BALTAGUL de Mihail Sadoveanu - argumentare roman interbelic/realist Opera literara Baltagul de Mihail Sadoveanu a fost publicata n perioada interbeli

ca (1930) si este o capodopera a prozei romnesti, ndeosebi pentru concizia, dinami smul si armonia compozitiei. Ca specie literara, Baltagul este un roman, adica o specie a genului epic n proza , cu actiune mai complicata si de mai mare ntindere decat a celorlalte specii epi ce, desfasurata, de regula, pe mai multe planuri, cu personaje numeroase, cu car actere complexe, evidentiate treptat, pe masura ce se desfasoara actiunea. Roman ul ofera o imagine ampla si profunda asupra vietii, cu o varietate de tipuri uma ne si cu puternice conflicte sociale, morale si psihologice. Fiind o opera epica, Baltagul are narator, actiune si personaje, prin intermediu l carora autorul isi exprima in mod indirect propriile sale sentimente. Modul de expunere predominant este naratiunea mbinata cu descrierea, cu dialogul si cu mo nologul interior. Constructia epica este bazata pe naratiunea obiectiva in care comportamentul, sentimentele si gandurile eroinei sunt prezentate din perspectiv a unui povestitor omniscient. Omniscienta este un tip de perspectiva narativa in care naratorul are o perceptie ilimitata. El cunoaste totul despre lumea pe car e o prezinta, dar si despre framantarile interioare ale personajelor acestei lum i. Compozitie. Romanul preia nucleul epic al baladei populare Miorita pe care il de zvolta intr-o naratiune densa, structurata in 16 capitole, avand in centrul ei t ema cautarii si a cunoasterii adevarului. Actiunea romanului este plasata la confluenta dintre lumea patriarhala a satului moldovenesc de munte si universul orasului invadat de elementele noii civilizat ii a inceputului de secol al XX-lea. Fiind o opera epica, romanul plaseaza intam plarile intr-un anumit timp si spatiu. Actiunea se deruleaza de toamna, cand Nec hifor Lipan pleaca la Dorna dupa oi, pana primavara, cand Vitoria ii descopera t rupul neinsufletit. Perimetrul actiunii este destul de vast si cuprinde tinuturi de munte, de la Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, pana in cele de campie, la Cristesti, in Baltile Jijiei. Intamplarile din roman se desfasoara pe momente ale subiectului. Expozitiunea in fatiseaza cadrul general al actiunii si o parte dintre personaje. La sfarsitul u nei toamne, Vitoria Lipan, sotia unui oier de pe Valea Tarcaului, este ingrijora ta ca barbatul ei, Nechifor Lipan, intarzie sa se intoarca acasa. Ea cauta sfat la parintele Danila si la baba Maranda, vrajitoarea satului. Unele vise si presi mtiri o conving ca Nechifor a murit si de aceea il cheama acasa pe Gheorghita, f eciorul ei. In cele din urma, se hotaraste sa piece in cautarea sotului ei, mome nt ce constituie intriga romanului. Calatoria si cautarea sunt prezentate in des fasurarea actiunii. Urmarind drumul obisnuit al oierilor, Vitoria si Gheorghita pleaca din Magura Tarcaului pe urmele lui Lipan. Ei trec pe la Bicaz, pe la Calu gareni, prin Farcasa si Borca, pe la Cruci, apoi trec prin Tara Dornelor si ajun g in cele din urma la Vatra Dornei. Aici afla ca Nechifor a cumparat trei sute d e oi si si-a continuat drumul pe Neagra, impreuna cu alti doi oieri carora le-a vandut o parte din oi. Vitoria reconstituie drumul parcurs de Nechifor si ale in sotitorii lui. De la acestia, ea afla ca Nechifor, dupa ce le-a vandut lor oile, s-ar fi mtors din drum. Continuand cautarea Vitoria descopera cainele sotului ei, Lupu, si cu ajutorul a cestuia gaseste intr-o rapa cadavrul lui Nechifor. Ea se adreseaza autoritatilor spre a cerceta victima. Apoi Vitoria pregateste inmormantarea lui Lipan dupa da tina, dar isi continua investigatiile, fund convinsa ca sotul ei nu a fost ucis

de necunoscuti, ci de cei doi insotitori. Actiunea atinge punctul culminant in timpul praznicului funerar, cand, intr-o at mosfera de angoasa, Vitoria Lipan reface cu exactitate scenariul crimei, obligan du-i pe ucigasi sa se tradeze si sa-si recunoasca fapta in fata celor prezenti. Deznodamantul romanului este foarte lapidar si infatiseaza gandul Vitoriei de a indeplini toate datinile funerare si apoi, spune ea, ,,ne-om intoarce iar la Mag ura, ca sa luam de coada toate cate am lasat." Numarul mare de personaje este o alta trasatura specifica romanului. In Baltagul exista personaje principale (Vitoria, alaturi de care se afla Nechifor Lipan si Gheorghita), personaje secundare, precum si personaje episodice. Aceste persona je au o importanta deosebita in desfasurarea evenimentelor, contribuind la desco perirea adevarului. Vitoria Lipan este personajul principal al romanului. Figura ei se impune putern ic de-a lungul intregului roman, eroina devenind un tip reprezentativ al femeii voluntare si hotarte. Caracterizarea directa a personajului principal este realizata de autor, de alte personaje sau de personajul insusi (autocaracterizarea), iar caracterizarea ind irecta rezultata din faptele, comportamentul, gandurile si framantarile personaj ului, precum si din mediul in care traieste, din limbaj si din numele pe care il poarta. Portretul fizic cucereste prin frumusete si farmec. De la inceputul naratiunii a flam ca Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, un oier de pe Valea Tarcaului, este o femeie in plina maturitate care isi pastreaza inca frumusetea. Autorul folose avea ochi ca ste epitetul, enumeratia si metafora pentru a-i infatisa portretui: prii, in care se rasfrangea lumina castanie a parului", iar ,,acei ochi aprigi s i inca tineri cautau zari necunoscute". Vitoria este o femeie hotarata, priceputa si harnica. Ea stie sa conduca o gospo darie, este intreprinzatoare, se tocmeste cu iscusinta unui negustor si are un d eosebit simt practic. Mama a doi copii, Vitoria e grijulie si vegheaza cu dragos te asupra cresterii si educatiei lor. li invata sa respecte datina i sa fie price puti in ale gospodariei. Relatiile ei cu celelalte personaje (cu domnul David, cu subprefectul Anastasie Balmez, cu Hie Cutui si cu Calistrat Bogza) dovedesc o inteligenta vie, o darzen ie si o vointa de neinfrant. Drumul pe care il parcurge cu Gheorghita, de la Mag ura la Vatra Dornei, la Sabasa si la Suha, are semnificatii diverse si ilustreaz a un vechi si frecvent motiv in literatura romana motivul calatoriei, al drumulu i. Vitoria Lipan este un personaj complex, ea fiind aparatoarea unei traditii strav echi - o femeie sensibila si capabila de iubire, apropiata de natura, careia ii cunoaste semnele. Ea este nu numai o exponenta a unei clase sociale si a unui me diu, ci, dupa afirmatia criticului literar George Calinescu, ,,Vitoria e un Haml et feminin care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale rep rezentatiuni tradatoare si, cand dovada s-a facut, da drumul razbunarii". Actiunea este liniara si se desfasoara pe mai multe planuri narative. Unul, retr ospectiv, in care sunt aduse intamplari petrecute in trecut iar un alt plan prez inta intamplarile in desfasurarea lor. Caracterul monografic al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte mo nografice ale satului romnesc traditional: traditii legate de marile momente din viata omului (nasterea, nunta, nmormntarea), obiceiuri, relatii de familie. Prin i ntermediul actiunii si al personajelor, Mihail Sadoveanu ofera o imagine ampla s

i profunda a vietii, trasatura specifica romanului. Astfel el zugraveste modul d e viata patriarhal al oamenilor de la munte, unde obiceiurile si traditiile sunt pastrate cu sfintenie. Pe de alta parte, romanul lui Sadoveanu prezinta lumea o rasului de la sfarsitui secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Complexitatea lumii descrise si a personajelor, determina in roman conflicte soc iale, morale si psihologice, fapt ce a condus la receptarea romanului Baltagul i n diverse feluri. El este considerat ca fiind in acelasi timp, un roman monograf ic, roman mitic, roman initiatic, roman politist dar, totodata siroman al unei m ari iubiri care impresioneaza prin discretia si daruirea cu care aceasta este tr aita in imprejurari dramatice. Toate aceste trasaturi tema, construirea personajelor n relatie cu mediul n care t raiesc, tehnica detaliului, stilul sobru si impersonal, obiectivitatea perspecti vei narative, veridicitate conduc la concluzia ca opera literara Baltagul de Mih ail Sadoveanu este un roman realist de tip obiectiv, care se nscrie, prin valoare a sa, n seria capodoperelor literaturii romne.