O INTRODUCERE IN HETEROCRONIA DEZVOLTARII LA SUPRADOTATI

Psiholog Aurelian Iliescu Conf.uni .!r. Doru"Vla! Po#o ici

This research contends for using the term heterocrony as well in special education of gifted child, as in special education of children with mental disabilities. In sustaining such arguments we have focused the unequal, unconcordant and disharmonic development of the gifted children personality, stipulated by so many authors in a theoretical way. Also, in a feasible way, we have tryed to proove these statements through a large experimental investigation, conducted especially by the maladjustments belief of gifted child and disharmony syndrome, described by Terrasier.

eoarece inteligen!a sclipitoare apare at"t de rar, aproape c# nu o cunoa$tem $i nici nu ne pricepem s# o abord#m. %u excep!ia preocup#rilor orientate spre domeniul mu&ical, $tiin!ific $i sportiv desf#$urate 'n c"teva centre speciale, de restul supradota!ilor no$tri aproape c# nu ne ocup#m, de$i aproximativ ()* din totalul descoperirilor $i al inova!iilor $tiin!ifice se datorea&# supradota!ilor $i creativilor. In +om"nia, preocup#rile principale pentru domeniul supradotarii intelectuale s,au demarat in special dupa -.)). in acea perioada g#sim o serie de referiri importante cu privire la identificarea si modalit#!ile de stimulare a copiilor capabili de performante 'nalte in diverse domenii ale $tiin!ei si artei. Astfel, cu privire la copiii supradota!i, $l. S%efanescu &oanga remarca faptul ca /coala este un loc de pierdere de vreme si plictiseala, nu o instituie capabila sa detepte, sa formeze puterilor lor superioare de creaiune0 . Li iu Rusu 1-.2.3 dedica o lucrare evalu#rii acestui grup de copii /4elec!ia copiilor supradota!i0, remarc"nd 'naintea lui 5iaget, faptul ca inteligenta repre&int# / putina de adaptare cu ajutorul gndirii la mprejurri noi0. 6l recomanda inca de atunci, perfec!ionarea invatamantului pentru ace$ti elevi, prin gruparea lor in clase omogene, care u$urea&# activitatea cu ace$ti copii. 7a randul sau, '%efan O!o(le)a 1-.8(3 in /5sihologia %onsonantista0 observa cu am#r#ciune faptul ca /este vina societatii si a familiei, a pedagogiei si a scolii, faptul ca elevii precoci nu evolueaz spre destinul lor natural si ca, att de des ajung nite epave ale societatii, in loc sa-i constituie stelele0. up# cel de,al doilea r#&boi mondial, odat# cu schimbarea sistemului politic, s,a 'nregistrat un recul al preocup#rilor legate de problematica supradotarii, considerata in acea vreme ca apar!in"nd unor teorii elitiste, care cultivau inegalitatea sociala. 5reocup#rile pentru psihopedagogia supradotarii, in forma cat se poate de moderna a lucrurilor, au inceput aproximativ 8 decenii in vestul 6uropei si in 4.9.A, si dup# anii .) : in +om"nia. e$i, la inceput, ele au fost sporadice, treptat s,a ajuns pana la a se include categoria persoanelor supradotate in obiectul psihopedagogiei speciale. e altfel, in unele t#ri, cum ar fi
Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

4pania sau 4.9.A., sintagma cerine educative speciale include 'n mod explicit $i categoria copiilor supradota!i 'n legisla!ia din domeniul 'nv#!#m"ntului special integrat. %u toate acestea, supradotarea este un subiect pe c"t de delicat $i interesant, pe at"t de pu!in explorat 'n istoria psihopedagogiei, datorit# neincluderii, pentru o lung# perioad# de timp, a supradota!ilor 'n categoria persoanelor cu nevoi speciale. Ast#&i, este mai mult dec"t evident faptul c# ace$ti copii trebuie s# beneficie&e de programe speciale de instruire, adaptate poten!ialului lor 'nalt, f#r# de care nu,$i pot obiectiva performan!ele superioare de care dispun. e$i, la prima vedere, poate p#rea cel pu!in oximoronic# al#turarea ideilor de supradotare $i heterocronie, pentru c# , 'ncep"nd de la +enee ;a&&o si p"n# 'n pre&ent , termenii heterocronie sau heterocronia dezvoltrii s,au u&itat mai ales 'n delimitarea specificit#!ii deficien!ei mintale, consider#m totu$i c# este oportuna 'mprumutarea acestora $i 'n psihopedagogia supradot#rii, dovad# fiind aceea$i de&voltare sinuoas# $i inegal#, di&armonic# a personalit#!ii 1'n!eleas# sub aspectul palierelor psihice3 copiilor supradota!i. iferen!a dintre v"rsta cronologic# $i cea mental# a elevului supradotat implic# o de&voltare diferit# la nivel emo!ional $i social fa!# de restul elevilor. +eferitor la nivelurile de 'nv#!are $i la mediul lor social, primele experien!e $colare sunt pu!in frustrante. Trebuie s# presupunem c# aceast# presiune a mediului social poate da na$tere unor probleme emo!ionale $i de adaptare. %opiii supradota!i, 'n ciuda dificult#!ilor pe care le experimentea&#, tr#iesc 'ntr, o oarecare forma, o presiune social# si $colar#, manifestat# mai ales prin comportamentele antisociale. Acest decalaj mare 'ntre nivelul inteligen!ei $i celelalte compartimente ale activit#!ii psihice atrage dup# sine o de&voltare, a$adar, de tip heterocronic. In perioada actuala, in conditiile adapt#rii invatamantului romanesc la cerintele societatii europene, o influenta benefica asupra educarii elevilor, capabili de performante superioare, a avut,o diversificarea curriculara 1prin aparirtia unor seturi de discipline optionale in invatamantul preuniversitar si universitar 3, precum si oferirea unor alternative de accelerare a parcurgerii studiilor, mai ales in invatamantul superior, dar insuficient valorificata in restul sistemului de invatamant. %a $i 'n heterocronia oligofrenic#, datorit# tabloului discordant, consider#m c# se poate vorbi $i 'n ca&ul de fa!# despre o anumit# heterode&voltare individual#, ceea ce ar face necesar# abordarea diferen!iat# a individului supradotat, nu numai 'n raport cu indivi&ii din aceea$i categorie, dar $i !in"nd cont de particularit#!ile care intervin 'n diferitele perioade de evolu!ie, at"t 'n context familial c"t $i 'n context social $i $colar. Trebuie men!ionat c# aceast# heterocronie nu se manifest# doar 'ntre planurile inteligen!ei $i ale afectivit#!ii, a$a cum am fi tenta!i s# credem la prima vedere, ci $i 'ntre celelalte componente ale psihismului ca procesele volitive, motiva!ionale, 'n planul rela!ion#rii, al integr#rii $i adapt#rii. e altfel, mul!i autori, referindu,se la copiii supradota!i, o fac 'n termenii de variabilitate individual#, devenind astfel clasice defini!iile care includ no!iunile de /dizarmonie a dotrii 1%hauvin3, /dizarmonie cognitiv0 1;a&&o3, /disarmonie cognitiv 1<ibello3, /sindromul de disincronie 1Terrasier3 etc., ei atr#g"nd astfel aten!ia asupra problemelor speciale ale acestor copii 'n ceea ce prive$te, pe de o parte, maturi&area lor intelectual# precoce $i, pe de alt# parte, 'nt"r&ierile 'n sfera maturi&#rii afective, integr#rii sociale, de&volt#rii psihomotorii etc., cu implica!ii directe 'n procesul 'nv#!#rii, creativit#!ii $i randamentului lor intelectual.
Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

%onceptul de disincronie introdus de Terrasier se refer# la faptul c# tinerii precoci intelectual pre&int# o serie ce caracteristici de de&voltare specifice, const"nd 'ntr,o heterogenitate 'n timp 'ntre de&voltarea intelectual#, afectiv#, psihomotorie $i grafomotorie. A ignora aceste fapte , adic# decalajul 'ntre maturitatea intelectual#, pe de o parte, $i maturitatea afectiv,emo!ional#, social# etc., pe de alt# parte,, 'nseamn# a,i expune pe copiii supradota!i nu doar la riscuri educative, ci $i la desociali&are. 1 =ig#u, >. -..?3. 4e pare c# fenomenul desincroniei 1'ntre planul intelectual $i cel afectiv, de pild#3 se manifest# mai pregnant : $i este, deci, mai u$or observabil, la niveluri ale supradot#rii extrem de 'nalte 1coeficient intelectual peste -@)3, ace$ti copii av"nd tendin!a de a se i&ola $i a deveni agresivi, pentru ca cei mai mari sau mai mici nu,i accept#, fie pentru c# sunt imaturi fi&ic, fie pentru c# sunt prea inteligen!i fa!# de nivelul grupului de v"rst# cronologic#. Acest fenomen al heterocroniei interne $i externe constituie un argument puternic 'n favoarea necesit#!ii existen!ei unui mediu $colar educativ, organi&at dup# alte criterii dec"t cele ale $colii de mas#. Aivelul 'nalt al motiva!iei se manifest# prin desincronia existent# 'ntre vite&a de&volt#rii mentale a copilului supradotat $i cea a colegilor de clas#, 'n cadrul unui program $colar standardi&at. %apacit#!ile acestor copii se deteriorea&# de,a lungul anilor dac# nu sunt antrenate. Ace$ti copii se simt uneori inferiori fa!# de ceilal!i colegi, '$i percep propriile abilit#!i ca pe ceva negativ, ca pe o povar#. A$a pot ap#rea $i fenomene de subestimare, pentru c# sunt respin$i din cau&a abilit#!ilor lor, se simt vinova!i de acest lucru, de aceea 'ncearc# s#,$i ascund# capacit#!ile, refu&"nd s#,$i fac# temele sau reali&"ndu,le 'n mare grab#, f#r# prea mare aten!ie. Acest lucru le provoac# de&ilu&ie ca r#spuns la curio&itatea lor $i le arat# c# munca $colar# nu merit# efort 1astfel devenind, poate supradota!i subrealizai3. Bn acest sens, $coala contribuie la formarea inhibi!iilor intelectuale. atorit# de&volt#rii deosebite a func!iilor lor cognitive, capacit#!ii lor de a 'n!elege $i problemele adul!ilor, maturi&#rii rapide a g"ndirii, c"t $i con$tiin!a c# sunt diferi!i de ceilal!i, duce adesea la perfec!ionism, autocriticism, i&olare social#. 4ensibilitatea m#rit# fa!# de lumea 'nconjur#toare $i preocup#rile profund legate de moralitate $i justi!ie sunt o consecin!# a sentimentului inadapt#rii sociale, a cre$terii conflictelor interne, a lipsei de 'n!elegere din partea altora asupra capacit#!ilor $i abilit#!ilor copiilor supradota!i. Totodat#, in perioada adolescen!ei, mai ales, la supradota!i se remarc# o sc#dere a selfconceptului academic din nevoia de aderare la grupul social. 1Cright $i 7eroux, citat 'n 4t#nescu, >.7., 2))23. esigur, fiecare ca& de copil supradotat trebuie judecat 'n func!ie de mediul lui de via!# $i variatele sale contexte de educa!ie, dar nu to!i supradota!ii pot fi caracteri&a!i de o imagine de sine bine conturat# $i o adaptare superioar# la mediul social $i invers. Di tocmai acea tendin!# de perfec!ionism de care vorbeam mai sus, se percepe de c#tre societate ca o tendin!# psihonevrotic#, fiind considerat un sistem nepotrivit de via!#, o caracteristic# de nedorit ce trebuie eliminat# din personalitatea individului. 5oate ap#rea, desigur, $i efectul opus, la fel de negativ, ilustrat foarte bine de experimentele lui +oberts $i 7ovett 1-..?3 care au indus 'n mod expres unor adolescen!i supradota!i un e$ec academic, ce a avut la ba&# nere&olvarea 1expres#3 a unor anagrame care, de altfel, erau extrem de dificileE s,a observat c# dup# aceast# nereu$it# elevii supradota!i au manifestat mult mai multe reac!ii emo!ionale negative, opinii ira!ionale despre ei 'n$i$i, stres psihologic intens $i s,au autoorientat $i mai accentuat spre perfec!ionismE toate aceste modalit#!i de reac!ie s,au dovedit
Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

a fi foarte profunde 'n compara!ie cu cele ale unui grup randomi&at de elevi cu performan!e intelectuale medii. 1+obinson, A., -..(3. Bn multe ca&uri, 'ns#, semnele perfec!ionismului nu sunt foarte evidente pentru cel care,l percepe, deoarece, aparent, elevul pare s# lucre&e 'ntr,o form# u$oar#, lipsit# de efort. 6ste important pentru adul!i s# cunoasc# semnele perfec!ionismului, astfel 'nc"t s# nu confunde comportamentul distructiv,entropic cu capacitatea de motiva!ie. in punct de vedere psiho,afectiv, 'nt"lnim uneori la copiii supradota!i st#ri de anxietate, insecuritate, sentimente de i&olare, complexe pentru ne'ndem"narea lor manual# $i fi&ic#, suferin!e pentru faptul c# au preocup#ri diferite fa!# de ale celorlal!i 1cum ar fi nevoia de a citi mereu, de a lucra singuri, de a se autoconduce, de a se interesa de lucruri Fmarginale0 3, probleme de adaptare $colar# $i social#. ac# lu#m 'n considerare punctul de vedere psihogenetic al lui 5iaget, atunci ar trebui, din contr#, ca elevii supradota!i s# fie, poate, cei mai adapta!i E $i totu$i se raportea&# frecvente fenomene de depresii, marginali&are, ostilitate, suicid etc. 'n r"ndul acestora. Ae afl#m, a$adar, 'n fa!a unui paradox G un 'nalt coeficient de inteligen!# generea&# adaptare sau inadaptare H 5roblema nu se pune, 'ns#, s# acord#m dreptate sau nu uneia din cele dou# puncte de vedere, 'n primul r"nd pentru c# nu acesta este obiectivul cercet#rii noastre, $i pe de alt# parte, la o studiere mai atent# a situa!iei pe ansamblu, observ#m c# ambele perspective dispun de veridicitate. esincronia dintre cele dou# trebuie c#utat# nu la nivelul ! foarte nalt " adaptare eficient, ci la nivelul altor factori. 6ste adev#rat c# inteligen!a este o ba&# important# pentru reu$ita $colar# sau social#, dar nu este $i suficient#. A$adar sunt mai mul!i factori care contribuie la aceast# reu$it# 1adaptare3. in aceast# afirma!ie re&ult# c# insuccesul este la r"ndul lui multicau&al, dar $i c# elevii care fac dovada unui coeficient de inteligen!# destul de ridicat au, totu$i, $ansa s# experimente&e e$ecul $colar $i socialE $i dup# cum am v#&ut, sunt chiar mai expu$i acestui risc dec"t ceilal!i copii, din cau&a tr#s#turilor specifice de personalitate. Bncerc"nd s# re&um#m ceea ce am afirmat p"n# acum, devin acum evidente cele 8 mari modalit#!i psihocomportamentale specifice copiilor $i tinerilor supradota!i, efecte directe ale heterocroniei de&volt#rii, descrise de Callace 1citat 'n %re!u, %., -..I3G , sentimentul de a fi diferit de colegii de vrst , prin ideile dintr,un domeniu oarecare, prin interesele de&voltate mai profund, mai variat, mai expresivE , povara naltei senzitiviti 1Fcopiii supradota!i au probleme de supravie!uire 'n plus, tocmai pentru c# sunt excep!ionali03 : devansarea nivelurilor mentale de v"rst#, intelectualitatea prematur# nu sunt 'nso!ite de aceea$i precocitate emo!ional# $i fi&iologic#E , aptitudine e#cepional pentru nvare$ ritmul rapid de 'nv#!are $colar# $i social# face din copilul supradotat intelectual un candidat sigur la experien!a pluriform# a plictiselii, care conduce la o involu!ie fa!# de posibilit#!ile personale, dac# nu sunt oferi!i stimuli cognitivi $i afectivi compensatori. esigur c# inteligen!a ridicat# specific# supradota!ilor antrenea&# 'n acela$i timp $i celelalte paliere ale de&volt#rii psihice, $i totodat#, aceasta se constituie 'n mecanisme compensatorii ce vi&ea&# aspectele interac!iunii sociale, 'ns#, cu toate acestea, supradota!ii sunt mai frecvent expu$i riscurilor de inadaptare social# $i $colar#, at"t din cau&a factorilor ce !in de propriile personalit#!i, c"t $i din cau&a presiunilor, venite din mediul extern, la care sunt supu$i.
Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

Totu$i, copiii supradota!i nu constituie un grup popula!ional omogen. Au putem vorbi de un profil psihologic unic 'n ca&ul copiilor supradota!i, acest lucru fiind chiar riscant. oar printr,o cunoa$tere adecvat# $i printr,o examinare a celor mai relevante caracteristici diferen!iale, putem s#,i oferim copilului consiliere individuali&at#. 5unctul de plecare 'n investiga!ia noastr#, care vine s# 'ntregeasc# imaginea noastr# referitoare la aspectele heterocronice ale de&volt#rii psihice a supradota!ilor 'l constituie faptul c# elevii supradota!i, dup# cum am v#&ut, repre&int# un grup aparte, care se diferen!ia&# prin caracteristicile de personalitate, stilul de 'nv#!are, modul de interac!ionare cu semenii etc. A$adar, ca $i indivi&ii afla!i de cealalt# parte a curbei lui <auss 1la polul opus3, supradota!ii repre&int#, la r"ndul lor, obiectul psihopedagogiei speciale, deoarece prin natura $i ritmul evolu!iei at"t de caracteristic, au cerin!e educative speciale. e altfel, in unele t#ri, cum ar fi 4pania sau 4.9.A., sintagma cerine educative speciale include 'n mod explicit $i categoria copiilor supradota!i 'n legisla!ia din domeniul 'nv#!#m"ntului special integrat. 4e 'n!elege, a$adar, c# ne,am orientat 'n direc!ia depist#rii eventualelor dificult#!i de adaptare, a factorilor care generea&# aceste probleme, $i implicit, care construiesc tabloul heterocroniei de&volt#rii. Au fost formulate, astfel, urm#toarele obiectiveG O(iec%i ul #rinci#al* " analiza fenomenului supradot'rii intelectuale! (n ansam)lu! *i (n particular! analiza caracteristicilor psi+olo,ice *i sociale! indi"iduale *i de ,rup! de natur' s' circumscrie aspectele +eterocronice ale dez"olt'rii supradota-ilor. O(iec%i e secun!are 1care deriv# din obiectivul principal3 /0, selectarea unui eantion reprezentativ de copiii supradotai adolesceni, pe baza unui criteriu multiplu % coeficientul de inteligen, nivelul creativitii, rezultatele colare, nominalizrile profesorilor &' #0, utilizarea unor probe psihologice %chestionare, teste, tehnici sociometrice & , pe baza crora s se evidenieze eventualele dificulti de adaptare colar i social, aspecte ale dezvoltrii afectiv-emoionale, motivaionale, volitive' 10- relevarea acelor aspecte particulare privind relaiile supradotai - colegii de clas, supradotai -profesori, supradota ( supradotai %acolo unde este cazul &' Jrient"ndu,ne investiga!iile astfel 'nc"t s# reali&#m obiectivele pe care ni le,am propus 'n lucrarea pre&ent#, am emis urm#toarele ipote&eG /0se presupune c e#ist o corelaie direct ntre coeficientul de inteligen, nivelul de creativitate i rezultatele colare ale elevilor, astfel nct valori ridicate ale acestor trei indicatori se vor constitui ca baze ale depistrii supradotrii intelectuale' #0se presupune c la elevii supradotai se vor nregistra indici de statut preferenial mai sczui,dar i scoruri medii sau sczute vis-a-vis de capacitatea de adaptare si integrare n grup, n raport cu ceilali colegi de clas, acest lucru evideniind heterocronia dezvoltrii ntre procesele intelective i cele de adaptare-integrare 10se presupune c se vor observa diferene evidente ntre profilul personalitii elevilor supradotai i cel al elevilor cu performane intelectuale medii, n urma aplicrii testului )*+*,* *
Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

5entru a verifica ipote&ele expuse mai sus, 'n spe!#, pentru a ne atinge obiectivele lucr#rii, ne,am orientat c#tre alegerea unor probe psihologice care s# eviden!ie&e presupunerile pe care le,am f#cut. Bn consecin!#, vom pre&enta 'n continuare metodele $i instrumentele de lucru pe care le,am folosit 'n investiga!iile noastre. Bn selectarea testelor pentru stabilirea nivelului intelectual ne,am axat 'n special pe testele de inteligen!# care beneficia&# de un etalon reali&at pe popula!ia rom"neasc#E de asemenea, au fost eliminate probele suprasaturate 'n factori specifici sau care m#surau diferite laturi ale inteligen!ei 1exG inteligen!# tehnic#, inteligen!# verbal#, etc.3, oprindu,ne doar asupra acelora 'n care factorul g era repre&entativ $i care se 'ncadrau pe c"t posibil 'n categoria culture free*KexG Testul omino I) este mulat perfect pe ideea lui 4pearman, a factorului ,. in punct de vedere conceptual, plus studiul corela!iilor reiese o satura!ie puternic# a factorului g, dup# cum urmea&#G ),(L, factorul gE ),. : factorul M 1varia!ia perceptiv spa!ial#3E ),)? , factorul n 1numeric3E testul N.5 O este aplicabil pentru intervalul de v"rst# .,2@ ani $i este compus din L) itemi prin a c#ror re&olvare sunt surprinse aspecte ale inteligen!ei ca ra!ionament aritmetic, vocabular, stabilirea analogiilor, surprinderea succesiunii, a 'ntregului, capacitatea de concentrare, diferen!ierea 'ntre esen!ial $i neesen!ial.P. Au 'n ultimul r"nd, ne,am propus s# utili&#m probe pentru diagnosticarea inteligen!ei care nu sunt tocmai facile sau simple pentru subiec!ii cu un QI de valoare medie. 5entru investiga!iile privind gradul de adaptare $colar# $i social# a supradota!ilor, precum $i aspecte diferen!iale ale personalit#!ii, am recurs at"t la teste clasice, superior standardi&ate $i etalonate, dar $i la tehnica sociometric# $i alte metode. in categoria testelor clasice am ales N.4.5.Q.$i Coodworth,>athews, deoarece acestea au r#spuns cel mai bine criteriilor noastre de selec!ie. Astfel C.>. este unul din cele mai utili&ate chestionare de adaptare 1urm#re$te s# eviden!ie&e dificult#!ile de adaptare 'n diverse medii ale activit#!ii umaneE surprinde aspectele diferen!iale ale adaptabilit#!ii persoanei3 $i a fost etalonat pe o popula!ie normativ# de peste 2))) subiec!i. N.4.5.Q., aplicabil persoanelor intre -2,-( ani, investighea&# -? factori de personalitate care, conform manualului testului, sunt 'n rela!ie direct# cu succesulRinteresul pentru activit#!ile $colare, sportive, aptitudinile de conducere, adaptarea $colar#. Tehnica sociometric# ne,a oferit posibilitatea observ#rii rela!iilor de grup, a rela!iilor dintre supradota!i $i ceilal!i colegi, precum $i indicii de statut preferen!ial ai acestora constituie puncte de ba&# 'n relevarea eventualelor aspecte heterocronice de de&voltare, dintre inteligen!# $i capacit#!ile de adaptare. 7a capitolul alte metode u&itate 'n cercetarea noastr#, amintim -hidul de identificare a copiilor supradotai .rumbaugh/0osho 1-.@.3 : care se adresea&# at"t p#rin!ilor c"t $i profesorilor care au lucrat cu astfel de poten!iali copii, $i metoda convorbirii : folosit# 'n forma sa liber#, spontan#, asociativ#.. Sormula sub care a luat na$tere studiul a respectat 'nc# de la 'nceput anumite etape stricte, care vor fi pre&entate 'n continuare. Bntr,o prim# fa&#, am selectat 2L clase 1 IT : TII 3, din dou# licee const#n!ene. Aumai 'n 2))?, s,au calificat pentru olimpiada interna!ional# de matematic# 2 elevi din cadrul acestor licee. Aceasta constituie,a$adar, motiva!ia orient#rii c#tre cele dou# licee. 4,au aplicat celor 2L clase de elevi testul de inteligen!# )*,.,testul de inteligen!# 1omino 23, iar 'n fa&a final# a test#rii proceselor intelectuale am aplicat o proba de

Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

creativitate* 4,au calculat corela!ii prin momentul produselor 'ntre re&ultatele celor trei probe, luate 'ns# dou# c"te dou#. Bntr,o nou# 'nt"lnire, acelora$i elevi li s,au aplicat )*+*,* *, testul 4*5* $i testul sociometric cu dou criterii 1$ef de clas# $i petrecerea timpului liber3. in totalul de elevi testa!i s,a f#cut, apoi, selec!ia unui e$antion de supradota!i. Bn urma testelor de inteligen!# s,au selectat primele 8? de scoruri. %u ace$ti 8? de subiec!i s,au purtat diverse convorbiri 'n cadre informale, iar p#rin!ii $i profesorii lor au completat ghidul de identificare a copiilor supradotai. 9ltima parte a cercet#rii noastre a presupus anali&a statistic# a re&ultatelor, precum $i interpretarea calitativ# a re&ultatelor prin pre&entarea unor studii de ca& $i 'naintarea unor idei 1discu!ii critice3 cu privire la ceea ce am ob!inut. 5re&ent#m, 'n continuare, e$antioanele cu care s,a lucrat, sub form# de diagrame, considerate fiind, 'n func!ie de diverse criterii. >en!ion#m c# num#rul total de subiec!i cuprin$i in e$antionul de studiu, se ridica la I?-.

Sigura - G Pon!erea ele ilor #e anii !e liceu elevi 'n clasa a IT,a 12.,-@*3 elevi 'n clasa a T,a 122,))*3 elevi 'n clasa a TI,a 12@,L?*3 elevi 'n clasa a TII,a128,2-*3 Sigura 2 G Pon!erea #e se+e a ele ilor cu#rin,i -n e,an%ion

fete 1?),(I*3 b#ie!i 1@.,-8*3 Uom expune, 'n continuare, re&ultatele cercet#rii noastre, 'n mod detaliat, pentru aplicarea c"torva probe 'n parte, $i la modul general : vi&iunea de ansamblu a investiga!iilor. Testarea proceselor intelectuale Re.ul%a%ele a#lic/rii %es%ului !e in%eligen0/ 2343 Bn urma aplic#rii acestei probe, scorurile ob!inute s,au situat 'ntre Q.I. min. (L $i Q.I. max. -L). 1vezi fig* 83G Sigura . 8G Dis%ri(u0ia scorurilor la %es%ul !e in%eligen0/ H.P.
300 250 200 numr de cazuri 150 100 50 0 1 2 3 4 5 6 7 8 intervale ale coeficientului de inteligen

1G QIG () : .) 2G QIG .- : -)) 3G QIG -)- : --) 4G QIG --- : -2) 5G QIG -2- : -8) 6G QIG -8- : -?) 7G QIG -?- : -@)

Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

8G QIG -@- , -L) Jbserv#m c# partea central# 1intervalele de mijloc3 concentrea&# V.)* din totalitatea subiec!ilor, de unde re&ult# c# majoritatea subiec!ilor manifest# poten!ialit#!i intelectuale medii, iar pe de alt# parte, curba se apropie poate numai la modul grafic de cea gaussian#, pentru c# din punct de vedere statistico,matematic, este destul de departe. Re.ul%a%ele a#lic/rii %es%ului !e in%eligen0/ 5omino $0 4corurile ob!inute varia&# 'ntre 2@ $i ?- puncte, deci 'ntre staminele @ $i ., conform manualului de interpretare. +ed#m, 'n continuare, re&ultatele, 'n figura ?G +tamine 4G 2? : 2@ p. 5G 2L : 2( p. 6G 2. : 8) p. 7G 8- : 82 p. 8G 88 : 8@ p. 9G 8L : ?? p. Re.ul%a%ele a#lic/rii %es%ului !e crea%i i%a%e 7a acest instrument, 'n cadrul grupelor ce semnific# niveluri 'nalte ale creativit#!ii, s,au 'nregistrat pu!ini subiec!i. %omparativ cu num#rul de poten!iali supradota!i descoperi!i prin testele de inteligen!# pre&entate anterior, num#rul elevilor puternic creativi este tot mic 1-I ca&uri de puternic creativi, din totalul de I?- subiec!i3, dup# cum se poate vedea 'n figura @. %onclu&ion#m c# frecven!a puternic creativilor este mai sc#&ut# dec"t cea a supradota!ilor, supradotarea nu corelea&# obligatoriu cu creativitatea, $i c# num#rul supradota!ilor creativi este foarte sc#&ut. Sigura @G Dis%ri(u0ia scorurilor o(0inu%e la %es%ul !e crea%i i%a%e - creativitate foarte 'nalt# 1-I ca&uri3 2 creativitate 'nalt# 1-2. ca&uri3 8 creativitate medie 1?-- ca&uri3 ? creativitate sc#&ut# 1-?( ca&uri3 @ creativitate foarte sc#&ut# 18L ca&uri3 5re&ent#m 'n continuare, 'n tabelul -, re&ultatele corela!iilor prin momentul produselor $i al corela!iilor de rang, ob!inute 'ntre cele trei probeG Tabelul -G Corela0ii :ra ais"Pearson ,i S#ear;an -n%re #ro(ele !e %es%are a in%eligen0ei
Tes%ul !e in%eligen0/ 2343 Tes%ul !e in%eligen0/ 2343 Tes%ul !e in%eligen0/ 5omino $0 r < .71= # > .?1 <.73= # > .?1 Tes%ul !e crea%i i%a%e r < .32= # @ .1 < .33= # @ .1

Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

Tes%ul !e in%eligen0/ 5omino $0 Tes%ul !e crea%i i%a%e

r < .71= # > .?1 <.73= # > .?1 r < .32= # @ .1 < .33= # @ .1 r < .26= # @ .1 < .29= # @ .1

r < .26= # @ .1 = .29= # @ .1

Jbserv#m din datele 'ncadrate 'n tabelul - c# testele de inteligen!# corelea&# foarte bine 'ntre ele, a$adar acestea sunt valide, m#soar# acela$i tip de inteligen!#, $i nu $i,au pierdut validitatea. 4e vede, de asemenea, c# testul de creativitate nu corelea&# foarte bine cu niciunul din testele de inteligen!#, de$i ca $i acestea din urm#, se 'nscrie aproximativ pe curba lui <auss. Pre.en%area e,an%ionului !e su#ra!o%a0i Indicii de corela!ie dintre testele de inteligen!# au stat la ba&a select#rii e$antionului de supradota!i. Av"nd 'n vedere c# N.5. $i omino I) au corelat foarte bine, s,a ales o modalitate, mai pu!in folosit# de selectare a e$antionului. Astfel , la ambele probe s,au selectat indivi&ii cu primele @) de scoruriE 'ntre acestea, 8? de indivi&i erau pre&en!i 'n cele dou# clasamente. Ace$ti 8? subiec!i au alc#tuit e$antionul de supradota!i. Es cuprinde adolescen!i 1'ntre -@ ani $i L luni , -. ani $i 2 luni3, elevi 'nscri$i 'n clasele IT : TII, de ambele sexe ,2( b#ie!i $i L fete, to!i cu un Q.I. de peste -8). 5ropor!ia dintre sexe ar putea fi explicat# prin faptul c# de$i nu exist# diferen!e semnificative 'ntre cele dou# sexe la nivel intelectual, b#ie!ii au o mai mare tendin!# de a se situa spre extreme, fa!# de fete, care au tendin!a de situare spre medie. Aceste idei sunt sus!inute de majoritatea cercet#torilor contemporani 1Uer&a,-..I3. Am constatat, c# mai mult de I@* dintre copiii acestui e$antion au un QI de p"n# 'n -?@, restul de aproape 2@*, 'ntin&"ndu,se p"n# aproape de QIG -L). Aceast# distribu!ie este normal#, deoarece cei mai mul!i supradota!i au QI de p"n# 'n -@)E cei cu un coeficient de inteligen!# de peste -@) sunt mai pu!ini la num#r, propor!ia lor fiind situat# undeva la sub ),- * din totalul popula!iei. Re.ul%a%ele a#lic/rii ghi!ului !e i!en%ificare a co#iilor su#ra!o%a0i Instrumentul a fost aplicat celor 8? de copii. Bn toate cele 8? de ca&uri, scorurile au dep#$it 2) puncte 1limita minim# pentru indicarea posibilit#!ilor de supradotare intelectual#, este de LL* din totalul r#spunsurilor po&itive la itemii ghidului3, ceea ce conduce la luarea 'n seam# a ipote&ei supradot#rii intelectuale. Aceste re&ultate nu au constituit, 'ns#, criterii de selec!ie a copiilor supradota!i ci s,au vrut a fi un fel de garan!ie 'n plus pentru statutul intelectual al copiilor din e$antionul de supradota!i. 6xpunem, 'n continuare, re&ultatele ob!inute, 'n figura LG Sigura LG Dis%ri(u0ia re.ul%a%elor o(0inu%e -n ur;a a#lic/rii ghi!ului !e i!en%ificare 1 A scor finalG 2) p. 7 A scor finalG 2L p. 2 A scor finalG 2- p. 8A scor finalG 2I p. 3 A scor finalG 22 p. 9A scor finalG 2( p. 4 A scor finalG 28 p. 1?A scor finalG 2. p. 5 A scor finalG 2? p. 11A scor finalG 8) p. .

5 numr de subieci 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 scorare 7 8 9 10 11

Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

6 A scor finalG 2@ p. Re.ul%a%ele a#lic/rii %es%ului 23S34363 ,i ale %es%ului socio;e%ric ac# lotul de copiii normali, 'n majoritatea scalelor, s,a 'ncadrat 'n &ona 8 : I a notelor standard, elevii supradota!i nu au respectat acest tipar, o propor!ie mai mare dintre ace$tia tin&"nd spre &ona extremelor, 'n ( din cele -? scale. 4calele respective sunt cele care m#soar# factorii ciclotimie,schi&otimie, inteligen!#, flegmatic,excitabil, coasthenia,&eppia, 'ncredere 'n sine,'ngrijorare, dependen!#,independen!#, caracter contro,lat : necontrolat , relaxat : frustratE tensiunea ergic#, 'n -- note standard 1) : -)3. 4,au 'nregistrat tendin!e asem#n#toare $i pe factorii de ordinul 2 : extraversiune,introversiune, nivelul anxiet#!ii $i tendin!a nevrotic#. 5re&ent#m, 'n continuare, re&ultatele distributiilor pe note standard a factorului dependenindependen de grup, din ra!iuni pur comparativeG Sigura IG Dis%ri(u0ia #e no%e s%an!ar! a fac%orului B2 elevi cu ! mediu elevi supradotai

in distribu!iile pe note standard a factorilor N.4.5.Q. observ#m c# elevii supradota!i au o inciden!# aproape de trei ori mai mare c#tre dimensiunea schi&otimie. 6i tind s# fie, deci, mai pu!in concilian!i, s# prefere lucrurile 'n locul oamenilor, s# iubeasc# munca solitar#, camaraderia intelectual# $i introspec!ia. Apoi, 'n factorul W am observat clar diferen!a mare de procentaj pe cele trei categorii de clase. +e&ult# de aici c# au o mare putere de abstracti&are, conceptuali&are $i de sinte&#, problemele complexe 'n care se implic#, separ"ndu,le 'n componente $i anali&"ndu,le sistematic. e asemenea, sunt predispu$i c#tre extreme 'n ca&ul factorilor , =, J, Q2, Q8, Q?. A$adar, elevii supradota!i tind s# fie mai flegmatici $i mai chib&ui!i, constan!i, lini$ti!iE scorurile ridicate de la factorul = tr#dea&# o direc!ie c#tre lucrul individual, 'nclina!ii c#tre individualism, suficien!# de sine etc.Totodat#, au un sim! marcat al datoriei, un foarte de&voltat sim! moral $i etic, sunt mai solitari, adesea sceptici, critici $i evaluativi, mai absorbi!i de probleme, anxio$i, sensibili, exigen!iE Aplicarea testului sociometric a presupus dou# criterii 1 timp liber i lider3, la care cei I?- elevi au trebuit s# r#spund#, nominali&"nd trei preferin!e $i trei respingeri. +eferitor la valoarea psihosocial# de tip preferen!ial a supradota!ilor, cercet#rile literaturii de specialitate se 'mpart 'n dou# mari categoriiG primele care sus!in c# supradota!ii sunt, poate, cei mai populari 'n grupul de apartenen!#E cealalt# extrem# consider# copiii supradota!i sub patern,ul inadaptatului social $i $colar. +e&ultatele noastre s,au 'ncadrat oarecum 'ntre cele dou# po&i!ii pre&entate mai sus, statutul sociometric al acestora nefiind nici popularitatea, nici respingerea, ci, mai degrab#, ignoran!a, indiferen!a. Wine'n!eles, exist# varia!iuni pe aceast# tem#, 'ns# interpret#rile grosiere sus!in statutul sociopreferen!ial de indiferen!#.
Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

-)

Anali&a criteriului lider a relevat 'n 28 din cele 8? de ca&uri, statutul de lider al elevului supradotat. Aceste diferen!e de statut dintre cele dou# criterii permit conchiderea faptului c# alegerile subiec!ilor au fost c"t se poate de obiective. Aceste idei sunt sus!inute $i de corela!iile de rang, acestea variind pentru cele 2L de grupuri 1cu un total de I?- subiec!i3 'ntre .-2, la prag de semnifica!ie p X .-, $i .8I, cu p X .-. 6ste clar, deci, c# nominali&#rile au fost str#ine de subiectivism. A$adar, 'n cele mai multe situa!ii, elevul supradotat tinde s# aib# dificult#!i de adaptare, datorit# ori inadapt#rii mediului la specificit#!ile acestuia, ori inadapt#rii sale la mediu 1tocmai datorit# heterocroniei de&volt#rii asupra careia am mai insistat3, prin neconcordan!a felului de a fi a celor dou# p#r!i. Bn lumina acestor re&ultate, devine evident faptul c# elevii supradota!i constituie pe bun# dreptate obiectul psihopedagogiei speciale, din cau&a abaterilor de la medie 1ce,i drept, $i 'n sens po&itiv, din anumite puncte de vedere3, contur"ndu,se astfel ideea proiect#rii unor strategii de instruire diferen!iat#. Aceste virtuale strategii ne vor ajuta s# 'n!elegem multiplele posibilit#!i de organi&are a activit#!ilor $colare pentru a sprijini $i 'ncuraja elevii supradota!i. Totodat# ne 'ndeamn# c#tre anumite reflec!ii interioare legate de valen!ele reale ale $colii 'n sesi&area, cultivarea $i consacrarea excelen!ei intelectuale, c#tre reevaluarea criteriilor $i standardelor succesului $colar $i ale succesului $colii.

:I:LIO&RA$IE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. A%CinsonD Ri%a L.D A%CinsonD R.C.D 2))2, Introducere 'n 5sihologie 16d. a TI,a3, 6ditura Tehnic#, Wucure$ti. :eni%oD Eolan!aD 2))2, %opiii 4upradota!i 16duca!ie, e&voltare 6mo!ional# $i Adaptare 4ocial#3, 6ditura 5olirom, Ia$i. ChelceaD A!ina 1coord.3, -..@, 5sihoteste 1vol. I3, 6ditura 4ociet#!ii Dtiin!# $i Tehnic# 4.A., Wucure$ti. ChelceaD A!ina 1coord.3, -..I, 5sihoteste 1vol. II3, 6ditura 4ociet#!ii Dtiin!# $i Tehnic# 4.A., Wucure$ti. Cre0uD Car;enD -..I, 5sihopedagogia 4uccesului, 6ditura 5olirom, Ia$i. Cre0uD Car;enD -..(, %urriculum iferen!iat $i 5ersonali&at 1<hid >etodologic pentru 'nv#!#torii, profesorii $i p#rin!ii copiilor cu disponibilit#!i aptitudinale 'nalte3, 6ditura 5olirom, Ia$i. Dinc/D Fargare%aD 2))-, Teste de %reativitate, 6ditura 5aideia, Wucure$ti. Gig/uD F.D -..?, %opiii 4upradota!i, 6ditura 4ociet#!ii Dtiin!# $i Tehnic# 4.A., Wucure$ti. Po#o iciD D.V.D -..(, 6lemente de 5sihopedagogia Integr#rii, 6ditura 4emne .?, Wucure$ti. --

Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

1?. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 2?. 21.

Po#o iciD D.V.D :alo%/D AlinaD 2))?, Aspecte 5sihopedagogice ale 4upradot#rii la 5re$colari, 'n +evista de 5sihopedagogie 4pecial#, 6ditura 5ro,Numanitate, Wucure$ti. Po#o iciD D.V.D :alo%/D AlinaD2))?, Introducere 'n 5sihopedagogia 4upradota!ilor, 6ditura Sunda!iei Numanitas, Wucure$ti. Ro(insonD Ann, -..(, Annual +eview oh 5sychology, <iftednessG an exceptionality examines, trad., 'n www.findarticles.com S!oroHD L.F.D -..8, 5sychology 14econd 6dition3, trad., Cm. %. Wrown %ommunications, Inc., ubuque, Iowa, 9.4.A. SheaD T.F.D :auerD Anne FarieD -..?, 7earners with isabilities 1 A 4ocial 4ystems 5erspective of 4pecial 6ducation3, trad., Cm. %. Wrown %ommunications, Inc., ubuque, Iowa, 9.4.A. S%/nescuD Faria"LianaD 2))2, Instruirea iferen!iat# a 6levilor 4upradota!i, 6ditura 5olirom, Ia$i. 'chio#uD UrsulaD -.LI, 5sihologia %opilului 16d. a II,a3, 6ditura idactic# $i 5edagogic#, Wucure$ti. Ver.aD E.D -..I, 5sihopedagogie 4pecial# 1manual pentru clasa a TIII,a, $coli normale3, 6ditura idactic# $i 5edagogic#, Wucure$ti. Ver.aD E.D Ver.aD $.E.D 2))), 5sihologia U"rstelor, 6ditura 5ro,Numanitate, Wucure$ti. Zla%eD F.D 2))), Sundamentele 5sihologiei, 6ditura 5ro,Numanitate, Wucure$ti. Zla%eD F.D Zla%eD Ca;eliaD -.(2, %unoa$terea $i Activarea <rupurilor 4ociale, 6ditura 5olitiv#, Wucure$ti. IIICen%rul #en%ru E!uca0ie ,i De. ol%area Crea%i i%/0iiD -..-, Teste pentru Abilit#!i Intelectuale <enerale, 6ditura Anima, Wucure$ti.

Lucrare prezentata la prima Conferinta Nationala a Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati: RO-GATE 0 ! Sucea"a #$-#% &ai #00

-2