ANTRENAMENTUL SPORTIV - PROCES DE PREGTIRE STADIAL

1. Factorii care determin caracterul stadial al antrenamentului sportiv Antrenamentul sportiv este un proces indelungat, programat pe mai muli ani, proces ce asigur o pregtire temeinic i ascendent a sportivilor in vederea obinerii unor performane superioare. In cadrul procesului de pregtire, exist unele stadii (etape), de altfel generalizate pe scar mondial, purtand ins diferite denumiri, fapt ce ii confer antrenamentului sportiv un caracter stadial. Existena stadiilor este determinat de faptul c drumul spre marea performan are de strbtut mai multe etape din momentul seleciei/depistrii pan in cel al consacrrii depline,etape cu obiective precise, mijloace i criterii de acionare, care difer de la o etap la alta,astfel incat s asigure sportivilor o evoluie ascendent. Existena stadiilor mai este determinat i de alte cauze, cum sunt: - Necesitatea pregtirii in perspectiv a tinerilor sportivi, concomitent cu gradarea ascendent a nivelului instruirii lor, potrivit exigenelor mereu crescande ale performanelor. - Pregtirea in perspectiv a devenit o necesitate obiectiv, atat ca urmare a cerinei ca un viitor sportiv de performan are nevoie de o pregtire prealabil de 6 - 8 ani cat i afaptului c, de-a lungul acestui interval, instruirea trebuie dirijat gradat, pe niveluri ascendente de la un stadiu la altul. Deci, este vorba de asigurarea continuitii pregtirii i a urmririi atente, in cadrul acesteia, a disponibilitilor de performan ale subiecilor, pe de o parte i de includere in instruirea lor a tuturor cuceririlor aprute pe plan mondial din punct de vedere tehnic, tactic i al metodologiei generale a antrenamentului pe de alt parte. Includerea in pregtirea subiecilor a celor mai inaintate cuceriri ale teoriei i practicii antrenamentului sportiv, apare deosebit de necesar, deoarece sportul evolueaz continuu, coninutul procesului de pregtire nefiind o repetare identic de la o generaie la alta, ci mereu innoit, ceea ce oblig specialitii s aplice aceste descoperiri inc de la nivelul copiilor i juniorilor. - De-a lungul i in mod deosebit in finalul fiecrui stadiu, mai ales pentru ealoanele de copii i juniori se impune o evaluare exact a nivelului pregtirii sportivilor in raport cu cerinele curente i de perspectiv ale ramurii de sport. Msura aceasta este determinat de insi structura organizatoric a activitii sportive, care, aa cum bine se cunoate, devine mai restrans cu cat ne apropiem mai mult de ealonul sportului de inalt performan. Acest caracter piramidal impune ca numai o parte din numrul mare de copii s ptrund in ealonul juniorilor i apoi, in i mai mic msur in cel al seniorilor aparinand sportului de performan i inalt performan. Cu alte cuvinte, in afara particularitilor de varst i sex, a pregtirii ascendente, cu evident character metodic, apare i factorul organizatoric.

2. Stadiile (etapele) activitii de selecie, pregtire i promovare n sportul de performan Din analiza activitii practice i a literaturii de specialitate se poate constata existena mai multor curente (opinii), privind etapizarea procesului de pregtire. Unii autori consider c drumul spre marea performan are de strbtut patru etape cu obiective precise, mijloace i criterii de acionare care difer de la o etap la alta. Astfel, conform Centrului de Cercetri pentru Educaie Fizic i Sport Bucureti, etapele activitii de selecie, pregtire i promovare in sportul de performan ar fi urmtoarele: Etapa I Obiective: depistare i iniiere (durata minimum 1 an) - grupe de pregtire sportiv in coli (3 - 5 ore/spt.); - cercuri sportive in coli (6 ore/spt.); - secii de nivel local cu sarcini de depistare i iniiere; - centre de invare pe ramuri de sport. Mijloace i criterii de acionare: - sistemul de apreciere a nivelului de pregtire fizic general a elevilor i depistare a talentelor pentru sportul de performan; - programe de instruire pentru aceste forme; - sistem competiional local la nivelul colii. Etapa a II-a Obiective: admiterea in forme organizate de pregtire i instruire sportiv: - grupe de inceptori ale seciilor unitilor sportive; - grupe de avansai ale unitilor sportive. Mijloace i criterii de acionare: - probe i norme pentru selecie - generale i specifice fiecrei ramuri de sport; - programa de instruire pe ramuri de sport; - sistem competiional local i judeean. Etapa a III - a Obiective: promovare i instruire sportiv: - grupele de performan ale seciilor unitilor sportive; - centrele judeene de pregtire a juniorilor; - centrele naionale olimpice de pregtire a juniorilor; - loturile naionale de juniori i tineret; - excepiile, in loturile naionale de seniori. Mijloace i criterii de acionare: - probe i norme specifice nivelului de selecie; - programele de instruire pe ramuri de sport; - sistem competiional republican;

- sistem

competiional internaional oficial.

Etapa a IV - a Obiective:promovare i instruire sportiv (grupele de inalt performan ale seciilor): - de nivel olimpic i internaional; - loturile olimpice i naionale de seniori. Mijloace i criterii de acionare: - probe i norme specifice nivelului de selecie; - programele de instruire pe ramuri de sport; - sistem competiional republican; - sistem competiional internaional oficial. L. Nadory (I984) prezint procesul de selecie impreun cu cel de formare pe parcurs a sportivilor de performan, sub forma a dou faze avand coninuturi diferite, in funcie de cerinele metodice specifice: Alegerea preliminar sau depistare: Antrenament de baz Lecii cu coninut: - fizic - tehnic - tactic - psihic Faza I-a de selecie Formarea sportivului de performan: Antrenament specific de baz Lecii cu coninut: - antrenament de baz - antrenament specific - antrenament tehnicotactic - antrenament psihologic - antrenament artistic Faza a II-a de selecie Tranziie spre nalta performan: Antrenament specific . Acelai coninut ca laantrenamentul specific debaz, dar la nivel superior. nalta performan Ciclu olimpic

A. Dragnea (l990), consider existena a trei stadii in pregtirea de lung durat a sportivilor, determinate i de caracteristicile de varst i anume: Stadiul I: corespunde seleciei preliminare i pregtirii copiilor a. Selecia preliminar (iniial) sau depistarea copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea unei ramuri de sport, se realizeaz 1a varste diferite in funcie de particularitile fiecrei ramuri de sport, corespunztor cu varstele 1a care se pot evidenia anumite aptitudini. b. Obiectivele /organizarea instruirii/ iniierii copiilor in practicarea sportului Indiferent de unitatea sportiv, instruirea copiilor se realizeaz in seciile pe ramuri de sport i pe grupe organizate, de regul, pe categorii de varst corespondente cu anul nateriiacestora i, desigur numai in limitele de varst admise pentru ealonul copii, precizate dectre regulamente. La baza organizrii st, deci, criteriul varstei cronologice, care, la randul lui, in intreaga viziune a ealonului de copii, asigur, pentru fiecare contingent de varst, grupe de pregtire menite s inlture orice posibilitate de perturbare a fluxului continuu de sportivi de-a lungul intregii durate a perioadei ce include categoria copii. La aceast organizare a instruirii, contribuie i sistemul competiional elaborat de federaii, care, in multe cazuri prevede concursuri locale i chiar republicane, pe grupe de varst. In bun msur, departajarea in cauz, cu toate meritele ei organizatorice i metodice nu se aliniaz plenar specificului instruirii sportive, unde varsta cronologic nu joac un rol fundamental ci, in primul rand, disponibilitile de performan ale individului. Ca urmare, ar fi intemeiat i msura generalizrii organizrii grupelor de instruire pe niveluri de inceptori i avansai, desigur, numai in limitele de varst stabilite pentru categoria copii. In orice caz, o asemenea departajare favorizeaz in mai mare msur valorificarea disponibilitilor de performan ale copiilor mai bine dotai. Adoptarea acestei organizri in raport cu prima ipotez, adic pe grupe de varst cronologic, modific i conceptul de programare a instruirii, de unde i concluzia c modul de constituire a grupelor de instruire influeneaz desfurarea pregtirii copiilor. c. Obiectivele instruirii copiilor In general, la nivelul tuturor grupelor de copii, instruirea este orientat spre urmtoarele obiective prioritare, ce trebuie inelese in corelaie: 1. Dezvoltarea pe scar larg a capacitilor motrice a copiilor Pornind de la premisa potrivit crei stpanirea unui sistem variat de priceperi i deprinderi motrice constituie un reazm de baz al pregtirii fizice chiar in perioada activitii de performan a sportivilor, dezvoltarea acestei capaciti trebuie neaprat inclus printre obiectivele de seam ale acestui stadiu, cu atat mai mult cu cat plasticitatea deosebit a sistemului nervos central la aceast varst o favorizeaz in mare msur. Prin repetri indelungate se poate forma o mare varietate de priceperi i deprinderi motrice de baz.

Ca mijloace de realizare a acestui obiectiv instructiv sunt folosite, mai ales, urmtoarele grupe de exerciii:
- jocuri

dinamice, selectate dup criteriul concordanei structurii i coninutului lor cu dezvoltarea capacitii de alergare, de oprire brusc, de schimbare cu uurin a direciei alergrii i, de asemenea, pentru stimularea iniiativei, imaginaiei etc.; - mers i alertri pe distane scurte, cu alternarea tempoului alergrii; - exerciii pentru dezvoltarea capacitii de pstrare a echilibrului in condiii variate; - exerciii i jocuri pentru dezvoltarea capacitii de a sri, de a se feri de adversar, sau de a-l ocoli; - diferite jocuri i exerciii pentru obinuirea copiilor cu gsirea rapid a celor mai indicate poziii de sprijin; - elemente de gimnastic acrobatica; - exerciii i jocuri pentru dezvoltarea vederii periferice etc.
2. Asigurarea

armonioasei dezvoltri fizice a copiilor i totodat influenarea treptat a dezvoltrii grupelor musculare frecvent solicitate in ramura de sport respectiv Dezvoltarea fizic armonioas presupune utilizarea exerciiilor care au o influen pozitiv asupra musculaturii intregului corp. Ea este influenat atat prin exerciii analitice orientate in direcia dezvoltrii selective a musculaturii trunchiului, membrelor superioare, inferioare i abdomenului, cat i prin complexe de exerciii cu influen global, adic acionand simultan mai multe lanuri i grupe musculare. Armonioasa dezvoltare a musculaturii contribuie i la asigurarea inutei corecte a corpului i ca urmare, i se acord atenie, mai ales, in acele ramuri de sport in care poziiile determinate de execuiile tehnice pot influena negativ atitudinea corect i mai ales, a coloanei vertebrale (scrim, canotaj-rame, ciclism) i cu cele menite s contribuie la educarea atitudinii corecte, estetice. Privind dezvoltarea grupelor musculare solicitate in ramurile de sport respective, antrenorii programeaz exerciii care s influeneze pozitiv indicii muchilor extensori, rotatori, abductori, adductori, potrivit solicitrilor specifice implicate de structura aciunilor tehnice i tactice. In orice caz, acest gen de exerciiu nu este folosit in mod abuziv in dauna dezvoltrii armonioase a intregii musculaturi. 3. Dezvoltarea calitilor motrice de baz i indeosebi a vitezei i indemanrii Imbuntirea indicilor vitezei i indemanrii este larg favorizat la aceast varst de predominanta proceselor de excitaie asupra celor de inhibiie, ca i de dezvoltarea circumvoluiunilor. Cu mult grij se va aciona asupra dezvoltrii rezistenei, cunoscand c la varstele caracteristice acestui stadiu, capacitatea de a face fa eforturilor indelungate este sczut. In privina dezvoltrii forei, vor fi evitate micrile ce implic contracii musculare prelungite, tiut fiind c acestea au o influen negativ asupra creterii oaselor in lungime. In literatur se fac referiri privind necesitatea efecturii cu pruden a eforturilor.

I. Hulic (1989) arat c Efortul fizic reprezint o alt cauz de acidoz datorit acumulrii de catabolii acizi i mai ales de acid lactic. Aceast acidoz de efort este nefavorabil varstelor tinere. Conform legii lui Petters intre cretere i alcalinitate se stabilete o proporionalitate direct. Datorit acestui fapt, pan la varsta de l6 - l8 ani se interzice practicarea eforturilor fizice grele i susinute. Prin acidoza provocat, aceste eforturi pot duce la fenomene de subdezvoltare fizic i chiar psihic. 4. Iniierea in insuirea principalelor procedee tehnice Reuita realizrii acestei sarcini este condiionat de atitudinea consecvent exigent a antrenorilor, ca de altfel i a tinerilor sportivi, pentru executarea corect a tu turor exerciiilor,orientate spre insuirea mecanismului de baz al principalelor procedee tehnice. In acest scop, in afara repetrii procedeelor tehnice propriu-zise sunt programate exerciii speciale de coordonare, ajuttoare insuirii structurii procedeelortehnice respective. Antrenorii acord, de asemenea, atenie planificrii insuirii intr-un timp scurt a unui numr limitat de procedee tehnice, aceasta pentru a nu contraveni normelor proprii principiului insuirii temeinice. In ealonarea insuirii procedeelor tehnice se d prioritate regulii invrii de la cunoscut la necunoscut. In acest stadiu, elementele i procedeele tehnice, foarte complexe, specifice unor ramuri de sport sau care solicit indici sporii de for i rezisten, nu se planific pentru a fi insuite. In gimnastic, de exemplu, coninutul pregtiri tehnice a grupelor de copii nu poate cuprinde toate elementele proprii categoriilor de clasificare superioare (blocajul la volei este programat pentru a fi perfecionat atunci cand este dezvoltat corespunztor i detenta; in alte jocuri, nu se insist asupra perfecionrii aplicrii procedeelor tehnice in combinaii tactice complexe, decat intr-o etap evoluat a indicilor de pregtire fizic etc.). In procesul iniierii copiilor in insuire tehnicii i tacticii diferitelor sporturi, un loc deosebit de important il ocup dimensionarea corespunztor particularitilor dezvoltrii fizice ale acestora, a materialelor didactice folosite (mingi, aparatur tehnic de antrenament i de concurs, materiale de protejare a integritii corporale). De asemenea, cu deosebire in ultimul timp, se deosebesc a fi foarte eficiente concursurile organizate pe baza unor regulamente elaborate adecvat particularitilor copiilor. In acest sens, pot fi menionate minibaschetul, minifotbalul, minivoleiul i altele, desfurate pe terenuri cu dimensiuni reduse, intr-un timp mai scurt etc. Eficiena acestora const, mai ales, in faptul c diminuandu-se dimensiunile terenului de joc, ca i al porilor i inventarului sportiv necesar practicrii lor, se influeneaz pozitiv atat solicitarea i dezvoltarea adecvat a calitilor motrice i aciunilor tehnico tactice, cat i obinuirea copiilor cu stereotipia general a acestor activiti, care s corespund cu caracteristicile implicate de desfurarea normal a sporturilor din care, de fapt, provin.

5. Pregtirea treptat a copiilor pentru participarea in concursuri Chiar in primul stadiu al antrenamentului sportiv, obinuirea copiilor cu participarea la concursuri, constituie o component de seam a instruirii acestora. Programarea concursurilor se face potrivit progreselor obinute in procesul instruirii, iar scopul lor fundamental nu const in obinerea unor rezultate sportive maxime, ci in obinuirea treptat a copiilor cu disciplina competiional, cu cunoaterea i respectarea regulamentului i a deciziilor arbitrilor, cu emoiile concursurilor, cu aplicarea in condiii variate a celor insuite. Pe lang eficiena instructiv a concursurilor, acestea au i un important rol educativ, contribuind la cultivarea stpanirii de sine, iniiativei, spiritului de rspundere i de solidaritate intre membrii colectivului de sportivi, educarea dorinei de afirmare etc. Pregtirea pentru participarea la concursuri este inclus chiar in leciile curente de antrenament, in care sunt larg folosite jocurile bilaterale, intrecerile intre grupe, exersrile tehnico - tactice apropiate sau analoge ritmului cerut de concursuri, msuri referitoare la respectarea intocmai a regulamentelor competiiilor. Pregtirea pentru concursuri are consecine pozitive i asupra dezvoltrii sistematice a gandirii tactice, obinuind copii cu aprecierea oportunitii selectrii unei sau altei soluii de rezolvare a fazelor, potrivit condiiilor diverse din competiii. Corespunztor randamentului copiilor in cadrul acestor concursuri trebuie acceptat i msura ca echipele (grupele) stabilite iniial s-i schimbe componena relativ frecvent. Modificarea componenei lor, cu deosebire 1a acest interval, constituie o cerin obiectiv, determinat de caracterul permanent al aciunii de depistare de noi elemente talentate i, odat cu aceasta, de necesitatea incadrrii lor intr-un proces de instruire dimensionat potrivit capacitii de progres a copiilor respectivi. Cu alte cuvinte, copii inclui in echipele (grupele) iniial stabilite, de multe ori nu vor fi meninui in continuare, aceasta deoarece unii nu vor confirma capaciti certe de afirmare sportiv i, in acest caz, cu totul justificat, este logic s fie promovai copii nou depistai i care dau dovad de posibiliti sporite de progres. La prima vedere s-ar prea c acest du-te vino poate avea implicaii cu totul negative asupra instruirii, dar analiza aprofundat a fenomenului i, mai ales raportarea lui la cerina fundamental a sportului de performan i anume, pregtirea i promovarea celor mai buni din cei mai buni, cluzete spre concluzia c transmiterea celor cu randament sczut ealoanelor inferioare ale sportului, este pe deplin justificat. Un loc foarte important pentru obinuirea copiilor cu rigorile concursului il ocup organizarea pe plan local a unui sistem competiional continuu, ealonat de -a lungul intregului an i fr indoial, luandu-se permanent in considerare structura anului colar i, in mod deosebit, al intervalelor prevzute pentru examene, teze i alte aciuni de verificare i apreciere a calitii pregtirii colare a elevilor. 6. Educarea comportamentului civilizat in toate imprejurrile vieii sportive, a dorinei de afirmare sportiv, a dragostei pentru culorile clubului sportiv i ale rii Odat intrat in micarea sportiv, copilul se izbete de un nou mediu social, diferit prin

normele de activitate, interrelaii personale exigene, reguli etc. fa de cel cunoscut lui din coal i familie. De aici i responsabilitatea social sporit a antrenorilor de a -i ajuta, cu grij s-i adjudece un sistem de conduit elevat, s respecte orarul antrenamentelor, colegii din grup, adversarii, arbitrii, s cunoasc regulamentul competiiei. Fr indoial, activitatea sportiv este presrat i cu multe asperiti, deoarece rezultatele nu sunt decat consecina unei munci indarjite, a unei permanente dorine de autodepire i, in astfel de condiii, cerinele in cauz trebuie atent explicate, inandu se seama i de nivelul inelegerii lor la aceste varste fragede.

d. Stabilirea specializrii sportive a copiilor Repartizarea copiilor in echipe (grupe) cu o componen relativ constant i organizarea instruirii lor sistematice, favorizeaz ridicarea gradului de pregtire, precum i posibilitatea testrii inclinaiilor acestora pentru practicarea sportului de performan, a aptitudinilor speciale solicitate de diferitele posturi ale unor echipe, de anumite probe sportive. Cu alte cuvinte, in finalul acestui stadiu al antrenamentului se creaz premisele necesare relativei stabilizri a specializrii. Aceast nou treapt a pregtirii este favorizat i de faptul c in majoritatea sporturilor, ea coincide cu perioada de incheiere a pubertii, cand datorit legilor dezvoltrii organismului intervin noi salturi calitative, se confirm, sau se infirm previziunea iniial a dezvoltrii sportive a tinerilor. Tocmai de aceea se recomand ca de-a lungul perioadei de iniiere, cu ocazia trecerii probelor de control, a desfurrii concursurilor, s participe i antrenorii altor secii i, astfel, in cadrul acestui colectiv lrgit, pe baza rezultatelor obinute de sportivi, s se procedeze la stabilirea viitoarei specializri sportive.Pentru tinerii care dovedesc reale aptitudini in sportul ales, antrenorii le precizeaz viitoarea specializare pe posturi, pe probe, cunoscand c, fa de preferinele iniiale, in dezvoltarea ulterioar a sportivilor pot apare noi interese i inclinaii. Odat cu finalizarea acestei msuri, incepe al doilea stadiu al antrenamentului sportiv, care in general, cuprinde varsta junioratului. Stadiul al II lea: corespunde seleciei secundare i pregtirii juniorilor a. Selecia secundar este situat in jurul perioadei pubertare, cand are loc stabilizarea din punct de vedere biologic i psihic. Varstele 1a care se realizeaz aceast etap sunt cuprinse intre 11-16 ani (fete i biei). In unele ramuri de sport, cum sunt cele in careeste posibil specializarea timpurie, selecia secundar se aplic dup aproximativ 4 - 5 ani de pregtire. In cadrul acestor varste, organismul copiilor poate suferi modificri substanialele, cel mai adesea in direcia dezvoltrii aptitudinilor

evideniate in prima etap de selecie, corespunztoare cerinei ramurii de sport, dar exist i situaii in care este necesar reorientarea ctre alte ramuri, pentru a valorifica achiziiile anilor anteriori de antrenament. b. Promovarea copiilor cu perspectiv de afirmare concomitent cu inscrierea treptat a instruirii acestora la nivelul cotelor sportului de performan. Corespunzand varstei junioratului, acest al doilea stadiu al antrenamentului sportiv include tineri deja iniiai in practicarea sportului, in cei 2 - 7 ani de stadiu in primul stadiu al antrenamentului in categoria copii. Privind criteriile de admitere a copiilor in acest nou stadiu al antrenamentului, o bun parte a acestora, ca de exemplu cele de ordin morfologic, sunt cuprinse in tabelele aferente aciunii de depistare a copiilor, in care gsim i indicatori proprii varstei junioratului. La acestea se adaug i altele, vizand in mod deosebit disponibilitile de progres pe plan tehnic, tactic i al pregtirii fizice, toate materializate in cotele de performan dovedite in activitatea competiional. Se poate desprinde, deci, c ealonul juniorilor nu include totalitatea copiilor instruii in primul stadiu al antrenamentului ci numai pe cei cu reale aptitudini pentru sportul deperforman, fapt cel mai elocvent confirmat de rezultatele obinute in competiii. In privina conceperii procesului de instruire al juniorilor, se impune a se reine neaprat ideea c, pregtirea acestora trebuie orientat spre realizarea, in mod treptat, a celor mai inalte cote ale dezvoltrii sportului de performan in momentul dat i chiar spre depirea acestora. Cu alte cuvinte, in procesul instruirii juniorilor nu se au in vedere numai parametrii caracteristici evoluiei contingentului curent al sportivilor de performan seniori. In urmtorii 3 - 4 ani, deci, cand actualii juniori vor deveni seniori, fr niciun echivoc , sportul va marca noi valori ale dezvoltrii sale, ori, in aceste condiii, pregtirea trebuie s capete un character evident prospectiv, inscris in exigenele scontate ale viitorului i nicidecum limitat numai la ceea ce azi este considerat evoluat. Ca urmare, in contingentul curent de juniori se include tineri care pe plan morfo-funcional, tehnicotactic, al pregtirii fizice etc., pot s prezinte disponibiliti superioare, evident necesare caracteristicilor dezvoltrii sportului in urmtorii 3 - 4 ani. La fiecare nou ediie a J.O. a C.M., sportivii evolueaz cu noi i originale execuii tehnice, tactice, evideniaz disponibiliti fizice superioare competiiilor din ediiile precedente, aspecte ce denot c pregtirea lor prealabil, inc la varsta junioratului a fostorientat prospectiv, in concordan cu valorile scontate ale viitorului. Practic, aceasta este cauza i totodat factorul determinant al obinerii de noi recorduri, de noi i superioare performane. Toate aceste considerente cluzesc spre concluzia c stadiul a1 II-lea al antrenamentului, junioratul, constituie puntea de legtur cu exigenele curente ale sportului de performan. c. Organizarea instruirii juniorilor Activitatea juniorilor se desfoar in seciile pe ramur de sport i pe echipe sau grupe de instruire, constituite dup criteriul varstei i deopotriv cel al valorii sportive. Raiunea departajrii lor pe echipe (grupe) de inceptori, avansai i de performan (perfecionai) este pe deplin intemeiat, cunoscand c disponibilitile de performan nu sunt neaprat legate de varsta cronologic. Practic grupa (echipa) de performan (de perfecionare) reprezint unitatea fanion a

juniorilor din secia respectiv i astfel poate include orice tanr aflat in limitele varstei prestabilite. Periodic, potrivit evoluiei juniorilor, acetia pot fi trecui dintr-o grup in alta, ceea ce evideniaz caracterul deschis al acestor uniti instructive. Fiind perioada marilor acumulri, o deosebit atenie se acord volumului crescut al instruirii, in care sens, mai ales pe plan local, trebuiesc cutate i gsite posibiliti de efectuare zilnic a antrenamentelor, iar pe timpul vacanelor, sub forma taberelor de pregtire, chiar de 2 - 3 ori pe zi. Pe intreaga perioad a junioratului se impune manifestarea unor preocupri susinute fa de tinerii cu disponibiliti deosebite, talentele de excepie. Un aport foarte important in aceast direcie il au medicii, care, cu deosebire la varsta junioratului, trebuie s colaboreze strans cu antrenorii, intocmind impreun planurile de pregtire precum i ansamblul de msuri aferente alimentaiei, odihnei, igienei efortului. Una din cele mai elocvente msuri organizatorice privind asigurarea pregtirii calitative a juniorilor i concomitent i improsptarea sportului de performan cu valori certe, o reprezint crearea centrelor de pregtire pe ramuri de sport care, includ cei mai talentai juniori din ar. Beneficiind i de cadre de specialitate competente, juniorii din aceste centre au asigurate toate condiiile dezvoltrii lor superioare, atat pe plan sportiv cat i profesional. d. Obiectivele instruirii juniorilor 1. Continuarea influenrii dezvoltrii indicilor morfologici ai organismului Dezvoltarea calitativ a musculaturii corpului, in acest nou stadiu al antrenamentului, este realizat multilateral i conjugat intr-o msur mai mare cu cerinele specializrii alese.In acest scop, antrenorii programeaz dezvoltarea principalelor lanuri i grupe muscular solicitate in execuiile tehnice, precum i a mobilitii i a stabilitii articulaiilor respective. Exerciiile utilizate pot avea un caracter atat analitic cat i cumulativ, pentru cel din urm folosindu-se complexe ce solicit intr-o anumit succesiune principalele grupe musculare i articulaii. 2. Dezvoltarea in continuare a calitilor motrice i, totodat, impletirea mai strans a acestora cu cerinele specifice ramurii de sport In acest stadiu, spre deosebire de cel anterior, se poate insista i asupra dezvoltrii forei i rezistenei, cunoscand c se mrete volumul musculaturii, crete simitor capacitatea vital i se statornicete un raport mai echilibrat intre volumul inimii i cel al vaselor sanguine. Se va da atenie, de asemenea, dezvoltrii in continuare a vitezei i indemanrii. In concordan cu cerinele specializrii, antrenorii insist asupra dezvoltrii difereniate a calitilor motrice, subordonandu-le coninutului aciunilor tehnico-tactice, aa cum sunt solicitate acestea in condiiile concrete ale concursului. Cu toat aceast alunecare a dezvoltrii calitilor motrice spre exigenele specializrii, msura obiectiv necesar pentru pregtirea juniorilor, nu trebuie cu nimic ignorate mijloacele care amplific fondul pregtirii fizice. Potrivit modelului competiional, instruirea juniorilor cuprinde i marea varietate de deprinderi i priceperi

motrice care faciliteaz insi efectuarea actelor motrice specifice sportului respectiv, deci constituind un reazm al acestora. Reechilibrrile in box, gimnastic etc., nu pot fi realizate numai in contul experienei motrice acumulat cu ocazia exersrii procedeelor tehnice specifice sporturilor respective, ci i ca urmare a unor acumulri rezultate din exersarea unor acte motrice variate. Preintampinarea consecinelor negative ale cderii in timpul jocului de fotbal, handbal etc., implic i o prealabil exersare a unor exerciii cu caracter acrobatic, menite s invee pe sportivi de a recurge in aceste condiii la cele mai indicate stpaniri ale aparatului locomotor. Iat de ce, inclusiv la varsta junioratului, fondul pregtirii fizice nu se diminueaz, deoarece trebuie s rspund tuturor ipostazelor de solicitare a organismului in activitatea competiional.
3. Lrgirea

coninutului pregtirii tehnice i includerea in aceast component a antrenamentului a celor mai recente cuceriri pe plan mondial Acest obiectiv este inclus i la copii, dar in pregtirea juniorilor el se amplific, constituind o cerin fundamental, aceasta cu atat mai mult, cu cat in stadiul premergtor, in multe sporturi, nu pot fi insuite toate procedeele tehnice proprii specializrii respective, i, de asemenea, perfecionarea pan la virtuozitate a altor procedee, constituie o preocupare de prim ordin, deoarece aceasta este chezia obinerii in viitor a miestriei sportive. In acest sens, efectuarea corect a actelor motrice programate de antrenori, are o insemntate metodic de prim ordin, deoarece numai in acest fel pot fi asigurate execuiile raionale, economice, obinerea la timpul oportun a miestriei tehnice. Nesocotirea sau tolerarea de ctre antrenori a execuiilor greite, necorespunztoare cerinelor sportului respectiv, are consecine negative asupra evoluiei viitoare a tinerilor i, de fapt, numai aa pot fi explicate cazurile multor sportivi care, dei ajuni la varsta senioratului, prezint numeroase deficiene de ordin tehnic, neajuns greu de inlturat. Cuprinderea in pregtirea juniorilor a celor mai noi i eficiente execuii aprute pe plan mondial, are o semnificaie hotratoare pentru optimizarea randamentului. In pregtirea sportivilor seniori, datorit stereotipurilor consolidate in activitatea lor indelungat, acest aspect este mai greu de realizat. In schimb, la juniori, orice intarziere a orientrii pe acest fga al pregtirii tehnice duce inevitabil la scderea randamentului de perspectiva a sportivilor respectivi, deoarece ei vor practica sportul respectiv la un nivel de cerine depit. In ansamblul pregtirii tehnice, se va acorda o deosebit atenie valorificrilor optime ale anumitor inclinaii ale tinerilor respectivi. Activitatea sportiv a consacrat intotdeauna

marii specialiti ai probelor, i diferitelor posturi din echipa etc. De fapt, acetia au intrunit excepionale caliti pentru a da strlucire unor execuii tehnice, care au devenit modele. La varsta junioratului se contureaz tot mai clar predilecia sportivilor pentru anumite execuii tehnice sau aciuni tactice, ori acestea trebuie atent cultivate, pentru a le asigura cea mai Inalt valorificare. 4. Dezvoltarea unei aprofundate gandiri tactice Posibilitatea dezvoltrii gandirii tactice este favorizat de faptul c la varsta junioratului se dezvolt capacitatea de generalizare a tinerilor, ca i spiritul de iniiativ, dorina de afirmare i, in acelai timp, posibilitatea de autostpanire, condiii de seam pentru realizarea la un nivel superior a pregtirii tactice. Necesitatea accenturii dezvoltrii gandirii tactice este determinat i de faptul c in acest stadiu al antrenamentului crete substanial numrul concursurilor. Sistemul competiional, caracteristica de baz a activitii sportive, orienteaz i in acelai timp disciplineaz intreaga pregtire a juniorilor. El obinuiete tinerii sportivi cu lupta sportiv pentru stabilirea intaietii, ierarhizrii valorilor individuale i colective, d dreptul la obinerea clasificrii sportive, stimuleaz dorina de afirmare.
5. Evitarea

specializrii inguste a instruirii juniorilor

Aria acestei cerine este pe cat de larg, pe atat de diversificat, datorit numeroaselor particulariti ale ramurilor i probelor sportive. In jocurile sportive de exemplu, corespunztor concepiei contemporane cu privire la desfurarea aciunilor de joc, care subliniaz necesitatea participrii in atac i aprare a tuturor juctorilor i chiar indeplinirea de ctre acetia, pe o durat mai lung sau mai scurt, a unor atribuii specifice altor posturi; limitarea instruirii numai in sensul cerinelor strict implicate de un anumit post, apare de-a dreptul anacronic. 6. Organizarea instruirii prin folosirea frecvent a jocurilor, a exerciiilor interesante, stimulative Includerea acestor genuri de exerciii in organizarea instruirii juniorilor este cu atat mai binevenit, cu cat creaz un climat de bun dispoziie, de permanent emulaie. Exerciiile interesante, noi, sunt alternate cu cele ce implic o concentrare relativ indelungat a ateniei, care tot datorit predominanei excitaiei asupra inhibiiei, nu poate fi meninut prea mult timp. Amplificarea locului jocurilor, a exerciiilor interesante, a intrecerilor, nu trebuie s devin un scop in sine, forma i coninutul lor trebuind s rspund intotdeauna unor cerine practice bine determinate.
7. Pregtirea

pe un plan superior a unui numr cat mai mare de juniori valoroi Aceast cerin constituie o linie directoare in toate sporturile. Desigur, participarea la diferite competiii este obiectiv necesar, dar minimalizarea calitii instruirii tinerilor

juctori in favoarea urmririi preponderente a obinerii victoriei este cu totul contraindicat. 8. Cultivarea trsturilor comportamentale de competitor, concomitent cu cele de cetean cu o atitudine corect in toate imprejurrile vieii sociale Creterea volumului activitii competiionale, implic responsabiliti sporite i pe plan psihic, ceea ce face necesar i cultivarea la nivelul juniorilor a combativitii i a druirii de sine, a corectitudinii fa de coechipier i adversar, a respectrii deciziilor arbitrilor, a sentimentului de patriotism. Concomitent cu aceste trsturi, determinante pentru obinerea performanelor superioare, ce impune i educarea juniorilor in spiritul responsabilitii depline pentru pregtirea lor profesional, al comportamentului civic elevat in toate imprejurrile vieii sociale. Stadiul al III lea: corespunde se leciei finale i pregtirii sportivilor consacrai a. Selecia final pentru marea performan - are la baz, cu prioritate, performana sportiv i const in promovarea juniorilor in uniti sportive participante in competiiile rezervate seniorilor. Acest stadiu al antrenamentului sportiv corespunde ealonului sportivilor consacrai, care pot s practice sportul preferat pan cand disponibilitile lor de randament corespund exigentelor competiionale. Intrarea juniorilor in acest nou stadiu al antrenamentului sportiv se realizeaz diferit. Unii, cei mai buni, promoveaz in randul unitilor competiionale de performan, alii ii continu activitatea in ealoanele competiionale locale sau judeene. Juniorii cei mai talentai sunt asimilai de unitile sportive de performan chiar inaintea incheierii varstei regulamentare de juniorat. Deci, una din cele mai importante probleme ale acestui stadiu al antrenamentului o constituie promovarea juniorilor, chezie sigur a improsptrii tuturor ealoanelor competiionale de seniori cu elemente valoroase, dornice de afirmare i de ridicarea nivelului de practicare a sportului pe trepte calitativ superioare. b. Pregtirea special a unui numr mare de tineri, potrivit exigenelor sportului de sportului de performan i a celui de inalt performan In multe ramuri sportive i, mai ales in cele in care performanele maxime pot fi realizate indeosebi dup incheierea varstei junioratului, se acord intreaga atenie pregtirii superioare a juniorilor proaspt intrai in randul seniorilor, fapt evideniat de instituirea de competiii denumite de tineret, iar pe plan internaional, de competiii gen campionat sau cup, toate aceste msuri vin in intampinarea ideii potrivit creia viitorul sportului de inalt performan rezid in calitatea pregtirii sportivilor tineri, cerin inalienabil legat de redarea acestora in competiii cu grad sporit de exigent, capabile s pregteasc viitorii competitor de clas internaional. c. Concentrarea valorilor sportive in uniti puternice

Deoarece ealonul sportivilor seniori este cel mai nemijlocit legat de reprezentarea sportului romanesc in marile confruntri internaionale, msura concentrrii celor mai buni sportivi in centre de pregtire puternice, devine obiectiv necesar, fapt generalizat intoate rile cu sport avansat. Incadrate cu specialiti valoroi i in colaborare strans cu federaiile, aceste uniti sportive constituie principalele nuclee de formare i valorificare plenar a aptitudinilor sportivilor. d. Stabilirea unui sistem de ealoane competiionale, in stare s stimuleze neincetat miestria sportiv In acest sens, msura departajrii competiiilor sportive in campionate pe divizii valorice (A, B, etc.), campionate de calificare, locale, judeene etc., este foarte elocvent, ea intrunind condiia stimulrii miestriei sportive. Desigur, acest sistem piramidal de construire a ealoanelor competiionale depinde i de dimensiunea dezvoltrii sportului respectiv, fapt care va determina i diferenieri de la un sport la altul.