Lacul aroneanu Cel mai mare lac se numeste dorobanti.

Zona ciric cuprinde 2k hectare se afla situat in partea sudica a campiei moldovei,apartine depr jijia bahlui. Padurile sunt repr de pad spontana ciretii mici si pad ciric creata prin platatii supr 250 de hectare si ambii versanti ai vaii ciric. Lacurile de pe traseul raului ciric au origine antropica cu scopul regulari arii aportului de apa in bahlui, contribuind la atenuarea viiturilor si prevenirea inundatiilor. Lacurile insumea a o suprafata de circa !2" h si un vol de aproape 2.500000 mcubi. Lacurile sunt dorobanti "0#, aroneanu 2$h si comple%ul de lacuri ciric &ciric!,2 si venetia' de $0 h. (oate lacurile au forma alungita si suprafata mare in raport cu adancimea care depaseste rar 2m. )uprafetele silvice si lacustre det e%istenta asa numitului comple% microclimatic de lac si paduri din ona ciricului. *lora vaii ciric este repr de 5## unitati sistematice,specii foarte rare+ mediteraniene amaranthus angustifolius intalnit la aroneanu popular numit stir. )is,mbriu irio la ciric,brasicaceae la ciric. -editeranean pontice,nectaroscordum discoridis,p,acenthus leucophaeus,ambele specii intalnite la aroneanu. )p continentale viola pumila,la aroneanu. .bicviste si adventive,asturtium officinale,nasturelul. *auna+ dupa directiva habitate si conventia de la berna urm specii din ona ciric sunt protejate+ triturus cristatus,bombina bombina,bufo viridis, h,la arborea,rana lessonae,em,s orbicularis,lacenta viridis,codarcis muralis. Pasari+ erithacus rubecula,macaleandru/luscinia,privighetoarea,phoenicurus phoenicurus,cod ros de padure/turdus pilaris,stur ul/. 0n ona ciric degradarea terestre consta in+ !. 1ccentuarea si e%tinderea procesului de stepi are in corelatie cu fen de incal ire globala,acest proces este probat prin,regenerarea dificila a arborilor me ofili,invadarea poenilor cu sp %erofile si heliofile,interferentele antropice asupra evolutiei solului prin e%tinderea culturilor. 2. Productivitatea sca uta al pajistilor datorita degradarii naturale,pasunatului e%cesiv si lipsa managementului. $. 1lunecarile de teren favori ate de conditiile naturale&alternarea cu ploi abundente2ploi secetoare, cond litologice,inclinarea terenului,etc'. Conditii antropice&defrisarea,destelenirea,aratul dealungul pantei'. 3. *ormarea de canale torentiale care au dim ce varia a de la rigole,pana la rape,care strabat ambii versanti ai vaii,material adus de torenti det colmatarea lacurilor. 5. 4egradarea ecosistemelor acvatice. Poluarea cu re iduri ale activitatii umane provenite de la vilele de agrement si spalarea autoturismelor in lacuri. Poluarea cu ape menajere&detergenti,dejectii'. Poluarea cu substante chimice din agricultura&ingrasamant,insecticide'. Colmatarea cau ata ca urmare a despaduririlor. Conclu ie+ capacitatea naturala de autoepurare a apei este depasita,iar timpul de inlocuirii a intregului volum de apa este foarte lung,ceea ce face ca apa sa fie impurificata cu materie organice.