainal. n mod poate pentru unii
surprinztor, astfel de sisteme, cum este de exemplu terapeutic touch (atingerea terapeutic) au devenit n
USA foarte cunoscute i populare, bucurndu-se de o nalt acceptan n medicina clinic i intensiv de
acolo. i aici poate c nu este ntmpltor faptul c preedintele Obama s-a zbtut att de puternic n
favoarea schimbrii sistemului de sntate american, dar desigur nu n favoarea medicinei energetice, ci
tocmai dimpotriv, n intenia de a legaliza i mai puternic afacerile concernelor farma i de a bloca evoluia
ctre o medicin integral, uman.
Despre terapeutic touch i o serie de alte aspecte ale medicinei energetice vom discuta pe larg mai jos, n
ampla prezentare a crii doctorului James L. Oschman Energy Medicine. The Scientific Basis carte
fundamental pentru medicina energetic, o carte ce mi-a modificat fundamental modul de a privi sntatea
i boala.
i n Europa, n urm cu civa ani, Comunitatea European, stimata Doamn care are de gnd s
hotrasc i reglementeze absolut totul n numele nostru (sunt curios cnd va apare n sfrit i legea care
reglementeaz zilnic numrul de vizite la closet) a iniiat un studiu asupra (aa-numitei acolo) medicinei
non-convenionale. Rezultatul studiului indica tendina crescnd a populaiei europene de a se orienta
spre metodele alternative (tot o denumire deformat folosit n acest studiu), i concluziona faptul c

86

acestea nu mai pot fi ignorate. Se recomanda de asemenea, desigur doar nu n interesul nostru, i
organizarea i sistematizarea acestui nou domeniu medical. V cam putei nchipui ce nseamn asta, nu?
Organizat i sistematizat, dragi tovari!
Mai ales rolul medicinei tradiionale chineze cu diferitele ei tehnici de meninere sau redare a sntii, a
acupuncturii, Qi-Gong, a medicinei indiene Ayurveda, etc. constituiau elementele recomandrilor fcute de
studiul respectiv, pentru a fi cuprinse n catalogul de tehnici terapeutice acceptate de Casele de Sntate.
Cteva aspecte ale medicinei energetice sunt deja cunoscute destul de bine, i de o bun bucat de vreme
folosite oficial de ctre muli doctori (care precis au observat obiectiv c ndopatul cu boabe chimice al
gtii bolnave nu duce la nici un rezultat pozitiv i mai ales c oricum, n perioada asta de criz
permanentizat, gsca nu mai d nici ou de aur). Terapiile cu cmp magnetic, spre exemplu, sunt cunoscute
nc din antichitate, iar mai nou n ultimii ani au aprut tehnici noi, ca urmare a posibilitilor tehnologice
din domeniul electronicii, a crerii de diferite aparaturi care produc cmpuri magneitce statice sau pulsatorii.
O alt tehnologie i un alt aparat care poate fi inclus n acelai domeniu al medicinei energetice, este
stimularea magnetic trans-cranian. Acest principu, respectiv tehnic medical a fost pentru prima oar
folosit n Anglia, pe la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut, mai ales n cazurile de scleroz multipl, dar
ntre timp s-a dovedit a avea o aplicativitate cu mult mai mare dect se presupunea iniial: depresii,
schizofrenie, epilepsie, Morbus Parkinson i mai nou chiar i n strile comatoase. i n cazul acestei tehnici
medicale avem de a face cu o modificare a membranei i receptorilor terminali ai celulelor nervoase. Multe
cercetri au confirmat deja o mbuntire evident a capacitii de memorie.
Poate c nu ar fi greit s amintim aici rolul undelor Schumann (undele electro-magnetice ale Pmntului)
i constatrile pe care le-a acumulat astronautica n aceast direcie. n timp ce n trecut astronauii aflai n
afara spaiului terestru sufereau inexplicabil de o serie de grave perturbri ale sistemelor regulatorii ale
organismelor lor, din momentul n care navele spaiale au fost dotare cu generatoare de frecven Schumann,
toate aceste perturbri i dereglri sistemice au disprut brusc, ca prin minune. Aceste generatoare creaz un
cmp de frecven similar celui terestru, cu o frecven de baz de 7,8 Hz (frecvena Schumann).
O alt aplicaie demn de semnalat este aceea a aparaturii Zapper dup Clark, aparatur i principiu
desigur ignorat de ctre medicina colastic. n esen este vorba de folosirea tehnic a frecvenelor
nemodulate electro-magnetice i de distrugerea prin acestea a microbilor i bacteriilor, ca urmare a
capacitii de rezonan cu undele scalare emise de o component a aparaturii respective. Desigur c aceast
tehnologie mai necesit nc cercetri i perfecionri, deoarece poate exista i riscul distrugerii bacteriilor
bune din flora intestinal. Doar c desigur nu exist interes din partea concernelor farma pentru a pune la
dispoziie fondurile necesare acestor studii i cercetri. Cci cum s-ar mai vinde atunci toate aceste
antibiotice care n mod sigur distrug flora intestinal, dar tot att de sigur aduc frumoase ncasri
respectivelor companii. i ce afacere s-ar mai face dac fiecare i-ar cumpra o dat n via un astfel de
aparat, i nu ar mai avea nevoie de medicul scriitor de reete, farmacistul distribuitor de pilule i concernul
farma productor de otrvuri chimice? Un vis? Poate nc un vis, dar oricum, un vis frumos i n curnd i
realizabil. Eu unul sunt convins de asta!
n mod sigur ns medicina ortodox nu va putea s mai ignore mult timp medicina energetic, medicina
integral. i aceasta pentru simplul fapt c pacienii nu mai doresc s se lase otrvii cu pilule, iar orientarea
acestora ctre medicina integral este permanent n cretere, ceea ce va duce, mai devreme sau mai trziu, la
falimentul alopaiei.
Desigur c poate apare pericolul unor terapeui neserioi, dornici doar de bani. Dar oare nu stau lucrurile
dintotdeauna aa i n alopaie. Exemple m abin s mai dau aici, cci acest Site este deja mult prea plin de
ele.
Ceea ce este ns absolut cert, este faptul c noi drumuri, directe, care pornesc de la fizica i biofizica
modern, trecnd prin biologie ctre medicin, ne arat o nou cale, ctre o nou medicin, pus n slujba
omului ca fiin integral, i nu ca robot compus din organe ce pot fi nlocuite, cioprite, ignorate, otrvite
i radiate.... i toate astea, pe deasupra, cu un substanial profit material pentru fptai.
Energy Medicine. The Scientific Basis Dr. James L. Oschma
Aa cum promiteam mai sus, n cele ce urmeaz voi ncerca pentru Dumneavoastr o prezentare
exhaustiv a crii celebrului doctor american James L. Oschman. Am s ncerc s m apropii de ... 99% din
textul originar, deoarece cred c merit aceast intreprindere din partea mea, i aceasta pentru c sunt
convins c cele scrise de doctorul Oschman v vor face s vedei multe aspecte ale sntii i bolii cu ali

87

ochi.De asemenea mi cer scuze pentru calitatea uneori mai slab a ilustraiilor, dar trebuie sa ma descurc
singur, cu mijloacele tehnice i financiare care mi stau la dispoziie. Nu uitai c www.quibono.net este un
Site non-profit care mie personal nu-mi aduce dect cel mult costuri, n orice caz nici un fel de profit
financiar. Nu v spun toate acestea pentru a m plnge, cci n fapt este dorina i hotrrea mea de a
prezenta ct mai multe informaii pe acest Site pentru Dumneavoastr. Mulumesc pentru nelegere.
Pentru acest text, pasajele cu caracter cursiv mi aparin, deci nu sunt prezente n cartea lui Oshman
Introducere
Aceast carte v prezint dou aspecte. Unul dintre ele se refer la un nou domeniu, foarte interesant, care
a aprut n cadrul tiinei medicale. Iar n spatele acestui nou domeniu de cercetare tiinific se afl cel de-al
doilea aspect, care conine nu mai puin fascinantele motive pentru care n trecut aceast tem a produs
attea controverse i confuzii. Aceste dou istorii explic paradoxul pentru care terapiile energetice au fost
n permanen privite miop i cu scepticism de ctre membrii corpului medical academic, dei simultan
erau resimite ca benefice i tmduitoare de ctre foarte muli oameni obinuii.
Muli terapeui, datorit muncii lor zilnice i eficiente, se simt tot mai nstrinai de medicina colastic
cu ale ei baze logic-raional-mecaniciste.
(Nota Quibono: Spre deosebire de Romania din pcate, n foarte multe alte ri din Europa i n USA, pe
lng medicii alopai exist i terapeuii, care nu au la baza studiul medicinei alopate ntr-o Facutate de
medicin, ci sunt absolveni ai colilor de medicin aa-zis alternativ. i tot spre deosebire de Romnia,
acetia au dreptul de practic, de diagnostic i terapie, la fel ca i medicii alopai. Dar s speram ca lucrurile
se vor detepta i la noi.)
i totui la o privire mai atent, toate aceste contradicii i controverse dispar ca prin minune. n ultimele
decenii oamenii de tiin au certificat legturi mai mult dect suficiente ntre cmpurile energetice biologice
i cunotinele tiinifice deja consacrate de mai mult timp. Cu ajutorul unor noi metode tehnologice se pot
msura cmpurile energetice de-abea sesizabile din i din jurul unui corp. i doar cu cteva decenii n urm
medicina colastic contesta vehement aceste cmpuri energetice. Astzi aceste cmpuri nu numai ca pot fi
relevate i msurate, dar cercettorii au clarificat i procedeele prin care aceste cmpuri se formeaz, precum
i felul n care acestea se modific n cazul dereglrilor sistemice sau al bolilor. i treptat ncepem s
nelegem i legturile biofiziologice care-i permit unui terapeut instruit s detecteze aceste cmpuri
energetice, precum i felul n care le poate influena, spre binele pacientului.
Astfel se aduc treptat clarificri ntr-un mare domeniu al biologiei, rmas pn nu demul complect ignorat
sau necunoscut. Observaiile care contribuie la aceasta nu aparin doar unui anume specialti sau discipline,
ci mai degrab sunt nregistrate n diferite domenii i ramuri tiinifice. Chiar dac unora le place sau nu,
ntr-o form sau alta, pentru fiecare fel de terapie este folosit energia organismului. i foarte probabil c
afeciuni sau deficiene serioase ale organismului, care n prezent nu pot fi vindecate prin metodele colasticalopate, vor putea fi mai bine terapiate dac se va ine cont de aspectul energetic al respectivului organism
(pacient).
ntre timp tim c organismele vii se adapteaz la diferite fore pe care le folosesc pentru ele i c diferite
forme de comunicare particip la procesele de vindecare. O singur for vital sau energie vindectoare
nu exist, ci n loc de aceasta, avem de a face cu mai multe sisteme ale organismului care direcioneaz i
transmit diferite forme de energie i informaie dintr-un loc ntr-altul, n ntregul organism.
Faptul c diferite forme de terapie energetic se concentreaz fiecare asupra unora sau altora dintre aceste
forme de comunicare i transmisie energetic face ca aceste terapii s aduc indicii i s creeze ipoteze
verificabile asupra funcionrii sistemelor energetice ale organismului. Anatomia i fiziologia corpului
omenesc i sistemele energetice sunt strns mpletite unele cu altele, astfel c o terapie eficienta efectuat
asupra unei zone va duce la influenarea celorlalte. Tocmai de aceea aceast energetic este o tem
multidisciplinar ce cuprinde un material foarte complex.
Prin aceast energie nvm nu numai ceva despre cele mai mici particule din organismele vii, ci i faptul
c interaciunile energetice sunt responsabile pentru importante caracteristici i proprieti, care rezult din
relaiile dintre prile organismului. Ori acest lucru l nelegem i denumim ca NTREG, ca INTEGRARE:
prile, prin comunicarea i cooperarea energetic i informaional fac posibil funcionarea organismului
n unitate.

88

Aceasta carte este un instantaneu al unei scene deosebit de vii i active. Aproape zilnic apar relatri
asupra unor noi i noi descoperiri fundamentale. n acest proces sunt fcute multe observaii i sunt
acumulate multe experiene care duc la de-mitizarea fenomenelor care n trecut se opuneau oricrei
explicaii i clarificri. Cantitatea permanent de noi informaii este att de mare nct nu va putea fi
cuprins complect n aceasta carte.
O dat cu aceste noi descoperiri, treptat ptrunde i n mintea medicilor alopai precum i n cercetarea
medical contiina faptului c legturile i relaiile energetice sunt reale i nu mai pot fi ignorate. Cu ct
mai mult se detaliaz cunotinele noastre asupra bioenergiei, cu att mai uoar devine cercetarea
sistemelor energetice, cu att mai simpl devine explicarea i lmurirea acestor fenomene pentru pacienii
interesai i doritori de cunoatere. i un impuls suplimentar este dat de faptul c astzi din ce n ce mai des
este recunoscut de ctre autoritile de sntate faptul c medicina integral (complementar) i terapiile
energetice i-au obinut un loc bine definit, c aceste metode ajut foarte adesea pacienilor a cror
simptome i afeciuni nu sunt nici mcar atenuate prin metodele medicinei colastice.
n timp ce aceast carte era n pregtire au aprut mai multe rapoarte fascinante ale unor terapeui
energetici - ca de exemplu Julie Moty (1998) i a colegului ei, medicul Mehmet Oz (1998), asupra modului
n care aceast activitate terapeutic era integrat n spitale i clinici (mai ales n USA). Alte rapoarte relatau
experiene personale impresionante asupra vindecrii prin energie (de ex. Collinge 1998, Egidio 1997,
Brennan 1987). De ce menionez aceste surse? Deoarece consider c experienele descrise, aa de
neobinuite cum pot apare uneori, constituie fundametul viitoarelor cercetri medicale asupra aciunii
biologice a energiei.
Oamenii de tiin tiu c n Istorie Ideilor, magia este antemergtoarea tiinei, c receptarea intuitiv a
fenomenelor apare naintea cunoaterii obiective. (Gauquelin 1974)
Medicina energetic indic indubitabil spre o anumit direcie. Marea majoritate dintre noi favorizeaz o
filozofie personal i o medicin care s fie capabil s ajute ct mai repede n cazul bolilor fizice i psihice.
Un fenomen cum este cel al vindecrii spontane este un important indicator pentru capacitatea nnscut
de a ne putea vindeca singuri chiar i n cele mai dificile situaii (stri). Experiena clinic a artat c
remisiile rapide i spontane sunt posibile i exist concret, chiar i n cele mai grave cazuri de cancer sau de
rniri foarte grave. Aceast realitate ne arat cu ce for uria poate combate organismul, n anumite
condiii favorabile, bolile, i cum poate efectua operaii reparatorii extrem de dificile.
Vindecrile spontane sunt rare, i nu pot fi prevestite, anticipate. i totui exist destul cazuri bine
documentate n care pacienii s-au vindecat rapid n faze terminale sau n cazurile unor boli incurabile.
Aceste exemple ar trebui s fie suficiente pentru a oferi motivaia necesar cercetrii tiinifice de a intra n
aciune. Cercettorii ncearc uneori s provoace vindecri spontane n cazurile de cancer spre exemplu,
prin aceea c susin i ntresc forele de autovindecare ale organismului.
n timp ce pn acuma de abea dac s-a putut rspunde la ntrebarea asupra motivelor primare ale apariiei
unei vindecri spontane, totui un lucru pare deja clar: Toate circuitele i energiile sunt prezente; problema
principal const n aceea, de a gsi care este comutatorul corect care trebuiete activat, pentru a declana un
astfel de proces. (Weil 1995) Eu nsumi am trit foarte multe situaii n care terapeuii complementari au
putut declaa respectivul comutator (proces) sau au putut provoca un start rapid al proceselor de vindecare,
i tocmai de aceea sunt convins i tiu c nu suntem prea departe de ziua n care vom putea nelege
vindecrile spontane.
Cu ajutorul observaiilor i experienei terapeuilor energeticieni, cercetarea modern ne poate arta i
nva unde trebuie s cutm circuitele i comutatoarele necesare. Tot att de important i interesant
precum vindecare spontan este i munca terapeutic cu pacienii traumatizai emoional sau cu cei abuzai
fizic. Cine se afl ntr-o astfel de situaie este la fel de slbit ca i un pacient care sufer de o boal cronic
sau de rniri grave. i poate exista o activitate mai nobil dect aceea de a-i elibera i vindeca pe oameni de
suferinele lor emoionale i de a-i elibera din agonie?
Faptul c terapiile energetice au fost ntmpinate cu ostilitate a contribuit substanial la actuala criz a
medicinei i la ruptura, divizarea artificial dintre terapia convenional i cea complementar. n trecut
unele dintre succesele remarcabile ale terapeuilor complementari, precum i de vindecri n context religios,
au fost pur i simplu ascunse sub mas, deoarece nu se putea gsi nici o explicaie logic pentru aceste
fenomene. Uneori chiar terapeuii nsui putea da puine explicaii concrete asupra fenomenelor respective.

89

Dar dac introducem noile cercetri, descoperiri i informaii n acest tablou, atunci vom gsi elementele
de legtur care lipseau pn acuma n imaginea noastr asupra corpului omenesc sntos sau bolnav.
Capitolul 1
Premizele istorice
1.1 Cmpurile energetice n medicin
Cea mai timpurie relatare documentar asupra utilizrii electricitii cu scop terapeutic ne-a parvenit din
anul 2750 . C. La vremea respectiv unii bolnavi erau supui ocurilor electrice pe care le provocau unele
specii de anghile (Electrophorus electricus). Pe la 400 .C. Thales din Milet obinea energie electrostatic
prin frecarea pietrelor de chihlimbar.
Diferite feluri de vindecare magnetic sunt, foarte probabil, chiar mai vechi. n Africa, ntr-o min de fier
veche de sute de mii de ani era colectat argil roie, denumit i ocru, care din timpuri imemoriale era
folosit cu scopuri rituale i de vindecare. Magnetitul era folosit cu scopuri curative deja de ctre egipteni i
vechii chinezi, precum i mai trziu de ctre grecii antici. (Payne 1990)
n Biblie precum i n alte scrieri sfinte din alte religii sunt descrise vindecri de mai peste tot pe glob.
Chiar i astzi n unele biserici i catedrale se practic aezarea minilor pe trupul sau cretetul bolnavului,
aa cum ne-a nvat Domnul nostru Iisus Cristos. Variantele moderne ale acestei metode sunt denumite
atingerea terapeutic sau vindectoare (therapeutic touch, respectiv healing touch n englez), Reiki
sau terapia polaritii, i i-au gsit deja n USA n multe coli terapeutice, precum i n spitale, deja un loc
bine stabilit (vezi Quinn&Strekauskas 1993, Quinn 1984 i 1992, Krieger 1975). Toate aceste metode sunt
considerate a fi forme terapeutice energetice.
n 1773 Franz Anton Mesmer a nceput s practice vindecarea cu magnei. Pacienii si remarcau faptul c
simeau n corp cureni magnetici, care conduceau la vindecare. Curnd Mesmer a constatat c acelai
efect l obinea i fr magnei, doar aezndu-i minile pe corpul pacienilor. Dup mai multe experiene
conduse atent, Mesmer a publicat n 1779 al su Raport asupra descoperirii magnetismului animalic, titlu
care poate prea unora astzi destul de ciudat. La fel ca i n cazul mnuirii magneilor, Mesmer simea n
jurul corpului un soi de atracie sau de respingere, de la caz la caz.
1.1 Franz Anton Mesmer
1.2 Sedin terapeutic
Mesmer a invitat n permanen ali cercettori i oameni de tiin ai vremii sale s ia parte i s asiste la
activitatea sa terapeutic asupra cazurilor considerate la acea vreme incurabile, totui n mare parte
comunitatea medical-tiinific a vremii respective batjocorea ideile i terapiile lui Mesmer, reaciona
dumnos, lansnd calomnii i ncercnd s-i sperie pe pacieni. Pe de alta parte nici Mesmer nu avea un
comportament absolut tiinific, apelnd deseori la simboluri care aparineau mai degrab magiei
rozacruciene, crend o atmosfer anume n cadrul edinelor sale de terapie, n semi-ntuneric i cu o muzic
de harmonium (un fel de org de mici dimensiuni, care putea fi folosit n locuin).
Dup ce trei comisii diferite au cercetat activitatea i metodele lui Mesmer, efectele obinute de acesta au
fost puse mai degrab pe seama capacitii de imaginaie a pacienilor, dect pe un real efect magnetic
terapeutic. n ultima dintre cele trei comisii, printre ali membrii, s-au aflat Benjamin Franklin i Lavoisier.
Franklin a considerat ideea unei radiaii magnetice ca fiind filozofic inaceptabil, dar era n acelai timp
convins c curentul electric era un lichid lipsit de greutate, n timp ce Lavoisier credea acelai lucru, dar
despre crdur (energia caloric).
Metodele moderne de terapiere prin aezarea minilor pe pacient (Reiki, terapia polaritii, echilibrarea
aurei, atingerea terapeutic, etc.) se aseamn foarte mult cu metodele folosite de Mesmer. Dup ce
eficacitatea acestor metode a fost certificat prin experimente i studii clinice, cercettorii au nceput acum
s studieze modalitatea de aciune a acestor terapii, aa cum vom vedea n curnd.
1.2 O controvers ncrcat de tensiunii i emoii
Dintotdeauna oamenii au resimit o adnc team fa de fora imens i invizibil a naturii. Iar puterea
amanilor i a altor lideri religioi provenea tocmai din harul lor de a clarifica necunoscutul, de a prevesti
evenimentele cereti i de a-i putea liniti pe oameni. n multe privine, tiina este doar o alt form prin

90

care putem vedea i clarifica ceva ce rmne ascuns privirii noastre. Pentru biologi, problema raportului
dintre Cmpurile Energetice i Via a constituit timp de 400 de ani motivul unei crncene confruntri i
controverse. n aceast tem a concepiei asupra Vieii se ntlneau dou grupri fundamental opuse,
ireconciliabile. ntr-o disput foarte emoional i totodat dogmatic-filozofic se confruntau mecanicitii
cu vitalitii.
Din punctul de vedere al Mecanicitilor, Viaa se supunea legilor fizicii i chimiei i prin aceasta n
esen putea fi complect descifrat i explicat. De partea cealalt a baricadei, Vitalitii au rmas de-a lungul
istoriei n permanen credincioi concepiei conform creia Viaa nu poate fi explicat doar cu ajutorul
chimiei i fizicii, i deci c, n concordan cu legile Naturii, trebuie s existe o misterioas For Vital,
care deosebete materia vie de cea moart (n materia moart, deci la un om mort, procesele chimice i fizice
continu nc foarte mult timp dupa decesul acestuia, dar desigur c despre Via nu mai poate fi vorba).
Aceast concepie este ancestral i universal, i ntr-o form sau alte este regsit n practic toate religiile
lumii.
O dat cu descoperirea electricitii, o serie de Vitaliti au corelat cmpurile electromagnetice cu aceast
Vor Vital (retrospectiv istoric asupra acestei teme vezi la Becker & Marino 1982).
1.3 Electroterapia timpurie
n medicin, electricitatea i-a trit epoca de aur ntre sfritul secolului 18 i nceputul secolului 20. n
aceast perioad au fost create o serie de aparaturi electrice cu scop terapeutic, pe care medicii le utilizau
ntr-un larg spectru de afeciuni (vezi Geddes 1984). n principal erau utilizate 4 tipuri de electricitate:
- electrostatic
- curent continuu (curent galvanic)
- bobinele de inducie respectiv curentul alternativ (Faraday)
- curentul de nalt frecven (d`Arsonval)
Simultan cu respingerea din ce n ce mai accentuat a Vitalismului, electroterapia i tria epoca de aur.
(Ct ironie a sorii i ct orbire din partea oamenilor se reflect n aceast realitate istoric!) Astzi se
estimeaz c n jurul anului 1884 doar n USA circa 10.000 de medici foloseau zilnic electricitatea n cadrul
terapeuticilor lor, i asta fr a avea vreo binecuvantare din partea vreunui Consiliu de profesori sau
savani.
1.5 Mna electric era la sfritul secolului 19 una dintre cele mai raspndite metode terapeutice.
Pentru muli faradayzarea (termen derivat din numele lui Faraday) ntregului corp era o trire extatic.
Prin faradayzarea local a anumitor regiuni ale corpului se obinea, dimpotriv, o terapiere medical a
anumitor deficiene i afeciuni. n unele cazuri erau folosii electrozi speciali pentru stimularea anumitor
pri ale corpului. n cadrul folosirii minii electrice s-a constatat c stimularea anumitor puncte ale pielii
ducea la o contractare a musculaturii aflate sub piele. n 1864 Ziemssen a creat o hart cu poziiile acestor
puncte, care astzi sunt denumite puncte motorice sau musculare (Basmajian 1979).
Prin disecii pe cadavre recente, Ziemssen a constatat c multe dintre punctele motorice marcate de el se
aflau n locurile de intrare ale nervilor n musculatur. La scurt timp dup aceasta, Duchenne (1867, vezi
editia din 1959) a publicat cercetrile sale clasice asupra punctelor musculare, fapt ce a dus la apariia unei
noi discipline medicale: n Electromiografie se poate aprecia inervarea muscular n funcie de msurarea
activitii electrice din punctele motorice.
1.6 Stimularea electro-muscular (Duchenne 1867)
Descoperirea principiilor celulare i moleculare, certificarea activitii bacteriilor ca i cauz infecioas
primar, teoria evoluionist a lui Darwin precum i stimularea electric a nervilor au fost interpretate de
ctre elita tiinific a epocii ca o lovitur mortal aplicat vitalismului. Toate vieuitoarele, de la primul
nceput, prima celul din supa primordial n care se speculeaz c ar fi aprut primele forme de via i
pn la ultra-complexele fiine din ziua de astzi, toate pot fi explicate tiinific. ns cte guri au astzi
aceste explicaii tiinifice nu face obiectul acest capitol. Elita tiinific a vremii aceleia (i n mare parte
i a vremii noastre) considera c poate trata organismul ca pe o main, pe care o poi desface n prile ei
componente, o poi analiza bucat cu bucat, pn ce i ultimul mister va fi dezlegat. Lor li se prea doar
o problem de timp pn cnd vom cunoate absolut totul despre Via i despre Boal. i cu toate acestea
pn n zilele noastre, fora motrice a Naturii rmne un mister insondabil.

91

Edwin D. Babbitt
Edwin D. Babbitt, un preot din East Orange, New Jersey, a publicat n 1873 o lucrare devenit clasic
asupra luminii i culorii (The Principles of Light and Color Babbitt 1873, 1967, 1992).
1.7a Edwin D. Babbitt
nainte de a publica principiile sale, Babbitt i-a petrecut mai multe sptamni nchis ntr-un spaiu cu
foarte puin lumin, iar atunci cnd a revenit la lumin ca s spunem aa, a observat c puterea sa
vizual, capacitatea sa de vedere devenise foarte sensibil i c astfel putea vedea clar cmpurile energetice
care nconjurau corpul oamenilor. S-ar putea ca unii s considere spusele sale ca viind imaginare, fanteziste,
doar c Babbitt ne-a lsat minunate desene reprezentnd cmpurile din jurul capului, i nu numai.
Acuma, dup o sut de ani de la publicarea lucrrii sale, tim c Babbitt a desenat cu exactitate cmpul
produs de curenii nervoi care curg prin Corpum Calosum, podul care unete cele dou emisfere
cerebrale. Babbitt folosea chiar anumite culori cu scop terapeutic i a iniiat i pe alii n metodele sale, astfel
nct se bucura de o destul de larg popularitate la vremea respectiv. (Vezi ilustraiile 1.7b i 1.7c)

1.7 b Cmpurile magnetice desenate i prezentate de Babbitt n lucrarea sa The Principles of Light and
Color

1.7 c ntre cele dou emisfere cerebralese afl canal de comunicaie prin care trec fibrele nervoase.
(Traducere: Vordere Kommissur = Commisura rostralis)
Pe la 1900 existau pe pia, mai ales pe cea american, o serie de aparate electrice i magnetice, care
aparent ofereau soluii terapeutice pentru aproape toate bolile i afeciunile cunoscute la acea or. Firmele
productoare de centuri electrice, brri, plasturi, etc. afirmau rspicat eficacitatea acestora contra a aproape
tot ce se poate nelege sub denumirea de boal. Dar o analiz sistematic a eficacitii acestor aparate nu
exista. Nu spunem c erau ineficiente, ci doar c nu existau dovezi tiinifice care s certifice astfel de
eficaciti. Dar situaia era la acea or similar i n alte ramuri ale medicinei.
Astfel c n 1906 a aprut Federal Pure Food and Drugs Act iar n 1910 celebrul raport Flexner (am mai
scris in www.quibono.net pe aceast tem). Raportul Flexner, sub masca unei medicini bazate pe dovezi,
pe medicamente chimice i a unui sistem de nvmnt medical bazate pe dovezi tiinifice, nu fcea n
fond nimic altceva dect s centralizeze ntreaga putere i influen n minile unora ca Rockefeller,
desfiinnd n acelai timp orice alt form de medicin, n afara celei care opera cu medicamente de sintez
chimic, adic n afara medicinei alopate. Ca urmare a Raportului Flexner, medicii au fost obligai s arunce
la gunoi toate aparatele electrice sau magnetice (sau s le predea unor muzee care prezentau metodele de
arlatanie medical), iar cine nu se supunea, era ameninat cu nchisoearea.

92

(Nota Qui bono: Cam acelai lucru l-a fcut de curnd Uniunea European, prin interzicerea plantelor
medicinale care nu sunt cunoscute sau folosite n Europa de cel puin 30 de ani. Industria farmaceutic
agonizant apeleaz la orice metod pentru a se salva.)
1.4 Secolul XX
Dar n acelai timp, de la nceputul secolului XX electrobiologia a nceput s fac progrese rapide n
direcia studierii proprietilor electrice ale sistemelor vii. Ca urmare a acestor cercetri au fost create noi
instrumente de msurare i stabilire a diagnosticului, instrumente care msurau cmpurile electrice produse
de organe cum ar fi inima, muchii, ochii sau creierul. Datorit acestor progrese din electrobiologie,
misterul electricitii (n ceea ce privete fiina vie) a nceput treptat s dispar. Ceea ce a dus i la o
pierdere de teren pentru vitalitii care cutau acea misterioas for vital. Dar aceasta nu a dus nici la
dispariia vitalitilor, i nici la complecta descifrare i nelegere a forelor naturii i a formelor energetice
(inclusiv electricitatea i magnetismul). Controversele au continuat la fel de aprig.
Academicienii rmneau mai departe fixai pe poziia rezervat, ba chiar agresiv contra ipotezei c aceste
cmpuri electromagnetice ale esuturilor i organelor ar putea juca un important rol rol biologic.
Academicienii considerau mai degrab (i foarte muli dintre ei nc o mai fac i astzi) c aceste cmpuri
sunt mai degrab un produs secundar al activitii celulare, produs ce putea avea cel mult un oarecare rol
secundar n stabilirea diagnosticului.
Vom vedea ns c acest punct de vedere nu mai este valabil deja de o bun bucat de timp. Cmpurile
biologice nu sunt produse secundare ale proceselor fiziologice, ci parte a sistemului i mecanismelor de
comunicaie n ntreg corpul (transmitere de informaii). Centrele de cercetri din ntreaga lume, din
domeniul tiinelor naturii dar i al medicinei, se dedic deja de cteva decenii acestei teme. Astfel c
medicina electromagnetic a revenit la via, de aceast dat ns cu o susinere tiinific mult mai
serioas.
n clima (anormal) pe care Raportul Flexner a creat-o la nceputul secolului XX, unii oameni de tiin
proemineni au trebuit s constate c se aventuraser pe un teren periculos (cel puin politic i juridic), n
momentul n care ntreprindeau cercetri asupra rolului electricitii n coordonarea creterii i dezvoltrii
fiinei vii. Unii cercettori ns erau deja consacrai i recunoscui, astfel c au putut continua cercetrile fr
a avea a se teme foarte mult c vor fi dai afar de la catedrele pe care le deineau n diferite universiti. Iar
unul dintre acetia, un om de tiin consacrat i un mare vizionar n aceai timp a fost....
Harold Saxton Burr
Unul dintre pionierii cercetrilor n acest domeniu a fost Harold Saxton Burr, care i-a luat doctoratul la
Universitatea Yale (1915) i care a fost numit ncepnd cu 1929 profesor la coala de Medicin de la aceeai
universitate. Burr a ocupat ca profesor Catedra de Anatomie timp de 40 de ani. n lucrrile sale din tineree
Burr s-a ocupat cu dezvoltarea sistemului nervos, astfel c ntre 1916 i 1935 a dat publicitii aproape 20 de
lucrri pe aceast tem.
Din 1932 Burr a nceput s lucreze la o serie de studii controversate care aveau ca tem rolul electricitii
n dezvoltarea embrional i n apariia bolilor. Ct de puin se cunotea despre controlul formrii (crerii,
sau mai bine zis a procrerii i gestaiei) animalelor, Burr artase clar deja prin primele sale lucrri care se
ocupau de formarea i dezvoltarea sistemului nervos. Genetica molecular putuse arta cum se formau
anumite organe i pri ale unui organism, dar care era PLANUL dup care aceste pri se uneau ntr-un
ntreg, anume ntr-un organism viu, n fapt nu se tia mai nimic. n realitate (o realitate trist dac ne gndim
cu ct mndrie se bat cu pumnii n piept geneticienii) secretul acestui plan de construcie rmne n
umbr i astzi, dei biologia molecular este o ramur foarte mndr de succesele i importana ei.
1.9 Harold Saxton Burr
Dintre nenumraii studeni i colaboratori ai lui Burr, unii au devenit ulterior oameni de tiin de frunte.
Burr nsui a publicat 93 de articole, iar ca urmare a sugestiilor i sprijinului acordat, colegii si au publicat
cu mult peste o sut de astfel de lucrri i articole. nsui Burr a publicat o carte cu titlul Blueprint for
Immortality: the Electric Patterns of Life (Schema imortalitii: tiparele electrice ale vieii) titlu purtat de
ediia n limba englez (n USA cartea a aprut sub titlul The Fields of Life Cmpurile vieii).
Prin lucrrile sale asupra cmpurilor energetice, Burr s-a ndeprtat, ntre 1932 i 1956, de curentul
principal dominant n acea vreme n medicin i biologie. n acei ani aveam de a face cu o cretere
exploziv ndeosebi n domeniile medicinei farmaceutice i a diagnosticului Rntgen. Antibioticele ajutau n

93

ctigarea rzboiului contra bolilor, iar motto-ul cercetrii din medicin era: Pentru fiecare problem
exist o pilul. Pubicul larg era orbit de progresele aparent continuue i din ce n ce mai rapide din
medicin i tiin n general. De asemenea exista un concept bioenergetic plin de succes, dei acesta se
baza exclusiv pe cercetarea i studierea reaciilor biochimice, dar care n acelai timp ngrdea conceptul
conform cruia moleculele puteau depozita sau elibera energie metabolic.
Cine vizita casa lui Burr din Lyme, Connecticut, avea surpriza s vad arborii din grdin legai la
voltmetre (aparat pentru msurarea tensiunii electrice). Burr era convins c toate fiinele vii, indiferent c era
vorba de oareci sau de oameni, de semnie sau arbori, toate erau formate i conduse (controlate) de ctre
aceste cmpuri, i c aceste cmpuri puteau fi msurate cu aparatura standard. Burr a publicat o serie de
articole asupra modificrilor cmpului electric al arborilor ca prevestire a modificrilor strii vremii (furtuni
sau alte fenomene meteorologice desoebite). Burr era convins c Blueprint, matricea sau schema,
cmpul vital era rspunztor pentru toate lucrurile vii, toate aspectele vieii, i c de asemenea n aceste
cmpuri se reflect i strile fiziologice, psihologice (spirituale) i n consecin c astfel de cmpuri
aveau o mare importan diagnostic.
La acea vreme cnd Burr fcea cercetri asupra cmpurilor energetice, marea majoritate a biologilor i
medicilor considerau terapia energetic i fora vital ca fiind lucruri complect lipsite de sens.
Experiena pozitiv a terapeuilor i pacienilor n legtur cu diferitele forme de terapie energetic era (i
mai este nc) respins, ignorat sau rstlmcit, spunndu-se c pacienii sunt doar victime ale unor iluzii,
erori, tricuri, a relatrilor deformate ale realitii, a arlataniei, halucinaiilor sau a efectului Placebo.
Oamenii de tiin susineau pn nu de mult (i mare parte dintre ei nc mai susin), c acest cmp
energetic al corpului uman este cu mult prea slab pentru a fi mcar msurabil. i dac ar fi chiar msurabil
vreodat (dar este deja masurabil, doar ca nu ne-o spun i nou), oricum nu ar avea nici o importan
biologic. Vindecarea prin cmpuri energetice este o chestie ce aparine de domeniul fanteziei, iar ideea c
un corp omenesc ar puea emite lumin, ei bine, asta chiar c e o idioenie. (Fritz Albert Popp a dovedit-o
deja de peste 25 de ani, dar medicina alopat se face c nu tie, doar ca nu cumva de la aceast lumin s
vedem i ungherele ascunse i deloc onorante ale afacerilor colastice).
Burr a studiat i istoria medicinei, astfel nct i era foarte clar c acele idei i cercetri care mergeau
naintea vremii n care fuseser create, vor rmne n biblioteci pn cnd va veni momentul n care ele s
poat fi nelese. Iar astzi suntem deja n acel moment n care articolele i lucrrile lui Burr sunt clduros
recomandate studenilor care se ocup la modul serios cu terapia energetic i cu terapia prin micare,
precum i biofizicienilor care doresc c cercetaze influena cmpurilor energetice asupra sntii i/sau
bolii. O list complect a articolelor lui Burr se poate gsi n Yale Journal of Biology and Medicine (Burr
1957) precum i n cartea lui Burr n ediia din 1972.
Privind astzi napoi, constatm c descoperirile lui Burr au creat deja multe sprturi n construcia
mecanicist a biologiei i medicinei. Publicaiile lui Burr, alturi de cele ale lui Robert O. Becker
(Becker&Selden 1985, Becker 1990) creaz o excelent ntroducere n tema cmpurilor energetice, respectiv
a medicinei energetice.
n cartea de fa intenionm s prezentm pe larg punctul de vedere modern tiinific asupra forei
vitale i a energiei vindectoare.
Cmpurile electrice n diagnostic
Folosirea cmpurilor n diagnostic se bazeaz pe concepia conform creia fiecare proces fiziologic din
organism are pandantul su electric. Burr se situa pe o poziie care fusese deja susinut cu muli ani nainte
de ctre fiziologul A.P. Matthews: Fiecare exces de activitate, fiecare modificare n protoplasma unui organ
sau ntr-una dintre prile embrionului sau a ovuluiui este de presupus c duce la crearea unei dereglri sau
modificri eletrice(Matthews 1903). Aa dup cum vom vedea n continuare, observaiile lui Matthews i
Burr sunt confirmate de cercetrile moderne. ns nu este doar att, faptul c o modificare normal sau
patologic duce la o modificare a electricitii n corp, ci duce o dat cu aceasta i la o modificare a
cmpului magnetic din spaiul imediat ncojurtor al organismului. Cum este posibil i cum se ajunge la
acest fenomen au demonstrat de curnd cercettorii (un util rezumat al acestor cercetri poate fi gsit la
Brewitt 1996 i 1999).
Exemplul ovulaiei. n 1935 Burr descria faptul c eliberarea ovulului putea fi stabilit conform unor
modificri de tensiune electric n timpul ciclului ovulaiei. n ncercarea de a reproduce experimentele lui
Burr, ali cercettori nu au ajuns ns la aceleai rezultate clare. Burr i-a continuat i detaliat cercetrile

94

astfel nct n 1936 i 1938 a fcut cunoscut faptul c momentul ovulaiei putea fi anticipat n funcie de
msurtorile zilnice ale cmpului electric dintre degetele perechi de la mna stng i cea dreapt. Aceast
constatare a fost confirmat de un alt cercettor, n 1939, totui rezultatele altor studii i cercettori efectuate
de ali oameni de tiin nu au dus la aceleai concluzii.
1.9b Grafic ce reprezint ciclul ovulaiei cu momentul eliberrii ovulului.
Imediat nainte i dup eliberarea ovulului, potenialele electrice dintre degetele perechi sunt negative. 4-5
zile (Tage) inainte de momentul ovulaiei potenialele ncep s creasc pn peste valoarea zero. Dup
eliberarea ovulului, potenialul scade vertiginos sub valoarea zero, moment n care n organism nu mai este
prezent nici un ovul capabil de fecundare.
Burr i-a continuat ns cercetrile astfel c n 1953 a aprut ultimul su studiu pe aceast tem. Motivul
modificrii tensiunii electrice din timpul ovulaiei a fost clarificat n 1974, iar un sistem de control al
naterilor bazat pe cercetrile lui Burr a fost patentat n 1975 (Friedenberger et al. 1975). Acest US-Patent
este interesant de studiat, deoarece arat i cauza pentru care n trecut rezultatele diferiilor cercettori erau
neconcordante. Ciclul ovulaiei este doar unul dintre multele cicluri care se desfoar n paralel n
organism, n cadrul ritmurilor diferite ce au loc n acesta, i care produc fiecare dintre ele cmpuri electrice
oscilante. Ciclul ovulaiei poate fi doar atunci descoperit, cnd este atent filtrat, separat de celelalte ritmuri
i cicluri, care cu bruiajul lor electric acoper deseori emisiile electri e ale ciclului ovulaiei (de exemplu
cmpurile produse de inim sau creier). De ndat ce celelalte ritmuri electrice sunt filtrate, ritmul lunar al
ovulaiei poate fi relevat.
1.10 Schema circuitului electric prin care se produce filtrarea i relevarea ciclului ovulatie, schema ce
insotete US-Patenul lui Friedenberg
Depistarea timpurie a cancerului
Un alt domeniu de cercetare controversat este acela al depistrii timpurii a cancerului. Burr era convins de
faptul c orice afeciune (boal), chiar nainte de apariia primelor simptome, de exemplu o tumoare, este
semnalat n cmpul energetic al persoanei respective, i deci poate fi astfel depistat timpuriu. Conform
teoriei lui Burr, o boal poate fi mpiedicat, atunci cnd o perturbare a cmpului energetic este descoperit
la timp i este remediat (cmpul energetic este reechilibrat). Desigur, o concepie de o deosebit importan
n medicina integral. Probabil tocmai i de accea nu este bgat n seam de medicina colastic-alopat.
n 1936 Burr mpreun cu colegii si au declanat o serie de cercetri i studii asupra legturilor dintre
cmpul energetic i cancer. n cazul tumorilor spontane declanate cobailor n laborator, cu 10-14 zile
nainte de apariia unei tumori, s-au putut msura oscilaii mari de tensiune n receptorii plasai pe pieptul
animalelor. n 1945 ns, cercettorii britanici au ncercat fr succes s obin aceleai rezultate. Totui
Burr, ca i n alte cazuri relatate mai sus, i-a continuat cercetrile n aceast direcie, i a publicat n 1949
ultima sa teorie n privina cancerului. n anul urmtor a aprut i o colecie a criticilor aduse teoriei lui Burr
(Crane 1950).
Confirmarea rezultatelor cercetrilor efectuate de Burr
Unele dintre cele mai importante rezultate ale cercetrilor asupra rolului cmpurilor energetice pentru
sntatea i boal au fost oferite de cercetrile teoretice i practice asupra acupuncturii. Din nefericire
cercettorii din biomedicin aveau o poziie extrem de sceptic vis-a-vis de meridianele i punctele de
acupunctur, astfel nct aceste rezultate au fost ignorate, iar nvmntul medical a exclus din programul
su toate aceste puncte de vedere. ntre timp ns lucrurile au nceput s se schimbe rapid.
n perioada n care Burr a oprit cercetrile sale n domeniul cancerului (la sfritul anilor 40), Reinhold
Voll fcea cercetri n Germania asupra rezistenei electrice i a conductibilitii electrice a meridianelor de
acupunctur, cercetri care i-au permis s stabileasc legturi ntre modificrile din meridiane i anumite
afeciuni. Voll credea c conductibilitatea acestor meridiane cretea n cazul afeciunilor inflamatorii, i
scdea n cazul afeciunilor degenerative ale organelor. Unul dintre punctele slabe ale cercetrilor lui Voll
era ns acela c el se concentra mai mult pe starea pacientului dect pe msurarea efectiv a
conductibilitii. i totui datele asupra conductibilitii publicate de Schimmel, colaborator al lui Voll,
confirmau ipotezele acestuia din urm (Tiller 1988).

95

n 1973 doi medici britanici angajai ntr-un sanatoru pentru tuberculoz, au putut arta c n cazul
pacienilor cu afeciuni hepatice (ciroz sau hepatite acute) conductibilitatea punctelor de acupunctur Le 8
i Genunchi era de 18 ori mai mare dect la pacienii care nu sufereau de probleme hepatice (Bergsmann &
Wooley-Hart 1973). Desigur c un astfel de fenomen, evident, reproductibil i verificabil, nu avea prea mare
importan pentru biomedicin; pentru aceasta o afeciune a ficatului este situat n ficat i nu are nimic n
comun cu... genunchiul. (Desigur o logic tipic mecanicist avnd n vedere faptul c ficatul se afl n
frigider, iar genunchiul n pivni, nu? Dou chestii total diferite, care nu aparin aceluiai ntreg. Logic
mecanicist-alopat!)
Medicina estic (asiatic), dimpotriv, consider c funcionarea ficatului nu are de a face cu organul ficat
aa cum este el vzut de medicina vestic, i c aceast funcionare nu se limiteaz la o anumit parte a
organismului uman. Funcia FICAT este, din contr, prezent n ntregul organism i deci poate fi terapiat
(n cazul unei deficiene sau boli) din diferite alte puncte ale organismului, care se pot afla la distane
oarecare de locul unde este plasat n corp ficatul. i exist foarte bune motive pentru a lua serios n
considerare aceast concepie, aa cum vom vedea n curnd.
n 1985, Sullivan i Colegii relatau faptul c punctele din acupunctur pentru plmni prezentau la
pacienii cu afeciuni pulmonare o capacitate de conductibilitate cu 30% mai redus (fapte confirmate prin
Torax-Rntgen). Ali cercettori au gsit elementele de baz celulare ale acestor efecte (vezi rezumat la
Brewitt 1996 i 1999). Mai ales infeciile virale, bacteriene sau cancerul aveau aciune asupa echilibului de
ioni i de ap i astfel asupra valorilor pH ale lichidului extracelular, fapt ce infuena la rndul su
potenialul membranei celulare i deci i conductibilitatea esutului.
ntr-un foarte detaliat studiu (Surowiec et al. 1987) s-a putut constata c modificarea conductibilitii n
esuturile tumorale era foarte puternic dependent de frecven. n cazul msurtorilor directe s-a putut
constata o conductibilitate de 6,0- pn la 7,5- mai mare dect la esuturile normale (Smith et al. 1986). Iar
atunci cnd esuturile degenereaz, n stadiile avansate de cancer sau AIDS conductibilitatea electric se
nrutete.
Cnd Brewitt (n 1996) a verificat cu ajutorul metodelor statistice moderne valorile msurate de Burr, a
fost evident faptul c Burr avusese dreptate: modificrile patogene pot fi, prin msurarea conductibilitii
esuturilor, descoperite la timp, diagnozate timpuriu i deci i terapiate eficient. Conform datelor furnizate de
Weiss et al (1994), potenialele electrice msurate la nivelul pielii pot fi folosite ca diagnoz diferenial n
cazul leziunilor la nivelul pieptului.
Deoarece celulele tumorale cu proliferare i transformare rapid au un potenial al membranei celulare mai
sczut dect cel al celulelor sntoase, se ajunge la o serie de modificri electrice (Binggeli & Weinstein
1986). Acest lucru este valabil i certificat att n cancerul mamar (Marino et al.1986) ct i n cancerul de
colon (Davies et al. 1987, Goller et al. 1986). Potenialul modificat al membranei se face simit pn la
suprafa, pe pielea din imediata apropiere a zonei tumorale!
Foarte detaliat a artat Cone (1970) corelaia dintre potenalul membranelor celulare i proliferarea
celular. n 1998, Cuzick mpreun cu colegii si (Cuzick et al. 1998) relateaz asupra ncercrilor clinice n
care msurarea potenialului electric la nivelul pielii a fost folosit cu scop de prevenire i depistare timpurie
a cancerului mamar. Aceast metod non-invaziv este important pentru stabilirea caracterului (benign sau
malign) al nodulilor depistai n cadrul mamografiilor. Aceti noduli sunt n marea lor majoritate benigni,
dar n cazurile individuale calitatea lor poate fi certificat prin metode invazive. Cutrile lui Burr de a
descoperi un test non-invaziv pentru depistarea cancerului au dus aadar la rezultate ncununate de succes.
1.5 Concluzii la Capitolul 1
n timp ce controversele emoionale i dogmatice continu, n cercetarea modern se merge mai degrab n
direcia clarificrii i fundamentrii tiinifice a experienelor i constatrilor acumulate de terapeuii
energeticieni i de pacienii acestora, inclusiv n direcia modului de vindecare care st n relaie cu
religiozitatea. Prin aceasta vitalismul, atta timp ct nelegem prin acest termen o for vital nc
nedescoperit, nu poate fi exclus, la fel cum nu poate fi subestimat nici rolul Spiritului. Dar mai ales se
descoper mereu noi aspecte ale modului cum organismele vii produc cmpuri magnetice i energetice i
cum aceste cmpuri sunt folosite de ctre organismele vii cu scop reparatoriu, de vindecare.
Ideile i teoriile lui Harold Sexton Burr au fost nelepte, chiar dac metodele sale nu au fost recunoscute la
acea vreme, i nici acceptate i integrate n practica clinic. O alt confirmare a concepiilor lui Burr prin noi
cercetri ne-a parvenit din Roma. Acolo a fost efectuat un studiu asupra cmpurilor biomagnetice care se

96

formeaz n jurul capului, in cazurile de criz epileptic. n unele din aceste cazuri de crize epileptice, cauza
provocatoare era o tumoare n creier. Iar aceste tumori nu au putut fi relevate nici prin encefalografii (EEG)
i nici prin tomografii computerizate (CT), ci numai prin nregistrri biomagnetice (Modena et al. 1982). n
mod asemntor poate fi folosit magnetoencefalografia cu scopul de a mbuntii harta funciilor creierului
care este realizat cu ajutorul tomografiei cu rezonan magnetic (MRI) (Beisteiner et al. 1997).
Pentru Burr legtura dintre biologie i fizic nu constituia nimic misterios, de ne-priceput sau cu un
caracter prea subtil. Formele energetice att de temeinic studiate de fizicieni nconjoar i ptrund n tot ceea
ce este viu, i o mare parte a unor astfel de forma energetice este produs de nsi organismele vii.
Bioelectricitatea, spre exemplu, nu se deosebete n nici un fel fa de alte feluri de electricitate, ci
dimpotriv, se supune acelorai legi fizice specifice electricitii.
Fenomenul cmpurilor bioenergetice a evoluat n timp de la o aiureal tiinific la un obiect important
i n plin expansiune al cercetrii biomedicale. n capitolele urmtoare nu numai c vom demonstra faptul
c astfel de cmpuri pot fi nregistrate la o oarecare deprtare de corp (deci n afara organismului), dar vom
vedea i faptul c acuma oamenii de tiin, cercettorii, pot explica modalitatea de formare a acestor
cmpuri, cum i de ce anume aceste cmpuri sunt influenate de modificrile patologice (afeciuni i boli),
din ce motive anume sistemele vii (organismele vii) reacioneaz deosebit de sensibil la astfel de cmpuri, i
cum anume pot fi aceste cmpuri folosite cu scop terapeutic.
Se contureaz din ce n ce mai clar faptul c toate aceste noi informaii sunt relevante pentru metodele
clinice. Modul n care concepiile i perspectivele asupra acestui aspect al VIEII s-au modificat i se
modific n continuare este o poveste de-a dreptul fascinant. Iar documentarea acestei istorii constituie
scopul acestei cri.
(n original urmeaz o bibliografie compus di 46 de titluri de lucrri, articole i studii, pe care ns nu o
mai repoduc aici. ns pentru cei care aparin gruprii Toma Necredinciosul pot pune aceast list de
lucrri bibliografie la dispoziie, precum i cele care vor nsoi capitolele urmtoare. Ajunge o adresa de EMail i numrul capitolului pentru care se dorete lista bibliografic).
2.2 Schema de construcie a unui SQUID: flssige Helium=Heliu lichid; Einlaitungsspule=bobina de
direcionare; Aufnahmespulen=bobine de nregistrare (captare)
ntre timp magnetometrul SQUID, sau mai multe magnetometre SQUID legate n serie, sunt utilizate n
toat lumea de ctre laboratoarele de cercetare medical pentru cartografierea cmpurilor biomagnetice care
se formeaz n corpul uman ca urmare a proceselor fiziologice. De asemenea o reea de SQUID-uri global
este folosit pentru supravegherea fluctuaiilor cmpului magnetic terestru, fluctuaii ce pot apare de la un
moment la altul n mod neprevizibil.
Magnetocardiografia
Prima utilizare biologic a unui SQUID a avut loc ntr-un spaiu complect izolat (ecranat) de la Francis
Bitter National Magnet Laboratory al Institutului de Tehnologie Massachusetts (MIT) din Cambridge,
Massachusetts. Ecranarea ermetic a spaiului respectiv era absolut necesar, deoarece aa cum am mai spus,
cmpul magnetic al inimii este de un milion de ori mai slab dect cmpul magnetic terestru, i de o mie de
ori mai slab dect diferitele cmpuri magnetice de fundal care apar ntr-o zon populat, ntr-un ora. Cu o
claritate i sensibilitate nemaiatins pn atunci, Cohen i Colegii (Cohen 1967, Cohen et al.1970) au
nregistrat cmpgul magnetic al inimii.
Lucrrile i studiile prezentate de Cohen au pus piatra de temelie a unui nou domeniu de diagnostic:
Magnetocardiografia (MKG)
2.3 Fluxurile cerebrale i magetismul
La civa ani dup de Einthoven a primit premiul Nobel pentru descoperirea fluxurilor (cmpurilor) inimii,
Hans Berger a fcut cunoscut (1929) faptul c fluxuri electrice similare, dar de o intensitate mult mai mic,
se rspndeau i din creier, atunci cnd direct pe pielea capului erau fixai electrozi speciali. Dup mai multe
mbuntiri tehnologice, nregistrrile (acuma denumite electroencefalograme) au devenit o tehnic
standard de diagnostic n neurologie. Aceasta permite observarea activitii funciilor creierului i poate
indica modificri patologice.
2.3 Electroencefalograma (EEG) unui creier uman. Sus vedei prima nregistrare fcut vreodat, prima
EEG. n partea de jos vedei o nregistrare prin tehnica EEG a ritmului Alpha. n momentul n care ochii

97

sunt nchii (Augen geschlossen) undele Alpha devin mult mai puternice (dup Adrian et al.1934). Cohen a
constatat c nregistrrile cmpului magnetic cerebral, fcute cu un SQUID, sunt foarte asemntoare
grafic cu cele ale cmpului electric al creierului (EEG).
n 1972 Cohen a nceput i efectuarea de msurtori cu SQUID a cmpurilor biomagnetice produse de
creier. Astfel s-a putut constata c acest cmp magnetic al creierului este de cteva sute de ori mai slab dect
cel al inimii. Aceasta a nsemnat i o serie de modificri ce au trebuit fi aduse aparaturii SQUID. Deoarece
primele msurtori erau din punct de vedere tehnic dificile, cercetrile s-au concentrat asupra undelor Alpha,
care sunt cea mai puternic component a fluxului cerebral. (Asupra undelor Alpha vom reveni mai trziu,
atunci cnd ne vom referi la posibilul rol pe care acestea l joac n pocesul de vindecare.)
2.4 nregistrarea cmpului magnetic produs de creier, ntr-un spaiu nchis ecranat, cu un aparat SQUID
care se afl plasat la foarte mic distan de cap, fr ns a-l atinge. mbrcmintea persoanei msurate
nu are voie s conin materiale magnetice (fermuare metalice, cuie n nclminte, etc.). Astfel de spaii
complect ecranate sunt produse de Takenaka Corporation
(http://www.takenaka.co.jp/takenaka_e/techno/19_sldrm.htm
2.4 Cmpuri puternice i cmpuri slabe
Atunci cnd Einthoven a relevat prima oar cmpul electric al inimii, datorit aparaturii existente la acea
vreme, acest cmp aprea foarte slab i de abea msurabil. ntre timp, mai ales datorit evoluiilor
tehnologice n domeniul construirii aparturii de msurare ct mai sensibil, tim c acest cmp al inimii este
cel mai puternic din ntreg organismul. n comparaie cu acest cmp, creierul are o emisie mult mai slab.
Aceste cmpuri sunt consecina activitilor neurale, care auto-controleaz funciile i micrile noastre, i
n consecin aceste cmpuri au aciuni complexe. Atunci cnd vorbim de cmpuri puternice sau slabe facem
referire la calitatea i capacitatea aparatelor de msur de a nregistra aceste cmpuri, i nicidecum la
nsemntatea biologic a acestor cmpuri analizate individual.
Msurarea cmpurilor biomagnetice ale inimii i creierului a dus la o adevrat explozie n domeniul
cercetrii biomagnetismului. Aa cum s-a putut certifica, aceste cmpuri biomagnetice relev mai multe
informaii asupra proceselor ce se desfoar n organism dect msurtorile valorilor electrice care se
efectueaz la nivelul pielii. (Important deci de tiut c msurtorile cmpurilor magnetice-magnetogramele
- aduc informaii mai exacte, mai complexe i n consecin mai relevante asupra proceselor ce se
desfoar n organism, i deci i ca factor de diagnostic n cazul unor boli, dect msurtorile cmpurilor
electrice la nivelul pielii, anume EKG i EEG!)
Spre exemplu cmpurile biomagnetice pot trece de Liquor cerebralis, de Dura mater (membrana care
nconjoar creierul), de oasele craniene i de pielea capului fr a suferi modificri, i astfel pot fi
nregistrate exact ca magnetoencefalograme (MEG). n cazul cmpurilor magnetice putem spune c
esuturile devin transparente. Comparativ cu aceasta, spre exemplu semnalele electrice cum sunt cele
nregistrate de EEG (electroencefalograme) pot fi estompate i bruiate de ctre esuturile craniene, i asta
ntr-un raportde circa 10.000 de ori mai mare dect n cazul cmpurilor magnetice! Consecina este c un
EEG nu poate reda att de exact activitatea cerebral ca un MEG (Magnetoencefalogram).
O influen negativ a msurtorilor efectuate n EEG o au i interaciunile complexe dintre pielea capului
i electrozii folosii pentru receptarea semnalului electric, interaciune care, la fel ca n cazul bateriilor,
creaz proprii cureni electrici. Deci MEG reproduce cu mult mai exact i mai n detaliu procesele ce se
desfoar n creier, respectiv poate realiza o localizare mult mai exact a anumitor disfuncionaliti.
Oamenii de tiin au stabilit c exist o echivalen biomagnetic pentru toate procedurile clasice de
diagnostic electric. Spre exemplu ochiul acioneaz ca o baterie i produce pe retin, n prezena luminii, un
cmp electric a crui intensitate este dependent de cantitatea de lumin i care poate fi nregistrat ca
Electroretinogram. O Magnetoretinogram este n mod corespunztor nregistrarea cmpului biomagnetic
retinal n spaiu din jurul capului!
Cmpurile electrice pot fi produse prin contraciile musculare, deci i ali muchi din apropierea inimii
produc astfel de cmpuri, iar activitatea lor este msurat printr-o Electromiogram. Corespunztor avem i
Magnetomiograme, deoarece fiecare muchi al corpului produce n timpul unei contractri i pulsuri
magnetice: muchii mari produc cmpuri magnetice mari, muchii mici (cum ar fi de ex. muchii ochiului)
produc cmpuri mici (slabe). Ori acest lucru este desigur interesant pentru terapeuii care practic terapia

98

prin micare. Aa dup cum deja tim, la fiecare micare a unei pri oarecare a corpului, radiaz n
organism i n spaiul imediat nconjurtor o anumit semntur biomagnetic (vezi Cap. 3).
Instrumentele SQUID sunt ntre timp produse de mai mult de o duzin de firme, i sunt frecvent folosite n
laboratoarele de cercetri medicale n vederea msurrii cmpurilor magentice, a cror existen medicina
alopat o nega doar cu cteva decenii n urm. Uneori sunt folosite mai multe SQUID pentru a se crea o
interesant imagine tridimensional a cmpurilor magnetice produse de un organism.
2.5 Efectele practice al msurrii cmpului magnetic cerebral
Un exemplu din cercetrile efectuate n ultima vreme asupra undelor magnetice ale creierului este acela al
studiilor efectuate asupra muzicienilor care cnt la vioar sau la un alt instrument cu coarde (Elbert et al.
1995). Pentru a putea stpni perfect instrumentul, violonitii au nevoie de mini foarte ndemnatece i de o
mare capacitate de prelucrare cerebral a informaiilor senzoriale. Acest lucru este n mod deosebit valabil
pentru mna stang (cu care se apas corzile, deci cea care stabilete acurateea intonaiei).
Degetele minii drepte, cea care conduce arcuul, nu sunt att de solicitate precum cele ale minii stngi.
Ipoteza de la care s-a plecat n efectuarea studiilor respective este aceea c dup muli ani de studiu intensiv,
regiunile din creier responsabile cu micare i receptarea senzorial a degetelor minii stngi trebuie s fie
mai mari (mai bine dezvoltate) dect la ceiolali oameni, care nu practic aceast profesie. Au fost studiate 6
persoane, 2 violoniti, 2 ghitariti i 2 violonceliti, iar ca grup de control au fost alese alte 6 persoane care
nu practicau muzica, deci care nu cntau la nici un instrument. Cu ajutorul unui SQUID cu detectori pe care
l putei vedea reprezentat schematic n Ilustraia 2.5 cercettorii au putut cartografia arealele de pe scoara
creierului.
Cercetrile au artat c arealele respective ale muzicienilor emiteau cmpuri magnetice evident mai
puternice dect la ne-muzicieni. De asemenea s-a constatat o corelaie ntre numrul de ani de studiu i
intensitatea acestor unde emise de arealele care erau rspunztoare cu activitatea degetelor minii stngi.
Numrul de celule nervoase care controlau senzorial i motrice degetele respective era cu att mai mare cu
ct mai muli ani de studiu i practic avea subiectul n cauz.
Acesta este doar unul dintre multele studii care au fost efectuate, sau care se vor efectua cu siguran n
viitor, i care le vor permite oamenilor de tiin c cartografieze n directcmpurile biomagnetice ale
corpului omenesc i astfel s poat stabili corelaiile dintre aceste biocmpuri i procesele fiziologice.
2.5 Neuromag-122 este un SQUAD ai crui senzori sunt plasai pe cap. Un aparat similar a fost folosit de
Elbert i Colegii n 1995 pentru studiile sale asupra muzicienilor.
Cmpurile biomagnetice ale inimii i creierului nu sunt limitate la organele respective care le produc.
Vorbim despre undele cerebrale ca i cum acestea ar aparine exclusiv creierului. Acest lucru nu este ns
adevrat. Din toate organele corpului se rspndesc cmpuri n spaiul nconjurtor lor. Iar unul dintre cele
mai importante canale pentru curgerea undelor electrice este sistemul sangvin.
Astfel se poate presupune c i munca manual a minilor terapeutului prin cmpul biomagnetic din
minile i degetele lor interfereaz cu cmpurile biomagnetice ale pacientului. Altfel spus, toate formele de
terapie prin atingere conin cu mult mai mult dect doar o simpl presiune (apsare) exercitat asupra pielii
unei persoane.
IPOTEZ
Ar fi interesant de studiat dac folosirea repetat a minilor care are loc n terapii cum ar fi masajul,
rolfing, acupunctura, integrarea structural, zonele reflexe ale picioarelor, Shiatsu, Qi Gong, etc. creaz de
asemenea cmpuri biomagnetice puternice n zonele corespunztoare de pe scoara cerebral la fel cum se
ntmpl n cazul exerciiilor ndelungate ale muzicienilor care i folosesc minile pentru a cnta la un
instrument (vioar de exemplu).
2.6 Cmpurile biomagnetice i Sinele
Din cercetrile efectuate n ultimele decenii se poate definitiv concluziona c:
organismele vii sunt nconjurate de cmpuri biomagnetice
cmpuri care n funcie de procesele care se desfoar n organism sufer modificri de la un moment
la altul i c
aceste modificri din cmpurile biomagnetice reflect mult mai clar i concludent ceea ce se petrece n
organism dect procedurile de diagnostc clasice cum ar fi electrocardiograma sau electroencefalograma.

99

Nu trebuie ns s nelegem greit c aceste cmpuri vitale sunt exclusiv magnetice. n mod sigur mai
sunt prezente i alte feluri de cmpuri (vezi Capitolul 6). Biocmpurile reproduc exact procesele care au
loc n corp, iar acest lucru este astzi o certitudine. Efectele Josephson,n baza crora au fost create
detectoarele SQUID, sunt de asemenea o certitudine, iar faptul c aceste efecte apar n organismele vii a fost
o ipotez enunat cu mult timp nainte ca aceste detectoare s fie tehnic realizabile, i tot cu mult timp
nainte, medicina colastic i-a btut joc i a ironizat aceste ipoteze. Iar astzi se face c nu vede, nu tie, nu
are habar de aceste realiti.
Este oare posibil ca n corpul omenesc s existe un Sine magnetic? n orice caz, modalitile n care
biomagnetismul, terapia polaritii i metodele nrudite sunt utilizate astzi le vom analiza n capitolele
viitoare. Dar mai nainte de aceasta trebuie s ne aplecm privirea asupra energiilor care circul n
organism. Ce circuite folosesc aceste energii i de ce natur sunt acestea?
Urmeaz o list bibliografic ce cuprinde 24 de titluri i studii cu direct referire la cele prezentate n acest
capitol (necredicioilor Toma le pot trimite prin E-Mail acest list, lucru valabil i pentru viitoarele
capitole.)
Capitolul 3 Circuitele corpului
Din cele prezentate n Capitolul 1 asupra evoluiei i istoriei terapiilor energetice se poate nelege de ce
acestea deabea dac au fost luate n considerare de ctre biomedicina din lumea vestic. i n zilele noastre
aceast disput pguboas ntre mecaniciti i vitaliti continu. n Capitolul 2 am descris descoperirea
cmpurilor biomagnetice prezente n i n afara corpului. Am menionat de asemenea i legile fizice conform
crora curgerea curentului electric prin organism duce la crearea de cmpuri magnetice.
Dorim n continuare s vedem unde curg aceti cureni i cum sunt influenai de diferitele dereglri sau
boli. Vom vedea n cele ce urmeaz c ntradev n organismele vii exist circuite energetice. Prin aceste
circuite curge energia i informaia pn n cele mai mici unghere ale corpului omenesc. Fluxurile
energetice i informaionale pot fi influenate de ctre energiile subtile din mediul nconjurtor. i mai
departe, aceste energii se modific n cazul bolilor sau dereglrilor sistemice ntr-o manier previzibil.
Descoperirile fundamentale care un pus bazele diferitelor forme de terapie energetic apar n multe i
diferite domenii de specialitate. Aceste constatri izolate nu permiteau ns, pn nu de mult, crearea unei
imagini generale, plauzibile i plin de sens, a unei viziuni atotcuprinztoare asupra bioenergiilor. Este
meritul tiinei din ultimele decenii de a fi unit aceste constatri din diferite domenii de specialitzate ntr-o
imagine unitar i coerent. i n acest sens un rol fundamental l-au jucat cele mai noi descoperiri asupra
structurii i funcionrii celulelor i esuturilor. Cci aceste celule i esuturi furnizeaz baza material pentru
curgerea fluxului de energie i informaie n ntregul organism.
3.1 Electricitate i electronic
Este de la bun nceput necesar s facem o distincie clar ntre bioelectricitate i bioelectronic.
Fenomenele bioelectrice au loc n msur foarte mare n organism i se bazeaz pe micarea ionilor ncrcai
electric (cum sunt cei de Natriu, Caliu, Clorid, Calciu i Magneziu). Practic n toate cazurile electricitatea
apare datorit marii polariti electrice din membrana celular i ca urmare a capacitii acestor membrane
de a se descrca (depolariza) i rencrca (repolarizare).
Aceste procese ofer posibilitatea nervilor de a transmite impulsuri i semnale dintr-o parte a organismului
n alta. Unde de depolarizare-repolarizare se rspndesc i n celulele esuturilor musculare i duc la
contracii musculare. Marile cmpuri electrice i magnetice care sunt nregistrate n inim, creier, retin i
musculatur apar primar datorit faptului c n timpul exercitrii funciilor fiziologice specifice n acestor
organe se formeaz cureni electrici.
Un lucru poate mai puin cunoscut este faptul c i n cazul rnirilor se produc emisii de unde de
depolarizare electric (lente) care se transmit la nivelul pielii. Aceste aa-numite poteniale de rnire sunt
un foarte important stimul pentru procesele reparatorii din esuturi.
Fenomenele bioelectrice sunt permanent cercetate de oamenii de tiin, printre care electrobiologii,
fiziologii i neurofiziologii. Faptul c ntre timp se tiu multe lucruri n aceast direcie se datoreaz
uurinei cu care pot fi msurai curenii electrici.
Spre deosebire de toate acestea bioelectronica este un domeniu de cercetare relativ nou. Acest domeniu are
ca principal obiect de cercetare fluxurile (curgerea) unitilor mult mai mici dect ionii ncrcai electric,
anume mai ales electronii, protonii i particulele n care lipsete un electron (aa-numitele guri
electronice foarte ineresant aici este faptul c radicalii liberi sunt astfel de molecule crora le lipsete un

100

electron, iar daunele pe care le aduc organismului aceti radicali liberi sunt deja destul de bine cunoscute).
Pentru a da aici un exemplu familiar: gndii-v la aparatele electrice casnice, care sunt alimentate prin
cablu. Ct de subtile sunt, n comparaie cu acestea, procesele electronice care se desfoar de exemplu
ntr-un televizor sau ntr-un computer. Mulumit circuitelor integrate aceste aparate consum mult mai
puin energie, n timp ce, cu mare vitez, rezolv sarcini foarte complicate. Iar aceasta se datoreaz
progreselor fcute n fizica corpurilor solide i n electronic i folosirii semiconductorilor.
Dar s vedem acuma rafinatele circuite integrate ale sistemelor vii. S aruncm mai nti o privire asupra
celulelor.
3.2 Structura celular i matricea vie
Una dintre cele mai importante evoluii n tiina modern este o mai bun nelegere a structurii i
energiilor substratului material al corpului. Este substana vie care este atins i influenat n cadrul tuturor
direciilor terapeutice. Pentru terapeuii care lucreaz cu propriile mini, proprietile substanei vii au efecte
att teoretice ct i practice. Iar pentru a nelege mai bine noile evoluii n medicina energetic i n
diversele ei forme terapeutice, vom ncepe prin a prezenta noile cunotine revoluionare asupra celulelor.
Doar cu puine decenii n urm se considera c celula este un fel de pung umplut cu lichid molecular
i care este limitat de exterior printr-o membran celular. n Imaginea 3.1 vedem desenat schematic o
celul aa cum nc se mai poate ntlni n multe cri. Celula se afl plasat ntr-un material fibros,
desemnat ca esut conjunctiv sau matrix extracelular, care conine mari cantiti dintr-o fascinant enzim:
Colagen. n prezentarea schematic de mai jos se oate totui clar observa c interiorul celulei este practic
gol. Astfel de reprezentri mai pot fi nc ntlnite prin cri, dei ele omit unele dintre principalele
caracteristici ale unei celule!

3.1 n stnga - a) vedem reprezentare (istoric perimat) unei celule: Bindegewebe oder extrazellulre
Matrix=esuturi conjunctive sau matrix extracelular; Zellmembran=membrana celular;
Kernhlle=nveliul nucleului; Zellkern=nucelul; Organellen=organele. De reinut pentru moment este
faptul c celula se afl ntr-un esut conjunctiv sau matrice extracelular, foarte bogate n Colagen. n
dreapta b) este descris calea enzimatic a glicolizei: 10 enzime glicolitice transform glucoza n cadrul
unui lan de reacii, n piruvat.
Motivul principal pentru care nc mai persist aceast imagine a celulei, care nc mai apare i astzi n
cri, este faptul c biochimitii sunt unanim de acord i in mori s considere VIAA ca o serie de reacii
chimice, care se desfoar n supa lichidului celular. Dac lum de exemplu glicoza, vedem astfel o
reacie n lan de 10 molecule de zahr desfcute n 10 enzime solubile (3.1b). Pe lng glicoz, mai sunt
nc o ntreag suit de ci biochimice a cror desfurare este stabilit de biochimiti dup ce o celul
este mai nti zdrobit iar apoi centrifugat, pentru a se separa componentele solide i solubile. Prile solide
sunt neglijate (date la o parte, ca i cnd ele nu ar face parte din ntregul celular), deoarece se consider c
acestea nu sunt importante.

101

(Comentariu Qui bono: De altminteri aceai metod de masacrare a unei unitii vii este practicat de
decenii n cazul cercetrii bacteriilor, microbilor, fungiilor, etc. etc. iar toate pozele frumos colorate luate
cu microscopul electronic, care printre altele fie spus, nu produce dect poze alb-negru, nu ne prezint
altceva dect materie moart, strivit, zdrobit, i nicidecum materie vie n aspectul ei vital. Astfel de
fotografii ale materiei vii pot fi luate cu un microscop cu cmp ntunecat, dar din motive numai de ei tiute,
iar de noi doar bnuite, acest gen de microscop nu este folosit n cercetarea tiinific. Poate de fric ca
nu cumva s vedem ce.... nu v convine, Domnilor?)
Biochimitii i imagineaz VIAA cam n felul urmtor: ntr-un spaiu, respectiv volum nchis al celulei,
particulele componente, enzimele, proteinele, aminoacizii, zaharul, etc. sunt nprtiate aleator, adic la
nimereal, i plutesc n lichidul celular. Atunci cnd ntmpltor se ciocnesc dou molecule potrivite, ele
pot interaciona, adic pot declana sau opri diverse reacii (legturi) chimice. n acest mod este eliberat
(chimic) energia, noi structuri vii sunt combinate mpreun sau sunt separate, sunt descompuse i eliminate
toxinele i sunt conduse toate activitile vieii celulare.(Aa, ca din ntmplare, atunci cnd ocazional se
ciocnesc vreo cteva molecule.... la un pahar de bere, nu?) n Imaginea 3.1c putei vedea reprezentat
schematic acest concept aleatoric, plecnd de la glicoz, cu cele 10 trepte ale ei.
Cu ajutorul microscopului electronic s-a constatat mai demult c interiorul celule este destul de... gol. S-a
considerat c n acest spaiuparticulele sunt n suspensie i c tot aici au loc procesele metabolice.
Deoarece din aceast imagine a supei moleculare din celule rezult un ntreg torent de informaii i
posibiliti clinice, s-a tras concluzia c dup ce vor fi eliminate cteva probleme minore, vom avea la
dispoziie extraordinare posibiliti terapeutice. Fiziologii au preluat modelul (sac umplut cu lichid)
structurii celulare i au continuat decenii la rnd plecnd de la aceast premiz, considernd c substanele
trec prin peretele celular i prin volumele (spaiile) umplute cu lichid.

3.1c n lichidul din interiorul sacului celular plutesc, confor principiului nimerelii ntmpltoar, cele
10 enzime glicolitice, poteniali parteneri de reacie, pn n momentul n care se ivete oportunitatea ca ele
s se ciocneac n seria prestabilit de biochimiti. Deoarece exist mai multe copii ale aceleiai enzime,
probabilitatea ca ele s se ciocneasc corect este destul de mare.Totui datorit mecanismelor de
ntrziere care sunt prezente n sistem, acest proces este n realitate unul destul de lent.
Celula NU este un sac
O dat cu descoperirea faptului c celula NU ESTE un sac umplut cu lichid, s-a modificat ncet dar
dramatic i imaginea pe care o aveau biologii asupra celulei. Cu ct mai mult s-au apropiat biologii i
microscoapele de celule, cu att mai multe structuri solide sunt gsite n acestea. Cu ajutorul unor metode
perfecionate de preparate a materialului de pe lamela microscopului, structura interioar a celulei a devenit
mult mai recognoscibil la microscopul electronic, adic exact acea parte a celulei pe care pn nu de mult
biologii o aruncau la gunoi considernd-o nefolositoare.
(Comentariu Qui bono: Oare cum poi pretinde c TII atunci cnd jumtate din celul o arunci, i cnd
jumtate din celul consideri a fi nefolositoare? i n baza unor astfel de cunotine malformate i

102

incomplecte dorete biologia medical s ne fac s credem c este atottiutoare? Daca jumate din celul o
arunci la gunoi, nseamn c lucrezii cu teorii fictive, imaginare! Bun , dar atunci cu ce tupeu pretinzi
medicinei non-alopate DOVEZI, cnd tu nsui nu ai astfel de dovezi, datorit metodei primitive de analiz
i cercetare?)
Acuma tim deja c celulele sunt pline cu o reea de tubulee (Tubuli), fibre i bare (trabecule), care
formeaz mpreun un citoschelet sau substan citoplasmatic primar (Matrix), structur n care rmne
mult prea puin loc pentru supa n care moleculele se ciocnesc haotic, aa, ca din ntmplare. Pe deasupra
practic de abea dac exist ap celular liber n celul, n care s poat s se mite, s pluteasc ceva, i mai
ales s se dizolve enzimele! Cci practic ntreaga ap celular este ntr-o manier specific legat de
structura (scheletul) celulei. (Vezi Cope 1967, Corongiu & Clementi 1981, Ling 1992, Damadian 1971)
Multe enzime, despre care pn nu demult se credea c se plimb liber prin citoplasm, sunt n realitate
legate la nucleul i structura celulei. (Oschman 1984, Ingber 1993) vezi i Ilustraia 3.2 Desigur c sunt
legturi i structuri foarte delicate. Tocmai i de aceea enzimele i alte proteine pot fi uor desprinse din
structur, prin tehnici biochimice de omogenizare. Chiar dac biochimia solubilitii a fost instructiv,
totui ea nu era nimic altceva dect un artefact.
n majoritatea manualelor de biochimie metabolismul este foarte puternic simplificat ca fiind o suit
liniar de pai, procese, fr a se meniona ns c chimia vieii se desfoar n principal ntr-un cadru
structural sau n starea de corp solid.

3.2 Matricea vie (Matrix): celula cu legturile ei structurale. Biologia celular modern a recunoscut
faptul c interiorul celulei este practic plin cu fibre, tubuli i reele, care formeaz mpreun citoscheletul
sau substana fundamental citoplasmatic. i nucleul celulei conine un Matrix, care constituie cadrul i
scheletul pentru materialul genetic. Elementele de legtur sunt integrinele, care se ramific i trec prin
membrana celular, ntinzndu-se pn n Matrixul extracelular. ntregul sistem este desemnat ca fiind
Matrixul viu (Matricea vie). (DNS=ADN; Kernhlle=Membrana nucleului; extrazelullre Matrix=Matrix
extracelular).
Continuum-ul
De ndat ce citoscheletul a devenit un ndrgit obiect de studiu i cercetare, s-a constatat c n fapt
matrucea celular era n legtur, prin membrana celular, cu esutul conjunctiv sau cu Matrix-ul
extracelular. A fost descoperit o ntreag clas de proteine de legtur transmembranic sau de Integrine.
ntre timp este recunoscut faptul c matrixul citoplasmatic este n acelai fel n legtur i cu nucleul celular
(membrana nucelului, matrixul i genele).
Pentru teoria noastr aceste descoperiri sunt deosebit de importante. nseamn c ntre mediul ncojurtor
al celulei, interiorul celulei i materialul genetic din nucleul celulei nu exist delimitri att de severe sau de
netrecut, cum se credea pn nu demult. nseamn c terapeuii nu ating pur i simplu doar pielea
pacientului, ci interconexeaz prin energia minilor lor cu nentreruptul esut, de-a lungul i de-a latul
organismului, i deci i cu matrixul celular, mergnd pn la materialul genetic. i ntradevr pielea a fost

103

unul dintre primele esuturi la care s-a putut certifica aceast continuitate, continuum-ul (Ellison & Garrod
1984) Vezi Imaginea 3.3
ntregul sistem interconectat a fost denumit citoschelet-esut conjunctiv (Oschman 1994) sau matricetensegrity a esuturilor (Pienta & Coffey) (vezi Capitolul 4), sau pur i simplu ca Matrix-ul viu. Un
cunoscut text despre acupunctur vorbete chiar despre esuturi fr estor. (Kaptchuk 1983).
Matrix-ul viu este o reea continuu i dinamic, un Network supra-molecular care se ntinde pn n cele
mai mici unghiuri i coluri ale corpului: un Matrix-nucelu ntr-o Matrix-celul ntr-un Matrix-esut
conjunctiv. n esen, prin atingerea unui corp uman este atins ntregul sistem-reea, n care practic toate
moleculele sunt legate ntre ele n corp, formnd o plas, un Network complex i indisolubil.
n Matrixul viu nu exist o unitate primar, nu exist un aspect central i nici o parte component care s fi
fost prima sau care s fie mai important dect celelalte. Proprietile ntregii reele depind de activitatea
tuturor prilor componente. Iar printr-o aciune asupra unei pri a acestei reele, sunt influenate toate
celelalte pri.
Aceast imagine a structurilor corpului viu este deosebit de important. Cci conform acestei imagini se
cristalizeaz i terapiile energetice cu succesele lor; din acest imagine rezult inteniile specifice (scopurile
terapiei). Modele de activitate specifice electrice i magnetice se formeaz n sistemul nervos al terapeuilor,
care se transmit prin i din corpul terapeutului n corpul pacientului. (Asupra acestei teme vom reveni n
Capitolele 8 i 15).

3.3 Continuum-ul epidermal-dermal al pielii (Ellison & Garrod 1984) descrie legturile epidermal-dermale
cu toate componentele lor. Celulele nvecinate din epiderm sunt legate ntre ele prin Desmozomi i
ancorate prin Hemidesmozomi n esuturile conjunctive ale Dermei. De-a curmeziul peste acest ancorri se
ntind tonofilamente care formeaz un Matrix fibros permeabil, care unete toate celulele epidermei. Prin
fibrilele-acor matrixul celular este n legtur cu esutul conjunctiv. Iar esuturile conjunctive ale pielii
constituie un sistem integral i unitar care se ntinde peste tot corpul. n mod similar sunt i citoscheletele
tuturor celorlalte celule ale corpului conectate cu esuturile conjunctive (dup Ellison & Garrod 1984)
3.4 (a, b, c i d) Exemple de circuite cristaline n organismele vii; a) fosfolipide-membrana celular; b)
esut conjunctiv (Bindegewebe) i Colagen; c)clorofila din plantele verzi; d) teaca mielinic a nervilor
(Fawcett 1994)

104

3.5 (e, f i g) e) muchi, cu myosin i Aktin; f) terminaiile nervoase din piele (Stbche=bare i
Zapfen=mpletituri); g) microtubuli, microfilamente i alte pri componente din citoscheletul celolelor
nervoase dar i al altor tipuri de celule. n mod concret n ilustraie sunt reprezentate filamentele (cilii) din
organele de sim cum este nasul sau urechea.
i fiziologilor le este cunoscut acest lucru i au cercetat formarea electricitii n oase (schelet). La fiecare
pas, oasele din picioare i din alte pri ale corpului sunt presate mpreun, iar ca urmare se formeaz un
anume cmp electric caracteristic. Dar efectul piezoelectric nu se limiteaz doar la oase. Practic n oricare
esut al corpului, prin comprimare i ntindere, apar cmpuri electrice (Oschman 1981). Dar pentru aceste
cmpuri electrice, efectul piezoelectric este doar n parte rspunztor. O alt surs ce contribuie la formarea
acestor cmpuri sunt potenialele de curent (flux). n ce raport stau aceste dou surse la baza producerii
cmpurilor electrice, este un lucru care se afl nc n faza de cercetare (de ex. MacGianitie 1995). n
Imaginea 3.5 sunt ambele fenomene prezentate prin comparaie.

3.6 Prin micare se pot produce cmpuri electrice n dou feluri: deasupra vedem efectul piezoelectric
(electricitatea de elasticitate) care se obine prin deformarea unei structuri cristaline (Mechanische
Kraft=for mecanic; Strukturelle Deformierung=deformare structural, cu polarizare plus-minus
deasupra si dedesubtul elementului comprimat; efect piezoelectric). Dedesubt vedem potenialele de curent
(de curgere) care apar ntre ncrcturile mobile i cele fixe din esuturi. Astfel de poteniale de curent apar
att n circuitul sangvin ct i prin micarea corpului, n lichidul extracelular. Potenialele de curent (flux,
curegere) i cele piezoelectrice se pot complecta sau anula reciproc (Bassett 1978)
Cel mai important aspect este acela c minuscule pulsaii electrice apar atunci cnd oasele sau cartilagiile
sunt comprimate, cnd tendoanele sund ntinse, sau cnd piele de pe o articulai este comprimat sau se
destinde n cazul micrii articulaiei respective. Aceste oscilaii arat cu exactitate, prin armoniile lor
(frecvene msurabile), ce fore anume acioneaz asupra esutului respectiv. Cu alte cuvinte, ele conin
informaii exacte asupra micrilor care tocmai se desfoar. Aceste informaii sunt transmise electric i
electronic prin Matrixul viu i joac un important rol n controlul asupra Formei.

105

Controlul structurii corpului


nsemntatea terapeutic i fiziologic a proprietilor piezoelectrice i a altor forme electronice ale
esuturilor const n aceea c astfel ni se ofer un suport pentru o mai bun nelegere a felului n care corpul
se adapteaz cel mai bine la necesiti (Oschman 1989). Este deja de mult timp recunoscut faptul c oasele,
scheletul i elementele de legtur ale acestuia i de-tensioneaz singur tensiunile acumulate prin micare.
Din punct de vedere biochimic acest fenomen este denumit regenerare metabolic, un proces pe care deja
Schoenheimer i colegii lui l-au descoperit cu mai mult de jumtate de secol nainte (Schoenheimer 1942,
Ratner 1979).
Faptul c n timpul micrii se formeaz cmpuri electrice care furnizeaz informaii care controleaz i
cooordoneaz activitatea celulelor generative este un lucru general acceptat (Bassett 1971, Bassett et
ak.1964). Celulele generative sunt osteoblastele, mioblastele, celulele perivasculare, fibroblastele i alte
celule stem, care formeaz sau resorb colagenul i prin aceasta pot astfel modela cartilagiile, nct acestea
s se poat adapta la necesitile corpului. Acest proces regulatoriu, sau de comand-control este deja
menionat de Wolff (1892, citat n Bassett 1968): La forma dat a oaselor (sau a altui esut conjunctiv)
elementele de Colagen (cartilagiile n general) se orienteaz n direcia presiunii funcionale, iar n creterea
(mrirea) sau descreterea (micorarea) lor se reflect intensitatea i calitatea presiunii funcionale.
Aceste concepte sunt de cel mai mare interes pentru terapeuii activi n terapiile de micare, energie sau
pentru cei care lucreaz cu minile (terapia prin atingere). Cci n baza acestor concepte se justific i capt
sens modificrile ce au loc permanent n structura corpului, felul n care indivizii i folosesc corpul, sub
aciunea forei gravitaionale, felul n care ei reacioneaz n cazul unor rniri sau obiceiurile pe care i le
stabilesc n inuta corpului. (detaliat vom vorbi despre toate acestea n Capitolul 11).
3.7 Proprietile Matrixului viu
n baza informaiilor prezentate pn acum ncepe treptat s se formeze o imagine a sistemelor energetice
din corpul omenesc. n acest continuum al Matrixului viu intr toate esuturile conjunctive i toate
citoscheletele din ortganism. Proprietile lor pot fi astfel rezumate:
Toate sistemele mari ale corpului cum ar fi sistemul sangvin/circulator, sistemul nervos, tractul
digestiv, diferitele organe i glande sunt nvelite ntr-un material care reprezint doar o parte a unei
structuri conjunctive ( Matrix) continuue.
esuturile conjunctive formeaz un continuum mecanic care se ntinde n tot corpul, pn n interiorul
celulelor
esuturile conjunctive stabilesc forma exterioar a corpului precum i arhitectura fiecrei pri separat
Fiecare micare a corpului sau a unei pri (fie chiar i mici) a acestuia apare ca urmare a unor tensiuni
sau fore, care sunt conduse (transmise) mai departe structurii Matrix a esuturilor conjunctive
Fiecare tensiune, fiecare compresie (apsare), fiecare micare produce semnale bioelectrice n structura
cristalin a esutului conjunctiv n care se reflect exact aceste tensiuni, compresii sau micri
Structura Matrix a esuturilor conjunctive este o reea de comunicaii format din semiconductori
(cristalele lichide), care intermediaz semnale bioelectrice ntre absolut toate prile componente ale
corpului.
3.8 Circuite electrice i meridiane
Faptul c n corpul omenesc (i nu numai, ci practiv n toat lumea VIE) exist circuite electrice, nu este
un lucru general acceptat, i acest fapt are un anume motiv: fenomenele descoperite de medicina
alternativ sunt greu tangibile. (Comentaru Qui bono: Dr. Oschman este foarte delicat n aceast
afirmaie. n realitate acceptarea acestor realitai ar duce la complecta restructurare, chiar anulare a
principiilor fundamentale ale medicinei alopate, respectiv aducerea n faliment a indrustriei farmaceutice!
Deci mai degrab aceste fenomene sunt greu... palpabile din punct de vedere financiar!)
Circuitele electronice pot fi astfel formate/modelate, nct ele s ndeplineasc anumite sarcini. Lucru ce
ar fi perfect posibil la nivelul tehnologic actual. Faptul c VIAA a probat de foarte mult timp toate tricurile
i combinaiile electronicii quantice i faptul c acest electronic quantic este folosit n i de ctre
VIA, este ns un lucru care rareori este neles (ori nu se poate, ori mai degrab nu se vrea a fi neles).
n capitolul urmtor (4) ne vom ocupa de descoperirile proprietilor electronice ale materiei vii.
Informaii asupra bioelectronicii deinem deja de mult timp, fr ca acest lucru s obin i acceptarea
i/sau recunoaterea general. n Imaginea 3-6 vedei reprodus un circuit integrat desenat pe corpul unei
salamandre, animalul preferat al cercettorilor din domeniul regenerativ. Acest desen a fost folosit ca Logo

106

al unei conferine tiinifice asupra Mecanismelor controlului creterii i utilitatea lor clinic, conferin ce
a avut loc n 1979 la Upstate Medical Center al State University of New York.

3.6 Logo-ul Conferinei mai sus amintite


Calea ctre o nou medicin
"Un doctor ce prescrie tratamente identice pentru doi indivizi si se asteapta la rezultate identice, poate fi
corect clasificat drept un pericol social." - Lin Yutang.
Dei sistemul de sntate are nevoie stringend de reforme att n prezent ct i mai ales n viitor, totui
aceste reforme sunt blocate n Consiliile i Comisiile care sunt n fapt conduse de interese ce au mai puin
legtur cu SNTATEA populaiei. Singurele msuri care se iau sunt acelea de a stoarce i epuiza ct mai
mult bietul cetean, n timp ce prestrile de servicii ale membrilor activi ai sistemului de sntate (medici
de familie, spitale, clinici universitare, etc) scad permanent n calitate!
Tocmai de aceea numrul persoanelor bolnave cronic crete continuu, la fel ca i costurile (doar c acestea
deja n proporie geometric). Este evident i imperios necesar a se modifica fundamental ceva.
Dar cine s o fac?
Politicienii? Ei sunt susinui i finanai de ctre concernele farma, i n consecin danseaz cum li se
cnt!
Medicii? Ei au alte probleme pe cap. Unii trebuie s-i plteasc datoriile la bnci pentru aparatura i
cabinetele proprii, alii trebuie s-i consume cumva grmada de bani prin Maledive sau Canare. Ct despre
concernele farma... cred c nu este cazul s ne facem vreo speran.
Un vechi proverb chinezesc spune c: Medicii excepionali prentmpin bolile; medicii mediocrii
vindec o boal care nu este nca activ; iar medicii nensemnai vindec o boal care este deja prezent.
Domnilor medici alopat-colastici, n care dintre cele trei categorii v considerai Domniile-Voastre inclui?
Tocmai n aceste vremuri, la o populaie de circa 1,3 miliarde de locuitori, ct are n prezent China,
nelegerea profund a proverbului de mai sus are o nsemntate deosebit. Cci o ar cu o populaie att de
numeroas nu i poate permite sub nici o form i mai ales n nici un caz nu poate finana un sistem de
sntate ca cel american sau german.
Astfel c n China lumea merge la medic atunci cnd este sntoas, pentru a afla ce trebuie s fac pe
viitor, pentru a-i pstra aceast stare de sntate. Chiar i astzi exist n China medici care consulta
bolnavul gratuit, dar care i primete onorarul atunci cnd pacientul su rmne n continuare sntos. n
timpul lui Confucius lucrurile stteau la fel: medicul era platit atta timp ct te inea sntos. Dac te
mbolnveai, nu primea un ban i trebuia s te consulte i trateze gratuit. ndeobte ns era concediat nainte

107

de a se ajunge aici.
Dar nu numai asta. i ordinea procedurilor terapeutice este complect diferit acolo fa de rile europene
sau nord-americane. Primul pas terapeutic este schimbarea nutriiei, urmat de modificarea felului de via
dus de bolnav. De abea dup aceasta se administreaz medicamente, iar abea n ultimul rnd sunt aplicate
procedurile teraputice complexe.
Cunotine de baz n privina alimentaiei, bolilor uoare (cum ar fi rcelile sau deranjamentele digestive)
precum i a msurilor de meninere a sntii cum este de exemplu gimnastica, Tai Chi, Qi Gong, masajul
i meditaia, modalitile prin care se pot evita bolile care provin n principal dintr-un mod defectuos de
via, toate acestea se nva n China nc din grdini i coala primar. Iar mai trziu acest stil de via
sntoas este practicat n familie i la serviciu.
De asemenea, n China mai exist nc aa-numiii medici desculi, n sensul asemntor ntructva
terapeuilor europeni, care sunt n stare s recunoasc la timp o boal, s ofere primul ajutor i s aduc
pacientului clarificrile necesare, precum i s-l ndrepte ctre un specialist.
Prin aceast form de medicin este posibil ca n China, n ciuda numrului enorm de mare de locuitori,
numrul bolnavilor cronici (diabet, afeciuni cardio-circulatorii, reumatism i artrit, i nu n ultimul rnd
cancer) s fie n scdere. Deoarece afeciunile sunt n marea lor majoritate recunoscute la timp, n stadiile
incipiente, succesele terapeutice sunt foarte multe iar cronicizrile pot fi de regul evitate.
Este adevrat c n ultimul timp, datorit puternicii industrializri, a polurii mediului inconjurtor ce
rezult din aceasta, a felului modern-orenesc de via, apar multe boli ale bunstrii n China, dar per
total acest sistem medical rmne evident n avantaj fa de medicina alopart-colastic eurpean i
nord-american. China a nvat, desigur i datorit lungii ei istorii medicale tradiionale, s investeasc n
sntate, i nu n boal, aa cum facem din pcate noi.
n Europa din pcate preveniunea este criticat cu miopul argument c aceasta nu ar face altceva dect s
creasc i mai mult costurile sistemului medical. Poate c n prima faz acest lucru se va i ntmpla, dar pe
termen lung, prevenia va fi rentabil i va recupera investiia iniial. Astfel afeciunile care sunt datorate
unui stil de via greit se vor mpuina simitor, nu se vor croniciza ntr-o msur foarte mare (ca acum) i
nu vor necesita costuri terapeutice uriae. Bolile de btrnee dinspre sfritul vieii vor necesita mult mai
puine costuri n comparaie cu suferinele i terapiile costisitoare necesare unui organism nc relativ tnr,
dar subminat i mbtrnit prematur printr-un stil de via nesntos. Doar c de pe urma unui astfel de
sistem, cu eventual mai puini bolnavi i mai putine afeciuni cronice, nu va catiga nici corpul medicilor
alopai, i nici industria farmaceutic.
Spre exemplu, costurile actuale din sistemului de sntate german s-au mrit de circa 50 de ori fa de cele
din 1950, astfel c la ora actual n Germania circa un sfert din produsul social se duce n Sntate (sau mai
exact spus, se duce n buzunarele concernelor farma i a elitei medicale). i totui, n ciuda acestor uriae
fonduri financiare, n Germania nu se constat o mbuntire a sntii populaiei, i nici un succes n
terapierea bolilor cum ar fi cancerul, reumatismul, diabetul, alergiile i afeciunile cardio-vasculare. Iar
cauza se afl att n interiorul ct i n exteriorul tiinei medicale.
Un sistem de sntate materialist
Sau mai bine am spune un sistem de BOAL materialist. Cci BOALA se afl n interiorul
sistemului. n fapt nu putem spune c n ara noastra avem un sistem de sntate, un Minister al Sntii, ci
un sistem de boal. Ministerul Sntii este n fapt un Administrator de boli. Marile concerne realizeaz
profituri uriae cu boala, nicidecum cu sntatea. Ele au din punct de vedere economic i financiar o putere
att de mare (chiar nepermis de mare), nct le este foarte uor s manipuleze politicul i mass-media cum
doresc i cum le dicteaz interesele.
Iar aceast stare de lucruri este favoriz de faptul c societatea nostr a pierdut imaginea INTEGRAL
asupra sntii i bolii. Att medicii ct i pacienii l vd pe OM prin prizma mecanicist-newtonian i
concepia alopat iniiat i finanat n principal de medicina americana, francez i german de la nceputul
secolului XX. Medicina colastic nu poate rspune la vechea ntrebare, cum se face c dintr-o grmad de
molecule apare un ntreg viu i plin de sens: OMUL. Astfel bolile sunt concepute ca entiti independente de
om. Microbi, bacterii, virusuri care l atac pe bietul cetean din toate prile, i care are scpare doar n
braele drgstoase ale medicului alopat i concernului farma. Cu boala ca i stare natural a omului nu se
mai acop aproape nimeni. Iar dac ndrznete vreunul, este fcut de rs i considerat nebun.
n ultima vreme aa-zisa Medicin alternativ cu voia Dumneavoastr n rndurile de mai jos denumit

108

MEDICINA INTEGRAL, se bucur de o popularitate din ce n ce mai mare. De ce oare? Ce i


nemulimete pe pacieni, pe oamenii obinuii, la medicina colastic? Ce i determin pe acetia, n ciuda
progreselor tehnice rsuntoare ale medicinei colastic-alopate, s ia calea terapeutului naturist? A
medicinei integrale?
De-a lungul istoriei evoluiei medicinei, dar mai ales n ultimiii 200 de ani, OMUL a fost din ce n ce mai
mult mpins n rndurile din spate, n prim plan fiind adus BOALA. Medicina a devenit din ce n ce mai
tehnocratic. Medicii alopai se ocup astzi mai mult de birocraie dect de pacient (lsnd aici la o parte
grije pentru propriul buzunar). Medicina alopat ncearc s catalogheze toate simptomele, s descopere tot
mai multe boli noi i s clasifice toate simptomele existente i inexistente.
Pacientul este redus la un numr statistic iar toate valorile corpului uman sunt dependente de analizele
de laborator, atta ct pot fi ele corecte sau valabile.
n vechime era terapiat OMUL acuma este terapiat BOALA. Astzi, n afara medicinei acute (de
urgen i intervenie n cazul accidentelor), toate celelalte ramuri medicale s-au specializat pe suprimarea
medicamentoas a simptomelor. Ori prin aceasta alopatul nu poate vindeca, ci doar, cu ajutorul mijloacelor
fizice i chimice, poate aduce mai mult sau mai puin sub control una sau alta dintre funciile organismului
uman.
Medicii se specializeaz att de strict i de ngust nct practic unui medic alopat nu i mai este posibil s
aibe o imagine de ansamblu a persoanei care st n faa sa, a celui denumit n mod ciudat PACIENT. (Oare
pacientul nu este tot un OM? Este altceva?). Bolile i dereglrile ntregului organism nu mai intereseaz pe
nimeni n medicina colastic astzi. Organele sunt tratate separat, ca i cum ceasornicarul ar demonta un
ceas i i-ar schimba o roti. Dac aa ceva nelege medicina colastic-alopat prin vindecare, atunci nici
nu este de mirare c din ce n ce mai muli oameni aleg calea medicinei naturiste, integrale.
i aceasta deoarece 80% dintre toate bolile au ca punct de pornire o nutriie deficicitar sau o problem de
poluare a mediului nconjurtor, aici incluznd desigur i poluarea psihic, stressul. Ori n toate aceste cazuri
vindecarea nu este posibil dect lund n considerare NTREGUL sistem.
Pe deasupra, din ce n ce mai muli oameni resimt lipsa laturii empatice a medicinei colastice moderne.
Medicina alopat nalt tehnologizat a pierdut de mult timp legtura cu OMUL. Iar acesta, ca i pacient,
resimte aceast pierdere din ce n ce mai puternic. Ori n medicina natruist, tocmai acest aspect este
complect rsturnat, este total diferit. Medicina naturis utilizeaz mult mai puine aparaturi i tehnologii, are
n vedere o anamnez foarte exact i un permanent contac cu OMUL, nu cu BOALA. Unul dintre cele mai
importante capitole ale unei consultaii efectuate de un medic naturist este discuia cu OMUL din faa sa.
Btlia pentru DEFINIIA OMULUI
Pentru a putea nelege BOALA, trebuie mai nti s rspundem la ntrebarea hotrtoare: ce este de fapt
OMUL? Este OMUL un amestec haotic de reacii chimice care se supun legilor mecaniciste, sau este el un
un sistem informaional nalt-energetic, ultrasenzitiv, flexibil, regulativ, adaptabil i educabil. Prin modul n
care se rspunde acestei ntrebri se creaz o disput ce dureaz din antichitate i pn n ziua de astzi. Din
nefericire, dup prerea mea, Aristotel a catigat n defavoarea lui Platon, mecanicitii au catigat n
defavoarea vitalitilor. Astzi mecanicitii sunt cei care in n mn friele sistemului oficial de sntate, sau
mai bine zis sunt astzi administratorii bolilor.
OMUL = Biosistem deschis
Astzi se uit c OMUL, din momentul procrerii sale, este un sistem biologic deschis, dinamic, n
continu modificare. Laureatul cu Premiul Nobel Prigogine (1977) ne arat c toate sistemele sunt n
principiu sisteme deschise care comunic n ele i ntre ele n permanen prin materie, informaie i energie.
La fel ca i acum 1.000, 5.000 sau 50.000 de ani, OMUL triete ntr-un spaiu dat ntre cer i pmnt n care
el trebuie s se ordoneze, dac vrea s triasc n pace, armonie i sntate.
Mentalitatea asiatic subliniaz n permanen acest important principiu de via. Pn n zilele noastre
acest mod de gndire duce la o profund nelegere a strii de sntate i la principii fundamentele de
prevenie. Att n antichitate ct i la populaii care triesc liber n natur, medicina a fost ntotdeauna legat
direct de filozofie (deci de sistemul de gndire).
Din nefericire populaiile europene i nord-americane au anulat acest sistem sntate-filozofie,
nlocuindu-l cu un altul mult mai pgubos, anume sntate-economie de pia. De aici i starea catastrofal
a sntii acestor populaii, de aici i incapacitatea medicinei colastice (dominante la aceste populaii) de a
rezolva bolile cronice serioase. Heraclit, Alkmaion din Croton, Galen, Paracelsus i chiar i Goethe au fost

109

permanent adepii fundamentrii filozofice a sistemului de sntate. Din pcate de-a lungul secolelor, foarte
multe dintre preceptele de gndire vechi au fost nlocuite cu rentabilitatea i profitul meseriei de medic i al
concernului chimico-farmaceutic.
tiina de acum nu mai este capabil s conlucreze cu religia, filozofia, istoria i tradiia etic i estetic,
astfel nct n loc s aduc foloase OMULUI (i ne referem aici nu numai la medicin), i aduce acestuia mai
degrab prejudicii. Totul trebuiete interpretat n relaie cu ntregul, integral. Ori integral nu se poate gndi
doar analiznd o valoare de laborator sau alta, referitoare la o funcie sau un organ luat izolat, ca i cum
acesta ar exista singur, ntr-un borcan, i nu ca parte component a unei structuri complexe.
Doar c n cadrul unui sistem de gndire integral, o serie de domenii de cercetare, cum ar fi de exemplu
tehnologia genetic, ar fi complect anulate, ca urmare a limitrilor, deficienelor de sensibilitate sau datorit
eticii i riscului social.
Miopia medicinei colastic-alopate
La ora actual medicina colastic-alopat se limiteaz la a cerceta, prescrie i utilizamijloace CONTRA,
i nu PENTRU ceva. Aceasta face ca simptomele s fie doar atenuate, de multe ori acunse, dar nu duce
nicidecum la anularea cauzei unei perturbri a sntii OMULUI. Nemaivorbind despre efectele adverse
nsoitoare, care deseori provoac noi i suplimentare daune. i astfel se i explic de ce, n ciuda faptului c
se investete din ce n ce mai mult n sistemul de sntate, numrul afeciunilor cronice i al persoanelor
afectate de boli cronice este n permanent cretere. Medicul alopat aduce sub control anumite funcii (sau
funcionri) deficitare ale organismului cu ajutorul mijloacelor chimice sau fizice (intervenii invazive
mecanice). Doar c acest mod de aciune mpiedic capacitile autoregulatorii proprii ale corpului de a-i
ndeplini rolul de vindecare (autovindecare), iar acest lucru duce pe termen lung la apariia bolilor cronice.
Tocmai i de aceea singurele domenii medicale ntradevr valoroase i demne de laud sunt medicina de
intervenie (urgen, accidente), chirurgia (parial i atta timp ct nu este folosit ca metod de ctig
financiar) i igiena. i aceasta deoarece ele sunt la ora actual singurele ramuri medicale, care n loc s
mpovreze forele de autoaprare ale organismului, le susin i uureaz activitatea, prevenind n acelai
timp un eventual pericol.
Cnd este un om SNTOS?
Un om este sntos atunci cnd psihicul, esuturile i digestia sunt n echilibru, iar sufletul i spiritul su
se gsesc permanent n stare de fericire interioar. Astfel definea starea de sntate chirurgul Sushruta,
care a trit cu 600 de ani nainte de Christos. Iar puinele sale cuvinte sunt valabile i astzi. Astzi se mai
definete aceast stare i prin termenul de sntate pozitiv, ceea ce extinde definiia sntii i asupra
fericirii i bucuriei din via de toate zilele.
Sntatea este i o chestiune de concepie i responsabilitate, n care mijloacele medicale nu trebuie s
constituie altceva dect o susinere a capacitii proprii corpului de a se vindeca singur. Modalitatea n care o
societate privete sau definete SNTATEA este o problem legat direct de felul cum aceast societate
privete i concepe lumea. n baza acestor concepte asupra lumii (universului nconjurtor) i formeaz
oamenii conceptul personale asupra sntii, asupra naturii, copiilor i oamenilor n vrst. Atunci cnd
ntr-o societate conceptul de sntate este pus pe aceste baze, membrii societii respective i vor face
serioase griji asupra lor i a modului n care i menin sntatea.
Dar ce este BOALA?
BOALA este un cumul de simptome, care trebuiesc percepute i nelese ca efortul organismului de a se
autovindeca. OMUL sntos este n permanen ntr-o stare de echilibru i armonie. Astfel simptomele sunt
semnele efortului organismului de a-i recpta echilibrul i armonia, de a se autovindeca, mai mult dect
pot fi considerate semne de BOAL. Lipsa semnelor evidente de boal nu trebuie s duc la concluzia
automat c organismul nu se apr mpotriva vreunei boli, ci indic faptul c sistemele de regulare,
respectiv mai ales sistemul imunitar, sunt intacte i i desfoar corect i permanent misiunea de meninere
n echilibru a organismului.
Trebuie s ncepem s lucrm noi cu noi nine
Contrar modului de gndire mecanicist, ncarnat deja i n mentalitatea medicinei colastic-alopate, totul
este n permanent interconexiune, toate sunt n permanent legtur i relaie, att n mare ct i n mic
(macro- i microcosmos). Toi oamenii se nasc ntr-o stare de echilibru, att cu mediul nconjurtor ct i
ntre organele i sistemele care formeaz corpul omenesc.
nceputul real al unei boli nu este momentul n care ne doare ceva, deci n care anumite simptome devin

110

manifeste, ci momentul n care ntre organele i sistemele corpului apare un dezechilibru.


Dezechilibru fa de legile naturii, deoarece omul nu mai respect ritmul natural al vieii, dar i datorit
polurii mediului nconjurtor sau al unei alimentaii defectuoase, preponderent industriale (preparate ale
industriei alimentare) sau al unui dezechilibru psihic, n zilele noastre ndeobte denumit stress. Medicina
integral (naturist) l vede pe om ca ntreg, nedesprind sufletul i spiritul de trup. Ea ia n considerare
legturile cu mediul nconjurtor, situaiile sociale i fazele vieii (vrstei). Sufletul i trupul sunt un singur
tot, la fel cum apa i gheaa sunt acelai lucru dar n diferite forma de agregare. Din ce n ce mai des se
relev i se constat c nu exist un trup bolnav dect atunci cnd sufletul este bolnav.
OMUL i VIAA sunt un proces dinamic permanent, care nu se oprete nici mcar n momentul morii.
OMUL nu moare cu inima cu care s-a nscut, la fel cum i toate celelalte organe se rennoiesc pe parcursul
vieii de mai multe ori. Aceast minutat for a naturii ne permite ca n anumite condiii s mbtrnim, i
dac acest proces nu ar fi posibil, atunci foarte muli oameni ar avea o via foarte scurt datorit nutriiei
deficiente, stilului de via deficitar, stressului, polurii sau altor influene externe. Doar i aceast realitate
ne dovedete suficient de clar c tiinele naturii, mai ale biologia i medicina, au dus la ad absurdum
conceptul mecanicist al OMULUI vzut ca o MAIN. Deoarece ntregul este cu mult mai mult dect suma
prilor sale componente.
Starea de SNTATE nu poate fi atins doar prin modificri n anumite domenii ale medicinii, prin
cercetri, descoperiri senzaionale (oare nu ne-am sturat nc de attea descoperiri anunate cu surle i
trompete, care nu au adus cu ele nici o rezolvare a vreunei afeciuni cronice majore, daca ne-am gndi doar
la cancer?) sau noi medicamente de sintez chimic, prin imunizri i campanii de vaccinare, prin tehnologii
i terapii din ce n ce mai sofisticate i mai costisitoare....
Starea de SNTATE poate fi atins doar atunci cnd ntreaga societate, mediul nconjurtor, condiiile
de via, munc i locuit vor conlucra, respectiv vor fi luate n considerare atunci cnd se vorbete despre un
sistem de sntate eficient. Trebuie s nelegem c sntatea, nepoualrea, pacea, dreptatea, etica, religia,
filozofia, munca, habitatul, toate acestea la un loc nseamn VIA, c ele nu pot fi separate i desprite
unele de altele. Doar atunci vom fi capabili s gndim i acionm integral. Iar una dintre cele mai
importante chei ale unui sistem de sntate viabil este educaia copiilor, care constituie fundamentul unei
viitoare viei sntoase, lipsite de boli cronice i suferine.
Una dintre principalele cauze ale problemelor noastre de sntate este felul noastru de a tri, de a ne duce
viaa. Am pierdul terenul solid i stabil de sub picioare i alergm nebunete printr-o lume creat sintetic,
care nu are substan i valoare nutritiv. i nu are nici un rost n esen s ne plngem de politicieni, cci
ei nu sunt nimic altceva dect oglina societii pe care ne-am dorit-o i creat-o singuri. (Un Gigi Becali, un
Dan Diaconescu, un Traian Basescu sau Dinu Patriciu spre exemplu, nu ar exista fr dorina noastr de a-i
avea, dorin care i-a creat dup chipul i asemnarea noastr.)
Trebuie s ne devin foarte clar faptul c de abea atunci cnd ne vom schimba mai nti noi nine, cnd
vom schimba CONTIENTUL nostru, de abea atunci se va schimba i politicul i socialul, ca oglindire a
CONTIENTULUI nostru colectiv. Nu are nici un sens s sperm c politicienii vor restructura i
mbuntii viaa noastra doar aa, pentru c sunt ei biei buni i responsabil, pentru c ne duc nou grija.
Politicianul este fundamental i primar o persoan care se hrnete din i cu conflictul de interese! Iar
acesta (conflictul de interese) nu are alt scop mai important dect a mpiedica luarea de decizii n favoarea
ceteanului obinuit. Deoarece pentru a ajunge politician ai nevoie de susinere financiar, iar cei care pot
oferi o astfel de susinere nu o fac cu scopul de a-i merge ceteanului obinuit mai bine, ci de a le merge lor
nii mai bine, tocmai n detrimentul i pe socoteala ceteanului obinuit, a societii, a sistemului de
educaie sau de sntate. Ori doar atunci cnd marea majoritate a cetenilor obinuii i vor dori altceva,
vor dispare Becalii, Diaconetii, Bsetii sau Patricienii.
Reformele necesare
Trebuie s fim foarte contieni c nsi i cele mai mici modificri n sistemul actual de sntate vor
declana o reacie isteric din partea medicinei colastic-alopate, a corpului profesoral universitar,a
concernelor farmaceutice i deci implicit a politicienilor care sunt subvenionai de ctre acestea. Una dintre
primele msuri ar fi punerea la dispoziia cetenilor a posibilitii de a decide ntre medicina alopat i
medicina integral. Ori Casele de sntate din practic toate rile fac tot posibilul pentru a nu lua n catalogul
lor de servicii i deci a nu plti pentru nici o alt metod terapeutic n afara celor colastice oficiale.
Desigur, pentru aceasta ar fi imperios necesar ca terapeuii naturiti s fie recunoscui, s fie instruii i

111

colii conform cunotinelor actuale, s fie acreditai cu dreptul de practic la fel ca i medicii alopai. De
abea atunci vor dispare toi acei care se folosesc de medicina naturist doar pentru a face bani, toi acei
arlatani care se pretind terapeui naturiti. De ce oare credei c medicina colastic mpiedic
recunoaterea calitii de medic naturist? Pentru c astfel se las ua deschis multora care nu au n gnd
nimic altceva dect cptuiala. Iar acest adevr pune o arm de discreditare foarte eficace n mna medicinei
colastice. Ce se poate face? Spre exemplu 2-3 ani toi, dar chair toi cetenii de pn la 50 de ani s refuze
plata asigurrilor sociale. Acest mijloc de presiune financiar ar determina n ultim instan att politicul
ct i industrialul s restuctureze sistemul.
Punctul de greutate al medicinei colastice ar trebui s se mute de la anularea simptomelor la cellalt
pol, prevenirea lor. De ce credei c medicina colastic nu dorete aceast restructurare? Pentru c atunci
medicii alopai nu ar mai avea destui bolnavi la dispoziie pentru a realiza ctigurin grase, i pentru c
ncasrile concernelor farma care vnd medicamente bolnavilor, i nu oamenilor sntoi, ar scdea att de
drastic nct ar da faliment. Ce se poate face? Refuzai 2-3 ani orice medicament de sintez chimic, n afara
cazurilor foarte grave sau a durerilor de nesuportat. Refuzai toate formele de terapie care nu au dect foarte
mici anse de reuit (ceea ce practic este cazul cu aproape toate terapiile afeciunilor cronice).
Da, tiu, fiecare sper c se va face bine, fiecruia i este fric de moarte. Dar oare a scpat cineva de ea?
Dac ceteanul simplu s-ar informa suficient de amplu nainte de a ncepe o terapie dubioas, dar extrem de
profitabil pentru medicul alopat i concernul farma, aceste terapii nu se vor mai putea finana i menine n
via, astfel c dup civa ani ele ar disprea complect. nelegei, pentru numele lui Dumnezeu, c toate
acestea exist tocmai pentru c ei induc i speculeaz FRICA noastr.
Cu timpul spitalele i clinicile vor trebui s cuprind n componena personalului lor pe lng medici
alopai i naturiti, i psihologi, nutriioniti, specialiiti n medicina asiatc, fitoterapeui, energeticieni, etc.
Doar toi mpreun, n armonie i conlucrare, vor putea gsi calea corect i eficient pentru a reda sntatea
unui pacient. Desigur, va fi foarte greu de realizat aceast deziderat.
Aici a vrea s le transmit un cuvnt medicilor alopai. i anume, ce ar fi dac, atunci cnd ei nii sau
rudele lor apropiate sunt bolnave, s foloseasc exclusiv doar metodele medicinei colastic-alopate? Ce ar fi
dac atunci cnd alopatul este bolnav de cancer nu s-ar mai prezenta tcut la ua medicului naturist? De ce
oare medicii alopai refuz pentru ei nii terapiile standard, spre exemplu n cazul cancerului, i apeleaz la
metodele medicinei integrale, pe care au injurat-o i scuipat-o toat viaa? tii ceva, domnilor medici
alopai? Asta este o chestiune de contiin. Fiecare o are aa cum o are, mai curat sau mai jegoas. Asta
este. Dar schimbarea trebuie s v implice i pe Domniile Voastre. Poate c n primul rnd pe Domniile
Voatre.
O alt soluie ar fi crearea unui catalog procentual de plat a asigurrii de sntate n funcie de modul de
via al asiguratului. Fumtorii ar trebui s plteasc mai mult dect nefumtorii, alcoolicii mai mult dect
cei cu msur. Persoanele care practic forme uoare i medii de sport s plteasc mai puin dect cei
sedentari i inactivi. Exist o serie de ali paramatri care pot fi luai n considerare n acest sens. Deoarece
propriul mod de via poate constitui un balast financiar mai mare sau mai mic asupra ntregii societi i a
sntii acesteia.
Toate modificrile structurale nu vor fi realizate prin legi, dispoziii sau for, ci prin oameni care au
curajul s deschid gura i s spun ce gndesc. Noi cu toii suntem chemai s realizm ceva mpreun, un
sistem de sntate bazat pe etic, compasiune, iubire i nelepciune, i n care tehnica s joace un rol de
AJUTOR i nu de FUNDAMENT. Iar pentru aceasta trebuie n primul rnd s ne eliberm din nchisoarea
DOGMATISMULUI, s drmm zidurile care am permis pn acuma s fie ridicate (de ctre persoane
interesate financiar)ntre noi i natur. De abea atunci vom putea ncepe s cldim un sistem medical bazat
pe iubirea aproapelui nostru.
Merit, cci nu este vorba de a face ceva pentru alii. Este vorba de NOI NINE.
Privire istoric asupra medicinei integrale
Ce se nelege de fapt prin medicina alternativ? In fapt este ceva paradoxal aici, atunci cnd termenul
alternativ este folosit n legtur cu medicina naturist sau integral. Dac lum acest termen n sensul
sensul lui direct i firesc, el nu poate fi n nici un caz folosit n legtura cu medicina naturist, ci mai degrab
cu cea alopat! Cci ceva poate fi alternativ doar atunci cnd avem deja altceva mai vechi, mai de
dinainte. Ori este un fapt incontestabil c medicina naturist a existat cu sute i mii de ani naintea medicinei
alopate. Deci, la momentul apariiei acesteia din urm, tocmai ea era o... alternativ la medicina tradiional,

112

naturist, veche de cnd lumea.


Medicina alopat s-a strduit i n foarte mare parte a i reuit s impun acest termen medicinei naturiste,
cu scopul evident de a o minimaliza, denigra. Dar haidei s fim obiectivi i coreci, mcar din punct de
vedere istoric, Domnilor! Tocmai Dumneavoastr, Domnilor medici alopai, practicai o medicin
alternativ! Fie c v place, fie c nu. Tocmai de aceea aa cum am mai spus, eu voi folosi termenul generic
de medicin integral. Cci dac voi folosi cel de alternativ v voi da poate satisfacie, i n orice caz nu
voi fi corect din punct de vedere obiectiv-istoric.
Medicina alopat a nceput s dea din coate i s se nghesuie n fa acum circa 200 de ani. nc din
secolul XIX n Europa au nceput s existe dou curente opuse n domeniul medical. Unul este cel care a
devenit astzi medicina colastic-alopat, cellat este medicina integral cu ale ei relaii ctre natur, spirit i
corp, sntate i boal, cu preocuprile pentru relaia pacient-medic i cu economia vindecrii, elemente
despre care vom vorbi mai pe larg n cele ce urmeaz.
Treptat diferenele i prerile dintre cele dou curente medicale au devenit, chiar de atunci din secolul
XIX, ireconciliabile. Cunoscutul medic, cercettor i politician n domeniul sntii, Johann Albert
Heinrich Reimarus (1729-1814) critica la vremea sa faptul c medicina a devenit o breasl monopolist. n
1925 s-a impus termenul de criz a medicinei, mai ales datorit lui Erwin Lieks (1878-1935). Acesta
critica tehnicizarea accentuat a medicinei, specializarea exagerat precum i tiinifizarea artei vindecrii.
n centrul criticii sale sttea imaginea tiinific asupra naturii pe care o impunea medicina alopat, care
ducea la o lipsire de suflet a medicinei i la o utilizare frauduloas a metodelor tehnologice i tiinifice n
practica medical.
Ali proemineni critici ai noului drum pe care se strduia s mareze medicina nou, alopat i alternativ
n acelai timp, au fost August Bier, Bernhard Ascher, Georg Honigmann, Paul Diepgen, Ferdinand
Sauerbruch precum i Ludolf von Krehl. Toi acetia cereau n esen ca medicina s fie mai mult dect o
tiin a naturii.
Evoluiile i noile descoperiri din fizic, chimie, psihologie i alte domenii ale tiinelor naturii au dus la o
nou concepie asupra BOLII, care susinea c fiecare afeciune are un nceput local, i o localizarea
anatomic n organism. Astfel imaginea medical s-a ngustat simitor, s-a concentrat exclusiv asupra
organului bolnav iar unitatea corp-suflet-spirit nu a mai beneficiat de nici o atenie. n acest fel, celelalte
sisteme de vindecare nu au mai fost preluate n noua paradigm medical, fiind marginalizate. n paralel
cu aceasta, n a doua jumtate a seolului XIX s-au dezvoltat o serie de curente naturiste, reprezentate de
Ferdinand Christian Oertel (1765-1850), Vincenz Priessnitz (17991851), Johann Heinrich Rausse (18051848). Acetia considerau natura ca fiind bun, recomandnd viaa simpl n mijlocul naturii i utilizarea
mijloacelor naturale pentru vindecarea bolilor.
O dat cu Christian Friedrich Samuel Hahnemann (1810-1850) drumurile alopaiei i homeaopatiei
(acuma, nou conceput de ctre Hahnemannn) par a se despri definitiv. Acesta credea (i astzi tim c
avea dreptate) c a descoperit un nou principiu de vindecare. n 1790, el a concentrat acest principiu n
cuvintele similia similibus curentur. Dup descoperirea acestui principiu, Hahnemann a terapiat numai
conform acestui principiu natural. Hahnemann a folosit public pentru prima oara termenul de Homeopatie
n 1810.
Tocmai ca reacie la principiile homeopatiei, adversarii lui Hahnemann au introdus termenul de
ALOPATIE, care iniial avea sensul de NE-HOMEOPATIC. Aa c oricum am lua-o, Domnilor medici,
ceea ce astazi se practic sub denumirea de alopie, este o MEDICIN ALTERNATIV. Alternativ la
homeopatie. i asta definitiv i irevocabil.
Aici a dori s fac o mic parantez de actualitate: de curand ntr-un numr din Iulie 2010, revista german
Der Spiegel a publicat un articol de fond isteric ndreptat contra homeopatiei. Ceea ce totui recunoate
revista german este faptul c numrul persoanelor care apeleaz la homeopatie este n continuu cretere.
Ceea ce desigur c deranjaz medicina colastic-alopat. Ori Der Spiegel s-a dovedit a fi, cel puin n
ultimii 40-50 de ani, un obedient slujitor al medicinei colastice, de la care primete substaniale comenzi
pentru articole laudativ-omagiale adresate medicinei colastice.
Acuma, totul este n regula i fiecare are dreptul s-i aleag calea terapeutic pe care o gsete mai
potrivit pentru el. Doar c n articolul respectiv se afirm cum c homeopatia nu vindec nimic. n regula,
dar ce vindec alopatia? Tot nimic! Nici cancerul, nici AIDS, nici afectiunile cronice, nici mcar cele
infecioase. Nemai vorbind de faptul c efectele adverse provocate de medicamentele chimice duc la apariia

113

unor noi afeciuni, inexistente nainte de iniierea terapiei alopate. Deci, n fond, chiar dac homeopatia nu
este bun la nimic, nu vd nici o diferen, cci nici alopaia nu este bun la nimic.
Dar s evenim la treburile noastre. Hahnemann, dei era medic, s-a ocupat intensiv i cu chimia i de
asemenea cu farmacologia. Un impuls important a primit, n cercetrile sale, de la medicul englez William
Cullen, care a descris utilizarea chininei, artnd c dac o persoan sntoas ia chinin, organismul
reacioneaz ca i cum ar avea malarie deci prin puseuri de febr alternate cu frisoane. Hahnemann a
nceput s experimenteze cu o serie de substane, i astfel n timp s-au creat cei trei piloni de baz ai
homeopatiei:
- legea asemnrii (similitudinii);
- verificarea preparatelor pe persoane sntoase;
- potenarea;
Deci homeopatia vindec prin similar. Dac un produs creaz anumite simptome la un subiect sntos,
nseamn c el va elimina aceleai simptome la o persoan bolnav. Cu ct potena unui preparat este mai
mare, cu att mai mic este dozajul i mai rar administrarea. i invers, desigur. Homeopatul desfoar o
anamnez complex mpreun cu pacientul, i n funcie de concluziile acesteia stabilete substana, potena
i administrarea.
Sora mai mic a homeopatiei este spagyrica. Dei este mai veche dect homeopatia, este nc destul de
puin cunoscut. i n cazul spagyricii sunt folosite substane din natur, care sunt complex prelucrate.
nceputurile ei dateaz nc din Evul Mediu, Paracelsus (1493-1541) fiind unul dintre cei care s-a ndeletncit
frecvent cu aceasta. Spagyrica poate fi definit ca arta legrii i dezlegrii, despririi i reunirii. Conform
concepiei spagyricii, fiecare ubstan conine un principiu bun i curat, i unul opus acestuia. Pentru a putea
folosi o substan cu scop curativ, este necesar a se despri Bunul e Ru, Curatul de Impur, Spiritul de
Materie i Curativul de Otrav. Astfel diferite substane sunt supuse unei game largi de proceduri, cum ar fi
distilarea, fermentarea, arderea (folosirea cenuei), extracia i filtrarea. Prin acestea se pstreaz Bunul i se
elimin Rul, nefolositorul sau chiar otrvitorul. Substanele astfel obinute se pot folosi izolat sau n
combinaii, uneori folosindu-se chiar i potenarea. Conform prerii spagyricienilor, aceste preparate
acioneaz nu numai asupra trupului, dar i asupra sufletului i spiritului.
Apa a fost folosit ca elelment terapeutic nc din antichitate. n perioada modern, reprezentaii cei mai
de seam ai terpiei cu i prin ap au fost Ferdinand Christian Oertel (1765-1850), Vinczenz Priessnitz (17991851), Dr. Johann Siegmund Hahn (1696-1773) precum i, probabil cel mai celebru cel puin n spaiul
nord-european, preotul Sebastian Kneipp (1821-1897). Interesant este faptul c Sebastian Kneipp, tnr
student la teologie fiind, s-a mbolnvit de tuberculoz, care-i atinsese deja ambii plmni. ntmpltor a
descoperit o mic crticic n care se vorbea despre cura (terapia) cu ap. Astfel c tnrul Kneipp, grav
bolnav de tuberculoz, s-a vindecat complect fcnd bi n apa ngheat a Dunrii. Deci, Domnilor? Alte
curente terapeutice naturiste au fost spre exemplu, terapiile cu aer i lumin, cu nmoluri, cu argil, etc.
ntr-o alt direcie, i anume cea a nutriiei, au fost de asemenea dezvoltate o serie de concepte terapeutice.
Unul dintre importanii reprezentani ai terapiei nutriionise a fost spre exemplu medicul Fuhrmann Johannes
Schroth (1798-1856). De asemenea aici mai trebuie menionat medicul elveian Max Oskar Bircher-Benner
(1867-1939), de la care ne-au rmas celebrele Bircher Msli, adic fulgii de cereale.
Un domeniu special, separat, l constituie fitoterapia. Aceasta este n mod sigur cea mai veche form de
vindecare, cea mai veche medicin, tot att de veche precum umanitatea nsi. Prima i poate cea mai
cunoscut reprezentant a fitoperapiei (cel puin daca ne referim la izvoarele sistematice scrise care au ajuns
pn la noi) este clugria i mai trziu starea Hildegard von Bingen (1098-1179). De la ea ni s-au pstrat
Physica (studiul naturii) precum i Causae et Curae (arta vindecrii). n prezent sunt cunoscute peste
1.800 de reete (unde se foloseau mai ales plante i minerale) care ne-au parvenit direct de la Hildegard von
Bingen.
Franz Anton Mesmer (1734-1815) era foarte preocupat i se interesa de legtura dintre OM i UNIVERS.
Dup efectuarea studiilor de teologie, filozofie i medicin, a redactat o lucrare de doctorat care purta titlul
Despreinfluena planetelor. Conform concepiei lui Mesmer, OMUL este compus din aceeai substan ca
i UNIVERSUL i n consecin se supune influenelor cosmice. El considera c fiinele vii, Pmntul i
corpurile cereti sunt n permanent legtur printr-un flux de natur fizic.
Astzi tim c el avea dreptate, conform fizicii quantice. Desigur c terminologia folosit de Mesmer la
vremea sa nu mai corespunde cunotinelor noastre de astzi, dar conceptul n sine este din punctul de

114

vedere al fizicii quantice absolut corect. Mesmer desemna acest flux de legtur ca fiind un magnetism,
din care fiecare om deine o anumit cantitate (unii mai mult alii mai puin) i care poate fi transmis de la o
persoan la alta. Conform prerii lui Mesmer, starea de boal aprea datorit unul flux insuficient sau unei
inegale distribuii a acestui flux.
Foarte multe dintre conceptele moderne folosesc n esen aceai idee, doar c fluxul lui Mesmer a
devenit energie, biofoton sau a primit o alt denumire. Este interesant faptul c multe dintre concepiile
vechi i gsesc astzi confirmarea mai ales datorit fizicii quantice. Din pcate medicina colastic-alopat
nici nu vrea s aud de fizica quantic. Iar acest lucru nu poate duce dect la o i mai accelerat prbuire a
ntregului eafodaj alopat.
Ulterior, vindectori cum ar fi de exemplu Bruno Grning (1906-1959), au folosit magnetismul n sensul
mesmerian, spre exemplu cu bile fcute din staniol, ncrcate magnetic, pe care la punea n palma
bolnavilor. i astzi adepii lui Bruno Grning sunt rspndii pe tot globul, ntlnindu-se periodic pentru a
crea curente, fluxuri magnetice. ndeosebi n Anglia exist o veche tradiie a vindectorilor spirituali, dar
din pcate exist i muli arlatani care fac mult ru acestor concepte terapeutice. Dar s nu uitm c i n
medicina alopat exist o grmad de medici incapabili, interesai doar de ctigul material. Anumite
trsturi negative ale speciei umane nu se limiteaz doar la medicina integral sau la cea alopat. Din pcate!
O alt metod terapeutic destul de bine cunoscut este terapia cu propiul snge. De asemenea de o larg
popularitate se bucur terapia dup Eduard Bach, medic englez (1886-1936). Acesta a fost ani de zile medic
ntr-un spital i a fost de asemenea activ n cercetarea bacteriologic. S-a ocupat ndeosebi cu studierea florei
intestinale i astfel a descoperit faptul c n funcie de anumite stri sufleteti (sentimente) flora intestinal a
respectivelor persoane suferea modificri semnificative. Plecnd de la aceast idee, a dezvoltat o tehnic de
vaccinare bazat pe proceduri homeopatice, tehnic ce s-a dovedit eficient i care se mai bucur nc de
o larg popularitate. Interesant este aici faptul c aceste preparate dup Bach sunt foarte eficiente i n
vindecarea animalelor, nu numai a oamenilor.
O alt tehnic terapeutic este cea cu minerale, dezvoltat de doctorul Wilhelm Heinrich Schssler (18211898). n anul1874 doctorul Schssler a publicat broura O terapie simplificat, bazat pe histologie i
patologia celular, n care relata c el terapia doar cu 12 substane anorganice. Schssler a constatat c
cenua rezultat din arderea materialului organic prezenta o compoziie care era prezent i n celulele vii. El
a fost foarte puternic influenat n cercetrile sale de ctre Rudolf Virchow (1821-1905). Metoda lui
Schssler se aseamn cu homeopatia, folosind de asemenea principiul potenrii. Prin aceasta srurile cu
care lucra Schssler ajungea pe o treapt energetic mai nalt i erau mult mai predispuse reaciilor.
Terapia neural a fost descoperit de Dr. Ferdinand Huneke n 1925, absolut din ntmplare. El i-a injectat
surorii sale un preparat antireumatic care coninea suplimentar i Procain. Doar c din greeal n loc s fac
injecia n musculatur, a fctu-o ntr-o ven. Dup injecie au disprut complect durerile cronice de cap de
care suferea sora lui Huneke. Din acest moment Ferdinand mpreun cu fratele su Walter au nceput s
experimenteze cu Procain. Astzi se presupune c anestezicele locale acioneaz pozitiv asupra potenialului
membranelor nervoase i astfel este activat capacitatea de autovindecare.
Osteopatia a fost dezvoltat n principal de ctre doctorul american Andrew Taylor Still (1828-1917), care
a plecat de la motto-ul Viaa este micare. Astfel acesta a dezvoltat o serie de proceduri terapeutice
manuale cu care se ncearc eliminarea blocajelor energetice in organism precum i susinerea capacitilor
de autovindecare ale organismului. Ideea de la care a plecat Still era aceea c n organism exist o
permanent micare de curgere i transfer: circuitul sangvin i cel limfatic, umorile corporale, respiraia
ritmic precum i micare articulaiilor, musculaturii i esuturilor de legtur. Aceste micri libere pot fi
perturbate de diferii factori cum ar fi cicatricele, rnile sau micrile greite, ceea ce poate duce la diferite
afeciuni, pornind de la durerile de cap i ajungnd pn la afeciunile digestive. Osteopatul acioneaz prin
masaje delicate n ncercarea sa de a dizolva blocadele aprute n organism. n USA osteopatia este ncepnd
nc din anii 60 o disciplin academic, similar studiului medicinei alopate.
Medicina tradiional chinez
Am lsat intenional la urm medicina tradiional asiatic, reprezentat mai ales prin medicina
tradiional chinez (TCM) i Ayurveda, medicina tradiional indian. Aceasta deoarece medicina asiatic
are la baz un mod relativ diferit de abordare a raportului sntate-boal.
Medicina tradiional chinez are o vechime documentat de mai bine de 4000 de ani. Cercetatorii chinezi
dezvolt si astzi, mai departe, formulele tradiionale, pe care le complecteaz cu noi cercetri i descoperiri.

115

Datorit noilor metode de cercetare i tehnologiei moderne, medicina traditional chinez (pe viitor in acest
text TCM) este astzi mai evoluat i prezint rezultate mai bune dect medicina colastic-alopat. Foarte
multe studii comparate arat c pacienii tratai dup metodele TCM beneficiaz de o prelungire a duratei de
via de cel putin 2 ori mai mare in cazul cancerelor, dect cei tratai prin chemoterapii. Nemai vorbind de
efectele secundare, care sunt substanial mai reduse in cazul TCM.
TCM pleac de la cu totul alte principii de baz in tratatrea i vindecarea bolilor, in comparaie cu
medicina colastic. n timp ce n aceasta din urma o boala este cauzata de un invadator extern (bacteri,
microb, virus, ciuperc, parazit, etc.) pe care trebuiete s-l distrugem cu ajutorul unor chimicale sau tehnici
medicale, n TCM se urmrete restabilirea echilibrului dintre Yin i Yang, dintre pozitiv i negativ, dintre
masculin i feminin, etc. i aici nca o data trebuiete subliniat c Yin, negativul, spre deosebire de
mentalitatea europeana, nu este ceva ru, malefic, ci din contra ceva absolut necesar, la fel cum umbra este
inerent luminii. Perechea lumina-umbra, de exemplu, nu poate fi desparit, la fel cum nu pot fi separate
Yang de Yin.
Pe de alta parte, simptomatologia n TCM se concentreaz asupra semnelor externe care apar pe (la) un
organism: mai ales limba (aspectul ei), pulsul, culoarea pielii, ochii, mucoasele, mersul i inuta corporal,
etc.
Daca nu vom ncerca s nelegem principiile filozofice, modul de concepere al vieii aplicat de chinezi,
nu vom putea nelege nici principiile TCM. Dar s vedem in continuare cteva dintre regulile de baza ale
TCM n ceea ce privete o via sntoas. Unul dintre cele mai importante elemente este nutriia. Ce
mncm i cum mncm ne face ceea ce suntem. Se consider de ctre nsi medicina colastic, i n baza
a mai multor studii detaliate, ca 30-40% dintre formele de cancer la brbai i 60% dintre cele de la femei
sunt provocate de o nutriie deficitar. Viaa noastr depinde de o hrnire corect, astfel nct corpul s poat
crete i funciona corect. Chinezii susin c alimentaia are trei scopuri: pstrarea sntii, prevenirea
bolilor i eliminarea acestora, n cazul n care aceasta s-au declanat. O credina veche chinez spune c a
mnca atunci cnd i este foame este un leac, tot la fel cu a nu mnca atunci cnd nu i este foame.
Dar nu este important numai ce mncm, ci i cum mncm. Mncarea trebuiete mestecat ncet i
temeinic. Persoanele care mnnc repede sunt predispuse obezitii. Un studiu efectuat sub supravegherea
savanilor americani i chinezi arat ca persoanele obeze, care timp de 20 de sptmni au mncat mai ncet
dect erau n mod normal obinuite, au slbit n medie 5 kilograme. La fel de important este i faptul c
mncnd ncet, producem mai multa saliv. Iar aceasta conine enzime eseniale digestiei.
In privina proteinelor, se tie c persoanele care mnc mncare bogat n proteine sunt mult mai expuse
cancerului mamar, bolilor cardiace, cancerului de colon, diabetului i multor altor boli.
O importan deosebit o mai are i apa, care, n accepiunea TCM, trebuiete consumat ntre mese, dar
nu imediat dup mas, cci dilueaz sucul gastric, i astfel putem provoca indigestii. De asemenea, se
recomand ca dimineaa, imediat dupa sculare, sa se bea 1-2 pahare cu ap.
Somnul este i el foarte imoprtant. Se recomand ca orele de somn s fie respectate strict i cu regularitate
(ritmicitate). Dar pe de alt parte, durata somnului este diferita de la persoan la persoana. A te fora s
dormi este uneori la fel de ru ca a nu dormi.
In privina tratamentelor mpotriva diferitelor afeciuni, mentalitatea chinez este ntr-un fel mult mai
complicat dect cea europeana. n TCM gsim aproape n exclusivitate reete, compuse din diferii
ingredieni de origine natural (plante, ciuperci, ba chiar i anumite soiuri de gndaci).
Medicul chinez va proceda n cazul unui pacient bolnav, n mod exact invers dect cel european, alopat.
Medicul chinez va ncepe prin a schimba modul de via al pacientului (fizic ct i psihic), dup care va
modifica corespunztor nutriia acestuia, iar abea la urma va trece la terapia specific bolii, iar aceasta n
principal cu ajutorul plantelor. n esen medicina tradiional chinez pune accentul pe prevenie, fapt ce o
face deosebit de atractiv pentru din ce n ce mai muli pacieni.
De la bun trebuie sa spunem c TCM-ul de astazi (yhongzi medicina chineza), a aprut in aceast form
abea prin anii 50, i se poate spune c este creaia lui Mao Zedong, controversatul lider al comunitilor
chinezi. De la nceputul sec. XX medicina chinez devenise din ce n ce mai dependenta de cea american i
vest-european. Ori Mao cauta un sistem medical care sa fie potrivit unei ari srace i cu o populaie foarte
mare, i care n acelai timp s nu-l constrng la o depende de sistemele medicale din lumea capitalist.
Mao a fost acela care a readus n prim plan medicina tradiional chinez, care naintea celui de-al doilea
rzboi mondial fusese considerat ca veche i nefolositoare.

116

Desigur c specialitii lui Mao au eliminat din vechile texte i cri medicale toate elementele astrologice,
numerologice, de practic taoist, de alchimie i amanism, aa cum se cuvine unei gndiri materialisttiinifice tipic comuniste. n locul acestora a fost introdus principiul materialismului dialectic. Ceea ce a
rezultat a fost un produs artificial format din teorii vechi chineze: Yin-Yang, cele cinci faze ale
transformrii, meridianele, cele patru proceduri de diagnostic (inspectarea, interogarea, anamneza i
palparea). Doar o privire aruncat n vechile cri de medicin chinez clasic ne poate ajuta s ne formm o
prere mai exact asupra a ceea ce era ntradevr medicina chiez tradiional n secolele trecute.
Baza tuturor teoriilor cuprinse n medicina chinez tradiional este Yijing, sau Cartea transformrilor.
n Yijing, care este considerat i o carte-oracol, predomin ideea fundamental a unitii dintre Cer, Pmnt
i Om. Concepia taoist a Creaiei vede Cerul ca fiind Creatorul Primordial, care a creat Pmntul ca i
pandant (imagine) a sa, iar Omul este fptura central a Pmntului, produsul conlucrrii dintre Cer i
Pmnt, formnd astfel o imagine reflectat a macrocosmosului. Omul este un microcosmos care conine
i reflect macrocosmosul. De aici rezult conceptul c ceea ce este Lege n Cer i pe Pmnt, este Lege i n
Om. Se poate observa ca medicina veche chinez se bazeaz pe un sistem filozofic naturist, un sistem care
se orienta dup legile Naturii, nu un sistem tiinific aa cum este el n medicina european i american.
Principiul fundamental al TCM Yin i Yang
Iniial reprezentani ai Soarelui i Lunii, Yin i Yang au devenit ulterior simbolul polaritii, principiul
universal al polaritii fiind n prezent din ce n ce mai des luat n discuie, n diverse ramuri att filozofice
ct i tiinifice. Astfel a rezultat n timp concepia precum c n tot ceea ce exist trebuie s fie prezeni cei
doi Poli, care se afl unul cu cellat ntr-o legtur inseparabil, care se complecteaz reciproc i care conin,
fiecare separat, o parte din cellalt. ntreaga medicin chinez este fundamentat pe acest pricipiu Yin/Yang,
principiul polaritii. Acest lucru este valabil i pentru prile organismului sau pentru organele interne, i
astfel are o importan deosebit pentru diagnostic.(Foarte interesante aspecte asupra polaritii sunt
relevate de Ruediger Dahlke n crile sale, dou dintre acestea fiind traduse i n romn: Puterea
vindectoare a bolii i Boala ca ans).
Cum, i conform cror principii lucreaz organele mpreun? i aici natura ne ofer un Model: Cele Cinci
Faze ale Transformrii, sau altfel spus, Cele Cinci Elemente. Numele acestor Faze sau Elemente sunt: Lemn,
Foc, Pmnt, Metal i Ap, i sunt la origine simboluri ce desemnau corpurile cereti Saturn (Pmnt),
Venus (Metal), Marte (Foc), Jupiter (Lemn) i Mercur (Apa). Aceste Faze sau Elemente sunt ordonate i
reflectate n perechile de organe. Fiecare diagnostic se bazeaz i astzi pe foarte complexa relaie i
conlucrare dintre aceste Faze sau Elemente.
Aici ar trebui sa atragem atenia asupra unei greeli fundamentale pe care muli oameni obinuii o fac
astzi. n esen nu este vorba de Metal sau Lemn ca o bucat concret de metal sau de lemn, ci de un
principiu anume. n vechime, limbajul i cunotinele tehnice ale anticilor chinezi nu erau att de evoluate ca
i astzi, astfel c ei au ales nite denumiri general cunoscute cu care au desemnat (prin analogie) anumite
principii i procese.
Terapeutul chinez nu caut n primul rnd soluia contra simptomelor, ci cauza generatoare a aceastora. Iar
acest lucru se produce prin permanenta corelare i analiz a acestor Elemente, mai ales n ceea ce privete
domeniul medical. Terapeutul chinz nu-i va administra medicamente pentru neutralizarea aciditii unui
pacient stresat care prezint aciditate stomacal, ci va aciona n primul pas spre calmarea, linitirea
ficatului (cauza primordial), precum i pentru diminuarea cldurii stomacului prin nrirea Yin, care aici
trebuie neles ca fiind Parasimpaticul. CAUZA TREBUIE TRATAT PENTRU A FACE S DISPAR
SIMPTOMUL!!! Ori acest principiu fundamenta i perfect logic este aplicat astzi n Europa i USA mai
degrab n atelerele de reparaii auto dect n sistemul de sntate. Trist!
Un alt principiu fundamental al medicinei antice chineze este cel al Meridianelor. Se vorbete n general
de 12 Meridiane, deseori prin analogie cu cele 12 luni ale anului, sau cu cele dou jumti ale unei zile, deci
lumin i ntuneric, veghe i somn(12+12=24 de ore), i deci i despre 6 perechi de Yin/Yang. O descoperire
extrem de important a medicinei vechi chineze sunt punctele (centrii) sensibili aflai att pe aceste
Meridiane ct i n afara lor (punctele de acupunctur). Este un adevr comun,acceptat general i dovedit
tiinific, faptul c prin presarea sau neparea acestor puncte se declaneaz reacii chimice la nivelul
corpului care au ca principal efect eliberarea de endorfine.
Foarte interesant este faptul c cercetrile tiinifice din ultimele decenii, dei s-a ncercat n permanen a
fi denigrate, ignorate i chiar luate n derdere de ctre medicina colastic, nu fac dect s confirme aceste

117

principii ale medicinei chineze trediionale,


Pentru documentarea unui diagnostic, terapeutului chinez i stau la dispoziie doar 8 termeni cuplai n
patru perechi: Yin-Yang; interior-exterior, plin-gol i rece-fierbinte. Se remarc astfel, comparativ cu
medicina alopat, pe de o parte o generalizare a terminologiei, pe de alt parte ns pacientul este individual
analizat i terapiat, i aceasta la modul integral, al ntregului organism.
Medicina chinez tradiional caut cauzele bolilor i legturile dintre acestea, tratnd fiecare pacient
individual i integral. Metodele (acupunctura, plantele medicinale, masajul, Qigong) sunt blnde. Prin
aceasta TCM constituie un pol opus medicinei colastic-alopate, care terapiaz doar simptomele, care se
specializeaz mereu pe domenii din ce in ce mai restranse i izolate, i care folosete cu precdere metode
terapeutice invazive sau chimice.
Medicina tradiionala indiana - Ayurveda
Ayurveda are n India o tradiie de peste 5000 de ani. Cele mai vechi izvoare scrise asupra Ayurvedei le
gsim n Atharva-Veda, una dintre cele mai vechi cri de nelepciune. Ayurveda este un cuvnt sanscrit,
compus din Ayus = via, i Veda = tiin, nelepciune. Unul dintre cele mai importante elemente
premergtoare unei terapii este n Ayurveda curarea i detoxifierea corpului. Un alt element foarte
important este nutriia, care conform conceiei indiene trebuie s contribuie la reechilibrarea bioenergiilor.
n Europa, Ayurveda a ptruns o data cu Maharashi Mahesh Yoga, fapt care a oferit ocazia colasticilor s
atace metodele terapeutice Ayurveda. Cu toate acestea, n ultimele deceni, o serie de studii, mai ales
americane, efectuate asupra culturilor de celule canceroase precum i pe animale, au relevat valoarea
medicinei tradiionale indiene, iar plantele folosite n Ayurveda au dovedit efecte promitoare. Cele mai
bune formule sunt Maharashi-4 si Maharashi-5. Ambele au dovedit n multe studii bune caliti n
prevenirea cancerului de sn (remisie n 88% din cazuri). La animale s-a administrat Maharashi-4 sau 5 dupa
declanarea unor tumori, iar rezultatele au fost de pn la 60% remisie total a tumorii. Cu Maharashi-4 s-a
obinut de asemenea protecie de 60% mpotriva metastazei n cancerul pulmonar, iar formula Maharashi-5 a
transformat n proporie de 75% celulele canceroase de neuroblastrom n celule normale. Din pcate reetele
acestor formule sunt greu de procurat.
Medicina traditionala indonesiana - Jamu
Botanitii definesc Jamu ca fiind un complex de plante care conin o mare cantitate de ap i care sunt
valoroase prin aciunea lor terapeutica. Indonezia, cel mai mare archipelag din lume, este extrem de bogat
n plante (peste 30.000 de specii diferite, dintre care 1375 sunt catalogate ca plante medicinale). Din pcate
pn acum nu sunt nici mcar 10 dintre acestea temeinic studiate! Jamu a fost treptat dezvoltat, ncepnd
nc din antichitate. nc din sec.8, n scrierile buddiste se fac multe referiri la plantele vindectoarea i la
utilitatea acestora. Producerea de Jamu este o art n sine. Numai persoanele cu vaste cunotinte i mare
experien pot crea amestecuri eficiante din cele peste 25 de plante care intr n componena reetelor Jamu.
De la diferite plante sunt diferite prti componente folosite. Cercetrile au artat c Jamu nu este numai un
medicament, ci i un tonic energizant foarte eficace. Medicii alopai nu au voie s prescrie Jamu, deoarece
nu exist teste clinice asupra lui. Cu toate acestea foarte muli bolnavi caut n Jamu o soluie mai buna
dect cea oferit de colastic, pentru a diminua efectele suferinelor lor. n general, se poate spune c Jamu,
precum i medicina traditionala indoneziana, n totalitate, se bucur n prezent de un larg interes.
Componentele principale ale Jamu sunt rdcina de ghimbir, precum i galgantul, lemn dulce, coriandru i
curcuma.
Kampo medicina tradiional japonez
Kampo este numele tradiional al medicinei japoneze, n mare parte derivat din TCM. Din pcate
metodele i formulele Kempo sunt puin studiate. In Kampo exista peste 140 de formule terapeutice de baza.
Cele mai cunoscute sunt Shi-un-kou, Juzen-taiho-to si Sho-saiko-to.
Shi-un-kou a dat rezultate bune n cazurile de cancer al pielii i n infeciile cu virusul Epstein-Bar. Juzentaiho-to a ajutat n cazurile de cancer al vezicii urinare i a diminuat puternic efectele Platiului (din
Cisplatin, folosit n chemoterapie) asupra ficatului si rinichilor. n cazul pacienilor tratai standard pentru
ciroza ficatului, administrarea suplimentar de Sho-saiko-to a dus la creterea duratei de via cu 78% (cinci
ani). La fel de bune rezultate s-au obtinut cu Sho-saiko-to i n tratatrea Hep. B precum i a inflamaiilor
ficatului.
Concluzii
Din pcate este foarte greu astzi s cuprinzi toate metodele terapeutice naturiste. Am ncercat aici s

118

prezentm doar relativ succint cele mai importante dintre ele. Pe de alt parte, o serie de concepte
terapeutice integrale foarte recente le voi prezenta mai trziu, separat i detaliat. i aici m refer mai ales la
terapia ortomolecular a Dr. Heinrich Kremer, la terapia detoxificrii i la terapia biorezonanei care a
certificat foarte bune rezultate n privina afeciunilor alergice i a daunelor provocate de vaccinuri.
n cele din urm, indiferent care cale terapeutic va fi aleas de un pacient, un lucru nu trebuiete uitat
niciodat. i anume c credina i convingerea n eficacitatea metodei terapeutice este esenial pentru
pacient. Toate metodele terapeutice prezentate mai sus au un element comun fundamental. Ele se refer la
vindecarea ntregului, a corpului, spiritului i a sufletului OMULUI. Iar n aceast privin dorina i poziia
spiritual a pacientului joac un rol fundamental, fr de care nici un succes nu este de ateptat.
n 1998 a fost desfurat n Germania un mare studiu asupra medicinei naturiste, care a relevat eficacitatea
enorm a acesteia. n colaborare cu diferite Case de asigurare de sntate, Centrul de Documentare pentru
metodele terapeutice naturiste e.V. (ZDN) i Institutul de biometrie al Universitii din Essen au cuprins n
acest studiu-mamut un foarte mare numr de pacieni (persoane bolnave) care urmau terapii naturiste.
Printre altele a fost vorba de afeciuni cum ar fi alergiile, astma, reumatismul, bolile autoimunitare, etc.
Adic tocmai acele afeciuni cronice n care medicina colastic-alopat i-a dovedit impotena. Toi pacienii
cuprini n acest studiu erau considerai de ctre medicina alopat ca fiind incurabili, i deci nu aveau,
conform acesteia, nici o ans de vindecare.
Dup ce ns aceti pacieni au fost terapiai prin diferite metode naturiste (electroacupunctur,
homeopatie, acupunctur, terapie cu oxigen i altele) timp de 4 luni, n 40% dintre cazuri afeciunile au fost
eliminate. Dup 18 luni rata de vindecare crescuse la 65%, iar incapacitatea de munc fusese redus cu 35%,
precum i costurile sociale i medicale provocate de aceste afeciuni, care sczuser cu 46%. Astfel de
studii, din pcate, se realizeaz foarte rar, deoarece concernele farma i medicina colastic nu are nici un
interes de a investi n sparea propriei gropi. Dar oricum, nceputul a fost deja de mult fcut, groapa este
practic terminat i i ateapt clienta, Doamna Alopatia.
Sistemul medical al viitorului - terapia holistic
Pacieni nemulumii, medici dezamgii, taxe supradimensionate. Sistemul medical este o catastrof
pentru toi participanii, n ciuda repetatelor ncercri de a-l reforma. De mult timp s-a conturat clar ideea c
sistemul medical nu mai poate fi n fapt reformat. El trebuie revoluinat. Aezat pe cu totul alte baze, noi.
Necesitile i problemele de sntate actuale nu se mai pot soluiona prin progresul medical i prin
armele minune ale concernelor farmaceutice. Nebunia i zpceala din sistemul de sntate provoac de
cele mai multe ori team. Politicienii se ceart, medicii fac greve, pacienii se chinuie prin spitale care nu
mai pot de mult timp face fa necesitilor, iar birocraii Caselor de asigurri de sntate sunt corupi i
incompeteni.
ntre timp multe reviste, posturi de televiziune i radio, cri, n general mass-media relateaz despre
medicina naturist, minunile placeboului sau puterea autovindecrii. nsi scoroii i aroganii mari
specialiti oncologi cupleaz chemoterapia cu preparatele obinute din vsc sau terapia prin radiaii cu
tehnicile de autoajutorare. Cercetrile moderne asupra creierului precum i psihoneuroimunologia arat
modul n care gndul i sentimentul influeneaz psihologia. Iar medicina holistic, integral, nu mai este de
mult un cuvnt de ocar. Din ce n ce mai muli medici alopai se orienteaz ctre tehnicile terapeutice aazis alternative: acumpunctur, biorezonan, terapia ortomolecular, osteopatie, etc.
n procesul de trecere de la societatea industrial la cea tiinific s-a modificat optica asupra sntii
individuale i colective. Economia, statul i societatea civil au nceput s vad Sntatea ca pe o resurs
global. Comportamentele sociale i ecologice sunt hotrtoare pentru OM, pentru starea lui, pentru ct de
gras sau slab va fi, ct de dependent, depresiv sau mpovrat de dureri. Nutriia eronat i lipsa de
suficient micare modeleaz OMUL i starea lui de sntate.
Sntatea ceteanului, conform cercetrilor i constatrilor experilor, este influenat n primul rnd prin
urmtorii factori:
- un sentiment stabil al propriei valori i o bun educaie
- o relaie pozitiv i activ cu propriul corp
- capacitatea de integrare, de creare a relaiilor sociale (prietenie) ntr-o societate normal
- un mediu nconjurtor intact i ecologic
- condiii de munc bune i o activitate eficient
- un prezent demn de a fi trit i perspectiva unui viitor demn de a fi experimentat.

119

Organizaia Mondial a Sntii a enunat de mult timp n a sa Cart Ottawa acest program politic:
Sntatea este realizat de oameni n mediul lor nconjurtor zilnic n care lucreaz i triesc: acolo unde
muncesc, se joac, nva i iubesc. Sntatea const din aceea c OMULse preocup de el nsii i de
semenii si, c este n stare s ia singur decizii i c poate controla condiiile de via precum i prin aceea
c poate crea condiii, n societatea n care triete, care s permit tuturor membrilor acestora s aibe
acces la sntate. Responsabilitatea comun, modul de gndire ecologic i integral sunt elementele
esenialen dezvoltarea strategiilor de susinere i promovare a SNTII.
Cuvinte foarte adevrate i frumoase. Dar cum se mpac ele cu pandemiile mincinoase (aviar sau
porcin ca s le numim doar pe cele mai recente) create doar cu scopul de a bga frica n ceteni i de a
spori ctigurile financiare ale concernelor farma i ale anumitor reprezentani ai corpului medical alopat,
asta este o alt poveste.
Boala i Sntatea sunt proprieti sistemice, care sunt dependente de ntreaga omenire cu mediul ei
natural i social nconjurtor: aspectele sufleteti, corporale, spirituale, sociale, ecologice. Sntatea
psihosocial descrie elocvent modul n care oamenii pot tri bine mpreun i cum i pot crea mpreun un
Cmin.
De aceea tocmai nu m mir faptul c n Romnia exist att de muli oameni bolnavi cronic, la vrste din
ce n ce mai tinere. Cu stilul de via n care societatea este rupt n mici fragmente ntrtate unul contra
celuilalt, intoxicat cu tot felul de otrvuri i noxe trmbiate pe mai toate canalele de televiziune sau n
pres, nici nu este de mirare c att de muli oameni sunt bolnavi. Cci se tie doar, bolile ncep din cap.
De curnd am fost n concediu n Romnia i ntmpltor am ajuns (cci n general nu ma uit la televizor
nici n Germania) pe un program de televiziune care se numete OTV. V spun sincer c dup 5 minute am
nceput s m simt ru, cu o clar senzaie de vom. Cred c dac nu nchideam televizorul, m
mbolnveam. Atta tensiune negativ, atta mizerie sufleteasc mi-a fost rar dat s vd, i am clara senzaie
c nu este singurul post mass-media de acest gen. Trist, dar i foarte periculos.
Jurnalistul Erik Hndeler este convins de faptul c a sosit vremea s reprofilm, restucturm sistemul de
sntate dintr-unul orientat ctre boal, pe unul orientat spre sntate. De multe ori mi-am pus ntrebarea de
ce se numete Ministerul Sntii, din moment ce acolo se lucrez numai cu boli. Ar trebui s poate
denumirea de Ministerul Bolilor (i chiar i n sens figurativ, numele i se potrivete de minune). Dar pentru
aceasta sunt necesare noi concepte, strategii i proiecte care n loc s se axeze pe repararea bolilor, s se
orienteze ctre crearea i meninerea sntii care s fie luate foarte n serios de ctre oameni.
nceputul unei medicini care s gndeasc i acioneze integral a fost fcut deja de mult timp. Din pcate
fore interesate i conflicte de interese depun eforturi permanente pentru a mpiedica contientizarea ct mai
larg a acestei realiti. Dar orict s-au strduit sau o vor face n viitor, schimbarea este inevitabil. Iar n
acest sens un rol major l au medicii, cei adevrai i contieni. Ei trebuie s fie primii care s porneasc de
acest drum i tot ei trebuie s fie cei care s rup primii legturile meschin-interesate cu concernele
farmaceutice. Iar dac ei nu o vor face, vor trebui s plece mpreun cu aceste concerne, cci schimbarea va
fi fcut oricum, dar de ctre oamenii obinuii, i va fi pentru corpul medical mult mai dureroas.
Medicul este o persoan pltit pentru a te considera o sum de simptome sau boli, care, potrivit unui
cod strict profesional de comportament, trebuie enumerate, descrise i diagnosticate, pentru a aplica teste
i proceduri medicale asupra problemelor cele mai grave, care pot pune n periol viaa pacientului.
Conceptul oficial de diagnostic presupune automat c medicul trebuie s fac ceva. El trebuie s
conceap un plan de aciune, s i dea pacientului o reet, s i recomande o anumit terapie sau chiar o
operaie chirurgical pentru a corecta astfel simptomele pe care medicul le-a definit ntr-un mod att de
precis prin diagnosticarea uneia sau mai multor afeciuni. Diagnosticul pus ine cont de dovezile puse la
dispoziia industriei medicale de ctre doctorul respectiv, n funcie de cunoaterea medical standard i
unanim acceptat, descris de manualele i revistele de specialitate. Pe scurt, descrierea parametrilor
medicali acceptai, i implicit a tratamentelor suportate de sistemul de asigurri de smtate este guvernat
de interesele marilor corporaii farmaceutice, una dintre cele mai rentabile i mai mari afaceri de pe glob
la ora actual.
Dr. Richard Bartlett Matricea energetic
Bolile copilriei procesele de autovindecare ale corpului
Care sunt motivele pentru care sistemul de sntate existent pn n prezent, medicina
colastic-alopat, politica de sntate trebuiesc definitiv nlturate i nlocuite cu un sistem de gndire i

120

aciune integral, care s se ocupe de sntatea, i nu de boala OMULUI. n paginile ce urmeaz am s ncerc
formularea unor critici concrete, pe domenii medicale clare, pentru a demonstra nc o dat n plus (dac mai
era nevoie) c ceea ce ni s-a fcut pn acuma de ctre aa-zisa alopaie, a fost BOALA, iar ceea ce
trebuie s facem pe viitor este s ne desprindem de acest sistem de economie de pia (de fcut avere cu
bolile) i s ne rectigm SNTATEA.
Rujeola, varicela sau scarlatina ne scot uneori copii din mersul normal al vieii lor. Pentru o perioad
relativ scurt, sunt bolnavi. Doar c, n timpul acestei perioade se declaneaz procese care duc la
maturizarea organismului i care au ca efect final ntrirea sntii acestuia. Astfel c programele de
vaccinare radicale (i obligatorii) i pierd orice logic i justificare.
Un om sntos nu se va mbolnvi spunea medicul homeopat Dr. med. Otto Eichelberger, lucru care este
evident tuturor oamenilor. Dar cine poate pretinde despre el nsui c este ntradevr complect sntos? Mai
ales dup ce de aproape 200 de ani medicina colastic-alopat ne-a bgat n cap tot felul de bacterii, virusuri,
funghii, parazii, etc. etc.
Din punct de vedere homeopatic un om sntos este un om lipsit de Miasme. Asta ar nsemna o via
fr boli, spre exemplu fr dureri reumatismale atunci cnd domente anotimpul ploios, fr alergii, fr
migrene, fr depresii, chiar i fr rceli demne de semnalat. Cine se poate considera att de sntos i
poate vorbi n cazul lui despre Sntate n acest sens? Marea majoritate dintre noi are totui o oarecare boal
cronic sistemic (Miasm) fie motenit fie dobndit, poate chiar combinaii dintre cele dou.
Termenul homeopatic de Miasm provine din limba greac i semnific impuritate sau infeciozitate
(molipsitoare, contagioas) i semnific ceea ce se afl n spatele unei suferine. Astfel termenul capt
caracterul unei boli sistemice cronice. Miasmele se afl n spatele bolilor care se declaneaz, spre exemplu
atunci cnd un copil se mbolnvete de 10 ori pe an de amigdalit sau otit. Spre deosebire de bolile acute,
afeciunile cronice au acces liber n organism, iar acesta nu se poate elibera de ele prin propriile-i fore. Deci
o autovindecare nu este posibil. Ceea ce nseamn c este necesar o terapie homeopatic orientat
miasmatic.
Afeciunea cronic se desfoar intotdeauna n etape (faze) sau n puseuri acute cu perioade de laten
ntre ele, perioade care las senzaia unei vindecri i care induce n eroare asupra unei (aparente) stri de
sntate. Deseori afeciunea cronic se face din nou simit dup luni sau ani, i de asemenea deseori se remanifest prin cu totul alte simptome, care de multe ori nu ne fac s ne gndim la perioada precedent cu
simptomatica ei.
n homeopatie se face distincia ntre 4 Miasme care pot fi motenite sau ctigate pe parcursul vieii:
Psora, Sykosis, Syphilin i Tuberculin. Toate afeciunile cronice au ca origine una dintre aceste Miasme. Pe
lng acestea patru, mai exist i o a cincea Miasm, care este de natur pur artificial, i care poart numele
de Miasma medicamentoas, ca s spunem aa un fel de intoxicare sau otrvire cauzat de folosirea
intensiv i ndelungat a preparatelor medicamentoase (chimice).
De muli ani ncoace se poate observa c Miasmizarea populaiei ia o amploare dramatic. Acest lucru
se datoreaz pe de o parte ereditii Miasmelor (motenirii lor), iar pe de alt parte se datoreaz programelor
de imunizare i vaccinare din ce n ce mai agresive i mai complexe, i pe deasupra la vrste din ce n ce mai
fragede, care deseori sykotizeas sau tuberculinizeaz, astfel nct organismul este mpovrat cu mai multe
miasme simultan.
O terapie homeopatic eficient a afeciunilor cronice poate fi realizat doar atunci cnd se ine cont de
aceste Miasme. Dac spre exemplu este eliminat Tuberculinia, dispare nclinaia spre inflamaii ale
amigdalelor i/sau ale urechii medii (otitei). Tot astfel febra fnului sau afeciunile reumatismale pot fi
eliminate, dac este eliminat Syikosis.
La drept vorbind, bolile copilriei sunt ntotdeauna un corectiv. Ele reprezint pentru individ o uria
ans de a auzi libajul organismului i de a primi un feed-back din partea centrului energetic, care
semnaleaz c n zona subtil ceva nu este n ordine. Bolile copilriei nu sunt n nici un caz ceva ce are de a
face cu soarta sau destinul, cu fatalitatea creia un copil sau altul i cade victim. Bolile au ntotdeauna o
logic, i n acest sens crile lui Ruediger Dahlke sunt absolut edificatoare. n spatele fiecrei boli exist o
idee, o logic ce poate fi recunoscut i neleas i astfel i un punct de plecare pentru o vindecare
adevrat. Ideea ce st n spatele bolilor copilriei const n linitirea miasmelor cronice. Iat mai jos o
clasificare a bolilor copilriei n funcie de Miasme:
-sycotic: oreion, varicel, Roseola infantum

121

-syphilitic: scarlatin, difterie


-tuberculinic: tuse convulsiv, pojar, rubeol
Atunci cnd un copil se mbolnvete de o boal a copilriei, acest lucru trebuie vzut ca o ncercare
pozitiv a naturii de a se elibera cel puin temporar de una dintre aceste miasme cronice motenite sau
altoite, de exemplu prin vaccinare. Aceasta autovindecare de miasme este descris de ctre John Henry
Allen, cu o sut de ani n urm, n lucrarea sa Afeciunile cronice Miasmele, n modul urmtor: Atunci
cnd bolile copilriei sunt terapiate corect cu mijloace homeopatice, acestea dispar fr a lsa urme n timp
ce ntregul sistem se elibereaz de respectiva miasm i se renoiete. Atunci ns cnd aceste afeciuni sunt
greit terapiate, se poate produce un miasmatic cronic (complicaii) care ori se permanentizeaz, ori n timp
distrug viaa.
Astfel vzute lucrurile putem nelege c nu fiecare copil are nevoie de orice boal a copilriei.
Organismul are nevoie de o anumit boal pentru evoluia i dezvoltarea sa (i pentru antrenarea sistemului
imunitar), i aceasta nu numai la nivel organic. Muli prini au putut constata faptul c copii lor, dup o
astfel de boal nu devin numai corporal stabili, dar evolueaz i se stabilizeaz i spiritual.
Deseori apar relatri despre un copil sau altul care nainte de o boal a copilriei nu rostea decat fraza din
cel mult 2-3 cuvinte, i care dup boal formuleaz fraze ntregi i complexe. Alii nu mai au brusc nevoie
de scutece deoarece in noaptea i ncep sa foloseasc olia. Sau i pierd brusc obiceiul de a se mpiedica i
cdea mereu n fa (se rnesc la fa). Astfel c bolile copilriei nu trebuiesc n nici un caz blestemate
i nu trebuie s ne fie team de ele. Ba chiar din contr, copilul are nevoie de ele. Ele realizeaz solul fertil
pentru o mai bun dezvoltare a organismului copilului.
Aadar cu fiecare boal a copilriei fcut are loc o maturizare att fizic ct i psihic, foarte important
pentru dezvoltarea uman a tnrului organism. Dar acest lucru este valabil doar atunci cnd boala este
lsat n pace. O terapiere a ei cu antibiotice, cortizon, antifebrile sau alte mijloace medicamentoase
trebuie strict respins. Cci prin acestea corpul este mpiedicat masiv n funciile sale de vindecare, ceea ce
duce i la o torpilare a rolului miasmatic al acestor boli. Chiar i n cazul oricror forme de terapie local
(aplicaii pe piele) se impune precauie, deoarece pocesele bolii sunt de natur energetic i nicidecum
material. Nu erupia pe corp este boala, ci doar acest lucru arat boala i este necesar pentru procesele de
curare i detoxifiere.
n principu desigur c o boal poate mbunti sau nrutii sntatea unui copil. n ce direcie va evolua
ea, depinde de:
- Miasmele motenite sau dobndite, de intensitatea acestora i eventual de prezena simultan a mai multor
miasme;
- vitalitatea copilului; n acest sens este important de tiut dac copilul a fost deseori terapiat local;
- terapia actual a unei boli acute; importan este de a ti dac copilul a fost terapiat imunosubpresiva sau prin
procedee naturale;
Dac vitalitatea organismului copilului nu este suficient pentru a obine o stare mai bun de sntate, mai
curat, se poate ntmpla ca s apar afeciuni posterioare (complicaii), cum ar fi inflamaii ale
plmnilor, rinichilor, inimii, meningelui, etc. Astfel de situaii ns apar numai dac copilul a fost deseori
vaccinat, a fost frecvent terapiat cu antibiotice, cortizon sau alte medicamente similare. Deoarece prin
acestea este dezechilibrat i puternic afectat capacitatea organizmului de autoregulare. Un indiciu foarte
evident care indic aceast direcie este faptul c majoritatea copiilor de astzi (i desigur la fel i adulii) deabea dac mai pot dezvolta o febr normal!
Temperaturi de 38 de grade Celsius sunt din pcate frecvente, ceea ce trebuie interpretat ca un semnal de
alarm natural. Normal fiziologic ar fi o temperatur de 40 de grade, deci scut, puternic i curitoare, care
va fierbe boala, ca sa spunem aa, i nu o temperatur cldu i de durat.
Dac o boal de fcut (necesar) pentru un anume organism este blocat printr-un vaccin, atunci nu mai
exist nici o posibilitate de eliberare de Miasma activ. De obicei n astfel de situaii se produce un proces
inflamatoriu care se cronicizeaz. Pe deasupra n ultimul timp apar din ce n ce mai multe dovezi precum c
un vaccin nu confer protecie contra unei boli, ci doar n cel mai fericit caz c respectiva boal se va
desfura nnbuit.
Ce anume se nelege prin nnbuit privind prin prizma homeopatic, este ceva foarte problematic i
incert. Bolile se lungesc n timp, organismul nu mai este capabil s dezvolte o febr sntoas, eraupia de
pe piele nu se manifest efectiv i clar. Pe scurt spus, organismului i este rpit capacitatea de autoregulare.

122

n multe cazuri pot apare i infecii grave (ca fenomen de hipersensibilitate) cum ar fi de exemplu, dup un
vaccin contre gripei sau pojarului, un aa-zis pojar de vaccinare. Acesta nu trebuie confundat cu adevratul,
naturalul pojar. Pojarul de vaccinare are o evoluie atipic, cu o erupie cutanat moderat i un pic de febr.
Doar c rata de apariie a complicaiilor este cu mult mai mare dect n cazul pojarului natural: aprinderi de
plmni cu afectarea pleurei, inflamaii ale urechii medii, encefalite mergnd pn la SSPE (panencefalit
sclerotic subacut), o grav boal a creierului care las n urma ei handicapuri. i pe deasupra trebuie s
tim c vaccinul contra pojarului nu confer o protecie pe via aa cum o face pojarul experimentat
natural. Iar acest fapt este valabil i pentru alte vaccinuri!
Virologa american Dorothy Harmann, una dintre cele mai cunoscute specialiste n rubeol i vaccinaul
contra rubeolei, a constatat doar o rat de 3% de mbolnviri pentru a doua oar, n cazul n care boala fusese
fcut n mod natural, dar o rat de 80% n cazul n care se efectuase o vaccinare. Mai mult de jumtate
dintre copiii vaccinai se mbolnvesc n ciuda vaccinrii. Astfel c vaccinul contra rubeolei nu exclude n
nici un caz posibilitatea unei mbolnviri ulterioare n timpul unei sarcini, spre exemplu, i implicit nici
pericolul unui handicap al copilului ca urmare a mbolnvirii mamei (ebriopatie rubeolic). Dorothy
Hartmann recomand: Pe ct posibil mai multe fete trebuiesc lsate s fac boala n mod natural n
copilrie.
Mentalitatea multor pediatrii, conform creia neefectuarea unui vaccin pune n pericol nu numai propriul
copil, dar i ali copii sau femei insrcinate, astfel nct ar nsemna s ai dintr-o dat mai multe persoane pe
contiin, se sustrage oricrei realiti factice. Cunosc personal cazul unei fete de 13 ani, vaccinat fr
asentimentul ei sau al prinilor ei, care a suferit imediat dup un vaccin contra rubeolei un atac de Chorea,
cu contracii aritmice-afizologice ale muschilor izolai sau a unor grupe de muchi n aproape toate regiunile
corpului. Prin aceasta s-a format o imagine de nelinite muscular generalizat cu micri permanente,
necontrolate i neintenionate ale extremitilor legate cu grimase, cu influenarea capacitii de vorbire, cu
diminuarea tonusului muscular i a reflexelor, etc.
Care medic dorete s-i asume rspunderea i s ofere garania c aa ceva nu se poate ntmpla? Daca
sunt amatori n acest sens, care pot oferi garania c astfel de lucruri nu se pot ntmpla (un fel de rulet
ruseasc, nu?) am dori s-i tim i noi, pentru a le trimite pacieni, copii sntoi care s fie vaccinai de
ctre aceti medici care sunt dispui s preia o astfel de rspundere pe umerii lor.
Virusurile introduse n vaccinuri nu pot activa sistemul imunitar n aceai msur ca i virusurile
slbatice. Acest lucru este demonstrat i de faptul c anticorpii nu sun prezeni n aceai concentraia dup
o vaccinare ca n cazul tririi (experimentrii) bolii pe care natural. Drept consecin, i sugarii mamelor
vaccinate sunt slab protejai, oricum dac sunt n vreun fel protejai. Doar c bazndu-ne pe faptul c a fost
efectual vaccinarea, deseori se renun la o serie de alte msuri preventive, sporindu-se astfel doza de risc.
Pe lng aceasta, la o mare parte a celor vaccinai nu apare nici un fel de protecie prin vaccin, atunci
cnd se pune semnul egal ntre titterul de anticorpi (cantitatea de anticorpi relevat la vaccinat) i imunitatea
respectivei persoane, aa cum vrea s ne fac s credem medicina colastic-alopat. Ba chiar dimpotriv:
statisticile i tabelele care documenteaz evoluia epidemiilor certific faptul c vaccinaii se mbolnvesc
mai des i n forme mai grave dect nevaccinaii. Un vaccin nu poate echivala cu o boal trit!
Desigur, homeopatia poate, prin msuri bine alese, ajuta i susine copilul n timpul unei boli a copilriei,
astfel ca aceasta s se desfoare blnd i fr complicaii. Acest lucru este valabil i pentru afeciunile
virale, contra crora medicina colastic nu prea are ce s ofere. Un preparat homeopatic va susine
organismul n procesul su natural de vindecare precum i n evoluia corect a exantemelor (atta timp ct
avem de a face cu o afeciune care se manifest i cu erupii cutanate).
Prin aceast capacitate de susinere a funciilor biologice de urgen ale organismului, nu vom fi
confruntai cu fenomene de subpresiune a bolilor. Ceea ce n mod firesc trebuie i este eliminat prin piele
(toxinele respective provocate de agentul patogen) vor fi lsate s urmeze calea fireasc de eliminare, astfel
nct procesul de vindecare se va desfura mult mai rapid i complect, afeciunea nemai fiind o povar
pentru pacient, n orice caz nu una aa de mare precum poate constitui vaccinarea.
O scarlatin fcut n mod natural i susinut prin mijloace homeopatice dureaz n general o sptmn,
timp n care micul pacient se va simi destul de bine, n comparaie cu circa 3 sptmni n cazul unei
evoluii evident mai grave. Complicaii pot apare doar atunci cnd datorit unei vitaliti reduse a copilului,
erupia cutanat nu se manifest suficient de puternic i este subpresat prin medicamentaie cu antibiotice
sau boala are o evoluie atipic datorit unei vaccinri anterioare.

123

Deoarece avem de a face cu o boal exantematic (o boal cu erupii pe piele), deci n care organismul se
detoxific prin piele, exist un foarte mare pericol ca, n cazul n care acest ventil natural de eliminare este
nchis, toxinele care trebuiesc eliminate s fie trimise napoi n organism i acolo, n funcie de unul sau altul
dintre punctele slabe ale organismului, s provoace complicaii. Astfel stau lucrurile nu numai n cazul
scarlatinei, dar i al pojarului, varicelei, etc. Aceast realitate este confirmat i de ctre cunoscutul medic
pediatru Dr. Stellmann: Poate prea aproape o erezie, dar eu consider c un copil va deveni mai sntos
datorit unei boli a copilriei.
Sindromul deficitului de atenie i hiperactivitatea sunt consecine ale vaccinrilor?
Tot mai muli copii se comport agresiv, sunt nelinitii, nu se pot concentra i sunt de nemblnzit.
Problema se alf la noi, adulii? Sau la copii? Crete ntradevr numr copiilor hiperactivi? i dac da, din ce
cauz?
Aceste dereglri comportamentale sunt considerate astzi ca fiind o boal. Se vorbete despre sindromul
ateniei deficitare cu sau fr hiperactivitate, prescurtat ADS. Principalele simptome sunt deficitul de
concentrare, hiperactivitate (sau hipoactivitate) i impulsivitate. Dac sunt luate n considerare cazurile
uoare, se consider astzi c ntre 30-50% dintre copii sunt afectai de aceste sindrom.
Muli consider o deficient educaie prestat de ctre prini ca fiind cauz primar a acestui sindrom.
Alii, medici i psihologi acuz modificrile de metabolism la nivelul creierului. Deoarece acestea sunt
condiionate genetic, copii afectai sunt terapiai cu Ritalin sau cu alte preparate psiho/farmacecutice, dar
care toate manipuleaz (ndeprteaz) doar simptomele, iar pe deasupra aduc o serie de efecte adverse
periculoase.
Ali specialiti consider vinovat pentru ADS modul modern de alimentaie, care de abea dac mai conine
substane hrnitoare i vitamine, sau vaccinarea supradimensionat recomandat, i din pcate uneori chiar
impus de ctre sistemele de sntate (n fapt, sistemele de administrare a bolilor) din diferite ri. Aceti din
urm specialiti pledeaz pentru folosirea terapiilor naturiste.
n cele ce urmeaz va voi prezenta cteva cazuri de ADS provocate de vaccinare (imunizare), cazuri
relatate de ctre medici i terapeui din Germania.
Jann (vrsta: 8 ani) suferea de masive dereglri de concentrare. Avea mari greuti la coal, n procesul de
nvare. La matematic era destul de bun, dar scrisul i provoca mari probleme. Era foarte gelos pe fraii si
i agresiv fa de familia sa, mai ales fa de mama sa. i era fric n ntuneric i venea n fiecare noapte n
patul prinilor. Era irascibil i nu putea respecta regulile. i rodea unghiile i era foarte fixat pe dulciuri. n
testul de biorezonan a fost relevat un prejudiciu cauzat de vaccinul combinat din ase vaccinuri. n discuia
cu mama sa aceasta a confirmat faptul c Jann a suferit o evident modificare de comportament imediat
dup efectuarea acestui vaccin (parc a nnebunit).
I-a fost aplicat terapia homeopatic, n urma creia s-a obinut o evident mbuntire a
comportamentului general. A devenit mult mai linitit, accesele de furie s-au rrit simitor. Nu mai
reacineaz violent i nu se mai simte att de uor jignit, putnd suporta mult mai bine critica. (Caz relatat de
Dr- Thomas Fein, medic din Greetsiel, Ostfriesland)
Hannes (circa 11 ani) pn la vrsta de doi ani Hannes nu avea nici o problem, fiind un copil absolut
normal. Puin dup ce a mplinit aceast vrst au aparut accesele de ncpnare, crizele de furie i
reticena la ora de somn i la somnul regulat. Mai trziu n coal profesoara l descrie ca un copil nelinitit
i permanent agitat, neasculttor, nerespectuos i cu tendina de a se maimuri. n familie provoac deseori
certuri cu fraii si. Mai trziu n coal ncearc permanent s devin lieder, dar se supraaprecieaz. Uneori
are crize depresive i i-a spus mamei sale chiar, cu glas tare, c nu mai vrea s triasc.
Pn la data la care s-a prezentat n cabinetul medicului, a efectuat 34 de vaccinri!!! n urma terapiei
homeopatice, a fost obinut un succes de durat. Mama lui Hannes a constatat dup terapie: Hannes a
deveni mult mai linitit. Totul este n ordine, super! nainte eram ntr-un stress permanent. Sunt aa de
fericit! (Dr-Ing. Joachim-F. Grtz, homeopat n Oberhausen, Oberbayern)
Rob (4 ani i jumtate) - avea dificulti de vorbire i se comporta agresiv. Fusese un copil normal pn n
momentul administrrii vaccinului ROR (rujeol-oreion-rubeol) care-i fusese administrat la vrsta de 16
luni. Chiar n prima sptmn de dup vaccin dezvoltarea corporal i sufleteasc a nceput s se
deprecieze rapid. Comportamentul su s-a modificat dramatic: a devenit agresiv iar n grdini a devenit de
nesuportat. Arunca tot timpul cu jucariile n jurul lui, urla foarte des iar n prezena strinilor se ascundea.
Au aprut dificultile de vorbire i evita n permanen contactul vizual (nu privea interlocutorul n ochi).

124

Nu mai putea fi controlat iar starea general de sntate s-a depreciat mult. Dup primele 5 edine
homeopatice a putut fi restabilit din nou un contact normal cu el. A nceput s vorbeasc, folosint iniial
fraze scurte (2-3 cuvinte). Agitaia a nceput s dispar i reuea s urmeze indicaiile care i se ddeau.
Acuma este un bieel normal, ca i cum un vl ntunecat a fost dat la o parte. (Dr. Tinus Smits, medic
specialist homeopat n Eindhoven, Olanda. Smits descrie n cartea sa Sindromul post-vaccinal peste 60 de
cazuri de copii cu daune provocate de vaccinri, pe care i-a tratat cu succes n clinica sa.)
Ajutorul oferit de biorezonan
n urmtoarele trei cazuri diagnosticul i terapia au fost stabilite prin procedurile biorezonanei. Un aparat
special msoar frecvenele electromagnetice ale organismului, le re-formeaz i le transmite napoi
organismului.
Biat de 6 ani hiperactiv
Conform afirmaiei prinilor, biatul era foarte nervos, venic agitat i mai tot timpul rcit. Testarea a
artat o deficien datorat vaccinurilor, mai ales datorit vaccinului contra rujeolei. Dup redirecionarea
prin biorezonan biatul a devenit brusc un cu totul alt copil. Au fost necesare n total ase edine de
terapie. (Karin Reisgries, terapeut din Augsburg)
Biat de 5 ani puternic sindrom ADS
Biatul a fost adus de mama sa la mine n cabinet. n timp ce mama sa mi relata simptomatologia
copilului, acesta fcea tumbe prin sala de ateptare, punea mna pe toate obiectele de acolo i de pe masa
mea, i se amesteca n permanen n discuia mea cu mama lui. Mama copilului mi-a spus c acesta pur i
simplu nu mai era primit n grdini, educatoarele refuznd s l mai primeasc. Dup testarea cu
biorezonan (care a constituit pentru mine un efort de rbdare datorit agitaiei copilului) am putut constata
prejudicii provocate de vaccinuri precum i o intoleran alimentar. Asistenta mea mi s-a plns ulterior,
spunnd c bieelul a scuipat-o i ia spus c este scoraf, vit, cur i nc altele i mai urte. Deja dup 2
edine terapeutice s-a putut constata o mbuntire a strii copilului. Dup 6 edine am reuit s ndeprtez
deficienele provocate de vaccinuri, iar copilul se comporta deja mult mai linitit. Ulterior am reuiut s
elimin cu succes i intolerana alimentar. Astzi copilul este de nerecunoscut, n grdini nu mai sunt
reclamaii la adresa lui iar n familie s-a rentors linitea. (Anita Klammrodt, terapeut din Strackholz,
Ostfriesland)
Dac n 1972 se administra doar un singur vaccin n primul an de via, n 2006 s-a ajuns la absurda
situaie n care n primele 12 luni se administreaz (teoretic, sau ca recomandare) nu mai puin de 32 de
vaccinuri n Germania!
Anul
Primul an de via
Al doilea an de via
Al treilea an de via
1972 1 (antituberculoza)
1 (variol)
3 (tuse conv. difterie, polio) 1976 6 (din
care 2 duble)
2 (din care unul dublu)
0
1995 9 (din care 1 triplu i 1 quadruplu) 9 (1 triplu i 1 quadruplu)
0
2006 32 (din care 1 triplu i 4 sexduple) 5 (din care unul triplu)
0
Mai sus avei recomandrile de vaccinare facute de Institutul Robert Koch din Germania. Daca ar fi s ne
lum dup aceste recomandri, n primii doi ani de via orice copil german ar trebui s primeasc 37 (!!!)
de vaccinuri (dar numai 13 injecii datorit faptului c se folosesc din ce n ce mai mult vaccinurile
combinate).
Efectele negative ale vaccinurilor
Un motiv de mare ngrijorare este faptul c vaccinurile provoac deseori deficine de concentrare, vorbire
i nvare. Relatarea unei nvtoare din sudul Germaniei este n acest sens semnificativ. n mica
localitate unde pred aceasta este puternic rspndit o sect religioas care respinge vaccinarea.
nvtoarea avea experiena unei alte coli unde fusese profesoar nainte, ntr-o localitate mai mare, i
unde avusese zilnic de a face cu copii hiperactivi, cu deficiene de vorbire i de nvare. Tocmai de aceea a
fost foarte surprins s constate c toi aceti copii din noua coal aveau un comportament absolut normal.
S fim bine nelei, aceast relatare nu este o pledoarie pentru aderarea la vreo sect religioas, ci din
contr, o pledoarie contra sectei... vaccinitilor. Povestea de mai sus las clar s se vad faptul c una dintre
cele mai frecvente cauze, chiar principala cauz a comportamentului anormal al copiilor este tocmai
agresiunea care se exercit asupra lor, n primii ani de via, prin intermediul isteriei vaccnrilor.

125

Desigur c medicina colastic respinge cateoric o astfel de legtur. i cum ar putea fi altfel, din moment
ce una dintre cele mai trmbiate victorii ale acestei forme ciudate de medicin este tocmai imunizarea i
vaccinarea. Cum ar putea oare un medic alopat s recunoasc faptul c prin vaccinurile administrate de el a
adus daune de sntate unor copii? Este ca i cum l-ai pune pe ho s judece propriul su caz de furt! De
regul prinii care, n urma unor daune provocate copilului lor prin vaccinare, ntreab medicul asupra
legturii dintre vaccin i schimbarea ulterioar inexplicabil a comportamentului copilului lor, primesc un
rspuns de genul: Hiperactivitatea nu are nimic de a face cu vaccinarea. Este vorba doar de o pur
coinciden temporal ntre vaccinare i apariia unei boli care oricum ar fi aprut, i fr a fi fost
administrat vreun vaccin. Cu alte cuvinte, cinic vorbind, ntotdeauna mortul e de vin.
Tocmai de aceea sftuim prinii ai cror copii manifest astfel de simptome s consulte un medic care nu
practica medicina alopat-colastic (de exemplu homeopat sau specialist n biorezonan), pentru a verifica
eventualitatea conexiunilor dintre simptomele copilului i vaccinri. De asemenea este absolut necesar
modificarea modului de nutriie, mai ales prin eliminarea zahrului (dulciurilor) i a alimentelor cu foarte
muli conservani i aditivi.
Sintetiznd ns, principalele trei cauze ale faptului c n ultimii ani avem de a face cu din ce n ce mai
muli copii hiperactivi i cu dificulti de nvare sunt:
1. Creterea n ultimele decenii ale vaccinrilor n primul an de via (vezi tabelul de mai sus);
2. Administrarea din ce n ce mai frecvent a vaccinurilor multiple (de regul simultan ntre 3-6 tipuri de
vaccinuri, deci ageni patogeni, i aici trebuie s m ntreb cum poate cineva concepe o astfel de agresiune
criminal asupra unui organism nc plpnd, introducnd n acesta concomitent pn la 6 ageni patogeni,
deci iboli diferite; cunoatei vreun caz n care cineva s-a mbolnvit simultan de 6 boli invecioase?; Toate
acestea doar pentru a ctiga mai muli bani? Sau mai sunt urmrite i alte scopuri? i dac da, care anume?)
3. Plasarea celor mai multe vaccinuri n primul an de via (tiut fiind c nou-nscuii nu au nc un sistem
imunitar bazat pe anticorpi proprii, ci doar pe cei preluai de la mam, proprii lor anticorpi ncepnd s se
formeze de abea n jurul vrstei de 6 luni, m ntreb din nou, oare ce anticorpi doresc domnii alopai s
stimuleze prin vaccinurile administrate n primele 4-5 luni de via? Pe cei pe care copilul nc nu i poate
produce?
n concluzie, singura msur eficient de a v proteja copilul este de a face tot posibilul pentru a evita
vaccinarea acestui, prin toate cile legale care v stau la dispoziie, mai ales avnd n vedere faptul c n
Comunitatea Europen nu exist nc, Slav Domnului, obligativitatea vaccinrii. Iar dac totui v vaccinai
copilul, atuncea doar mpotriva bolilor care ntradevr mai exist nc i care pot fi un pericol, i n nici un
caz n doze combinate de vaccinuri.
Intoxicare i dezintoxicare tema central n cazurile afeciunilor cronice
Afeciunile cronice, printre care se numr i cancerul, au doar n foarte rare cazuri o cauzalitate unic i
linear. De regul este vorba de o evoluie multidimensional att n ceea ce privete apariia bolii ct i n
ceea ce privete terapia. Fapt de altminteri foarte logic, deoarece sistemele biologice nu au o evoluie
linear, sunt conectate foarte complex unele cu altele i se supun unui echilibru biologic fluent.
Sistemul regulatoriu este practic fundamentul pe care o boal poate apare i se poate dezvolta, sau care, n
cazul restabilirii funcionrii sale corecte poate duce la recuperarea sntiii i eliminarea bolii cronice. n
cadrul medicinei integrale, respectiv medicina biologic anti-cancer, terapia antitumoral spre exemplu are
ca element fundamental detoxifierea, fapt ce st n direct legtur cu stare de funcionalitate a sistemului
regulatoriu al pacientului. nsui Sebastia Kneipp (care din pcate este nc prea puin cunoscut n Romnia,
iar faptul c el era de profesie preot nu justific n nici un fel aceast realitate) rspundea la ntrebarea asupra
celor mai importante trei proceduri terapeutice prin cuvintele: n primul rnd detoxifierea, apoi
detoxifierea, i n ultimul rnd, detoxifierea. Cu alte cuvinte: otrvirile i intoxicrile sunt o suprasolicitare
permanent a sistemului regulatoriu de baz i sunt n fapt cauza primar pentru marea majoritate a
afeciunilor cronice degenerative, cum este i cancerul.
O otrvire insidioas a organismului poate apare de exemplu prin procesele normale ale metabolismului, i
n aceste cazuri avem de a face cu autointoxicaii sau autootrviri. ns toxinele endogene, adic cele care
sunt produse n organism, vor duce la apariia unei boli doar atunci cnd organele de filtrare i eliminare
proprii corpului sunt suprasolicitate, respectiv cnd procesele de eliminare nu mai funcioneaz corect sau
suficient. Dar nu numai n cadrul metabolismului pot apare toxine, care conduc la apariia unor afeciuni, ci

126

i n cadrul procedurilor imunologice.


Pe lng aceste devieri ale metabolismului, care nu sunt deloc uor de remediat, n zilele noastre mai
apar o serie, din pcate mult prea mare, de otrvuri i toxine cu care corpul noastu are de luptat permanent.
Poluarea mediului inconjurtor a cptat dimensiuni alarmante n ultimele decenii, astfel c terapiile de
detoxifiere au devenit mai mult dect oricnd o tem central n terapiile contra cancerului.
Pesticidele, metalele grele, nmolurile de epurare, elementele radioactive sau resturile din medicamente
infecteaz din ce n ce mai mult apa potabil precum i alimentele noastre. Amalgamul, granulomele,
inflamaiile cronice, otrvurile din camerele in care locuim precum i toxinele din vaccinuri mpovreaz n
mod semnificativ sistemul imunitar. Iar manipularea genetic a produselor alimentare duce n mod sigur la
dereglri imprevizibile ale fragilului echilibru biologic. Gazele de eapament i ozonul mpovreaz
respiraia noastr, n timp ce zgomotul i electrosmogul provocat de folosirea continu a telefoanelor mobile
duce la o mcinare lent a sistemului nervos.
Desigur, industria respect normele maxime de poluare stabilite, ns acestea sunt astfel prestabilita doar
ca nu cumva consumatorul s cad pe loc mort ca urmare a consumului zilnic din acest cocktail otrvitor.
Este ntradevr uimitor faptul c, n ciuda unei acumulri att de masive de otrvuri, nc mai trim! Doar
c acest lucru l datorm capacitii de detoxifiere i autoregulare a organismului nostru. Doar c, dac la un
anumit moment dat se umple paharul... atunci apare boala cronic.
Dac o persoan sufer de unele dintre simptomele enumerate mai jos, atunci trebuie s devenim foarte
ateni ,cci aceste simptome sunt caracteristice pentru o intoxicare ridicat a corpului:
-sensibilitate la boli i infecii (de exemplu febra fnului cronic i herpes recidivat frecvent, inflamaii ale
vezicii urinare, etc.)
-probleme ale gingiilor, cum ar fi paradontoza i predispoziia la carii
-ochi iritai i umflai (cearcne)
-piele uscata i comatoas, tendin de vindecare lent a pielii
-acnee, eczeme, cum ar fi neurodermita, alergiile pielii precum i micozele
-tendina de transpiraie abundent i urt mirositoare
-cderea prului
-ameeli i dureri de cap frecvente
-spasme musculare nervoase, sensibilitate general la durere, neuralgii rezistente la terapie
-afeciuni autoimunitare, alegii, cum ar fi febra fnului, astma i afeciunile reumatice
-modificri ale aspectului urinei (puternic mirositoare, de culoare nchis, tulbure, iritaii la urinare, deseori
i fr simptome inflamatorii, scurgeri)
-infertilitate n cazul ambelor sexe
-modificri ale aspectului scaunului i frecvente dereglri de digestie
-formarea de tumori i cancer
Formele de intoxicare datorate mai ales otrvurilor i toxinelor civilizaiei moderne se desfoar
ndeobte insidios i deseori nespecific. De multe ori nici nu ne gndim la aceste toxine ca putnd fiind
cauza unor afeciuni, i nu rareori unii pacieni sunt considerai de ctre medici ca fiind ipohondri, isterici
sau prefcui, deoarece n ciuda analizelor atente, nu se poate stabili o cauza a afeciunii. Pe lng
simptomele enumerate mai sus, deseori pacienii se mai plng i de:
-epuizare
-nervozitate
-iritabilitate
-lips de apetit
-apatie i deficien de concentrare
Semnificativ este de asemenea alternarea insomniilor cu somnolena, a depresiilor cu hiperactivitatea.
Semnificativ este i faptul c simptomele sunt cronice i apar la intervale din ce n ce mai scurte sau/i din ce
n ce mai intense. Nu de multe ori o schimbare de loc aduce cu sine o uurare a simptomelor, i prin aceasta
un indiciu asupra unei toxiciti ridicate a spaiului locuit. De asemenea specifice sunt aici i intoleranele
medicamentoase.
Mecanismele autoregulatorii ale organismului pot fi blocate de ctre aceste toxine i otrvuri, astfel nct
s nu mai aib loc reaciile necesare. Toxinele pot perturba metabolismul la nivel celular precum i
comunicaia intercelular. n astfel de cazuri forele de autovindecare nu mai sunt dect parial active, ceea

127

ce poate constitui o foarte mare problem pentru o terapie biologic. O terapie de detoxifiere const dintr-o
serie de substane cum ar fi vitaminele, mineralele, microelementele i fitochimicalele.
Deseori apar reacii de blocaj datorate medicamentelor alopate. Iar faptul c foarte multe dintre
medicamentele alopate provoac reacii modificate este un lucru deja bine cunoscut i certificat.
Antibioticele, cortizonul i antireumaticele nici nu sunt mcare remedii vindectoare, ci doar medicamente
simptomatice, n sensul c ele subpreseaz i ascund simptomele, dar in nici un caz nu ndeprteaz cauza
bolilor. Acest lucru poate fi recunoscut i prin faptul c simptomele sau bolile, ca urmare a unor astfel de
terapii, caut alte ci de manifestare (sau atac), fapt ce ndeobte este cunoscut i recunoscut ca efecte
secundare sau adverse ale medicamentelor alopate. i astfel apar afeciuni noi, cum ar fi de ex. acneea,
osteoporoza sau ulcerul stomacal.
Nu ntotdeauna este necesar o intervenie extern pentru a ajuta organismul n funcia sa de detoxifiere.
Atta timp ct organele responsabile cu detoxifierea sunt funcionale, nu sunt afectate, organismul i
rezolv destul de eficient problemele. ns atunci cnd aceste organe sunt sbite ca urmare a unor infecii, a
proceselor fireti de mbtrnire sau a formrii unor tumori cancerigene, capacitatea acestor organe de a
detoxifia organismul scade simitor.
Detoxifierea se efectueaz mai ales prin zonele de grani ale corpului, i deseori tocmai acolo apar
simptome de boal, ca urmare a unei mari concentrri de otrvuri n corp: vezica urinar, rinichii, prostata,
etc. n sensul medicinei umorale, transpiraia, voma, diareea, inflamaiile i modificrile care pot fi
observate pe piele sunt n esen ncercri ale corpului de a se elibera de otrvurile acumulate n el. Durerile
apar mai ales atunci cnd se ajunge la o hiperaciditate a esutului respectiv.
ncercrile de ndeprtare, de eliminare i subpresare a acestor mecanisme de autovindecare ale
organismului sunt de cele mai multe ori dauntoare, mpiedicnd organismul s-i desfoare sarcinile fireti
de detoxifiere. Astfel de ncercri n care exceleaz medicina alopat prin medicamentele chimice, unguenii
cu cortizon sau alte procedee de acest gen, pot duce n timp la apariia unor serioase probleme de sntate,
mult mai grave dect cele iniiale, mpotriva crora s-au administrat respectivele medicamente.
Altfel spus, n loc s atacam (cu scopul de a anihila simptomele) zonele de grani ale organismului,
zone prin care organismul expulzeaz toxinele din el, ar fi mult mai inteligent s se acioneze n sensul
modificrii nutriiei i eliminrii surselor de intoxicare datorit cruia organismul este nevoit s trimit o
mare cantitate de toxine n acele zone. Dar desigur o astfel de terapie este mai ndelungat, necesit o mai
mare atenie i preocupare din partea medicului pentru pacientul respectiv ca persoan integral, i n acest
fel medicina alopat nu mai este nici rentabil i nici util concenelor farma pentru care vnzarea de
medicamente este important, i nicidecmu cauza reala a unei boli.
Dar cum poate fi ajutat organismul, atunci cnd acest lucru este necesar, pentru a putea efectua
detoxifierea mai eficient? Sistemele autoregulatorii ale organismului pot fi susinute prin procedeele de
detoxifiere pe care natura le-a conceput i pus la dispoziia noastr. Eliminarea toxinelor se face din interior
ctre exterior, de la organele aa-numite nobile ctre cele numite obinuite, ne-nobile. Acest concept st
la baza medicinei umorale. Organele nobile sunt creierul, ficatul, pancreasul, plmnii, rinichii i inima.
Organele ne-nobile sunt mucoasele, intestinul, vezica urinar i pielea, adic tocmai zonele de grani ale
organismului. Ori tocmai acolo apar, ca urmare a acumulrilor de toxine din mediul nconjurtor, o mulime
de afeciuni cronice, ca de exemplu micozele, alergiile sau cancerul. Otrvurile sunt tocmai n aceste zone n
mod deosebit acumulate i nu intotdeauna se reuete i eliminarea lor eficient.
n practic s-a dovedit c printr-o susinere eficient a proceselor de eliminare, mai ales a celor efectuate
de ficat, pancreas, intestin i rinichi, poate fi foarte eficient susinut eliminarea toxinelor endogene. n mod
tradiional sunt folosite n acest scop plantele medicinale, diureticele, laxativele, mineralele, vitaminele i
antioxidanii.
Aceste principii i proceduri cunoscute de sute de ani sunt adesea ignorate de medicina alopat, n
arogana ei infantil (cci medicina alopat este foarte tnr n comparaie cu celelalte forme de
medicin, tradiionale). A susine mereu c ceea ce se tie deja de dou sute de ani este nvechit aa cum
spune medicina alopat, se poate deja aplica n cazul medicinei alopate, ale crei principii fundamentale sunt
i ele deja vechi de peste 150 de ani. Iar cercetrile i studiile mai recente confirm i dau dreptate aproape
ntotdeauna vechilor, tradiionalelor puncte de vedere.
Metalele grele deregleaz sistemele regulatorii
Un factor perturbator deosebit de grav l constituie cumularea n organism a aa-numitelor metale grele,

128

sau a metalelor care sunt depozitate greit, cum ar fi cazul fierului sau cuprului. Acestea produc radicali
liberi, care la rndul lor povoac reacii n lan i declaneaz procese patologice. Radicalii liberi sunt una
dintre principalele cauze ale mbtrnirii i ale bolilor degenerative cronice. Durata vieii unui om poate fi
mrit atunci gnd se reuete diminuarea formrii radicalilor liberi sau mrirea capacitii antioxidative a
proceselor de aprare ale organismului. Dac ns capacitatea antioxidativ a organismului este epuizat,
atunci metalele grele provoac un important dezechilibru, iar consecina acestuia sunt bolile cronice.
Aciunea metalelor grele i a radicalilor liberi poate provoca daune sistemelor organice i deci ntregului
organism. n funcie de care anume metale grele n care anume sisteme organice sunt depozitate i n funcie
de ct de repede procesele antioxidative locale si sistemice sunt depite de evenimente, rezult anumite
simptome i respectiv boli. Astfel:
-depozitarea de fier n creier poate duce la o mbtrnire prematur a sistemului nervos central i, prin daune
produse substatia nigra din creier, la apariia Morbus Parkinson;
-i depozitarea de ioni de fier n esuturile snului duce la formarea de radicali liberi care provoac daune
ADN-ului i astfel crete riscul de cancer;
-plumbul, mercurul, nichelul, cromul, cobaltul, cuprul i zincul stimuleaz creterea celulelor cancerigene
din sn;
-mercurul metalic reduce numrul de celule ucigae i influeneaz chemotaxia leucocitelor, ceea ce
influeneaz negativ imunitatea celular;
-i o intoxicaie cronic cu plumb conduce la diminuarea linfocitelor B i T precum i a celulelor ucigae. Iar
n aort, inim i rinichi plumbul deregleaz beta-receptorii iar prin aceasta sistemul renin-angiotensinaldosteron ceea ce duce la hipertensiune;
-mercurul anorganic poate conduce, prin formarea de radicali liberi, la hipertensiune i afeciuni ale inimii,
plmnilor i rinichilor;
-o cantitate cronic prea mic de cupru are ca rezultat o formare mai accentuat a radicalilor liberi n intestin
i este astfel considerat ca unul din factorii de risc pentru formarea cancerului de intestin i colon;
-o concentraie prea mare de cadmiu, mercur i plumb a fost relevat n cazul a 21 de tipuri de tumori
benigne i 23 de tipuri de tumori maligne ale creierului;
-i prostata este transformat ntr-un depozit de gunoi, n ea gsindu-se deseori valori mrite de cadmiu i
mercur;
-procesele reparatorii ale daunelor produse ADN-ului pot fi inhibate chiar i n cazul unor cantiti mici de
nichel solubil, oxid de nichel i cadmiu.
Din aceste cteva exemple se poate foarte clar nelege ct de duntoare pentru sntate pot fi metalele
grele. Din nefericire este foarte greu de spus la care afeciune care anume metal greu este direct vinovat.
Aceasta i deoarece astzi suntem confruntai cu o cantitate enorm de mare de substane chimice, i pe
deasupra multe dintre acestea interacioneaz. nsi Organizaia Mondial a Sntii recunoate c
metalele grele sunt rspunztoare de nenumrate afeciuni circulatorii, cancerigene, ale sistemului nervos,
autoimunitare precum i ale afeciuni copiilor inc ne-nscui.
n medicina integral unul dintre principalele puncte de atac ale terapiilor este eliminarea metalelor grele
i a altor toxine i otrvuri din organism. (Vezi aici i articolele Domnului Doctor Klinghardt asupra
eliminrii metalelor grele cu ajutorul algei Chlorella). n medicina integral sunt folosite diferite substane
pentru a se obine detoxificarea principalelor organe: armurariu, solidago, urzic, thuia-lachesis (spag.).
Pentru detoxifierea intestinelor, pe lng pre-biotice i pro-biotice, mai este folosit pentru curarea
intestinelor i zeolitul vulcanic (chabasit i klinoptilolith).
Zeolitul are capacitatea de a absorbi ionii de amoniu, gazele de fermentare i digestie, diferitele toxine i
metale grele precum i nucleotidele radioactive (cesiu i stroniu). Dar i capacitatea acestuia de a neutraliza
radicalii liberi este demn de luat n considerare. O curare a intestinului cu Zeolit este practicat n cazurile
de deficien imunitar, n afeciunile acute, cancer, intoxicaiile chimice, chemoterapii, n bolile cronice, n
artrit, artroz i reumatism, n alergii i intoxicaii cu amalgam, n perioada de sarcin i de alptare sau n
cazul fumtorilor.
n privina importanei unui intestin sntos i a unei flore bacteriene sntoase recomandm i articolele
pe aceast tem din Site-ul nostru. n cazurile n care sindromul Leaky Gut s-a instaurat deja, afeciunile
cronice i degenerative nu ntrzie s-i fac apariia. Din nefericire medicina alopat terapiaz simptomele
i nu cauzele bolilor, astfel nct foarte adesea intoxicrile i otrvirile cu diferite substane printre care un

129

loc principal l ocup metalele grele, sunt trecute cu vederea. Un echilibru corect baz-acid i o flor
intestinal sntoas sunt doi dintre pilonii de baz ai sntii noastre.
n privina hiperaciditii, din nefericire o mare parte a acesteia este datorat nutriiei moderne. Mineralele
(deci bazele) sunt din pcate n nutriia modern mai degrab deficitare. Deseori este necesar suplimentarea
mineralelor cu ajutorul preparatelor speciale, dar desigur i legumele i fructele. Produsele animale din
contr, provoac aciditate. Poate c acuma vei nelege ct nelepciune i nalt tiin medical este n
obiceiul ranului romn de a posti, de a nu consuma o anumit perioad nici un fel de produse de origine
animal.
Dac dorim s vindecm cu succes bolile, i nu doar s atenum simptomele, aa cum face medicina
colastic-alopat, trebuie s avem de la bun nceput n obiectiv regenerarea sistemelor regulatorii ale
organismului. n acest sens sunt necesari ase pai:
1- mobilizarea i neutralizarea depozitelor acide cu ajutorul substanelor minerale bazice;
2- eliminarea acestor acizi;
3- stabilizarea metabolismului i sustinerea neutralizrii i eliminrii cu ajutorul zeolitului
4- remanierea i ntrirea florei intestinale cu ajurtorul culturilor bacteriene pre-bioticelor i pro-bioticelor
5- suplimentarea nutriiei cu vitamine, minerale, microelemente i fitochimicale secundare
6- eliminarea otrvurilor cauzate de mediul nconjurtor, cu ajutorul chelatenului
Hran vinectoare pentru celule medicina ortomolecular
Pentru a putea vindeca o boal att de complex precum cancerul, este necesar s susinem capacitatea de
autovindecare a pacienilor prin toate mijloacele posibile. Un rol important n aceasta ntreprindere l joac
terapia ortomolecular, al crei scop este aprovizionarea ct mai bun a celulelor i esuturilor pentru a putea
permite organismului s gseasc drumul napoi ctre starea de sntate.
La nivelul ortomolecular, practic n toate cazurile se constat o situaie evident deficitar la pacienii
bolnavi de cancer. Iar aceste deficiene sunt relativ uor de compensat i eliminat. Una dintre cele mai
frecvente cauze ale unui astfel de deficit este alimentaia modern, cu preferinele cunoscute spre zahr,
carne, cereale i uleiuri rafinate i produsele alimentare prelucrate industrial. Pe lng acestea, se mai adaug
desigur poluarea chimic i electric a mediului nconjurtor, precum i starea permanent de stress, fie la
serviciu, fie n familie.
Fondatorul medicinei ortomoleculare a fost Linus Pauling, dublu Laureat al Premiului Nobel, care definea
medicina ortomolecular astfel: Medicina ortomolecular este pstrarea sntii i combaterea bolilor prin
modificarea concentraiei de substane care se afl n n mod normal n organism i care sunt responsabile
pentru starea de sntate.
Linus Pauling a remarcat foarte corect c multe afeciuni apar doar atunci cnd biochimia organismului
este paralizat n rezervele ei energetic-nutritive fie prin deficit fie prin dezechilibru alimentar. i procesele
de mbtrnire precum i cele care duc la apariia afeciunilor degenerative se relev la rndul lor ca
probleme ortomoleculare.
Termenul ortomolecular este compus din cuvntul grecesc orthos adic corect, bun, i din termenul
latin molecula, ceva foarte mic. Prin aceasta terapia ortomolecular nseamn folosirea moleculelor
corecte n cantitate corect. Pentru ca celulele i esuturile s poat conlucra eficient la pstrarea sntii
optimale, este nevoie ca n organism s se afle toate microelementele n cantitate corespunztoare, corect.
Substanele avute n vedere de medicina ortomolecular sunt vitaminele, mineralele, microelementele,
aminoacizii, acizii grai i enzimele. Marea majoritate a acestora trebuiesc introduse n organism prin
intermediul nutriiei, iar n cazul n care prin aceasta nu se poate asigura necesarul optim, aceste substane
pot fi introduce n organism cu ajutorul suplimenilor nutritivi. Exist circa 45 de astfel de substane pe care
organismul nu le poate produce singur.
Aceste microsubstane au rol de mesageri n transmiterea informaiilor la nivel celular, au rol de
crmizi de construcie pentru celulele i esuturile noastre sau de enzime implicate ntr-un mare numr de
procese i reacii chimice eseniale pentru organism. O serie dintre aceste substane sunt folosite eficient n
terapiile cancerului sau post cancerigene, precum i n cazul pacienilor care sunt supui chemoterapiilor sau
terapiilor prin radiaii.
Deoarece fiecare om este un individ unic, cantitile i dozajele acestor substane sunt i ele individuale.
Tocmai n aceasta const i dificultatea terapie ortomoleculare, deoarece fiecare terapeut trebuie s decid
pentru fiecare caz individual, cantitatea i natura substanelor care trebuiesc administrate. Nici nu este de

130

mirare c terapiile ortomoleculare nu sund ndrgite de medicii alopai, deoarece ele sunt mult mai
complexe, cer mai mult timp i angajament profesional din partea medicului, i nu sunt att de bine
remunerate de ctre Casele de Sntate care depind n ultim instan de politic i de concernele farma.
Foarte importan este aprovizionarea organismului cu vitamine, printre care vitaminele C i E sunt cele
mai importante. O serie de alte substane deosebit de importante sunt mai puin cunoscute oamenilor
obinuii, i de aceea ne vom ocupa tocmai de acestea mai pe larg n cele ce urmeaza.
O substan foarte important i care i-a dovedit eficacitatea ndeosebi n terapiile contra cancerului, este
Curcumin. Aceast substan se gsete in principal n rdcina plantei Curcuma longa, dar acolo constituie
doar 7% din totalul fitochimicalelor. Astzi exist preparate probiotice care conin Curcuminntr-un procent
mult mai ridicat. Personal, dei nu sufar de nici o boal cronic i Slav Domnului, nici de cancer, totui iau
n fiecare zi dou lingurie pline cu vrf (dimineaa i seara inainte de mas) din pulbere de Curcuma longa.
Desigur, cantitatea de Curcumin nu este aa de mare, dar pentru necesarul zilnic de ntreinere este (dup
prerea mea) suficient. Cea mai bun Curcuma longa crete n Insula Java, Indonezia, unde de altfel aproape
toate reetele tradiionale din plante medicinale au n compoziie i Curcuma longa.
L-Arginin este un aminoacid care n mod normal este produs de organism prin procesul de sintez i este
de asemenea introdus prin alimentaie n corp. L-Argininul se gsete cu precdere n alune (n arahide ct i
n alunele de pdure) i boabele de soia. L-Argininul este treapta de sintez premergtoare singurei
substane-mesager sub form gazoas din organism, monoxidul de azot (NO). Acesta joac un rol central n
elasticitatea vaselor sangvine i deci, n cazul n care este deficitar n organism, poate influena apariia
bolilor cardiovasculare precum i aprovizionarea cu oxigen ce se efectueaz prin vasele de snge capilare i
prin sistemul circulator periferic. Ba chiar mai mult, monoxidul de azot este principala arm a celuleor
ajuttoare Th1, care cu ajutorul acestui gaz elimin agenii patogeni intracelulari. Aici trebuie spus c
anticorpii (n principal celulele ajuttoare Th2) nu joac nici un rol contra acestui gen de ageni patogeni. V
recomand s citii articolele bazate pe teoria simbiozei celulare a Domnului Doctor Herbert Kremer,
cuprinse n rubrica Medicina integral din acest Site. De asemenea vom mai face referire la aceast
problematic n rndurile de mai jos, atunci cnd v vom prezenta traducerea unui foarte interesant interviu
cu Dr. Herbert Kramer asupra cancerului i AIDS=HIV.
L-Arginin mai contribuie la creterea produciei de limfocite, acioneaz contra formrii de cheaguri
sangvine (trombocitele) care duc la perturbarea circulaiei sangvine. De asemenea L-Arginin reduce tendina
grsimilor de a reaciona cu oxigenul i astfel de a crea radicali liberi. L-Argininul mai are i eficacitate n
cazurile de cancer datorit faptului c ncetinete creterea tumorilor i a formrii de metastaze. Stimuleaz
i formarea de colagene i ajut n procesele de vindecare a rnilor (se recomand deseori nainte i dup
efectuarea unei operaii o administrare de pn la 30 de grame pe zi). n cazul unor dereglri ale funciilor
ficatului, L-Argininul mpreun cu L-Ornitin normalizeaz un nivel prea mare de amoniac n snge i susine
regenerarea celulelor hepatice. Se recomand administrarea L-Argininului n mai multe doze peste zi, deci
nu toat cantitatea pe o zi ntr-o singur administrare. n cazurile de cancer se recomand ca linie general
de administrare 30 de grame de L-Arginin zilnic, mai ales n cazul unei existente cahexii. Trebuie avut n
vedere faptul c L-Arginin nu trebuiete administrat simultan cu L-Lysin, deoarece aceste dou substane se
blocheaz reciproc n procesul de absorbie.
nainte de a trece mai departe, m simt aici obligat s ncerc o explicaie simpl a ceea ce nseamn
radicalii liberi, deoarece am fcut pn n prezent deseori referire la acetia.
Radicalii liberi sunt atomi, respectiv molecule, din interiorul i din exteriorul celulelor noastre care dein
doar un singur electron. n mod normal moleculele, respectiv atomii au doi electroni. Aceast situaie duce
la o agresivitate sporit a acestor atomi cu un singur electron, care ncearc n permanent s fure un
electron de la o alt molecul (nvecinat, s zicem). Prin aceasta vecinul este transformat la rndul lui
ntr-o molecul cu un singur electron, deci un radical liber. Rezult o reacie n lan, care duce n cele din
urm la distrugerea celulei, respectiv celulelor, n funcie de cantitatea mai mic sau mai mare de
antioxidani din corp, antioxidani care au capacitatea de a lega radicalii liberi.
L-Carnitin este important pentru metabolismul energetic i pentru detoxifiere. Pn n prezent exist peste
9.000 de cercetri academice care au ca erou principal L-Carnitinul. i n fiecare an mai apar n jur de 300
de astfel de studii i cercetri. Este o substan natural ce poate fi ntlnit mai ales n musculatur. Carnea
de miel i de oaie au un nalt coninut de L-Carnitin, laptele i vegetalele dinpotriv, un coninut relativ
sczut. L-Carnitin nu este o vitamin veritabil, ci mai degrab o substan asemntoare vitaminelor (un

131

vitaminoid), care se nrudete ns cu vitamina B.


Necesarul zilnic normal pentru organism este de 200-500 de miligrame. n cazuri speciale, cum ar fi
stressul, efortul datorat activitii sportive spre exemplu sau n cazurile de boal, necesarul zilnic poate
crete pn la 1.200 mg sau chiar mai mult. Doar 10% din acest necesar poate fi produs de organism, iar
pentru fiecare gram de L-Carnitin sunt necesare 30 de grame de proteine. Sinteza proprie a L-Carnitinului se
efectueaz n ficat i rinichi, i este dependent de vitaminele A, B3, B6, B12 i C, de fier, acid folic, LLysin, L-Methionin i de diferite alte enzime.
Mai ales n cazul unui deficit de vitamina C se ajunge repede i la un deficit de L-Carnitin n musculatur,
i prin aceasta la un deficit energetic. L-Carnitinul este deci esenial pentru producia proprie de energie i
susine formarea sngelui i eliberarea de oxigen din globulele roii ctre celule. L-Carnitin efectueaz n
primul rnd o activitate de ctigare de energie din grsimi, jucnd rolul de cru care transport lanurile
lungi de acizi grai n mitocondrii i care o dat ajunse acolo, prin ardere se transform n energie (ATP).
Ori tocmai aceasta este una dintre principalele condiii pentru evitarea unei cahexii n cazurile de cancer. n
cazul unui deficit de L-Carnitin oxidarea lanurilor lungi de acizi grai (unul dintre principalele procedee de
ctigare de energie din organism) este dereglat. i aici nu este vorba numai de ctigarea de energie, ci i
de capacitatea de detoxifiere a mitocondriilor. Deoarece L-Carnitin este capabil s resoarb i elimine din
mitocondrii resturile rmase n urma arderilor energetice.
De asemenea L-Carnitinul detoxific i globulele roii ale sngelui, mrindu-le astfel durata de via i
contribuind la fluiditatea sngelui. Contribuie i la susinerea produciei de globule albe (limfocite), care
joac un nsemnat rol n sistemul imunitar, respectiv n producerea de anticorpi. L-Carnitin mai joac un
nsemnat rol i n protejarea i reparareacelulelor nervoase.
Nu se recomand administrarea de L-Carnitin dup ora 16, deoarece la circa 2-4 ore dup administrare se
obine o degajare de energie i deci o cretere a activitii corporale. De asemenea nu trebuiete administrat
mpreun cu cantiti prea mari de aminoacizi, deoarece acestea pot bloca aciunea L-Carnitin n organism.
n cazurile de cancer se recomand n general 6 grame pe zi, oral, pe timp de 14 zile, dup care dozajul
trebuiete redus la 2 grame zilnic.
L-Cistein i L-Glutation au aciune antioxidativ, detoxifiant, susin sistemul imunitar i sinteza
grsimilor. L-Glutation este, din punct de vedere cantitativ, cel mai important tripeptid cu coninut de sulf
(L-Gamma-Glutamil/Cistein/Glicin) din organism. Cu ajutorul acidului glutaminic i al Glicinului, L-Cistein
formeaz cel mai important antioxidant solubil (substan ce oxideaz uor, deci reacioneaz cu oxidenul i
prin aceasta protejeaz alte substane contra oxidrii nedorite), pe nume L-Glutation, care are activitate att
intra- ct i extra-celular.
Datorit coninutului de sulf, L-Glutation mpreun cu enzima Glutationperoxidaz care conine Selen au
aciune antioxidant asupra radicalilor liberi i a oxidrii vitaminelor C i E. Producia de Glutation n
organsim depinde printre altele de prezena L-Cistein. Acesta se gsete n cantitate mare n brnza de vaci.
Deoarece ns acolo oxideaz rapid, n procedurile terapeutice este folosit forma stabil chimic de N-acetilcistein (NAC).
L-Glutationul oxidat este citotoxic i trebuiete din nou redus n GSH, cu ajutorul vitaminei B2. Pentru ca
un organism s rmn sntos este necesar un raport de 400:1 ntre Glutationul redus i Glutationul oxidat.
L-Glutation are cea mai mare eficacitate terapeutic mpreun cu Cistein, Glutamin i Selen. L-Glutation
protejeaz celulele, lipidele, proteinele i acizii nucleinici contra oxidrii prin radicalii liberi. Deoarece o
cantitate prea mare de Cistein se poate transforma n Cistin, este indicat ca n administrare s fie introdus
vitamina C ntr-o cantitate de trei ori mai mare dect Cistein, pentru a se mpiedica aceast transformare.
Administrarea de N-Acetil-Cistein poate stabiliza statutul electronilor (reducie-oxidare, deci Redox) i
astfel celulele corpului se pot reface. n cazurile de cancer se recomand n general un dozaj de circa 2
grame de Glutation redus, 400 mg de L-Cistein i 3-10 grame de N-Acetil-Cistein, timp de 14 zile, dup care
se administreaz timp de circa 6 sptmni zilnic un gram de Glutation redus, 200 mg de L-Cistein i pentru
circa 6 luni, 3-10 grame de N-Acetil-Cistein.
L-Glutamin are aciune antioxidant, susine schimbul energetic i are efect calmant. Dintre toi
aminoacizii, L-Glutamin are cea mai mare concentrare n snge i n musculatur. n cazurile de mare
consum energetic, cum sunt de exemplu eforturile fizice mari, poate apare un deficit de Glutamin.
L-Glutamin, mpreun cu L-Cistein, este o substan foarte important pentru formarea n organism a

132

Glutationului. De asemenea Glutaminul este activ n reglarea echilibrului acid-baz.


Celulele mucoasei intestinale precum i macrofagele i limfocitele sunt dependente de aprovizionarea cu
L-Glutamin. n cazul unui deficit funcinabilitatea natural a intestinului este sensibil dereglat, deoarece
70% din Glutamin este folosit ca furnizor energetic pentru celulele mucoasei intestinale. n cazul unui deficit
de Glutamin, permeabilitatea mucoasei intestinale este sensibil mrit, fapt ce aduce cu sine o serie de
probleme grave (vezi i articolul Intestinele sunt de vin), cum ar fi ptrunderea n snge a
macromoleculelor din intestin, fapt ce duce la inflamaii i intoxicaii.
Glutaminul stimuleaz:
-producia de Interleukin-2 (substan-mesager pentru regularea imunitar) prin activarea celulelor ajuttoare
T (stimularea creterii numrului de celule de aprare prin aportul de citokine);
-producerea de globule albe (limfocite);
-diferenierea celulelor B n celule productoare de anticorpi;
-activitatea macrofagelor;
-sinteza Interleukin-1 (de asemenea substan-mesager a regulrii imunitare);
-metabolismul musculaturii.
Glutaminul mpiedic i de-construcia muscular, ntrziind i epiuzarea muscular. De asemenea
stimuleaz eliberarea de hormoni de cretere din glanda hipofiz.
n cazurile de cancer, cu scop preventiv se administreaz circa 6 grame de trei ori pe zi, iar pentru
combaterea cahexiei, circa 30 de grame zilnic.
Coenzima Q10 (Ubichinon) este antioxidant, contribuie la metabolism i ajut la remedierea daunelor
provocate inimii de chemoterapie. Exist un studiu cu 32 de paciente cu cancer de sn cu atacare a
ganglionilor limfatici, care au primit zilnic 90 de mg Q10, vitamina C, E, Beta-Carotin i Selen pentru o
perioad de 18 luni. La 6 dintre paciente s-a obinut o regresie local. La alte 2 paciente care au primit 390
mg de Q10 plus celelalte substane enumerate mai sus, dup 3 luni nu a mai fost constatat nici o tumoare.
Q10 este o substan proprie organismului, care se gsete n membrana intern a mitocondriilor, i care
pn n jurul vrstei de 40 de ani este sintetizat n corp din fenilalanin, tirosin i metionin, n prezena
acidului folic, a vitaminei B12 i a altor vitamine. Dup vrsta de 40 de ani concentraia de Q10 n organism
ncepe s scad sensibil. Complexul enzimatic al mitocondriilor ns are o necesitate esenial de Q10 n
vederea producerii de energie (ATP) n lanul respirator celular. Q10 este transportorul de electroni ntre
flavoproteine i citocrome (enzime). Dac Q10 lipsete, stresul oxidativ pentru mitocondrii este mrit i
ntregul schimb energetic influenat negativ.
n cazurile de cancer se recomand circa 200-500 mg zilnic pentru o perioad de 6 luni, iar dup aceasta
100 mg zilnic ca i doz de ntreinere.
Selenul este antioxidant, particip la imunitatea organismului i la metabolismul hormonilor tiroidieni.
Este unul dintre cele mai importante microelemente (dintre cele circa 20) necesare omului. Exist un numr
relativ mare de enzime care sunt dependente de Selen, cum ar fi de exemplu enzima Glutation-peroxid.
Dac Selenul lipsete Glutationperoxidaza este sensibil deregrlat, iar daunele cauzate de aceast situaie
afecteaz printre altele ADN-ul i membrana celular. Glutationperoxidaza aparie celor mai importante
sisteme protective endogene antioxidante i inhib formarea Prostaglandinului i Leucotrienului (substane
similare hormonilor) care stimuleaz apariia inflamaiilor.
Proteinele dependente de Selen au importante funcii n protecia celular contra radicalilor liberi, n
diferenierea celular inclusiv n apoptoz i n metabolismul hormonilor tiroidieni. La administrarea oral
trebuie avut n vedere ca Selenul s fie administrat sub form de Selenmetionin, deoarece Selenul este n
organism legat cu aminoacizii Metionin i Cistein, i astfel se va mri disponibilitatea biologic.
n diferitele studii efectuate s-a putut releva faptul c pacienii cu tumori prezentau un nivel al Seleniului
n plasma sangvin semnificativ sczut, i astfel impicit o activitate sczut a Glutationperoxidazei. Selenul
de asemenea ajut la o mai bun tolerare a chemoterapiilor i terapiilor cu radiaii, prin reducerea balastului
oxidativ provocat de aceste terapii. Cercetrile au mai relevat i faptul c Selenul conlucreaz deosebit de
bine cu vitaminaE (zilnic circa 500-1.000 de Uniti Internaionale) iar aceast sinergie depete evident o
simpl administrare doar a Selenului. n cazurile de cancer se recomand o doz zilnic de pn la 1.000 de
micrograme cu 800 de Uniti Internaionale de vitamina E.
n orice caz, plecnd de la ideea c organismul este o structur nalt-inteligent, este foarte indicat ca n
cazurile de cancer, s-i punem acestuia la dispoziie un sotiment ct mai mare de substane eseniale, din

133

care sistemele regulatorii ale corpului i vor lua ceea ce au nevoie. Substanele produse prin procedee
chimice este ns bine s fie evitate.
Desigur c o afeciune cum este cancerul nu poate fi eliminat doar prin aceste substane, i sunt extrem de
necesare ca o serie de alte metode i procedee care s conlucreze cu terapia ortomolecular, cum ar fi de
exemplu terapie prin micare, coaching, training mental, homeopatie i altele. Terapeutul trebuie s reaeze
nutriia pacientului pe baze care s permit susinerea terapiei ortomoleculare. De asemenea este absolut
necesar a se controla i eventual re-echilibra raportul acid-baz din organismul pacientului.
Pentru necesitile unui organism aflat n lupt cu cancerul sunt de asemenea de mare ajutor dietele uleiproteine ale Doamnei Doctor Budwig (Omega 3 i 6). (Vezi aici cartea Doamnei Dr. Budwig Cancerul
cauza i soluia lui aprut n 1990 la Editura Kernen).
Qui bono
Disclaimer
Acest raport nu intenioneaz s nlocuiasc sfaturile medicului sau terapeutului Dumneavosatr. El este
conceput doar cu scopul informrii Dumneavoastr, i nu trebuie folosit ca o auto-diagnoz n nici un fel de
probleme de sntate pe care eventual le avei.
Am decis s ntocmesc acest raport pentru a putea fi citit de cei care nu au timpul necesar de a cuta i citi
n Internet informaii asupra curelor naturale contra Candida albicans. n acest raport vei putea s v
informai asupra diferitelor cauze care provoac o infecie cu Candida, rspunsuri la ntrebrile frecvente
legate de Candida, i cum putei eventual s v vindecaie sau s v ferii de o astfel de infecie.
1. Infecia cu ciuperci Explicaii
Avnd n vedere faptul c 75% dintre femei sufer cel puin o dat n via de o infecie fungic, ne-am
putea atepta ca tema infeciilor cu ciuperci s fie mai popularizat i mai bine cunoscut dect este n
realitate. Din nefericire lucrurile nu stau aa, iar o mulime de femei sufer netiind care este cauza
problemelor lor de sntate, n ciuda faptului c foarte multe dintre ele consult un medic. Sau pur i simplu
nu consult nici un medic, ncercnd s se vindece singure fr a avea un diagnostic corect.
Pericolul const deseori n aceea c problemele sunt mai serioase dect o simpl infecie cu ciuperci,
pacientul ncearc s se vindece singur, deseori obine o atenuare a simptomelor fr ns a elimina cauza
principal a acestora, astfel nct n timp simptomele reapar, de multe ori cu amplitudini mult mai mari i cu
complicaii. De asemenea un mare pericol const n apariia unei infecii bacteriene pe fondul unei infecii
cu ciuperci: Vulvitit, Chlamidia, Gonoree, Vaginoz bacterian, etc. Dac una dintre aceste infecii
bacteriene apare pe fondul unei infecii cu ciuperci, acest lucru poate duce la daune grave ale organului
genital, mergnd pn la sterilitate.
Un alt aspect mai puin cunoscut este legatura, chiar am putea spune simbioza dintre ciuperci i bacterii.
O afeciune care provoac foarte multe suprri femeilor este cistita, care adesea este provocat de bacilii
coli. Bacili care triesc pe spinarea ciupercilor i fungiilor dac ne este permis s formulm astfel.
Simptomele unei infecii vaginale cu ciuperci sunt: miros vagginal, scurgeri, mncrimi, iritaii, dureri n
timpul actului sexual, senzaie de arsur n timpul urinrii, erupie cutanat. Dei aceste simptome sunt
asociate cu o infecie vaginal cu ciuperci, ele pot fi n acelai timp i semne timpurii ale unui organism
compromis n alte zone ale sale. Asta nseamn c atunci cnd apar simptomele asociate cu o candidoz
(vezi mai jos) este necesar s ncepem terapia nti din interior.
Motivul pentru care toxinele ajung n circuitul sangvin sunt legate de forma rizomului Candidei (ca un
crlig) care poate perfora tractul digestiv, dup care toxinele ajung n circuitul sangvin.
Simptomele asociate cu o infecie cu ciuperci a tractului digestiv sunt:
- problemele gastro-intestinale, cum ar fi: balonare, gaze crampe intestinale, diaree cronic,
constipaie sau aciditate
- oboseal cronic, mai ales dup mese
- depresie
- deficiene de memorie i/sau de concentrare
- dureri musculare
- mncrimi rectale
- alergii (inclusiv provocate de alimentaie sau prin aer)
- sindrome pre-menstruale severe
- impoten

134

- ameeli
- infecii fungice recurente
- sensibilitate la chimicale, parfumuri, fum sau alte mirosuri
- infecii vaginale sau urinare recurente
- prostatit
- iritabilitate
- acnee
- dureri articulare
Nu este deloc distractiv s suferi de astfel de simptome. Multe femei sufer luni, chiar ani de zile pn s
descopere c ele sunt provocate de Candida. Pentru a evita astfel de suferine, una dintre principalele condiii
este s ne meninem tractul intestinal sntos. Marea majoritate a afeciunilor pronesc de la un intestin
afectat, i tocmai de aceea prima etap a luptei contra Candidei trebuiete pornit aici, n intestin.
Infecia fungic i candidoza sunt provocate de ciuperca Candida (inofensiv n condiii normale) care se
transform n forma ei fungic. Atunci cnd acest lucru se ntmpl, cptm o infecie fungic vaginal sau
o form de infecie fungic a pielii. Aceste forme sunt cele mai uoare de tratat.
Cauza principal pentru care Candida evolueaz din forma ei de ciuperc n cea de funghie este un
dezechilibru n flora intestinal. Iar una dintre cele mai frecvente cauze pentru un astfel de dezechilibru este
cur de antibiotice. Acestea distrug nu numai bacteriile rele, dar i pe cele bune, utile, din intestin. Ori
tocmai aceste bacterii bune in Candida, precum i alte microorganisme, sub control. Iar modul nostru
modern de alimentaie permite Candidei s repopuleze intestinul nainte ca bacteriile bune s se refac.
Astfel Candida primete oportunitatea de a se transforma n intestin n forma ei fungic.
Dar mai exist i alte motive pentru care Candida se transform n fungie, cum ar fi diabetul sau o slbire
a sistemului imunitar. De aceea este important a v sftui (consulta) cu medicul sau terapeutul
Dumneavoastr, deoarece pentru a scpa de Candida trebuiete mai nti s eliminai cauzele favorizante ale
transformrii acesteia n fungie.
n continuare n articol se face reclam pentru patru produse, pe nume Candidate, Candidol, Candisil i
Treelac. Deoarece dorim s ne pstrm independena fa de orice form de reclam sau de prezumtive
interese financiare (conflicte de interes) ale www.quibono.net , nu voi traduce aceast parte a articolului.
Cine doreste poate s caute informaii asupra produselor respective n Internet i s hotrasc singur ce
anume dorete s fac.
Trei produse naturale ajut la diminuarea simptomelor Candidei, i anume:
- Bentonit - este o roc sedimentar argiloas alctuit predominant din mineralul montmorillonit
- Semine de Ptlagin (Plantago ovata)
- Armurariu (Silybum marianum)
Din argila Bentonit i din seminele de Ptlagin se prepar o butur detoxifiant pentru intestine.
Toxinele eliminate de ciuperca moart de Candida ptrund n circuitul sangvin prin intestine. Argila leag
aceste toxine (le atrage), iar seminele de Ptlagin (fibr natural) colecteaz i elimin aceste toxine.
Armurariul este probabil cel mai bun tonic hepatic, i este deseori folosit de ctre persoanele care au
afeciuni hepatice. Armurariul ajut ficatul n aciunea sa de curare a sngelui de toxinele care au ajuns n
el.
S ne ntoarcem acuma la simptomele specifice provocate de Candida. Una dintre problemele majore ale
medicilor este aceea c simptomele nu sunt consistente la fiecare pacient. O alt problem este aceea c n
medicina colastic nu se cunoate nici o terapie contra unei infecii intestinale cu fungii. Singurul lucru pe
care medicii alopai l prescriu sunt medicamentele antifungice, care nu fac altceva dect s nruteasc
simptomele. Simptomele unei infecii fungice intestinale sunt:
- deficien de memorie i de nvare
- neclaritate n gndire (imprecizie, cea n cap)
- capacitate scurt de concentrare
- letargie
- respiraie scurt
- infecii ale cilor respiratorii
- depresii
- oboseal i tristee

135

- iritabilitate
- miros vaginal neplcut
- infecii fungice vaginale repetate/cronice
- scurgeri vaginale de culoare alb
- dureri menstruale
- dureri la urinare sau alte tulburri urinare
- dureri la aparatuldigestiv
- balonri i gaze
- indigestii
- dureri de cap
- dureri musculare
- dureri articulare
- artrit
- dureri de genunchi
- probleme dermatologice
- acnee
- alergii alimentare
- infecii fungice la picioare sau unghii
- mncrimi
Dup cum putei vedea din aceast list, simptomele sunt multe i foarte variate. O persoan poate suferi
doar de o parte din aceste simptome, i tocmai de aceea o infecie intestinal cu fungii este greu de
diagnosticat. Este ns de presupus c atunci cnd o persoan sufer de mai multe simptome inexplicabile,
avem de a face cu o infecie cu Candida albicans.
Unul din motivele pentru care unui pacient i merge mai prost dup efectuarea unui tratament este faptul c
ciuperca este deja rezistent la medicamentaia antifungic pe care a folosit-o respectivul pacient.
Refolosirea medicamentaiei respective va face mai mult ru dect bine, cci va avea ca efect doar
distrugerea bacteriilor bune, dezechilibrnd astfel i mai mult balana bacterian n avantajul Candidei.
O alt problem este faptul c destul de multe persoane reacioneaz alergic la tratamentul antifungic, fapt
ce va nruti starea general de sntate prin simptome neplcute suplimentare. Reaciile alergice la
cremele i supozitoarele administrate vaginal sunt similare cu cele provocate de infecia nsi, mai ales
mncrimi i senzaii de arsur.
Dac vei suferi ulterior de o infecie fungic intestinal, n acest caz fungiile vor re-infecta vaginul. n
acest caz infecia va fi i mai agresiv, cci datorit terapiei anterioare contra infeciei vaginale, acolo nu se
vor mai gsi bacteriile bune necesare combaterii fungiilor, deoarece medicamentaia antifungic le-a
omort deja. Tocmai de aceea o infecie vaginal nu va putea fi elminat pn nu se va elimina infecia
intestinal cu Candida sau factorii deficitari de sntate care favorizeaz infecia fungic. Ali factori
favorizani ai unei transformri a ciupercii Candida ntr-o fungie periculoas sunt, aa cum am mai
menionat, antibioticele, dar i zahrul i hidrocarburile att de specifice modului nostru modern de nutriie.
Trebuie reinut faptul c ciuperca Candida albicans este practic prezent n fiecare dintre noi, i atta timp
ct ea nu se muteaz ntr-o fungie, nu prezint pericol pentru sntatea noastr. Doar n momentul n care
exist condiiile obiective favorabile unei astfel de transformri, sntatea este pus n pericol.
Avnd n vedere cele relatate mai sus asupra terapiei standard prin antibiotice i antifungice, rezult c cea
mai viabil alternativ, sau mai bine zis cale terapeutic, este una naturist. O terapie natural readuce
echilibrul bacterian necesar unei aprri fireti contra fingiilor iar o nutriie bine gndit sustrage fungiilor
mediul hrnitor necesar lor (glucide i hidruri de carbon).
O cur natural nu numai c va distruge Candida, dar va cura i toxinele cauzate de ciupercile moarte din
organism i va repopula intestinul cu bacterii bune. Dar principala preocupare trebuie s fie restabilirea
echilibrului bacterian, mai ales n ceea ce privete bacteriile bune. Iar aceasta indiferent dac pacientul
sufer de infecie fungic vaginal, intestinal sau sistemic. Cu ct mai repede va fi descoperit i
remediat cauza pentru care bacteriile bune sunt n deficit, cu att mai repede infecia fungic, i nu numai
ea, va fi nlturat.
n cazul n care suspectai o infecie cu Candida, folosii urmtorul chestionar de evaluare:
1. V simii frecvent obosit i/sau avei dureri muscurale?

136

2. Avei o sensibilitate sau alergie la anumite alimente?


3. Avei ciuperci la unghii, la picioare (Tinea pedis) sau exeme?
4. Ai avut recidive de infecii vaginale sau intestinale cu ciuperci?
5. Ai luat antibiotice de spectru larg pentru o perioad mai lungde timp?
6. V miroase neplcut gura, picioarele sau corpul?
7. Suntei n mod frecvent balonat, avei gaze, diaree sau constipaie cronic?
8. Poftii sau consumai frecvent zahr, pine, paste sau alte produse preparate din fin alb?
9. Ai folosit anticoncepionale pentru mai mult de 6 luni?
10. Avei frecvent dureri de cap, migrene sau capacitate redus de concentrare?
Dac rspundei cu DA la 3 sau mai multe ntrebri, exist posibilitatea ca sa avei o infecie cu Candida.
Acest chestionar trebuie folosit ca o orientare general, i nu ca un diagnostic. Dar ntrebrile de mai sus v
pot ajuta s nelegei c o infecie cu Candida poate avea multiple cauze i de asemenea simptome diferite.
Iat n continuare un test simplu pe care l putei face singuri acasa i prin care putei determina dac avei
o infecie cu Candida sau nu (desigur, folosii-l tot cu scop orientativ):
1. Primul lucru dimineaa, nainte de a pune ceva n gur, umplei un pahar cu ap curat.
2. Adunai ceva saliv n gur i scuipai-o n paharul cu ap.
3. Controlai apa dup fiecare 15 minute n timpul primei ore.
4. Dac avei o infecie cu Candida, vei vedea firioare (ca nite piciorue) traversnd n jos prin ap din
saliva pare plutete la suprafaa apei, sau noriori de saliv care se scufund spre fundul paharului, sau
care par suspendai n ap.
5. Dac nu se dezvolt nimic din toate acestea n ap, este destul de sigur c nu avei o infecie cu
Candida.
6. Oricum, multe persoane nu trec cu bine de acest test. Deseori aproape imediat dup ce scuip n paharul
cu ap, sau doar la cteva minute dup aceea, se formeaz firioare sau noriori care stau suspendai n
ap sau se scufund ncet spre fundul paharului.
Dac ai fcut acest test i el ridic (indic) suspiciunea unei infecii cu Candida, avei de ales ntre cteva
variante de aciune:
- putei pur i simplu ignora problema i spera ca lucrurile se vor rezolva n timp
- putei ncerca s eliminai simptomele neplcute cu ajutorul medicamentelor existente n farmacii
- putei ncerca o diet adecvat contra Candida
- putei ncerca una dintre metodele naturale eficiente n astfel de cazuri i care vor fi prezentate n
continuare.
n orice caz, dac dorii s ntreprindei ceva, trebuie n primul rnd s elminai cauzele primare ale
problemei prin nlocuirea bacteriilor rele din sistem cu cele bune. Realizarea unui sistem digestiv
sntos este primul pas pe care trebuie s-l ntreprindei.

Infecie n cavitatea bucal


Candida Albicans
este cea mai comun ciuperc e poate fi gsit n organismul uman. Ciupercile sunt microorganisme care
sunt prezente n mod normal in organism, ndeosebi n sistemul digestiv. ntr-un sistem digestiv sntos
Candida, dei prezent, este inofensiv, i este relevat ntr-un raport de o ciuperc (celul) la milioane de
bacterii bune. Doar n momentul n care acest echilibu este rupt (perturbat) apar condiiile prielnice unei
nmuliri masive a ciupercii i astfel a transformrii ei ntr-o fungie.
Aceste fungii au rdcini i secret acizi. Cu ajutorul acestor acizi, rdcinile perforeaz mucusul
protector al intestinului. n timp se produce astfel o slbire a mucusului protector care are ca rezultat

137

permeabilitatea intestinului, fapt ce permite ca o serie de toxine i diferite alte substane s treac de peretele
intestinal i s se rspndeasc n organism, respectiv n circuitul sangvin.
Aceast condiie (stare) este denumit leaky gut syndrome (Definiie Wikipedie - a condition of altered
or damaged bowel lining, caused by antibiotics, toxins, poor diet, parasites or infection can lead to increased
permeability of the gut wall to toxins, microbes, undigested food, waste or larger than normal
macromolecules ; traducere - O stare alterat sau deteriorat a intestinului, cauzat de antibiotice, toxine,
regim alimentar srccios, parazii sau infecii care conduce la o cretere a permeabilitii mucoasei
protecoare intestinale, fapt ce permite toxinelor, microbilor, resturilor de mncare nedigerat sau altor resturi
mai mari dect macromoleculele normale s treac din intestin n restul organismului).
Cu o barier intestinal deteriorat, orice rest digestiv suficient de mic pentru a trece prin aceste guri va
ajunge n circuitul sangvin i n cel limfatic: bacterii, ciuperci, particule alimentare nedigerate i material
fecal va putea trece liber de pereii intestinali i ajunge n circuitul sangvin! Avnd n vedere diversitatea
materialelor care pot trece din intesin n snge, nici nu este de mirare c o infecie cu Candida se poate
manifesta prin att de multe i variate simptome, de la un pacient la altul.
Candida ca i fungie produce n procesul metabolic propriu etanol i acetaldehid, dou tipuri de alcool.
Dac n snge cantitatea de etanol este prea mare, acest lucru provoac intoxicaii. Atunci cnd Candidei i
st la dispoziie material nutritiv cum este zahrul sau produsele din fin alb, fungia va produce etanol n
cantiti sporite, n cazurile severe chiar mai mult dect poate oxida i elimina ficatul.
Acetadehida este relatat la formaldehid, i are ca efect o ntrerupere a produciei de colagen, o oxidare a
acizilor grai i o blocare a funciilor nervoase normale. n mod fundamental ea interfereaz cu funciile
normale ale ntregului organism i provoac probleme severe.
O dezvoltare a Candidei n fungie va cauza un mare numr de simptome i afeciuni. Deseori ns acest
lucru este trecut cu vederea de ctre medicina colastic, aceasta refuznd s admit faptul c o cretere
cantitativ a Candidei n organism este cauza a numeroase i serioase probleme de sntate, cum ar fi:
- artrit
- autism i deficiene de nvare
- urticarie cronic
- mini i picioare reci
- pierdere a memoriei
- probleme menstruale (PMS)
- depresiuni
- dureri musculare, fibromialgie
- afeciuni digestive i respiratorii, astma
- sindromul oboselii cronice
- disfuncii sexuale
- dureri de cap i migrene
- probleme dermatologice
- hiperactivitate, ADHD
- depresii suicidale
- hipoglicemie
- afeciuni ale tiroidei
- impoten
- afeciuni intestinale
- insomnie
- vaginit (infecie vaginal cu ciuperci)
Aceast list parial este doar vrful icebergului, dintr-o serie n permanent cretere de afeciuni pe care
medicina colastic ncearc s le vindece cu medicamente chimice. i desigur c aceasta nu reuete s
vindece, cci aa cum arat i numele ei, alopatia caut s vindece simptomele cu mijloace contrare naturii
bolii, n loc s caute a gsi i elimina cauza primar a bolii. Dar eu a zice c n fapt folosete mijloace
contrare NATURII, cci i boala este un proces natural.
Pe ling dezechilibrul dintre bacteriile bune i cele rele, care este un factor favorizant pentru
transformarea ciupericlor Candida n fungii, zahrul i mncarea procesat (de muli nutriioniti denumit
mncare moart) sunt responsabile n mare msur pentru dezvoltarea Candidei, acestea fiind factorii

138

nutritivi principali pentru fungiile Candida. Dieta alimentar tipic american este astfel factorul nutritiv
principal pentru Candida, este exact ceea ce are nevoie Candida pentru a se nmuli i astfel a produce
semnificative daune organismului. Unul din semnele principale ale unei candidoze n plin mar este pofta
permanent a unei persoane pentru dulciuri (zahr).
Ali factori favorizani unei infecii cu Candida sunt stressul (cunoscut ca unul dintre principalii factori de
inhibare a sistemului imunitar). Intr-o stare de stress prelungit organismul direcioneaz resursele sale ctre
creier i musculatur, n loc s lupte contra factorilor infecioi i s se preocupe de prelucrarea hranei. Ori
infeciile, sistemul imunitar slbit i alimentaia deficitar sunt factori favorizani pentru Candida albicans.
Am mai vorbit despre rolul antibioticelor n creerea dezechilibrului bacterian n organism. Din pcate n
mintea multora aceast categorie de medicamente s-a nrdcinat att de adnc nct nu se mai vede rul pe
care folosirea acestora l produce. n esen, antibioticele ar trebui folosite doar n cazurile extreme, ca o
ultima ratio. Din pcate mult prea muli alopai, ntr-o hrnicie incontient, prescriu antibiotice pentru cea
mai simpl i banal rceala, unii prescrindu-le chiar i copiilor de vrs foarte fraged. Astfel este complect
dat peste cap fragilul echilibru dintre bacteriile bune i cele rele din organism. Nemai vorbind despre
faptul c antibioticele nu au absolut nici un efect contra candidei (fungiilor n general). n esen se poate
spune c antibioticele au un efect devastator pentru sistemul imunitar, astfel nct prescrierea lor ar trebui
fcut numai n ultim instan, n cazurile de for major.
Un alt pericol vine din partea alimentelor incomplect digerate, care fermenteaz i putrezesc n intestin i
care astfel constituie un nutrient ideal pentru Candida i pentru alte ciuperci i bacterii periculoase. O
incomplect digestie este cauzat i de deficiena de enzime precum i de acid hidrocloric. Deficiena de
enzime provine din faptul c se consum prea multe alimente supraprocesate, pasteurizate sau care au fost
nclzite peste 40-45 de grade Celsius, temperatur peste care enzimele sunt distruse.
Deficitul de acid hidrocloric apare mai ales ca urmare a folosirii antacizilor, care au ca scop reducerea
arsurilor stomacale (cauzate de lipsa de enzime n alimentaie i de deshidratare), i de ctre inhibitorii
folosii pentru neutralizarea acidului hidrocloric (HCI). Acetia sunt prescrii pentru a reduce aciditatea
stomacal i refluxul de acid, dei nu se ia n considerare faptul c HCI este necesar absorbiei nutrienilor,
mai ales a calciului.
ns principalul pericol vine din partea zahrului glucoz, fructoz, sucroz, lactoz, practic tot ceea ce
se termin n oz. Adic exact a acelor produse care provoac obezitate, afeciuni cardiace, hipertensiune,
atac cerebral, diabet sau inhibarea sistemului imunitar. i tocmai de pe urma acestor produse profit din plin
industria farmaceutic, care comercializeaz tot felul de medicamente de sintez chimic i terapii extrem de
scumpe, fr a reui, desigur, s vindece respectivele boli. Pentru c nu se dorete eliminarea cauzei
(reducerea consumului de zahruri, cauza primar a bolilor) ci doar profitul comercial att al industriei
alimentare ct mai ales al industriei farmaceutice. i pentru c de asemenea nu se dorete o terapie eficient
contra Candidei, cci s-ar elimina astfel cauza primar o unei multitudini de boli cronice care aduc uriae
profituri concernelor farmaceutice.
Procesele care se desfoar n sistemul digestiv sunt probabil unele dintre cele mai puin cunoscute
printre cele ce se desfoar n organism. Aceste procese se desfoar n intestine (subire i gros) dup ce
alimentele au prsit stomacul. Atunci cnd tractul intestinal este sntos i cnd micrile intestinale sunt
bune, se produc vitaminele i hormonii necesari i sunt realizate o serie ntreag de alte procese benefice
sntii. Omul modern ns consum mai ales mncare procesat, cu foarte puine fibre i cu mult prea mult
zahr rafinat, cu mari cantiti de carne roie, produse lactate i gru (fin alb).
n conformitate cu un articol aprut n 1977 n Journal of American Medical Association aceast diet
duce la o srcire a populaiei de bacterii bune din tractul intestinal. Pe deasupra, muli dintre noi mncm
prea mult, prea des i amestecm prea multe sorturi diferite de alimente. n conformitate cu Bernard Jansen
D.C. care descrie n cartea sa Tissue Cleansing through Bowel Management toate aceste disfuncii, bolile
pornesc n fapt din acest important sector al organismului, deoarece toxinelor li se permite s treac bariera
interioar a intestinului i s ptrund n organism, provocnd astfel n timp daune devastatoare.
Marea majoritate a alopailor v va spune c este perfect normal s avei trei scaune pe sptmn. n
realitate ar trebui ca dup fiecare mas pe care o luai s avei o eliminare a materialului rezidual.
Ci naturale de a elimina Candida
Pentru foarte muli oameni acest lucru poate constitui o grea ncercare. De exemplu, s renune la
dulciurile att de ndrgite. ns o dat ce Candida este distrus i echilibrul bacterian este restabilit, dispare

139

i dependena de dulciuri iar pacientul ncepe s se simt bine, aa cum de foarte mult vreme nu s-a mai
simit.
Schimbrile n dieta alimentar i stilul de via
1. Eliminai alimentele care ncurajeaz creterea ciupercilor! Eliminai din dieta Dumneavoastr
hidrocarburile rafinate cum sunt faina de gru, orezul i zaharul. Evitai alcoolul, cafeaua i ceaiul, chiar i
cafeaua sau ceaiul fr cofein. De asemenea fructele dulci, cu nalt coninut de zahr. Evitai n mod
deosebit apa carbogazoas. Brnzeturile sunt de asemenea de evitat, datorit coninutului de grsimi.
2. Mncai proteine uoare i vegetale. Mncai ct mai multe vegetale este cu putin. Evitai cartofii,
rdcina de Yams i porumbul. Aceste alimente sunt foarte bogate n zahruri.
3. Consumai cel puin 30-40 de grame de fibre zilnic. Fibrele absorb toxinele n tractul digestiv i astfel se
previne absorbia acestora n circuitul sangvin.
4. Bei mult ap curat i proaspt (la o greutate corporal de 75 de kilograme, cel puin 2 litri de ap
zilnic).
5. Eliminai folosirea antiinflamatoarelor nonsteroidale, cum ar fi Aspirina, Tylenol, Advil, antacizii,
steroidele, imunosubpresoarele i anticoncepionalele administrate oral.
Resurse benefice
Probioticele, care nu trebuiesc confundate cu medicamentele (nu sunt medicamente!). Probioticele sunt mai
degrab organisme vii pe care le transplantai n tractul Dumneavoastr intestinal. Este necesar un
tratament regulat cu probiotice, deoarece astfel renoii i ntrii bacteriile bune, care pot treptat elimina
bacteriile rele i astfel deci i creterea ciupercilor (n originalul consultat se recomand produsul Total
Immune Booster TM - vezi mai jos)
Prebioticele sunt alimentele care sunt absorbite de organismele probiotice, i deci care contribuie la
greterea bacteriilor bune. Un exemplu de prebiotic este usturoiul.
Total Immune Booster TM este un preparat (american) care conine printre altele o form patentat de
Allicin, substana activ din usturoi, beta glucan, boabe de Goji, polen suedez.
Enzimele digestive sunt enzime din plante care se pierd n timpul proceselor de prelucrare, depozitare sau
gtire, deoarece nu rezist la temperaturi mai mari de 40 de grade. Dac dorii s cumprai complexe de
enzime digestive avei grije cci acestea nu se msoar n miligrame ci n Standards of Measure (msuri
standard). Spre exemplu, produsul recomandat n articolul pe care l-am consultat este PhytoBioForte Super
i conine:
- Protease 120,000 HUT
- Amalayse 18,000 SKB
- Bromelain 1,500,000 PU
- Invertase 225 Sumner
- Lipase 8,000 LU (800 FIP)
- Cellulase 1050 CU
- Lactase 225 ALU
- Ionic Trace Minerals 20 mg
Oncologii europeni au inclus terapia cu enzime ca metod natural, non-toxic contra cancerului, iar
aproape toi specialitii n cancer din USA prescriu att enzime alimentare ct i concentrate de enzime.
Enzimele digestive ajut la digestia alimentelor i favorizeaz creterea i nmulirea bacteriilor bune.
Ap pur nealterat. Majoritatea oamenilor nu beau suficient ap. n supermarketuri ni se ofer o varietate
foarte mare de tot felul de buturi, ape minerale, carbogazoase, etc. care n realitate nu sund deloc
folositoare, ba din contr. Orice ap care a fost alteratprin adugarea de minerale, ioni, oxigen, deci a fost
adus ntr-o stare ne-natural nu va hidrata celulele organismului. Aceste soiuri de ap nu vor face dect
s v deshidrateze. Bei mult ap, dar ap natural, nealterat. Cel puin 2 litri pe zi!
Alimente recomandate n infeciile cu Candida (pe ct posibil din surse nepoluate i biologice): cpuni,
piersici, smochine, pere, varz, lmi, mere, castravei, elin, spanac, ardei gras, morcov, cartofi, carne
slab de pui, curcan sau pete. Carnea de porc este mai degrab de evitat. De asemenea asparagus, avocado,
broccoli, conopid, ceap, mazre i usturoi.
Alimente care trebuiesc evitate n infeciile cu Candida: siropurile, fructoza, toi ndulcitorii artificiali
(folosii Stevia rebaudiana pentru ndulcit), coloranii artificiali, uleiurile artificiale, conservanii (cum ar fi
BHA i BHT), buturile alcoolice, monosodium glutamat (MSG), propyl gallate (conservant), nitratul de

140

sodiu, nitritul de sodiu, bisulfatul de sodiu, sulfurdioxidul, uleiurile hidrogenate, soia nefermentat (laptele
din soia, proteinele din soia, anumite produse tofu, etc.), fina alb i produsele din aceasta, zahrul rafinat
i produsele care n conin, laptele, carnea de porc i mezelurile.
Biotinul poate fi de un real ajutor pentru persoanele care sufer de candidiasis, i aceasta dintr-un motiv pe
care muli oameni nu-l cunosc. Candida albicans exist mai ales sub form de ciuperc. Atunci cnd
organismul este slbit i afectat iar condiiile sunt propice, Candida progreseaz n forma fungic,
dezvoltnd tendrile lungi (filamente) denumite miceliu, care pot invada organsimul n cuare de nutriie
(hran). Ei bine, Biotinul are unica abilitate de a stopa aceast evoluie a miceliului. El inhib transformarea
Candidei din ciuperc n fungie. Biotinul este de asemenea
ne-toxic, putnd fi administrat i n dozaje mai mari.
Remediul homeopatic folosit cel mai adesea este 6C, remediu denumit i Candida albicans.
Berberin este un constituent din cteva plante. Se gsete mai ales n Goldenseal (Hydrastis canadensis) i
Barberry (plantele din Familia Berberis, ca de ex. Berberis vulgarias) i a constituit subiectul mai multor
studii i cercetri. e tie c ntrete sistemul imunitar, pe lng o serie de alte beneficii pe care le aduce
sntii. Prin efectul de susinere a sistemului imunitar este important pentrupersoanele cae sufer de pe
urma unei infecii cu Candida. Berberinul este certificat ca avnd efecte antibacteriene, antivirale i
antifungice, deci este eficient n cazul aproape tuturor infeciilor. Faptul remarcabil este c n timp ce
distruge agenii patogeni, nu aduce daune factorilor naturali ai organismului, i deci implicit nici bacteriilor
bune.
Uleiul din arborele ceaiului Melalueca alternifolia (a nu se confunda cu ceaiul chinezesc, Camelia
sinensis) este unul dintre cele mai bune remedii pentru pielea afectat de infecii cu fungii, bacterii sau
virusuri. Pe lng eficacitatea sa, este un remediu blnd, care poate fi folosit i la copii fr a prezenta vreun
pericol sau efect advers. Planta provine din Australia, iar uleiul extras din ea este eficace contra fungiilor
vaginale i orale (dar ntr-o diluie mare), urticariei, exemelor, etc.
Dietele alimentare sunt folosite de foarte muli naturopai n terapiile contra infeciilor cu Candida. Nu sunt
neaprat nite diete uor de inut, dar sunt eficiente. Se pleac de la ideea mai sus menionat de mai multe
ori, anume c orice form de zahr trebuiete eliminat din diet. Acest lucru merge pn la eliminarea
fructelor, ndeosebi a celora care conin fructoz i alte forme de zahr natural. Sunt astfel permise doar
proteinele, vegetalele i salatele, timp de 3 luni sau chiar mai mult. n acest caz se urmrete distrugerea
Candidei prin nfometare, zaharul fiind principalul nutrient al Candidei. Pe lng aceasta, trebuiesc
eliminate orice forme de drojdii, i de aici implicit faina alb i preparatele din aceasta, ndeosebi cele la
care s-a folosit i drojdia. Printre alte suplimente din acizi grai trebuiesc menionate uleiurile din chimen
negru, oregano i acidul caprylic (din nuca de cocos) care este utilizat chiar i de ctre medicina alopat. De
asemenea usturoiul este foarte util, avnd certificate caliti de ntrire a sistemului imunitar i fiind de
asemenea antibacterian (bacteriile rele), antiviral i antifungic.
Studiile tiinifice efectuate asupra tratamentelor naturale ale infeciilor vaginale cu ciuperci sunt puine i
nu aduc argumente definitive n sprijinul unei terapii naturise a unei astfel de afeciuni. Lucrul acesta nu ne
mir, cci bani pentru a finana astfel de studii au mai ales concernele farma, adic tocmai acele corporaii
care nu au nici un interes n certificarea unor astfel de terapii. n orice caz este un lucru deja confirmat faptul
c probioticele (baceriile bune), aa cum este de exemplu Acidophilus, populeaz n mod normal vaginul.
Atunci cnd colonii din aceste bacterii sunt prezenta, este dificil, dac nu chiar imposibil, pentru Candida s
se dezvolte i s se transforme n fungie. De aceea nu poate fi contestat realitatea faptului c restabilirea
echilibrului bacterian natural este primul pas care trebuiete ntreprins contra unei infecii fungice.
ntr-un studiu deschis efectuat asupra beneficiilor aduse de uleiul de Melalueca alternifolia (arborele
ceaiului) au fost cuprinse 96 de femei care au fost terapiate contra vaginitei provocate de tricomonas, cu
tampoane saturate cu ulei care au fost lsate n vagin timp de 24 de ore, dup care au urmat duuri vaginale
cu soluie diluat cu ulei. Cecettorii au consemnat bune rezultate dup un interval de 3-4 sptmni cu
aceast terapie. Dar deoarece acesta nu a fost un studiu dublu-orb, rezultatele au fost ignorate.
Alte studii au relevat o bun eficacitate a acidului boric (substan chimic cu proprieti antibacteriene).
ntr-un studiu dublu-orb n care au fost cuprinse 108 femei cu infecie vaginal cu ciuperci, 92% dintre
femeile care au folosit supozitoarele cu acid boric noaptea, timp de 2 sptmni, au fost complect
recuperate, n comparaie cu doar 64% dintre cele care au folosit supozitoare cu nystatin (medicament
antifungic). Oricum ns, acidul boric este toxic n cazul folosirii interne, deci nu poate fi aplicat pe rni.

141

Acest fapt ridic o serie de semne de ntrebare serioase asupra folosirii acidului boric n terapia contra
ciupercilor. De asemenea nu poate fi folosit de femeile nsrcinate sau aplicat pe pielea copiilor.
Alte studii de laborator au fost efectuate cu Tabebuia (scoara arborelui sud-american Lapacho), cu extract
de usturoi, cu berberinsulfat (vezi mai sus Berberin), cu uleiuri eseniale din diferite plante inclusiv
scorioar, eucalipt, lemongrass, oregano i ment. Doar c ar trebui efectuate i studii pe pacieni, ns
acest lucru este costisitor, iar concernele farma nu au interes ntr-o astfel de investiie.
Printre bacteriile bune, probiotice, gsim o serie de Lactobacili, cum ar fi Lactobacillus acidophilus, L.
bulgaricus, L. reuteri, L. plantarum, L. casei, B. bifdus, S. salivarius, S. thermophilus precum i ciuperca
Saccharomyces boulardii. Dei ne natem fr Acidophilus, acesta este de gsit n lapte, i dup scurt
vreme ajunge s populeze intestinul dar i vaginul, n cazul femeilor. Acest lucru protejeaz femeile contra
infeciilor vaginale cu ciuperci.
n intestin avem miliarde de bacterii i ciuperci. Unele dintre acestea sunt eseniale i benefice pentru
organismul uman. Lactobacillus acidophilus nu numai c ajut la digestie, dar duce i la o reducere a
organismelor duntoare din intestin. Tocmai de aceea folosirea probioticelor ajut nu numai contra
ciupercilor, dar i contra diareei infecioase. Antibioticele nu fac dect s perturbeze acest echilibru, oferind
ciupercilor i bacteriilor rele ansa de a trece n avantaj.
Produsele lactate de cultur, cum este iaurtul sau kefirul, sunt o foarte bun surs de organisme probiotice,
inclusiv acidophilus. Pentru a restabili echilibrul bacteria vaginal i a susine acidophilus, se pot lua dou
lingurie de iaurt proaspt (i ne referim aici la cel fcut acas, cci iaurturile din magazine conin tot felul
de conservani, aditivi i alte lucruri care nu au de fapt ce s caute n organismul nostru), care se amestec cu
ceva ap cldu, i cu care se poate efectua un du vaginal. Atenie i la capsulele care pretind c ar conine
acidophilus, cci un studiu din 1990 releva faptul c aceste produse nu conineau acidophilus viu, astfel nct
nu sunt absolut deloc folositoare.
Pentru a susine eficacitatea i nmulirea bacteriilor bune n tractul intestinal se poate lua fructooligozaharoz (hidrurile de carbon care se gsesc n fructe) ntre 2-8 grame zilnic, care constituie un factor
nutritiv pentru bacteriile bune, astfel nct acestea se pot dezvolta rapid.
Pischinger a observat corect c Sistemul regulator de baz este rspunztor pentru toate funciile vitale, cum
ar fi nutriia celular, eliminarea reziduurilor metabolice, reaciile inflamatorii, procesele de reparare i
aprare. Cel mai mic numitor al vieii vertebratelor este, aa cum se poate vedea n Ilustraia 4.1, triada
format din vasele capilare, Matrix i celule.
Aceast triad (vezi Ilustraia 4.2) posed posed capaciti unice de vindecare integral. Reeaua de
polimeri dintre celule poate memora, prelucra i rspndi (transmite) informaii. Substana de baz din
esuturile conjunctive intercelulare mpreun cu moleculele de ap legate de ea constituie cel mai vechi i cel
mai rspndit sistem de aprare i de prelucrare a datelor din natur. Prin aceast reea, energiile organizate
(sau non-haotice) se pot rspndi fulgertor n organism i de asemenea astfel pot fi controlate i conduse
diversele structuri i funciuni.

Concepiile lui Pischinger se raportez direct la mecanismele de baz, care permit Integralitatea,
Cooperaia i Integrarea funcional a tuturor activitilor. Absolut totul ce vine cu i din snge, ia drumul
interstiiilor Matrixului pentru a putea ajunge la celule. Toate bolile sunt legate de acest drum i tot aici i
dezvolt toxinele influenta lor aciune, astfel nct se poate ajunge la afeciuni cronice.

142

Pischinger a observat corect importana valorilor pH ale lichidului intercelular. Polielectroliii


plurimoleculari ncrcai negativ din Matrix leag apa i ionii i astfel acord ntregului sistem Matrixesut conjunctiv o baz electrolitic. Aceasta acioneaz asupra elasticitii esuturilor i mijlocete
hormonilor, neurotransmitorilor, neuropeptidelor i substanelor farmacologice accesul ctre celule.
Valoarea pH-ului interstiial influeneaz i ungerea articulaiilor precum i libertatea de micare a
celulelor.
Vorbind la modul strict, conceptul celular este o abstracie morfologic. Din punct de vedere biologic acest
concept nu poate fi acceptat fr a se lua n considerare mediul nconjurtor de via al celulelor.

4.2 Sistemul regulator de baz dup Pischinger. De sus din stnga: celule organ-parenhim, membrana
bazal, substana de baz, axon, colagen, mastocite, vase capilare, endocrinium, bioritmuri, ZNS, axon,
fibroblast, elastin celule de aprare.
4.2 Albert Szent-Gyrgyi: conductorii electronici
Albert Szent-Gyrgyi, care a primit n 1937 premiul Nobel pentru descoperirea vitaminei C, era absolut
convins c ciocnirea ntmpltoare a moleculelor (vezi Imaginea 3.1c) ar fi mult prea lent pentru a putea
explica rapiditatea i subtilitatea VIEII. n cutrile sale dup ceva care s se mite rapid n structurile
vii, el s-a concentrate asupra electronilor, protonilor i a cmpurilor enegetice.

Albert Szent-Gyrgyi
Szent-Gyrgyi a fcut cercetri asupra resturilor insolubile ale celulelor, care conform rutinei i
mentalitii altor biochimiti erau date la o parte (aruncate), i a lansat n 1941 o ipotez foarte interesant:
Proteinele din organismul nostru sunt semi-conductori. Teza sa suna astfel:
Atunci cnd un numr mare de atomi sunt structurai permanent i se afl compact ntr-un spaiu dat (ca
de ex. ntr-o structur cristalin), electronii izolai nu mai aparin doar la 1-2 atomi, ci aparin ntregului
sistem. O mare colectivitate de molecule poate constitui un continuum energetic n cadrul cruia energia,
deci electronii, se pot mica pe o anumit distan.
(Albert Szent-Gyrgyi, 1941)
Pentru a putea nelege nsemntatea concepiei lui Szent-Gyrgyi, este important s tim ce este un semiconductor. Conductori sunt de exemplu srmele din metal, care conduc bine curentul electric. Contrar

143

acesora, izolaia sau straturiile de izolare blocheaz curgerea curentului electric. n ceea ce privete
conductibilitatea, semi-conductorii se afl pe undeva la mijloc, ntre conductori i izolatori. Ceea ce este ns
special la aceti semi-conductori este faptul c conductibilitatea lor poate fi controlabil. Tocmai de aceea
semi-conductorii sunt folosii la confecionarea aparatelor electrice miniaturale, ca de exemplu comutatoare,
amplificatoare, detectoare, oscilatoare, transformatoare i aparate de memorare i nmagazinare; semiconductorii sunt unul din materialele principale care sunt folosite n fabricarea aparaturii electronice
moderne i a computerelor.
Dei teza lui Szent-Gyrgyi asupra semi-conductorilor n sistemele vii s-a confruntat iniial cu vehemente
respingeri, tim astzi c el a avut perfect dreptate. Practic toate moleculele Matrixului viu sunt semiconductori. Szent-Gyrgyi (1988) a mai susinut pe deasupra c:
Moleculele nu trebuie de fapt deloc s se ating pentru a intra n relaie unele cu altele. Cmpul
electromagnetic formeaz mpreun cu apa substana de baz (Matrixul) a vieii. Apa poate forma structuri
care transmit energia.
Aceste clarificri sunt confirmate de cele mai noi cercetri. i desigur c i terapeutic ele au o importna
deosebit. nsemntatea apei nu poate fi ndeajuns de mult subliniat. Toate fibrele Matrixului viu, n i n
afara celulelor i nucleelor celulare, sunt nconjurate de un nveli de ap structurat, care poate fi folosit ca
i canal separat de transmitere a fluxurilor energetice i informaionale. n timp ce electronii curg prin
fibre (electricitatea), protonii curg prin nveliul (pojghia) de ap. Acest fenomen este denumit n
proticitate, n englez proticity (capacitatea sau tendina unei substane sau a unui grup chimic de a
separa un proton sau de a pune la dispoziie o legtur chimic) i a fost prima oar descris de Mitchell n
1976. Ho i Knight (1998) nu numai c s-au ocupat ndeaproape de relaia dintre acupunctur i sistemul
apei din organism, dar au i oferit soluii pentru demonstrarea experimental a acestor relaii.
Din nefericire descoperirile i ideile lui Szent-Gyrgyi, fiind prea departe de opinia dominant din
lumea tiinific, nu au obinut atenia pe care n fapt o merit.
4.3 Robert O. Becker: sistemul de control perineural
ntr-o serie de articole importante, Robert O. Becker a descris proprietile Perineuriumului [perineurium=
esut conjuntiv (de protecie) care nconjoar fasciculele de fibre n ansamblul nervilor (epineurium)].
Fiecare fibr nervoas din corp este, pn la cea mai mic terminaie nervoas, complect nvelit de ctre
celulele perineurale de un tip sau altul. Becker vorbete despre un sistem nervos dual, constituit din
reeaua clasic digital ( dup principiul totul sau nimic, adica 1 i/sau 0) a nervilor, care st n centrul
neurofiziologiei moderne, i de sistemul perineural.
Sistemul perineural (mai vechi n istoria evoluiei vieii, dect cel digital al fibrelor nervoase)
funcioneaz cu curent continuu i este fr ndoial un sistem de comunicare. Totodat acest sistem
formeaz i curentul de rnire, un curent de tensiune joas, care controleaz procesele reparatorii dup
apariia unei rniri. Variaiile (oscilaiile) acestui curent continuu, denumite unde cerebrale, coordoneaz
ntregul sistem nervos, i se presupune, chiar i contientul. Asupra acestei teme vom reveni n Cap. 7 i 15.

Robert O. Becker
Una dintre cele mai importante descoperiri ale lui Becker a fost aceea c sistemul perineural este sensibil
(reacioneaz sensibil) la cmpul magnetic. Acest fapt se bazeaz pe un fenomen magnetic denumit efect
ecou transversal, care sugerea aciunea semi-conductorilor. Astfel descoperirea lui Becker vine s
confirme ideile lui Szent-Gyrgyi n privina Matrixului viu ca fiind format din semi-conductori, i n acelai
timp pune bazele folosirii magneilor i cmpurilor biomagnetice cu scop terapeutic. (Becker 1990 i 1991,
Oschman & Oschman 1995).

144

Becker a ajuns la concluzia c punctele i meridianele de acupunctur sunt canale input pentru sistem,
care astfel coordoneaz procesele reparatorii. Conform prerii lui Oschman (1994) punctele de acupunctur
se comport asemntor microprocesoarelor din nodurile de informaii ale reelele (Network) de
computere.
4.4 Herbert Frhlich: coerena biologic
Ideile i munca lui Szent-Gyrgyi i Becker au fost complectate prin cercetrile fcute ntr-un alt
domeniu. Biofizicienii au descoperit n Matrixul viu un fenomen oscilatoriu, fapt ce deschide noi ci de
cercetare tiinific n i pentru acupunctur i energoterapeui. Cel mai important personaj al cercetrilor n
aceast direcie a fost Herbert Frhlich (1988).

Herbert Frhlich
Pe la sfritul anilor 60 Herbert Frhlich a lansat ipoteza, n baza unor descoperiri din fizica quantic,
conform creia Matrixul viu trebuie s produc oscilaii coerente sau de tip laser (Frhlich 1968). Tezele
preconizate de el au fost verificate i confirmate de mai multe laboratoare. Desigur c i nainte de aceasta,
energoterapeui dintr-o coal terapeutic sau alta au recunoscut corect importana oscilaiilor (vibraiilor,
inclusiv lumina) pentru procesele de vindecare, dar academicienii din domeniul molecular erau preocupai
de alte lucruri.
Datorit lucrrilor lui Frhlich i a altora, tim astzi c din fiecare component a Matrixului viu sunt
emise vibraii (oscilaii, unde) care se rspndesc n organism, dar i n afara acestuia, n mediul
nconjurtor. Aceste vibraii sau oscilaii au frecvene foarte diferite, inclusiv unele care intr n domeniul
luminii vizibile i/sau aproape vizibile. Nu este vorba aici de fenomene subtile, ci de fapte concrete care apar
n msur (cantitate) mare sau chiar foarte mare. Iar efectele acestor vibraii nu sunt unele triviale, deoarece
materia vie este deosebit de sensibil la semnalele informaionale coerente.
Vibraiile coerente nu cunosc limite cum ar fi suprafaa unei molecule, unei celule sau a unui organ, ci
sunt proprieti colective sau cooperative ale unei ntregi fiine vii, i slujesc foarte probabil proceselor de
cretere i celor reparatorii (dup o rnire), precum i funciilor integrative ale organelor ntr-un organism
vzut ca un tot, integral. Fiecare molecul, fiecare celul, fiecare esut i organ are o frecven de rezonan
ideal, care i coordoneaz activitatea. Prin manipularea i reechilibrarea acestor frecvene, terapeuii
medicinei incorect denumite alternative pot influena direct mecanismele reparatorii i de aprare ale
corpului.
4.5 Donald Ingber: Tensegrity
Prin lucrrile sale Donald Ingber a contribuit substanial la o mai bun nelegere a biochimiei corpurilor
solide. Lui i se datoreaz descrierea arhitecturii esuturilor, celulelor i nucleului celular ca sisteme
Tensigrity (vezi Imaginea 4.4). mpreun cu ali cercettori, Ingber a condus experimentul (vezi Imaginea
4.5) prin care s-a putut arta c scheletul celular se comport ca o structur Tensegrity.
Tensegrity este un concept arhitectonic i n acelai timp energetic foarte util, formulat de R.
Buckminster Fuller (Pugh 1976).

Donald Ingber

145

4.4 Tensegrity este sistemul prin care o celul i menine structura


n baza conceptului Tensegrity sunt spre exemplu construite cupolele geodezice, corturile, vasele cu
pnze, diferitele sculpturi formate din cabluri i brne, diferitele modele de jucrie sau macaralele (vezi
Ilustraia 4.6b). Astfel nct Tensegrity poate deschide noi i utile perspective terapeuilor care lucreaz cu
corpul pacientului sub aspectul structurii, micrii, biomecanicii sau biochmiei corpurilor solide. Asupra
acestor aspecte vom reveni n Capitolul 14.

4.5 Experiment care dovedete c scheletul celular (citoscheletul) se comport ca o structur Tensegrity.
Magneii cuplai la Integrine supun suprafaa celulei la tensiune, atunci cnd cmpul magnetic se rotete.
Din raportul dintre fora de rotaie i amplitutinea rotaiei se poate vedea c citoscheletul se comport ca o
Structur Tensegrity (Heidemann 1993) [Drehkraft=for de rotaie]
Specifice pentru sistemele Tensegrity sunt reelele continuue de elemente tensionate (tendoane) pe de
o parte, iar pe de alt parte din elemente de susinere comprimabile care sunt independente unele de altele.
S-ar prea c oasele sunt rigide, totui aceast impresie este fals. Deoarece oasele sunt formate att din
fibre comprimabile ct i din fibre elastice i deci sunt ele nii un sistem Tensegrity (vezi Ilustraia
4.6a) mpreun cu tendoanele i terminaiile muchilor (care ader la oase) oasele formeaz un reea-sistem
Tensegrity tridimensional, care servete corpului ca suport i aparat de micare (vezi Ilustraia 4.7).

146

4.6 a) capul unui femur; b) bra de macara. Ambele susin i suport greuti i sunt sisteme Tensegrity.
Datorit lui Ingber i colegilor si au fost introduse n biomedicin att conceptul de Tensegrity ct i
concepte legate de biochimia corpurilor solide. Deoarece acetia au artat felul n care forele fizice care se
dezvolt n structura molecular sunt implicate n coordonarea biochimic a modelelor biologice, adic
tocmai acea Blueprint, acel ablon n cutarea cruia se implicase att de intens Harold Saxton Burr
(Ingber 1993, Wang et al.1993)

4.7 Sistemul Tensegrity al unui iepure. Fiecare linie dreapt reprezint o unitate muchi-tendon (dup un
desen de E.R. Turlington i J.I.D. de Vere (Young 1957).
Toate acestea sunt importante pentru terapeui, deoarece rezult de aici c diferitele tehnici de manipulare
pot fi hotrtoare n ceea ce privete procesele biochimice. Conceptul Tensegrity al lui Ingber stabilete o
legtur ntre structurile corpului i cele discutate pn acuma asupra sistemelor energetice i
informaionale. Putem descrie ntregul corp precum i prile lui componente (inclusiv interiorul celulei i
nucleul acesteia) ca sisteme Tensegrity (Oschman 1996 i 1998, Ingber 1998).
Datorit Tensegrity putem nelege de ce loviturile sunt absorbite i nu aduc daune corpului. Deoarece
prin Matrixul viu cu al su Tensegrity energia mecanic se poate practic scurge din locul contactului
mecanic (lovirii). Cu ct mai flexibil este o astfel de reea Tensegrity i cu ct mai echilibrate sunt
rapoartele de fore (respectiv cu ct mai bun este integritatea forelor de tensiune=Tensegrity), cu att mai
uor loviturile vor fi absorbite i vor fi transformate n Informaii, n loc s devin Daune. Conceptul este
foarte util i n activitatea i lucrul cu sportivi i atlei (mai ales atletism uor). Cu fascii elastice i n bun
stare de funcionare, sportivii sunt rezisteni la rniri i pot da un mai bun randament. Tensegrity poate de
asemenea explica i de ce un esut ne-elastic sau atrofiat influeneaz structura i mobilitatea altor pri ale
corpului. Chiar i dac terapeuii se vor concentra doar asupra mbuntirii mobilitii i flexibilitii
anumitor pri ale corpului, aceast aciune se va reflectai va aciona n alte pri ale corpului. Acest lucru
este posibil datorit integritii de tensiune a sistemului (Tensegrity) dar i datorit faptului c relaiile
de fore formeaz un oscilator continuum.
Tocmai datorit faptului c reeaua Tensegrity este simultan o structur mecanic i n acelai timp un
continuum oscilator, limitrile care pot apare ntr-o parte a organismului (ntregului) acioneaz ntotdeauna
structural i energetic asupra ntregului organism. Integritatea structural merge mn n mn cu
integritatea oscilaiilor i a energiei, respectiv a comunicrii. Structura nu poate fi influenat fr ca acest

147

lucru s nu aibe repercursiuni asupra sistemului energie-informaie, i invers. Lucrrile i studiile lui
Ingber ne arat i limitrile la care aceste sisteme pot fi supuse de ctre procesele biochimice.
4.6 K. J. Pionta i D. S. Coffey: Matrixul oscilatoriu
Din ideile prezentate aici rezult o nou perspectiv asupra funcionabilitii corpului n starea de sntate
sau boal. n rezumatul unui articol al lui Pionta i Coffey (vezi mai jos cu litere cursive) aprut sub titlul
Cellular harmonic information transfer through a tissue tensegrity-matrix sistem (Transferul de informaie
armonic celular printr-un sistem Matrix-esut) apar diferite concepte (Matrix viu, efectele secundare ale
oscilaiilor i rezonanei, continuitatea celulelor i esuturilor, piezoelectricitate, biochimia corpurilor solide,
coeren i Tensigrity) care contribuie la formarea unei imagini a sistemelor de coordinare vii. Conceptul
lui Pienta i Coffey este ilustrat i n Imaginea 4.8.

4.8 Descrierea sistemului Matrix-esut la Pienta i Coffey (1991) (Zytoskelett=citoschelet;


Kernmatrix=Matrixul nucleului celular;)
Rezumatul articolului menionat mai sus:
Celulele i elementele intracelulare sunt capabile s oscileze (vibreze) n mod dinamic i ntr-o armonie
complex; frecvena oscilatorie poate fi stabilit cantitativ prin analiza Fourier (precum i prin alte
metode) i poate astfel fi analizat. Faptul c la nivelul celular au loc procese n spaiu i timp, cum ar fi
modificarea formei, depolarizarea membranei,motilitate sau transducia semnalelor, nseamn foarte
probabil c toate acestea au nsemntate pentru procesele de regulare i coordonare. Sub influena
factorilor de cretere i a carcinogenezei aceste oscilaii se pot modifica. Este important s nelegem
mecanismele de transmitere a acestor informaii vibratorii (oscilatorii) n celule (i n ntregul organism).
n baza observaiilor fcute de noi, considerm c aceste informaii oscilatorii se transmit printr-un sistem
esut-Tensegrity-Matrix. Informaiile oscilatorii pot aciona ca un sistem cuplat, care oscileaz armonic i
induce excitaii de la periferia celulei ctre nucleul acesteia, deci n cele din urm ctre ADN
(Signaltransduction).
Interaciunile dintre oscilaii se pot desfura ntr-un sistem esut-Matrix, care const din substana de
baz a nucleului, din citoschelet i din Matrixul extracelular, i a crui structur Matrix-Tensegrity slujete
transmiterii de oscilaii celular-biologice din afara membranei celulei pn n ADN-ul din nucleul celulei.
Tensegrity este definit ca sistem structual n care elementele compresibile discontinue sunt legate prin
cabluri tensionate continue i care mpreun stau ntr-un raport dinamic. Un sistem Tensegrity-esutMatrix favorizeaz transferul specific de informaii prin celule (i prin ntregul organism) sub forma unei
transmisii directe de energie chemo-mecanic vibratorie prin micrile armonice de unde. (Pienta &
Coffey 1991).
Urmeaz o list bibliografic ce cuprinde 22 de titluri.
Reeaua molecular este mai mult dect o structur mecanic-anatomic. Aceasta ntruct ea vibreaz
(oscileaz) continuu i formeaz astfel o reea cu o adnc i ampl nsemntate biologic i clinic.
IPOTEZ:

148

Toate prile corpului, inclusiv structura molecular att de intens studiat de ctre tiina modern, precum
i Meridianele acupuncturii din medicina est-asiatic, formeaz un tot cotinuu i complex conectat, o reea
de semiconductori. Fiecare parte a corpului, fie ea ct de mic, se afl ntr-un cotinuu flux vibratoriu de
informaii. Sunt informaii asupra tuturor activitilor care au loc n corp.
Starea de sntate este n fapt funcionarea corect a acestei magnifice uniti. Dar dac se acumuleaz
traume fizice i/sau psihice, aceast unitate (informaional i comunicaional) va fi slbit, afectat.
(Oschman & Oschman 1995). Atunci cnd se instalez o astfel de situaie, o boal are, datorit slbirii
funciilor de aprare i reparare (regenerare), ansa s atace, s devin activ.
ntr-o astfel de situaie, acupunctura i terapeuii energeticieni ajut la reechilibrarea i restabilirea
oscilaiilor i a reelei (energetice, informaionale, comunicaionale) fapt ce are eficacitate i acioneaz
profund. Sistemele de aprare i sistemele reparatorii sunt capabile s se reechilibreze (capacitatea de
autovindecare a organismului).
Muli oameni de tiin i terapeui au adus contribuii valoroase la aceast nou imagine, care ncepe s
fie din ce n ce mai clar, a modalitii de funcionare a corpului sntos sau bolnav. Faptul c fenomene
care pn nu de mult ne apreau a fi fr legtur unele cu altele, apar acum a fi complementare, adic se
complecteaz reciproc, ne permite o nelegerea cu mult mai cuprinztoare dect conceptul mecanicisreducionist, bazat pe funcii izolate, pe organe izolate, pe valori de analize izolate, pe specializri medicale
duse la absurd.
Urmeaz o list bibliografic ce cuprinde 5 titluri.
6.1 a)Terapia PEMF; curentul indus de cmpurile magnetice prin bobine duce la un start rapid al
procesului de vindecare a fracturii; b) transformator format din dou bobine nvecinate; c) curentul electric
care curge prin spiralele bobinei din stnga creaz n cealalt bobin un curent de inducie.
(Spule=bobin; Knochen=os)
La scurt timp dup ce Galvani a descoperit electricitatea animal, pe la sfritul sec.XVIII, a nceput
stimularea vindecrii oaselor (fracturilor) cu ajutorul cmpurilor energetice. Pn pe la mijlocul sec. XIX,
metodele terapeutice preferate n cazul vindecrii grele a fracturilor constau din conducerea curentului
electric prin nite ace, care mai nti erau implantate chirurgical n zona fracturii. Aceaste metode ns au
fost excomunicate din medicin, o dat cu alte metode de terapie electric, n baza argumentului c ele nu
aveau confirmare tiinific (vezi i Cap.1)
ns ntre 1950-1970 medicina alopat a devenit interesat din nou de terapiile magnetice i electrice.
Dup ce o serie de cercetri i cercettori s-au angajat n studii ample (Brighton et al. 1981, Bassett et al.
1982), terapa electric/magnetic a fracturilor greu vindecabile a fost catalogat de ctre FDA (US Food and
Drugs Administration) ca fiind sigur i eficace. Bineneles c mai nti au fost necesare o serie de studii
ample care s documeneze succesul i eficacitatea acestor metode.
Ori acest lucru de abea dac surprinde, terapia PEMF contribuind n fapt la transmiterea n corp a
informaiilor specifice proceselor reparatorii ale organismului). n cureii care sunt indui n esuturi se
oglindesc exact activitile electrice naturale din oase care apar n timpul micrii (corpului). Magneii
pulsatori declaneaz o cascad de activiti de la membrana celular pn n nucleul celular i ADN care
declaneaz astfel modificri specifice (Bassett 1995).
6.2 Magnetismul i rnirile prilor (esuturilor) moi
Dup ce cmpurile electrice i magnetice sunt folosite cu succes de decenii pentru accelerarea proceselor
de vindecare ale esuturilor tari (oase), atenia cercettorilor a nceput s se ndrepte i asupra accelerrii
proceselor de vindecare ale esuturilor moi rnite (nervi, piele, muchi i tendoane) i a atenurii durerilor
provocate de aceste rniri. Cmpurile magnetice au avantajul, n comparaie cu cele electrice, de a nu fi
invazive i de a fi propice pentru vindecare att a esuturilot tari (oase) ct i a esuturilot moi. Fiecare dintre
aceste esuturi rspunde la o alt frecven pulsatorie.
Sisken i Walker (1995) au efectuat studii din care a rezultat o privire de ansamblu obiectiv asupra
posibilitilor de aplicare terapeutic a cmpurilor electrice i magnetice. Din lucrarea publicat de aceti doi
cercettori rezult urmtoarele efecte observabile:
Capilarizare mrit
Reducere a necrozei
Diminuare a tumefierilor

149

Efect analgezic (diminuare a durerilor)


Recuperare funcional rapid
Reducere a adncimii, ntinderii i a durerii n cazul rnirilor pielii
Mrirea capacitii elastice a tendoanelor (tensile strenght)
Accelerarea regenerrii nervilor i vindecarea funional a acestora.
La un rezultat interesant au dus cercetrile asupra regenerrii nervilor n studiile efectuate pe obolani. n
aceste experimente nervul Ischia era rnit intenionat. Dac dup aceasta animalul era supus unui cmp
magnetic pulsatoriu, regenerarea i vindecarea funcional a nervului era evident accelerat. n unele
experimente nervul animalului era rnit (zdrobit) dup ce mai nti animalul fusese supus unui cmp
magnetic pulsatoriu. i n aceste cazuri se ajungea la o accelerare a regenerrii nervului, la fel ca n cazul
animalelor la care fususe mai nti nervul zdrobit, de abea ulterior se efectuase terapia prin cmp magnetic
pulsatoriu. Cu alte cuvinte: o terapie premergtoare (antemergtoare unei rniri, sau de ex. unei viitoare
intervenii chirurgicale!!!) ajuta corpul s reacioneze mai bine n cazul unei rniri (sau operaii).
Eficiente erau ns numai pulsaiile PEMF de energie joas (sczut) i de frecven foarte lent (ELF).
Pe scurt, cercettorii au constatat c astfel de cmpuri magnetice erau produse i de minile terapeuilor care
practic atingerea terapeutic (terapeutic touch) sau metode asemntoare.
6.3 Despre cmpurile care radiaz din mini
n Capitolul 2 am vorbit despre curenii electrici din corp care creaz cmpuri biomagnetice n mediul din
jurul lor. n Imaginea 6.2 putem vedea schematic un astfel de cmp biomagnetic aa cum este el reprezentat
n terapia polaritii. Exist foarte serioase motive (vezi n detaliu n explicaiile care nsoesc Imaginea 6.2)
pentru a considera c ntregul cmp biomagnetic al corpului arat destul de asemntor cu reprezentarea din
imagine, dar trebuie inut cont de faptul c datorit activitii din organele separate, pot apare modificri
locale. Detaliul din Imagine (n partea dreapt) ne prezint, spre exemplu, structura cmpului magnetic al
capului.
La nceputul anilor 80, doctorul John Zimmerman a iniiat o serie de importante cercetri asupra atingerii
terapeutice (terapeutic touch) la Medical School of Colorado University din Denver (Zimmerman 1990).

Dr. John Zimmerman


n cadrul experimentelor el a folosit un magnetometru SQUID cu detectori ultrasensibili, special construit
pentru msurarea cmpurilor biomanetice slabe ale corpului. Aceste aa-numite poteniale evocate sau
cmpuri biomagnetice se formeaz n spaiul din jurul capului ca urmare a unor excitaii (Stimuli) cum ar fi
diferite tonuri (sunete armonioase) sau imagini.

150

6.2 Cmpul biomagnetic complect al omului, conform terapiei polaritii. Fiecare organ i esut contribuie
la formarea ntregului model, dar n funcie de activitatea acestora, modelul n ansablul poate suferi
modificri de la un moment la altul. ntreaga form a modelului rezult n principal din curenii pe care i
formeaz inima (ca cel mai puternic cmp biomagnetic din corp). Acest model este comparabil cu cel al
bobinei de inducie din imaginea 6.1b. Modelul se centreaz pe axa corpului, deoarece curentul (fluxul)
inimii curge sub form de spiral (helicoidal) prin diferitele organe. Fluxul principal trece prin sistemul
circulator al sngelui care este un bun conductor electric datorit coninutului de sare din plasma sangvin
(Eyster et al. 1933). La fel ca n imaginea bobinei din 6.1b, sngele curge n aort i artele groase nainte i
napoi , n form de spiral. i muchii sunt buni conductori electrici, mai ales de-a lungul axelor lor lungi.
ntr-o muchi abdominal fluxul poate ntlni (i se opune) rezisten. Muchiul inimii precum i muchii
pereilor arteriali pn la precapilare sunt orientai n form de spiral (pentru scurgerea helicoidal a
sngelui respectiv a musculaturii implicate n sistemul circulator vezi Marinelli et al. 1995). Deoarece
sistemul circulator se ntinde pn n cel mai ndeprtat ungher al corpului, acest sistem este ideal
pentru distribuirea electricitii inimii n absolut toate esuturile. (Lungimea total a vaselor de snge din
corpul omenesc atinge circa 80.000 de kilometri!). Pe deasupra mai apar fluxuri create tot de inim- n
musculatura orientat n lungime a coloanei vertebrale (Mm. Erectores) i n musculatura extern a
coapselor (Eyster et al. 1933).
n imaginea mai mic din partea dreapt vedem un detaliu care reprezint cmpul din jurul capului,
conform desenului lui Edwin D. Babbitt din anul 1896. Modelul desenat (i vizualizat) de Babbitt red n
primul rnd forma cmpului biomagnetic care apare ca urmare a micrii impulsurilor nervoase prin
Corpus calosum, canalul de legtur dintre cele dou emisfere cerebrale.
n cadrul experimetelor efectuate asupra atingerii terapeutice (aezarea minilor pe corpul pacientului), au
fost plasai ntr-un spaiu complect ecranat (izolat) un terapeut mpreun cu un pacient. n spaiul respectiv
se afla i detecorul SQUID. Pentru a crea o linie orientativ, la nceput terapeutul i ine mna aproape de
pacient, fr ns a-l atinge. Dup aceasta, terapeutul se relaxeaz i intr n stare meditativ sau
vindectoare (aici este vorba de crearea inteniei de vindecare n terapeut), stare ce st n centrul metodei
terapeutice respective. n acest timp detectorul SQUID nregistreaz un cmp biomagnetic mult mai mare
dect nainte, care este produs de mna terapeutului. Acest cmp era att de puternic, nct amplificatorul i
aparatul de nregistrare din SQUID au trebuit s fie reajustate. Acest cmp biomagnetic a fost cmpul cel
mai puternic, intens, pe care Zimmerman
l-a nregistrat de-a lungul experiemtelor sale care s-au ntins pe aproape 10 ani!

151

n atingerea terapeutic, semnalul transmis de mn pulseaz ntr-o frecven variabil cuprins ntre 0,330 de Hertz (Hz), dar n general se menine n cadrul a 7-8 Hertz. Cu alte cuvinte: semnalul transmis de
terapeut nu este nici static i nici constant, ci mtur i tasteaz ntr-o anumit band de frecvene. Una
dintre aceste curbe de frecvene este reprezentat n Imaginea 6.3. Interesant este c aceste pulsaii sunt
legate i de experiena senzitiv a energoterapeutului, care n faza n care tehnica sa este cel mai eficient
(punctul maxim), simte n mini un fel de furnicturi sau vibraii.

6.3 Linia de sus, nregistrarea fcut asupra minii terapeutului nainte de nceperea edinei terapeutice;
linia de jos reprezint nregistrarea pulsaiilor (oscilatorii, variabile) n timpul edinei.
Persoanele neantrenate (fr pregtire terapeutic) nu au fost capabile s creeze astfel de pulsaii
biomagnetice. Din opt repetri ale experimentului, n cinci cazuri au fost nregistrate astfel de cmpuri
biomagnetice puternice. Constatrile lui Zimmerman au constituit un impuls foarte important pentru
cercetarea n domeniul medicinei energetice. Totui a existat n cercetrile lui Zimmerman un anumit
inconvenient: puternicele cmpuri biomagnetice produse de minile terapeuilor se situau pe frecvene aflate
n afara standardizrii magnetograful SQUID cu care s-a lucrat, astfel nct puterea semnalului nu putea fi
msurat cantitativ. Aceast problem a fost rezolvat ns printr-un studiu desfurat ulterior n Japonia.
Seto et al. (1992) au putut confirma c n timpul studierii i antrenrii unor metode de vindecare cum ar fi
Qi Gong, Yoga, Meditaia, Zen, etc. un cmp magnetic deosebit de puternic radiaz din minile persoanelor
respective. Pentru msurarea acetui cmp a fost suficient un magnetometru format din 2 bobine cu cte
80.000 de spirale i a unui amplificator. Cu 10 la puterea -3 Gauss (valoarea msurat) acest cmp era de
1.000 de ori mai puternic dect cel mai puternic cmp biomagnetic natural din corpul omenesc, inima
(cmpul biomagnetic al inimii are valoarea de circa 10 la puterea -6 Gauss) i de 1.000.000 mai puternic
dect cmpul biomagnetic al creierului. n Ilustraia 6.4 avem o schi a experimentului Sato i o nregistrare,
care la fel ca n cazul experimentelor lui Zimmerman, relev o frecven variabil, ntre 7 - 10 Hz.

6.4 Emisiile Qi, o mn n faa aparatului (magnetometrului). nregistrarea prezint un cmp magnetic
pulsatoriu cu o putere de 2 Miligauss i o frecven de 8-10 Hz.
Lucrrile lui Zimmerman i Seto et al. au implicaii complexe n ceea ce privete corelaia dintre
strvechile concepte ale medicinei energetice i tiina modern. n timpul efecturii studiilor nu a putut fi
documentat o vindecare clinic, astfel c sunt necesare noi studii i cercetri. Desigur ns, faptul c
puternicele cmpuri pulsatorii biomagnetice emise de minile terapeuilor aveau aceai frecven ca i
aparatura folosit de medicina alopat pentru a produce startul rapid al unei vindecri, nseamn c
biomagnetismul respectiv este un un fel de energie Qi fluctuant sau de for vital. Cmpurile proiectate

152

n exterior erau att de puternice, nct ele au putut fi msurate i nregistrate cu magnetometre relativ
simple. Ori acest lucru indic existena unul efect robust, care ar trebui s fie uor de cercetat.
i totui, dac acest efect este att de clar, de ce nu a fost el mai devreme descoperit, i mai ales folosit?
Rspunsul la acest ntrebare l-am primit mai nainte (Cap.1). n 1779 Franz Antom Mesmer a descris
celebrul su Magnetism, pe care el i pacienii si l percepeau, atunci cnd Mesmer atingea cu minile
corpul pacienilor. Dar medicii i oamenii de tiin ai vremii au respins categoric ipotezele lui Mesmer, au
reacionat ostil la experimentele acestuia, astfel c vitalismul a fost exilat de ctre comunitatea academic
i tiinific, care a reuit ca timp de peste 200 de ani s mpiedice studii i cercetri serioase n direcia
descoperirilor lui Mesmer.
Lucrurile au nceput ns s se schimbe, deoarece cu un pic de exerciiu, oricine poate ajunge s resimt
fenomenele (de furnicturi n palme) descrise de Mesmer. Tot mai muli oameni triesc o astfel de
experien, astfel nct formele energetice ale medicinei alternative ctig din ce n ce mai muli adepi.
Deoarece cmpul biomagnetic se reflect la oarecare distan n afara corpului, se ajunge la o intereferen
i influenare reciproc atunci cnd doi oameni stau aproape unul de cellalt. Acest efect general este schiat
n Imaginea 6.5a. n mod asemntor, n timpul edinelor de atingere terapeutic (fr contact direct cu
pielea pacientului) i a metodelor nrudite, cmpul biomagnetic al terapeutului ptrunde n corpul pacientului
(vezi Imaginea 6.5b)

6.4 Radiaiile infraroii


Cercetrile efectuate cu SQUID ne-au ajutat s nelegem magnetismul corpului i s ne lrgim aria de
cunotine n acest domeniu. Totui aceasta nu nseamn c ntreaga poveste a energiilor vindectoare se
rezum la biomagnetism. n mai multe studii a fost evideniat influena radiaiilor infraroii (cldura) n
cadrul atingerii terapeutice (de ex. Schwartz et al. 1990, Chien et al. 1991). Acest lucru este tocmai de aceea
important, deoarece nu toi terapeuii, n timpul terapeutic touch sau a metodelor asemntoare, resimt
aceleai senzaii magnetice n mini aa cum sunt cunoscute de la Mesmer, ci mai degrab percep un fel de
cldur sau nclzire n mini.
S-a putut dovedi c din palmele maetrilor Qi-Gong se degaj o cldur ce poate fi msurat i care poate
stimula creterea celular, ADN-ul, sinteza proteinelor i respiraia celular (aa-numitul Qi favorizant).
Terapeuii pot ns produce i Qi inhibitoriu, caz n care radiaiile de cldur din mediul nconjurtor sunt
absorbite. Prin aceast fel de Qi poate fi ncetinit metabolismul. O serie de indicii asupra noilor cercetri ale
aciunii radiaiilor infraroii, biomagnetismului i Qi Gong pot fi gsite ntr-un articol al Mt. Sinai School of
Medicine din New York (Muehsam et al. 1994). ntr-o serie de articole destinate medicilor sunt descrise
efectele vindectoare ale Qi Gong (Walker 1994).
O posibil explicaie pentru efectele stimulante sau inhibante ale Qi ne furnizeaz influena sistemului
nervos vegetativ (autonom) asupra circulaiei sangvine la nivelul pielii. Ani ntregi de studii i cercetri

153

asupra rspunsului biologic (biofeedback) au artat c fiecare dintre noi poate nva s controleze anumii
parametrii vegetativi, printre care i temperatura la nivelul pielii (dermei). Cu ajutorul controlului asupra
biofeedback-ului temperaturii pielii pot fi tratate spre exemplu durerile de cap i migrenele. n Imaginea 6.6
este reprezentat schematic felul n care temperatura pielii se adapteaz la o modificare a circulaiei
sangvine.

6.6 Qi-ul stimulant i cel inhibant apar ca urmare a modificrilor alimentrii cu snge a pielii i a influenei
sistemului nervos vegetativ. (Kalt=rece; Warm=cald; Gefssvernderung=modificare vascular)
Deoarece eficacitatea reaciilor chimice precum i a altor procese din corp este influenat de temperatura
mediului nconjurtor, anumite activiti ale corpului care sunt influenabile prin temperatur pot fi
accelerate sau inhibate (frnate) n momentul n care n apropiere se afl o persoan cu mini calde sau cu
mini reci.
6.5 Unele consecine i concluzii
n trecut atingerile vindectoare erau deseori acceptate sau tolerate de ctre medicii alopai, chiar dac
eficacitatea acestor atingeri era ndoielnic, deoarece acestea nu prezentau pericole (efecte secundare sau
adverse). ns aceast concepie se modific treptat. Datorit cercetrii medicale asupra terapiilor energetice,
tim acuma c metodelele medicinei complementare la fel ca i folosirea aparatelor PEMF de ctre medicina
colastic au foarte multe puncte comune n ceea ce privete eficacitatea (stimularea vindecrii esuturilor) i
calea de aciune (influen asupra esuturilor). Un numitor comun ntre cele dou ramuri medicale sunt
cmpurile magnetice pulsatorii, care premit curgerea de cureni prin esuturi. Radiaiile infraroii precum i
alte forme de energie pot fi de asemenea implicate. Deoarece n mod evident sunt implicate mecanisme
celulare i moleculare similare, aa cum ne arat cercetrile intensive asupra eficacitii i siguranei
aparatelor PEMF, a atingerii terapeutice, a acupuncturii, etc. metodele energetice se pot susine reciproc
(Eskinazi 1996).
Este fascinant faptul c terapeuii, n cadrul edinelor de atingere terapeutic sau atunci cnd folosesc
metode asemntoare, creaz cmpuri biomagnetice puternice de frecven joas. Aceste frecvene par a
mtura i testa ntr-o zon de frecvene ce aparine zonei ELF (vezi Ilustraiile 6.3 i 6.4). Este acelai
registru de frecvene care n medicina scolastic este folosit pentru provocarea unui start rapid al
proceselor de vindecare a oaselor i esuturilor moi.
n capitolul urmtor ne voi ocupa de modalitile prin care apar, sunt create cmpurile magnetice i a
modalitilor prin care aceste cmpuri acioneaz asupra organismului. Vom analiza de asemenea care sunt
mecanismele care i permit terapeutului s detecteze cmpurile biomagnetice ale pacientului.
Cap 7
Capitolul 7 Pulsul tcut
7.1 Ritmurile

154

Natura este la toate nivelurile ei un ansamblu complex de ritmuri. La o extrem avem enormele cicluri ale
Universului, ce se msoar n ani-lumin, la cealalt minusculele oscilaii ale atomilor i particulelor
subatomice, cu milioane de vibraii pe secund. n acest spectrum enorm se ncadreaz i viaa cu ritmrile ei
proprii. Marele ciclu dintre natere i moarte, este mpnat cu multe alte cicluri, diferite, n care atomii
corpului sunt complect nlocuii la diferite intervale de timp (Schoenheimer 1942).
De-a lungul unei vieii, esuturi precum oasele sau fasciile sunt complect nlocuite de circa 10-15 ori, n
timp ce celulele pielii sau intestinului sunt nlocuite de circa 10.000 de ori! Anumite enzime au o durat de
via de doar cteva secunde nainte de a fi re-nnoite (Ratner 1979). Toate organele au propriile cicluri de
activitate, cum ar fi de exemplu ovarele cu ciclul orvarian lunar. Mai scurte sunt ciclurile pulsaiilor craniosacrale, respiraia, btile inimii i undele creierului, ale cror cicluri dureaz n medie o zecime de secund.
i mai scurte sunt ciclurile moleculelor, care vibreaz, se rotesc, oscileaz de milioane de ori pe secund
(vezi i Cap. 9).
n istoria spiritual a umanitii fascinaia acestor cicluri se poate spune c a fost permanent, dac ar fi s
ne gndim numai la astronomie, calendare, horoscoape, zodii, etc. tiina modern a nlocuit multe dintre
credinele i superstiiile vechi cu observaii i msurtori exacte. Dar i aceast cercetare n sine i
urmeaz propriul ciclu, cci ideile vechilor generaii fac periodic loc pentru noi adevruri, atunci cnd
complexul de date se modific. Dup cum vom vedea, cercetarea ritmutilor biologice a fost (i mai este nc)
plin de neclariti i controverse. n loc s prezentm aici ca fapte adevrate diferite interpretri i
concluzii, asupra crora se pot purta controverse la nesfrit, vom prezenta aici doar o serie de ipoteze. O
serie de constatri preliminarii care au fost confirmate sau infirmate prin cercetarea sistematic sau prin
experimentele practice.
Cercetarea medical a descoperit ritmuri importante care au semnificaie terapeutic, atunci cnd a
introdus cu scop terapeutic, pentru un start rapid sau pentru tratarea altor boli, folosirea pulsurilor
magnetice. Dup ce au fost testate o serie de semnale, atenia i interesul medicinei colastice s-a
concentrat ndeosebi asupra cmpurilor magnetice pulsatorii de frecven joas i foarte joas (ELF). Zona
ELF este definit ca o zon cu o frecven sub 100 Hz (Miller 1986). Frecvene asemntoare radiaz din
palmele terapeuilor care practic atingerea terapeutic sau alte forme nrudite acesteia. Desigur, minile
terapeuilor nu au o frecven fix sau constant, ci scaneaz un ntreg registru (zon) de frecvene, care n
medicina colastic sunt considerate a fi necesare pentru declanarea startului rapid al proceselor
reparatorii ale esuturilor moi i tari, despre care am vorbit n capitolele anterioare. Ori aceast corelaie
(frecvenele acceptate de medicina colastic i frecvenele similare care eman din minile terapeuilor),
care a fost relativ de curnd descoperit, este deosebit de interesant, aa c ne vom apleca asupra ei cu mai
mare atenie n rndurile ce urmeaz.
7.2 Ferestre de frecvene specifice
n Tabelul 7.1 putem vedea cteva dintre frecvenele deja studiate n laboratoarele de cercetri, mpreun
cu esuturile asupra crora aceste frecvene au o aciune deosebit. Uneori aceste frecvene sunt denumite
ferestre de frecvene specifice. Informaii i surse ale rapoartelor originale putei gsi la Sisken & Walker
(1995). Tot acolo putei citi i asupra cercetrilor fcute cu anumite frecvene asupra unor anumite afeciuni.
Ca urmare a unora dintre aceste studii au rezultat o serie de US-Patente (de ex. Sandyk 1995, Liboff et al.
1993).
Frecven
Aciune
2 Hz
Regenerare a nervilor
7 Hz
Cretere a esutului osos
10 Hz
Vindecarea ligamentelor
15, 20 i 72 Hz
Diminuarea necrozei dermei, stimularea capilarizrii
i proliferarea fibroblastelor
25 i 50 Hz
Efect sinergetic asupra NGF (nerve growth factor)
Tabelul 7.1

155

n Imaginea 7.1 putem vedea un semnal care a fost nregistrat n cadrul experimentelor sale de ctre Dr.
John Zimmerman, semnal care provine de la mna unui terapeut n timpul unei edine de atingere
terapeutic (Zimmerman 1990).

7.1 nregistrarea unui semnal provenit de la mna unui terapeut, fcut de Dr. John Zimmerman. Frecvena
nu este uniform, constant, ci oscileaz ntre 0,3 Hz i 30 Hz (cu marea majoritate a activitilor n zona
7-8 Hz). Acoladele indic segmentele de oscilaii care corespund aproximativ ferestrelor de frecvene
din Tabelul 7.1 (15 Hz=capilarizare, proliferare a fibroblastelor, diminuarea necrozei pielii; 10
Hz=vindecarea ligamentelor; 7 Hz=cretere osoas; 2 Hz=regenerarea nervilor).
Definiia energiei vindectoare
Este evident faptul c exist o concordan ntre radiaiile biomagnetice care provin de la minile
terapeuilor i ferestrele de frecvene specifice pe care le-au constatat i certificat cercettorii din domeniul
biomedicinei. Totui, orict de interesante sunt aceste coincidene, ele nu dovedesc nc prea multe. Sunt
necesare nc o serie de cercetri n aceast direcie. Iar cercetarea pornete ntotdeauna de la o ipotez ce
trebuie verificat sau dimpotriv, infirmat. Tocmai de aceea ndrznim aici s formulm o ipotez, care n
acelai timp poate fi considerat ca fiind o definiie a energiei vindectoare, independent de faptul c
aceast energie este produs de un aparat sau de mna unei persoane.
Definiie i IPOTEZ
Energia vindectoare indiferent dac este produs de un aparat sau de ctre corpul omenesc este
energia unei anumite frecvena sau domeniu de frecvene, care stimuleaz refacerea (procesul reparatoriu)
unui esut.
Participarea altor frecvene
Experimentele medicale cu energii nu se limiteaz doar la zona ELF a spectrului de frecvene. Aparate
cum ar fi de exemplu Diapulse, care generaz o frecven de 27 MHz (27 de milioane de pulsuri pe
secund) au fost intensiv studiate. n ncercrile clinice efectuate cu Diapulse n cazurile de rniri, s-a
certificat faptul c tumefierile scad (se diminueaz), rnile se vindec mai rapid, regenerarea nervoas este
stimulat i durerile sunt atenuate; chiar i refacerea funcional este mai rapid. Indicii asupra acestor fapte
se pot gsi n sinteza efectuat de Sisken & Walker (1995).
n Imaginea 7.1 este cuprins numai zona energetic a spectrului ELF, care radiaz din minile terapeuilor
n cadrul atingerii terapeutice (terapeutic touch). Dar fr ndoial c mai exist i alte frecvene i forme
energetice implicate. Acestea pot fi parial explicate prin oscilaiile-Frlich pe care le-am prezentat n
Cap.4. Toate frecvenele produse de corp indic de regul Armonii i Sub-armonii (supratonuri i subtonuri,
adic semnale care sunt multipli exaci sau fraciuni ale tonurilor de baz). Faptul c foarte probabil sunt
pe deasupra implicate i radiaii infraroii, am artat n Cap. 6.
Exist motive pentru a considera c radiaiile infraroii produse de mna unui terapeut pot stimula
creterea celular, ADN-ul, sinteza proteinic i respiraia celular (cercetri fcute asupra maetrilor Qi
Gong). Exist material documentar i asupra radiaiilor de microunde (Enander & Larson 1977) i de lumin

156

(Rattemeyer et al. 1981, F.A.Popp et al. 1992) care provin de la sistemele vii. Inima, spre exemplu, creaz
diferite feluri de frecvene i energii, care se rspndesc prin sistemul circulator n ntregul organism, ctre
fiecare celul. (vezi Imaginea 7.2). Cea mai nalt frecven o posed pulsatile electromagnetice, urmate de
tonurile inimii, undele tensiunii sangvine i oscilaiile calorice (radiaii infraroii, radiaii calorice). Russek
& Schwartz (1996) au desemnat acest complex al radiaiilor inimii ca fiind un sistem energetic dinamic i
au considerat c acest sistem are potenial de schimb informaional, respectiv de comunicare, n ntregul
organism.

7.2 Pulsurile inimii n ordinea vitezei (frecvenei) lor. Cele mai rapide sunt pulsaiile electromagnetice
(nregistrate ca electro- i magnetocardiograme); urmate de tonurile inimii, tensiunea sangvin i
oscilaiile de temperatur/cldur (Russek & Schwartz 1996).
7.3 Mecanismele de aciune - Vindecarea rnilor
Cercetarea medical consider cmpurile energetice ca fiind eficiente terapeutic, deoarece aceste cmpuri
transmit informaii esuturilor. Astfel se declaneaz o cascad de activiti n celule, de la membrane
celular pn n nucleu i gene, unde au loc modificri specific (Bassett 1995). Aceste constatri sunt
interpretate n sensul c semnalele produse de frecvenele specific conin informaii care pun n micare
diferite procese reparatorii. Aceasta este o ipotez foarte interesant, dar se ridic ntrebarea: de ce nu se
activeaz astfel de reparaturi singure, n mod natural. De ce trebuie s fie necesar o intervenie din afar
care s porneasc aceste procese reparatorii, care rspund la semnale similare cu cele emise n mod normal
de ctre corp, semnale ns care sunt declanate de data asta n afara organismului? Asupra acestui aspect,
iat n continuare cteva consideraii.
Matrixul viu poate fi mijlocul medial n care se desfoar aceast cascad de activiti. Deci starea de
complect sntate ar fi o legtur continuu i atotcuprinztoare ntre toate prile component (ale
organismului), care este realizat prin acest Matrix viu. n cazul n care aceast continuitate este afectat de
rniri i/sau trauma fizice i/sau psihice (sufleteti), reeaua este dezechilibrat, scoas din starea normal,
iar energia vindectoare (indus fie de aparatur medical, fie de minile unui energo-terapeut) poate
restabili fluxul corect de energie i informaie necesar funcionrii corpului ca un singur tot, deci a

157

declanrii proceselor reparatorii. De ndat ce ntreaga reea funcioneaz din nou corect, fluxurile naturaler
biologice de comunicaie pot curge din nou liber prin ntreg organismul, deci implicit de la Matrixul
extracelular prin membrana celular i prin citoschelet ctre nucleul celular i ctre gene, ct i de invers de
la gene ctre Matrixul extracelular (Oschman & Oschman 1994). Cu alte cuvinte, activarea proceselor
specifice merge mn n mn cu deschiderea canalelor pentru fluxul energetic i informaional.
Unul dintre importanii cercettori din domeniul cercetrii medicale a confirmat ceea ce terapeuii
medicinei
aa-zis alternativeobservaser deja foarte adesea. Prin folosirea cmpurilor energetice cu scop terapeutic,
un proces de vindecare stagnant poate fi transformat ntr-un proces reparatoriu activ, chiar i dup 40 de
ani de ncercri de vindecare lipsite de succes prin metodele medicinei alopate (Bassett 1995). La
mecanismul prin care un proces reparatoriu pentru o ran este pus n micare, sunt implicate foarte probabil
att activarea proceselor specifice celulare ct i deschiderea canalelor sau circuitelor pentru fluxurile
natural-biologice de comunicaii, care iniiaz i coordoneaz procesele reparatorii.
Fluxul liber de mesaje (informaii) prin esuturi este unul dintre cele mai importante condiii ale prevenirii
bolilor, o condiie primar pentru stare general de sntate. n Capitolul 6 am prezentat deja o dovad a
aciunii preventive: n experimentul efectuat pe oareci, n cadrul cruie era afectat nervul animalului, acesta
se refcea la fel de repede i n cazul n care NAINTE de zdrobirea nervului, animalul era supus unui
cmp magnetic.
Principiul preveniei
Dei mai sus am pus accentul pe vindecarea rnilor, lucrul energetic cu corpul are o mare nsemntate i
atunci cnd nu sunt prezente probleme specifice la un organ sau altul. Prin aceast munc terapeutic
preventiv pacientul se simte mai bine iar disponibilitatea sa pentru mbolnvire este simitor diminuat.
Iar n cazul n care totui apar probleme, acestea sunt uor i rapid nlturate. De asemenea se observ i o
cretere a randamentului n activitile sportive, artistice sau intelectuale, atunci cnd canalele de
comunicare ale organismului sunt deschise i echilibrate.
Acest lucru este bine neles de ctre o serie de tehnici terapeutice, care trateaz n manier periodic
armonia organismului. Aceste terapii nu sunt concepute pentru anumite afeciuni sau boli, ci au ca scop
reducerea posibilelor stri de boal, creterea capacitii n diversele direcii profesionale (de activitate) i
dezvoltarea personal general cu scopul atingerii propriilor eluri. Prin excitaiile blnde care sunt
practicate asupra esuturilor n acupunctur, acupresur, Shiatsu, integrarea structural, masaj, etc. se
simuleaz o rnire, fr ca aceasta s aibe ntradevr loc. Simularea rnirii declaneaz n Matrixul viu o
cascad de procese reparatorii. O excitaie blnd a punctelor cheie de pe piele creaz pentru organismul
sntos un fel de test de funcionare corect sau acordajal canalelor proceselor reparatorii (Oschman &
Oschman 1994).
Memoria somatic
Pe lng rolul preventiv i vindecarea rnilor, terapiile enegetice pot avea i funcia de a elibera sau
vindeca (terge) amintirile somatice (traumele psihice n mod special) care au fost ascunse n subcontient
pentru mult sau foarte mult timp. Dac ideile prezentate aici sunt corecte, rezult o serie de concluzii i
implicaii deosebit de importante. n primul rnd la nivel practic, se pare c este rentabil pentru productorii
de aparatur medical s investeasc n cercetri n direcia eficacitii terapeutice a unor astfel de aparate pe
diferite frecvene, n loc s construiasc aparate pe o singur frecven.
Dar la fel de rentabil ar fi s se nregistreze pur i simplu energia care o degaj energo-terapeuii prin
minile lor, iar aparatura s fie construit n baza acestor nregistrri i cercetri. De altminteri n aceast
direcie au fost deja efectuate cercetri. Astfel spre exemplu a fost construit un aparat care emite semnale
asemntoare cu cele pe care le emite un terapeut Qi-Gong (Niu et al. 1992, Walker 1994).
Este interesant faptul c acest aparat produce un semnal acustic ELF. Literatur de specialitate referitoare
la acest aparat precum i la alte beneficii i eficaciti ale Qi-Gong se poate obine din banca de date a
Institutului Qi Gong (1995) sau din cartea lui Lee (1999).
Biologia evoluionist ne conduce ctre alte interpretri. Rezultatele obinute i prezentate mai nainte ne
las s presupunem c eficacitatea i capacitatea organismelor de a transmite energii vindectoare (aa cum
le-am definit mai nainte) s-a dezvoltat de-a lungul evoluiei vieii ca o trstur caracteristic a sistemelor
vii. Antemergtorii notii triau ntr-o lume plin de pericole, n care desigur c nu existau nici clinic i nici
spitale unde puteau fi vindecate rnile provocate accidental. Tocmai de aceea era de o mare importan, n

158

primele colectiviti umane, asistena pe care membrii acestora i-o acordau reciproc n cazul unor rniri,
asisten care utiliza capacitile naturale folosite cu scop de vindecare. Restul a fost rezolvat de natur prin
ceea ce numim selecie natural.
IPOTEZ
Capacitatea de a emite (radia) energie vindectoare s-a dezvoltat n mod natural ca o caracteristic
important a sistemelor vii. Dac aceast ipotez este corect, rezult din ea pur i simplu c putem cu
ajutorul unui singur aparat, fie el i unul sofisticat, s obinem aceleai rezultate care se obin prin emisiile
naturale de semnale care pot fi folosite i au eficacitate asupra esuturilor.
7.4 Bioritmurile i vindecarea rnilor
Urmtoarea ntrebare din punct de vedere mecanicist se refer la sursa cmpurilor oscilatorii pe care
energo-terapeuii le emit din minile lor. Cercetarea tiinific ofer cteva rspunsuri detaliate i deosebit
de semnificative la aceast ntrebare. n centrul acestei probleme se afl bioritmurile i modalitile n care
acestea sunt reglate. n cadrul proceselor reparatorii ale unor rniri este implicat un larg spectru de
bioritmuri, care au toate de a face cu nlocuirea, respectiv cu formarea de noi i diferite elemente ce intr n
componena esuturilor. Cum anume sunt coordonate aceste procese?
Problema ar putea fi astfel formulat: vindecarea rnilor este un proces uimitor i foarte complex, n care
sunt angrenate i activate diferite sisteme care trebuie s coopereze unele cu altele. Fiecare ran este altfel,
iar pentru a restabili structura i funcionalitatea, organismul trebuie s-i acordeze exact interaciunile
sale dinamice. ntre procesele locare i cele sistemice sunt necesare complexe interaciuni dinamice.
Deoarece n cadrul unui astfel de proces sunt activate o serie procese fiziologice de un larg spectru, la
ncheierea proceselor reparatorii (vindecarea rnii respective) aceste procese i interaciuni dinamice
trebuiesc oprite, stopate, rolul lor fiind ncheiat. Unele procese reparatorii dureaz spmni sau chiar luni
de zile, i dup ce aparent procesul de vindecare este ncheiat.
Pn nu de mult medicii lucrau conform unei proceduri exclusiv molecular-biologice. Cercettorii au
cutat i gsit substanele chimice care puteau influena i susine repararea esuturilor. n cadrul coagulrii
sngelui, spre exemplu, sunt folosite (implicate) o serie de substane. Factorii de cretere fibroblast
(fibroblast growth factors, FGF) stimuleaz diviziunea celular, iar prin aceasta se fabric colagen, o
protein de structur foarte important pentru nchiderea unei rni. n faza urmtoare este stimulat
vindecarea propriu-zis, atta timp ct ali factori de cretere, suplimentari, i transport la faa locului
genele. (vezi de ex. Vogt et al. 1994).
Este uor de neles c moleculele accelereaz sau ncetinesc procesele celulare, prin aceea c activeaz
sau inhib anumite ci metabolice. i totui ceva lipsete din aceast imagine (mecanicist): care este
schema (ablonul) i cum este aceasta pus la dispoziia substanelor regulatorii, astfel nct complicatele i
complexele structuri celulare, de esuturi i organe s poat fi reparate (identic sau aproape identic cu cele
distruse ca urmare a unei rniri)?
7.5 ablonul (Blueprint)
Harold Saxton Burr era convins c ablonul (Blueprint) este furnizat de ctre cmpurile energetice ale
sistemelor vii (vezi Cap. 1). Din punctul de vedere al biologiei moleculare se poate explica cum pot fi
produse substanele necesare n cantitate suficient pentru desfurarea aceastor procese, dar doar fora
cmpurilor vii conduc n mod eficient aceste substane mpreun pentru formarea structurilor i funciilor
vii. Ultimul rnd din Tabelul 7.1 susine ipoteza lui Burr. Factorii de cretere (deci moleculele) stimuleaz
creterea nervilor, dar pulsurile magnetice de 25 i 50 de Hz conduc la un efect sinergetic i de amplificare.
Ori de aici rezult c:
IPOTEZ
Un plan complect de refacere, reparare i re-funcionalizare a unui sistem viu necesit un ablon pentru
efectele regulatorii att ale moleculelor precum i ale cmpurilor energetice. Producerea de molecule n
cantitatea necesar este controlat de gene, n timp ce efectul coordonat al moleculelor n cadrul structurilor
funcionale apare ca urmare a tiparului energetic, a ablonului, care este creat de cmpurile energetice.

159

Acest punct de vedere (ipotez) a fost deja susinut acum mai bine de o sut de ani, de ctre Claude
Bernard, printele fiziologiei moderne, care n 1839 scria:
Genele sunt importante, dar nu la vrful ierarhiei biologice, ci mai de grab la baza ei. Faptul c genele
particip la fiecare treapt de dezvoltare i influeneaz toate procesele fiziologice este un lucru corect fr
ndoial; acest lucru ns nu nseamn c genele sunt singurele rspunztoare pentru Ordinea i
Funcionabilitatea la toate nivelele.
Materialul modern certificator pentru acest punct de vedere ne parvine dintr-un larg spectru de studii care
cerceteaz influena cmpurilor energetice asupra dezvoltrii i regenerrii (de ex. Libbin et al. 1979,
Borgens et al. 1981, Jaffe 1981 i 1982). Pentru aciunea binefctoare a energiei care provine din minile
energo-terapeuilor i influeneaz corpul pacienilor exist o explicaie foarte simpl:
IPOTEZ
Ca urmare a proceselor de comunicare care sunt necesare coordonrii activitii celulare, n esuturile
sntoase apar diferite fenomene electrice, electronice, magnetice i chiar sub alte forme. Din aceste
fenomene rezult cmpuri energetice care pot radia din minile unui om sntos. Rnile ne-vindecabile
pot fi provocate de traume fizice sau psihice, i sunt rni care nu mai primesc semnalele regulatorii naturale,
semnale care sunt responsabile cu declanarea i coordonarea proceselor reparatorii. Dac n apropierea unui
astfel de esut bolnav sunt aduse cmpurile energetice ale unui esut sntos, informaii importante sunt
transmise ctre esutul bolnav, astfel nct canalele de comunicaie sunt re-deschise, declanndu-se ceea ce
medicina colastic denumete un start rapid al proceselor de vindecare.
7.6 Sursele de semnale ELF
Activitatea inimii, creierului i a ctorva alte organe duce la oscilaii electromagnetice n zona de
frecven ELF. n Imaginea 7.3 sunt reprezentate principalele frecvene emise de creier.

Imaginea 7.3 Undele creierului. Frecvenele cerebrale dominante sunt nregistrate prin electrozi plasai pe
pielea capului ca i electroencefalogram (EEG). Frecvena undelor cerebrale se modific permanent. n
timpul unui somn profund sau n cazul unor tulburri cerebrale undele Delta pot fi nregistrate i msurate.
Undele Theta apar n diferite faze ale somnului la adulii normali sau n cazul stresului psihic (inclusiv n
dezamgiri sau strile de frustrare). Undele Alpha sunt asociate unei stri normale de veghe (treaz). n
cazul activitilor spirituale intense pot fi msurae undele Beta. Frecvea nalt a undelor Beta (pn la 50
de Hz) este pus n legtur cu o activitate intens sau o tensiune a sistemului nervos.

160

n a doua jumtate a secolului trecut, Robert O. Becker i ali cercettori au efectuat o serie de importante
studii i cercetri asupra rolului undelor cerebrale n procesele de vindecare. Aceste studii au nsemntate
deosebit i pentru terapeuii care se ocup cu terapia de micare sau pentru lucrul terapeutic cu corpul
pacientului. Datorit lucrrilor lui Becker a fost descoperit una dintre necunoscutele din ecuaia Manakas
X a sistemului de semnalizare.
Neurofiziologia modern se concentraz n primul rnd asupra activitii a mai puin de jumtate din
celulele creierului (Becker 1990 i 1991). Conform doctrinei neuronilor toate funciile sistemului nervos
sunt rezultatul activitii neuronale. Deci integrarea funciilor creierului survine ca urmare a masivelor
conexiuni reciproce dintre neuroni. ns aceast perspectiv este incomplect, deoarece exclude din cmpul
ei vizual un sistem informaional mult mai interesant din punct de vedere evolutiv, care este situat n
esuturile conjunctive perineurale. Celulele perineurale nvelesc fiecare fibr nervoas, pn la cele mai
fine ramificaii din periferia sistemului nervos.
Sistemul perineural este un sistem de comunicare care opereaz cu curent continuu i care ajunge pn n
cel mai ndeprtat esut inervat. Tocmai din sistemul perineural este emis acel curent de rnire, care
controleaz procesele de reparare ale esuturilor n urma unei rniri. Din punct de vedere istoric, acest
curent de rnire a fost descoperit nainte de descoperirea potenialului de aciune i repaos al nervilor
(Davson 1970). El este creat i pornete de la locul rnii i continu s fie emis tot timpul pn ce procesul
reparatoriu este finalizat. Curenii de rnire au, printre altele, funcia de a avertiza i semnaliza ntregului
corp prezena unei leziuni, situarea i amploarea ei. Tot acest curent de rnire are i funcia de a atrage
celulele mobile din piele, globulele albe i fibroblastele ctre locul rnii pentru a aciona la nchiderea i
vindecarea acesteia. Ulterior curentul de rnire furnizeaz un feedback ctre esuturile nvecinate, care
sunt informate asupra strii aciunii reparatorii, astfel c ele se modific n funcie de progresul vindecrii
esutului afectat.
Cercetrile lui Becker au artat c acest curent de rnire nu se folosete de fluxul de ioni, ci de un curent
de tip semi-conductor, care prin efectului de ecou reacioneaz la cmpurile magnetice. Ca semiconductori
acioneaz i esuturile conjunctive perineurale precum i o parte a Matrixului viu din zona adiacent.
Mult alte esuturi ale corpului sunt nvelite n astfel de esuturi conjunctive continuue: vasele de snge sunt
nvelite de ctre esuturile conjunctive perivasculare, vasele limfatice de ctre esuturile conjunctive
perilimfatice, muchii de ctre fascii, oasele de periost.Teoretic Matrixul viu cuprinde toate esuturile,
inclusiv celulele i nucleul acestora (vezi i Cap. 15 pecum i Imaginea 15.5).
Exist opinia conform creia curenii de rnire nu trebuiesc limitai la piele, ci trebuie vzui ca o
proprietate general a nveliului celulelor, care este desemnat ca Epiteliu (Oschman 1993). n cazul n care
lucrurile stau ntradevr astfel, n fiecare esut rnit se formeaz un curent de rnire, deci n nervii
epidermiali, vasculari, musculari sau n esuturile osoase. Care anume sisteme vor fi activate depinde de
adncimea i gravitatea rnirii. Din acest punct de vedere se poate clarifica detaliat, cum anume corpul
coordoneaz reaciile sale n cazul diferitelor rniri.
Variaiile din curentul continuu al creierului, deci oscilaiile undelor cerebrale, nu se limiteaz doar la
creier, ci se transmit cu ajutorul sistemului circulator, care este un bun conductor, i prin intermediul
sistemului perineular al nervilor periferici pn n cele mai ndeprtate poriuni inervate ale corpului. La fel
ca i n cazul oscilaiilor electrice ale activitii inimii care nu rmn limitate la muchiul inimii, ci se
rspndesc prin sistemul vascular, prin esuturile conjunctive perivasculare i prin Matrixul viu pn n cele
mai mici coluri ale corpului.
Undele cerebrale msurabile se formeaz prin rspndirea ritmic i sincronizat a curentului continuu al
grupurilor neronale mari ale creierului. Acest cmp este relativ puternic i parial coerent, deoarece curge
prin marile cantiti de neuroni cuplai paralel n structurile verticale piramidale ale cortexului somatic
(Kandel & Schwartz 1981).
Cercetrile lui Becker au artat c undele creierului regleaz ntreaga activitate a sistemului nervos, n care
este cuprins desigur i starea de contien. Acest concept se sprijin pe un fundament neuro-fiziologic. Sub
influena undelor cerebrale se ajunge la variaii ritmice ale cmpurilor locale ale neuronilor (considerai
individual). Pe de alt parte de acest cmp local depinde de ct de stimulabili sunt neuronii, respectiv ct de
sensibili sunt ei la excitaii. Atunci cnd cmpul local este astfel format nct neuronul este pregtit s
trimit un semnal (aceast stare este denumit pragul de depolarizare), este suficient o excitaie foarte
mic pentru a stimula nervul. Atunci ns cnd dimpotriv cmpul local este departe de un prag de

161

depolarizare, sunt necesare excitaii mult mai puternice pentru a stimula un nerv. Astfel se explic i
variaiile ritmice ale sensibilitii celulelor nervoase din ntregul organism. Cercetri ntreprise cu
microelectrozi au confirmat faptul c probabilitatea de detonare (declanare) a unui nerv cerebral prezint
modificri ritmice msurabile ntr-un EEG (Verzeano 1970, Fox 1979).
Ce anume reprezint aceste fenomene pentru contiin, vom analiza n capitolul urmtor (Cap.8).
7.7 Entrainment
(Nota Qui bono: termenul englez Entrainment provine din fizic i desemneaz capacitatea de
sincronizare a dou sisteme oscilatorii, care independent oscileaz cu frecvene diferite, dar care n
anumite condiii au capacitatea de a se acorda, sincroniza pe o frecven oscilatorie comun, unic.)
Pentru sincronizarea bioritmurilor, conceptul de Entrainment este foarte important. Din punct de vedere
tehnic Entrainment este definit ca o cuplare reciproc a doi sau mai multor oscilatori. Spre exemplu
dac mai multe pendule sunt plasate pe acelai perete, n cele din urm ele ajung s se mite sincron. Pentru
a se ajunge aici trebuie ca micrile pendulelor s aibe aceai perioad, adic aceai lungime a braului
pendulei. Elementul care duce n timp la sincronizarea pendulelor este vibraia (undele elastice sau acustice)
care este transmis prin structura peretelui sau/i prin aer.
7.8 Stimulatorul creierului
Frecvena undelor cerebrale nu este constant, ci variaz de la un moment la altul. Stimulatorul sau
generatorul de impulsuri se afl ntr-o regiune adnc a creierului, anume n Talamus. Acest sistem este
desemnat ca generatorul talamic de ritm sau stimulator (Andersen & Andersson 1968). Fundamentarea
celular a acestor ritmuri sunt detaliat cercetate (Destexhe et al. 1993, Wallenstein 1994). Atunci cnd ionii
de calciu ptrund n neuronii talamocorticali, ncep s vibreze (oscileze) ntre 1,5-28 secunde. Prin aceasta
sunt declanate unde cerebrale, care se propag prin creier i care pot fi influenate n ritmicitatea lor
(Entrainment).
n momentul n care apare o cantitate de calciu prea mare n neuronii talamocorticali, oscilaiile talamice
nceteaz. n timpul acestei pauze, care dureaz ntre 5-25 de secunde, putem vorbi de o propagare liber a
undelor cerebrale. Se presupune c n acest timp (pauz) undele cerebrale sunt mai sensibile la Entrainmentul care provine din cmpurile externe creierului (o s revenim ulterior la acest aspect). Ulterior apar din nou
oscilaii talamice, atunci cnd nivelul calciului n celule este din nou normalizat, ceea ce favorizeaz
vibraiile ionilor de calciu. Undele EEG nu se propag doar prin creier, ci n ntregul sistem nervos (prin
sistemul perineural) i astfel n ntregul corp. n acest mod undele creierului regleaz sensibilitatea i
activitatea ntregului sistem nervos. (Becker 1990 a i b).
7.9 Entrainment-ul bioritmurilor n continuare contestat
n acest Capitol problema principal este aceea a semnalelor transmise de energo-terapeui prin minile
lor, n pauzele talamice, n i prin care se poate realiza un Entrainment al undelor cerebreale. Cititorii
trebuie s fie contieni de faptul c Entrainment-ul ritmurilor biologice este obiectul unei puternice
controverse n rndul biologilor, la fel de puternic precum este controversa mecanicism versus vitalism
(vezi Cap.1). Subiectul controverselor este n primul rnd legat de ipoteza generrii de impulsuri de ctre un
Ceas intern, sau de ctre generatoare de impuls externe corpului (venite din afar).
Dei ambele tabere au bune argumente, oamenii de tiin sunt n marea majoritate de prere c
Ceasurile biologice interne sunt cele care dau impulsurile necesare (spre exemplu n Talamus) i c
organismele sunt n mare parte independente de ciclurile energetice naturale, cum ar fi de exemplu cele
despre care vom discuta n cele ce urmeaz.
Totui n istoria destul de bogat i turbulent a tiinei, s-a putut deseori observa c i aceste idei i
concepte dominante la un anumit moment dat, sunt supuse unor ritmuri proprii (apar, terorizeaz, terorizeaz
prin intoleran, dup care ntr-o bun zi sunt aruncate la lada de gunoi a istoriei). Atunci cnd treptat se
acumuleaz noi date i observaii, teoriile vechi trebuiesc schimbate.
Muli oameni simpli, dar i o serie ntreg de oameni de tiin consider un fapt cert acela c Viaa este o
parte a marilor cicluri ale naturii, n care ntlnim o serie de ritmuri foarte pregnante, cum ar fi cel al
soarelui, lunii planetelor sau altor corpuri cereti (vezi de ex. Leonard 1978).
Alii susin ns c, i dac aceste rimturi ntradevr exist, ele nu exercit dect o influen foarte mic,
practic neglijabil, asupra organismelor. Exist i o veche tradiie tiinific, n care oamenii de tiin au
foarte mari reineri (i probleme de nelegere) atunci cnd este vorba despre subiecte cum ar fi de exemplu

162

astrologia, un domeniu care provoac subite ncruntri din sprncene n rndul membrilor corpului medical
colastic.
Exist ns foarte bune argumente de a considera aceast reacie ca fiind una provocat mai puin de datele
logic-analitice, ci mai mult de ctre sentimente, educaia sever medical i personalitatea respectivilor.
Vom reveni la aceste aspecte n Cap. 8.
7.10 Cmpurile geomagnetice i geoelectrice
n continuare vom aduce argumente n favoarea concepiei c n aceste pauze libere de oscilaii, cnd
Talamusul nu controleaz i coordoneaz, se poate ajunge la un Entrainment prin ritmurile electrice i
magnetice naturale sau prin cele produse (emise) de un om, de o alt persoan. De unde provin ritmurile
electrice i magnetice naturale? Cmpul magnetic al Pmntului (denumit cmpul geomagnetic) acioneaz
asupra acului busolei, atrgndu-l ntotdeauna ctre nord. Dac vom privi printr-un microscop acul busolei,
vom observa c n realitate aceste pare a dansa, prezint minuscule oscilaii sau vibraii. Unele ritmuri
ciclice sunt circadiene (24 de ore) altele mult mai lente dar exist i unele care sunt mult mai rapide (scurte,
de exemplu cele din zona ELF).
Ultimele sunt desemnate ca fiind micropulsaii geomagnetice, care duc la formarea unui mecanism
deosebit, cunoscut sub denumirea de rezonana Schumann (vezi i Cap.13). Prin anii 50, germanul
W.O.Schumann, care se ocupa cu fizica atmosferei a emis teoria conform creia spaiul dintre suprafaa
Pmntului i Ionosfer acioneaz ca un spaiu gol, de rezonan, asemntor cu corpul de rezonan al unui
instrument muzical (Schumann 1952). Dac sunt acoperite diferite guri ale unui fluier, de exemplu, se obin
frecvene diferite (tonuri diferite). Energia necesar rezonanei Schumann este furnizat de ctre fulgere.
Chiar dac vremea este senin i frumoas n locul n care tocmai ne aflm, totui pe ntreg globul se
nregistreaz circa 200 de fulgere pe secund! Aceste fulgere pompeaz energia necesar n spaiul gol
dintre Pmnt i Ionosfer i astfel se ajunge la formarea vibraiilor (undelor) din zona de frecven ELF
(vezi Imaginea 13.4).
n anii 60 teoria lui Schumann a fost confirmat (Galejs 1972, Balser & Wagner 1960). Fulgerele creaz
unde electromagnetice care migreaz pe ntreg globul. Deoarece se formeaz, cum spuneam, unde
electromagnetice, rezonana Schumann nu poate fi desemnat ca fiind nici magnetic (micropulsaii
magnetice), i nici electric. Undele sunt reflectate de ctre Ionosfer i retrimise ctre Pmnt, iar de aici
sunt trimise din nou ctre Ionosfer .a.m.d. (vezi Imaginea 7.4).

Imaginea 7.4 Blitze=fulgere; Erde=Pmnt. Zona de frecven este cuprins ntre 1-40 Hz, n funcie de
distribuia pe glob a furtunilor i cantitatea de descrcri electrice. Impulsurile Schumann sunt uor
detectabile pe vreme bun i ziua mai mult dect noaptea. Acest factor terestru este de asemenea
influenat de ctre factorii extrateretrii (corelaia poziiilor Soarelui i Lunei, furtunile solare, poziia
planetelor, etc). (vezi Presman 1970, Dubov 1978, Bentov 1976).

163

Aceste fenomene sunt intens cercetate deoarece au profunde legturi i implicaii n domeniul transmisiilor
radio, care profit de reflectarea care are loc ntre Ionosfer i Pmnt i astfel pot fi transmise pe distane
foarte mari. Frecvena Schumann medie se situeaz ntre 7-10 Hz. Atunci cnd distana pn la Ionosfer se
lrgete, spaiul de rezonan devine mai mare iar frecvena scade. Deoarece o serie de ali factori pot
influena acest spaiu de rezonan (aa cum am menionat mai sus) rezonana Schumann poate oscila ntre
1-40 Hz. Exist perioade n care datorit activitii solare apar adevrate furtuni magnetice, care produc
perturbaii n Ionosfer i duc la ntreruperi n rezonana Schumann.
Pentru a sintetiza: rezonana Schumann apare ca urmare a activitii terestre (fulgere) i poate fi influenat
(modificat sau modelat) de ctre factori extrateretrii. n termeni de specialitate putem vorbi despre
semnale de frecven modulatorie (FM).
7.11 Entrainment-ul prin cmpuri externe
Oscilaiile Schumann se rspndesc pe tot globul, pot uor trece prin zidurile cldirilor i pot ptrunde n
corpul uman. Spectrul lor de frecven se suprapune n general cu cel al cmpurilor biomagnetice ale inimii
i creierului, numai c rezonana Schumann este mult mai puternic dect acestea. n Imaginea 7.5 putem
vedea ct de asemntoarea sunt curbele din diagramele semnalelor Schumann cu cele ale undelor Alpha
emise de creier.

7.5 Semnalele Schumann i undele Alpha (Konig 1974a)(Alphawelle=unde Alfa; Gehirn=creier


O serie ntreag de biologi au ajuns la concluzia c aceast suprapunere de frecvene a rezonanei
Schumann cu cmpurile biologice nu este doar o pur coinciden, ci reprezint culminaia unei conexiuni
ntre cmpurile geomagnetice i cele biomagnetice de-a lungul evoluiei vieii pe Pmnt (vezi de ex.
Direnfeld 1983). Ca urmare au fost efectuate o serie de cercetri asupra interinfluenelor dintre aceste dou
cmpuri magnetice precum i legtura lor cu bioritmurile interne ale fiinelor vii. Fiinele vii pot percepe
fora, polaritatea i direcia cmpurilor geomagnetice (Gould 1984). Exist indicii asupra faptului c
ritmurile geomagnetice dau tactul pentru ritmurile fiziologice (vezi de ex. Wever 1968, Gauguelin 1974,
Cremer-Bartels et al. 1984), dei i acest fapt este deseori contestat. Nenumrate tulburri de comportament
n rndul populaiilor indic o corelaie statistic ntre perturbrile cmpului electromagnetic al Pmntului
i perturbrile ce apar la oameni.
Friedman et al. (1965) au documentat, n baza datelor furnizate de 35 de clinici de psihiatrie, faptul c
atunci cnd activitatea geomagnetic este mrit, au loc mai multe internri dect n mod normal;
Conform lui Venkatraman (1976) i Rajaram & Mitra (1981) exist o legtur clar ntre modificrile
cmpului magnetic terestru, ca urmare a furtunilor magnetice, i frecvena crizelor de epilepsie;
Perry et al. (1981) au stabilit c sinuciderile din regiunea West-Midland din Anglia au avut loc n
locurile cu cmpuri magnetice puternice (50 Hz) cauzate de liniile de nalt tensiune.
Multe studii arat i faptul c se poate ajunge la un Entrainment al undelor cerebrale ca urmare a
ritmurilor externe naturale sau artificiale:
Reiter (1953) a efectuat msurtori ale timpilor de reacie, un factor foarte important n conducerea
autoturismelor. Experimentul consta n meninerea apsat a unui buton, care trebuia lsat liber n momentul
n care subiectul observa o lumin care venea spre el. Timp de 2 luni au fost nregistrai timpii de reacie
(timpul dintre apariia luminii i momentul eliberrii butonului) a mai multor mii de subieci. Simultan au
fost nregistrate pulsaiile ELF (rezonana Schumann) pentru toat aceast perioad. Dac subiecii erau

164

ecranai astfel c nu mai stteau direct sub influena rezonanei Schumann, timpul de reacie se mrea
(reacia era mai lent); atunci cnd micropulsaiile Schumann creteau n intensitate, timpul de reacie
devenea evident mai scurt;
Dup ncheierea acestui experiment, Reiter a luat ntreaga instalaie la Universitatea din Mnchen,
unde era profesor. Aici a conectat podeaua i acoperiul cabinei n care erau efectuate aceste teste la un
generator electric, care crea artificial semnale slabe de frecven sczut (asemntoare celor produse de
cmpul magnetic al Pmntului). n aceste condiii controlate cmpurile au avut un efect similar asupra
timpului de reacie la fel ca n experimentul anterior. Interesant este faptul c subiecii supui testelor se
plngeau frecvent de dureri de cap i de o senzaie de apsare pe piept dup ce stteau mai multe minute
ntr-un cmp de 3 Hz. Dup dispariia durerilor de cap, deseori rmnea n urma acestora o senzaie de
epuizare. Aceste simptome sunt practic identice cu cele prezentate de multe persoane cu puin timp naintea
declanrii unei furtuni.
Hamer (1968, 1969) a fixat, n cadrul unui experiment, dou plci metalice n partea dreapt i cea
stng a capului subiecilor, i a transmis n aceste plci pulsaii de frecven joas, cu ajutorul unor
cmpuri electrice artificiale. Frecvenele de 8-10 Hz au scurtat timpii de reacie, n timp ce oscilaiile lente
(de 2-3 Hz) au lungit vizibil timpul de reacie. Rezultate similare au raportat i Friedman et al. n 1967.
n 1977 Beatty a raportat cercetrile de utilitate practic, efectuate asupra Entrainment-ului undelor
cerebrale la persoane cum erau de exemplu controlorii de trafic aerian, care trebuiau s fie concentrai i s
dispun de un timp de reacie scurt vreme ndelungat. Subiecii trebuiau s controleze, pe un ecran de radar
simulat, apariia diferitelor obiecte. La fel ca i n studiile lui Reiter i Hamer, timpii de reacie leni i deci
randamentul sczut erau coordonai cu undele cerebrale de frecven joas.
Timp de mai muli ani Wever i colegii si (1968) de la Institutul Max Planck pentru psihologia
comportamental din Erling-Andechs (Germania) au studiat sute de subieci care triau n dou ncperi
subterane, n care erau complect izolai de influenele externe (lumin, variaii de temperatur, zgomote,
presiune atmosferic, etc.). Unul dintre aceste spaii era pe deasupra i izolat electromagnetic (prin brne i
plci de metal), ceea ce oprea influena ritmurilor geomagnetice cu aproape 99%. n cadrul experimentului
era negistrat temperatura corpului, ritmul veghe-somn, eliminarea urinei i ali parametrii fiziologici. La
toi probani s-a constatat formarea de ritmuri fiziologice haotice, asincronizate, neregulate i de lung
durat. La probanii care au fost testai n spaiul care era suplimentar izolat i contra cmpului geomagnetic,
aceste ritmuri erau semnificativ mai neregulate i de mai lung durat dect la ceilali. n continuarea
experimentului, n spaiul izolat magnetic au fost transmise pulsaii de diferite frecvene; dar doar o anumit
frecven a artat o modificare semnificativ n perturbarea ritmurilor, i anume un cmp electric slab de 10
Hz!
Fiecare dintre aceste importante studii, dar din pcate foarte rar citate i luate n considerare, ne duc la
concluzia evident a faptului c aceste cmpuri electrice ELF (artificiale sau naturale) acioneaz ca
Entrainment asupra ritmurilor biologice. Entrainment-ul undelor cerebrale influeneaz viteza de reacie
a sistemului nervos i sensibilitatea sa la excitaiile externe. Acest timp de reacie este un parametru uor
de msurat. Rezultatele acestor experimente confirm supoziiile lui Becker c sistemul pulsator de curent
continuu-unde cerebrale decide asupra ntregului tonus al sistemului nervos.
Experimentele citate nu nseamn automat c la apropierea unei furtuni trebuie s devenim somnoleni, s
reacionm mai lent sau c n astfel de situaii numrul accidentelor de circulaie cresc radical. Ele ns
confirm faptul c, vzut din punct de vedere statistic, n astfel de condiii crete probabilitatea ca viteza de
reacie s scad i diferite forme de incapacitate s-i fac apariia. Pulsaiile geomagnetice nu
influeneaz pe toi oamenii n acelai mod, iar influenele nu sunt la toi att de pregnante. Exist totui
destule dovezi asupra faptului c aceast fel de influene asupra undelor cerebrale (prin Entrainment) au loc
de exemplu n timpul practicrii meditaiei sau a altor tehnici de linitie a spiritului, astfel nct ritmurile
geofizice au oportunitatea de a intra n contact i prelua controlul, n pauzele despre care am vorbit mai
nainte, asupra activitii cerebrale.
7.12 Mecanismele Entrainmet-ului
Cile prin care corpul este influenat n reaciile sale de ctre ritmurile electromagnetice externe sunt
reprezentate n Imaginea 7.6. Glanda pineal (Glandula pinealis) este cel mai important receptor magnetic al
organismului. Aproximativ 20-30% din celulele pineale sunt sensibile la cmpurile magnetice. Dac
animalele sunt supuse unor cmpuri magnetice de intensiti diferite, se pot observa modificri n eliberarea

165

de Melatonin precum i n proprietile electrice i structura microscopic a celulelor glandei pineale


(Sandyk 1995). Pe deasupra n diferite esuturi animale gsim particule de magnetit. Dou grupuri de
cercettori, independente unul de cellalt, au constatat c n anumii neuroni, care conecteaz esuturile cu
coninut magnetic cu creierul, pot fi nregistrate impulsuri influenate magnetic (retrospectiv la
Kobayashi & Kirschvink 1995).
Asupra ntrebrii, dac fiinele vii reacioneaz la modificrile cmpului magnetic terestru, se desfoar
de mai bine de o sut de ani o controvers acerb. Dar acum exist o serie de mecanisme plauzibile i bine
documentate pentru a justifica astfel de interaciuni, precum i nenumrate dovezi asupra faptului c aceste
interaciuni au ntradevr loc. Pe deasupra, cercetrile lui Becker au artat n ce fel Entrainment-ul
geomagnetic al undelor cerebrale influeneaz i controleaz de la un nivel nalt ntregul sistem nervos (prin
sistemul de curent continuu perineural, care se extinde n ntreg organismul i care joac un rol major n
cazul proceselor reparatorii al unei rni).
Cu privire la o paradigm energetic pentru lucrul cu corpul pacientului i pentru terapiile prin micare,
din punctul nostru de vedere nu este necesar crearea unei IPOTEZE asupra Entrainmet-ului undelor
cerebrale prin cmpurile geomagnetice, care pot fi influenate extern terestru sau extrateestru. Acest lucru a
fost deja realizat de oamenii de tiin de mai peste tot pe glob, iar dovezile n sprijinul acestor fapte sunt
multe i solide.
n Capitolul urmtor (Cap.8) vom cerceta cum pot fi aplicate aceste concepte n practica terapeutic.

166

7.6 (Erdmagnetfeld=cmpul geomagnetic; Zirbeldrse= glanda pineal; magnetithaltiges Gewebe=esuturi


ce conin magnetit; Alphawellen=undele Alpha; ausgestraltes Biomagnetfeld=cmp biomagnetic emis;
Heilung von Verletzungen=vindecarea rnilor).
Imagine de ansamblu asupra lanului de reacii care este (probabil) implicat n receptorii magnetici, n
regularea undelor cerebrale i n emisia de cmpuri terapeutice (prin minile terapuilor). Pulsaiile
rezonanei Schumann sunt percepute de granda pineal i astfel implicit de ctre creier. n perioadele de
pauz n care Talamusul nu produce unde cerebrale, rezonana Schumann poate prelua rolul de dttor
de tact, mai ales ntr-o faz de relaxare sau meditaie (semnalele Schumann sunt de 1.000 de ori mai
puternice dect undele cerebrale). Undele cerebrale reguleaz ntregul tonus al sistemului nervos i al
strii de contient. Curenii electrici ai undelor cerebrale sunt transmii n ntregul organism prin
intermediul sistemului perineural i al celui sangvin. Dar intensitatea undelor cerebrale este mult mai slab
dect cmpul biomagnetic emis de minile terapeuilor (Seto et al. 1992). Aceasta nseamn c undeva n
corp (deci i n cel al terapeutului) exist un amplificator sau are loc un proces de amplificare, sau c
terapeutul (corpul acestuia) funcioneaz ca o anten sau canal pentru micropulsaiile rezonanei
Schumann. Cmpurile proiectate (emise) de minile terapeutului scaneaz n cutarea zonelor de
frecven, i anume tocmai a acelora pe care medicina colastic le recunoate i le folosete pentru
declanarea de start rapid al proceselor de raparaie i vindecare a diferitelor esuturi. (vezi li Tabelul
7.1) (Imagine preluat de la Becker 1990b).

167

Urmeaz o list bibliografic ce conine 64 de studii i lucrri tiinifice.


Capitolul 8 Entrainment-ul terapeutic
8.1 Introducere
Aa cum am vzut deja, exist bune motive s afirmm c n cazul aa-numitelor atingeri terapeutice
(therapeutic touch), n cazul practicilor Qi Gong i a altor metode asemntoare, din minile terapeuilor
radiaz puternice cmpuri biomagnetice. n Capitolul 2 am prezentat ipoteza conform creia, prin exerciii i
practic, anumite areale din creier se mresc, i anume acelea care coordoneaz mobilitatea i sensibilitatea
degetelor. Prin aceasta se creaz i o mrire a capacitii acestor areale de a emite un output (semnal ctre
exterior) biomagnetic, similar cu cel care a fost deja certificat prin experimente n cazul muzicienilor care
studiaz zilnic un instrument cu coarde. O dat c intensificarea acestor semnale emise de creier i degetele
pot emite semnale corespunztoare mai puternice, deoarece undele cerebrale se transmit n degete prin
sistemul perineural i prin cel sangvin.
Astfel se poate crea situaia ideal prin care ntre terapeut i pacient se stabilesc ritmuri biomagnetice care
prin Entrainment ajung la rezonan (intr n aceai frecven), aa cum putem vedea n Ilustraia 8.1

Ilustraia 8.1 Lucrul cu corpul pacientului precum i terapiile de micare sunt des folosite n constelaia
prezentat n acest Capitol. Ca urmare a cercetrilor efectuate, se poate concluziona c n cazurile acestea
se creaz condiiile ideale ale unui Entrainment ntre terapeut i pacient. (Upledger & Vredevoogd
1983).
ntr-o stare de relaxare contient aa cum cunoatem din metodele tipice ale terapeutic touch sau Qi
Gong, este foarte probabil c undele cerebrale ale terapeutului pulseaz n unele momente n rezonan cu
micropulsaiile cmpului geomagnetic. Dac i pacientul atinge o stare de relaxare, ambii vor fi influenai
de cmpul geomagnetic.
Acest concept a fost n mod remarcabil documentat de ctre Robert C. Beck, care n 1969 i-a nceput
cercetrile sale, desfurate pe o perioad de zece ani, asupra activitii cerebrale de vindecare studiate n
mai multe diferite regiuni culturale de pe glob (Beck 1986). Undele cerebrale au fost nregistrate ca
electroencefalograme (EEG). n toate practicile terapeutice cercetate a fost nregistrat un model asemntor
al undelor cerebrale, atunci cnd n starea de contien modificat a fost indus vindecarea.
Independent de convingerile i obinuinele terapeuilor din diferite culturi, s-a putut constata la toi o stare

168

de vindecare cu o activitate cerebral care n medie se situa n zona de 7,8-8,0 cicluri pe secund. Beck a
experimentat pe persoane cunoscute (n zonele respective) pentru puterea lor vindectoare (amani,
mediumuri, un vindector cretin carismatic, preoi Kahuna din Hawai, Wicca sau Santeria, etc.). Marea
majoritate a acestora produceau semnale EEG aproape identice atunci cnd intrau ntr-o stare de
contien modificat.
Este evident c trebuie s ne ntrebm cum se face c la aceti oameni, care nu se conoteau ntre ei, i
care se aflau la mii de kilometrii distan unii de alii, s-au putut nregistra unde cerebrale cu aceleai
lungimi de frecven, atunci cnd acetia i activau starea contient de vindecare. Beck observa c n
rndul vindectorilor testai se aflau persoane cu educaie i profesii foarte diferite, cu convingeri religioase
i puncte de vedere complect diferite. Atunci cnd Beck a efectuat cercetri suplimentare la unele dintre
persoanele testate, a constatat i faptul c fazele i frecvenele undelor cerebrale din timpul momentelor de
vindecare erau sincronizate cu micropulsaiile generate de cmpul geomagnetic, adic deci cu rezonana
Schumann.
Atunci cnd dou persoane stau relaxate unul n faa celuilalt n aceai ncpere, cu ochii nchii i fr a
se atinge, este posibil ca ritmul cerebral i cel cardiac s se cupleze i sincronizeze (Russek &Schwartz 1994
i 1996). Iar pentru a putea cerceta aceast sincronizare interpersonal, ambele persoane erau nregistrate
prin ECG i EEG. Aa cum s-a putut constata, sincronizarea nu numai c era prezent (putea fi nregistrat),
dar ea devenea mai puternic atunci cnd cele dou persoane erau conectate printr-un cablu, pe care l ineau
unul n mna dreapt i cellalt n mna stng, deci erau conectai electric. Aceaste experimente au deschis
calea unor cercetri mai largi asupra relaiei terapeut-pacient n sensul unei cuplri energetice ce putea fi
msurat cantitativ. Atunci cnd ritmurile a dou persoane se acordau unul cu cellalt (Entrainment) fr
s se ating, ce este atunci de ateptat de la o edint (situaie) terapeutic, unde terapeutul lucreaz prin
contact direct cu corpul pacientului? (vezi Imaginea 8.1)
Cercetrile prezentate mai sus indic un interesant model, care ar putea explica observaiile fcute n
diferitele forme i metode terapeutice energetice. Toate procedurile prezint un acordaj periodic
(Entrainment) al undelor cerebrale, respectiv al emisiilor biomagnetice ale ntregului corp cu rezonana
Schuman din atmosfera Pmntului. Iar rezonana Schumann la rndul ei este supus (influenat) de
ritmurile extraterestre care sunt produse de activitile astronomice ciclice. Rezultatul acestui complex de
interaciuni poate duce la oscilaii ale miliardelor de molecule (colagen, fosfolipidele din membranele
celulare i proteinele contractile) n ntreg organismul, care, n parte impulsionate de oscilaii Frhlich de
nalt frecven (vezi Cap.4), intr n vibraie cu cmpul geomagnetic, i foarte probabil implic n aceste
vibraii i moleculele de ap. Elementul care leag ntre ele activitatea electric a creierului (msurabil prin
EEG), emisiile biomagnetice (msurabile prin magnetometre) i reaciile corpului (sub vorm de vindecare)
este sistemul de curent continuu perineural, care regleaz toate aceste elemente, i care a fost descris de R.
O.Becker.
Dac aceste afirmaii se dovedesc corecte, atunci se ridic o nou ntrebare, i anume, care este rolul pe
care l joac n procesele de vindecare emisiile biomagnetice coerente. Puterea vindectoare a minilor
terapeutului poate rezulta din faptul c acestea sunt capabile s se acordeze la ritmurile coerente
asemntoare din corpul pacientului. Este probabil c prin acest Entrainment s fie stimulat i ntrit
sistemul de comunicare i control arhaic (vzut astfel din punct de vedere evoluionist) care particit la
procesele de aprare i vindecare.
Generatorul de impulsuri este Talamusul. Dar n momentele de pauz undele cerebrale pot emite
micropulsaii ritmice care sunt strns legate de ritmurile terestre i extraterestre. n aceste faze de pauz (de
mers n gol din punctul de vedere al Talamusului) este probabil c receptm i informaiile din ritmurile
care se desfoar n mediul nconjurtor. Este foarte probabil c va trebui s revizuim definiia informaiei
n ceea ce privete vindecarea.
Am vzut deja c prin intermediul aparaturii medicale sau al minilor terapeuilor sunt transmise
Informaii ctre celulele i esuturile pacientului. Acuma ne mai apare suplimentar nc o perspectiv, i
anume aceea c unele dintre aceste Informaii pot fi legate (i conine informaii) de activitile din mediul
nconjurtor larg. Cu doar civa ani n urm o astfel de afirmaie ar fi prut deosebit de suspect; totui prin
cercetrile intensive desfurate n ultimul timp s-a putut certifica faptul c organisme foarte diferite
reacioneaz sensibil la cmpurile energetice din mediul lor nconjurtor. i n legtur cu acest punct este
important s menionm c ntr-un simpozion din 1974 (Adey & Bawin 1977) s-a ajuns la concluzia c n

169

multe experimente controlate s-a putut constata o cantitate surprinztor de mare de interaciuni biologice.
Faptul c i chiar foarte slabe cmpuri electromagnetice au aciune biologic, las s se presupun un
mecanism deosebit de eficient, prin care aceste cmpuri sunt recunoscute i receptate, i prin care aceste
cmpuri pot fi filtrate de alte influene perturbante externe, mult mai puternice ca intensitate fa de
cmpurile electromagnetice menionate. La aceste mecanisme att de sensibile din sistemul senzorial este
obligatoriu necesar s participe un mare numr de elemente, care se ordoneaz ntr-un mod care s permit o
organizare cooperativ i care atinge un astfel de nivel de forme energetice care se manifest pe distane
mari (din organism ctre exterior).
La aceste concluzii au condus studiile efectuate, care au putut printre altele explica procesele prin care
porumbeii (mesageri) se pot orienta cu ajutorul cmpurilor geomagnetice.
Cu siguran aceia dintre noi care cu minile lor pot contribui la o mbuntire funcional a pacienilor,
triesc momente interioare, n fazele de pauz n care contientul nu lucreaz, care pot avea efecte
vindectoare puternice. Aceasta este starea de spirit vindector dup care nzuiesc multe tradiii
vindectoare i religioase. Periodic (din timp n timp) se re-cupleaz vibraiile centralei talamice
(Talamus). Iar acest lucru este desigur necesar fiziologic, deoarece rezonana Schumann poate fi ntrerupt
n anumite momente (de exemplu atunci cnd Ionosfera este perturbat prin furtuni magnetice).
Atnci cnd n anumite perioade eficacitatea vindectoarea a terapiei nu este att de consistent, terapeuii
deseori se autonvinovesc, dei este foarte probabil c adevrata problem nu este la acetia, ci provine de
la situaiile meteorologice i astrofizicale care i manifest influena. Terapeuii trebuie s fie contieni de
faptul c factorii locali joac un important rol n receptarea rezonanelor Schumann precum i a altor
ritmuri geofizicale (vezi i Cap.14).
Orict de surprinztoare pot prea cele afirmate mai sus, aceste idei nu sunt nicidecum noi. Deepak
Chopra menioneaz n conferinele i seminariile sale nsemnri din vechile scrieri vedice (unele dintre cele
mai vechi documente ajunse pn la noi) foarte asemntoare cu ideile expuse mai sus: Vindecarea
nseamn ca trupul nostru s se orienteze astfel la Marele Trup, nct informaiile s poat curge fr
dificultate prin corp sau m simt bine atunci cnd corpul meu este n complect rezonan cu Marele Corp
Cosmic. (Chopra 1994)
8.2 Energetica traumelor
n legtur cu cele expuse mai sus precum i cu interesantele evoluii pe terenul noilor terapii, cercetarea
energeticii Traumei capt tot mai mult nsemntate. Unul dintre pionierii din acest domeniu este William
Redpath, care n cartea sa Trauma energetics: a study of held-energy sistems prezint deschis, sincer i
documentat cercetrile sale (Redpath 1994).
Redpath ne conduce prin cartea sa de la apariia pn la rezolvarea propriei trauma, cptat n copilria
sa. Pe parcursul acestei cltorii el ridic ntrebri inteligente asupra a ceea ce se ascunde n spatele traumei
(traumelor) noastre, Trauma care joac desigur un important rol n formarea imaginii noastre asupra lumii
nconjurtoare.
n baza interesului su profesional asupra istoriei, teoriei i structurii tragediilor (din teatrul antic pn n
cel contemporan) precum i asupra diferitelor terapii ce pot fi cuplate cu acestea, Redpath ne mprtete
concepiile sale asupra proprietilor artistice, dramatice i terapeutice ale Traumelor.
Propria sa trauma a retrit-o Redpath 46 de ani mai trziu (dup ce aveusese loc n copilria sa), ntr-o
micare cazuistic ce s-a desfurat de data aceasta ntr-un spaiu-timp modificat. El a fost condus bland
napoi, pentru a se putea reconfrunta cu trirea respective, de ctre profesorul su Peter Lavine. Astfel i s-a
relevant un nou sens, iar toxicitatea Traumei a putut fi treptat diluat. Tot acest proces l-a condus pe
Redpath ctre acele locuri ntunecate n care se blocase Energia. Redpath a putut astfel recunoate anumite
comportamente, ca fiind dependente, repetabile, toxice, regretabile. Din momentul apariiei Traumei,
anumite aspect ale trupului, sufletului i spiritului preau a fi ca i ncapsulate, nchise i rigide.
Dar n momentul n care aceste granie au czut, i-a fcut apariia o imagine complex, total nou. Alte
persoane, care fuseser de f la acea vreme cnd a avut loc Trauma, i pe care Redpath le-a considerat n
tot aceti ani ca fiind dumani sau adversari, i pe care-I privea cu mnie sau chiar ur, puteau fi receptate
acum cu ali ochi, chiar cu empatie. ntr-un proces intuitiv de de-toxifiere, Redpath a fost rspltit prin
speran, iluminare i libertate. Procesele evolutive, mult vreme reprimate, au fost treptat reactivate,
aducnd cu ele consecine profunde pentru realitatea sa actual.

170

n aceast cutare, aceast ntreprindere a sa, Redpath a fost foarte perseverant i profund, punndu-i
ntrebri la fiecare nou perspectiv, indiferent ct de dureroas era aceasta, i totodat propunndu-ne i
nou o serie de ntrebri fundamentale, cum ar fi:
- este ntradevr acesta tot adevrul?
- se ntmpl mereu astfel?
- exist excepii, i dac da, ce anume reprezint ele?
- nu ar trebui s nvm s nelegem cum se produc n noi Traumele, cum pot fi ele eliminate i cum putem
s ne meninem libertatea rectigat?
- nseamn toate aceastea un progress?
- este vindecarea Traumei singura cale adevrat ctre Iluminare?
- cine sau ce ne poate ajuta n aceast misiune de supravieuire?
De-a lungul propriei sale lupte precum i ulterior n lucrul cu pacienii si, Redpath a descoperit treptat
mecanismele Traumei. Pacienii i transmiteau (transferau) direct lui Trauma, ntr-un proces incontient i
invizibil, dincolo de limbaj i simbol. Lui Redpath i era clar faptul c organismal retinea, bloca anumite
zone, deoarece ncerca s se auto-protejeze contra daunelor provocate de supra-stimulii cauzai de Traum
(excitabilitatea exagerat).
Consecinele traumatice ale unui eveniment se implantau ntr-un interval de secunde, de regul fr
contientizare. Chiar i dup ani de zile, sistemele energetice testau (n fapt testeaz n permanent)
respectiva zon blocat (se estimeaz la circa 10 pulsaii de testare pe secund, adic o data cu fiecare
und cerebral).
Remarcabil este faptul c o astfel de Traum (sau consecin a ei, anume un astfel de blocaj energetic) poate
tot aa de repede dispare precum s-a instalat.
n termini energetici Redpath nsui se afla n faa unui faze neobinuite a vindecrii. Ca urmare a unor
permanente dureri lui Redpath i-a fost pus diagnosticul de ulcer duodenal. Pe lng medicamentaia
obinuit (antacide) el a nceput i o reflexoterapie precum i o serie de edine bioenergetice ce preau a-I fi
de ajutor. Astfel a nvat s respire n locurile dureroase. Atunci cnt o criz de crampe puternice i
dureroase l-au determinat s-i concentreze atenia i respiraia asupra acestora, Redpath a sesizat subit o
anumit legtur, un fel de oc electric (ca atunci cnd te curentezi). Din acel moment a tiut c nu va mai
avea niciodat dureri de ulcer, ceea ce s-a i ntmplat. Datorit acestei ntmplri Redpath a realizat ct de
mare este potenialul de vindecare pe care l are organismal uman. Redpath i-a dat seama c creierul se
strduie n permanen s rezolve problemele (de exemplu de genul griji sau nemulumiri, frustrri, fric
fa de ziua de mine, incertitudine deci, sau uneori mai grav, pierderea unei persone foarte apropiate).
Redpath a iniiat ulterior, n lucrul cu pacienii si, o nou form terapeutic. n cadrul acesteia el s-a
concentrate asupra acelor pacieni care suferiser agresiuni sexuale sau corporale (violen). Principala
problem se afla mai puin n faptul c aceste personae suferiser diferite forme de durere fizic, ct n ceea
ce se afla (rmsese) n percepia cognitiv i n memoria pacientului. Redpath a constatat c prin
psihanaliz se puteau releva tririle critice respective, dar c totui n urma acesteia rmneau ascunse
tipare vitare perturbate. Ori acestea trebuiau descoperite i eliminate de ctre nsui creierul pacientului,
acest lucru neputnd fi realizat de altcineva din afar. Desigur, pacientul trebuia ajutat, susinut i cluzit,
dar n ultim instan problema nu putea fi rezolvat dect de pacient nsui.
Metoda lui Redpath (deci ceea ce fcea efectiv Redpath, ca aciune din afar asupra pacientului) consta
pur i simplu n a-i plasa minile n partea din spate a capului pacientului (ceafa) (vezi Ilustraia 8.1). O
bun bucat de timp ambii pstreaz tcerea, innd ochii nchii. n timp, i cu ajutorul ctorva indicaii date
de terapeut, pacientul reuea s-i clarifice Trauma. Redpath tia ns c nu trebuie s aibe ncredere n
primele semen de nsntoire (emoional i/sau fizic) ale pacientului, deoarece modelul, tiparul de baz
al perturbrii era localizat, dar nu nc eliminat.
Spre deosebire de metodele terapeutice tradiionale, Redpath nu dorea doar ca pacientul s se scufunde
n sentimentele sale. Redpath i cerea pacientului ca tocmai n aceast faz s se relaxeze total i s nceap a
privi detaat (ca din afara sa) travaliul pe care l desfura creierul su. Aceast etap (faz) a terapiei este
denumit de ctre Redpath recuperarea forei vitale.
8.3 Microgeneza ca teorie pentru lucrul cu corpul i pentru terapiile prin micare
Mulumit muncii lui Redpath, energia vindectoare i energetica Traumei s-au apropiat mult una de
cealalt. Dar un concept ce poart numele de energie subtil este destul de generic i mai ales foarte

171

controversat. i totui, ce anume se nelege prin energia subtil? Pentru a ne putea ncheia cu success
cercetarea desfurat n acest capitol, trebuie s dm un rspuns ct mai concret posibil la ntrebarea: ce
este energia subtil? Iar pentru aceasta trebuie mai nti s apelm la o teorie a contientului, foarte
folositoare i cu largi implicaii terapeutice, dar despre care din pcate se vorbete foarte rar.
Modificrile ritmice ale sensibilitii neuronale (depolarizare-repolarizare, aa cum sunt ele descries n
Cap.7) precum i energetica Traumei a lui Redpath aduc n lumin un importantconcept asupra
contientului, concept studiat i detaliat descries de ctre Jason W. Brown, de la Medical Center al
Universitii din New York. n cadrul teoriei sale, acest concept poart numele de microgenez (vezi
Brown 1977, 1988, 1991) i a fost dezvoltat n cadrul analizei aprofundate a anumitor dereglri cerebrale
(afazii).
Microgeneza cuprine n cadrul ei mai multe teorii asupra limbajului, micrii, sentimentelor, senzaiilor
temporale precum i a teroriei eu-lui. Astfel privit, Microgeneza constituie o mbogire i lrgire a
perspectivelor teoretice deschise de Redpath. Fatul c nu se prea discut despre Microgenez se datoreaz
din pcate realitii c neurologii nu sunt, n marea lor majoritate, familiarizai cu detaliile clinice ale acestui
concept.
Dar pentru medicina integral, o teorie cum este cea a microgenezei, cu multiplele ei posibiliti de
aplicare practic, este de o deosebit nsemntate. i aceasta deoarece ea clarific originea unei uniuni
cuantice a unor pri ale contientului din punctual de vedere al undelor energetice (cerebrale) ce curg prin
ntregul sistem nervos. Aceast unitate a contientului survine ca urmare a dezvoltrii creierului de-a
lungul istoriei evoluiei vieii, ntr-o succesiune de pai. (vezi Ilustraia 8.2)
Partea cea mai veche a creierului este creierul reptilian, cu care a nceput aceast succesiune evolutiv,
urmat de mai tnrul paleocortex-sistemul limbic,i de ctre neocortex. Aa cum am artat mai nainte,
undele cerebrale pornesc din adncul creierului, acolo unde se afl Talamusul, ceasul interior. De aici
activitile electrice se rspndesc n valuri, n sus, ctre structurile cerebrale mai noi din punct de vedere
evolutiv, pn cnd ating suprafaa creierului, scoara cerebral. n cortex se desfoar micri i receptri
care definesc mpreunmomentul contient. Prin intermediul sistemului perineural, care inerveaz
ntregul organism, undele se rspndesc pn la periferia corpului.
Cile neurale care particip n procesele de receptare i control al micrii sunt, conform Microgenezei,
legate ntre ele (de jos n sus, de la cel mai vechi creier la cel mai nou). De aceea n trunchiul cerebral exist
un fel de hart spaial (tridimensional) a corpului i a relaiilor acestuia cu lumea exterioar (mediul
nconjurtor). Brown descrie aceast hart ca fiind un spaiu lipsit de imagini, dar fr egal din punct de
vedere al Voinei, Orientrii, Intenionalitii, Intuiiei, Subcontientului, al arhetipurilor i al reaciilor vitale
de autoaprare. Sistemul limbic, care se afl la etajul, nivelul superior (vzut din punct de vedere evolutiv),
este un spaiu concentrate pe Observare, plin de imagini, vise i halucinaii n care sunt alese diferite obiecte
din memorie. n cortexul visual se afl i capacitatea de discriminare (difereniere), care face deosebirea
dintre calitile i poziiile obiectelor din mediul nconjurtor i ntre aceastea i aparatul locomotor.

172

Imaginea 8.2 n stnga jos, creierul n seciune, n centru jos cu creierul reptilian, apoi mai sus
Paleocortexul i apoi Neocortexul.n centru vedem o reprezentare schematic etapelor de transmitere ale
undelor cerebrale, pornind cu trunchiul cerebral, sistemul limbic, cortexul visual i scoara cerebral
(cortex), etape care finalizeaz n tastatura motoric, deci aciune, i n unitatea de memorizare
magnetic, deci n percepie.
Traducerea casetelor,de jos n sus:
-prima caset-harta spaial a corpului i a mediului imediat nconjurtor, spatial Voinei, Forei de
finalizare, Intuiiei, Subcontientului, Inteniei, Arhetipurilor i Reaciilor de supravieuire (vitale).
-a doua caset-Spaiul centrat pe Obervare, plin cu Imagini, Vise sau Halucinaii - n care alegerea
obiectelor este bazat pe memorie
-a treia caset-decizii asupra caracteristicilor obiectelor i a poziiei lor n spaiu (capacitatea de
discriminare, de discernere)
-a patra caset-reprezentarea obiectelor n funcie de aparatul locomotor.
La vrful Microgenezei se afl momentul contient, suprafaa cortexului, ca o foaie de hrtie ce ateapt
s fie scris. De ndat ce o nou und este emis imaginea plete treptat i o nou imagine i ia locul celei
interioare. Astfel contientul pare a fi fluent, cursiv i continuu. Simultan cu momentul realizat i receptat
contient, sunt transmise prin intermediul tastaturii motorice de pe cortex, ctre i prin aparatul locomotor
(muchi-schelet) aciuni i micri. La captul terminal al Microgenezei gsim deci receptarea
momentului precum i implicarea n spatial (mediul) nconjurtor.
Deoarece ns, aa cum tim deja, undele cerebrale se rspndesc prin intermediul sistemului perineural
pn n cele mai mici i ndeprtatea (fa de creier) pri ale corpului, fiecare und emite i transport
informaii, contiente i incontiente, ctre diferitele regiuni ale corpului. Astfel ptrund succesiv senzaiile
n Microgenez. Dar ele nu furnizeaz crmizile de constructive pentru lumea exterioar. n loc de
aceasta, sunt selectate i extrase percepii senzoriale de ctre structura personal, individual, care astfel
creaz lumea, ca pe un pre-obiect.
Prin structura personal nelegem aici suma cmpurilor (experien, imaginative, memorie i
arhetipuri). Tocmai i de aceea nsemntatea momentului este filtrat nc nainte ca momentul s fie

173

contientizat. Altfel spus, lumea din afar este ceea ce rmne dup trecerea prin respectivele trepte
microgenetice. Poate fi vorba deci de un vis, o iluzie (halucinaie), o imagine sau o receptare a unui obiect
real.
Structurii personale i aparin i tensiunile sau tiparele blocate sau ncapsulate de energie, care sunt
create ca urmare a Traumei. Energiile subtile ale lui Redpath i desfoar aciunea foarte probabil n
treptele inferioare (primare) ale Microgenezei, n trunchiul cerebral i n sistemul limbic. Suplimentar ele pot
aciona i asupra memoriei somatice, care este nregistrat la nuvelul celulelor corpului, celule care sunt
altele dect cele nervoase (Oschman&Oschman 1994 a i b).
Etapele de contientizare ale lui Brown i energiile subtile ale lui Redpath sunt foarte probabil cmpuri
energetice ale cror semnale (sau semnturi) electrice i/sau magneticemicriscopice sunt transmise i
nregistrate n ntregul organism prin intermediul reelelor neuronale i a circuitelor de semiconductori.
Probabil c tocmai din acest motiv aspectele traumatice personale sunt mult mai uor accesibile atunci cnd
pacientul i terapeutul se acordeaz (Entreinment) reciproc i i regleaz ritmurile lor electromagnetice
ntr-o secven pulsatorie comun i coerent. n acest fel se poate aciona energetic eficient asupra acelor
niveluri pre-verbale ale Traumei.
Brown nsui sintetiza astfel conceptul su: Au fost necesare milioane de ani de evoluie pentru a se
dezvolta structurile cerebrale; sunt necesari civa ani pentru formarea personalitii; dar sunt suficiente doar
cteva franturi de secund pentru a marca modelul comportamental.
Pentru lucrul (activitatea) terapeutic cu corpul pacientului precum i pentru terapia de micare,
Microgeneza este important deoarece poate explica cum i de ce se ajunge n anumite situaii terapeutice la
momente de complect clarviziune, n care problemele sau legturile ascunse dintre acestea pot fi nelese
de pacient. Redpath ne-a lsat descrierea unui astfel de moment, n care ulcerul su a fost vindecat ntr-o
secund. Fiziologic se poate corela aceast vindecare cu o singur und cerebral, care tocmai
traverseaz un segment al Microgenezei, n care un anumit aspect al personalitii este ncapsulat
(blocat) sub forma unui tipar traumatic.
Dei astfel de momente clarificatoare survin relativ rar, rezolvarea unei probleme este deosebit de
important mai ales pentru victimele unei Traume, deoarece psihicul cel puin potential se poate revindeca rapid i complect, chiar i fr a mai fi nevoie de re-chemarea n memorie a evenimetelor
traumatice trite. ntr-un interval de doar cteva secunde poate avea loc o transformare care va modifica
viaa i comportamentul traumatizatului, cu urmri emoionale i fiziologice complexe.
Brown a furnizat, prin Microgeneza sa, cadrul neuropsihologic, n timp ce Freeman a prezentat
fundamentele biologice pentru nelegerea unor astfel de fenomene. n ultima sa lucrare (din 1995) Freeman
descrie cum au loc modificri naturale n creier, ca urmare a unor reacii electrice trectoare (temporare)
asupra receptorilor senzoriali, modificri care duc la schimbare a comportamentului general al persoanei
respective.
Momentele Microgenetice sunt acele clipe n care astfel de legturi sunt modificate ntr-o secund.
Astfel aici cel puin, creierul se prezint a fi modificabil, chiar i pentru o foarte scur perioad de timp; el
permite i adopt noi interpretri ale Realitii. n astfel de momente poate fi pus fundamentul neural i
energetic pentru noi interpretri. i astfel metoda lui Redpath faciliteaz aplicarea practic a teoriei
Microgenezei.
Qui bono?

174

Miestria medicului const n a-l amuza pe pacient atta timp, pn cnd natura l va vindeca.
Voltaire
n zilele noastre cuvintele marelui filozof francez nu mai sunt valabile. Medicina modern nu-l mai amuz
pe om, ci l terorizeaz cu spectrul malefic al unei naturi care i arunc pe umeri tot felul de boli, de care nu
poate scpa dect cu ajutorul mrinimos al medicilor.
Astzi concernele farmaceutice i asociaiile (de interese) medicale inventeaz maladii. Boala devine un
produs industrial!
Medicina a evoluat att de mult, nct nimeni nu mai este sntos.
Aldous Huxley.
La nceputul secolului XX un medic pe nume Knock a nceput s elimine sntatea din oameni. Francezul
a creat o lume n care existau numai pacieni: Fiecare om sntos este un bolnav care n c nu tie acest
lucru.
Knock i-a nceput activitatea ntr-un sat de munte, pe nume Saint Maurice. Stenii erau sntoi i nu
mergeau la doctor. Vechiul medic de ar, predecesorul lui Knock, sracul domn doctor Parpalaid, a ncercat
s-l consoleze pe succesorul su, spunndu-i: Aici avei cea mai bun clientel care poate exista. Una care
nu v deranjeaz deloc. Dar Knock nu era dispus s se consoleze cu aceast idee.
Se ridica ns ntrebarea: cum putea nou-venitul doctor s-i ademeneasc pe vitalii steni n cabinetul su?
Ce ar putea el prescrie sntoilor stenilor? Knock i-a facut un plan. S-a mprietenit cu nvtorul satului
(deci pe cel rspunztor pentru educaie) i l-a convins s le prezinte stenilor conferine despre posibilele
pericole pe care vietile mici le prezentau pentru sntatea lor. Apoi l-a angajat pe toboarul satului
(mass-media local) i l-a pus s strige prin tot trgul (maketing) c noul doctor i invit pe steni n
cabinetul su pentru o consultaie gratuit (pre promoional), cu scopul de a limita rspndirea bolilor de tot
felul care, de la o vreme ncoace i ameninau pe bieii steni (pericolul pandemiilor).
Iar sala de ateptare s-a umplut!
n consultaii, Knock diagnostica diferite simptome i-i aiurea pe steni spunndu-le c au nevoie de o
permanent supraveghere de specialitate. n cele din urm ntregul sat arta ca un lazaret. Rmseser doar
atia oameni sntoi (cercettorii din domeniul medical i managerii concernelor farmaceutice), ci erau
absolut necesari pentru a-i ngriji pe cei bolnavi. Farmacistul satului a facut avere, iar crmarul i-a
transformat Casa de oaspei n spital.
Seara, Knock privea mulumit prin fereastr la marea de luminie din jurul lui: 250 de camere luminate
puternic, n care boleau 250 de steni, cu 250 de termometre bine nfipte n orificiile indicate de Domnul
Doctor. i asta n fiecare sear, fix la ora zece. Aproape ntreaga lumin mi aparine mie mustcea
mulumit Knock. Toi aceia care nu sunt bolnavi, dorm n ntuneric. Ei nu sunt importani!
Piesa n trei acte Knock sau triumful medicinei i-a srbtorit glorios premier n 1923 n Paris. n
urmtorii patru ani, piesa scriitorului francez Jules Romain s-a jucat de nu mai puin de 1.400 de ori, fiind
mai trziu de mai multe ori transformat n film.
Teatrul doctorului Knock nu este ns de oprit; medicina de pe scen a intrat de mult n vieile noastre de
zi cu zi. Doar c astzi nu este un medic de ar mecher cel care ne aprind luminile n camerele de boal i
ne nfige termometrul acolo unde trebuie. Un personaj mult mai potent i mai periculos i-a luat locul lui
Knock: medicina alopat modern.
Asociaiile medicale i concernele farmaceutice, mpreun cu organizaii ale pacienilor, iar mai nou cu
Forumuri n Internet, toate subvenionate din umbr de industria farmaceutic, ne predic o art a vindecrii,
care nu mai cunoate (i recunoate) omul sntos.

175

Iar pentru a nu permite ca frumoasele ctiguri financiare din anii trecui s se subieze cumva, medicina
trebuiete s terapieze din ce n ce mai muli oameni, care n fond sunt sntoi, doar c au uitat asta.
Modificrile naturale din via i comportamentele fireti sunt sistematic redefinite ca fiind boli. Se
inventeaz boli noi, se deschid noi piee, se obin noi ctiguri financiare.
Sunt toate astea spre folosul oamenilor? Este folositor oamenilor normali s fie transformai n pacieni?
Nu!
Atunci cui folosete tot acest teatru? Vechii romani puneau deseori aceast ntrebare: cui folosete?
Cine profit?
Qui bono?
Medicii adevrai, cu vocaie i dragoste pentru fraii lor, ceilali oameni, nu vor fi mnioi pe cele ce se
vor putea citi n aceste pagini reunite n Internet sub numele de Qui bono?
Ceilali, precis c se vor mnia foarte tare. La fel i managementul concernelor farmaceutice, care nu are
altceva n cap dect sporirea profitului. Poate se va mnia i o anume parte a presei, cea care joac cum i se
cnt. Precis se voi mnia destui. Doar c din pcate nu vor putea opri ca adevrul s fie spus de ct mai
muli cu glas tare i de ct mai muli descoperit sau din nou recuperat.
Eu unul cred sincer c medicina alopat i industria farmaceutic au zilele numrate. Foarte muli medici
alopai tiu i simt pe propria lor piele de ceva vreme acest lucru. Din ce n ce mai muli pacieni se
ndreapt ctre medicina integral (adic ceea ce n ncercarea de a o bagateliza, a fost denumit
alternativ). Concernele farmaceutice simt i ele acest lucru, sub forma subierii beneficiului anual.
Iar noi, prin acest Quibono, ne vom strdui s v prezent ct mai multe dovezi i argumente. Dovezi c
suntem nelai cu bun tiin, doar pentru bani. Argumente care arat clar c ceea ce s-a fcut pn acum a
atins de prea multe ori grania penalului, ba chiar a infaciunii. Argumente care vor ncerca s arate c exist
soluii pertinente i viabile la aceast medicin alopat care agonizeaz, i ncearc s ne agonizeze i pe noi.
Un cuvnt pentru Tovarii care poate vor ncerca s fac ru acestor pagini. Toate informaiile prezentate
n Qui bono? provin din surse verificabile, de la autori, din cri publicate, de pe alte Site-uri de Internet, cu
precdere engleze i germane, desigur critice la adresa medicinei alopate. Iar dreptul la opinie cred c nu
mai constituie o problem n Europa zilelor noastre. Aa c....
Voi ncerca, n msura posibilitilor, s v prezint ct mai multe informaii, actualizate, asupra a ceea ce
are de gnd cu noi medicina alopat, precum i asupra a ceea ce trebuie s tim sau s facem pentru a nu ne
lsa atrai n capcanele vntorilor de pacieni.
De asemenea, voi rmne recunosctor tuturor celor care vor dori s m ajute n acest proiect cu o
sugestie, o prere constructiv, o informaie util.
Cu mulumiri anticipate,
al Dumneavoastr,
Qui bono

Silke Schmalfuss-Soth
Schimbarea paradigmei n medicin
Pledoarie pentru o nou accepiune asupra bolii i a sntii
n baza unui articol scris de Doamna Silke Schmalfuss-Soth, Krebsforum Stuttgart e.V. (Centru pentru
informaie, educaie i activitate terapeutic n domeniul cancerului).

176

Articolul a aprut n revista raum&zeit Numrul 169 din Ianuarie/Februarie 2011.


Medicina colastic nu ia aproape niciodat n considerare Omul ca un ntreg. Alopatia separ acurat
corpul de psihic i mparte organismul ntr-o grmad de sectoare, de pri separate, de piese de
ceasornic care ar trebui s funcioneze mecanic perfect. Iar daca ceva nu funcioneaz, rotia
respectiv trebuie demontat, curat sau eventual nlocuit i montat la loc n sistem.
Se constat o stare de boal la un anumit organ, srmanului om i se administreaz o grmad de
medicamente sau i se aplic tot felul de tehnici terapeutice invasive, care ns nu se ndreapt ctre
adevrata cauza a bolii, ci mai degrab asupra simptomelor prin care aceasta se manifest, ncercndu-se
astfel atenuarea sau tergerea acestora. Doar c aproape ntotdeauna rezultatul nu este altul dect
provocarea unor noi simptome. Dei erorile i slbiciunile medicinei colastice sunt att de evidente,
sistemele sociale de sntate preiau costurile uriae pe care le implic aceast construcie artificial
denumit Alopatie, n timp ce medicina integral (aa-zis alternativ) este ignorat i ironizat. MassMedia contribuie i ea, deloc dezinteresat, la defimarea i instigarea contra medicinei alternative, a
medicinei integrale.
Sistemul de sntate s-a transformat deja de mult timp ntr-un sector de activitate economic.
Conform lui Leo A. Nefiodow, unul dintre cei mai cunoscui cercettori i oameni de tiin din domeniul
economiei, dezvoltarea societii actuale se ndreapt n direcia nvare i educaie, precum i n direcia
sntate individual i colectiv, direcie n care sntatea sufleteasc, ecologic i social este neleas
integral, ca unitate. Totui Nefiodow avertizeaz asupra faptului c la momentul actual sistemul de sntate
technic-chimic-biologic este nc puternic ancorat n modelul patogenetic nvechit, mecanicist, al secolulelor
XIX- XX. Reorientarea Sntii nu s-a produs nc, dect poate ntr-o foarte mic msur, i tocmai de
aceea Sistemul de Sntate practicat n foarte multe ri, se afl ntr-o criz evident, profund (vezi Leo A.
Nefiodow: A asea lege a lui Kondratieff ci ctre productivitate i bunstare n epoca exploziei
informaionale).
Sistemele de sntate n permanent criz
n ultimii 15-20 de ani cabinetele medicale, clinicile i spitalele au trecut treptat la un sistem economic
modern, de rentabilitate i eficien financiar, care ns nu a adus cu sine nimic bun pentru pacieni.
Dimportiv, preurile au crescut i cresc permanent, nu numai la medicamente ci i la servicii, Casele de
Sntate taie mereu de pe lista de servicii tot mai multe terapii i medicamentaii, i totui banii sunt din ce
n ce mai puini. n punctul central al acestor modificri nu st nicidecum omul, ci rentabilizarea i
meninerea economic a Instituiei Medicale. Avalana preurilor nu poate fi oprit iar sistemul se
adncete din ce n ce mai mult n criz, n aceast mocirl economic din care este evident c nu va mai
putea iei dect cu picioarele nainte. Iar medicii au devenit un fel de funcionari i birocrai care se ocup
mai mult de tot felul de hrtii dect de pacienii lor.
Guvernele (i s nu v nchipuii c aceste lucruri se ntmpl numai la noi; i aici n Germania este la
fel) ncearc zadarnic tot felul de artificii, legi i ordonane noi, care nu fac dect i mai mult ru. Cci se
ncearc doar o reform financiar, i nicidecum RESTRUCTURAREA! n final ns tot acest joc se
desfoar pe spinarea, buzunarul i sntatea bietului OM.
Metodele tiinifice ca msur de protecie
Medicina colastic bazat pe evidene ridic pretenia de a se limita accesul la fondurile Caselor de
Sntate doar la terapiile iniiate de ea, deoarece eficacitatea i corectitudinea acestor terapii este dovedit
tiinific, adic prin studii randomizate dublu-orb (Cum se falsific aceste studii am relatat de mai multe ori
n acest Site). Medicina colastic se cznete s obin acelai statut cu Fizica i Chimia, care sunt
recunoscute ca fiind tiine ale Naturii ca urmare a cercetrilor i experimentelor reproductibile i
cuantificabile statistic. Poate tocmai i de aceea medicina alopat desparte att de categoric trupul de suflet,
doar-doar va putea obine statutul de tiin pe care l dein Fizica i Chimia.
Scopul este din nou evident, i de clar natur economic i financiar: fondurile Caselor de Sntate
trebuiesc n totalitate folosite doar de medicina alopat. (Este vorba despre bani, domnilor, i nicidecum

177

despre sntatea lui Ionescu sau Popescu). n consecin, toate terapiile care nu sunt evaluate tiinific
(iar pentru asta este nevoie de muli bani, pe care i are idustria farmaceutic, desigur, dar care nu are nici
un motiv de a-i pune la dispoziie terapiilor alternative) trebuiesc excluse, compromise, calificate ca
arlatanie, astfel nct acestea s nu cumva s revendice vreo bucic din bugetul pentru Sntate.
Lunga tradiie a defimrii
Intriga i calomnia sunt dou dintre cele mai vechi, dar i cele mai folosite metode ale medicinei colastice
n permanenta ei obsesie de a-i apra propriile interese financiare. Deoarece anumite metode terapeutrice
nu sunt nelese sau nu se dorete a fi nelese (cci ar putea prezenta un pericol la adresa Monopolului) sunt
lipite la repezeal etichete pe care scrie arlatanie, Misticism, Ignoran, etc. etc. i nainte ca o nou
metod sau un nou principiu terapeutic s fie acceptat (cu scrnete din dini), aceasta este batjocorit, luat
n derdere i nu de puine ori, ignorantul care a avut ndrzneala, este adus n pragul falimentului i al
nebuniei.
Exemplul devenit deja clasic este cel al lui Ignaz Semmelweis (1818-1865) medic ungur (evreu) care
practica medicina n Viena, ntr-o maternitate. La vremea respectiv foarte multe femei mureau dup ce
nteau, din cauza aa-numitei febr post-natal. Semmelweis a demonstrat printr-un experiment care era
cauza pentru care mii de femei i pierdeau viaa dup naterea copilului lor. n secia condus de el, timp de
un an de zile, mortalitatea a sczut 1000% n comparaie cu celelalte secii conduse de ali medici, doar
datorit faptului c medicii de aici se SPLAU pe mini nainte de a asita o natere.
Poate o s ridicai din sprncene sau o s rdei, cci aceast msur primar de igien o tie astzi i un
copil de cinci ani. Dar la acea vreme, medicii nu se splau pe mini nainte de a asista o femeie la natere.
(Astzi se spal pe mini, dar doar dup ce au bgat plicul n buzunar, cci doar se tie c bancnotele sunt
purttoare de microbi!)
Pentru obrznicia sa, de a le cere celorlali medici s se spele pe mini, Semmelweis a fost adus la ruin i
n pragul nebuniei, de ctre nobilii si colegi academicieni i profesori. La fel au stat lucrurile i n alte
cazuri nu mai puin celebre, cum ar fi cel al radiologului i pionierului psihooncologiei O. Carl Simonton
(1943-2009) sau al profesolului Fritz-Albert Popp, descoperitorul biofotonilor. Iar acestea sunt doar trei
exemple dintr-o mulime de alte cazuri.
Paralela dintre inchiziia catolic i medicina colastic se relev de la sine. Dogma trebuie aprat cu
orice pre, chiar i cu cel al ardeii pe rug a nenorocitului care a ndrznit s vin cu vreo idee nou, care ar
putea ct de ct pune n pericol Puterea tiinific a Medicinei. Cci cine aparine Sistemului, trebuie s se
supun i s respecte legile nescrise ale Camorrei medicale. Cei care nu respect Codexul profesional
(care printr-o infam mistificare este denumit Jurmntul lui Hippocrat) sunt imediat eliminai din Sistem.
Nu de puine ori unii medici, sub promisiunea de a nu spune nimnui, le destinuie pacienilor lor
posibiliti i metode terapeutice alternative, ba chiar le recomand folosirea acestora. i de asemenea
deosebit de semnificativ este faptul c unele cabinete medicale, ale unor medici care practic medicina
chinez, fitoterapia sau alte metode denumite insinuant alternative, sunt pline cu medici alopai aflai la
anangie, adic bolnavi ei nii. Ori dac medicina pe care o recomand aceti medici pacienilor lor nu este
de ncredere, i n cazul unei afeciuni sau boli care-i atinge direct pe ei, dau fuga la un Alternativ, atunci
m ntreb sincer: oare cum pot aceti oameni dormi linitii? Nu au nimic pe contiin? ncaseaz bani de la
bieii oameni bolnavi dup care dau fuga la un cabinet alternativ unde-i repar bolile pltind cu banii
luai de la pacienii lor! Pacieni pe care i terapiaz cu metode pe care le resping pentru ei nii!
Nici un numitor comun ntre medicina colastic i medicina integral!
Medicina colastic nu mai poate nici ignora i nici nega faptul c foarte multe persoane (pacieni) sunt
convini de eficacitatea homeopatiei, acupuncturii sau fitoterapiei i n consecin din ce n ce mai muli
oameni se ndreapt ctre cabinetele praticanilor i terapeuilor din aceste ramuri medicale aa-zise
alternative. Iar n anii din urm ctig din ce n ce mai mult teren i celelalte forme terapeutice i
medicale, aparinnd toate la un loc medicinei integrale: Reiki, Qi Gong, medicina energetic, masajul
terapeutic, rolfing, medicina vibraional, etc. etc.
Controversa dintre cele dou mari direcii (lsnd la o parte aspectele financiare i interesele concernelor
farma) devine din ce n ce mai puternic i nu poate fi rezolvat tocmai datorit paradigmelor (principiilor
de baz) pe care se sprijin i fundamenteaz cele dou mari direcii medicale contemporane. i anume: este

178

boala o problem strict a corpului material, a organismului vzut ca o main? Sau boala este un aspect
exterior al unor probleme mult mai sensibile, mai adnci, i anume a celor psihice?
La modul foarte sincer m ntreb astzi (din pcate nu cu muli ani n urm credeam i eu povetile
alopate) cum pot oamenii s mai dea crezare mitologiei infecioase cu care am fost intoxicai atta amar de
vreme? Pi dac ar fi aa cum ni se povestete prin crile i brourile de popularizare i prostire a
maselor, primii care ar trebui s fie foarte grav bolnavi i chiar s moar, ar fi tocmai medicii, care, fie ntrun spital sau ntr-un cabinet medical, intr n contact zilnic cu zeci de persoane bolnave. Persoane care sunt
purttori de tot felul de invadatori, fie microbi, bacterii, virusuri sau fungii. De ce oare nu se ntmpl
astfel?
Cum se face c pn astzi, dup mai bine de 30 de ani, nu se cunoate nici mcar un singur caz de medic
sau de membru al corpului sanitar, care s se fi mbolnvit de SIDA molipsindu-se de la un pacient? Desigur
c se iau aa-zise msuri de protecie, dar exist foarte multe cazuri n care, accidental sanitarii, medicii
sau laboranii s-au nepat cu ace care fuseser folosite la pacieni HIV pozitiv. i totui.... nimic! i
lucrurile nu stau prea altfel nici cu hepatita C? Cum se face c, practic, (exceptnd familiile de tineri n care
ambii parteneri au fost sau mai sunt nc dependeni de droguri) dac un partener are hepatit C, cellalt nu
se molipsete? Hepatita C se descoper greu, i de cele mai multe ori trziu, i-mi vine greu s cred c toate
cuplurile (so-soie) practic sex protejat de la bun nceput, i n permanen. Pai dac ar fi aa, atunci cum
se mai nasc copii pe lumea asta? Iar n cazul cuplurilor de homosexuali, marea majoritate a celor care sunt
chipurile infectai HIV sunt partenerii pasivi sau cei versatili? Ceva nu se potrivete aici!
Medicina colastic se bazeaz pe imaginea raionalist mecanicist-material asupra lumii. C imaginea
asta este veche de peste 300 de ani, i c ntre timp lucrurile s-au schimbat enorm att n fizic ct i n
chimie, nu pare a-i deranja pe Domnii Profesori Atottiutori. Matematicianul Rene Descartes (1596-1650)
precum i genialul cercettor Isaac Newton (1643-1727), (tii Dumneavoastr care Newton; cel lovit n cap
de tot felul de obiecte cztoare) au pus bazele acestui sistem. Descartes considera spiritul ca fiind o
substan imaterial neidentificabil, i n consecin excludea orice legtur ntre suflet i corp. Poate c
n cazul lui, chiar aa i stteau lucrurile. Doar c de vreo o sut de ani a aprut fizica quantic, care a
certificat inexactitatea (sau n orice caz exactitatea foarte limitat) a mecanicismului newtonian i a filozofiei
lui Descartes. Acuma, poate c la vremea respectiv fizica newtonian a fost bun i util, dar astzi...
Astzi medicina alopat se afl nc n sec.XIX, ca paradigm i fundamentare filozofic, i n consecin ne
consider n continuare ca fiind nite mecanisme automate care graviteaz n jurul cabinetelor medicale.
La vremea respectiv Descartes a czut la pace cu biserica, lsndu-i acesteia Spiritul i Sufletul,
revendicnd Trupul ca fiind mainua mecanic cu care se joac oamenii de tiin, mai ales cei din
medicina colastic. Pentru Dogma tiinific, Spiritul a devenit un fel de strigoi mistic, aa c a fost scos
din ecuaie. Consolidarea acestei temelii (paradigme) au fcut-o treptat o serie de oameni de tiin dintre
care a aminti aici pe Rudolf Virchow (1821-1902), Hermann von Helmholtz (1821-1894) i ceilali colegi
ai lor de la Charite din Berlin. Iar aceste principii stau n continuare, pn n ziua de astzi, la baza medicinei
colastice i a nvmntului medical.
tiina medical alopat nelege n continuare corpul uman ca pe un mecanism sau mainrie lipsit
de Spirit, pe care o desface n buci tot mai mici, o re-monteaz la loc, scoate o roti sau un urub uzat, l
nlocuiete cu altul sau l unge cu ceva substane chimice, l pune la loc, i.... minune, mainua
funcioneaz din nou. Din pcate minunile nu se prea lipesc de alopaie. Medicina colastic nelege omul
ca fiind un cumul de cifre, mase i greuti. i n consecin ne trateaz ca atare! Mulumesc, domnilor
alopai, mulumesc Domnilor Descartes, Newton, Virchow i Compania, dar eu unul nu sunt un
mecanism. La fel cum le mulumesc i Domnilor Charles Darwin i Richard Dawkins, dar pot s-i asigur
c nu m trag din maimue. mi cunosc foarte bine prinii. n cazul Domniilor Lor ns nu garantez, cci nu
le cunosc prinii. tim doar c pe lumea asta orice-i posibil!
Confuzia dintre Metodologie i tiin are repercursiuni foarte grave!
i din pcate repercursiunile le suport oamenii, pacienii, bolnavii. Noi toi. Separarea de corp i
eliminarea Spiritului/Sufletului din ograda tiinei este o construcie artificial. Construcie artificial care
desigur c ofer posibilitatea unei anumite categorii profesionale de a-i crea propria iluzie c este
atottiutoare i ultrapotent. Iluzie! Omul nu este doar corp (Materie), ci este o structur bipolar care
conine la polul opus materiei, psihicul (Energia).

179

Corpul i Sufletul/Spiritul comunic unul cu altul, sunt n permanent legtur i se influeneaz reciproc
permanent. Cnd primim o veste tris, ncep s ne curg lacrimile, s plngem, atunci cnd ne rnim i
simim durere, ni se face fric. Atunci cnd suntem bolnavi, ntotdeauna este NTERGUL organism implicat
i afectat, deci att corpul ct i spiritul. Doar c domeniul psihosomaticii este menionat i luat n seam de
ctre medicina colastic doar n cazuri excepionale (ceea ce nseamn deci i foarte, foarte rar).
Pentru a putea fi recunoscut ca i tiin, o disciplin anume trebuie s se confrunte permanent cu
propriile ei baze teoretice i s le legitimeze teoretic conform cu noile descoperiri i evoluii din celelalte
cmpuri disciplinare. Ori medicina colastic nu accept aa ceva. Tocmai i de aceea tiine sunt Fizica,
Chimia, Matematica.... dar medicina NU. Prin noile descoperiri din domeniul Fizicii din ultima sut de ani,
imaginea asupra lumii i universului s-a schimbat radical. Ralitatea faptului c Energia i Materia sunt unul
i acelai lucru, realitate certificat prin celebra formul E=mc a lui Einstein, nu intereseaz absolut deloc
pietrificata mentalitate a profesorilor inchizitori ai medicinei colastice. Ignazio de Loyola este mndru de
Dumneavoastr, Domnilor Profesori!
Universul este un ntreg Dinamic ce nu poate fi divizat n bucele, iar oricare aciune asupra unei pri a
acestui ntreg influeneaz tot ntregul. Acest principiu, fizica quantic n ansamblul ei, este ceva ce (dup
prerea acestor profesori) nu are de a face cu medicina, i desigur de aici rezult c nu are de a face nici cu
oamenii pe care acest tip de medicin pretinde c vrea s-i vindece. i mai rezult implicit c nici medicina
alopat nu are nimic de a face cu tiina.
Energia i Informaia fundamentul pe care se autoorganizeaz Viaa
ntruct medicina colastic pleac de la o premiz depit i nvechit, nu este capabil s neleag (sau
nici nu dorete s neleag) mecanismele terapiilor integrale, ale medicinei energetice, ale homeopatiei, i
mai ales nu este capabil s neleag vindecarea spontan. Partea proast la aceste vindecri spontane este
aceea c pacientul care a supravieuit, care s-a vindecat miraculos n ciuda sentinelor de condamnare la
moarte ale tuturor profesorilor universitari, este el nsui o dovad vie, ce nu poate fi pur i simplu negat
sau luat peste picior, n derdere. n rest, terapiile alternative sunt tratate de ctre medicina alopat conform
metodei Circul Klutzki. Hai s ne batem joc de tot i de toate. Doar c la fel cum este incapabil s
neleag paradigma medicinei integrale, este la fel de incapabil s vindece i bolile cronice. Aa c pn la
urm, se va alege doar cu rsul i btaia de joc.
Pentru medicina integral paradigma fundamental este aceea c o stare de boal este cauzat de un
dezechilibru energetic, de un dezechilibru ntre Materie i Spirit, ntre Corp, Spirit i Suflet. Ori acest
dezechilibru influeneaz direct Fora Vital a organismului. De mii de ani nu numai medicina chinez, ci i
multe altele printre care cea egiptean antic, cea indian, etc. i-au ndreptat principala atenie asupra Forei
Vitale a corpului, acel Qi al chinezilor, sau Ka al egiptenilor.
Medicina colastic contemporan este foarte probabil singura medicin din istoria omenirii care crede c
o poate scoate la capt fr a lua n considerare Fora Vital se plngea jurnalistul expert n probleme
medicale i de sntate Marco Bischof.
Somatizarea conflictelor psihice
Deja C. C. Jung (1876-1961) cerea ca Omul s fie din nou neles ca un ntreg, ca un Sistem n care
psihicul, somaticul i factorii sociali interacioneaz i n care o problem ce apare la un anumit nivel se
reflect asupra tuturor celorlalte niveluri. Jung nelegea simptomele corporale ca semne i simboluri a cror
semnificaie este necesar a fi cercetat i descoperit. Simptomul ne atrage atenia asupra unor conflicte
sufleteti nerezolvate, i apare ca urmare tocmai a ignorrii acestor conflicte sau traume (vezi aici i
Capitolul 7 din James Oschman-Medicina energetic, tot n acest Site).
Ruediger Dahlke compar sistemul corp-suflet cu o balan ale crei brae reacioneaz imediat la cel mai
mic dezechilibru (schimbare de greutate). Deficitul sufletesc astfel format, pe care de obicei nu l
recunoatem n mod contient, se manifest ulterior la nivel corporal. Atunci cnd creterea (dezvoltarea i
evoluia personalitii) nu se concretizeaz i realizeaz prin propriile fore, apare pericolul ca aceast
<frustrare> s se scufunde n corp, ducnd la apariia unei alte <creteri>, adic a uneia necontrolate, a unei
tumori spune Dahlke (vezi aici crile lui Ruediger Dahlke aprute n limba romn: Puterea vindectoare
a bolii la editura Adevr Divin i Boala ca ans la editura Trei). Pe vremuri medicul l ntreba pe
pacient: Ce-i lipsete? n sensul de: ce-i lipsete sufletului tu, de ai cptat acest simptom, aceast boal.

180

Boala are o funcie de semnalizare, de alarmare. Desigur c ea este incomod, neplcut, chiar dureroas
de multe ori. Dar este foarte necesar pentru a ne trezi din inerie i a ne pune la modul foarte serios
ntrebarea asupra nemulumirii (nemulumirilor) i pentru a ne determina s ncercm eliminarea acestora i
refacerea echilibrului sufletesc, de a readuce braele balanei n mijloc, la acelai nivel. Omul este un animal
foarte comod, i fr a primi una dup ceaf (ca sa nu spun un picior n fund; da iat c am i spus-o) nu
se va ngriji de schimbrile necesare pentru refacerea echilibrului. i nu degeaba se spune c fiecare ut n
fund este... un pas nainte. Vechii greci, fa de care noi cei de astzi ne considerm foarte detei,
puseser pe frontispiciul Templului lui Apollo, care la acea vreme funciona i ca centru de vindecare,
celebra formul: Cunoate-te pe tine nsui. Azi suntem.... asaaaaa de detepi, c nu mai putem pricepe
sensul real al acestor cuvinte.
Pentru descifrarea mesajului pe care ni-l transmite un simptom, este important s tim c Sufletul i
Corpul sunt ntocmai ca i doi poli, care funcioneaz dup principiul contra-ponderii, deci se controleaz i
echilibreaz reciproc. Din pcate semnificaia i funcia de semnal de alarm al unui simptom nu mai este
astzi, spre deosebire de culturile din trecut, nici neleas i nici predat n universitile de medicin. n
lumea noastr modern, super-tehnicizat, toate eforturile se ndreapt spre anularea Simptmului, spre
eliminarea lui ct mai rapid, deoarece boala este astzi neleas ca un accident deranjant i lipsit de o
anumit semnificaie care perturbeaz funcionare mainuei mecanice numit OM.
Doar c atunci cnd la maina pe care o conducei se aprinde un becule care v avertizeaz o avarie sau
defeciune, nu vei deuruba becul pentru a nu v mai deranja i vei conduce linitit mai departe, ci vei da
fuga la atelier, ca s reparai defeciunea care v-a fost semnalizat de becule. n schimb cu propriu
Dumneavoastr corp procedai invers: dai fuga la Nenea Doctor s v scrie o reet cu ceva boabe care s v
anuleze simptomul, adic de fapt, deurubai beculeul i v continuai linitit viaa de pn atunci fr a
modifica nimic. Ineligent, nu?
n cazul unui cancer, poate c este util ca n prima faz s vi se ndeprteze o tumoare, deoarece de multe
ori este vorba de o curs n timp. Dar este absolut imperios necesar ca imediat dup aceasta, reuind s
ctigai astfel ceva timp, s v punei serioase i fundamentale ntrebri asupra cauzelor REALE care au
dus la apariia unei tumori canceroase, i s readucei n echilibru cele dou brae ale balanei, Corpul i
Sufletul. i tocmai n acest sens este inuman din partea medicinei colastice de a ascune, ignora i defima
cile prin care aceast ntreprindere poate fi dus la bun sfrit, adic medicina integral. De cte sute de mii
de ori nu s-a ntmplat ca o tumoare s fie extirpat cu succes dup care, la un an sau doi, s apar alta, i
apoi alta, iari i iari. Acest fapt nu face dect s ne arate c, dei n primul moment o operaie, ca
inervenie chirurgical de urgen, poate fi un lucru util, n esen cauza problemei nu a fost rezolvat,
dezechilibrul Corp-Suflet persistnd pe mai departe. Ori, aa ne tot putem opera pn nu mai rmne nimic
ntreg din noi.
Faptul c medicina colastic nu poate sau nu vrea s neleag alte puncte de vedere, alte ci terapeutice,
nu nseamn nici pe departe c acestea nu sunt eficiente i utile. Medicina alopat face astzi exact ca
ranul din anecdot, care ajungnd pentru prima oar la Grdina Zoologic i vznd, tot pentru prima oar,
o giraf, a cerut revoltat s primeasc napoi banii dai pe biletul de intrare, spunnd c Aa ceva nu exist,
c acolo nu sunt animale reale, ci pcleli.
Descoperirea cmpului bio-electro-magnetic
Noile cercetri din domeniul neurobiologiei, bazate pe teoriile fizicii quantice i pe revoluionarele
descoperiri ale acesteia relev conexiunea clar dintre Suflet/Spirit i Corp: procesele de structurare, control
i dinamizare ale vieii sunt realizate prin intermediu energiei ca purttoare de informaie.
Spiritul poate structura Materia, care n ultim instan este tot o form de energie. El poate provoca
modificri la nivelul corpului att n sens pozitiv ct i negativ. Noile cercetri asupra dinamicii
organismului uman au permis descoperirea i certificarea faptului c acesta posed un cmp
bio-electro-magnetic extrem de activ. Astfel se realizeaz scena pe care se desfoar un joc activ ntre
Energia Vital i Materie, cu permanente modificri de frecven. Dereglrile de la nivelul vibraiilor
(oscilaiilor) electro-magnetice stau la baza apariiei diferitelor boli.
Homeopatia este medicin energetic!

181

Modificrile din cmpul electro-magnetic ne ajut s nelegem eficacitatea homeopatiei ca i medicin


energetic integral. Ca reacie de aprare mpotriva unei modificri de frecven a cmpului electromagnetic cauzat de stri sufleteti cauzatoare de boal (stri sufleteti i gnduri negative), organismul
reacioneaz printr-un simptom corporal. Proprietatea similarului homeopatic, a crui frecven este, pe
ct posibil, ct mai aproape de stare de oscilaie a bolnavului, are n vedere ntrirea, amplificarea
simptomului. n acest fel, la fel ca atunci cnd ciupim o coard de la o ghitar, se activeaz prin rezonan
vibraiile cmpurilor electro-magnetice, pentru ca prin aceasta nivelul sufletesc-spiritual s poat fi readus n echilibru i capacitile de auto-vindecare ale corpului s fie stimulate.
Medicina alopat nu a putut niciodat nelege i accepta faptul c un remediu homeopat ntr-o foarte
nalt Pote (deci n care practic nu se mai regsete nici mcar o singur molecul din substana material
originar folosit) poate avea eficacitate terapeutic. i aceasta tocmai pentru c paradigma medicinei alopate
este fals, excluznd factorul Informaie. Energia este Informaie, iar un remediu homeopat nalt enegizat
(cu o Poten nalt) conine Informaia preluat de la substana care a fost originar folosit, chiar dac
aceasta nu mai este prezent n soluia (remediul) respectiv. Ca i pur Informaie, aceasta ajunge n cel mai
scurt timp la locul faptei, adic acolo unde este nevoie de ea, spre deosebire de drumul lung i pe ocolite
ci pe care-l parcurge un remediu chimic alfat ntr-un medicament alopat (i aici nu ne mai referim i la
efectele secundare pe care acesta le aduce cu sine). Informaia din remediul homeopat este, dac vrei, ca un
SMS sau E-Mail, care ajunge practic instantaneu la destinaie, iar medicamentul alopat este ca o scrisoare,
pentru care, pe ci ocolite, sunt necesare cteva zile pentru a-i atinge destinaia.
Suprimarea simptomului, baza paradigmei alopate, poate fi eventual util doar n ultimo ratio, deci ca i
ultim soluie, ca soluie de urgen pentru salvarea unei viei (spre exemplu antibioticul n cazul unei
aprinderi de plmni), dar mpiedic astfel descoperirea i eliminarea cauzei sufleteti-spirituale adnci
care a dus la declanarea bolii. Ori atta timp ct la acest nivel dezechilibrul persist, rentoarcerea i
cronicizarea simptomului este deja pre-programat. Poate tocmai i de aceea avem astzi de a face cu att de
multe afeciuni cronice, crora medicina alopat este incapabil s le gseasc soluii. Ba mai mult, prin
orbirea i ncpnarea de a ine mori s ne ndoape cu boabe indiferent de situaie i simptom,
medicina alopat i aduce o remarcabil contribuie la apariia i declanarea de noi i noi afeciuni
cronice. Iar acest lucru i reuete medicinei alopate ca urmare a sprijinului reciproc-interesat al concernelor
farma, astfel c spre exemplu n Germania, din dintr-un buget total de 32 de miliarde de Euro al Caselor de
Asigurri de Sntate, doar 0,027 procente sunt alocate pentru metodele terapeutice homeopate. Cu alte
cuvinte, cine vrea s fie sntos, s-i plteasc singur. Casele de Sntate pltesc pentru (a fi i rmne)
bolnav.
Experiena, Relaiile interumane, Gndurile i Stilul de Via controleaz genele noastre
Noile cercetri din cadrul Epigeneticii au artat c membrana celular, i nicidecum nucleul celulei
(genomul), este organul de control al celulei. Membrana celulei este cea care recepioneaz semnalele din
exterior prin intermediul receptorilor proteinici, semnale pe care le traduce cu ajutorul efector-proteinelor
i a genomului, astfel fiind definit comportamentul general al celulei. Proteinele regleaz procesele
biochimice din corpul celulei i controleaz astfel funciile metabolice n ntregul organism. Bruce H.
Lipton, n cartea sa Biology of Belief ne ofer o excelent prezentare a acestor procese, ndeosebi a
mecanismelor de aciune ale complexelor receptor-efector.
ADN-ul ca i puttor al motenirii noastre genetice este doar un fel de Blueprint (ablon) prin care, n
funcie de necesitile concrete, ofer reeta pentru producerea diferitelor proteine care sunt copiate n
ARN. Geneticianul Jens Reich compara genomul cu un pian, care n sine, singur, nu emite nici un sunet. De
abea atunci cnd cineva n cazul nostru efector-proteinele i apas clapele cu o anumit tiin, dup un
anumit plan, din pian se va auzi muzica.
Concepia de pn acuma , conform creia viaa noastr este controlat exclusiv de ctre gene, este
depit. (i de aici decurg i consecine foarte complexe, cum ar fi de exemplu problematica bolilor aanumite genetice). ntrebarea principal rmne ns: genele sau mediul nconjurtor? i conform psihoneuroimunologului Joachim Baure de la Universitatea din Freiburg, la aceast ntrebare nu se poate da un
rspuns tranant. Mai degrab, conform ultimelor cercetri din Epigenetic, genele i mediul nconjurtor
particip mpreun la acest joc, ca juctori ai aceleiai echipe.

182

Toate organismele sunt n contact cu mediul nconjurtor i comunic cu acesta prin intermediul
cmpurilor energetice. Semnalele din mediul nconjurtor care sunt percepute de cele cinci simuri ale
noastre, sunt controlate n creier, informaiile respective sunt preluate i transmise cu ajutorul substanelor
mesager i sunt mai departe transmise celulelor organismului, modelndu-se astfel structura organismului.
Energia gndurilor i sentimentelor are de asemenea o influen direct, prin intermediul creierului, asupra
fiziologiei corpului. Doar prin aceste capaciti de adaptare a fost i este Omul capabil s-i asigure
supravieuirea.
Cunotinele acumulate de Epigenetic duc la o relativizare din ce n ce mai mare a medicinei colastice.
Conform Epigeneticii, spre exemplu, cancerul este o evoluie multifactorial i fiecare tumoare este
unic. Medicina colastic, care nu a putut niciodat nelege c n ciuda factorilor comuni totui fiecare
om este unic, ncearc cu ajutorul statisticii i n sensul acesteia, s scormoneasc mai departe la nivel
molecular prin bio-markeri, s identifice grupuri de pacieni cu un tipar asemntor, care s rspund cu
toii la o anumit linie terapeutic, la o medicamentaie standard.
Doar c standardul lui Ion nu este la fel ca cel al lui Vasile, iar cel al lui Gheorghe este complect diferit
de cele ale lui Ion i Vasile. Cci nici unul dintre ei nu sunt mainue produse n serie, pe band rulant.
tiina medical (i din pcate nu numai medical) nu nelege s ia n considerare factorul psihic ca i
cauz adecuplrii epigenetice a anumitor gene, fapt ce desigur c provoac o serie de perturbri n
funcionarea organismului. Medicina colastic se strduie s rmn la nivelul Corpului, s ignore complect
latura Suflet/Spirit a Omului, i cu ajutorul total interesat al industriei farmaceutice s creeze noi i noi
medicamente care s fie chipurile capabile s rstoarne procesele din corp aflate n plin desfurare.
Spiritul formeaz Materia
O imagine interesanta asupra felului cum mediului nconjurtor i Gndurile influeneaz sistemele vii ne
prezint ncercrile lui Bernd Krplin i Minnie Heim prezentate n volumul ilustrat Welt im Tropfen
(Lumea n picturi volum aprut ca urmare a cercetrilor efectuate la Universitatea din Stuttgart). Apa i
nu trebuie s uitm c celula const n proporie de 70% din ap are capacitatea de a crea i memora
forme, tipare i structuri ordonate, i prin aceasta deci de a memora i transmite Informaii.
Oamenii de tiin au efectuat n aceast direcie o serie de experimente interesante, spre exemplu cu
picturi de ap i din diferite lichide din corp, cum ar fi saliva, care au fost uscate i a cror structur a fost
studiat la microscop. Asfel s-au putut constata modificrile structurale provocate de gnduri, att n sensul
unei mbuntiri a structurii, ct i n sensul (n funcie de calitatea i ncrctura pozitiv sau negativ a
gndului) unei deteriorri a structurii. Aici mai trebui menionat i faptul c aceste structuri pot fi influenate
i de observator, respectiv de terapeutul care lucreaz cu pacientul (n acest sens vezi James OschmanMedicina energetic), fapt ce este de altfel bine cunoscut i documentat de fizica quantic (aici m refer la
rolul observatorului). n esen pacientul este capabil, cu ajutorul Spiritului su, s influeneze procesele n
desfurare de la nivelul corpului prin modificri ale tiparului psihic cauzator de boal.
Sntatea sau Boala sunt proriile noastre creaii!
Pe scurt i n mod clar spus:
Toate Gndurile, pozitive sau negative, au o profund aciune asupra sistemelor regulatorii ale
organismului, asupra evoluiei corpului. Ele ne pot face bolnavi sau sntoi.
Aceast constatare trebuiete neaprat s dea roade n viitor. Dar desigur, doar dac medicina alopat i
va schimba paradigma (ceea ce de fapt ar nsemna, sincer vorbind, s nu mai fie... alopat). Iisus i Buddha
au spus nc cu foarte mult vreme n urm: credina poate muta munii. i ntr-un anume fel, tumorile
canceroase, de exemplu, sunt muni, care nu aparin locului unde apar, i care trebuie i pot fi mutai din loc.
Prin Credin, prin Gndul pozitiv, prin Iubire. Depinde de OM felul n care i structureaz i adapteaz
necesitile vieii. Boala NU ESTE DESTIN, ci este un comportament psihic eronat, care poate fi corectat i
astfel se poate elimina starea de dezechilibru, deci boala. Depinde de noi i de cei care sunt alturi de noi cu
iubirea i compasiunea lor.
Istoria pierdut a medicinii

183

Exist cercetri tiinifice obiective care au fost ignorate, ascunse i abandonate de ctre cei care obin
profituri (uriae) din starea de boal, din bolile noastre.
n ciuda faptului c sistemul medical actual ucide ntre 3 i 6 mii de persoane pe sptmn, n ciuda
faptului ca acest sistem trateaz doar simptomele i nu bolile nsi , n ciuda faptului ca tratnd o afeciune
n maniera sa proprie, acest sistem nu face dect s creeze noi afeciuni, n ciuda tuturor acestor evidene,
dei destul de bine cunoscute oamenilor simpli (ne-specialiti), acest sistem medical (anume concret
medicina alopat) se bucur nc de mult popularitate. De ce oare? Pentru c se bazeaz pe doctrine i
credine religioase i nu pe fundamente tiinifice. i pentru c medicina alopat este ndrgit de toi cei
care doresc soluii rapide, imediate (s nu m mai doar) i care nu doresc s se confrunte cu propriile
erori de comportament (am fost infectat cu un virus, de alii, eu nu am nici o vin, sunt o biat victim,
Domnule Doctor, scpai-m de aceste dureri, ca s-mi pot tri mai departe viaa mea de pn acum).
Simplu, mult prea simplu. Nu v-ai gndit niciodat la acest lucru? Iei o pilul i-i trec durerile. i poi s
faci mai departe totul ca i pn acum! Minunat! Dar i adevrat?
Teoria germenilor
Oricine a auzit de Louis Pasteur. El este considerat printele Teoriei germenilor n medicin (dei era
calificat doar ca i chimist!) i tot el este cel care a inventat procesul de pasteurizare. Lsnd la o parte faptul
c teoria germenilor era cunoscut deja cu o sut de ani nainte de Pasteur (dar la acea vreme nu se nscuse
nc ideea de a obine profituri uriae din aceast teorie!), experimentele sale care doreau s confirme
valabilitatea acestei teorii l-au propulsat n poziia de piat unghiular n istoria medicinei moderne. Ce
mare pcat ns c munca sa nu era dect un plagiat nefundamentat tiinific.
Ceea ce nu tiu ns foarte muli este faptul c Pasteur nsui s-a ndoit deseori n privina teoriei i
afirmaiilor sale. Aflat pe patul de moarte i-a exprimat prerea c teoria germenilor este eronat, spunnd :
Vina pentru o bolal o poart terenul, i nu germenii . Dar ultimele sale cuvinte, ca de attea ori n istorie,
au fost date la o parte. Pentru c existau interese concreta care trebuiau aprate. De altminteri ca i cele ce
tot Pasteur n ultimii ani ai vieii sale le aflase deja, i anume, germenii nu joac nici un rol n cazul unui
sistem imun sntos i aflat n echilibru. Dei astzi tim c sistemul imun, aa cum era atunci neles, i cum
nc i astzi muli oameni l concep, are doar ca funcie secundar aprarea contra unor factori patogeni
externi. Altfel spus, atunci cnd sistemul Dumneavoastr imun se lupt cu invadatorii, Dumneavoastr
folosii roata de rezerv! Vom vorbi un pic mai trziu detaliat despre semnificaia acestei roi de
rezerv.
Terenul
Ce se nelege exact atunci cnd vorbim despre terenul de sntate? Ai auzit de Antoine Bechamp? Marea
majoritate dintre Dumneavoastr va rspunde cu "Nu" la aceast ntrebare. i nici nu este de mirare.
A fost Doctor n tiin, Doctor n medicin, are Masteratul n farmacie! A fost profesor de chimie medical
i farmacologie la Montpellier, profesor de fiziologie i toxicologie la nalta coal de Farmacie din
Strassbourg, profesor de chimie la aceeai coal, profesor de biochimie i Decan al Facultaii de medicin
din Lille, Cavaler al Legiunii de Onoare, Comandor al Rozei n Brazilia, etc. Numele su nu-l vei gsi n
crile de istorie a medicinei. Bechamp i lucrrile sale au fost expulzate. Dar Louis Pateur s-a inspirat (a
se citi a plagiat fr jen) foarte intens di lucrrile Domnului Profesor Bechamp. Una dintre primele lucrri
scrise de Bechamp pe care le-am citit este un studiu (mai bine zis un experiment) efectuat pe pisici.
Bechamp a mparit un grup de pisici n dou. Prima jumtate a acestui grup a fost hrnit cu mncaruri
gtite cu mult grsime. Cea de a doua a primit mncare gatit cu foarte puin grsime. Dup o vreme,
starea de sntate a pisicilor di cel de-al doilea grup era evident mai bun dect a pisicilor din grupul hrnit

184

cu mncare gras. La a treia generaie, pisoii noscui din pisicile primului grup, cel cu mult grsime n
mncare, nu au putut supravieui pna la vrsta adult! Se mai mir oare cineva astzi c 70% din dietele
contra cancerului au la baz mncare vie, adic negtit i cu foarte puin grsime?
Acuma, Bechamp a fost un critic al lui Pasteur. Iar acesta, Pasteur l ura pe Bechamp, mai ales pentru c
Bechamp gsea consecvent erori n lucrrile lui Pasteur. De exemplu, experimentele lui Pasteur care
dovedeau a sa teorie a germenilor, iereau mult prea puin tiinifice, dup prerea lui Bechamp. Pasteur a
injectat animalelor sntoase snge luat de la animale bolnave. Iar animalele sntoase se mbolnveau i
ele. Bechamp a obiectat c, n primul rnd exist mult prea multe variabile ntr-o siring cu snge recoltat de
la un animal bolnav, fapt care nu poate duce la concluzia ce germenii unei anumite boli au mbolnvit
animalele sntoase. Bechamp a considerat c Pasteur a otrvit sngele administrat animalelor supuse
experienei.
Claude Bernard a fost i el contemporan cu pasteur. nainte de a muri, Pasteur a recunoscut c el a greit i
c Bernard a avut dreptate. Bernard, care era de formaie fiziologist, este astzi considerat printele
medicinei experimentale. Oricum, i lucrrile precum i contribuia acestuia n medicin au fost i ele date
uitrii. Din nou o regretabil scpare? Sau o manipulare intenionat. S lum numai un singur exemplu
dintre concepiile lui Bernarnd asupra bolilor. Aflndu-se ntr-un grup de cercettori i oameni de tiin,
Bernard a facut urmtoarea afirmaie : Terenul este totul, germenii nu sunt nimic ! Dup care a dat pe gt
un pahar cu ap infectat cu bacili de holer. Ah, da, desigur, s tii c nici nu s-a mbolnvit i nici nu a
murit din aceast cauz. n orice caz, nu cred c exist muli savani care s-i asume un astfel de risc.
Bernard ns era convins c avea dreptat. i chiar avea ! Bernard, ca i Bechamp de altfel, au fost savani
fr egal n domeniul medicine. Astzi sunt dai uitrii complect. Nu pot crede c pur i simplu din greeal
mai degrab......
Germenii nu cauzeaz boli.
Am mai vorbit de curnd despre afirmaia lui Rudolph Virchow, care este astzi considerat printele
patologiei. Virchow : Dac mi-ai putea astzi ncepe viaa din nou, mi-ai dedica-o dovedirii faptului c
germenii nu fac dect s caute habitatul lor natural, esutul bolnav, i nicidecum c ei sunt cauzatorii unui
esut bolnav. narii caut blile cu ap sttut (pentru a-i depune larvele) dar nu ei sunt cauza pentru care
exist bli!
Oare putei ntrevedea importana extraordinar a acestei afirmaii? Prima oar cnd am citit aceast fraz
am ramas perplex. Deci, asta nseamn c tot ce am nvat n coal, tot ce am citit prin ziare sau auzit prin
mass-media, nu face nici ct o ceap degerat? Iniial am crezut c prin teren este neles sistemul imun!
Se pare ns c sistemul imuni face probleme pentru un est, adic intr n aciune doar n cazul n care
esutul nu o mai poate scoate la capt singur. Ceea ce nseamn c ntr-o prim faz, esutul afectat se
vindec singur. De accea vorbeam mai nainte despre roata de rezerv adic sistemul imun!
Astfel c acuma neleg altfel reproul pe care Bechamp i l-a adus lui Pasteur. Experimentul lui Pasteur nu
dovedea nimic cci acesta a otrvit terenul animalului supus experienei, i n acest fel a permis (a
provocat artificial) atacul germenilor asupra tesutului otrvit (intoxicat).
naite de a merge mai departe cu aceast poveste, trebuie s ne reamintim ceva. Am observat cu toii acest
lucru dare ne-am gndit rareori la el. Luai o bucat de banan si o bucat de brnz i plasai-le sub un
clopot de sticl. Lsai-le acolo cteva zile i urmrii cu atenie ceea ce se ntmpl. Dup o vreme ambele
produse ncep s se ... strice. Doar c banana putrezete i n interior, n timp ce brnza se stric numai n
exterior, miezul fiind neafectat. Ceea ce nseamn c banana era vie n timp ce brnza, nu. Orice lucru
viu exist de la bun nceput echipat cu un serviciu sanitar care i ncepe treaba n momentul morii Acest
serviciu sanitar este programat s curee ceea ce rmne dup ncetarea vieii. Acest lucru este foarte
important i va trebui s ni-l reamintim de mai multe ori pe parcursul explicaiilor noastre.
Terenul sntos
Deci, ce determin un teren sntos? Bechamp a nceput descrierea acestuia cu peste o sut de ani n urm,
dar Claude Brnard a fost cel care a finalizat problema. Este vorba despre doi factori interni:
Alcalinitatea

185

ncrctura electric negativ.


Rezult conform prerii lui Bernard, c exist doi factori care contribuie la existena unui teren sntos, i
anume:
1. Nutriia
2. Toxinele
Ca s fii sntos ai nevoie de o nutriie adecvat i de un organism liber de toxine. Studiile moderne mai
adaug, i pe bun dreptate, un al treilea element necesar: emoiile, adic sntatea mental (a nu se nelege
aici c vorbim despre dezechilibraii psihic, ci despre ceea ce ndeobte astzi se numete stress). Stressul
are o influen direct asupra echiliburlui acid-alcalin din organism. Cu ct stress-ul este mai mare cu at
aciditatea crete, iar alcalinitatea scade. Iar acest lucru este valabil i n cazul n care din punct de vedere
nutriional o persoan face totul corect, ca la carte. Pe de alt parte am putea spune c stress-ul este o
toxicitate emoional i deci c totui sunt doar dou elemente importante, nutriia i toxicitatea, aa cum
au fost ele prezentate anterior.
Situaia n zilele noastre i n societatea noastr nu este tocmai optimist n ceea ce privete sntatea. Trim
ntr-o societate toxic. Alimentele, apa, aerul sunt poluate. Pe deasupra ne mai otrvim i singuri cu droguri,
alcool, tutun sau prin maniera n care ne pregtim mncarea (grtare, mncruri grase, microvele, etc).
Aproape toate medicamentele prescrise de medici (adic produse de sintez chimic, artificiale) provoac de
asemenea creterea aciditii n organism.
Echipa de salubritate interioar
Bechamp a lansat o teorie precum c n fiecare organism viu exist un soi de microorganism ( o particul),
denumit microzima. i ali savani naintea lui Bechamp au vzut aceast mic granulaie molecular, dar
nu au avut nici o idee asupra a ce ar putea fi aceasta. Gaston Naessens a descoperit somatidele. Sunt acestea
oare tot una cu micozimele lui Bechamp? Muli cred c da. Microzima face parte cin echipa de curire
care activeaz n interiorul fiecrui organism viu.
Sngele nu este un lichid ci este un esut mobil, n micare (Bechamp a fost primul care a descris astfel
sngele). Componentele sngelui sunt vii. i un anumit lucru nu-l poate accepta i nici pricepe medicina
modern nicicum i anume c o bacterie se poate transforma ntr-o drojdie dup care ntr-un fungi dup care
ntr-o ciuperc. Acest proces poart numele de pleomorfism, pleo nsemnnd multe iar morfis nsemnnd
corp. Gaston Naessens a documentat pe larg ciclul de via al somatidelor. Una dintre extrem de
interesantele descoperiri ale lui Maessens n ceea ce privete somatidele este aceea cacestea sunt practic
indestructibile. Ele rezist la radiaii, la temperaturi de pn la 392 de grade i i rd ce cei mai agresivi
acizi ! Maessens a cartografiat ciclul de via pleomorfic al somatidelor (sau microzime ?) Printre altele a
documentat sghimbrile pleomorfice n bacterie, virus, fungi i ciuperci. Este ceva ntr-adevr care te pune
pe cnduri i care ridic enorm de multe ntrebri. i dac ntr-adevr lucrurile stau aa, iar ultimele cercetri
aduc tot mai multe argumente n aceast direcie, atunci medicina alopat nu mai are nici o raiune de a
exista.
Adevrata definiie a bolii
Cnd ncepe o boal? Care este momentul de declanare al unei boli? In cultura i conform concepiilor
noastre o boal ncepe o dat cu apariia simptomelor. Cu toate c un mic exerciiu de logic ne arat imediat
c de fapt boala ncepe cu un oarecare timp nainte. Conform concepiei medicinei chineze, boala ncepe cu
mult timp naintea apariiei simptomelor. n orice caz, conform teoriilor lui Bechamp, verificate de ctre
Profesorul Gunter Enderlein (care a demonstrat c structural toate teoriile lui Bechamp sunt corecte) avem o
nou definiie a bolii. Boala ncepe atunci cnd esuturile noastre alcaline devin acide i cnd energia
negativ se transform n energie pozitiv. Acesta este mometul declanrii bolii.
Poate c cel mai bine ar fi s dm aici un citat din Dr. Arthur C.Guyton MD care scria n jurnalul Medical
Physiology : Primul pas n meninerea sntii este acela de a pstra structura alcalin (bazic) a corpului
(pH sau balana acid/alcalin). Acesta este cel mai important aspect al homeostazei. Modificrile n pH
altereaz virtual toate funciile corpului. Celulele unui corp sntos sunt alcaline n timp ce celulele unui

186

copr bolnav sunt sub un pH de 7.0. Cu ct avem n corp mai multe celule acide, cu att este organismul
respectiv mai bolnav. Daca organismul nu poate alcaliniza celulele, acestea vor deveni acide i astfel se va
declana starea de boal. Corpul nostru produce acid ca rezultat normal al metabolismului. Dac organismul
nostru nu poate sintetiza alcalinitatea, suntem nevoii s apelm la surse externe pentru a ne feri de ridicarea
nivelului de aciditate i astfel de boal i n cele din urm, de moarte.
Un pic de chimie
Apa este, din punct de vedere chimic, o molecul de oxigen legat de dou molecule de hidrogen. Ceva att
de simplu! Dac spargem molecula de ap, obinem o mulecul de hidroge pe de o parte, iar pe de alt
parte o molecul de hidrogen legat de una de oxigen. Adic H + OHMolecula de hidrogen singur este acid i are polaritate energetic pozitiv. Molecula de hidroxil (adic
OH) este alcalin i are polaritate negativ. Dar ambele jumti luate mpreun dau un rezultat neutru.
APA!
Un pH de 2 este extrem de acid. Un pH de 11 este foarte alcalin (bazic). Este doar un numr, nu v lsai
iritai de acest aspect. pH-ul poate fi denumit i potenialul hidrogenului. Deoarece am nvat c, cu ct
mai mult hidrogen avem ntr-o soluie, cu att mai acid va fi aceasta, i cu ct mai mult oxigen vom avea,
cu att mai alcalin va fi aceasta. Pentru a simplifica, oxigenul nseamn alcalinitate. Avem nevoie de
oxigen pentru a tri. Viaa este oxigen iar oxigenul este via. (A nu se limita ngust aceast afirmaie numai
la procesul respiraiei!)
n rndurile de mai sus am menionat deseori bacteriile, virusurile, ciupercile, cancerul. Toate acestea NU au
nevoie de oxigen pentru a supravieui. Despre ele spunem c sunt existene anaerobe (fr oxigen). Toate
acestea pot metaboliz fr oxigen, exact la fel ca n procesul de fermentaie. Fermentaia produce alcool (ca
unul dintre produsele derivate) precum i multe reziduuri cunoscute sub numele de micotoxine. La fel ca n
experimentul cu banana i brnza. Atunci cnd devenim acizi, sistemul nostru imun intr n aciune i
ncearc restabilirea echilibrului sau a homeostazei, respectiv readucerea noastr la alcalinitate. Sistemul
nostru imun este n primul rnd o echip de salubritate iar n al doilea rn un artist jongleor care se
concentreaz asupra meninerii echilibrului.
Prima sarcin a sistemului imun este de eliminare a celulelor moasrte. Bilioane de astfel de celule sunt
eliminate zilnic. n exact apte ani, organismul nostru este nlocuit complect cu noi celule. Aceasta este
principala i cea mai important misiune a sistemului imun !
Dac echilibrul pH-ului este rupt, jongleorul nostru (sistemul imun) ncearc readucerea echilibrului n
sistem. Aceasta este ce-a de a doua misiune a sistemului imun. Rezult de aici c o boal se declaneaz
primordial n momentul n care echilibrul acid/alcalin este rupt. Boala nseamn c organismul nostru a
devenit acid. Aici este important de menionat c acid nseamn cu alte cuvinte lips de oxigen. Faptul c
bacteriile i restul de gngnii ador mediul acid, deci n consecin, n cazul unui copr acid aceste
microorganisme vor prolifera, este absolut logic. Ele gsesc terenul pregtit, terenul ideal lor. Este deci
absolut normal ca ntr-o stare de boal numrul germenilor s prolifereze, s creasc. Asta este ceea ce
constat medicina alopat, care vine imediat cu medicamentele ei i distruge bacteriile. Bun, n ordine, dar
terenul rmnnd acid el rmne n continuare fertil pentru noi i nopi bacterii. Logic rezult c medicina
alopat (deci cea care mparte medicamente de sintez chimic) nu rezolv problema, nu vindec boala, ci
doar o amn, pn cnd, ntr-un trziu.... este prea trziu. Poate prea un pic macabru, dar, aducei-v
aminte ce se ntmpl cu bucata de banan din experimentul de mai sus. Cnd banana devine acid
(fermenteaz) echipa de salubritate (microorganismele specifice) ncep curirea terenului, considernd c
sistemul este mort. Cci el a devenit acid. Mecanismul este stupefiant de simplu. Acid nseamn lips de
via. n prezena masiv a acestuia sanitarii, fie c se numesc ei microzime (Bechamp) sau somatide
(Naessens), ncep s-i fac treaba, s tearg urmele a ceea ce a fost. Acesta este momentul n care apar
primele simptome ale bolii, cele pe care le simim noi efectiv (durerile). Nu pot crede c medicina alopat nu
cunotea toate aceste lucruri, care sunt n fond, n momentul n care ochii notri le vd, extrem de simple i
logice. Dac s-a fcut doar c nu le vede, n intenia de a folosi simptomele i boala doar cu scop
financiar, eliminnd nite bacterii, fr a elimina i mediul lor hrnitor, terenul fertil lor, atunci acest
lucru este ru. Cci sun a premeditare.

187

Medicina chinez folosete ca metode de diagnostic semnele corporale externe ale pacientului. Mirosul,
gustul, forma unghiilor, culoarea pielii, etc. pentru a descoperi ce se ntmpl n organism. mi revine mereu
n minte o scen din filmul Ultimul mprat, n care medicii personali ai acestui, i miroseau n fiecare zi
materia fecal, pentru a ti dac organismul su funciona corect sau nu. Astfel nct un bun medic chinez ne
poate spune c suntem bolnavi nainte de a avea simptome de boal.
Medicina european nu este capabil de aa ceva. Ea are nevoie de snge. De analiza sngelui.
n ultimii ani s-a vorbit tot mai des despre Candida. Candida este o compunent a echipei de salubrizare .
Cnd aceast drojdie se transform ns n ciuperc, ea i trimite miceliile subiri n ntreg organismul,
atacnd diferite organe. n activitile ei, echipa de salubitate produce deeuri denumite micotoxine. Unul
dintre aceste deeuri este acidul uric, altul este alcoolul, iar altul este aflatoxin, care este una dintre
substanele cele mai puternic cancerigene. Astfel, ficatul nostru ncepe s produc mai mult colesterol pentru
a ajuta la eliminarea micotoxinelor. Luai Lipitor (atorvastadin calcium), un medicament destul de
cunoscut care scade colesterolul i vei permite astfel micotoxinelor s produc din ce n ce mai multe
prejudicii organismului ale Dumneavoastr. Despre minciuna colesterolului s-au scris poate sute de cri
deja. Dar ele sunt ignorate de corpul medical, cu bun tiin. De ce? Pentru c, i sunt convins de asta,
medicii tiu c medicamentele nu pot vindeca un teren bolnav. Ele pot doar suprima nite simptome, dar
aceasta la un pre foarte mare pentru .... ngiitorul de pilule. Numai nutriia i detoxifierea pot vindeca un
teren bolnav.
S nu mai avem oare nevoie de medicin? Ba da, mai este nc necesar, dar nu lsat de capul ei, iar n
acelai timp nici noi nu mai trebuie s ne .... facem de cap. Dup ce ntr-un caz urgent medicina alopat
repar un pic situaia, noi revenim la viaa de dinainte, continund s ne dezechilibrm organismul cu prea
mult acid. Medicina scolastic i-a dovedit ntradevr eficiena n cazurile de prim ajutor. Problema
principal este ns c medicina colastic este impotent n privina afeciunilor cronice. Pentru c este
structurat pe premize greite.
Bolile secundare
V mai amintii de citatul din Rudolf Virchow? Odat ce sistemul este acid i echpa de salubritate a intrat
n aciune, se declanjeaz mbolnvirea esuturilor. Iar n momentul n care avem esuturi bolnave, germenii
externi csesc mediul favorabil dezvoltrii lor. Ei cauzeaz astfel boala secundar, pe care ntermenii i
conform ndoctrinrii alopate o denumim boal sau afeciune. Rezult un fapt demn de luat n seam i o
regul important care trebuiete reinut. Germenii sunt atrai de esuturile bolnave, dar nu ei sunt cei care
au provocat mbolnvirea esuturilor! Acest fel de a vedea evoluia i cauzalitatea bolilor rstoarn complect
att teoriile pasteuriene ct i ntregul eafodaj al medicinei alopate.
Bun, dar se ntmpl n cazul cancerului? Cum se potrivete atunci cancerul n acest tablou?
Un studiu a Universitii colii Medicale din Minnesota arat c fiecare pacient care a fost testat a fost gsit
ca avnd Candida n sngele su. De asemenea s-a mai constat n acest studiu