REFERAT

BURSA DE VALORI BUCURESTI

Cuprins :

1. Generalitati referitoare la piata de capital .............................. 3 2. Scurt istoric al Bursei de Valori Bucuresti .............................5 3. Organizarea BVB........................................................... 6 4. Sistemul de tranzactionare......................................... 10 5. Indicii Bursei de Valori Bucuresti ..............................................11

1.Generalitati referitoare la piata de capital

Piata de capital reprezint o piat specializat unde se ntlnesc si se regleaz n mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piat pe care se tranzactioneaz n mod liber valori mobiliare, piat ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor fizice sau juridice care economisesc (cumprtorii de actiuni si obligatiuni) si care urmresc plasarea profitabil a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de ctre emitentii de actiuni/obligatiuni, care sunt n cautare de capital n vederea finant rii unor proiecte de investitii. Piata de capital prezint interes si din alte puncte de vedere, permitnd preluarea controlului asupra unor societti prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor cstiguri pe termen scurt prin specularea modificrilor de curs ale valorilor mobiliare. n functie de momentul n care se realizeaz tranzactia , piata de capital, ca mecanism de legtur ntre detinatorii de fonduri excedentare (investitorii) si utilizatorii de fonduri (emitentii de titluri financiare), se mparte n dou segmente: - Piata primar: reprezint piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima dat. Ea este un mijloc de distribuire a titlurilor de catre utilizatorii de fonduri si de plasament n titluri, din partea detinatorilor de fonduri. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care, de regul, fac legatura ntre societatea emitent si investitori, se oblig s plaseze valorile mobiliare nou emise n schimbul unui comision; - Piata secundar. Odat puse n circulatie valorile mobiliare pe piata primar, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundar. Functionarea efectiv a pietei secundare se realizeaz prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este n principal vorba de bursa de valori, pe de o parte, si de piata extrabursier, piata interdealeari sau "la ghiseu " (engl. OTC - Over the Counter Market). Aceasta piata ndeplineste, ca si cea primara, un rol de concentrare a cererii si ofertei de titluri, dar a unei cereri si oferte derivate, care se manifesta dupa ce piata titlurilor s-a constituit 1[1].

Diferenta dintre cele dou forme ale pietei de capital secundare (bursa si piata OTC) se manifest la nivelul localizrii tranzactiilor, al accesului la piat, al modalittii de negociere, al cadrului juridic, precum si al cursurilor pentru titlurile negociate. Astfel, n timp ce n cazul burselor de valori, tranzactiile cu titluri financiare se desf soar ntr-un spatiu delimitat, o cldire cu o sal pentru negocieri, nu acelasi lucru se poate spune despre piata OTC. Pe aceasta din urm, tranzactiile se realizeaz n oficiile societtilor financiare, care actioneaz ca dealeri ("la ghiseul" acestora), lipsa unei localizri fixe, a unei cldiri n care s se desfsoare toate negocierile fiind caracteristic acestei piete. n ceea ce priveste accesul la piat, n cadrul bursei acesta este limitat la membrii bursei si la titlurile acceptate n burs. Pe pietele OTC accesul este mai larg, att pentru clienti, ct si pentru titlurile tranzactionate. La burs, negocierea si executarea contractelor se efectueaz de ctre un personal specializat, acest lucru realizndu-se prin diferite sisteme de tranzactie bazate pe licitatie public . Pietelor interdealeri le sunt specifice tranzactiile care se realizeaz prin negocieri directe ntre vnztor si cumprtor, rolul de contraparte n tranzactie fiind jucat de dealer. n timp ce, reglementarea tranzactiilor pe piata OTC este f cut de asociatiile dealerilor, n cadrul burselor de valori aceast reglementare este mai ferm si mai cuprinztoare. Realizarea tranzactiilor la burs este supus unor att unor reguli instituite prin lege, ct si regulamentului bursei, agentilor de burs impunndu-li-se s respecte anumite obligatii. Datorit concentrrii ordinelor si a mecanismului tranzactional, n cadrul bursei se formeaz un curs unic pentru tilturile negociate. Pe piata OTC, preturile pentru un anumit titlu financiar pot s varieze de la un dealer la alt dealer, acest lucru datorndu-se faptului c ele sunt stabilite n urma unor negocieri izolate 2[2]. Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piat , un segment al pietei financiare, o piat secundar organizat, transparent si supravegheat, pe care se ncheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani. La nivelul economiei, bursa ndeplineste mai multe roluri 3[3] : Acumularea de capital pentru ntreprinderi: bursa le ofer companiilor posibilitatea de a acumula capitalul necesar extinderii acestora prin vnzarea de titluri financiare ctre publicul investitor ; Mobilizarea economiilor private pentru investitii: investirea economiilor private n tilturi de valoare duce la o mai bun alocare a resurselor, deoarece fondurile, care altfel ar fi fost consumate sau imobilizate n depozite bancare, sunt mobilizate si redirectionate, ele promovnd astfel comertul si industria ; Redistribuirea veniturilor : oferind posibilitatea unui spectru larg de persoane de a cumpra diferite titluri si, n consecint, de a deveni actionarii unor societti profitabile, bursa diminueaz inegalittile generate de veniturile foarte mari deoarece multi oameni au posibilitatea de a obtine o parte din profiturile obtinute de afaceri care au fost nfiintate de alte persoane ; mbunttirea modului de conducere a companiilor: avnd o multitudine de proprietari, companiile au, n general, tendinta de a-si mbuntti standardele si eficienta managerial pentru a satisface ct mai bine cerintele actionarilor si. Creaz oportunitti investitionale pentru micii investitori: spre deosebire de alte activitti economice care necesit mobilizarea unui capital mare, investitia f cut pe pietele bursiere este posibil att marilor, ct si micilor investitori, fiecare persoan achizitionnd cantitatea de titluri de valoare pe care si-o permite din punct de vedere material. Asadar, bursa ofer o alt surs de venituri si celor cu economii mici ;

2 3

 Barometru al economiei: la burs, pretul actiunilor societtilor tranzactionate creste si scade n functie de fortele pietei, n general. Preturile titlurilor tranzactionate tind s creasc sau s rmn stabile atunci cnd societtile si economia n general arat semne de stabilitate. n concluzie, evolutia cursurilor la burs poate fi un indicator al trendului general de la nivelul economiei.

2.Scurt istoric al Bursei de valori Bucuresti

Activitatea bursiera n tara noastra dateaza din anul 1839, prin ntemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti ( BVB), iar peste o saptamna a aparut si cota bursei, publicata n Monitorul Oficial. De -a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii, bursa fiind nchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de sapte ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de sapte ani de scadere accelerata si se ntrerupe n anul 1941, moment n care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni). Bursa de Valori Bucuresti este constituita ca o institutie publica non-profit, desfasurndu-si activitatea pe principiul autofinantarii, si care are ca scop oferirea unui cadru organizat si legal pentru ntlnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu si lung. Bursa de Valori ndeplineste rolul preponderent pe care l are pe piata de capital romneasca prin respectarea unor cerinte de transparenta a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficienta si lichiditate corespunzatoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofera investitorilor garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii valorilor mobiliare nscrise la cota.
Bursa completeaza circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile n piata de capital sa poata ajunge n zonele productive, la societatile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza n mod eficient.

Dupa o perioada de ntrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori Bucuresti s-a redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociatiei Bursei de catre 24 de societati de valori mobiliare. Dupa aprobarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a Regulamentelor si Procedurilor de functionare si operare, Bursa de Valori Bucuresti si-a nceput activitatea n mod efectiv, realiznd primele tranzactii la data de 20 noiembrie 1995, n incinta pusa la dispoztie de Banca Nationala a Romniei. n cadrul primei sedinte de tranzactionare, societatile de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei au putut negocia 905 actiuni a 6 societati comerciale cotate. Conform site-ului oficial a Bursei de Valori Bucuresti 4[4], rolul pe care aceasta l ndeplineste este: de a furniza o piat organizat pentru tranzactionarea valorilor mobiliare; de a contribui la cresterea lichidittii valorilor mobiliare prin concentrarea n piat a unui volum ct mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care s reflecte n mod corespunztor relatia cerere-ofert; de a disemina aceste preturi ctre publce

3.Organizarea BVB
Bursa de Valori Bucuresti a fost nfiintat pe baza Deciziei nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. BVB este investit cu personalitate juridic, ncheie bilant contabil si
4

are cont bancar. Activitatea sa se desfsoar n conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 n scopul realizrii unei piete organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cot si al asigurrii publicului, prin activitatea intermediarilor autorizati a unor sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continu, ordonat si echitabil a tranzactiilor cu valori mobiliare 5[5]. Bursa se autofinanteaz din comisioanele percepute conform reglementrilor bursiere, constituie la dispozitia sa si utilizeaz fonduri bnesti n conditiile legii. Bursa a beneficiat de finantare de la bugetul de stat n primul an de activitate. Ea detine cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul su si este abilitat s primeasc donatii, legate si subventii. n exercitarea dreptului su de proprietate, Bursa posed, foloseste si dispune n mod autonom de bunurile pe care le are n patrimoniu n directia realizrii scopului pentru care s-a nfiintat. Bursa de Valori ndeplineste rolul preponderent pe care l are pe piata de capital romneasc prin respectarea unor cerinte de transparent a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficient si lichiditate corespunztoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofer investitorilor garantie moral si securitate financiar prin msurarea continu a lichidittii valorilor mobiliare nscrise la cot. Bursa completeaz circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile n piata de capital s poat ajunge n zonele productive, la societtile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza n mod eficient. Asociatia Bursei de Valori Bucuresti reprezint organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursier, fiecare societate de valori membr avnd dreptul la un vot n adunrile generale ale Asociatiei. Membrii Asociatiei Bursei sunt societtile de valori mobiliare si primesc din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare "Autorizatia de Negociere n Burs" 6[6]. Calitatea de membru al Asociatiei Bursei este dobndit la data nscrierii societtii de valori mobiliare autorizate s negocieze n Burs n Registrul de Asociati. nscrierea n acest registru se efectueaz de ctre secretariatul Asociatiei Bursei, la data adoptrii hotrrii de admitere n Asociatie de ctre Comitetul Bursei. Membrii Asociatiei Bursei se bucur n mod egal de toate drepturile conferite de calitatea de membru, indiferent de data dobndirii acestei calit ti. Membrii vor respecta Statutul Asociatiei Bursei, regulamentele, procedurile si orice alte reglementri emise de ctre Burs si Comisia National a Valorilor Mobiliare. Conducerea BVB este realizat de ctre Comitetul Bursei (engl. Board of Governors). Acesta este format din 9 reprezentanti, alesi de c tre Asociatia Bursei. Comitetul numeste si Directorul General al Bursei care este responsabil cu conducerea executiv a activittii institutiei, precum si cu reprezentarea ei. Comisarul General al Bursei este un reprezentant al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, care are rolul de a supraveghea si controla activitatea bursier. Comisiile Speciale care si desfsoar activitatea pe lng Comitetul Bursei sunt organe cu caracter decizional si consultativ. Ele sunt nfiintate prin decizii ale Comitetului Bursei. n cadrul BVB functioneaz trei astfel de comisii: Comisia de Etic si Conduit, Comisia de nscriere la Cot si Comisia de Dezvoltare, Produse Noi. Activitatea Comisiilor Speciale ale Bursei este guvernat de urmtoarele principii : 1.principiul autonomiei ; 2.principiul obiectivittii; 3.principiul
protectiei investitorilor;
5 6

4.principiul promovrii dezvoltrii pietei bursiere; 5.principiul rolului activ. Rolul Comisiei de nscriere la Cot const n asigurarea unei activitti unitare, ordonate si eficiente de nscriere, promovare, retrogradare si retragere de la Cota Bursei a valorilor mobiliare. Comisia de Etic si Conduit urmreste respectarea prevederilor Codului de Etic si Conduit si ale reglementrilor Bursei, n msura n care este abilitat prin reglementrile respective. Cota Bursei de Valori Bucuresti Cota Bursei de Valori Bucuresti este structurat n trei sectoare: 1. sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romne : 2. sectorul valorilor mobiliare emise de ctre stat, autoritti ale administratiei publice centrale si locale si alte autoritti; 3. sectorul international. Sectorul valorilor mobiliare emise de persone juridice romne este organizat pe trei categorii : categoria a II-a sau categoria de baz categoria I categoria plusului de transparent, denumita si Categoria PLUS Categoria PLUS este o categorie special n cadrul creia pot fi incluse actiunile nscrise att n cadrul Categoriei de baz, ct si n cadrul Categoriei I. Includerea sau excluderea actiunilor n sau din Categoria PLUS nu are nici un efect asupra mentinerii acestora n Categoria de baz sau n Categoria I. Societtile de valori mobiliare emitente pot solicita nscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei de Valori Bucuresti la categoria a II-a (de baz) sau la categoria I, n functie de respectarea unor cerinte specifice. Astfel, pentru nscrierea la categoria de baz, trebuie respectate urmtoarele cerinte: efectuarea unei oferte publice primare; nregistrarea la Oficiul de Evident a Valorilor Mobiliare; libera transferabilitate a valorilor mobiliare; nregistrarea valorilor mobiliare prin evidentiere n cont sau prin imobilizare conform procedurilor Bursei; furnizarea de informatii ntr-un mod care s asigure publicului investitor accesul echitabil la informatiile necesare lurii deciziei de a investi; plata comisioanelor n conformitate cu prevederile procedurilor Bursei; numirea unei persoane de legtura permanent cu Bursa; certificarea datelor furnizate de ctre emitent, care va fi fcut de ctre institutii specializate; ncheierea Angajamentului de nscriere si mentinere la Cota Bursei. Pentru nscrierea la categoria I, la cele prezentate se adaug urmtoarele 7[7]:

emitentul trebuie s-si fi desfsurat activitatea n ultimii 3 ani, cu exceptia fuziunilor si divizrilor dac cel putin una dintre societtile implicate n fuziune sau divizare a desfsurat activitate n ultimii 3 ani; emitentul trebuie s fi obtinut profit net n ultimii 2 ani de activitate; n calculul profitului net nu se ia n considerare profitul aferent venitului financiar;
7

capitalul social trebuie s fie de cel putin echivalentul n lei a 8 milioane EURO la cursul BNR;

Bursa poate aprecia competenta profesional si integritatea moral a personalului de conducere a emitentului, precum si aspecte legate de activitatea economico-financiar a acestuia, cum ar fi capitalul circulant, fluxul de lichiditati etc.: a. emitentul trebuie s prezinte cash-flow pentru ultimul an calendaristic de activitate. b.emitentul trebuie s prezinte un plan de afaceri pentru urmtorii doi ani calendaristici. cel putin 15% din numrul actiunilor emise si aflate n circulatie trebuie s fie detinute de cel putin 1.800 de actionari, excluznd persoanele implicate si angajatii emitentuluis fiecare dintre acesti 1.800 de actionari trebuie s detin un numr de actiuni a cror valoare total minim s fie de 100.000 lei. Procentul de minim 15% mentionat mai sus trebuie s reprezinte minim 75.000 de actiuni sau cel putin 30% din numrul obligatiunilor emise si aflate n circulatie, trebuie s fie detinute de cel putin 1000 de detintori, excluznd persoanele implicate si angajatii emitentului; fiecare dintre acesti 1000 de detintori trebuie s detin un numr de obligatiuni a cror valoare totala minim s fie de 300.000 lei. Procentul de minim 30% mentionat mai sus trebuie s reprezinte minim 50.000 de obligatiuni. n cadrul Categoriei PLUS pot fi incluse numai actiunile nscrise n cadrul sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice romne, daca sunt ndeplinite cumulativ urmatoarele cerinte: emitentul si asuma printr-un angajament, semnat de reprezentantii legali, obligatia ca, n termen de trei luni, sa convoace adunarea generala extraordinara a actionarilor avnd pe ordinea de zi modificarea actelor constitutive n sensul: - includerii tuturor normelor cuprinse n Codul de conducere si administrare a societatilor comerciale ale caror actiuni sunt incluse n Categoria PLUS, - eliminarii oricaror prevederi contrarii normelor cuprinse n Cod. emitentul detine o pagina proprie de Web, accesibila prin Internet, n care sunt cuprinse cel putin urmatoarele informatii: a. rezultatele financiare anuale, semestriale, trimestriale si toate anexele acestora ntocmite att potrivit legii contabilitatii, ct si potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate; b. raportul anual, raportul semestrial si rapoartele curente; c. convocarile si hotarrile Adunarilor Generale ale Actionarilor; d. deciziile consiliului de administratie care pot avea un impact semnificativ asupra pretului de piata; e. formularele de procura speciala pentru participarea la adunarea generala; f. situatia cu privire la tranzactiile prin care administratorii si conducerea executiva achizitioneaza sau nstraineaza actiuni detinute de acestia la societatea comerciala emitenta; g. orice alte informatii cu caracter public pe care Bursa le considera necesare h. informatiile din pagina de Web vor fi prezentate att n limba romna, ct si n limba engleza. Obligatiunile si alte valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati sunt de drept admise la Cota, n momentul primirii de catre Bursa de Valori Bucuresti a respectivului document de emisiune si a platii comisionului prevazut n procedurile Bursei. Pentru a avea nscrise valorile mobiliare n cadrul sectorului international, emitentii acestora, persoane juridice straine, vor trebui sa ntruneasca conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca si emitentii autohtoni, persoane juridice romne, cu mentiunea de a avea respectivele valori mobiliare depozitate la o societate comerciala de depozitare colectiva a valorilor mobiliare desemnata de Bursa.

Registrul Bursei de Valori Bucuresti Bursa de Valori asigur si tinerea unor evidente cu privire la valorile mobiliare tranzactionate, care sunt cuprinse n Registrul Actiunilor, Registrul Actionarilor si Registrul Obligatiunilor, adic Registrul Bursei de Valori Bucuresti. Informatiile continute n Registru se refer la : numele si prenumele sau denumirea persoanelor fizice, respectiv juridice; numrul de identificare; cettenia sau nationalitatea; domiciliul sau sediul social; tipul si clasa valorilor mobiliare detinute; numrul valorilor mobiliare detinute. Registrul Bursei este organizat n trei sectiuni: 1. sectiunea conturilor clientilor care nu au un cont deschis la o societate de valori mobiliare; 2. sectiunea conturilor clientilor care au cont deschis la o societate de valori mobiliare; 3. sectiunea conturilor proprii ale societtilor de valori mobiliare. La deschiderea unui cont la o societate de valori mobiliare, clientul semneaz un ordin n urma cruia actiunile detinute de ctre acesta sunt transferate din sectiunea 1 n sectiunea 2 a Registrului Bursei.

4.Sistemul de tranzactionare
Bursa de Valori Bucuresti a implementat un nou sistem de tranzactionare, HORIZON , sistem realizat cu tehnologie de ultima or, flexibil, cu un grad ridicat de accesibilitate prin ci de comunicatie deschise si sigure 8[8]. O caracteristic important a noului sistem este acceptarea ordinelor de la distant, fiecare broker putnd tranzactiona din propiul birou prin aceast facilitate creat de "remote trading", respectiv tranzactionarea de la distant . Sistemul se remarc si prin calitatea lui de a permite interconectarea facil cu alte sisteme bursiere si aceast calitate este deosebit de important n contextul international al cooperrii regionale al burselor de valori din zona balcanic. Noul sistem de tranzactionare este un sistem flexibil, dispunnd de o gam larg de optiuni care permit configurarea si adaptarea lui la cerintele unei piete de capital moderne. n cadrul noului sistem de tranzactionare distingem urm toarele piete disponibile: regular, odd - lot, deal, buy in, sell out, ofertelor publice, valorilor mobiliare necotate, de cotatii, hibrid.
TM

5.Indicii Bursei de Valori Bucuresti

Indicele BET (Bucharest Exchange Trading) Indicele BET a fost creat, n primul rnd, n scopul reflectrii tendintei de ansamblu a preturilor corespunztoare celor mai lichide si active 10 societti tranzactionate n cadrul BVB. Aceste societti sunt selectate exclusiv din cadrul societtilor listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, aplicndu-se totodat si criteriul diversificrii activittii societtilor respective.

Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici (index opus si contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori. Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordat de Institutul Austriac de Studii Avansate. Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu capitalizarea a preturilor celor mai 10 lichide actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Marimea indicelui din fiecare zi este raportata la marimea indicelui corespunzatoare din data de referinta. Indicele BET - C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICE COMPOZIT) Indicele compozit BET-C, lansat n mai 1998, s-a nascut ca un raspuns dat necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Necesitatea crerii acestui indice compozit a fost impus si de cresterea numrului de societti listate la BVB. BET-C, un indice din generatia a doua, foloseste formula mediei preturilor medii ale actiunilor, ponderata cu capitalizarea bursiera. Portofoliul indicelui contine toate titlurile listate, iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi dupa formarea pretului de piata. Continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corectie, care este nsasi valoarea indicelui n ziua anterioara modificarii compozitiei cosului indicelui. Indicele BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICE SECTORIAL PENTRU FONDURI DE INVESTIII) Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000. BET-FI reflect tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate n cadrul Bursei de Valori Bucuresti. Metoda de calcul este identic cu cea aplicat pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus n indicele BET-FI este numrul de actiuni al simbolului respectiv. Singura regul privind includerea unui fond de investitii n indicele BET-FI este ca acesta s fie listat la BVB. Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare si modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regul similar cu cea utilizat pentru indicii BET si BET-C).