Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
admin
Cuprinde cele mai mici organisme cu organizare celular. Au dimensiuni cuprinse ntre 0,1 i 10 cm.
Modul de via: sunt solitare i mai rar coloniale, libere i parazite. Caractere generale:
Fig.1. Forma bacteriilor: a, b) spiral (spirili, spirochete); c, d) sferic (coci); e, f) bastonae (bacili); g, h) virgul (vibrioni). Cele materialul mai numeroase specii de procariote sunt bacteriile. Bacteriile sunt alcatuite din:
membrane
- ribozomii cu rol n sinteza proteinelor i substanelor de rezerv. Bacteriile pot avea forme extrem de diferite. Astfel pot avea form sferic (coci), de bastonae (bacili), de spiral (spirili, spirochete) sau de virgul (vibrioni), (fig. 1). Bacteriile autotrof prin se chemosintez i hranesc: fotosintez;
- hetrotrof saprofit i parazit. Unele bacterii saprofite, produc fermentaia lactic i sunt folosite n indust ria laptelui (Lactobacillus lactis).
este: lactis);
Clasificare:
Regnul Monera sau Procariota reunete organisme unicelulare, fr nucleu individualizat, fiind compus din trei subregnuri:
1. Archaebacteria: cuprinde bacterii anaerobe (organisme care nu necesit oxigen), primitive, care
populeaz habitate restrnse cum sunt apele termale, zona artic, solurile srturose i acide (bacteriile metanogene Methanobacterium sp.).
2. Eubacteria:
3. Cyanobacteria:
Importana procariotelor:
- cianobacteriile contribuie prin fotosintez la meninerea concentraiei atmosferice a oxigenului; asigur compuii cu azot necesari plantelor prin fixarea azotului atmosferic i constituie componentele alte procariote fundamentale asigur reciclarea ale carbonului, azotului, ecosistemelor fosforului i a altor acvatice; elemente;
- eubacteriile patogene produc boli ca tuberculoza, gonoreea, ciuma, pneumonia, sifilisul i botulismul; - unele bacterii (Escherichia coli) sunt utilizate de ingineria genetic pentru producerea industrial a unor vitamine, enzime, medicamente;
- Archeobacteriile constituie hran pentru alte organisme n ecosisteme ca apele termale sau zonele cu bacteriile metanogene sunt gheari utilizate n curarea apelor venici; reziduale;
- sub aciunea bacteriilor metanogene, plantele i algele care se dezvolt n noroiul format n apele reziduale sunt descompuse cu producerea de metan.