Sunteți pe pagina 1din 23

JOCULLUIBACOVIA

Interpretata de ciitre primii sai comentatori ca pura ,po-


ezie de atmosfera", red usa la un ,con?nut suiletesc elementar"
neavand ,nici o legatura cu arta privita ca arti.ficiu" (E. Lovi-
nescu)l, lirica lui Bacovia s-a impus, dimpotriva, in ochii altora,
de mai t:arziu, prin gradul inalt a1 convenponali.zfuii ,Tocmai
artificiul te formeaza in definitiv valoarea", scria G.
calinescu, in replica. ,Exista la Bacovia - continua criticul -
un satanism (cu punctul de plecare in Rollinat, dar in Edgar
Poe), care e un stil al patcticului, un romantism al lugubrului,
compus ca o conventie litcrara, o data pentru totdeauna. E ccva
asemanator cu senza?onalul romanului foileton, care
atata placere intelectualului, tocmai prin gratuitatea psihologiei
naturii sale. Poetul are o poza pe care men?ne, puerua ca
orice mecanism, decide un secret umor. E foarte probabil ca
el crede in poza, ceea ce e o ingenuitate, folositoare insa proce-
sului de sugestie. Toata problema estetica sta in putinta acestei
convent.ii de a simboliza in chip de neuitat, cu o viziune stranie,
momente de mare sinceritate, ceea ce se i intfunpla uneori.
Poetul este, deci, nu un simplu liric, ci un ilustrator al propriei
sale lumi, un creator de contururi gesturi proprii"2. La randul
sau, Vladimir Streinu remarca: ,Placerea de artificialitate, poza
fatala, mirosul moqii toate ati.tudinile lui excentrice alcatu-
iesc un complex de civilizat care organizeaza dezorganizarea
( ... ]. Bacovia se stilizeaza in tara stil"3. Merita, in fine, citata, in
consens cu aceste aprecieri, opinia lui Nicolae Manolescu:
,Bacovia- scrie criticul in Lecturi infidele- compune [ ... ] o
mascii, ii face din suferinta un stil, o convenpe, care e manie-
rismul decadent. Poetul se joaca pe sine [ ... ], dar nu spre a se
disimula, ci spre a se exprima"
4
.
1 Cf. Oltioe, IX,Ancora, 1923, p. 54.
2
lstoria lileroturiiromdn.e. .. , E.F.R, 1941, p. 6Z7, 629.
J VersifiaJPo. m.oc:lem.d, E.P.L., 1966, p. 232.
Ledwiinfidele, E.P.L., 1968, p. 85.
26
JoaJl poeziei
Imaginea poetului caruia abia i se recunoscuse ,un in-
stinct artistic care alege nota justa" pentru a exprima cu
simplitate ,cele mai elementare stari
(l-am citat din nou pe E. Lovinescu, care men?nea punctul
de vedere in Istoria literaturii romane contemporane din 1937) l
se afla in felul acesta radical schimbat:a I se substituie, cum se
poate observa, portretul unui Bacovia dota.t cu o superioara
esteticii, constructor lucid al unui univers in care
elemente de recuzita de la o anume traditie liricii
sunt remodelate, restructurate impregnate de o sensibilitate
originala, inconfundabila.
Lectura lui E. Lovinescu are, desigur, justi.ticarea sa
caci poezia lui Bacovia, dominata de sentimentul universalei
oprimari a reduse la manifestari ce tradeaza o extrem de
dificila desprindere de inerpa materiei anorganice care tinde sa
o supuna pana la anihilare, pare, intr-adevar, expresia primara,
netransfigurat:.a, a unei astfel de suferinte. Cosmosului in
dezagregare, lent macinat de boli secrete, mecanicii distrugatoa-
re a evenimentelor naturale sau sociale, omul bacovian nu e in
stare sale dea niciodat:.a o replica ferma. Dimpotriva: fiinta soli-
tara, captiva intr-un peisaj ce pare sortit definitive, se
contamineaza ea de morbul generalei descompuneri a
lumii. !neat criticul este in mare masura indreptatit sa vorbeas-
cii despre ,poezia cinesteziei, ce nu se intelectualizeaza, nu se
spiritua.lizeaza, nu se raponalizeaza, cinestezie animalica, secre-
pune a unui organism bolnav, dupa cum igrasia e lacrima zidu-
rilor umede; cinestezie nediferenpata de natura putreda de
toamna, de ploi de zapada, cu care se
Aceasta e, intr-adevar, impresia lasata de universul
bacovian de subiectulliric care Ceea ce-i scapase
criticului impresionist, dar nu i celor de dupa el, fusese insa
un lucru esential: confesiunii bacoviene ii tocmai natu-
raletea. Ca sa sugereze elementaritatea manifestarilor eului,
reduse - cum se exprima Vladimir Streinu - la un fel de ,pul-
sa?e protoplasmatica", la ,zvacniri ale unei biologii primare",
poetul un personaj, compune o masca, ce se
contureaza intr-adevar pe fundalul istorico-literar al simbolis-
mului zis ,decadent" i poate fi raportata la repere dezva!uite
I P.l54.
2 E. Lovinescu, Oitice, IX, p. 54.
27

uneori de purtatorul ei: o figura cu trasatu.ri
simplificate, care-i confera o expresivitate particulara. Discursul
propriu-zis confesiv se dubleaza astfel cu un soi de
au.tocomentariu ce orienteaza aten?a spre anumite elemente de
mimica, spre o anume calitate a miciirii in spatiul ,scenic",
evidentfuld un numar de gesturi caracteristice, de un accentuat
schematism. :Si, nu in ultimul rand, e de relevat func\ionalitatea
decorului bacovian, restrans i el la cateva elemente reluate, cu
neinsemnate variatiuni, de Ia un poem la altul. Universul
bacovian poate fi definit astfel, din mai multe puncte de vedere,
ca spa(iu de joe.
Realitatea cea mai frapanta ramane, desigur, in aceasta
perspectiva, comportamentul personajului sui generis in care se
ipostaziaza subiectulliric situat in specifice raporturi cu lumea
obiectelor.
,Starn singur in cavou i era vant" - suna un vers din
poezia inaugurala a volumu1ui Plumb- i am putea vedea in el
o propozitie-cheie pentru definirea relatiei eu-univers. Singur in
cavou: fiinta solitara in spatiul mort, unde unica micare e ace-
ca a recilor, intunecatelor ,coroane de plumb", sugerand apasa-
rea, caderea, inertia mo$. De aici incolo, teritoriul bacovian se
va In.scrie sub semnul limitei i al inchiderit fie cava fi vorba de
,odaia cu bnlie negre zugravita"- care ,ln.spai.manta"- a poe-
tului, fie de indepartatul ,han" solitar, de ,liceul-cimitir cu lungi
coridoare", umeda, murdara", ,cafeneaua goala", ,mu-
zeul pustiu" cu figuri de ceara gesticuland mecanic, ,pivnita
adanca" a ultimului refugiu din fata amenintarilor apocaliptice
etc. ,Cetatea blestemata"- oraul- se contureaza ea insai ca
o imensa incinta funerara (,vastul cavou"), multiplicare haluci-
nanta de spatii ln.chise: ,case de fier in case de zid I i portile
grele se-nchid". Oraului-cavou (,pe catafalc, de caldura-n ora
1 incet, cadavrele se descompun") i se asociaza ,provincia pus-
tie", pentru ca, in cele din urma, toposul mortii sa se extinda la
scara cosmica: ,intreg pfunAntul pare un mormant". Insai des-
faurarea anotimpurilor capata ruci sensu] unei miCfui de in-
chidere prin sugestia reluarii ritmice, mecanice, a unor ac?uni
mereu destructive (,$i ploua i ninge, 1 $i ninga, i ploua", ,po-
tope ... napoi i ... nainte" etc.), agravand sentimentul prizonie-
ratului flintei umane in imensul oprimantul angrenaj al eve-
nimentelor cosmica. Tncat, daca e sa vorbim, impreuna cu Eu-
28

Jocul poeziei
gen Fink (v. Spiel als Weltsymboq, despre un ,joe al lumii"
1
atunci el nu mai are nimic, la poetul nostru, din spectacolul in
care sa se poata. citi armonia suprema a Crea?ei. Dimpotriva: e
un joe funciarmente absurd, iraponala de elemente
agresive in care nu mai dainuie nici o promisiune de innoire a
ciclurilor vitale. fn spa\iul bacovian cad mereu ninsori
diluviene (.., ... ninga, zapada ne-ngroape"), ploi de o
teiibila monotonie, sapand temelia lucrurilor i a fiintelor (,$u-
voaie-n case triste inundara"; ,$i simt cum de atata ploaie 1
Pilop.i grei se prabuesc"; ,De-atatea nop!i aud plouand, 1 Aud
materia plangand 1 Sunt singur ... "; ,Oraul doarme ud in ume-
zeala grea"), calduri estivale accelereaza descompunerea univer-
sala etc.
Complementara senzapei de opresiune a materiei com-
pacte i a spa\iului inchis este aceea a golului i pustiului - un
vid lnaintand treptat (,Nimic. Pustiul tot mai larg parea") pana
Ia neantizarea tuturor lucrurilor: Jn curand, incet, va cadea in
vid I Tot", e scris intr-un Monosilab de toamn.a; iar in poemul
Lacustra golul afecteaza inSUi timpul, realitatea istoriei: ,Un gol
istoric se intinde ... ".
Chiar i aceasta foarte sumani trecere in revista a unor
elemente ce configureaza spatiul bacovian poate spune ceva
despre natura ,jocului" in poezia sa. Construita ca mediu ostil,
generator al unei presiuni constante asupra eului, o astfel de
lume alimenteaza continuu contiinta captivitatii, ducand, in
cele din urma, la transformarea subiectului uman intr-un obi-
ect lipsit de orice capacitate de opozitie, simpla jucarie a meca-
nicii cosmice, a ,jocului lumii". inainte de a se juca (mai exact, a
se ju.ca pe sine), omul bacovian este ju.cat, prins in reteaua unor
determ.inari ce se manifesta intr-o mecanica rigidii, automat-
repetitiva, l?i avand drept rezultat transformarea lui insul?i intr-
un mecanism - soi de marioneta aflata la dispozitia unor in-
stante obscure i incomprehensibile, care il pot manipula dupa
plac. Un vers din volumul Ccmedii fn fond se propune ca un fel
de rezumat al relatiei eu-univers din acest stadiu al liricii
bacoviene: ,Orice-au voit din mine au tacut" (Versun) - rela\ie
de absoluta subordonare, ce poate fi citita la mai multe nivele
ale operei.
1 E. Fink, I.e jeu romme symbole du monde, Pans, Ed. de Minuit, 1966 .
29

Evenimentele naturale, Ia care am tacut deja aluzie, in-
terpretate aproape fiirii exceptie ca succesiune de acte con-
strangatoare i, in ultima analiza, anihilante pentru fiintii, con-
stituie, tocmai prin aceasta constanta a unghiului din care sunt
privite, un cadru obsesional, cu foarte putine variatii, i apt, de
aceea, sa sugereze extrema reducere a spatiului vital, a libertatii
de micare. Confruntarea cu o atare realitate, teribila ei presiu-
ne asupra simtutilor explica i.11 egala masura starea de .sure sci-
tare a ,personajului" bacovian i, pe de alta parte, frecventele
momente de abulie, de ineJtie absenta care il caracterizeaza.
,Nevroza.", atiit de tipic simbolista, ii gasete in felul acesta o
justificare: ea e expresia spaimei de spatiile inchise, de eveni-
mentele catastrofice, consecinta a fundamentalei monotonii a
existentei. De Ia ,tresiirirea" fiintei apiisate de tensiunea
tiirii (,De-atiitea nopti aud plouiind, I Tot tresiirind, tot
tiind" - La.custrcq Ia ,tremurul" nervos traduciind exasperarea
solitudinii (,Ploua, ploua, ploua, 1 Vreme de bct:ie - lfJi s-
asculti pustiul I Ce melancolie! 1 Ploua, ploua, ploua ... I [ ... ]
Tremur, tremur, tremur" - Rar'l, ori la ,enervarea" giindului
amenintat de brutalitatea elementelor (,Oh, plansul tiilangii
cand plouii! 1 I f;i ce enervare pe gand! I Ce zi primitiva de ti-
na!" - Plouii} - starea de nevroza se agraveaza luiind forma
delirnlui a obsesiei mortii: ,Pe drumuri deliriind 1 Pe vreme de
toamna, 1 Ma gand 1 Ce ma-ndearnna: 1 Dispari
mai curandl" (Spre toamneij. Sau, in acelai sens, versurile din
funebrn: ,Ningea bogat, i trist ningea; era t:arziu I Cand
rn-a oprit, in drum, la geam, clavirul I f;i-am plans la geam,
rn-a cuprins delirul"; ori din Puluis: ,,mensitate, 1 Pe
ciind eu tremur in delir, I Cu ce suprema ironie I Arati in fund
un cimitir".
Tn seria starilor delirante poate fi inclusii i ,ratacirea"
bacoviana printre ,ogriizile de asfalt", ca ,soli tar al pustielor pie-
te", ,singur pe poduri de fier solitare", la ,ua inghetata" a iubi-
tei, ,in gradina devastata" etc. - periplu executat aproape me-
came, traducand angoasa persecutiva. Totul se petrece
ca cum drumurile striibiitute ar fi dinainte impuse de ritmica
monotona a ,jocului lumii". nu mai pare decisa de
ci de impulsuri incontrolabile, iar telul ei
riimane tot atat de obscur: ,$i pasul ma-ndruma in dimineata
( ... ]Am uitat daca merg ... inca tot rna iubesc ... I Am ajuns la
30
Jorul poeziei
timp, ocup un loc" (Diminea(ii); ,Cum tree pe langa case mari,
catand pe nu cine ... " (Intre zidun); ,Tree singur pe poduri de
fier solitare, 1 f;i-atept in zapada ... dar ce mai atept?" (Plumb
de ianui). Ciiutarea obsedanta a unui loc de refugiu duce de
asemenea la reluarea unor itinerarii identice: ,lubito- iar
am venit"; ,dii drumu, e toamna-n cetate - 1 intreg piimantul
pare un mormant"; ,La toamna, cand frunza va ingiilbeni [ ... )
Alcooliza.t, batut de ploi, cum n-am mai fost candva, I Tiirziu, in
geamul tau tacut cu o moneda voi suna" etc. Sentimentul alie-
niirii definitive a eului se conjuga cu obsesia deza.gregiirii in ha-
osul general: ,Un baos vrea sa rna duca, 1 De unic uitand,
numiir"; ,Orice obiect atins Optete: lasa-ma-n pace!"; ,Che-
miiri de disparitie rna sorb".
Acestei universale ostilitiit:i ii corespunde insa, cum
spuneam, ca un complement i ca o consecinta a tensiunii ner-
voase, starea de abulie, de orice eveniment exterior, o
imensa obosealii anuland orice alta dorinta decat aceea a
neant:iziirii. Uitand de propria realitate, miCandu-se ca in virtu-
tea inertJei, (,Am uitat daca merg"; ,Sa nu mai 1?tiU nimic ( ... ] ar
fi un singur mod"; ,Eu trebuie sa uit ceea ce nu nimeni"),
personajul bacovian ajunge sii-i recunoasca conditia de totala
subordonare, atingerea pragului reificiirii. Mecanicii anihilante
a naturii i se adauga la fel de implacabila instanta socialii., acp-
onand anonima in sensu! deposcdiirii omului de orice atribut
personal i al manevriirii sale ca pur obiect: ,E toamnii, mi-au
dat de scris"; ,Multimea anonima se va avea-n vedere"; ,Nimeni
nu mai este tiber". In lumea lipsita de transcendenta a lui
Bacovia (o singura data poetul vorbete despre ,o fiintii supre-
ma [care] dintre noi ne locul divinitatii creatoare sau
punitive ilia jocul mecanic, tara jucator, al elementelor naturii
sau al unei societati instituite ca putere impersonala, ale carei
raP.uni raman im.posibil de descifrat.
Daca ,ideea de rol social o implica [ ... ] pe aceea de joe.
dar unul in care nu te joci"l, poezia lui Bacovia pro-
pune, tara indoiala, una dintre imaginile cele mai expresive ale
acestui tip de joe - insa cu esentiale transfon:nari. Ciici ,perso-
najul" bacovian are, practic, exclusiva contiinta a faptului de a
fi jucat - prada i juciirie a mecanismului cosmic i social,
1
Gabriel Uiceanu. Pre1uninaTii la o Vtfelegere a demn.ifiitii joa.dui fn. lumea adrurii,
prefata Ia voL J. Huizinga. Homo luderts, Bucure, Univers, 1977, p. 12.
31

lipsindu-i rolului asumat, a implicari.i din proprie vo-
inta in ,jocul lumii". El nu mai are nimic din orgoliul pe care-1
poate alimenta contiinta ponderii ocupate intr-a ierarhie anu-
me a ,rolurilor", ci se manifesta ca prezenta insignifianta
anonima, abia tolerata ,sub al vremurilor joe"; margi-
nala, de exilat - acesta e singurul JQl" pe care n poate juca
sau, mai exact, singurul rol in care poate fi jucat.
Yn cea mai grava, mai dramatica .latura a sa, jocul poetic
bacovian ar fi deci inscenarea unui spectacol sui generis, astfel
construit in cat sa sugereze acel mod de a fi jucat al omului alie-
nat pana de propria individualitate, intr-un univers a carui
dinamica e asimilata unui mecanism. Lirica lui Bacovia
ar fi, pana la un punct, o poezie despre ,jocul lumii" - i, in
acest sens, partea de libertate a celui jucat este ca nula. ca-
teva dintre trasaturile acestui spectacolle-aro putut deja dega-
ja; i ele tin, cum am vazut, de apelul la specifice elemente de
decor, insistent reluate, de o micare scenica ce comporta, la
randul ei, atribute relativ constante, de reducere a gesturilor
subiectului liric la cateva, sugerand inertia, automatismul,
dezarticularea marionetei, toate convergand in realizarea acelei
configuratii, pentru noi fundamentala, a mecanicii opresive,
alienante, a universului. Tehnica bacoviana, datoare in atatea
privinte simbolismului (poetul o i teoretizeaza in confesiunile
sale, .insa destul de sumar i stangaci), preluand de la aceas-
ta doctrina indeosebi ideea corespondentei a sinestezi.ei, e,
prin excelenta, apta pentiU realizarea unei asemenea sugestii,
cu atat mai mult cu cat are loc o selec(:ie parcimonioasa a ele-
mentelor expresive (culoare, sunet- intr-o corespondenta rela-
tiv constanta cu anumite stari sufleteti) i o repetare a lor in
contexte similare. S-a vorbit, in acest sens, de o ,tehnica a
obsesiei"
1
dar il"lca E. Lovinescu observase, in paginile deja cita-
te, ca ,Aceasta atmosfera iese din limitarea senzatiilor, a imagi-
nilor, a expresiei poetice, i din repetirea lor monotona; obsesia
continua criticul - da chiar impresia unei intensitati profun-
zimi la care spiritele mobile nu ajung"2. Universul bacovian apa-
re intr-adevar ca extrem ,codi.ficat" - de unde acea impresie
t Ov. S. Crohmalniceanu, Studiu introductiv Ia voL: BacovJa, Scrieri aiese,
t:.P. L. , 1961, p. XXIX.
2
lstoria Iiteratwii romane conJemporane, m., Bucure. Ancora, 1927, p. 313.
32
JOOJ.I poeziei
de rigiditate a cadrului de prezenta obsedanta a obiectelor.
,Monodrama mimica" cum in mod fericit a fast numit spectaco-
lul oferit de ,personajul" lui Bacovia 1 - apare astfel ca mod al
schemat:izarii i esen?aJ.i.z3.rii lumii poetului la nivelul reprezen-
tarii eului liric in spatiul sau ,scenic" specific.
Nota de teatralitate a acestui univers este i mai accen-
tuata datorita apelului la o recuzita definitorie imediat recog-
noscibila, apaJ1inand ,decadentismului" - indeosebi francez -
atat in constructia ,decorului", cat i in aceea a gesticulapei
,personajelor". Daca atmosfera creatoare de nevroza trimite in
modul eel mai general la tipul de sensibilitate simbolist, impre-
una cu o anumita categorie de obiecte-simbol (constituindu-se,
cu o formula a poetului insui, intr-un ,decor de doliu, fune-
rar"), nu lipsete nici recursul explicit la unele ale ,de-
cadentismului", marturisite ca imprumuturi Sursele
sunt denuntate, bunaoara, intr-un Sonet (care face parte dintre
cele mai vechi creatii ale lui Bacovia), unde putem citi aceste
versuri:
Ca Edgar Poe ma reintorc spre casa,
Ori ca Verlaine, topit de bautura, -
noaptea asta de nimic nu-mi pasa.
Apoi, cu pai de-o nostima masura,
Prin intuneric bajbaiesc prin casa,
cad, recad, i nu mai tac din gura.
Iar in poezia intitulat:a Finis, trimiterile la ,maetri" nu
sunt mai putffi limpezi: ,0, simturile-mi toate se enervau fan-
tastic . . . I Dar in lugubrul salii pufneau in ras sarcastic f
Poe, i Baudelaire, i Rollinat".
Asemenea raportiiri ale poetului insui pledeaza pentru
un Bacovia deplin contient de mijloacele consacrate in traditia
,decadenta", apeland, deci, cu buna tiinta la un depozit de
conventii literare in stare sa contribuie la reliefarea mai preg-
nanta a unor repere ale viziunii sale asupra lumii. Ceea ce s-a
numit ,poza" bacoviana capata accente mai marcate in zona
acestor poezii in care conventia decadenta - prezenta de altfel
1M. Petroveanu, GeoryeBa.covia, Cartea Rom.aneasca, 1972, p. 250 sq.
33

in intreaga opera - e oarecum suprasolicitata., exceslVa.
Subiectul liric devine mai mult decat oricand spectatorul pro-
priei evolut:ll ,scenice", se vede pe sine i11su$ ca ,.persona}. ,Pa-
loarea, mutismul mineaza-al meu piept" - este notat undeva,
tradandu-se aceasta stranie exterioritate a privirii, pentru ca,
alteori, compozitia studiata a atitudinii sa fie i mai vizibila, ca
in aceste versuri din Ecou de serenada: ,in haine negre, intune-
cate, I Eu plang in parcul de mult parasit"; sau in aceasta sce-
na, de un patetism voit, inscrisa in cadrul conventional al ,sa-
lonului" in care- simbolist- iubita canta la ,clavir" un
.,cantec de mort": ,$i daca-am sa cad pe covoare 1 in tristul,
tacutul salon, - ITu canta nainte, iubito, 1 incet, monoton"
(Trndit). ,Tremurul satanic" - alta data ,tremurul in delir' -
.,rasul (acel , rire af.freux" al lui Rollinat) etc. se fnscriu in
serie de ,excentricitati" decadente, evidentiind inca o
data contiinta ,rolului", a unei conventii literare modelatoare,
impinsa pana la caricatura. $i daca, in majoritatea caztuilor,
jocul bacovian e mai degraba acela in care fiinta este jucata,
sugerand extrema incomoditate a unui eu aproape reificat, cap-
tiv al mecanismului universal, apare adesea, ca un fel de stra-
nie compensa?e, placerea inscenarii solemne, a ceremonialului
bizar-estetizant, in care gustul pentru artificial atinge punctul
maxim. Un exemplu gasim in poemul Cuptor:
Toarna pe covoare parfumc tari,
Adu roze pe tine sa le pun_
Sunt cat}va morti in iubito,
$i-ncet, cadavrele se descompun.
Or, nu mai putin evident, in Poem.d in oglindti, unde
ritualul funebru comporta un dublu joe, prin inscenarea lui de
catre ,personajul" bacovian i reflectarea in .,oglinda larg-ovala
i."1.cadrata in argint":
insa pal rna due acuma in gradina devastata
$i pe masa parasita- alba marmora sculptata-
in vemintele-rni funebre,
Ma intind ca un mort,
Peste mine punand roze, flori palite,-nt:arziate,
Ca i noi ...
34
>
Jocul poeziel
S-a vazut aici, pe drept cuvant, o deschidere spre baroc
a viziunii lui Bacovia, dominata, ca mai toata poezia sa, de un
adevarat ,hedonism al artificialului"l.
Acest apasat conventionalism ,decadent" se extinde la
spectacolul lumii exterioare, populate cu personaje ce par doar
multiplicarea aceleiai mati semnaland- dupa caracterizarea
baudelaireana a operei lui Edgar Poe - ,contradic?a instaurata
intre nervi i spirit, i omul dezacordat pana la a-i exprima du-
rerea prin ras"2. Exemplele sunt nenumarate: ,.0 bolnava fata
vecma I Racnete 1a ploaie razand"; ,Histerizate fecioare pale 1
La ferestre deschise palpita"; ,Amantii mai bolnavi, mai triti, I
Pe. drumuri fac gesturi ciudate"; ,Pe galbene alei, poetii triti
declama lungi poeme"; ,0 palida fata cu gesturi grabite 1 A':}-
teapta pe noul amor"; ,$i-acei nebuni, ratacitori, tacuti, I Gesti-
culand pe bulevarde" etc. Sunt imagini ce fac ecou matii
subiectului liric ca fiinta redusa La condi\,ia de mecanism fun-
c?onand automat. Aici trebuie cautata, desigur, explicatia im-
presiei lui G. calinescu privind ,secretul umor" al ,pozei"
bacoviene, considerata ,puerila ca orice mecanism". 0 atare
imagine se integreaza insa perfect ansamblului viziunii, dand
tragicului nuante grote':}ti.
Exploatand conventia ,decadenta", pe care a asimilat-o
deplin, Bacovia o subordoneaza unei perspective proprii, cu o
,logica" intema bine articulata, care-i confera organicitate. Re-
marca lui Vladimir Streinu cu privire la ,organizarea dezorgani-
zarii" la poetul nostru, ramane, de aceea, una dintre cele mai
pertinente, alaturi de cea care releva faptul - esential - ca
,degradarii substantiale ii raspunde [ ... J degradarea expresiei"3.
Caci, intr-adevar, corespondentul degradarii fiintei transformate
intr-o simpla marioneta manipulata in ,jocul lumii" este grava
deteriorare a discursului liric. Delirul ratacirilor lara t:in-
ta, gesticulatia schematica, de automat, sunt acompanjate, in
planul expresiei, de discontinuitati studiate, de poticniri ale
verbului, sau pur i simplu de o semnificativa mutenie. ,Omul
incepuse sa vorbeasca singur"; ,Paloarea, mutismul mineaz-al
I a.M. Papahagi, ArtijicioJulw.poe:lie, ih Exerdfiide/ectunl, Ouj, Docia, 1976, p. 89.
2 Baudelaire, Edgar Poe, 1Jia+a opera, ih Criticci btercuii muzicalti .JumaJ.e intim.e,
E.P.L.U., 1968, p. 88.
3 Vl. Streinu, Op. cit., p. 232.
35
-i--t'y
meu piept"- nota poetul, regizor actor totodata. Dar, cu dit
inainteaza in timp, in discursul liric se inmultesc frazele sus-
pendate, sincopele elipsele, ajungandu-se, in cele <lin urma,
la un fel de lirobaj scheletic, redus la cateva substantive, verbe
sau adjective, cu foarte put]ne elemente de legatura - notatie
obosita, mecanica, a unor semnale ce substituie imaginii com-
plexe a lumii un rezumat auster dezarticulat: ,Frumos, I Ve-
sel. I Bun I Unit I Trist I Riiu, I 'Cauze <lin etem I $i social"
(Gandin); sau: ,Variatii ... I Arhitecturi, I calatorii, I Taceri. I
Muzica calmeazii I Un suflet trist, I Devenit preten?os. I Varie-
ta.ti . . . I Renumit, I Dintr-o opera de artii . . . I Teorii noi vechi
... I Taceri- /Se n3.de din pantece" (Spleen).
lmaginea lumii ca spectacol atinge, paralel, limita fragili-
tatii a inconsistentei. ,E oare via}fl, sau e vis" - se mtreaba
poetul, pentru care propria existentii devine o inexplicabila ,po-
veste": ,Dar cine poate sa explice aceasta trista poveste?" Alta
data, ,repede magie", ,simptoma fugarii", ,derizorii ecouri" -
jocul mundan (,al vietii vals") nu se mai lasii surprins decat de
vagi proiectii, confundabile cu ,Ia.uririle mintale" ale subiectu-
lui-spectator.
universul ca spatiu al unui joe mecanic,
in care eul poarta in permanenta masca celui ,jucat", a prizoni-
erului manipulat de forte obscure violent-ostile,
Baco...,ia realizeazii, in ultima instanta o tulburatoare viziune
tragica grotesca, foarte apropiata. in fond, de sensibilitatea
actuala. Gradul inalt de conventionalizare natura acesteia
atrag atentia asupra ,supremei ironii", care nu e doar a ,jocului
lumii" ci a poetului care-l reface in discursul liric
refiicandu-1 de la ctistanta spectatorului, ,din statica uitarii"-
devenitii un privilegiu paradoxa! - astfel o stranie tiber-
tate.
36
Jorul poeziei
ION MINULESCU IN JOCUL POEZIEI
0 trasiitura a poeziei lui Ion Minulescu asupra careia
critica romaneasdi se afla in deplin acord este caracterul siiu
,teatral". E. Lovinescu vorbea deja despre ,aceasta poezie osten-
tativa"1; G. Ciilinescu nota ,tonul [ ... ] fanfaron teatral ca al
oricarei adaugind ,teatralitatii" ,un comic in-
dus in orice mistificatie"2, pentru ca, in comentariile mai recen-
te, sa se scoata in relief indeosebi substanta umoristica, ironica
autoironica a discursului liric: realitate menita a-1 plasa pe
autorul Romantelor pentru mai tdrziu intr-o serie a creatorilor
modemi inzestrati nu numai cu suflu liric, ci cu o
a convent;iei literare atat de defi.nitorie pentru poetii <lin secolul
nostru.
Daca incercam sa refacem acum, macar in liniile sale
mari, portretul ,eului" minulescian, vom observa ca in volumul
de debut- eel put;in in versurile cu caracter de marrifest- ce-
ea ce se impune este deocamdata imaginea unui personaj ,ge-
neric", in care se contureaza trasaturi situabile mai degraba in
contextul viziunii romantice tradit;ionale asupra Poetului ,.Pri-
mul clopotar al revoltei lirice - cum n numise B.
Fundoianu - purta inca, in vastele sale monologuri alegorice,
masca poetului (geniului) neinteles de contemporaneitatea mar-
ginita opaca la luminile spiritului. ,Figuratia solemna, atitu-
dinile pontificale, gesturile largi"J reliefau o postura profetica,
infiitiatii cu tot aparatul tradi?onaJ al unei retorici neintimidate
inca de acea critica pe cale de a se in chiar am-
bianta simbolista.. Subiectul generic minulescian mai etaleaza la
ora Romanfelor pentru mai tarziu costumat;ia purtata mai ... de-
vreme a cantiiretuJui drapat in ,toga ce [i]-o dete-Apollo"
teapta, increzator in nobila-i misiune, sa fie intampinat cu fas-
tul datorat marilor mesageri ai spiritului:
l Istoria literaturii romlin.e cxmtemparone 1900-1937, 1937 I p. 153.
2
Isrcria literaturiiromtine de la originipdrui fnprezenl, E.F.R, 1941, p. 613.
3 T. V!aDU, Opere, 3, Minerva, 1973, p. 151.
37
COMEDIA ZORILOR
de destin-spectacol; al do ilea, a$ezat sub semnul unei apa-
rente ironii, este de fapt o masca compensatorie: ceea ce se
pierde ca demnitate glorie ill durata lirnitata a existentei
reate se Ca$tiga infmit ill existenta imaginadi illtrupata in cu-
vant. Bufonada $i conditia de scrib erau, in fond, f01me detur-
nate .ale orgoliului creator (cu o illsemnata ill aria mo-
denusta a liricii). In ambele ipostaze, gesticula\ia liric1i nu apa-
rea, tOtu$i, devalorizaUI l.n chip radical: ,,inalta arta a descrie-
rii", contrapusa ,puterii", ramfmea un motiv de reala satisfac-
(ie $i placere, autoironia nu cuno$tea forme extreme, flind
ech.ilibrata de tonalitatea elegiaca, moderata $i ea. in compu-
nerea savanta a textului ca spectacol-ritual exemplar, ill mobi-
litatea ,replicilor" - adesemi cu caracter aforistic - $i interfe-
ren{a vocilor, in apelul Ia senzoriala aplicata insolit in
contextul predominant livresc, se putea ghici 1ndeosebi lectia
de poezie a unui Kavafis (cfuuia i se inchina, de altfel, tm po-
em). Comedia literaturii ( 1980) dezvolta aceste premise. Ceea
ce propune poetul este chiar o ... ,comedie a literattuii": spec-
taco! dezinvolt in care poetlll-protagonist (,versificatoml",
,masc1iriciul", ,,scribul") 1$i roste$te tiradele cand ceremonioa-
se, cand provocatoare, mimand succesiv umilinta sau marele
orgoliu, studiindu-$i atent gesticulatia mi$carea scenic1i,
adresandu-se sfidator sau cu o pretacuta modestie cititomlui-
spectator. Masca intra chiar in artei - o sptme un po-
em de numai doua versuri, in care se concentreaza ambiguita-
tea condi!iei creatorului: ,Noi vrem sa traim, noi vrem sa na-
im! I Yom purta masca tot anul". Travestirea presupune insa o
lntreaga recuziti':\, echivalenta aici cu poetice Ia
indemanl:l, iar manevrarea lor se face cu o neascunsa volupta-
te, angajand ,poza" teatrala, ambigua, de arleehin $i vesel,
t:rist: ,La dreapta e fastul, Ia stanga nefastul. I Unde duce
linia vietii? II Gradina suspendatl:l, voua! I Rezemat In mana
stanga pe aceasta illtindere verde, va surad. I Capul meu
jumatate mtunecat de moarte, va saluta. 1 .. .1 Clasiftc 1ntampla-
rile. Cele reale $i cele visate. I Fac Iiste de imbracaminte, de
stele, de metale, I de zei, de meserii, de culori. I Fac socoteli
pe tablele de argita I Inventare. I Favorabila-m.i este $i
rnie (Linia vie{iz). Tabloul multiple,
desftl$urand un evantai cvasi-complet al ipostazelor ru1isttllui,
e campus cu o mare atentie Ia efectul , retol'ic", prin alegerea
unor clemente cu valoare emblematica: , Lasati-1! Beat, cu un
ptmiDal verde, I cu cianura, cu pe rnasa, langa hiirtii-
le sale, I Scrib Bufnita Reptila Bufon Cartita Masca-
rici, I uimeni nu-l mai poate ajunge, I nimeni nu-l mai poate
plange 1 .. .1 illtotdeauna exista un ins care !impede
totul. II Mintea lui e balanta lwni i". Ceea ce ill cartea prece-
denta se numea ,malta atia a descrierii" devine aici ,malta
arta a masd1riciului" - ironia nu e inneaga, dici , versifica-
toml" poate fi , cuceritoml lumii", , putregaiul" e $i ,frumos,
luminiscent in noapte", iar ,omul care scrie" se peale
mandri ca ,reinventeaza li teratwa". Ciite un poem evoca chi-
ar, cu tm amm1e fast estetizant, de Ia o distanta abia marcata,
emotia particulara a omului de biblioteca a ,scribului" pruti-
cipant Ia ceremonialul ,La masa mea imperiala s-au
adunat scribii. I Cateva divizioane de scribi. IN-au baut vinw-i,
n-au chefuit. I to!i aveau ochii 1 .. .1 Se aud feciome. I
Sanii le adie adie $i grei. I Pe tavi de aram1i
aduc Dic!ionarele, sublimele, celestele, adoratele. I Scribii Je
dau din mana in mana. I Exclama. Jubileaza. Sw-ad. I- Dar tot
ce e viu acum se 1nspairnanta! I Dar graiul florentin al lui
Dante e mai frumos decat mine insumi ! I Pe tavi de arama,
orbitoare: Dictionarele, sublimele, celestele, adoratele". Cel
care spune ,urnilul scrib" ori ,nillscariciul" este mereu con-
de ,minciuna" literalltri i ca univers fictiv-conventional,
dar in sta.M vede adevamrile ei mai profnnde,
tatea y pl.urahtatea de sensmi a w1ei viziuni asupra Jumii,
esen!lala hbcrtate a poeziei; de aici sugestia frecventa, In
poeme-parabole, cu caracter ironic-elegiac, a conditiei precare
a arttstulm-bufon, devenit incomod pentm ,putere" indem-
174
nat, ca atare, sa faca o ,descriere dupa nattua" prop1iului
lmpins spre sinucidere, mutilat, provocand ca bufon-
bufilita rau prevestitorue fmia stapanilor: ,,Nirneni nu se gan-
sa le opreasca, I sa le peste bot, sa le bage pum-
nulln gura. II Bufnitele astea ... ". Intre fi.tga de ,Jstoria Litera-
ltuii" (,Ma cauta Istoria Literat:urii, I dar eu scriu mereu pe
alte capatani ..."), cu jocul de comedian! allemand registrul
burlesc cu eel al insinuru1t-provocator, tonalita-
tea grava a celui ce fragilitatea destinului sau de scrib
mascarici (, Mai lntelept decat moartea mai urat Ia vedere
albastresc scriitmile. I Iar moartea, sora mea, se preface ca le
cite$te"), poezia lui R. se inscrie, ill fond, intr-Lm spa!iu al
postmodemiti':ltii: manipularea Judica a conventiilor poetice
exprima deopouiva o con.\ltiinta ,critica" (procedeele inter-
textualitatii sunt mereu prezente) placerea , regiei", a
,bricolajului" Iiric. Latura mai protimda a acestei poezii n-a
scapat criticii atente Ia schimbiirile semnificative intervenite in
cadml ,generatiei '80". Un exemplu este aprecierea, foa1ie
exacta, a lui Radu G. Teposu: ,Sentimental cinic, politicos
virltlent, seducator imbufnat, poetul e, In ciuda compor-
tament:ului duplicitar-ironic, $i o cofi$tii.nta adevarata
pLme cu seriozitate problema eficientei poeziei, a
ei de a schimba lumea".
EDIT!I: Comerlin liternturii, 1980; Rosa Caninn, Bucuresti, 1982.
REFERINTE CRITICE: N. Manolcscu, in , Romania litcrarA", nr. 25, 1980;
E. Simian, in ,Romania li tcrmil", nr. 32, 1980; R. G. Teposu, lstorin trngicii :ji
grotesca n inllme<'arului rleceniu litemr 110116, 1993; M. Mincu, Poeticitme
romimenscii postbelicii, 2000.
I. P.
CO MEDIA ZORILOR - Patru tablouri din C01nedia ado-
lescen{ei - Comedic de Mircea scrisa in anul
1928, publicata Ia editura Vremea din Bucure$ti in 1930. Pre-
micra piesei a avut loc Ia 6 febmarie 1931 pe scena teatmlui
,Maria Ventura", in directia de scena decorul
lui Victor Ion Popa.
Considerat ,'intemeietor al comediei liJice In pe-
tioada interbelica, M. cultiva un teatru al actualit:atii, pas-
trand structtrra dram.atica traditionala. Atmosfera epocii
transpare sub w1da de duio$ie $i litism In care autorul transcrie
destinele personajelor sale. Piesa dezvolta o actiune lineara cu
patru personaje, axata pe motivul ,Un baiat iubea o fata", care
se petrece ,mue doua apusuri de soare illtr-un singur decor,
de atmosfera intima: odaia lui V\ad." Simplitatii decomlui ii
corespunde simplitatea actiunii. Tanar cu o existenta boema
cu ambitii literare, Vlad, surptins de lntalnirea cu erosul (,tm
capitol foarte misterios, pe care nu-l putem lamuri") nu are
curajul marttuiseasdi sentimentele pentru Mami. Sensi-
bilitatea juvenila exacerbata, dublata de luciditatea aflata me-
reu ill stare de veghe cenzw-11, refuza indiscretia vulgarita-
tea. Prin frazarea adesea sacadata, eliptica, unnata de puncte
de suspensie, dramaturgul se insinueaza abil 1n psihologia
tanamlui illdragostit timid sincer, lucid ezitant, temator
inclinat spre o tristete visatoare (,lumina de o clipa a ochilor i
se intr-w1 smas trist $i descurajat"), autentic fiind el,
tara deci sa mimeze sa j oace, numai In campania doi
buni prieteni ai sai, Puiu $i Radu. Interiorizarea iubirii face
imposibila comunicarea, sentirnentul prieteniei pent:ru tanara
fata dezarmeaza erosul, fiind verba aici de ataraxia sentimen-
tului, de iubirea-vis, iubirea poetizata,
t:raita In stare pma. Snnt puse In valoare doua conceptii despre
iubire exprimate de Vlad $i de pretinsul cinic Puiu, tma con-
alta activa, una idealizata, a visului, cealalta a rea-
Jului. Intampl1irile de Ia serata din casa fetei stmt rememorate
de Vlad ill1preuna cu cei doi prieteni ca $i cand s-ar constillti
intr-un pretext penhu un subiect de piesa, deschisa ramanand
dear inventia finalului . Piesa, $i cea intenfionala cea reala,
nu poate fi tratata decat ca o comedie, ,Pentm ca Ia vihsta
uoastra, reflecteaza tmul dintre personaje, in zori ai
I
j_
vietii, orice am face, orice am drege, suntem in plina come-
die!". Aici se afla 1nsa$i ideea operei. Reconstituind cu priete-
nii evenin1entele din ajw1, lui Vlad i se sugereaza sa scrie o
piesa pe care o transiom1a inerent In comedic cathaJ1ica $i
benefica totodata, tinererea se preteaza Ia comedie, dra-
ma unica a celor patnt tineri fiind faptul ca nimeni nu-i ia in
series. Seria scenelor de teatn1 in teatru continua cu reconstitu-
irea evenin1ente din perspectiva fetei. Se
astfel o relatie intre text sentimentul lui Vlad de interiorizare
a textului illtr-o excelenta scena de tandrete cenzurata, pl ina de
gratie inventivitate. Fata venise sa-i aduca Ia cmto$tinta cu
jena emotie - lovilltra de teatru - disatoria cu tm altul,
,chelbos" bogat, din dori.nta egoista a astfel ca
idila este anulata ca posibilitate $i aici se comedia
zorilor, cei doi evoluand In continuare ca ,suflete paralele"
spre o epoca a matura!iei. Cei trei tineri snnt salvati, sa
sublinieze automl, gratie tit1eretii optunismului lor vital,
certitudin.ii ca dupa apus vor veni din uou zorile: ,Comedia
zorilor usudl lacrimile apusmilor. .. $i viata merge rnai depar-
te." ,Comedie a adolescentei $i a pHinsului cu soare", cum o
definise sugestiv Eugen Jebeleanu inca din 1931, ea parcw-ge
experienta initiatica a patru tineri care tTl'iiesc illtre deziluzie
speranta, candoare $i inechitatea regulilor sociale,
jnflexibilitatea nnei ordini pe care nu o pot transcende, dar
careia li raspnnd prin illcrederea tinereasca in viata $i prin vis.
S-a accentual nu o data autenticitatea personajelor, franchetea
tonului lndeosebi prospe\imea unui dialog suplu $i aleti
(Petpessicius vorbea despre ,arabescwi de dialog vivace $i
substantial"), tehnica de compozitie directa, iara artificii exte-
rioare, apartinand unuia dinue cei mai veritabili dramattrrgi
romani din epoca interbelica, Cll voeatia constructiei, ,cautator
de stil scenic", cwn intt1ise exact V.I. Papa. CititomJ este fas-
cillat $i astazi de lumea de altadata a gramofoanelor serate-
lor, a boemei de parfumul unei epoci revolute.
Indiscutabil , Comedia zorilor este piesa cea rnai buna a lui

EDITII: Comet/in zorilor, 1930; Comedin zorilor, Bucure$ti, I 959:
Comerlia zorilor, Bucure$ti, 1979.
REFERlNTE CRITICE: V. l.l'opa $i E . .lebeleanu, in Teatru, 1979:
Perpessicius, In Opere, 4, Menfillni critice, 1971; Carol lsac, PernwneJife In
tlrmnmurgie, 1982.
v.v.
COMEDII IN FOND - Velum de poezii de George
Bacovia. Buctue$ti, 1936. Volumul - apamt Ia Editura ,Uni-
versala" Alcalay, ill populara ,Biblioteca pentn.t toti"!
or. 1489 - avea dit1 punct de vedere grafic, dupa p1irerea lm
Vladimir Streinu, ,o de-a dreptul respil1gatoare".
Majoritatea poeziilor sunt din atlii 1933-1936, Ia care se
ga o serie de vemrri scrise- daca ar fi sa dam crezare datanlor
acute de poetului, Agatha Grigorescu-Bacovia - lntre
1900 1906. Cea mai veche poezie din volum este $i toate,
cu care G. B. a debutat ill 1899, in revista ,Literatmu1" a lui
Alexandm Macedonski. In editia defmitiva din 1944, cuprin-
sul a fest imbogatit cu t:rei poezii mai recente, purtand titluriJe
Ba!adii, Miazazi de varii $i Requiem. Dad\ tn cazul
volume beneficiem de lma sau chiar doua variante manuscnse,
in cazul Comediilor in fond manuscrisul - cumparat cu 5.000
lei de ditJe editura Alcalay- nu s-a pastrat. Rfunanand pe ace-
teren al comparatiilor, ar mai fi de obs.er':'at ca ?e
aceasta poeziile au apantt, ill marea lor maJontate, drrect 111
volurn, tara o prealabila tip1ifite ill revistele Retrage-
rea lui G. B. din presa literaJ"ii e cu atat mat surpnnzatoare cu
cat tn ani numele lui l.ncepe sa devina din ce in ce mai
cunoscut (In 1932, de pilda, poetul este invitat de catre profe-
sorul D. Caracostea sa vorbeasca despre opera sa).
putine, exista i n Comedii in po.ezii c.are au
apfu.ut mai intai in diterite publicatii, In 1111:ct dm
vincie, dar In rcviste din Capitala: , Revtsta scmtoarelor
scriitotilor romani", ,Muzica $i poezie", , Viata literara", ,Cu-
COMEDII iN FOND
rentul", ,Veac nou", ,lndreptar", ,Tribtma literara", ,Cronica-
tul", ,Linia noua". Semnificativa, in ordinea ,popularitatii" de
care incepea sa se bucme poetul, este prezenta lui lntr-una
dintre marile reviste ale epocii, ,Revista Fundatiilor Regale",
cu patru poezii ce vor intra mai tar-ziutn Comedii In fond. Re-
luarea de catre revistele literare a unor versw-i deja publicate
este, de asemenea, mult rnai raJa decat inainte; numai doua
dintre poeziile volun1ului (Renun{are $i Sfor:;it de toamnCf) au
cunoscut o raspandire de acest fel. Ca atare, variantele fie ca
lipsesc cu totul - aceasta e sit:ua\ia - , fie ca sunt
putine $i tara irnportanta, constand in schimbari de titlu (poe-
zia Memento, de exemplu, se it1ritula in revista Ecou de ro-
man{Cf), in rnici inlocuiri lexicale sau in' reordon1iri ale versuri-
lor in strafe. 0 problema deosebita creeaza Elegie, care in
editia din 1957 a suferit o modificare irnpusa, probabil, de
cenztlfa comnnist!\. De altfel, l.n antume aparute ill anii
comunismului ( 1956, 1957), poeziile din Comedii In fond au
fost publicate illtotdeauna selectiv, In raport cu gradul de
permisivitate ideologica a momenlltlui.
Prin cateva inSll$iri specifice, mai pu\in intalnite ill scrierile
anterioaJe, volumul Comedii In fond ( 1936) reprezinta o etapa
noua, inegala valerie, In evolutia poeziei lui G. B. Modificfu.i-
le pe care Je aduce - pregatite cu mult utainte, dar implinite de
abia acum - ptivesc amt obiectul, cat fmma poeziei. se
preftgurau inca din anii debutului, dar nimeni n-ar fi bamut ca
aspecte secundare, de mica important1i, cum pareau pe
atunci, se vor amplifica )ntr-o asemenea masura, incat mai
tfuziu sa devina defmitorii pentru un inneg volum. A vand o
ftzionomie proprie, de indata sesizabila, Comedii in fond nu
mai poate fi considerat, precum Scantei galbene $i, lntr-o oa-
recare masurii, Cu voi. .. , doar o prelungire a volumului Plumb.
E deja altceva. Penttu a vedea lnsa care stmt elementele de
noutate din aeeasta carte, e nevoie In prealabil sa pe
de o parte, cele cateva poezi i scrise In maniera cunoscuta a
primelor volume, iar pe de alta parte, poeziile ce ammta for-
mula viitoare a ,stantelor". Ori de cate ori s-au referit la Co-
medii In .fond, criticii literari au fest u1clinati sa evalueze cartea
sa observe ca ea nu se ridica Ia nivelul celor precedente.
Prestigiul al Plumb-ului i-a multa
aprecieze alte poezii decat acelea care ammteau de ,VJbratta
simpla .starea de emanatie poetic1i de
Streinu). In Comedii In fond, asemenea versun ce
fuul poeziei du1tr-o etapa anterioaJ"ii, resimtita tot mat mult ea
lncheiata, sunt insa putine. Daca seama ca Miaziizi de
varii a fest u1clusa in acest ciclu mull mai tfuziu - de abia cu
ocazia editiei definitive din 1944 - atunci am putea spune c1i
sunt numai doua: Sfor:jit de toamnii Ecou tlirziu. Atat una,
cat $i cealalta snnt poezii de observatie, illtoarse spre
din afara, zugravind tablonri ale carer
recuzita bacoviana a primelor volume. Regtmul 1tnaguul9r
este insa diferit: daca prima e tm pastel cu o nota de pttoresc m
descriere, a doua e un crochiu realist ce fixeaza detaliul imund
de la periferia rnarelui Desprinse din
subtiat acum, din care s-au candva poeznle
Plumb, ambele au ca sursa principala lirism perceptnle
(vizuale, auditive sau olfactive). 0 alta onentare ce se I:relw1-
din cartile precedente este aceea, mult dtscutata pana de
ctrrand, a poeziei sociale. Daca in Scfintei galbene ap1irea o
singura poezie de acest fel, in Cu voi.., num11ml acestora
crescut mtr-o asemenea masura indit ele au dat, pentru multi
critici nota dominanta a volumului. In Comedii In fond dome-
niul e'ste iara$i fomie restrans abstrac\ie t.acand de
inflexiuni sociale ivite nnde nu te-ai a$tepta, tot o poezte
mane sa ilustreze In mod expres ,genu!". lntitulati1 P'?-
mavarii, ea se u1tegreaza literattuii social!ste nurnat prm
ideologic prin perspectiva viitorist1i, .cr P!ffi _procedeul
stilistic al apostrofei, specific discursulm soctahst m
Apostrofa (,Sculati, ai mtmci i proletmi"), repetata de doua on,
175
COMEDII IN FOND
e un tndemn adresat proletarilor sa se trezeasca din somnolen-
!a hibemalii s11 mtampinc ,vremurile mari" ce se anunta.
Ceea ce Imnineazli tnsa din interior poezia este altceva decat
mesajul ei ideologic, este smasul lui B., tm suras fericit ce
schimba pentru o clipa fizionomia, de obicei sumbra, a poetu-
lui. Nu e singura data cand voeabularul poeziei sociale ali-
mentcazli inspiratia scriitorului (euvantul ,btU"ghez", bunaoa-
ro, sc bucurn de o frecventa deosebiUI), dar rareori se intiimplil,
in Comedii In fond, ca fenomenul sa nivclul unor
simple irizari tem1inologice. Rcgresia socialului, dup11 ce avu-
sesc o extindere Cu voi..., nu inseamnii $i o epu-
izare, caci scricrilc de biltranete ale poetului, poatc sub in-
nuenta circumstantelor istorice, vor rcvigora mel! o data aceas-
tli ramura, deloc neinsemnata, a poeziei sale. Dupa poeziile de
observatie poeziile sociale, care ne-au intors spre trecut,
spre o etapil intmcalva mmeaza sl! sepadlm o alta
categoric, restransii aceasta, care ne tndreapU\ atentia spre
ceca ce poezia lui G. B. va fi de acum inainte. Spre deosebire
de critica literaril interbelicil, neeontrazisl! panii de curiind in
op11unile ei fundamentale, cativa critici ai anilor '80 (Ion
Bogdan Lefter, loan Milea) au lncercat sil citeasc11 intreaga
oper11 prin prisma ultimului volum al poetului, cu ecou deose-
bit In actual ita tea postmodema. Comedii In fond, numarut po-
eziilor ce pot fi asimilate ,stantclor" e intr-adevar intr-o
indiciind, chiar daca nu foarte clar, spre ce anume
evolueazii poezia bacovianil. Faro nici o ezitarc, in categoria
,stantelor", ar intra poeziile Din vremuri (,E frig, iam!i...."),
Pastel (,Tacute locuri ... cment") Requiem (aceasta apartine
ciclului doar din 1944, d nd s-a tipilrit edi{ia definirivi1). Cu
mai putina siguranta ar putea fi adl:lugate pe list11 incii doua
titluri: Elegie Un ciintec. Ele se deosebesc de celelalle poe-
zii din volum prin faptul ca aici G. B. experirnenteazii tm nou
mod de exprimarc poetica, mai pu1in accesibil, obscur pe alo-
curi, tara a se putea vorbi 1ns11 de hermetism Stilul e telegra-
fic, sincopat, consta intr-o de notatii juxtapuse,
aparent necoordonate, capabile srt creeze o atmosfera.
Expresia e staramata, eliptidi, lmpiedicatil 'in friintmi de pro-
pozitii, deschiziind golmi innmecate In cuprinsul comunicilrii.
Versurile raman uneori nem{elese, dar nu ca semn al rnisteru-
lui, ci din cauza unei insuficiente verbale ce-anunt11 maniera
pardl abreviatii a ultirnelor poezii. Meritil sa reamintim- nu
doar ca pe o cwiozitate - cil in volumul pe care il discuffim a
tost inclusil poezia de debut a lui G. B., Si toate, poezie ce
pl!rea definitiv uitall! in paginile revistei ,.Literatorul" din
1899. E firesc sil ne intrebam de ce s-a hotarat poetul sao tipa-
reasca atiit de tiirzlll, cand probabil nimeni nu se mai
Ia aproape patrt decenii dupa ce a fost scrisa? Faptul ca
adus ami nte de ca, In ciuda treccrii anilor, a reluat-o in vo-
lum nu poate fi o inliimplare. E o poezie scurtl!, de numai doua
strofe, satmatil de (,miindra priml!vara", ,soare bland",
,nopti albastre") construita pc contrastul dintre prirnavara
de afara ,toamna" din suflet1.1l poetului. Ar mai fi de menti-
onat, ca trilsilturi cu functie generativa, lirnbajul sentimental
dcspletirea melodioasil a versurilor. Citind volumul tn care a
fost inclusa, ne vom da seama d\, departe de a fi o ,relicva"
sau o creatie izolata, poezia anunta tm gen constituie o rna-
trice din care se vor desprinde multe din versurile publicate de
G. B. dupa 1930. Striinse laolaltil, aces tea vor forma seria ro-
mantelor, binc reprezentata in Comedii in fond prin diteva
poczii precum Memento, Noapte de varii, Din lira, Serenadii,
Ecou de ro11wnJti (,S-a dus albastrul cer senin"), Demult, Ver-
suri (.,Un cantec trist din lirl!"), Tree zile. Sunt poezii senti-
mentalc, cu tema eroticl!, versmi cantabile ex-
ploatiind uneon tehnica refrenului. Scenariul este eel cunoscut:
poetul trece ca odinioara, la ore tiirzii, pe strada iubitei, sus-
pinii pe sub ferestrele lmninate, infrigmat pe Jangl! teii
frunze fl\ril ca femeia sa rilspundii in vreun fel
dlltgentelor sale. Tonul este tiinguios, strilbiltut de melancolie
cutremurat de regrete se revendic11 de Ia o
176
estetica popularl!, uncle dintre aceste poezij nc apar mult prea
conventionalizate pentru a nu trezi bilnuiala ca in fond, sunt
,comedii", cu vagi sugestii ironicc, cttn1
spune de aJtfel titluJ volttn1ului. ln cartea consacratil sotului
ei, Agatha Grigorescu-Bacovia a ariltat ca in Comedii In iond
au fost incluse cateva poezii scrisc lntre anii 1900 1906,
fMa sa precizeze insll daca este (sau nu) vorba de seria roman-
tclor. Ceea ce ne lndeamnil.sil credem ca stau lucrurile -
deci ca nivelul eel mai vechi al volumului s-a formal din ciclul
romantelor - este influenta a eminescianismului
asupra poeziilor din aceast1\ categoric. Stratul erninescian, ferit
multa vreme de privirile cititorilor, se ridicil tot mai mult Ia
vcdcre !nell din volumul Cu voi ... , insa de abia
in Comedii in fond dimensiunile nebanuite. sii
scrie roman!c, ca al{i romiini, G. B. n-ar fi putut
dccat cu greu sa evite influenta marelui romantic. Pentru ca
Erninescu pus pentrt1 totdeauna pecetea geniului sau asu-
pra romantei Atat de dmabila este accasta influen-
\il, inciit piina astazi noi avem irnpresia ca romanta este un gen
eminescian ca a scrie romante inseamnil a practica ernines-
cianismu1. Parriciparea lui B. Ia ,cmentul erninescian" - aflat,
intr-o evidenta scl!dere pe Ia 'incepuntl sccolului - se
veriticil inca o datil, Ia nivelul fmmelor literare. Din-
colo tnsa de aceastl! diversificare - dcstul de acccntuata, cum
am vazut - a orienU\.rilor tendintelor, poezia lui G. B. din
Comedii in fond cste cu precl!dere o poezie a eului. Mai mull
decal in celelalte volume, aici poetul se exprima pe sine, in-
cerciind o reaf111t1are a subieetivitlltii, nu lntr-un sens romantic,
demult ci intr-unul prin excelenta decadentist. $i 'ina-
i.nte se lntampla ca el scrie vcrswile Ia pcrsoana mtai
singular, sa vorbeasca In numele sl!u sa dea glas experiente-
lor sale ll!untricc, dar acttn1 exhibarea eului s-a transfonnat
intr-un principiu poetic, stand Ia baza unui nttn1ar important de
poezii. Ele formeaza o categoric aparte- aceea a liricii perso-
nate - il ustreaz11 in eel mai inalt grad egotismul bacovian,
asemanl!tor in uncle privinte cu aceta al , poe{ilor blestemati".
0 interiorizare am intalnit in roman{e, numai ca acolo
subiectivitatea poetului era acaparata in mare masmil de un eu
tipic, prea putin diferenpat, din call aceasta versurile de-
rareori nivelul inrimismului. In poeziile simboliste,
scrise in maniera Plumb-ului, chiar daca eul poetic n-a dispa-
mt cu totul , el e o prezenta mai degraba discreH\, ascunsa in
intersti{iile descriptiei. Lumina stranie, violeta, ce invaluie
universul bacovian, este ernisia din adanc a unui eu retras,
existand difuz, doar diteodatl! adus Ia suprafata textului. Des-
pre o stare de neascundere a eului putem vorbi cu adevilrat
doar in poeziile cc alcatuiesc Lirica personalil. Lu-
cntl celiJ1ili important pentrt1 poet pare a fi acum sinceritatea,
cxprirnarea tara nici un fel de rezerve a cuprinsului sufletesc,
oricat de greu acceptabil ar fi acesta. Versmile
comunicl! aproape lntotdeauna o experientll singularll, trairi
excentrice irnpresioniind p1in stranietatea chiar prin morbi-
detea lor. Autorul refuzil sil menajeze sensibilitatea burgheza a
majoritatii, nu aspectelc dezagreabilc ale vietii in-
terioare, Jasa deoparte orice vanitate, pentru etala subiecti-
vitatea bizara, periferica.lntors spre sine cl se scruteaza
cu luciditate, f'Mll nici cea mai rnicil incercare de autoaml!gire,
neezitand sil vorbeasca despre anomaliile despre
suferinta pe care ele o genereazil. Pu{ini sunt poetii romiini
care au dus atat de departe dcspuicrea sufletcasc11 precum
G. B. Dincolo de poeziile de observafie, de cele sociale $i de
romante, vedem cii poetica volumului Comedii in fond se cla-
in mare ml!suro pe o dorintil de originalitate absoluta a
eului, lnteles ca realitate unidi, inconfundabilil. Desigur,
subiectivitatea automlui era sesizabill:l In versurile mai vechi
- reprezentative lndcosebi pentru elcmentele de imaginatie
materiala -, dar numai acum eul poetic bacovian devine do-
minant deschide o perspectiva de interpretare a totalitatii
operei. Datorita acestui fapt, putem vorbi desprc Comedii In
fond ca despre un volum ce delirniteazl! o ctapl! In evolu1ia,
atilt de u1ceatl\., a poeziei lui G. B.
EDr[ll: Comrrlii in fond, 1936; Opere, 1944; Poezii,
do: Eugen Jcbcleanu. 1956 (ed. revllzull\ adl\ugitll de aulor,
1957); Scrieri n/ese, prefa!11 de Ovid S. Crohmlllniceanu, 1961;
Plum&, versuli prozl\, edijic ingrij itn de lon Nistor, prcfajl\ de Nicolae Mano-
lcscu, Bucurc$ti, 1965; Opere, antologie, note, bibtiografic de Mihai l
Petroveanu, text slabilil, vruiantc de Cornelia Botez, 1978; Poezii.
Prozii, poslfa!ll $i bibliogralie de lon Bogdan Lefler, 1983 (ed. II,
1987); Versuri # pro-..0, cdi!ie ingrijilll, note $i bibliogralie de ton Nistor, prcfa-
!ll de Min:ea Anghelcscu, 1985 (ed. a tt-a, l'l!Vllzulil $i adl\ugilll,
1987); Opere, prefa!ll de lon Simu], Bucure$1i, 1994.
REFERINTE CRITICE: E.. L.ovinescu,lstorin litemturii ronuine contemporn-
IIC, 1937; VI Strcinu, Pngini de cririca /iternrii, 1938; G. C!\linescu, lstorin
/irerawril ronuine de In origini piina in preze/11, 1941: T Vianu, Figuri $1
fonne liternre, 1946; A. E. Baconsky, Colocliu critic, 1957; Agatha
Gngorescu-Oacovia, Bnco1in, 1962, Matei Clllinescu, Aspecre liternre. 1965;
t. Negoijescu, Scriitori modemi, 1966; N Manolcscu, Lccturi injidele, 1966;
P. Constantinescu, Scrieri, t, 1967; M. Cinci.vprezece poe(i, 1968;
M. Pctroveanu, Hncovin, 1969; D. Micu, fnceput de secol. /900-1916, 1970;
C. Ciopraga, Llternturn ronui111i intre 1900 $i 19/8, t970; t.. Chiscop, George
Bncovin. Bio&i&liogrnjie, 1972; Gh. Gligun:u, Bnco1ln, 1111 nntisemimentnl,
1974; I. Caraion, Bncovin. Sflirfitul comimm, t 977; D. Flllrniind, lntroducere
;, opera lui G. Bncovin, t 979; AI. Cistelecan. in .,Familia", nr. 9, 1981;
Gh. Crnciun, in ,Vatra", nr. II, t 981; D. Dimilriu, Bnco1in, t 982; Alexandra
lndtie$, Altemnrive &ncoviene, t 984; M. Scarlat, /storin po1'2iei romiin(!.1ti, Ill,
1984; D. Micu, Modemismul romftnesc, t, 1984; Cr. Moron1, Ceremonin texru-
lui, 1985; I. Pop, Jocul poeziei, 1985; M. Scarlat, Bncovin, 1987: V. Fanache,
Bacovin. Rupturn de utopia t'OI/UIIIIidi, 1994; I. Simuj, l?evizuiri, 1995:
t. Milea. Lecwri &acoliene, 1995; At. Unde sc nflli poe::in?, 1996;
Gh. Crnciun, in calllnren referin(l!l, 1998: Gh. Penan, Pngini de criticti
istnrie /irernra, 1998; R. PeiTCSCu, G'. Bnco1in, 1999; t. B Lefler, Bnco1ia - 1111
model alrrnnzi(iei, 200I; C'. Trandalir, Poezia lui 8nco1ia, 200 I; Gh. Crllciun,
Ais&crgul poc>ziei modeme, 2002; Th. Codreanu, Comple.xul Bncovio, 2002;
Mari lena Donca, George Bocovin. Bio&i&liogrnjie 1971-2001, 2001.
Gh.P.
CONCERT DIN MUZ1CA DE BACH - Roman de Hor-
tensia Papadat-Bengeseu, apilrut In 1927. Romanul a fost in
prealabil citit - in cmsul anului 1925 - in cadm1
cenaclului ,Sburatond"; unele fragmente au fost publlcate
de-a lungul anului 1926, in revista ,Sburatorul". Dupil Fe-
cioarele despletite (1926), Concert din muzicti de Bach repre-
zinta eel de at doilea roman din ciclul Hallipa.
Evolutia spre modemitate a romanului romancsc, in perioada
dintre cele douil razboaie mondiale, ar eonsta - In concepta
lui Eugen Lovinescu - mai intiii in trecerca de Ia o literaturll
de facturil !'llrala., Ia una de factura m,l>.Jlnil, iar, mai apoi, prin
trecerea de laO relatare Jiricl! subiectivil, Ia tma obiectivil;
ambele aceste tendinte sunt ilustrate in chip superlativ, crede
criticul de Ia ,Sbmatoml", de H. P. B. Intr-o cronica din de-
cembrie 1926 la romanul Concert din muzicti de Bach, Eugen
Lovinescu era de pilrere d! , romanul acesta creeazli definitiv
un gen. In procesul mult discutat al urbanizilrii literaturii noas-
tre, Ia care cu totii ne strMuim teoretic, acest roman cons_tituie
un fapt incontestabil. 0 nouii literatmil romiinil incepe pnntr-o
afmnatie definitiva: sub ochii se o mare
fresca a vietii noastre Adevarata modemitate pe
care o promoveaza literatura II. P. B. trebuie cilutata mai de-
graba in altl! parte, in prirnul rand in operatia. de
a personajului clasic. Astfel, In romanelc dm Ciclul Halllpa,
stmt putine personaje care sil mai poata _fi Ia
ria traditionalil a ,caractemlui", cele ma1 multc dmtre ele tlus-
t:Jand - ca romanul, atat de novator, al lui Marcel -:-:
fenomenul ,mul tiplicitiltii emilor" 'inscrierea personalltatu
pe o dirnensiune a ,dmatei". incil In Fecioare[e desple-
h'te scriitoarea dezvoltl! o leone a caracterulm ma1 degrabl!
pro'teic al personalitll{ii umane; pentru Mini - care e, de fapt,
raisonneuf-ul romanului - ,In orice om e un contrabalans al
fi ri i tntregi", indit in fiecare psihism individual se '.'un
atom 1n gem1en din fiece simtire". lndivizii ajw1g sa se difc-
rcn!ieze lntre ci prin modul specific in stmt orgaruzate
aceste clemente in cadml unor configuratn mereu altele. Re-
CONCERT DI N MUZICA DE BACH
insa ca, intr-o perspectivl\. a
temporahU'I\11 a aceste structuri sufern un
proces neintrempt de deconstructie reconfigmare. Fenome-
a_l 1n cazul perso-
naJulm clasic) este 1lustrat 111 pnmul rand, m Concert din mu-
zicii de de pasiunea a!noroasa a Elenei pen-
tru muz1C1anul Ytetor Marc1an. In cazul personaJelor din etclul
Hallipa, proccsuJ de configmare sufleteasca nu se lncheie
practic niciodata; el triurrill\. intotdeauna asupra configuratiilor
particulare, pe care le de fiecare datl! spre o noua
configmatie. Ccea ce va de!ini, pe o coordonatil a ,duratei",
personajul H. P. B. va fi, astfel, un fenomen al discontinuitlitii;
vom avea, o prima ipostaza a Elenei Droganescu, 1n
care ea se afiJ111il ca o fU'e em.inamente ,comeliana", frigida
marcata de un foarte simt al datoriei. Cu intrarea in
epoca prcgl!tirilor pentru concertul Bach, Elena Drnganescu
devine o cu ton!l alta per.{ioanil, a cilrei dominantli o constituie
fenomenul scnsibilita\ii. Int:re prima cea de a doua ipostazil
a personajului nu existl! nici un fel de tTilsi!tmi! de continuitate,
incat putem spune ell asistl!m Ia o inlocuire a personajului
,unitar", din literatura clasicll, eu personajul ,multiplu", spect-
fic literaturii modeme. Pe de altl! parte, dacl! plecl!m de Ia
prernisa cil, In viata sufleteasca a orid\rui personaj, putem de
fiecare data pune in evidcntll rela{ia dintre individu-
alil un ,supra-eu" rational, este cat se poate de !impede fap-
tul ell, in cadrul unci poetici de tip clasic, balanta va tnclina
intotdeauna in favoarea ,supra-eului". La H. P. B., ca in in-
treaga literatura modem!i, de altrninteri, tendinta este, dimpo-
triva, de a retine mai cu seam11 cazurile de patologie a
intei, cazurilc - cu alte euvinte - u1 care s-a produs o supnma-
re a controlului rational asupra Poetica modema a
romanului este - lucrul se foarte bine - profund
antirationalistil. Consecinta unor astfel de mutatii va fi - in
Concert din muzicii de Bach, dar in celelalte romane din
ciclul Hall ipa - ca personajele vor pierde din ce In ce mai mull
cului lor real (sau a , trupului lor f12ic", in tem1i no-
logia scrii toarei), ele eel mai adesea Wl eu fictiv
(este vorba, deci, de ,trupul suflctesc"), lipsit de orice legl!turil
cu realitatea. Este cazul, de pildl!, al doctorului Rim, un ins cu
o constitutic abstractil, descamat frigid, care ajunge ins!\, in
relatiile lui cu Sia, sil se lnchipuie dreptun irezistibil euceritor:
, Rimul cu dintii galbeni, lungi rari, miop prognatic, era
mmllli o mascl! pusa in gluma scumpului em> al lui Rim
frmnosuh>". suprirnare a funcfiilor critice ale
intei poate fi surprinsil Ia prin{Ul Maxentiu; eroul- eel real -
este un trup debilitat de boala, un bilrbat timorat de tratamen-
tul mutt prea au tori tar at sotiei sale, A?a Razu, ceca .ce nu II v.a
irnpiedica, sil se conceapll pe sme ca pe statum
toare a Comandorului ori ca pc Marele Inchizttor, a
carui manic o pe sotia adulterin11. Atal prin
matica abordata (civilizatia urbana), cat prin muta\nle
adanci de poetica a romanului, H. P. B. trebuie
drept unul dintre cei mai proeminenti reprezentant.t a1 moder-
nismului In cadrulliteraturii romiine interbelice.
EDIT II: din1mcziclt de Bach, 1927 (aile edilii: 1957, 1963,
1966, 1967, 1972-73; in Opere, vol.llt, 1979).
REFERINTE CRITtCE: E. Lovincscu, lstorin litemturii romftne colllempomnc
(1900-1937), 1937: T. Vianu, Ann pro;ntorilor romiini, 194t; G:Clll.1nescu,
/srorin /itcrnrurii romiine de In origini piina in pre:.e/11, 1941; Valenu C1ob:lnu,
Hol1ensin Papndat-Bengesa1, 1965; Ovid S. Crohrn.'llmceanu, litemtum ro!llft-
nci intre ccle doua riizboaie mondiale, vol. t, 1967; t.. Petrescu, Renlltnre of' ro-
manesc, 1%9; P. Constantinescu, Scrieri, vol. IV, t970; $. C'ioculescu,
/iternre contempornne, 1972; C. Ciopmga, HortetLvin Pnpndnt-Bengescu, 197?.
Fl. Mihllilcscu,/nrrrx/ucere in Honensiei Pnpodm-BengesCII, 19'!5;
Luiza Cristescu, Ho11ensia PnfXIdnt-Bengesat. Pom'CJ de romnncter, I
Viola Vancea (cd.), Ho11ensin Pnpndnr-Bengesac intetpretntti de ... _l976; V1ola
Vancea, Hortensia Pnpodar-Bengesac, 1980; N .. A':"' lmNoe, vol. ":
1981 Ovid S. C'rohmlllniceanu, Cinci proznton m cmct felun de lecwrtl,
'. ,. .. . 11 1995 t ' 1011" Cozea tetn(il "e
D. M1cu, Scurta 1stone n 11emwm 1'011111111!., , "
ndmim{ie reproof. Hortensia Papadot-Bengescu, 2002.
L.P.
177
CONRAD
CONRAD - Poem in 4 canturi de Dimitrie Bolintincanu.
Fragmente din c5nturile I II au aparut in ,,Alheneul roman",
I, nr. 10 11 (mart. apr. 1867) in .. Trompeta Carpa!ilor",
V, ru. 515 (din 71 19 mai 1867); tot aici (V, nr. 530 din 61 18
iulie 1867), fragmente din ciintul III (in nr. 542, din 17/29
aug. 1867) ,.ciitcva mici pasagc" rep rod use din c5ntul IV. Po-
ema In patru cfmturi note explicative apare in 1867 Ia Bucu-
tipografia Nationalll, In doua volume cuprioz.and, fiecare,
elite 2 canturi (vol. I, loniene/e Syrienele; vol II, Egyptul
dintullV, care poarta, in Joe de titlu, dcdicatia ,Ilustrului Ma-
istru Philarete Chasles").
in ,.notele esplicative" cc insotesc primul di nt a! poernei, B. da
o detinitie romantica de tip hugolian poeziei (.,Ca simtamiint
de frumos, de sublim, de ridicul, poesia are de obiect umanita-
natura pe DLmmczeu") misiei sale socialc (,de a im-
pmge necontenit neamul omenesc catre mai bune ursite").
Confom1 acestei defini\li, intentiile 1ematicc - nmrturisite - ale
operei ilustreaza o viziune gTandioasa asupra destinului urnan,
in punctele sale de incidenta cu istoria, cu natma cu etemita-
tca - prezumtiva - a divinitatii: .,umanitatea, natura, Dunme-
zeu sunt cele trei lucmri cu care am pus in contact pe cititori.
Am catat poesia In istorie, in patimile In spectacolul
natmii in contamplarea infmitului." Acest program hugolian
nu se realizcaza insa in maniera grandioasll a automlui Legen-
dei secolelor, ci In ma11iera poemului byronian, al carui model
c - prin Chi/de Harold - dominant in Conrad. Modelul livresc
se grefeaza pe un ,.model" uman rnarturisit de au tor - acela al
lui BliJcescu (al carui mm1e conspirativ era Conrad Albert).
Rezultatul e tm frumos poem al exilului, capodopera a creatiei
lui B., expresie a universului tematic a sentimentalitatii pos-
ce combina Ia noi motive preromantice reactuali-
zate (noaptea, ruinelc etc.), cu atitudini byroniene cu dccep-
\IOnismul genera(iei .,poetilor exilat
dupll infriingerea revolufiei condanmat sa morua deprute de
tara, sceptic impacat cu divinitatea prin grafia iubirii revclatll
de prezenta angel ica a Jubei (1ntiilnita In ratacirile pe marc ale
exilatului reintalnita, sub consolatoare de cllluga-
rita, in pragul mortii), Conrad e, ca eroii byronicn.i care i-au
servit drept model, un erou modem, LLl1 .,copil al veacului",
macinat de , boala secolului": ,,Am luat LLl1 om astfel cum l-am
gasit in sanul noastre modem; Sceptic, ucis de
patirnele societatii, dar nu inca compt, o femeie pura, sublima,
il ridica, 1l in1paca cu ceml; ciind intelege Providinta, el intele-
gc tot, devine fcricit. Viata lui msa se cunna". Proscris rata-
cind, in voia sortii, cu nostalgia patriei pierdute, spirit dilema-
tic mtre vizionarismul luptatorului scepticismul in-
vinsului, poet ,,n suflet", rcfuzand, in numelc bbertatii artei,
.,sclavia" versului, Conrad antinomiile eroului ro-
mantic, marcat de moarte (prin moartea iubitei din adolescen-
tll) de o nostalgic nedefinita (,un dor necunoscut"), corelata
in text fascinatiei orizontu/ui, a depiirtiirii. Eroul lui B. este,
pretutinden.i, un ,,strain" (,,Dar unde mergi, strlline?- Oriunde
rna voi duce I Nu rna nirneni ..."); el ,e o fiintli tnchina-
ta dwerii, unei dureri abstracte - marca a nobiJclor spi1ite con-
templative -, o durere nascuta din suferintei Lllliver-
sale (..Am plans m1 pentn1 mine, ci pentru muritor"; ,Am
plans cand omenirea mi -a apamt gemii nd"). Eroul dilematic al
lui B., care dramatic conflictul credin(a-retlectiune,
prefigureaza eroul emi11escian din Epigonii, dupa cwn cuplul
Conrad - Julia (scepticul bantuit de nostalgia credintei - mge-
ml sustinut de armoniei cosmice) prefigweaza tipo-
logia eroticii erninesciene, de Ia Inger demon Ia Sannanul
Dionis. La modelul preromantic, exilul lui Conrad
calatoria In pelerinaj orizontul spatial In orizont temporal.
Ru.inele, hieroglife crue mcifreaza destinul omenirii, devin
spatii revelatorii din perspectiva temporala, epifanii ale Istotiei
dincolo de ea, ale Eternitatii. ltinerarul acestui pelerin al
departarilor (Grecia, Asia Midi, Egipt, Emopa OccidentaU\)
reconstituie, pomind de Ia mine celebre, moartea marilor ci-
178
cluri ale civilizatiilor mediteraneene proiecteaza asupra civi-
lizatiilor contemporane perspectiva a ruinarii. Cum
pribegia ruinnrea sunt resirntite ca doui\ fom1e ale
ILLlleeari in moar1e, poemul lui B. se bazeaza pe un sistem de
echi valari simbolicc intre destinul individual destinul uma-
nitatii; prin aceasta deschidere sirnbolica, poemul exilului de-
vine tm poem al umane, iar marca ,st:rllin" a eroului
devine emblerna statutului fiintei umanc In lume, o lume Ia
riindu-i straina de idealurile omului (pe care le anihileazi\ prin
minare), dar dominata (in opozitie cu existenta socialli) de o
lege proprie- aceea a armon.iei cosrnice. , Istoria" ,natura''
se vadesc guvemate de legi difelite raman entitati
inchise, straine una alteia. Pribegia lui Conrad are dam! w1ei
situatii privilegiate, care-! elibereaza pe erou (Llll revolutionar
educat In spiritul mesianismului romantic) de implicarea in
istorie. Alungat din istoric, strain, Conrad libertatea
privirii care poate contempla dinafrua jocul ist01iei. Eterna lui
pribegie, dominati\ de imaginea (prin1ele !rei dintmi
scena mortii eroului din finalul cii ntului IV se pe
mare), transforma treptat aces! erou refuzat de istorie intr-o
fiinta descopern apa11enen1a cosmica. Elementul domi-
nant ramiine, in Conrad, nu pamantul etem interzis, in-
fluidizat), ci apa, ,tariimele lichide" care iau locul
patriei. Monnant acvatic {,albastrul ei mormant"), carare spre
orizont, oglinda a cerurilor (,,Atunci aceasta !ina
mruc I Retlectl\-n siinu-i splendid etherul azurit"), !eagan vo-
luptllos-matem care adoarme.durerea leagana tu inca pe
siinul tau divin! I Pe el eu sunt ferice SLLllt l.iber prin giindire? I
Uit chinurile rnele, uit cruda omenire"), marea li va dezvalui
lui Conrad, In ultimele lui clipe de viata, etema sarblltoare a
cosmosului in perpenta schimbare, in ,strain (pentru gandirea
umanll) magic joe". Ridic5nd ,otarul" giindirii
moartea e fericita admitere a fiintei mantuita de di lemele dra-
matice ale destinului individual - sau istoric - in , magicul
,joe" al elementelor: ,,Sc5nteie marea-albastra sub ploaia sa
de stele, I lw1cilc-etherate cu florile de foe I Plutesc straluci-
toare, strain magic joe! I Vcsuvul varsi:\ focwi In aria seni-
nll I unda ce de lumina I IU\spundc printr-o
ploaie de spurnll fosfor I Pe urma care trage IX: mare-un vas
aeml ce varsa racoarel balsam, viata, I Imbat-al nos-
tru sullet cu magica dulceata, I II scalda-n universul ce-n ra'e
s-a aprins. I Dar este-o trista vlatli ce flacara $i-a stins ...".
Preeminescian prin teme, priJJ tipologie literara, prin translarca
viziunii dinspre istotic spre cosmic, poemul Comnd (iJ1egal,
dar, pe aloctlri , de o mare frurnusete, impregnat de o muzica
adiinca, o muzica a lurnii ce transparc prin unor
versuri izolate) ofern formula poeticli cea mai avantajoasll
talen(1llui lui B.: seria de fragmente lirice, motivate estetic prin
chiar pretextul - epic - al etemei calatorii. Fragmentelc sun!
acum viziuni fugarc, prin care lumea se ofern in
timp, se refilza celui condarru1at Ia eternll pribegie, iar caracte-
rul abrupt al epicii (dezastruos in altc scrieri ale lui B.) devine
o calitate, dand (poate printr-tm fericit accident) scheletului
narativ sumar sincopat al poemei o nota de vizionarism.
EDIT II: Opere, ed. Teodor Vflrgolici , vol. II (Poezil), 1982.
REFERINTE CRITIC'E: D. Popov1ci, Dimirrie Bolintinenn11, (1942);
I Negoi1escu. Scriitori modenu, 1966, D. Boliminennu tllletprernt de ... , anlo
Iogie de D. Pacuranu, 1974; E. Simion, Diminea{n poe{ilor, 1980:
I Em. Petrescu, Configurnfii, ChiJ, 19!!1.
I. Em. P.
CONTEMPLATII - Volurn de poezii de Gheorghe
Gtigurcu, tiparit Ia Editura Cartea Romiineasca 1984. Cuprin-
de o selectie din voltm1ele aparutc pana Ia aceasta data, de Ia
Un trandafir inva(ii matematica (1968), Ia Rciul incinerM
( 1978) Rigoarea viizdulwlui ( 1978).
Distantiindu-se prograrnatic de lirica mai mult sau mai pu(in
confesiva, crescuta pe LLl1 fond conturiind
imaginea par1icularizata a w1ui eu, Gb. G. cultiva o poezie
I
I
'
l
l
CONU LEONIDA
cvasi-impersonala, epurata de ,accidentele'_' ca
de excesul de rnaterie cu1oare al obtectelor
Elementaritatea, stihiala! a sunt tot
ce poate fi mai strain de acest tentonu liric; pare e.a
incremenitll la varsta rig?rii :ontemplattVe, Ia
ul se indreapta spre lucrmi nta1 pentm a le cth mtelesul
decftt pentru a Je surprindc rehefu.r:Ie. palpab1le. Ceca ce
tnseamna ca Lllliversul poet!c ar fi . de Nurrtal
ca momentul sau nivelul ,.tmprestel . e de un
spirit lucid intcresal de ptuitatea esenttahtatea For_!11elor
( rtea sa de debut din 1968 se intitula Un trnndafir. mva(a
mr o alta, peste LLl1 deceniu, se
vazduhului), vizand capacitatea lor de a mtr-_o
irnaginar, in stare, printre atfttea altele, sugereze ambiguita-
tea acestei lirici ce mascheaza, sub ordmea formala, de apa-
rente pur decorative, tensitmea la':ffitrica.
platiei" aflTtllll astfel, echtlibru
ce se fragile. De atct, mentmerea. dtscursulm
de incordare spre un Sens anLLlltandu-se .. PIJ! ,
- ,aprop1at destul sa nu-l po\1 cupnn9e-n
" 1 dep"' ...at destul s!\ nu-l ici In (Sensu/). Intre
pnvue <U\ . b ux .
erfom
13
ntcle unei arte de ingemo caret su t hall
p rill tn exces, rostirea cu estompat-elegtac_a
poeme in care ce11Zl1Ta afectulm a
mod salutar irnperfecta, Contemplajiile lu1 G .
bilantul edificator al. unci creatii cu profil dtshnct m peJsajul
Po
etic a! momentulm. . . B
1

sie avara a verbului, cat rnai mult sens. De ,austentatea .!
asceza" acestei poezii pe
i'unitate, fiind adesea Ia e.xpresta ca Ia
0
iJnagine insolita sau Ia impres1omsmul al LlllUd hm
11

Lips it de har e poetul care despre sme ca. e;,o m-
". l e" Cand n-are rabdare, fhJmusetea e ; , 0
tamp ar , " .
1
" Fl rruc1 sonore
furtLLlla acoperita de sudoarea. or .; " . on . a
1
ca iemcelele"; .,Desenezi pnma hme I apa sa vma s
p. d lui" Multe dintre versurile lui Gh. G.
contmue ese . . d.
niste concetti, rnfinate com?inatii imags,t,Jce ta
ri;ta a ,jocului intelectulm cu ! pe .
asociatiilor insolite, pe sualucirea at1tficml':'' pe
calignifiei imaginii. Exemple pot fi luate dm fiecare .. pagma.
,.0 randunica I 'in spa \lui bntt I rafi!la ;
tul cerului alb futr-o II e ; ,O
Ia degete (li iei apararea I pe. e 'i
pin I ironic I acoperit I cu ac.e I. de , Lam I
andindu-te I Ia ceva sub hi I cum -z ru . . -
g rintr-o busola" etc. Regia textulm spre ha
(calculat) al intalniril?r ana
lisrnului generatoare ale unel atmosfere stranJJ,
toare: ,.flegmatice gaze se urea pe I
dar nimeni nu simte I se-ntorc tacttcos L!1 ' .. me
un eamat nu mai e in lucrLU"i I doar atenta lor ce ne
II un foe liincezind asemenea.
violenta imagine-a iubirii I rtau
de reprimat de rllcit in alambtcunle mtelectu Ul, . sr;;;.
dispare insl\ l-am putea aproxirna sub serruml . LlllCI. s I t"'e
. ' . . , _,_ t . , de singuratatc nes1guran,a,
incomodttate , mallilp ate. ' lui" manierist a
abia compensate de placere.a .. . , ades-
subtilei redirnensionari rellextve a llrl ..
B t' 1968 TreJ non 1
EDITII : Un rrmulnjirinvn{a mntemtrttcn, UClll"ei I,
8
. C
1969; Riwl incinernt, 1971; /Ugonren ,-fadulw/111, CluJ , 197 on-
rempla(ii, 1984. " . 27 1985 y Felcn In
REFERINTE CRlTICE. AI. cnlinescu,ln .. Cromell_ . nl . . ' .. . I I
" 6 1985 N Mnnolescu in Romama hterorll ' nr. 5, 1985,
Tnbuna , nr. ' " . 1997
" . rd F .I. " nr I 1985 I Pop Pngmt rrrmspnrellle, .
N. Stemha 1, m .. am1 1a . I. p.
CONU
LEONIDA FATA CU REACTIUNEA- Comedie
b. 1 " XII (1880) nr 11
de l. L. Caragiale. In .. Convor m Jterare , , . .
Subintitulata farsa intr-tm act", piesa se In
d st al odai de mahala Conu
in varsta de de ani, ,in .


;cufta de sta de (?biectul
ca) cu Efrrnita, consoart31IU1.. yarsta respectabtlrt nl I a
nuat pofia de etala ge care e .gata sa e ptm rti
serviciulunei eventuale republici.


. " inlocuit tribuna beraria cu ambtanta conjuga
de circurnstanta Cll nevasta .. del seara,
intr-un ritual, Leonida cedeazll el
lncrcdintarea eli nimic nu e e uunv Pl.er
Lichtenberg avanseaza opinia ca fa!a de I
este o metealma a barbatului dintotdeaL_Illa: ..... mat
te obliga\li conjugate; fef!leta irn-
lasa ln grija sotului ei Jaude ile, crezar . t
plic.ite
bllrbatului.ei" (A[orisme,
. .
1
d <::t Atrg Doma" pe coper ta c ... 111
tci poez11 (textu sef!Ulat e Y Y
face aluzie Ia ,tm tip de poezie .filosofica o mare
tate") ar tme de un soi de supenor sceptlcrsrn, afinna J
1970 p 196). Lauda de sine a conulm se co
za portret de ,,republican" nepotoht, Jar
stirnuland obsecvios balivernele, are de a- m\C
din datorie conjugata, cu indulgenta femeu de
Invins de sof!Ul de vise, cuplul adoarme ca, u un
timp s!\ se trezeasc!\ intr-o noaptej
dintre real iluzta ?eltext,
tia chiar cenzurata, a or com . , . fa .
' . de '"'orme <=i intelesuri unei reahtatt ce se 111
sau 1mptmeru
1
' Y le dm
privirii fragmentar dispers. I
oemul liminar al cartii - ,Unde sa Jes. a co . . .
descopar sernnul dispretuitor al infmJtulm_l.../ sa
i exist?" - sunt, ce-i drept, rareon puse m -
elimina (tmeori spre regretul
lui) fudeosebi textele caracter
Poetica, expresJa tiansmita La nimeni nu
nu devine mal putm alpta .srt .
1
e
11
aceasta II din
se referrt I mt-tl a runuc . . .
1
vrar:d un frr sa iasad I II
insccta-n taranll I alungata e-Llll eg ' . . ..
. d. . ope' ' vocea poetului defimta ca ,.renun\ale
mure 111 smc ' 1 1 I
(v. Po(i mtmi), devine de fapt
d. tanteaza - ad esc a rroruc - c " b.
ce. fi s , d. m ctap!\turilc piclii I precum un sarcoptes .sea
nuc1 ISUI . .
1
G une1
. ") dar si un sentiment al I uzJeL " <'1
et despre care se intr-un Joe, se mscne pe.
d d , tinuta melancohe dezabuzare. ,A pune tm tiP
I ca o plantain (Contempla(ii 2) e un gest

n?.so ' " I uleaza atributele unui monstru, cu g as sr:ra
zgobn:otu caumg iesJv e un riJJOcer" avant Ia lettre. TentatJva
ruu am 1guu, " za fortli se re-
de stab iii identitatea (zgomotul I c:nului Leonida
trage un moment, destul a-1 a r i nimica
sa brodeze teoria .. '. pe t!\tor
cll", ca apoi sa msp .tman rmina conotatii diver-
dar tentativa zgomotuiUI malefic Ul odaia unde
ente. Ce va zrca larma se au e . . arta? Este
baricadat conu al tmui
ea semnul unei revolutu, p c diferentele dintre
scandal? Toate se personajele de
ele explicandu-se pnn dJstanta. La . d I lor de receptare
sursa zgomontlui (distanta rrz;ca) Jl r l: 11 vad ultimele il
(distanta intelectuala). Unele I ' \:. ea prima zgo-
fac. ec;a dintai apartine noptii u Jeaga de
motu! In chip ut ru boboc. cate. le
din aJU':l bat!\iOS a conului
ascultase despre .,vrzlta ... pe Ia descn-
par a se intampla aidoma: .,muZJcr, c , 179
CUVINTE POTRIVITE
fiind in prealabil publicate in reviste. Pentru o localizare, v.
aparatul critic al ed. (vol. 1-XXX.YIII, 1962-88). Debutul cu
acest volum, produs Ia 47 ani, 1-a pus pe A. tntr-o situatic sti-
listidi dificilli . .,... Ia 1927 - scric Dorina Grlisoiu in ,Biitcilia"
Arghezi (1984) - ,A. se desprinsese nu numai de gcncrntia di11
care, biologic vorbind, parte (Octavian Goga, Ion
Minulescu, Mihail Sadoveanu, Ion Agfubiceanu etc.), dar ris-
ca sa fie prin num1iml publicate, $i de noua
afirmaU! dupa primul razboi mondial (Adrian
Maniu, Ion Pillat, Lucian 131aga etc.), ce impusese o nouli scn-
sibilitate $i, mai ales, un nou tip de lirism." Cu toatc accstea,
cu aproape un deceniu inainte de aparitia volumului, A. e tn-
tampinat cu superlative cu predidere de clitre avangardi$ti,
sensibili Ia inventivitatea lexicala a poetului prezent, deocam-
data, doar tn reviste, Ia for1a neconventional1i, antiburgheUI
a expresiviHitii sale liricc. ,A. - scrie B. Fundoianu - a voit sa
fie sociabil $i a ispravit prin a fi castelan. Fiindca e imposibil
sli fii cartita dind te-ai n1iscut in piatra de culme. A. eel izolat a
devenit, dintT-o daU\, poetul mare. LucmJ a venit bmsc, pentru
ca evolu{:ia fusese lunga. Populatia a crezut - pcntiU d1 era in
frrea ei sa creada - $i s-a nclini$tit, fiindca un fenomen suparli.
In doua luni, toti cci care au citit au declamat versutile lui."
In 1922, N. Davidescu (Flaciira, mm1aml din 20 octombrie) II
opune pe ,.simbolistul" A. traditionalistului slinmnlitorist
N. Iorga, formuland cu claritatc necesitatea ridicarii unei ,ba-
ricade" estetice, opusa celei strict etice, reprezentate de dltre
conjuncturalul prcopincnt. ,.Arghezi - scrie tn continuare cu
palos N. Davidescu a urnit spiritele creatoare din inertia epi-
gonica postcmincscianli". Parti-ptis-ul sin1belist al lui
Davidescu avea sa lie sanctionat, tnsa, de catre E. Lovinescu,
odata cu aparitia velumului IX al seriei sale de Critice (1923),
dedicat Poeziei nouii. lncluderea lui A. - faro volum Ia data
respectiva- tn corpul comcntariilor individualizate ecruvalea-
UI, ftre$te. cu o consacrare, prin nimic dirninuata de faptul ca
Lovinescu il situeaUI pe A. intre sil1)boli$ti". Modemi$-
tii par, deci$i sa nu-l scape din manit In luna mai a anului
1925, celebra rcvista a avangardi$rilor, Integral, ii dedica tu1
numar omagial, prilej de indraznete volute stilistice. Astfel,
FtU1doianu, consecvent 1n dovezile--sale nedtilmuitc de
admiratie, scrie de data aceasta urmatoarele: ,,Mistic, A. da-
rama biserici; simbolist, A. SLLrpa, cu imaginile lui, cu sonori-
tatea lui vatuita, intcm11, cariatidele nascute din muzica $i ob-
scur, ale Textclc - pe alocuri insuficient de a tent doza-
te tn privinta supcrlativclor insista pe dragi avan-
necrcdinta, tndrazneala atee, nonconformismul
moral, apostazia, poeta artifex. Astfel, pentiU flarie Voronca
(prezent tn corpul nutnar), A. este constructivistul
total (initiatorul unei .,gramatici Arghezi" 'in poezia romana),
,alchimist al imaginii" $i iscusit ,.fierar al cuvantului". Astfel,
Mircea Eliadc avea sa constatc 1ntr-tm text presarat cu esente
acide eli aparitia volumului C'uvinte potrivite - ale clirui detalii
de tipogralica umpleau pana Ia refuz coloanele presci
literare - a fest preccdat11 de un adcvarat .,mit A1ghezi". ,Nu
suntem tmpotriva literaturii d-lui A. - precizeaza Eliadc - li
toatc talentului sau ti adrniram erigi-
nalitatea. Dar nu putem admitc cxagerata admira!ie pe care
foarte multi dintre publici$ti o vadesc fata de saptamanala
productie a d-lui A .... Oricine i$i scmteaza, ins1i, sensibilitatea
estetica, bunul simi $i spiritul critic va recunoa$te cat de
netndreptatit este cultul arghezian. Atitudinea expectativa e nu
numai prudenta - dar singura recomandabila. Cel putin atilt
timp cat nu va aparc nici un volum al d-Juj A.''. le$irea de sub
tipar a Cuvintelor potrivite (Ia 22 aprilie 1927, ,de Sapt11mana
Patirnilor") o fwibunda campanie de presli, lntin-
sa pe un registnt larg, de Ia ,tnchinare" evlavioasa Ia invecti-
va . .,Evenimentul marc literar- scrie Romulus Dianu - apari-
tia volunmlui de versuri al d-lui T. A., dad\ s-ar li produs cu
15 ani inainte, ar fi 1nscmnat astazi pentru poezia romaneasca
206
o noua orientare tot atat de primejdioasli $i de sffintli pentiU
epigoni, pe cat a fost cartea lui Eminescu ... ". P. Constantin-
escu, pondcrat prin firea sa Uluntrica, e el inlpresionat: , ... tn
cartea 1iricei neastre, inceputa de Eminescu, poetul Cuvintelor
potrivite se a$aza imediat in primul rang". G. Ollinescu il so-
,pe d. T. A. drcpt eel mai mare poet contemperan al
nosuu". ,Nirneni astazi - scrie criticul - nu imbina [ ... llntr-o
sinteza mai desaviir$ita igspiratia larga, profundli, elcmentara,
cu nuanta mamnta $i nestatornidl mai ales, nimcni nu poate
fi mai trivial cu at5ta suavitate $i mai eleva! cu mijloace atilt de
materiale." Se rectmoa$te, 1n aceste elogii, un antiardelenism
subiacent, oriental tmpotriva lui Blaga ('in plenitudinca foflelor
sale de creatie) $i a expresionismului vizionar, mitic, pus tn
contrapartida cu dinamica blasfematorie a inlpreca{ici turnate
tn forme incomode, lexical inedite. Obsesia critica a perioadei
- totodat1i, o buna poarta de intrare in substanta de profun-
zime a liricii arghczicne - o reprezintli ,.materialitatea" volu-
mului. Astfel - scrie G. Calinescu - volunml impune .. 0 ele-
vatie stiincoasa tmdnica de paradis terestru, o ncp11sare
mandra de pisc strlilucind rece de zapada, deasupra nerilor."
E. Lovinescu- deopotriva de damic cu elogiile- c reticent In
privinta ,misticismului" poeziei argheziene, fiind tnsa de
acord ca ea exprirM ,numai setea de divin, In pri-
vinta lui $i nevoia certitudinii materiale." Persistand tntr-o rnai
veche obsesie, Lovinescu contesta din nou apartenenta lui A.
Ia sirnbolism, dar il proclama initiatoml unei noi estetici In
literatura rolTh1nli, ,.estetica poeziei scoasa din detritusuri ver-
bale." Singuml reticent lnvaluit tn tacere, Ia aparifia volu-
mului) e G. Jbraileanu. Dimpotriva, pentiU M. Ralca, Cuvinte
potrivite e rezultatul unui prometeism estetic: ., ... incurcat
enervat mereu de rczistenta pe care i-o opw1e expresia - no-
teaza Ralea -, dl. T. A. se bmsc, sfarma toatc lantu-
rile spune rnai tare $i mai rninunat decal 01icine ce are de
spus." De partea cealalta a baricadei, vetustul G. Bogdan
Duicli reactioneaUI oripilat, 1ntr-un text de o infailibiHi
zgnmturo$enie eticistli. Uratul volumului e o atitudine con-
damnabila - scrie criticul -: ,o simtire estetica firesc $i fm
educata ar fi respins-o." Cattea e, de altfel, in tntelegcrea lui
Duica, plina de ,blocuri de urate ,scamave"; una
dintre acestea eel putin, de o ,aculturalitate frivola", , ... trebu-
ie scoasa din literatura cu biciuJ crud a! scarbei." Sintetic -
noteaza profesoml clujean - , caracteristica volumului e ,biza-
ml". Recidiveaza negativ M. Eliade: pentm cl, volumul are
daml de a scoate in evidenta tocmai defectele lui A., atat de
bine ascunse de aparitia de pana atunci- disentinate in presa -
a poeziilor: 'efortul pemicios de constmcpe gaffiita, opus frres-
cului. ce caracterizeaUI viziunea wmi poet autentic, lipsa de
amplitudine $i de COI1$tiin{li estetica bine articulata (,senti-
mentalism ieftin, tnvechit, deslfulat..." lipsa de cultur11
adanca a autorului (,filosofie de manual gimnazial"). Cel
mai virulent detractor e Jon Barbu, 1ntr-un text indirect, dedi-
cat de fapt Evolu(iei poeziei lirice a lui E. Lovincscu ... Geo-
grafia literaturii noastJe - scrie I. Barbu - tncepe s11 para un
peisagiu de marasm, imposibil de locuit. De o parte conglo-
meratul primitiv al poeziei argheziene; de alta, vacuitatea,
platitudinea vantului lovinescian care-t imbaiaUI." Atacul
culmineaUI cu celebrele invective din Poetica dommdui
A1ghezi: refuzat de ,mesagiu", de ,Idee", poetul exruba -
scrie savuros criticul de ocazie - o ,esteticli de covoare olte-
ne$ti", ,preconiziind nu $tiu ce sentimentalism, nu $1iu ce vag
sensualism ttrranic." Defectttllui A. - acuU\lon Barbu - deri-
vli din incapacitatea poetului de a gasi tonalitatea poe-.tiei pure,
,.ITIAsura de aur a lirei", r11rnanand complice Ia nivclul ,pito-
resc" $i .,violent" al gustului literar comun autohton, ,mahala-
giu, agricol sau haiducesc." Insistenta pe dosamllnt5mpinarii
critice a Cuvintelor potrivite argheziene se justifica in primul
rand din de a separa apele: poetul e 1ntampinat superla-
tiv de catre adep{:ii lirismului conceput ca expresivitate non-
conforrnist1i, e valorizat encomiastic de catre saccrdetii este-
ticului, fiind repudiat, pe de alta parte, de catre inrelec-
tualizanti. Daca ne raportam Ia primcle acorduri, deja amintite,
ale sesiUim ca, In mementul debutt.Liui, atrra de
poeta anifex cu care fi.rsese A. tnnobilat de catrc dispa-
re In favoarea unci perspective care va insista pe valorile nati-
vului, ale spuneru .,di.recte", fhrste, ncvoalate prin tropi stilis-
tici. Astfel, Vladimir Streinu va vorbi de de dina-
mism" de .,geologia" Cuvintelor potrivite; Nicrufor Crainic
il va asocia, prin Psalmi, gandirismului, S. Cieculescu va elo-
gia proteismul unei ,,naturi" capabile de infinite 1n
vreme ce Eugen Ionescu va incrirnina ,,pitorescul" e$uat
in ,.simulare efect melodramatic preconceput; poezia .,meta-
fiZica" e$ua111 tn grandilocventa, sonoritate goala, pompa ...
retorism, discordanta 1n unitatea organismului liric ... facilitate.
ln realitate, C'uvinte potrivite e una dintrc marile cacti ale litc-
raturii rom.1ne, confruntate, prin hazardul unei aparitii tarzii,
cu 1111 alt tip de sensibilitate litcrara dominanta. Cu tin1pul,
dczacordurilc initiate s-au estompat, d5nd Ia iveala o alta ob-
scsic: onticul. .,La T. A. - noteaza Lucian Raicu- cuviintul e
singura forta capabila sa reabiliteze existenta." PentiU
AI. Husar, A. ,dubleaUI functia g11oseologicli a artei de o fun-
ctie ontic11", pe cand, 1n cea mai buna interpretare care s-a dat
panli acum universului arghezian (N. Balotli), eseistul noteaza
$i el eli .,In poezia lui A. este 'inscrisa... o tndoita aventura: a
Fiintei a Cuvantului. Poctul este angajat in aceastli aventt1r1l
ca un cuvantator care nazuie$te spre un surplus de fiinta in
cuvnntul sau." Imprecafia, uratul, nonconforrnista mga divinli,
monologata, a Psalmilor sunt toatc subsumate raportului ce
leaga, ontologie, fiinta de cuvant. N. Balot11 remarca, In acest
sens, o absen{li a In univcrsul poetic arghezian:
cuvanttll - orice cuvant- devine, In acest registtu, .,masca" a
fiintei, pllirnlidire voit distorsionatli a unei fiinte pentiU care
legea frrii rarnane aceea a .. nedezvaluuii", a ascunsului: ,Reti-
centa 'in confesiune - scrie profesoml Balota - tnseanma ezita-
re ontica descoperire a golului tn cuvant. De aici nevoia
ca $i a cuviintului ca disimularc. Jocul cu cuvintele
nu este doar voios-gratuita a lor, ci e nWturia di-
recta, tntmparea In verb a unei sffi$ieri. Cuvantul arghezian nu
estc dear expresia unei dramc, ci drama." S-a insistat
mai putin - tn cazul unui volum de referinta pentiU istoria
pocziei romane$ti - 'in privinta registrului minor al Cuvi11telor
pof1'ivite. Intra aici emincscianismul nostalgic, rugator din
Vino-mi tot tu ... , elegiacul nattuist din Sjar$itul toamnei, lace-
rca aspra din Miez de noapte, conventionalismul hibernal,
pastelat din Ziipadii, insa volumul, unul dintre cele mai puter-
nice ca forta lirica din literattrra romana, trebuie cautat cu
prio;itate in 'registmi major, religios $i teo logic al punctat
de capodopere cum sunt Psalmii, Morgenstimmung, Intre do-
uii nop{i, Psalmul de tainii, Duhovniceascii sau De-a
v-a{i-asczms, din care razbate atat sublimul sufelintei $i al sin-
gurntlitii individuate, cat un ortodoxism sarcastic, ludic (,E
jocul sfintelor Scripttrri. I A$a s-a jucat Donmul nostru Isus
Hristes"), apropiat de platforma folclorica, unde e
fel de pluuzibil ca Dumnezeu, pe simplul mottv eli $he mar
bine decat Cel de Sus ca viata nu c nimic altceva decal o sim-
pla caricatura a mortii (,,A$a e )oat!, Incepe cu moarte. ").
EDITII: C'rll'illll! potrivite, 1927 (cd u 11-a in 1928); Versuri (cd.
dcfinit1v1\ ingrijita de autor, 1936 (alte eel. in 1940, respectiv 1943,
ambclc Versuri nfese, Bucure$li. 1946; Uno Silla uno poeme, Bucu
I'C$11, t 947; Versuri, BuCUI'$11, t 959; Versuri $i pro;:e, l 960; Vet:-
suri, 1960; Scrieri, 1., Bucul'$ti. 1962; Versuri, t-11,
1966; Poe:zii, 1970; Poe::ii, 197l; Versuri fi pro:e, Bucu-
l\!$ti, 1973; Coligulo, 1975; Poe:iefilozoficii, 1976; Cu-
vime potrivite. t 977; Versuri, 1988.
REFI::R!NTE CR!TICE (altcle decl\1 cclc mcntionate in corpul textului):
D. Camcostca, Prolegomene nrgheziem!, 1937; 0. C!ltinescu: Tudor Arghezi,
1939, respcctiv lstoria litermurii romrine de to origini ptinil in pr1!2ent, l 94 l;
P. Constantinescu: Tudor Arghezi, t 940; Cioculescu: lmroducere in poezia
lui Tudor Arghe:i, 1946, respectiv Argh('Zimtn, 1 '185; Emil Manu, Prolegome-
111! arghezicue, 1968; D. Micu & N. Manolescu, Liternturn romiinli de n:i.
t 965; N. Manolescu, Metomorfozele poe:iei, 1968; Sc\>aslia 111
CU VOl. ..
Umbll vol. XXII, l 969; Mnrele Alpha, t 970, respec-
IIV Sermon romnm. Coordonare rcv1Z1e $11inllfica M. Zaciu ln colaborare cu
M. Popahagi $i A. Sasu, l 978; !';it. Aug. Doina$, Lmupn lui Diogene, 1970
D. Micu. nulor Arghezi, 1972; F. Fir:111, De fn Mocedonski In Arghezi, 1975;
N. l:.lnlot!\, Arte poetice ale secolului XX, 1976: E. Simian, Scriitori romiini de
azi, t l, 1976; Tudor Arghezi inletpretm de ... Pre ontologie, Label cronologic
$i bibliogmtie de Alex. !)teHinescu, 198 l; Dorina ..Batalin" Arghezi,
1984; M. Zaciu, Dic{ionoml Scriltorilor flomr1ni. M. Zaciu, M. Papahagi,
A. Sasu, coordonarc $i revizie $1iintificn, 1995.
$t.B.
CU VOl... - Volum de poezii de George Bacovia, ap1irut Ia
Bucure$ti, 1930. Initial, volumul a figurat In planul de aparitii
al edittrrii ,Cartea Romi\neascli", dar, tn urma unui conflict cu
lon Pillat, care .,era directoml sectiei de poezie, sotia poettrlui,
Agatha Grigorescu-Bacovia, a rctras manuscrisul depus incli
de Ia anului 1928. Ca urmare, cartea a apaJ.Ut, doi ani
mai Hirziu, In coudi{:ii grafice foarte bune, Ia editura revistei
.. Oiizonturi noi", condusa de G. St. Cazacu, prieten admira-
tor al poetului. Unicul manuscris (ce u1clude ciclurile Plumb,
Scclntei galbene Cu voi .. . ), datand aproxirnativ din anii
1924-1925, s-a p11strat Ia Biblioteca Faculllitii de Litere a Uni-
.,BabC$-Bolyai" din Cluj $i provine din arhiva lui
G. Bogdan-Duica, profesoml care a vorbit pentiU prima data
sttrdentilor despre poezia lui G. B. $i care a intentional sli
scoatli o noua editie din versurilc poetului. Manuscrisul, cu
mai putine titluri in sumar decat volumul tiparit, este impor-
tant pentnt ca ne introduce tn laboratontl de creatie at poettrlui,
ilustrand prin variante, uneori mult deosebite de forma dcfini-
a poeziilor, o tendinta mai generala, specitlcli lui G. B., de
rcstTangere a expresiei poetice. Poezia Prozii (,Piouli...") cu-
doua versiuni manuscrisc: cea din ms. Cluj cea din
ms. 2083 de Ia Bib1ioteca Academiei Romiine, donat de Ion
Pillat. Cu exceptia poeziilor Piano $i Mister, care au apamt
doar In voiUJTl, toate celelalte au fost tiplirite mai tntiii in revis-
tele vremii, de obicei 1n rnicile reviste efemere, rareori 1n cele
mari: .,Orizonturi noi", ,,Atencul cultural", ,Viata literam",
.,Arta", ,.Cugetul romanesc", .,Cuvantul tiber'', ,Seara", ,,Fla-
clira" ,,Revista critic!", ,Cartea vrernii", ,,Revista scriitoarelor
$i sc;iitorilor romiini". Multc versuri, dupa o prima aparitie,
vor fi reluate de chiar de trei ori de catre alte reviste
interesate de colaborarea lui G. B.: ,Zorile", .,C11rninul nes-
tru", .,Ritmuri", litcrar11", ,.Cmentul Bacaului",
.,Cosanzeana", ,Veac nou", .. Cronica Moldovei". Nu o data
accste relu1'iri au oferit poetului ecazia sa revina asupra textu-
lui, sa opereze unele schimbari (indeosebi Ia nive1ul
$i al vocabulamlui poetic), tnnmltind astfel nunmrul
lor. Impins de o dorintli de perfectiune, el nu va tnceta sa m-
tervul11 tn alcatuirea poeziilor nici dupa publicarea lor 1n vo-
lum in 1930, ultimele modificari ce pot fi luate 1n seama
tnregistrandu-se tn editia defmitiv1'i din 1944.
Volumul Cu voi. .. este unul dintre cele mai restriinse ca di-
mensiuni, ale lui G. B.: cuprinde numai 32 de yoez_ii. Mt_tlte
dint:re acestea - aproape j tmlatate - au fost tipante pnn revrste
inue anii 1904-1926 ar fi putut s11 iJ1tre foarte bine in suma-
tul cartilor precedente, Plumb $i Scfmtei gal_bene. lar In cazul
ca acceptlim datarile propuse de Agatha
attmci num11rul poeziilor scrise pana tn 1926 este mar mare,
cu mult nurM!Ul celor scrise dup1'i aceaslli_ data. 0
prirnli constatare va fi deci ca Cu vo1... a fost
alc11ttrit tn mare parte din versun ce au ramas m poe-
tului dupa publicarea carrilor .. Ia lumma cu
tntarziere $i printre alte poezu mat
versuri raman sa iJustreze 0 etapa ?e
p" ...ata daca nu chiar revoluta. Yn categona lor mtra m
'
1
" c sense
rand doua poezii de factur1i cmincscrana, Ego u VOl,
In tinerete, dar reluate de abia acum lntr-o carte .. lt;r
Eminescu a putut fi perceputa Inca din Plumb Scantel ga -
bene, dar acolo era nesemnificativa, era prca slab! pentiU a se
207
CU VOl...
putea La acea data, de o dimensiune eminescianii a liricii
bacoviene. Dupa publicarea volumului Cu voi ... n-a mai exis-
tat insii nici o tndoialii ca G. B., ca ceilalti poeti a
participat in anii debutuJui Ia .,curentul erninescian", chiar
daca acesta se afla pe atunci lntr-o faza de destramare. Celc
doua poezii amintite sunt emincsciene nu numai pentru d\
impnunuUI vocabularul prozodia marelui romantic, ci
pentn1 refac o stare de spiri t ale d\rei origini. sunt in Emi-
nescu. lntiirzierea cu care etc au fost pubticate in volum sc
explica prin faptul eli, tn primele decenii ale secolului, ciind
apiireau Plumb Sciinrei galbene, mai multi poeti expri-
maserll deja dorinta de-a scoate poczia romaneasca de sub
influenta lui Eminescu de a-i da un alt curs, mai apropiat de
sensibilitatea moderna. Nedorind sii se manifeste contra unui
asemenea curent de primenire, necesar in acel moment, B. a
amiinat tiparirea in volum a celor doua poezii pfina Ia o data
cand problema eminescianismului va fi pierdut actualitatea.
Tot din categoria versuri lor vechi, neselectatc pentru dhti le
anterioare, fac pmte ciiteva dintJe poeziile socialc din Cu
voi... Adunate Ia un loc, cu toatc eli unele au fost scrisc cu
mult inainte, acestea au dat nota dorninantii a volumului, con-
siderat piina astazi de critica literara ca ,volumul eel mai soci-
al al poetului" (Mihail Petroveanu). De altfel, B. antici-
pand opiniile criticilor litcrari, spunea intr-un interviu ca tn Cu
voi ... ,se gasesc numeroase ecouri ale constatWor [sale) de
ordin social". Deosebirea de Alexandru Macedonski, teoreti-
cianul poeziei sociale Ia noi, consta in faptul ca, pe cand auto-
ml Nop(ii de februarie s-a mentinut intotdeaw1a In cadrul unci
defin.itii romantice, hugoliene chiar, B., influevtat de lecturile
din liceu, va face loc unui vocabular socialist. b1 Amurg, Poe-
mi'i final a, dar intr-o poezie din 1930 intitulata Crize, apar
termeni de extractie socialista (burghez, greve, foamc, prole-
tar, bineinteles, o viziune asupra lum.ii impmmuta-
t1:'i de Ia Tema viitomlui precum unele accente
proletice vizand destinul colecti vit1:'itii (,un geniu se va
- Amurg) provin, de asemenea, din sfera poeziei sociale. Pfue-
rca Agathei Grigorescu-Bacovia, nelipsitll probabil de un grn-
unte de adevar, este ell versurile de aceasta facturll au in
afara volun1elor precedente nu din vointa poetului, ci prin ho-
tiirarca ed.itorilor sai, a lui Ion Pi llat tn special, care nu agrea
poezia sociala. N-ar fi exclus lnsll ca, lasandu-le deoparte, B.
sa fi vmt el sa ocultczc, eel putin pentm o vreme, influ-
enta macedonskiana pe care, O!ra lndoial1:'i, a resimtit-o Ia in-
ceputurile activitatii sale. Aflam, In 1n Cu voi ... , poezii
de factur1:'i simbolista, uncle scrisc pe Ia lnceputul secolului, cc
se deoscbesc prea putin, ca stil $i ca orientare, de versuri le
tiparite in Plumb $i Sciil/(ei galbene. Daca au existat motive,
cum am vlizut, pentm a amana poeziile eminesciene $i
cele sociale, e mai greu de tntelcs de ce a poetul atiita
vreme pentm a publica In volum poezii simboliste, ase-
maniitoare in multc privinte cu cele deja cunoscute, cu atal
mai mult cu cat simboli smul ca literarii tncetase
existenta Ia noi dupa primul razboi mondial. Procedand In
felul acesta, B. a putut lasa impresia unui poet monocord, fl\r11
cvolutie, fixat intr-o formula de acum istoticizat11. Simbolis-
mul s11u se trage din decadcntismul francez $i cultiv11, ca
accla, stllrile morbide, straniul, halucina?a, obsesiile.
poetul n-a fost un ganditor n-a vmt s1:'i fadi filosofie cu mij-
loacele artei, a flam totu$i tn volumul Cu voi ... o viziune asupra
isloriei, prop1ie nu doar lui, ci celorlalt:i simboli$ti romiini.
G. B. avea sentimentul ca traie$1C intr-lrn ,secol rafinat" eli
e rnartoml unei degradllri a tuturor valorilor, indeosebi a celor
Viata religioasa a devenit o simpla inertie, iar cate-
dralele sunt doar ni$1e vestigii al diror rost nimeni nu-l mai
intclege. Decadenta poatc fi observata peste tot: In rafinament ,
in pierderea sentimentului religios, In erotismul morbid pro-
fanator. Mai multe poezii (in altar, Sepulcre violate) mizeaza
pe efectul de impietate au In comun dorinta secretli de-a
epata, prin violenta in1aginilor, adom1ita a ci titomlui
208
burghez. Pe langa accsle versuri, reprezentative pentn1 o pli-
ml'l etapa din evolutia lui G. B., volumul Cu voi ... include
poezii mai recente, scrise publicate In reviste dupa I 926.
Ciiteva dintre ele sunt deosebit de importante pentn.1 eli scm-
naleazll o iru1oire a mijloacelor poetice, deocamdata doar in-
dar care se va accenltla in viitor, ducand Ia formula
atat de controversata a Stante/or burgheze. Critica literara a
recunoscut asemenea ale ,,stantelor" indcosebi in
poeziile de Ia volumului: Destul, Pe deal, Din ur-
nui. Poetul aici despre !ipsa oriciiru.i lndemn launtric
de-a rnai scrie, despre blazare $i caderea In despre
amnezie lehamite. Ciile un vers tnca se conformeazii tipam-
lui prozodic, in vreme ce altul, urmiitoml, r1\rniine parca ne-
terrninat, mpt pe Ia mijloc, gatuit de o neputinta a poetului
de-a se mai. exprima. Rareori aflam in aceste poezi i versuri
intregi, cele mai multe par fragmente, plirt:i, inceputwi de
vers, 11\sand impresia unci comunicari 'intrempte. Punctele de
suspensic, mult mai frecventc acum decat inainte, au o functie
poetica, sugereaza starea Jauntrica a celui care scrie, neputinta
lui de-a implini versul, de a-1 duce pana Ia capat. Poetul
parca In sarcina cititonllui sa-i ghiceasca gandul com-
plineasca vorbirea. Ca alii poe? moderni, prefera expresia
norninala, fu$iruind nu atat pe ori.zontala versului,
dit pe verticala poezici. In lipsa cuvintelor de legaturl!,
substanti.vele se mp uncle de allele, se despart prin virgulii (alt
semn de punctuat:ie deseori i.ntalnit), fracturand Ia fiecare pas
versul impiedicand muzicalizarea rostirii. Proccdeul enume-
rarii face, de pilda, din poezia Din urmii o adevaratli tabll'l de
materii a poeziei bacovienc de pana acwn. Critica literarli a
depus eforttui considerabile pcniTu a detecta modelele poetu-
lui, sursele luj ajungiind sa s1abileasca difcrite tiliatii,
indeosebi cu poezia simbolista franceza. Nu o data versurilc
lui G. B. absorb transformll cnunturi devenind locul
de intalnire al unor limbaje poetice isroricizate. Memoria tex-
tului pllstreaza amprenta marilor stiluri supraindividuale, mai
vechi. sau ma.i noi, <:e au marcat perioade l.ntregi din isroria
literaturii europene. lntretllierea codurilor poeti.ce poate fi ob-
servatll in poezii precum Baladti, lmn, Vae soli. .. in ultima
dintre acestea, automl evoc11 ,,poet:ii care au fost" cautll in
cllrti ceea ce nu mai poate afla in sufletul sllu siiracit, epuizat,
golit de trairi. Asemenca poctilor de odinioarn, poetilor ro-
mantici, el se tnchipuie t:rec5nd pe langa ape, oglinclindu-se in
unda lor, zabovind in preajma ruinelor ascultand plansul
cucuvelelor. Romantismul nu cste insa, in aceste versuri, o
sensibilitate, ci doar o maniera, o sum1:'i de motive procedec
Ia care automl, interesat de ,antichi.tati", se intoarce cu o deta-
de cunoscator. E o ce uneori accente
parodice, cum se intfimpla, de exemplu, in poezia Psalm (titlul
este ironic), unde cfitiva ropoi ai poeziei (fecioara
uitata 'intr-tm turn, mireasa pe tron, florile de crin, rna-
dona) sunt in sintaxa unui imaginar decadent grotesc.
Relieful stilistic al multor poezii este dat, tn mare masurll, de
coexisteuta In text a unor limbaje poetice dilerite, unc-
le din uz (dar nu din memoria a poetului),
altele inca vii anuntand evolutii viitoare. Cazand intre doua
etape ale poeziei bacoviene, Cu voi... este tm volum lipsit de
unitate, important mai intai pentm eli dezviiluie ceea cc
multa vreme a rlimas oarecum acoperit in creatia de 'inceput a
poetului, iar apoi pentru ca deschi.de o fereastra tnspre ceea ce
va urma de acwn inainte. Cartea retine atentia. mai mult decal
prin ea pri.n prefigurnrile completlirile pe care le adu-
ce. Poetul nu s-ar desprinde Inca de etapa Plumbufui a Sctin-
teilor galbene, dar sc s-o faca; n-a intrat inca tn
etapa Comediilor in fond $i a Stan(elor burgheze, dar o antici-
pcazll. Ciudatenia volumului e aceea dl, tn Joe sa conccnt:rezc
asupra sa ganduri.Ic cititorului, le abate fie inspre un trecut m1
prea indepartat, fie tnspre un viitor abia tntrezllrit. E o carle
despicatll, e linia mediana ce mai mult desparte apele decal le
adun11.
EDIT II: Crt voi.. . , Bucun:;sti, t 930; Poezii, prefalil de Adrian Maniu,
1934; Opere, 1944; Poezii, prela!:l de Eugcn Jebeleanu,
1956 (edi!ic rcvl\zUil! $i udllugita de autor, 1957); Scrierl nlese, prelalll de
Ovid S. 1961 ; Plumb, versuri proza, edi!ie ingri-
jitll de Jon Nistor, ref. de N. Manolescu. 1965; Opere, prefa!i!, onto-
logic, note, bibliogmlie de M. Pelroveanu, text stabilit, variante de Cornelia
Oolez, Oucut\.'$1i, 1978; Poezii. Prozii, posllaiO $i bibliografie de Jon Bogdan
Lei\er, 1983 (ed. a 11-a. 1987); Versuri prozii, edi!ie Tngrijita, note
$i btbliogrJiie de I. Nistor, prelalll de M. Anghelescu, 1985 (ed. a
11-a, rev. $i adl\ugilll, 1987); Opere, pref. de Jon Simu1. 1994.
Rl:FERINTE CRITICE: Perpessicius. Men(irmi crilice, Ill, 1936;
E. Lovmescu, fslorin (ilemlttrii ronuine comempornne, 1937; G. CA!inescu,
fs1orin litemlllrii ronuine de In originipiirrii in prezeltl, t 941 ; T. Vianu, Figuri
# fomre litemre, !946; A. E. Baconsky, Colocviu crilic, 1957; Agatha
Grigorescu-Bacovia, Bncovin, 1962; M. Calinescu, Aspecle lilernre, 1965;
I. Negoi1escu, Scriitori moderni, 1966; N. Manolcscu, Lecturi infidele, 1966;
P. Constarllinescu, Scrieri, I, 1967; L Baconsky, Mnrginnlii critice # islori-
co-liternre, 1968; M. Petroveanu, Bncovin, 1969; D. Micu, fnceput de secol.
1900-1916, 1970; C. Ciopraga, Literrrturrr ronuim'l intre 1900 $i 1918, la$i,
1970; Liviu Chiscop, George Bncovfa. Biobibliogrnfie, 1972; Gh. Grigurcu.
Bncoia, 1111 mrtisemimelllnl, 1974; I. Car-aion, Bncovirr. conlimm,
1977; D. Fl!\m5nd, lntroducere in opera lui G. Bncovin, 1979; D. Dimitriu,
Bncoia, 1982; Alexandra Altenrntive bncovienc, 1984; M. Scarlat,
lstotin poezil!i romiinf!$1i, lll, 1984; D. Micu, M()(lemismrtf romiinesc, I, 1984;
Cr. Moraru, Ceremonin texlttfui, 1985; I. Pop,Jocuf poi!'Jiei, 1985; M. Scarlal,
Bncovin, 1987; V. Fanache. Bncovin. Rupturn dl! utopia romn111icii, 1994;
I. Simu1, Re,i:mri. 1995; loan Milea, Lee/uri bncoiene, 1995; AI. Mu$ina,
Unde' se njlti fJOeZin?, 1996; Gh. Craciun, hr ciiutaren referin{ei, 1998;
Gh. Perian, Pngini de criticii istorie liternrii, 1998; Radu Petrescu,
G. Bacovin, 1999; I. B. Lefler, Bncoin 1111 model nl tmnzi{iei, 2001;
C. Tmndalir, Poezin lui Bncovin, 2001; Gh. Craciun, Aisbergul poeziei moder-
ne, 2002; n1. Codreanu, Complewl Bncovin, 2002.
Gh. P.
CVINTETUL MELANCOLIEI - Roman de Costache
011\reanu apa.rut tn 1984 la Edi.tura Cartea Romaneasca. Este a
carte publicata de autor $i al patrulea roman. Totu$i
volumul e redactat In ani.i cand li apllmse deocam-
datli un si ngur volun1; este o perioadll in care membrii
de Ia lncep sa fie publicati In mod constant.
Cvintetul melancoliei ar fi putut deveni, prin multe latente $i
d.imensiuni, un roman extrem de important. C. 0., alaturi de
colegii de stil (Mircea Horia Simionescu,
Radu Petrescu, Tudor Topa) pe formule narative de
poetica narativa expe1imentale in timp diutfind un
ra1inament de detaliu. Scriitura e alcatuita atat dintr-o cautare
a unci arhi.tecturi poeti.ce complexe, cat din contura.rea lumi-
lor posibilc prin imagini $i cuvinte perfect sti.lizate, creand
pem1anent un context de fascinatie lirica. Demersul auctorial e
definil de incercarea de a descrie - tn fapt de a .propune - in
text ,spafiul dintre corpul meu obiectele din jur. Acele fur-
tuni de aer care lm.i turbioneazll ochiul, urcchca, pielea. Pielea
mea de scriitor". Sunt astfel doua specifice pentru
acest roman, in conttrrarea carora poatc fi personalita-
tea sa estetica: preocuparea atenta pcntn1 fraz.:'l (pana Ia ambi-
ti.a de a oferi un limbaj-vedere, un ocni capabil sa constituie
lumea prin culori, impresii umbre mereu proprii, tntr-o con-
tinua fata de categoriilc conventionale prin care sim-
tnrile pot 1ntelege ceea ce le este exterior) ambiti.a Lmei.
structuri plurale, strabatuta de niveluri $i planuri
complexe, aflate intr-tm joe continuu de reflectari influente.
Cvintetul... propune o compozitie In, cinci plirt:i, ple-
cand de Ia o bucata muz.icala de Schubert. Linia muzicala
vertebreaz.:'l scriitma, vocile d.iscursurile se intreplltrund ai-
doma unor i.nstrumente, iar textul in imaginea sa generalli pare
perfonnarea unei experiente de stmete de sensuri ce cautll
neincetat unitatea armonicll. Tematic, aceasta e sub
semnul melancoliei, insa C. 0., mmand iarl!$i o caracteristidi
a lntregii de Ia cauta un ton mai
dincolo de motive si.mbolmi, tm ton ca un ,.mozatc poh-
crom" al c11mi efect de receptare va fi mai degrabli o impresi.e
CVINTETUL MELANCOLIEI
(mai tarziu Alexandru Vlad va cauta o .,stare, o aroma"), dedit
o sau o Doar printr-<> asemenea vedere,
pnntr-o regres1e subhla m spatele substantei concrete a roma-
nului, tn pliurile vertebrele sale cromatice muzicale sen-
sui si1u primordial poate fi prins de interpretare, Ia fel cu 'atitu-
dinea ascultatomlui pentm care muzica se dezvoltll corect abia
in momcntul in care punctul ei de ft.1ga, a treia dimensiune a
discursului, e accesibil. Tentatii asemanatoare se regasesc
dincolo de colegii arnintit:i ai automlui, Ia Sorin Titel (atat fu
Clipa cea repede, cat $i in Femeie, iatti fiul tiiu), iar Ia Julio
Cortazar (tn Cion din volwnul Ciir de muir o iubim pe Glenda)
e vorba de aceea$i incercare de a apropia pana Ia confuzie o
linie muzicala (Bach) de cea textuala, in interioml ambiti.ei
postrnodeme de a in categoria textualli orice manifestare
semantica astfel orice experienta ontologicii). C. 0. cautll
tonul corect In discursul-och.i. Llllnea fictionalii nu mai e con-
st:ruita pentru concretul ei, pentm a oferi o plimbare fam.iliara
prin spatiil e ei deloc angoasante sau stranii (ci mai cmand
conventionale). Cuvantul te oblig1:'i, precum 1ntr-o tacticli
nuitll pentru poezie, sa te asupra lui, sa cauti lumea
obiectelor $i a sensurilor tn carnea lui, in posibilitatea literei de
a contine, aidoma culorii., lumina, flinta. Universul
,era chjar ochi.ul lui, acea flintanll tn care se toate
lucmrile vazute sau nwnai blinuite ale acelei vrerni ale ace-
lei zile, piin11 Ia liclirul unei ape din strafunduri, minusculll cat
o oglinda de buzunar. Tot ce vedea auzea el in acea ctipll".
Tactica aceasta e cea care 1i va aduce lui C. 0. consacrarea
prin publicarea jumalului Ucenic fa clasici; in formula acestu-
ia automl se descurcll perfect tocmai pentru eli impresia, scrii-
tma obsedata de accent de aroll'ill sc simi eel n13i. bine intr-o
compozitie fragmentarii, nesupusa unor lini.i de constructie
vaste. intr-un roman, insa, arhitectura tinde sa iasa tn fatll ca
irnportantA. Structura, legaturile, modelul Cru-tii devin vizibile,
dau soliditatii $i transforma jocul ochi.ului
l.ntr-un ornament cu relevanta mull mai sclizutll. C. 0. simle
acest pericol, de aici preocuparea constanta, mai ales in
primele trei. plirti. ale romanului, de a intretaia voci le, de a plis-
tra proportia importantei fiecami plan, grija pentru dimensiu-
ni.le narative uti.lizate pentru armonizarca accstora: ,acolo se
vor tnnoda toate fude pe care Je-arn tot tras pan1:'i acum. Ca un
rau (s!i nu zic fluviu) care va adm1a toate paraiele: pe Leonti.n,
pe fctita cu cainele, pe domnul malt , putin adus de spate, pe
tiiniira 'intalnita Ia etajul cinci, pe autor. Exact cinci voci. 0
resmectie generala". Romanul e cuprins, in perimetrul fapte-
Jor, tn intervalul In care personajul Leontin, un batran ce toc-
mai 1-a vizitat pe autor pentru a-i lasa un manuscris de memo-
rii din care acesta ar putea redacta, folosindu-le, o carte, co-
boarn pc sciiri, cele zece etaje ale blocului. De-a lungul
experiente aproape labirintice (personajul se deseon!
deschide inspre spat:ii eel putin bizare pentru mtenontllll_let
sdiri de bloc), aude constant plina de zgomote ecou m-
terpretarea cvintetului schubertian: ,.cand urlete de-tt
timpanele, cand $i salturi din mijlocul une1 p1il)1_ ,!11
mijlocul alteia". Perceptia muzicii produce repetate revenu1 U1
trecut, in special - obsedant - Ia cateva momente de
tic: senzatia mot1ii avuta tn copilarie pe fundul plrn p1e!Ie
acoperite cu mal al unei bulboane unde c aproape de o
senzati.e asemanlltoare avuta tn padure dind e gata sa
In zllpad1:'i, fiind salvat de un padurar ingrijit tn casa acestu1a:
Discursul narativ creeaza subtil rclati.i
experiente: casa padurarului In_ ia_ma, $1 muz1ca din
casa sciirilor. .,Casa padurarulut scaldatul llll rn bulboana se
suprapuneau acum ca doua desene puse unul_ altul. Dar
ce auzea cl mai era muzica? Casa paduramllll, dm lemn,
tul de veche, tot tacea, bllhlt11 de crivatul dw:a de ma1
multe zilc". Textt1l are tnsa ambitii ce departe.
Povestea lui Leontin in toate frrele sale m subnlul balans
temporal in care e cuprinsa, e doar un ni.vel texttml. Peste ?ces-
ta e a$ezat pastrat de-a lungul intregului roman (alte cateva
209
ingrijnA de Dorli Blaga, Cuvam inainte de $erban Cioculescu, 1974;
vol. I. Poezii antume, edilie $i studru introductiv de George
1982.
CRiliCE: G. Clllinescu, lstorin liternturii romtine de In origini
pnnii m prezelll, I 9-11 (ed. a 11-a, 1982); $. Cioculescu, Aspecte litemre con-
1972, G. _G_anll, Opem liternrli a lui Lucfan Blagn, 1976; $1. Aug.
.Starea poe::tet, 1980; I. Pop, Lucian Binga - wtil'l!l"Sulliric, 1981;
S. Mroc, Modalitiifi lirice interbelice, vol. I, 1995; I. Bnlu, Opera lui Lrtcinn
Binga, 1997.
M.M.
Poezie de G. Bacovia, apl:lnll111n ,Yiata no-
ul:l , 11 ( 1903 ), I decembrie, p. I 0; inclusl:l In volu-
mul Plwnb ( 1916).
Cine este ,materia" a! carei plans este auzit de poet? Avem
de-a race, precufl! In alte bacoviene, cu o imagine ge-
msumare transcendcre lntr-o suprarealitate
senstbtl11 a dtferttelor forme ale existentei. ,Aud materia plan-
gand" o entitate originar11 situat11 dincolo de lurne
dmcolo de om, din care deriva orice fiintare, existarca in actu;
poate fi accl Awn, de care traditia gandirii
mdtcnc, sub forma unui sutlu sonor, simbolul genezei
al. crcatJCI, mterpretat de Bacovia intr-o ipostaza tragica, de
ml:lcmarc in vaiet. ,Matetia" se arat11 a fi, dac11 e sa acceptam
llcidegger, Fiinta (Sein), iar plansul modul
et_d_e exptimat prin rostirea poetului. Dacii poetu-
lm 1-a d1sparu1 eventualul orgoliu de unic derniurg, de creator
a! sale flintari in lume, faprul s-a intamplat odata cu
trezrrea Ia auzul prelungitului plans, menit s11 tnJatme macar o
v11luJ enigmatic interpus intre sine htrnea din afar11,
acum ca o ,sora". Glasul ascultat vine din interiorita-
tea a universului, e un semn al esentei dezvaluite in
prin vcrs, care In limbajul bacovian sc plans. Nu
poetul estc eel care impune materiei eventuala sa condipe
subiectiv11, dimpotriva, el este eel care suporta consecintele
acestui diluviu lacrimal. Deschizfindu-se contempll\rii,
filcandu-se auzita, materia intra In grija subiectului liric, se
transfigurcaz11 in vers cu sunet de bocet. Poetul se Jasa plans
de materie. Ce semnifica plansul materiei, a! acestei transcen-
dentc impersonale? Materia se plange pe sine, scmgiindu-se in
golul negru (.,atatea nopti") sau il deplange pe omul indepartat
de adevarul absolut (,provincializat") aruncat acttrn 'in pus-
tiul _acvalic? ,,Matetia plangiind" trinl.ite Ia o substanta stetila,
epwzat11 de fot1a, damnata Ia des-fiintare. E o imagine a nean-
tului in fata cania constata tragica singmatate: ,Sunt
sing1u''. Celalalt e absent. Revelatic recurcnla In discursul liric
bacovia_n, ivita Cate arc tentajia a
erosulut, a locumt (a loculw) sau m Jume. In Plumb, el sta
singur (.,stam singm") pentru ca celalalt nu este, oti - precwn
in Lacustrci - sta singur din motivul ca fiinta- materie face
auzita neputinta ontica, se afla ea pe cale de a nu rnai fi,
transfomliindu-sc In neant. Rolul materiei de a fi deasupra
omului, ocrotindu-1, inceteazii, dar omul nu inceteaza de a se
bulversa Ia unison cu rnatetia, neantiziindu-se in plans.
Faprul de a fi singur ia in Lacustrii pustiului acva-
tic, mereu in a izolruii intr-un habitat precar. Singu-
ratatea vazuta astfel ecbivaleaza cu nimicnicia existentiala .
.,Gnndul" eului cade, e ,dus", cum spune poetul, ,.sprc locuin-
tele lacustre", spre imaginea tmui adapost amenintat din toate
di.rcctiilc. Cadcrea in go! figureaza imaginea de fundal, recog-
noscibil111n plansuJ materiei, in regrcsiunca gandului in go-
lui tstoric. Dincolo de a fi singur aici, nu este decal golul.
Transcenden!a, istoria, individul, aceste trei fete ale universu-
lui sunt surprinse intr-o analogic11: materia in de-
din duce Ia non-fiintarea istoriei implicit a i.ndividului: ,Un
go! istoric se intinde I vremuri ma gasesc". Apar-
tenenta Ia un amtrnit timp Ia tm anumit spatiu, ca depen-
denta sacrala de Fiinta-materie, se anuleaz11, fiecare se re1eva
ca neant, in tanguitoare Golul temporal se reflecta
LACUSTRA
in urnane, in ei funciara
vremur1 rna gasesc"), golul istoric in fragilitatea
mcertttudmea habitatului (Jocuinta Jacustr11) in consecinta a
?trrabil_iratii lu_i. de astfel de pe care
extstarea lume cu istoria (cu cei-
laltt) sen_trrnentul de Locuirea nesigu-
ra ontologtc, stresanta ca un pardl dorm pe scan-
duri ude") esle sottita scufw1d1lrii in neantullichid.
EDITII : 1916; Opel'l!, 1944; Poezii,
1956; Scnen nlese, 1961; Jle1:wri, 1966; Poezii, Bucu-
1971; 1978; Plumb (cdilic ccnlenarll), 1981
Jlersuri prozd, 1985. '
CR1TICE: Mihail Petroveanu, George Baco,in, 1969;
Gh. Gngurcu, BnCOI'in. 1111 antisentimemnl, 1974; ion C'arnion, Bnco1in, Sfor$i-
tul colllimut, 1977; Dinu Flllnlnd, in opern lui Baco1in, 1979
Daniel Dimilriu, Bncovia, 1981; Mircea Scarlal, George Bncovin. Nunn{iiri:
1987; Alexandra Altemnti1-e bncovirme, 1988; V. Fanache, Bncolin.
Rupturn de mopin romanticli, 1994; Lucian Tarmris, Pllmsul lui Bncovin
1997; Teodor Codreanu, Complexul bnco1inn, 2002. '
Y.F.
LA FANION - Yolurn de poezii de Liviu loan Stoiciu Bu-
cure$ti, 1980. Aminti.tile autorului din anii copilruiei petrecufi
Ia Cantonul 248 de langa comuna Adjudu-Vecbi, unde tatal
era mu11Citor Ia caile constituie substratul genetic
dm care volumul s-a desprms, tara a seclHui sursa, caci alte
cicluri, anterioare uJterioare, trag substanta din
materie. La fanion, cu care L. I. S. a debulat, este a! nou11lea
volum a! sau, celelalte opt - definitivate cu rncepere din 1974
- ranliinand pana astazi In manuscris, unele in intregime, altele
partial. Poeziile din cuprins au fost scrisc in 1978, Ia viirsta de
28 an_i, pe cand autorul era pedagog in Foc-
$am. fnamte de a aparea In volum, cateva au fost publicate ln
doua numcre ale revistei ,,Amfiteat:m" din 1979: Din cap (in
IU". 2), Sta tabla. Elte, uri0$111, Era till smal{, Ce imi plii-
cea, Salur, 0 imagine a sufletului meu ("in nr. 9).
Aceasta di.t1 umm a fost retiparita In ,Tribw1a Ronliiniei". m.
12, 1980. Cum pe atunci nu se putea debuta in poezie deciit prin
concurs, automl s-a adresat poetei Gabriela Negreanu, redactor
Ia Editura Albatros, pentru a insctie manuscrisul pe lista celor ce
ttrmau sa fie inaintate jutiului in 1979. Norocul u suriide de
accast11 dat11 cartea intra in libriiri.i in toamna lui 1980, Lara
nici o ,t11ierura" din partea cenzurii. In an va prirni, pen-
tru La fimion, prerniuJ Uniunii Scriitorilor din Romania.
Chiar daca imaginile scrierii ale literclor se intalnesc in cii-
teva poezii din volum, L. I. S. face parte din calegoria celor ce
intemeiazl\ limbajul pe oralitate. mmari importante ar
putea avea accst fapt: mai lntai, o receptare inadecvata a poe-
melor de catre care vor incerca sli Je judece din per-
spectiva limbajuJui sctis, iar 'in a! doilea rand, o prizii rapida la
marele public, sa comunice, chiar in conditille alfa-
betizlirii generate, mai ales prin vorbire. Aceasta dorinta de-a
recuceri cu rnijloacele publica il indeparreazii
pe autor de estetica elitista a pocziei modeme. L. I. S. e un
model de poet volubiJ, pentru care placerea rosti.rii e mai mare
dedit aceea a scrisului. Prezenta sa elocutorie in poem se im-
pune numaidecat, atilt prin frecventa formulelor introductive
(,ei, dar ascultati", ,fii atenta" etc.), cat pri11 see-
nice de tipul: ,,ziceam noi in cor repede". Yersurile l.nregis-
tTeaza chiar sunetele paJazitare ce apar tn cursu! vorbirii,
ft.indca acestea, nu au un sens anume, sunt impor-
tante ca indiciu al oralitatii. Dintre figurile stilistice ale oralita-
poetul intrebuinteaza, uneori pauli Ia satietate, aposiopeza.
intrerupe frecvent, din motive diferite, vorbirea Jasand in
seama interlocutorilor sau a celor ce II ascultli
semantic11 a Ambiguitatea poezii1or, in rnasura in
care existll, se In primuJ rand acestor aposiopeze care
deschid posibilitatea tmor oscilatii In interpretare. Din
categoric de figwi stilistice provine dialogisrnul, deseori
495
ctistalul cu ,cetoasc laturi" intermediar lntrc vizibil invi-
zibil, totodata material simbolic pentm perfectiunea tehnidi
accesibiHi doar ingeniozitl:l\ii poetice. Reperelc pe care
torul le fixeazA sau doar le remardl pe traseele ,strabatute
cu spaima de surpare" sunt Irena de r0$11, d11ngile miisurii,
ce111ura lnsangermii, d11nga de piimrint, ltri/Ul griiului. Sur-
prinse ca printr-un obiectiv de arheologie aeriana, aeeste dare
configurcazA pe suprafa\a solului poetic pregnant
geometrice: sferc, cercuri in cere, t"llscruci. lntr-o poezie ,dcs-
prinsa de orice contingent:! istorico-culturaUi" Aug. Doi-
referin\ele topografice avar strecurate tn tesatura versuri-
lor se impun cu atat mat mult. Al11ttlli de Pont Sinope, din
Virl{a lumii, Trapez1111f, din Patimile, ancoreazA poezia tntr-un
perimetru real legendar deoponiv:l, ce amprenteazA
imaginaml autorului. Antica Trapezunt de pe coasta Mam
Ncgre, edificata pc un in fonna de trapez, a fost fondata
tn sec. vrrr a. Chr. de Sinope, vi itoarca capitala a Pontului.
Istoria ambelor ccUI\i scdimenteaza aminti.ri stravechi, din
epocile impcriala roman!\, bizantina, sau legate de
numelc lui Periclc Alexandru eel Mare, In ee
Sinope, de uncle Ia a nul 300 a fost stramutat in Egipt cultul lui
Serapis, patronul periodiee din natura zeu
(,mantuitor") stapanincl viata moartea. La M. C., pnn ambt-
tusul livresc al lnchipuirii poeticc, wlnt11l - ,ar-
gilelor verzi de Sinopc" poate li perceput ca emisar
al acestei lumi, mesagcrul de-a lungul a .. lure de clepst-
dra". In voeabulaml tehnie al veclul or arte, sinopia ( cuvant
derivat din Sinope) era euloarea utilizaU\ pentru mar-
caje de lcmnului, dar desenul preparator pen-
tru viitoarea fresca. Faptul ca poemele lui M. C .. tneheiate
tarl'i punct, lasa impresia ea ar putea cpntinua dincolo de text
(D. Micu) confcra plaehctelor de pana Ia Via{a lumii
de veritabile sinopii. Datorita preciziei taieturii perfectei
potriviri a blocurilor verbale, scrise tn deca endecasilabi,
nerimate, versurile lui M. C. evoca, prin lor grafica
ln paginll, zidaria uncle fiecarc rand de ptetre eu
putin mai mic decal eel de dedesubt. Secventele acestut poet
iubitor de numere semne geometriec", cum se declarii, par
liguri pe cale sll se fom1e7.e, sau, oprite din
voltarea lor. Triunghjuri cu un varf retezat, ele traduc o dtfi-
cultatc In dinamismul liin\ci poetiee, Ia fel de bine pot
astfel delimita conturul pc care tl arc lentila contemplatorului.
lntre poetii contcmporani, M. C. fa?e figura unui ,,in-
retras in ceta\\lia de pe culmea Anztlor ca pnn
fereaslra uapezoidala amplasata In Turnul soarellll sll se con-
sacre observlltii solslitiului de iama.
EDITII: Pntimile, Pmimilc, postfa(n de Nicolae Manolescu,
1979; Mare/a scri/J. prclh!n de Magdalena Popescu, 13uclli"C$ti, 1985:
REFERINTE CRITICE: St. Aug. Lampo lui Diogene, 1970; Manan
Popa, Dic(f0/)(11" de litemtwli rontrmporrm/1, t 971; I. Negoitcscu, Lampo lui
A lad in. 1971 tsroria litr.mwrli romtinC!, I, t 991; Hri stu C'androveanu. A/faber
/irir, 1971 ; V. Fe tea, Scr(irmi. 1 074; L Raicu, Critico - forma rle via(a, 1976;
E. Dorcescu, E"mb/cmc ale rl'alitti(ii, 1978; I. Pop, Lecturifmgme/1/are, 1983;
0 . Micu, Scurui istoril' 11 litr.mtrwii romiinr., II , 1995.
D.C.
PATIMTLE DUPA BACOVlA - Voltun de versuri de
Ovidiu Gcnant. A fost publicat Ia Editura Cartea Romaneasdi
din in 1972. Dislins cu
lor din Sub titlu Ia edmrra m
1986, tn colcctia , Hyperion", o culcgere antologtc:l din
swilc poetului, insorita de o postfa!i\ semnati'l Radu Calm
Ctistea cupri nzand textc dm volumele Nudun ( 1967) Tara
lui Pi ( 1969), Parimile dupci Bacovia, 1973), '!fad.o-
IUI cu/acrimi ( 1977), Poeme rapide ( 1983), ctclul de medtte
Cirmpia cu spini.
in ciuda titlului cartea lui 0. G. din 1972 nu poate fi raportata
lntr-Lm mod direct Ia universul imaginar al lui Bacovia.
Poetul Plumbului c cvoeat, clesigLtr, ca tu1 fel de emblema, e
J>ATIMILE DUPA BACOVlA
numit, cu o ironic amarll, ,prcafericitul", recunoscandu-i-se m
timp ,dreptulla aura sfintilor" La ,onoarea Ia funera-
lii de iar ,,ge?grafia" ?.vocaUi aici e cea a targului
de provmctc a rnahalalet, a , ltl11111 cu dugheni"; nu
te cate un vcrs amintind de situatiile tipic bacoviene (,,.'in um-
bra uratului cand tusea noastra I anmca pe caldaram frunze
insangerate"). ,Ncvroza" maestmlui, tragieul absurdul, an-
xietatea profundll In atmosfera de descompunere generala au
disparut insll, o data cu ele, acea grandoare sumbra pe care
intensifiearea ca cxpresioni sta a prin violente colo-
ristice contururi nervoase ale desenului o sugera. ,,Patimile
dupll Bacovia" nu vor aminti aproape nimic, din eele
ale lui Bach, dupll Matei sau loan, tn sensul suferintei care
sanctificli spiritualizeaza ,,preafericitul Bacovia" din
poemul amintit pare inclreptatit Ia ,aura sfrnlilor I care s-au
hrlinit cu lacuste mana"). Patosul tragic al ,caderii"
bacoviene va li 1nlocuit in noua provincie a lui 0 . G. cu un
sentiment care asociaza mclancolia ironia, dintr-o perspecti-
va de m.ic realism cotidian, cc nu refuza nota!ia prozaici'l, inre-
gisnarca faptului banal, lipsit de ami'\, dar care permite re-
cuperllri cenzurate ale atmosferei de provincie mai mult
mai putin idcalizatll in convenliilc ei de ,Belle epoque". In
latma propriu-zis cvocatoare, controleaza nostalgiile
cu lueiditatea cclui care d i acea lume a dispruut pent:Ju
totdeauna iar rechemarea ei in memorie e contrazisa Ia fiecare
pas de ,Sure aripi de ecalfi zilele I mele
tree in nu mai vad I prin parcmi fantani I
numai prin ganguri doloJani fac temele Ia anato-
nue nu mai vlld I cai decat in pieturi Ia librarii I nici scrunl-
bii pescuite in ecr I de mari cu de
tngeri". Noua ambian[ll poluata de mdustna modema mva-
data de surogate e acceptata cu un fe.l de res:mnare
ca in I ipsa de ceva mai bun: ,dare bme e mea lummli I J?nn:
tre fluvii de iluzii insecticide I toxicide pachete eu vtd
nenoroeiri I in poleiala care se dau drept victllti I din paradis".
Sub privire vag elegiacll apar ,cimitirul locomotive-
lor" vazute ca ,fhtmoase eochete cu de care
nu are nevoie nimeni, al ,demodatelor caroserii biele ce
goneau ca un iepure peste pastorale campii", ,fotografiile cu
,sertarelc cu molii", sau , unelc persoane prac-
.tiea un spi.Jitism I de provincie in diutarea nebw1e1 epoct I eu
lungi tigarete albastre balerini I cu atipi frante Ia Paris";
ori, lncll, ,promcnada" cu derulari ale unor secvente ca de film
mut a mieilor burghezi provinciali de odinioara: ,Seara pe
sttada principala I micii-burghezi toarte mici culeg. I varful
bastonului lumea bizara I penec.e eoa.fez:e
poeti cladesc I ideal uri eternc se-nfil.tpla. dm pr?vmet-
ei" .. . Cum se poate eonstata, efuzmnca
oehiul cu spectacolul desuet,
sentimentala a unui Petre Stoiea, poetul care se $tle ,uttat prm-
tre lucruri uitatc" care 0. G. poate li doar intr-o oarecare
masma apropiat. 'ocsturilor de entuziasm facil ... poetic" li .se
conuapune mereu proza vie\ii de fiecare zi: ,,PmTillvru:a blta-
cul este tm atac Ia persoana I s-a sctis in ziare ca o no-
ua I va ven.i rnultc se zic multi anmcal p1Uaria tn cer trebUie sa
fie acolo un I mom1an de palarii de se 1. o
dragoste dar I deocamdata eu totu uram I $1-l
mancam pentru ca I ne cste foame". ,Sentimentu.l dtu?s.
apru1enentei Ia lumea pe. Laurentm tl
vedea impacandu-sc cu po.a:e fi totu$t des-
coperit din Joe in Joe, cain poen:tul
referinta mitic-biblica sta ali'ltun de tmagrnea mtzeret realttli{l
traite, iar trimiterea Ia o literaturl\ tnruditll ca e
mata tot atat pe cat e tinuHi Ia distanfc\: ,eu am ca wn.a
In btrrta provincici l lntr-o nobila mahala. cu Oon / de rruin-
ta-mll marna vis-a-vis de carciuma I lcet
departe I de oceanele de gunoai e I .. .I m-am expus .
In dreapta stanga I o iubire de rrtllnli1P
o ncnorocit11 1 iubirc cchoviana $i tot ce spunett vot I pentru a
747
PATMOS SJ AL TE SASE POEME
rnA reda mie tnsumi I mll-ndep!!rteatil de toate". Alte verswi
se fac ecoul traditionalului plictis provincial, atmosferei stag-
nante, wiirului langorii, 'intr-o viziune voit
tli cu inscenlirii, ca in aceste versun ce constrUJesc
figuraria ,locului tmde nu se rntiimpla nimic".: ,.Ca
rntr-uJl hanseat se bucuri'l popoluJ de crenvur$11 bere
$i noi I stam pe un pat de piatrnrn odaie I cojim o portocala
stllm $i I privim carnavalul nu nc c frid\ I stam ca
pe spinllri de asin I traversllm pustiuri launtrice fereastra I se
rntuned\ treptat $i daca n-am striga I noi suntem! cu camea
de poveri I ca moliile am pluti-n odaie". Metafora
,mla$tinei filistine" e $1 ea semnificativa in acest context,
explicitand cumva sentimentul nonaderentei Ia lumea prinsll 'in
ine$. Mai aproape acw11 de cele bacoviene, .,rnah1\lelile lui
noiembrie" lnrcgistreaza .,pomografiile de pc gardmi scrise de
I elevii obraznici", iar refienul dintecului de pe vrernuri care
in vita ,.Ia dlsuta albll cu atatea flori in fcre$ti" e trans format de
poetul-profesor invitat Ia ,ore de gimnastica perfect!! cu junca
targuJui" $i Ia educarea unor ,generatii exemplare confonn
inaltelor principii", in ,dlsuta alba I cu moartea 'in fere$ti". Uo
fapt rlhnas practic neobservat, $i nu tara motiv, Ia data apariti-
ei cartii, este acela di sub evocarea trecutului provincial se
poate ghici cu destulll U$Urinf<i un ti mp prezent deloc idilic, in
care evocata ,.mahala" de altadata se prelungc$tC rn actualita-
tea sordid!!, mizera, cu ,munti de ambalaje menajere I $i re-
clamele 'conswnati surogate' $i I aceste valwi de stofl! $i
dezodorante I .. ./ aceste $iruri de tri$ti I ce zic adio
satelor tran- I sistorizate $i cantA In cor imnul multumitilor
balurilor toxicc de sambata seara I .. ./ resturi Ia periferia ora$e-
lor de$euri I prin care hllmesit de foamc scormone$te I cobaiul
alb 'infrico$at al poeziei". Accasta se marginal!! ca
autorul ei (refugiat, pe vreme ploioasll, in spafii ale reveriei
boeme - , Ia carciuma 'La lupul singuratic', unde
improviz{eaU!) intr-tm ungher un alb caste!"), orice rncercare
de idealizare gratuit estetism fiind contrazisa de exigente
exterioare care, tn schimbul w1ei recompense materiale foartc
prozaice, comanda mai curiind ,cuvinte respectuoase .. . con-
fonn uzantelor"; disclU'sul ,fiumos" nu mai are, rn aceste con-
ditii, nici o cllutare, apllrand desuct: );>i-acum sa ne strllduim
din rasputeii I sa compunem Wl rand frumos de cuvinte I ca un
card de rate salbatice de aur saul ca un servici de ce$ti de saxa
ccva I luminos fragil aidoma unui $ir de I intentii urnaniste
poate o conferintA despre lalele". Statutul modest al poetului
nu mai permite nici situarea sa sub semnul marilor simboluri
prestigioase ale Poeziei, precum Corbul lui Poe ori LuceaH\rul
eminesciao: , Pe Ia patm dimineata aud batai I putemice rn
e laptareasa zic sau I poate e corbul preschimbat in luceatar I
de mahala acea pasare actuala care-mi vegheaza viata onoarea
de-a trni I printre semeni deschid e mama mea pliinsa l Ovidiu
ne-au cainele un om ncmernic". Atitudinea scep-
tic-ironica (nu lipse$te autopersiflarea) anuJeaU! orice 'indina-
tie spre gesturile mari; poezia, crede autorul, nu e In
stare sa ofere deciit o imagine conventionala {,pana Ia viata I
adevllrata e o distanta pe care nici Homer n-o acoperll"), tncat
actu1 compunerii poemului meritll demon tat, de-mascat rn fata
cititorului, ca un substitut neconvinglltor al realului prin cuvin-
te ,fiumoase". Spatiul poeziei e unul precar, recuperat dintr-o
varsta a candorii copilllre$ti,- Joe a! lucrmilor vechi $i scoase
din uz: ,ridicati din bame $i sciindttri acea I magazie
intiin1pHltoare I acolo sa-mi aduc aminte I prin-
tre $i felinare printre I butoaie dogite unelte $i
I sa ascult cum ploaia seninul gaure$te construc-
.. .: Cwn se vede, tot ce de retorica poetizanta este
1mediat cenzurat ca neautentic, vorbele mari fiind rntampinate
cu ne'incrcderea celui care e de decalajul enorm din-
tre imediate $i evocarea idealizantll a trecutului
- , VIs de. provincie rn cautarea nebtmei epoci". Poemul rega-
ma1 degraba lumea omului concret, rn confiuntare cu
proza uriitul cotidiene, discursul sau avand un subliniat rol
748
demistificator. 0 anumita tandrete e prezenU\ din toe 'in
toe, dar supravegheatll lucid, rn rasfoirea acelor pagini fanate
de album de epoca, spre care poetul se intoarce cu libertatea
de spirit a lumii noastre, ca tm regizor araojator de vitrine
,retro". Titlul volunmlui sugereaza, a$adar, mai curand dedit
suptmerea Ia un model propriu-zis, o succesiune, o distanta In
timpul real rn eel poetic, o deta$arC care permite manevrarea
unei rccuzite, a unor decoruri, a unor manechine, pU\cerea
punerii in scena primiind asupra sentimentului elegiac cu care
se evoca, rndcob$te, lumile displirute. Acesta din urma ajtmge
sa fie, adeseori, chiar neutralizat de ironic de notatia con-
trastantll a imaginilor oferite de realitatea imediata, in care
supravietuiesc mai degraba aspectele mizere. La publicarea, in
1986, a antologiei care preia titluJ volumuJui din 1972, propu-
niind o imagine mai larga asupra scrisului sau, Radu Calin
Cdstea era rndreptAtit sa vorbeasca despre ,.tcmperamentul ubi -
cuu al poetului", despre un ,polipoet'' cu o ,tematica elastica" $i
o sc1i ittua foarte rnobila, intre tm discurs ceremo-
nios-fastuos unul ironic-elegiac, a$a cum il ilustreaza lndco-
sebi ultimele cllrti, cele mai reprezentative. Nicolae Manolescu
3$CZ8 poezia lui 0. G. pc o , linie de mijloc": nu doar de simtire,
ci de scriiturli, care e inven6va, de$i nu neaplirat originalli,
care are fa1mec, piicepere un profesionalism evident.
cDITII: P(lfimilc dupa Bncovin, 1972. Patimile dupa Bnco1in, cu o
post de Radu Cnlin Cris1ea, 1986.
REFERINTE CRITtCE: L. Ulici, In ..Contcmpornnul", nr. 50, 1972; ton Pop,
in .,Atencu", nr. II, 1972; Dana Duminiu, in ,.Romania literaril", nr. 44, 1973;
C. Ungureanu, In .,Orizont", nr. 3, 1974; M. Mincu, Poczie # gcnern{ie, 1975;
AI. Piru, Poezin romiinenscii comempomnii 1950- 1975, t 975; L Raicu, C'riri-
Cfl - fonnii de 1in(ii, 1976; AI. Cistelecan, in ,.Echinox", nr. JO.J 1-12, 1978;
Gh. Grigurcu, Poe(i romfini de nzi, 1979; N. Manotescu, in ,Romania liternril",
nr. 25, 1983; R. G. Teposu, in ,Flaca.ra", nr. 9, 1985.
I. P.
PATMOS ALTE POEME - Poezii de Ilarie
Voronca. A aparut Ia Editura Vremea din 'in 1933.
Cuprinde cicluJ Patinas, format din 24 de sccvente purtaod
tiecare tm titlu propriu, poemele Un vultur In piept, Lanter-
na magicii, Uneltele dilatoriei, Siingele din tampa, Cheile
poemului, Aceste nuiini. Este a zecea $i ultinla carte publicata
de au tor rn tara In limba rornan1\, illainte de plecarea $i stabi-
lirea sa Ia Paris. Nu se cunoa$le panll acum nici w1 manusciis
al textelor din surnar. Dintre acestea, au apllrut rn periodice
doar patru: Pregatir{ de plecare (Herald, [, m. I, noiembrie
1933, p. 5); Bunii-ziua urcli /impede ( Cuvawu/liber, Jl, nr. 7,
22 decembtie 1934, p. 7); forii mane ( Via{a romfmeas-
cii, XXV, nr. I 0, octornbrie 1933, p. 20); Aceste maini (sub
titlul Aceste miiini, aceste pupile, rn Azi, I, nr. 5, noiembrie
1932, pp. 371-374). Poemul Patmos a fost publicat in versi-
unea fi'ancezll a autorului, ill 1934.
Alllturi de Ulise ( 1928), acest volum este, tara indoiala, eel
mai valoros din crcatia liricll a lui V. El are o remarcabila
unitate in raport cu celelaltc caqi in care discursul liric, de o
mare inventivitate rndrl\zneala asociativll, se rntr-o
compozitie mozaiealll, caleidoscopica, cu articula\ii toa11e
!axe, rllspunzand programelor avangardiste Ia care poetul ade-
rase. H\ra a abandona cu totll l imagismul somptuos din creatia
precedenta $i nici 0 anunuta discmsivitatc de derivatie
wh.itmaniana aecentuata in Zodiac ( 1930) sau Petre Sch/emihl
( 1932), Patmos rectuge Ia un I imbaj metaforic mai putin in-
cllrcat orientat spre constructia Ullei viziuni mai inchegate,
situabil a in mare masura sub scmnul onliismului suprarealist.
Motivul liric coagulant este aici dnmwl, i6nerariul, pe care
,dUatorul" este condus de o incerta calauza, ,Insula Naluca",
Patmos, poatc ,.pamfint al apocalipsului' ' - dar rareori 'in sen-
sui sau teritiant-exhatologie, care ar corespunde sugestiei bi-
blice, ci mai ales ca teiitoriu al revelatiilor ultime, de dincolo
de nelini$ti $i spaime, al , luminii perpetue": ,.Pe malurile sur-
pate stliteau frumos paturite albiturile timpului, I Lumina per-
pctuli, I Un vant roz ca o scoica.$lefuita de aurore 11mi spala
sangele cald I Lumina clarll". Jntreg poemul
vastele panorame 'in acest rcgim vizionar, de la ,frootierele
somnului". Sentimentul 'instrllinllrii rllmane doar o arnintire
dureroasa (,,Am fost pretutindeni omul Strain, I Care ascultll,
sa ia parte, tocrnelile, caderile Ia lnvoialll"), fl.ind larg
coropensat acum de starea de beatitudine a omului eliberat de
angoasc, ajuns Ia mult riivnita ,,revela!ie", 'intr-un taram
transcendent, unde cosmosut int:rcg se dczvaluic privirii exta-
ziate ca realitate esentializata, din timp, purificata:
,Timpul spatiul albesc dcparte ca resttui ale icmii de-
functe", ,0 via!l\ noull coboara din muntii limpezi'', ,tm nor
cu ugerul plin tropliia 'in curte", ,anotimpltlile (sunt) ameste-
cate ca polenmi I ill gtu'ile noastre devenite corole", ,Un
geniu al apelor preschimba miresmele rn luntri subtiri", ,Tm-
me de cnrcubeie fumurii treceau prin zarea halucinatll", ,Un-
ditele au devenit harpe. Flintele flaute". Intr-w1 peisaj amin-
tind vizimule extatice ale misticilor, cuplului e purl!
,d!pi.re" ill zonelc inalte ale spiritului: ,Sim!i - imi
spuneai - prezenta alter calatori in jurul nostru. lnvizibili.
No1i sufl ati cu aur ca I Merg spre (\pus. Sub respi-
ratie se abure$te ca o sticla azurul. I Cer risipit 'in suflet. $i tu
PATRIARHALE
vot. V, 1971); G. CAtinescu, in Viafn ronulnenscil, nr. I I, 1933; lstorin /ircm-
wrii romrine de In origini piinii in prezeJJt, 194t (cd. a 11-a, 1982);
!). Cioculcscu,1n Adeviiml, nr. 15.300, 1933; Ovid S. Crohmalniceanu, Litrrn-
turn romtinii intre cete douii rilzbonie mondiole, It, I 974; M. Mirn:u, A(JIIgnr-
dn litemrii romfmenscil, 1983; l. Pop, Avnngnrda in lirernrurn romtinti, 1990;
I. Pop, A scrie $in fi. flnrie Voronca # metnmoifozele poeziei, 1993; Ovidiu
Morar, Avatnmrile supmrentismului romiinesc, 2003.
I. P.
ca un alt cer te I .. ./ 0 adiere calm! ne duce pe alte
maluri. I Din plan!e intiilnim numai aroma. Ntm13i zumzetul
suav din albine". In locul focului de artificii imagistice $i al
,alclumiei vcrbului" se propune un fel de vis treaz. Fantasme-
le lununoase ale UllUi cosmos mai curiind generic se substituie
datUlui senzorial iudividualizat, totul parand a fi privit dintr-un
,punct suprem", supraterestl'll. Materia se diafaoizeazll, devine
.,zvon", ,murmur" $i ,aroma", e plutire liberllrntr-un
spatiu tl'ontiere, In vitiutea w1ei fascinatii transfiguratoare.
Cuplul indrllgostit i$i pierde individualitatea, eurile i.nterferea-
za pan1\la confttZie (,$i tu, oare, tot eu sa fi fost? I Tot eu? I $i
tu? I Si voi? $i primavara? I Si iarna? I Si. lumiJ1a ca o padtue
ceml$ic?"), rntr-un univers t::l u-anspareot: ,.Deveneam
invizibil i? Fiorile se-naltau pe tt1lpinile lor fLrave, I TUJ111e de
curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinata. I .. ./ Taceii
eterne. Paduri eterne. Cantece eteme". Sub acest semn transfi-
gmator se 'inscrie $i disctusulumanitarist al poetului, exprimat
intr-un linlbaj mai incarcat de rnctafore (prezent $i rn
cllrtile imediat anterioare $i care va fi extins 'in scrisul sau de
expresie franceti!), cu viziunea tmei umanitli\i fericite, traind
'intr-un eden recuperat: ,Zi lini$tita. Zi luminoasa I Cu sema-
n11turile stralucind langa soarele de arama, I Cu
dreapt11 a bucatelor. I .. ./ Iata-tc tt1, omule bun, I Argat sau ciin-
tllret cu tmcltcle amiezii, I Cai.nii latra bucuro$i, plopii iti ies
'inainte I Din vocea ta buna-ziua urea !impede". Poemullui V.
nu e strain nici de experienta poetica suprarcalistli, cu ,poves-
tirile de vise" caracteristice. At1it rn versuri, cat $i In pasajele
de poem rn proza pe care le cuprinde (de exemplu, descrierea
,,Insutei-Naluca"), el trimite spre miraculosul $i s!Tanietatea
unor obiecte $i peisaje rn care starea de beatitudine e acompa-
niata IJ1 surdina de w1 substrat de ncliJri$te. Cutare secventli
poate trimite spre CO$maml suprarealist sau viziunile eschato-
logicc ale expresiOni$tilor: ., ... $i fluviile I Vor muri ca
ni$te oratlinii I Din padurile mari miresmele I Vor ponu o data
cu arborii spre fierllstraie, II Noaptea va lncerca ferestrele I Va
pune lacllte de ploaie I Vor fi vanturi mai mari deciit tllrile, I
Pasllri W vor ciuguli I .. ./ Dar numai glasul va ramii-
ne I Ca o sare a m11rii ucise". 1n general insa, Patmos e poemul
eleva1iei $i rniracolului existential, al puritatii $i seninatlitii
contemplative, putand fi apropiat rnai deg1-aba de viziunile
unor Paul Eluard sau Robe11 Desnos, dar $i, prin unele accente
discttrsiv-solenme amploarea de Saint-Jolm Perse
(a canti tum!\ se poate ghici $i in cele ,$ase poeme" care corn-
pleteaw volumul).
PATRIARHALE - Yolurn de versuri de $t. O. losif. A
aplirut in anul 1901 Ia Editura Librliriei H. Steinberg din Ou-
Cateva poezii dateaza din anii 1893-1896 $i exprima o
stare de spirit optimista. Cele mai multe - cele care dau, de
tonalitatea dominantll a volumului - sw1t insa din 1897-
1899, cand poetul trecea printr-o gravll critil sulleteasca.
Substratul autobiografic al tmora diot:re ele cste astazi cunos-
cut, ca durerea din care s-au ivit $i pc care I. o
lntr-o scrisoare din 1901 catre Sextil ,De fiecare
vers se !ega ceva ce m-a durut adiinc, dar socoteam de
tipsita de importanta durerca asta, meat rna mir cum am fost ln
stare s-o torn pe hartie, chiar In forma asta imperfecta sub care
se prezinta". Alaturi de experienta trllita, o alta sursa a fost
pentm poet literatura epocii, indeosebi aceea scrisa de
G. AI. Vlahutli Delavrancea (poezia Rozele amin-
le$te de Prima /ectie a lui VIa iar De ziua mea ern legatu-
rll cu schita Bunicul de Barbu Delavrancea). lnainte de-a ap!l-
rea In volum, versurile au fost publicate rn revistele de atunci,
lndeosebi tn ,,Fioare-albastrll", pri ntre rntemeietorii carcia I.
s-a num."rrat, dar $i In ,Vieata", ,Convorbiri literare", ,Fami-
lia", ,Pagini literare" sau ,Epoca" (unde poetul Iuera pe un
post de corector, fiind totodata secrctarut lui I. L. Caragiale).
Unele poezii au fost retiparite de alte contribui.nd
astfella o mai raspiindire a lor. $i, in ar fide ada-
ugat ell in Patriarhale autorul a indus cateva poezii (Furtuna,
Vara, Cucoarele, Veselie, Dommt ' profesor, Adio, Paste/uri
Ill, A ce fusese1-a tiparite mai devreme 'in Versuri ( 1897),
volumul sau de debut. roru1e rar se rntampla ca textele sa fie
reluate 'in volum cu aceea$i forma pe care o avusesera rn revis-
te; de obicei I. opereatil modificllri - tmele rnsernnate - care
pot afecta nu numai stmctura strofelor, dar intregul pocziei
respective (l-laiducul, de pilda, va fi rn doua paJ\1,
jumliUitile dand Ia poezii de sine stlltlltoare, Q$ezate rn
volum una dupa cealaltll). Variantele diJ1 reviste, semnate fie
cu numele adevlirat, fie cu pscudonimul M. Patru, au uneori
atte titluri dec at variantelc definitive ( celebra Do ina se intitula,
de cxemplu, in ,Convorbiri literare", unde a apllrut pentru
prima data, in 1900, Noapte). Defuutorie pentru I. este tendin-
\a de Strange poeziile lJl cic]ll!'i, chiar UllLDCi cand au fost
concepute $i tipllritc separat in publicatiile vremii. a luat
na$tere ciclul Paste/uri, compus din cinci poezii, carora poetul
le-a suprirnat tithrriJe din reviste le-a rn\ocuit CU 11W11ere de
Ia I Ia V, dorind sa sublinieze in acest mod unitatea lor.
Intr-un volum ulterior, Poezii. /893- /908, ciclul va fi reluat,
completat cu doua poezii noi intntcat intregul avea acum o
alta configuratie - renumerotat. Poezia Doina va pierde
ea autonomia, intriind rn alcatuirea ciclului lcoane din Cw]JCI/i
publicat In volumul Credinte ( 1905). Revenind Ia Patriarlwle,
ar ti de spus ca stunarul acestei caf\l a fost stabilit Ia Paris,
unde poett1l ajunsese in toamna lui 1899 Ia invitatia pe spe-
zele prietenului Virgil Cioflec, $i este rczultatulunei selec-
pi severe al cllrei scop a fost, In primul riind, elirninarea poezi-
ilor sc1ise sub influenta ,,curentului eminescian". Cuviintt1l ce
va da titlul clirtii apare mai intai rn fnmtea unui grupaj de patl'll
poezii (Veselie, De ziua mea, Cucoarele Cobzarul) publica!
i:n ,Convorbui literare" 'in 1901. Scxtil a adus ma-
nuscrisul Ia $i 1-a rncredintat editorului H. Steinberg
care s-a angajat tipareasca. Copet1a, rn culori, era semnaU\
de pictorul Kimon Loghi, prietenul de Ia Patis al lui I., rn atc-
lientl caruia Patriarhalele au fost citite rntaia oarll. Un ultim
episod din ,biografia" acestei clir\i celebre este respingerea ei,
EDITII : Pnrmos ,fi nlrc .fnse poeme, 1933; Poeme nlese, I, Antolo-
gie, traduceri prefalll de Panl\, t 972; /ncnnUifii (Scrieri, It),
Edi)ie ingrijitll, note comentarii de Jon Pop, Bucui'C$ti, 1993.
REFI2RlNTE CRITICE: P. Constantinescu, in Vremen, nr. 313, 1933 (Scrieri,
749
PLICUL NECRU
sale, pare a fi construit pe un complex oedipian. Nevroza sa
pare a fi rezultatul identificarii fantasmatice cu Octavian, eel
care i-a materializat, poate involtmtar, dorin{a dar
nu rnai culpabila, de disparitie a tatalui. Pentru aceasta
interpretare pledcazA insistenta cu care Anatol o viziteaia pe
sotia lui Octavian, ca cum, in mod compulsiv, el ar prelua
locul acestui dublu temut a! sau pe langa cea pe care o
te, din nou sugestiv, ,Venera". Dar Anatol Dominic nu este
singurul personaj cu o psihologie contorsionata. Dimpotriva,
toate figurile din roman se subordoneazA unei meta-tipologii,
caracteristica scrierilor lui N. M., pe care am putea-o numi, cu
o expresie a lui Dostoievski, ,omul ln subterana". Scriitorul ar
putea sa asurne cuvintele unui personaj al sau (sotia lui Octa-
vian), care ca se simte obligat sa vorbeasdi ,des-
pre monstruozitati. Despre interioritate, despre sufletul plin de
ceturi v11gauni. Unde se dezlantuie corbii.
Far11 eliberare, fi\ra compensatii. H\ra vana de aerisire, vreau
sa.spun ... Aparentelc insului n-ar lilsa impresia ca grozavia e
marc. Mimeazl\ cam toate gesh.uile Desigw, dere-
glari pot fi observatc, dar global, de Ia distantil, aotele funda-
mentale par indeplinite. N-ai crede, dedesubt; defOI:ml!ri catas-
t:rofice. nstincte profund deviate nici o Exista eel
putirt doua explicatii pentru retragerea generalizata a persona-
jelor lui N. M. in catacombele propriului psihism. .una persoJ.
nala alta colectiva. Aproape fiecare figura este construita pe
nucleul unei traume personale, indiferent <:ladi a'ceasta este
rclevata sau nu in roman. Anatol Dominic, in afara comp,lexu-
lui oedipian pe care i l-am diagnosticat, este obsedat de un
incident din adolescenta, cimd a lovit cu bicicleta o batrana.
Accidentul 1-a marcat ca o adevarata intiilnire cu moartea, cu
.,harca putreda", cu .. cheala puturoasa, dilare pe rna-
turn" (sa fi fost perceputa batrana ca o ipostazl\ a ,.mamei teri-
bile", a imaginii fantasmatice a marnei transformate intr-un
monstru datorita certZurii incestului ce apasa asupra ei?). Oc-
tavian, eel care a provocat destrarnarea farniliei Marcu, este Ia
randul sau atat de traumatizat de casatoria Soniei, incat se re-
trage pentru resh.tl vietii intre surdo-mu\i, reactie autista seve-
ra, ca fom1a de refuz complet al comun.idlrii cu semenii. $i
micul gmp de personaje care graviteaza in jurul naratomlui
sunt insemnate cu stigmate traumatice. Irina, iubirea nelmpli-
nita a lui Mynheer, nu sa stabileasca nici o relatie
afecti va stabila, csueaza tn mai multe casatorii, ramane 0 soli-
tara. Unul dintre pretendenfii ei este marcat de o ,intamplare
de razboi", o scena de prizonierat (ce aminteste de scenele de
dcportare din Octombrie, om opt), in care, banuim, foamea
instinctul de supravietuire 1-au in1pins Ia gesturi bestiale. Un
alt prieten, lanuli, revolutionar grec refugiat in Romania, poar-
ta obscsia sinuciderii tatalui sau din cauza optiunilor politice
ale fiului. Nu intlimplator, eel care face legatura l.ntre cele do-
uil gmpuri de personaje (din jtmtl protagonistului Ana to!
Dominic din jurul naratorului Mynheer) este doctorul Mar-
ga, un psihiatru specializat in psihologia claustrarii. Dincolo
de patologia individuala se 'insa, o trauma colecti-
va, care u apasa si li mutileazl\ pe toti deopotriva. Daca o parte
din povestirile din Octombrie, ora opt explorau efectele Holo-
caustului, ale persecupei evreilor 'intr-un regim nazist, Plicrd
negm se aplead\ asupra Gulagului, a persecutiei intr-un rcgim
totalitar complementar, eel comunist Fara a fi neaparat incar-
cerate sau deportate, personajele din roman t:raiesc intr-o lume
ca un wl.ivers concentrationar. Ca in cazul viziunii
hipocoristice prin care era privita realitatea In Octombrie, ora
opt, N. M. nu adopta ptmctul de vedere a! wmi autor omnisci-
ent, care critica din afara, global, un sistem totalitar, ci intra in
infraistoria fiecarui individ strivit de sistem. Mynheer pcrcepe
adcseori realifatea prin culorile unui kafkian, In care
tngeri diavoli, sub cbipuri de functionari inchizitori, ii
decid destinul. Toate personajele traiesc intr-o atmosfedi sufo-
canta, iar sentimentul intim pe care it au asupra vietii si a sortii
cste caractcri stic pentru devitalizarea si demotivarea pe care
788
,cetatea totala" o induce sai. Toti traiesc cu senza\ia
ca mornentul de alegere a trecut, ca destinul s-a consumat, ca
nimic nu mai poate fi schimbat sau reinceput. Generalizarea
metaftZidl a sentimentului de pierdere a libertatii sociale Ia
conceptul de destin implacabil indica momentul in care ideo-
logia totalitarli ataca libra umanitafii indivizilor. N. M.
reface, asupra regimului comunist si cu rnijloacele scriitorului,
studiile de patologie autismului intreprinse de Bruno
Betthelheim asupra supravietuitorilor din lagarele naziste.
Pcrsonajele sale sunt oameni refulati nu doar in subtera-
na propriei psihologii, ci $i a unei societati aberante. Dedu-
blati, ofcrind o masca de suprafatli o personalitate de adan-
cinle, toti due o viata schizoida, cu discursuri paralele. Intr-o
comparatie implicita a Romaniei comwuste cu Argentina din
timpul dictatwii militare, N. M. imagineazl\ Asociatia sur-
do-mutilor ca o replica Ia societatea orbilor din Des-
pre eroi # morminte al lui Emesto Sabato. Comwutatea sw-
do-murilor In care sc rcfugiaza Octavtan este o alegorie pentru
conditia locuitorilor cetatii totale. Efectele. presiw1ii disociante
se fac In toate niveltu:ile rprnanului, pe pa!ierele triadei
, protagonist-narator-autor. Protagonistul d\J1i i, Anatol Domi-
nic, punc in practica o (flctica existen(iala rnenita sa-l decaleze
. $i izoleze de sistem. Dei implicat dintr-o societate JJl care
nu se el este 'intr-o. anum.ita masura tmmusilian
,om Pclra Ntipi'isarea pe care o teoretizeaza este o
fom1A de refuz, tragic 'in esen{a sa, de a asuma rolul social pe
oare i-1 impunc regimul. Expansiv sbbru, elegant familiar,
imprevizibil, el joaca tot timpul un rol, care ti $Ocheaza, li spe-
rie sau li indeparteazl\ pe ceilalti. Doctoml Marga califica
histrionismul ptietcnului sau drept 0 .,rnanevra de evaziune", 0
,.strategic a mistificarii". Prezent intre semeni doar prin m3$ti,
Anatol Dominic creeaza statutul tmui excentric, al unei
singularitati ce nu poate fi rnanipulata in cadrul ingineriei so-
dale de creare a , omului nou". Naratoml Mynheer este el
un personaj absent parca din propriul destin, 'insingurat pana Ia
a avea perceptii halucinate, de deprivare senzoriala. El se izo-
leazl\ programatic de cei din jttr, disparand parca lntr-o gaura
neagra, de care doar agenti ingrijorati ai polipei politice (cu1n
este ambiguul Toma) mai au curiozitatea sa se apropic. In
aceasta claustrare solipsista, el incearca de fapt o ultima
radicaUI f01ma de salvare, ceea ce el ,terapia nega-
rii". Negand lumea bolnava din jurul sau, Mynheer pastreaza
o rela{ie cu normalitatca doar prin scris. din oa-
meni reali In personaje, Anatol Dominic cunoscutii sai de-
vin un fel de pseudopode protejate prin care naratorul palpea-
za rcalitotca din afara. In raport cu naratoml, ei stmt ni$tC
substituti, lnlocuitori, alter-egowi ce fi.mcponeaza ca
printr-un fel de reduplicare Ia nivelul artei a ,strategiei
practicate de Anatol Dominic Ia nivelul existen-
tei. In automl insu$i al rornanului, mai bine spus con-
$tii.nta sa auctorialil, pare a pune in practica Ia nivelul scriiturii
poetica lui Mynheer, aceca a deghizllrii ca arta. Scrisul pare a
fi pentru N. M. atat o fomlli de expresie, cat de protectie.
Firele simple ale intrigii, cum am incercat sa le degajez
aici, stmt In fapt extraordinar de complicate absconse (mar-
turisesc, cu un fel de oroare fascinata, a fi beneficial de
lamuririlc aduse rornanului de referatul cenzorului, scris cu
preci.zia unui anchetator obi$nuit sa cea mai ob-
scwa cazuistica). Dincolo de esopismul alexandrin menit sa
induca In croare ccnzura, dificultatea scriiturii lui N. M. pare a
proveni din faptul ca ea este o traunlli rationalizata stilistic.
Plicul negm estc o virtuoasa mostra de ritualizare estetica a
evaziunii. Stilul este imploziv, aluvionar, se delecteaza In oco-
luri $i perifraze mentale, nu niciodata direct, nu
Jamure$1e nimic definitiv, intr-o dorinta presanta de a amana
cat mult livtarea sensului, de a lmpiedica intelegerea.
Romanul nu rcactioneaza Ia imperativele claritatii inteligibi-
li UI\ii, ftinddi autorul prcferii arhitecturii geometrice formele
organice. Logica aristotclica este inlocuita cu dinami ca con-
tradictoriului (o sin1pla mostra: ,,A inchis deschis ochii"), mai
apUI sa surprinda o realitate mttltifonru!, In
nenotionala, aleatoric. Ernitatoml naratiunii este extraordinar
de mobil, negand el principiul tertului exclus, printr-o conti -
nua migratic intre ipostazele de personaj narator, actor sau
spectator a! celuilalt., comentator colectiv (tm fel de parcre
publica), autor omniscient sau autor minimalist, care
te ca prin ceata (a memoriei, a reverlei, a creatiei). Accasta
fiindc!l meandrele stilului sunt in tapt sinuoasele trasee ale
descarcarii angoaselor, ale amcnajarii unui minim spa1iu de
confort psihic, ale recrearii co)lServarii nonnalitatii lntr-o
lume alienata. ,
EDITII : Pliml negm, edi! ie revazuta, Editura Fundalier Culturalc Rom5nc.
1996. Edi!ia restaureazll varianta iniliala, muti lat{l de cenzur3
lnADUCERI: Der Schwarze BnejimiSchlng, Hanser Verlag. Gcnn:mia, 1995;
71ie 8/acJ, Emoelow. t'arrar: Straus, Giroux, USA, 1995; The Block moe/ope,
Nonhwestem University l>ress, USA, I 996; The 8/ock Envelop<', Faber & Faber,
Angliu, I 996; Hn montnfn Hn 'sshovo, Schocken, lsmel, 1998; Ln btL\' Itl 11em,
Baldini & Castaldi, ltalia, 1999; Den S011e Konvo/111, Kicsc, Norvcgin, 1999.
REfoERINTE CRITICG: Marian Papahagi, in .,Tribuna", 4 septembric 1986;
Ovid S. Crohmnlniceanu, in ..Romania I I septemhric I CJ!!6; lo:in
llolban, in ,Crunica", I 9 septembrie 1986; Liviu Petrescu, in oc-
tombric 1986; Cornel Moranr, in ,Vatra", octomblie .1986; Virgi l Podoobn, in
,.Vatm", aprilic 1993; Matci Clllincscu. in ,Boston Globe", II runre 1995;
I nrry Wolf, 'in ,.New York Times Books Review", 25 iunie 1995; Bcatrix
Lagner, in .Suddeutsche Zeitung". II noiembrie 1995, Kcncth Murphy, in
..Houston Chronicle", noiembrie 1995; Laurcn1iu Ulicr, in ,.Cuncnrl Ronl!i-
nesc", 4 aprilie 1996; Paul Bailey, in ,.Times Lllerary Supplement", 10 m:1i
1996: Jurgen Verdot:Sky, in ,FrnnkJuner Rundschau", 23 septembne 1996;
Maria Green, in ,.World Uternture Today'', tomnna 1996; Tamar L:mdau. in
.,Ha'aretz", 3 febmarie 1999; Enzo di Mauro, in ,Corricrc della Sera", 22
scptembrie 1999; Mauro Manini, in ,.n Manifesto", 2 octombrie 1999; Carlo
0.: Biase, in , Gazzcua del Sud'', 5 octombrie 1999; Claudio Magris, in
..Corriere della Sera", 31 octombrie 1999; Antonio Gnoli, in ,.La Rcppublica",
20 noicmbric 1999; Karsten Alnaes, In ,Oagbl:ulet", Norvegra. I decembric
1999; Terje Stemland, in ,,Ailenpost", Norvcgia, I J deccmbrie 1999.
C. B.
PLUMB - Volt.un de poezii de George Bacovia, apamt Ia
1916, intr-w1 tiraj de 500 exemplare. Momcntul
aparitiei, ajunul intrarii Ronmniei in primul razboi mondtal,
este impropriu unci receptfui mai largi a poetului. Exceptie fac
N. Davidescu, Ton Vinea, AI. Macedonski . In Flacl1ra, nr. 36
din 18 iunie 1916, ultimul ti dedica unnatoarea epi gram!\:
,. Poete scump, pe fhmte pot1i mandre foi de aur I Caci singur
pana astazi din pltll11b facut-ai am".
Universul imaginal de B. in volumul Plumb poatc li reprczen-
tat printr-o re(ea de cercuri in descrescand!l, terifianta
reduqie Ia un punct inert. Formele existentei vii se lnscriu pe
un astfel de traseu concentric In disparitie, veghcatc de o pasa-
rc rllu prevcstitoare: , Viislind tm corb vine din fund, I Taind
orizontul diametral" (Amurg de iamii). Mai clar ar fi sl\ spu-
ncm ca geometria textului bacovian descrie o rotire in restran-
gere cadere, sugestie a unui iminent crcpuscul. La
acestei rotiri cu circumferinta in din1jnuarc, negml corb va
fi incheiat Jugubra calatorie, el se va cu punctul vla-
guit de viata. peisajul devenind eel din Pulvis:
I Pe cand eu tremur in delir, I Cu ce tronte I
Arliti in fund un cirnitir". Smptinzatoare cont111gente cu arta
expresionista sc aUa in aceasta invaJtire In picaj, revelatic a
absolut. Ca Ia (Georg Trakl,
Benn), traicctoria 'in cercuri coboratoare a bacovten.e
cxprima .,gustul exasperruii a! mortii" (J.ean-Mtchel
er, L 'Expressionisme comme revolte, Pans, 1978) .. Uratulut
sau plictisului simbolist li se substituie prozoicul colldtan, mc-
ficienta sugestiei, prezenta unei Iunu ontologie
(Plumb de toamnti). Produs al experientei decadenttsmulut
(,.am fost raman un poet a! de
I. Va lerian in 1929), versurile dm Plumlf se allmaz!l la spmtul
vcacului lntr-o f01mula sinulara cu lirica expresionist:l . Faptul
sc explica prin folosirea, in ambele situatii, a sursclor oferitc
PLUMB
de simbolismul francez in varianta decadent1i. Si cxpresionis-
mul, ca creatia lui B. sunt emana!ii postsimboliste, mai
exact postdecadente. Aceastil situare estetica de ce
poetul roman cultiva 'intr-un spirit sincronic motive comune cu
orizonturile tematice expresioniste, ale em-or cristalizliri se
petreceau aproape sirnultan cu elaborarea propriilor sale poe-
me din volurnul Plumb. Nwnindu-1 postdecadcnt, spunem
despre B. un adevar estetic. La fel, nu credem ca stmtem in
eroare numindu-i tot astfel pe Dar numindu-1
expresionist pe B. riscam intru catva o confuzie, pentru ca li
oferim o eticheta de tmprunmt. Poetul nostm seamlln!l in dis-
cursu! sau cu nu s-a format in intcriorul
climatului general de poeti. Adevaratul nume ce s-ar
putea da creatiei poetului roman este acela de bacovianism,
proiectie originala, autohtona, a mcandrelor postdecadentc.
Imaginaml bacovian se subsumeaza unui absolut paradigma-
tic: lumea este cadere. De oriunde am decupa o secventll si
indiferent daca obiectul ei ar fi materia cosmica, spcctacolul
uman sau fiinta poetica, dincolo de scenmiul textual prezidea-
za, ascmenea unui fatum, c!lderea. Alunecarea, dispadtia, cur-
gerea, declinul, ingalbenirea, degradarea, pierderea de sine, In
alienare muta ori in nebunie racnita, scuftmdare 'in ,haul" care
.,toate aduna", ca o groapa insa(iabila, sunt fetele (metaforice)
ale caderi, activa pretutindeni, ca cum ar corcspun-
de unui numitor simbolizant comtm al limbajului: tot ce se
poatc inchipui in rostire se demleaza ca o ratare. Schema ori-
carei irnagini urmeazA un traiect coboriitor, de Ia plansul emu-
lui (Melancolie, Toanmii, Noctumii: ,.plang, nu unde sa
rna due") Ia plii.nsul materiei (Lacustrii), de la transcendenta
goala sau pustie (Go!, Rar) Ia relatiei cu celalalt (Ne-
vrozii, Decembre, Plumb). Ploaia figureazl\ o diagraml11n ca-
dere, Ia fel ninsoarea, dar $i delirul ca efect al logosului
dezechilibrat, 'inchiderea culorilor In amurg, in vanatul cada-
veric ori in noianul negrului (Negru). La fel declinul corpului ,
sugerat de fiuntea aplecata, de scheletul rotacitor, de durerea
ostenitoare, imincnta caderii (Trudit). Global privite, metafo-
rele cadcrii sunt senme ale neantizarii. Universul prirne$le
.. chipul" unei fiinte impersonate, roasa de propria-i autodistm-
gere. Cine este , materia" din poemul Lacuslra, al dlrei plans c
auzit noapte de noapte de ditTe poet? ,,Aud materia
entitatea originara, situata dincolo de lume dmcolo
de om, din care deriva orice fiintare, diversitatea fenomenolo-
gica . .. Materia" se arata a fi, dad\ este sa acceptam idcca.
Heidegger, Fiinta (Sein), iar plansul adevl\rul condtftet
sale ajuns sa fie exprimat prin rostirea poetului : ,opera litera-
ra locuJ unde se petrece revelarea marclui adevar" (Hci-
degger, Originea operei de artii, Bucure$ti , 1982). B. sa
fi Pclcut sa se auda .,plansul" ontic, pattea ascunsl1, uagtca, a
Fiintei. La nivelul .,prozaicilor pamanteni" tragicul constituie
o componcnta banaUi a existentei. al tra_gicului
sal, el se reflecta in ,.proza omulut concret, m realul vte\11,
desfi\cut de clasificarile rigide de sperante. B. nu
arc desch.idere spre ilttZie. Nici un vis nu in
acest spatiu a! caderii: ,,Azi a murit visul mcu final" (Sin-
gur). Viata aglomerata de l.ntamptari banalc si il
invadeazl\ pe omul ora$ului, alienandu-1. Spatml straZII, a!
parcului, a! carciumii a! cafenelei, atmosfera de grca
a pictelor rnahalalelor cu tristele case (Sonet), capncule vre-
mii etc. consuma lara glorie evenimentele zilci, reducandu-le
Ia dimensiunea w1ei .,provincii" spirituale, in ,.not:''
$i ,tablouri", mereu incat cele petrecutc o. data .m
acest par edificatoare pentru totdeauna.
lunui sunt o repetare plata, mecanica bufonad!l de gestun $1
Jucitoare nimicwi. Cuviintu1 pottivit sil nurneascl\ aparcnta
lorfota a acestei Jumi este accla de monotonie. Pcntt"lt B., t.otul
e mereu Ia fel, sub aparenta derulare de noi secven)e, s.c rcta Ia
infinit una singma. In interviul realizat de I. Valenan Lll 1927,
ci tim: .,i\ici "in provincie, viata se scwge monoton. E dcstul sa
o zi, ca sa-ti lnchipui cum st: vor toatc celc-
789
POARTA NEAGRA
lalte piina Ia srar9itul vietii". In versmi le vo1mnului regasim
transfigmarea stari: ,0 noua primavara pe vechile
dmeri ... " (Nervi de primavarli). Un rau iminent, catastrofic, se
intinde peste targ ca o molima, el pare a pwia numele de boala
a plumbului, ca in irnaginea panoramica din Plumb de loam-
nil. Cine nu moare, atacat de ciudata boala, provoadi el
moa1tea (,Un palid visator s-a cine n-a mu-
rit inc1'! pierdut mintile, produciind racnete pe care cei1alti
le ignora (,Intr-o gr1'lclina publica, tt'icuta, I R.e un nebun l-am
auzit racnind"). Ceea ce detennin1'1 aceasta frica de a fi ori
greata de a supOiia viata vine din sentimentul acut ca omul
este o creatura ratacita inn-o , lume eronata", originar malefica
in cele din mma, el expri.ma o eroare. Viziune simila-
ra cu a gnosticilor, lumea din Plumb de roamnii pare a fi sU\-
pfuuta de Satan in consecinta, constituie un imperiu a! rau-
lui, ,provincie pustie", par1'\sita de spi.titul clivin, inciit in acest
spatiu damnat pennu 01icine - tanara fata, palidul visator, ne-
bwml agitat, iubita .,uitata", poetuJ - ,mice speranta e
pierduta". Situat tmdeva departe sau poate nicaieri, remediul
existential li este omului inabordabil, damnatia Ia provinciali-
zare ontologica defmindu-i natura int:rinseca. Spatiul tiirgului
etaleaza semnele pustiite de sens ori pmiatoare de semnifi-
catii funeste (soldatul popa intalniti pe ilium prevestesc imi-
nenta morfii), poetuJ se constata ,pierdut". Curmarea
dublei stan, de rau social de rau Jauntlic ar putea veru prin
mobilizarea puterilor tunane. Poetul nu crvita contestarea ran-
lui: ,De-acurn, au ponut pe lumea ermiata I Ecouri de revol-
ta $i dy jale". Cat de eficiente stmt aceste ,ecouri" urmeaza sa
fie aflat de Ia , iubita uitata", cititoare insolita de ,probleme
sociale". Enigrnatica sintagma , iubita uitat1'!" proiecteaza
teptatul raspuns in vag melancolie. Alte poezii consacrate
,iubitei" (Nevroza, Decembre, Plumb etc.) stmt imagini ale
wmi eros terorizat de spectrul mortii. Poemul Plumb este can-
tecul despre dragostea pierduta, epilogul tmei comuniw1i in
care spatiul intim este receptat ca w1 cavou, invadat de frig 9i
de vant.
EDITII: Plwnb, 1916; Plumb, Ramnicu-S!Irat, 1924 (fatli de edi[ia
p1inceps, o poezie noua: Furtrmif); Poezi i, prefalli de Adrian Maniu,
1934; Opere, 1944; Poezii, prefall\ de Eugen Jebeleanu,
1956; Soieri, 1961; Opere, preta1a, antologi_e, note, bibliografie de
M. Petroveanu, 1978; Verlllri # prozii, BtltuJ'e!lti, 1985; Opere,
prefatll de Jon Simut, 1994.
REFERINTECRJTICE: E. Lovinescu, Jsroria /ireraturii comempomne, Bucu-
re$ti, 1937; G. Jstoria /iteraturii romline de Ia origini piina in pre-
ze/11, 1941; A. E. Baconsky, C.olocviu critic, 1957; Agatha Gligorescu
Bacovia, Bacovia, 1962; I. Negoi1escu, Scriirori modemi, 1966; N. Manolescu,
Lecturi infldele, 1969; Gh. Grigurcu, lkrcovia. 1111 asenlimental, 1974; Dinu
Fl!lmiind, lmroducere ill opera lui G. Bacovitl, 1976; I. Caraion, Bacovia.
Sflirfiillll contimm, 1977; Daniel Dimitliu, Bacovia, 1982; I. Pop, JoCIII poeziei,
1985; Mircea Scarlat, Bncovia, 1987; V. Fanachc, Bacovia. Ruptura de utopia
rommllicii, 1994; loan Milea, /,eomri bacoviene, 1995; Teodor Codreanu,
Complexul bacovinn, 2002.
V.F.
'
PO ART A NEAGRA - Proza scurta de Tudor Arghezi. A.
aparut Ia Edittrra Cultura Nationala In 1930.
Este al treilea volum in ordinea aparitiei, dupa Cuvinte potrivi-
te- versuri $i !coane de lemn - proza - ale tarziului debutant
editorial. Tomul urmeaza unei intense activitati publicistice,
de peste doua decenii, prin care, dupa ce revenise in trua Ia
staqitul anului 1910, A. se tacuse cunoscut $i recunoscut In
primul rand ca pamfletar temut. ,Crute anticlerical1'! prin esen-
ta'' (Pompiliu Constantinescu), !coane de lemn inaugmase o
structwa ce va fi reluata $i in aite volume: ea reunea, intr-tm .
mozaic cu variatiuni, 69 de tablete in jwul unui nucleu coer-
donator, marcand atitudinea de respingere violent1'! a tmei in-
stitutii bine cunoscute $i inca din interior, Biserica. Alexandm
George 'ln Marele Alpha evidentiaza o anume !ipsa de mutate
a Cil.J\ii, pentru ca, in juruJ titJuJui se gtupeaza, in fapt,
cateva texte, celelalte departandu-se tematic de centru. In
790
schimb, In Powta neagra, se evadeaza prea arareori dint:r-un
peri.tnet:ru bine circu.rnscris, acela a! perutenciamlui. Legil.ttua
de substanta cu Flori de mucigai, voltun de poezie ce avea sa
apara tm an mai tarziu, este evidenta. Ca amandoua scrieriJe
sunt generate de o experienta de viata t:raita nenujlocit se cu-
noa$te: in tin1pul ocupatiei gennane, ramas in capitala, A. a
semnat in presa oficiaUi, in special in ,,Gazeta
In ,Scena", activitate pentru care a fost condamnat in procesul
ziari$tilor 1h 1918, alaturi de I. Slavici. Detinut'
la incltisoarea este grat(at in 1919, prin intervenpa,
in Parlament, a lui Nicolae Iorga. Impleti.tea 'intre viata lite-
ratura este atilt de snansa, lndH deslu$irea componentelor ar fi
superflua, cata vreme valoarea ,documentara" a celor doua
carti are o mini.ma relevanfa. 0 alaturare cu Aminriri din casa
morlilor este oportuna, mai ales ca A. 1-a 11-adus pe
F. M. Dostoievski, deschizandu-i cartea cu un Cuviint inainte,
datat 1912. ,Sunt amintiri adevarate, nu plasmuili literare", ne
previne talmacitorul, aplecat asupra unui univers care era
Siberia, ,monnant de vistui, de puteri de tinerete". De tea-
ma oticialitatilor, autorul .. scris gandmile piezi$'' (sub!.
ns.) adica ,antinti.tile lui sunt puse pe socoteala m1ui mort, ale
carui caiete le-ar fi Cenzura sa se indoiasca de
moralitatea ei $i sa respecte sofisticruea"- noteaza, cu zambet
subti.te, prefatatmul. Yorbind desprc cei $ase ani de
pet:recuti de confratele rus condamnat Ia mtmca silnica de
alti patru ani ca soldat pedepsit, nonconforrnistul dunarean
intelege ca ,vinovatia lui I a lui Dostoievski ca toate
relele omene$ti, de Ia simtue inteligenta. Indata ce trece de
nivelul comun $i pastrator de namoluri depuse cu
ti.tnpul sacre, acestea sunt pedepsite". In cazul Porlii neagre, .
subiecttll narator, sub forma unui eu nedisimulat, este aproape
consecvent invizibil; el devine insa un ,ochi ciclopic" - am
preluat excelenta sintagma a Marianei Ionescu - ce prive9te
absoarbe halucinant totul. profileaza numai
U111bra de dupa paravanul vietii (laite aievea, caci poetul il
anihileaza" (P. Constantinescu). N. Balota tJ
compara cu Rabelais, vorbind despre o ar1a a ltiperbolizarii,
despre o ,betie" a exagerarii. Rezu.ltatul este un ,realism" teri-
tiant, o viziw1e defmmatoare in care .,trivialul apare ca o con-
travaloare a sublimului, monstmosul a gratiosului, macabrul
ca o parodic a tragicului, g.rotescul ca o caricatura a cornicu-
lui". Dualitatea structmala argheziana devine sursa a w1ei ten-
simu interiorue de maxim dramatism. ,Poliforucul Arghezi"
(C. Ciopraga) aiatura, in acest voltun., fragilitati delicate 9i
vicii pwulente, suavitate oroare, puritate $i alunecrue mon-
stmoasa spre maculare, desene ale poemului 'in pro-
za pasta vascoasa a pamfletului vi.tulent, portretul liric
acela caricatural, hidos sau grotesc. Aparent lipsite de mutate,
textele sunt aduse Ia UJl nurnitor comw1 de personalitatea crea-
torului dezlantuit, a carui fienezie a rostirii nu poate fi zaga-
zuita. In 1931, a flat la inceputul activitatii sale literare, Eugen
Ionescu senma o cronica Ia Poarta neagra afmna ca recu-
aici modul de fLmctionare a unei dialectici inteme ten-
sionate, nascuta de inocenta contrariata. ,Credem inu-o can-
doarc argheziana, ca specific $i prim fond sufletesc. aceasta
candoare, principiu initial, genereaza creatia poetica, literahtra
pamfletara. Printr-un dramatism interior, fondul acesta candid
s-a sublimat in sarcasm, sau in pamflet, sau in injurie. Este
dramatica unei inti.t1ari", astfel inciit arta lui A. din ace! mo-
ment ar fi ,expresia unui antagonism di.namic, intre ideal
real", iar violenta indignarii nu poate fi deciit ,proporfionala
cu sa candoare (apud Gelu lonescu, Ana-
tomia unei negafii). Ampla diaoiba din capitolul uutial Ia
adresa capitalei unei recente Romanii Mari este o culme a
valului de care se Jasa dus narat01ul, dezvaluind geru-
ul grotescului, in maniera Daurnier, Goya, Bnreghel, Bosch.
Este evocata o umanitate bestiaJa, ca.reia i se dezvaluie, ca
intr-a alta Sodoma $i Gom01a, viciul destrabalalii, febra fiZio-
Jogidi a unui eros insatiabil, o rnonstruoasa concupiscen(a.
Parnfletttl inca din pomi.re, fabuloase,
sanctionand o lume Jovita parca de streche, apocaliptica, besti-
ala. Antiteza, ch.iar de atitudine, se meu iubit
ticalos", .,cloaca de nenufari", el capitala privita
din margini, din inchisoare, intrebandu-se, asemeni Eclezias-
tttlu.i: ,,Pentru sin1tirea ta degradata, o, cetatea mea, cand se va
cunemura parnantul, ca sa te doboare $i sa te ltwieze, pttra, ca
pe Lazar, In tineretea, naivitatea lumina pe care le merita
tarana ta binecuvantata?". Privirea se intoarce apoi spre tenmi-
\11, detaliind o alta lun1e, cu rumic mai vi.t1ovata, 1n lanturi,
decal cea Iibera, a marelui casa de nebuni
erninesciene sunt aproape, umbra lui se profileaza, pru-
ca, $i ea in zare iar cumpana intre crima $i pedeapsa s-a deteri-
orat aproape total. Sunt nedreptliti strigatoare Ia cer (Maria
Nichifor, Maraci11eanu, Sever Dimitriu), destine clirijate de
bunul plac, de capriciul, de automatismele celor ce reprezinta
justitia. In de redemptiw1e, incltisoarea devine o inalta
9coala a viciilor, . iru. ierarhia admin.ist:rativa nu face altceva
dedll sa ftue, sa se imboga(easca, sa domine tiranic sa tuni-
' leasdi, sa neantizeze
care nu poate supravretut U1 aceasta bofgtc apocalrpttdi. V!Zu-
al, auditiv, dar mai ales olfactiv, se contureaza o umarutate ce
aversiune, repulsie, oroare. Accentul se pune pe vidul
existential, fie dinu-o coruptie a rnaterialului, a corporalitatii
intrate in putrefaqie, fie di.t1 stranii mutatii ale fapturii, sufe-
rind ciudate modificari anatomice, zoomorfice mai ales. Une-
ori, in maruera tumuziana, rue loc fuziunea unor clemente
incorrtpatibile, rezultatttl fi.i.t1d violentand gustul co-
mwl. Yirtuozitatea verbala este in acest volum Ulconfunda-
bila. Nu numai poetul, dar proza.torul - actm1 coborand in
i.nfem - a provocat spargerea tiparelor de orice fel, o ceria
innoire. VI. Strei.tm afirma ca ,proza lui Tudor Arghezi, in
puterea ei de inlluenta asupra scrisului romfu1esc, literar sau
cotidian, e de lnsemnatate cu versmile lui".
EDITII: 1930; Scrferi, vol. XIII, 1967.
REFERINTE CRIT!CE: AI. Philippide, in .,Viata romi'meascll", nr. I, 1931;
Perpessicius, MenJirmi criricl!, Ill , 1936; G. Calinescu, Tudor Arghezi, 1939;
P. Constantinescu, Ji1dor Arghezi, 1940 (ed. a 11-a, 1994); G. Calinescu,lstoria
/iteraturii romfinc de Ia origini plina In prezent, 1941 (ed. a 11 -a, 1982);
T. Yianu, Arta prozatorifm romimi, 1941; Ugo Cianciolo, II simbolismo
groftl!sco di Tudor Arghezi, I 943; Ovid S. Crohmalniceanu, Tudor Arghezi,
1960; M. Peuoveanu, 111dor Arghezi, 1961; Emil Manu, Prolegomene nrghe
ziene, 1968; AI. George, Mare/e Alpha, 1970; Pcfllessicius, Opere, IV, 1971;
D. Micu, "fii(/Or Arglrezi, 1972; Ovid S. Literatwa romcina
intre cele doua riizboaie mondia/e, vol. I, 1972; AI. George, La
rii, 1973; I. Negoitescu, Engrame, 1975; E. Simian, Scriitori romlini tie nzi, II,
1976; VI. Streinu, Pagini de criticiJ literarii, 1976; Yaleliu Clistca, Aliante
/iterare, 1977; N. Balota, Opera lui Tudor Arghezi, 1979; Tudor Arghezi
intrepretat de... , Prefata antologie de Alex. $tefllnescLI, 1981; Mali ana
cu, Ochiul Cic/opului, 1981; N. Manolescu, Arcn lui Noe. Ill, 1983; Ern1ha
Pafllala, Poetica lui Arghezi, 1984; $. Cioculcscu, 1985;
A. A.nghelescu, BnroCIII in proza lui 7: Arglrezi, 1988; Sultana Cra1a, Fe(ele
1988; F. M. Dostoievski, Amintiri din casa mor(ilor, Cuvantinainte,
tmducere note de Tudor A.rghezi , 1991; Gelu lonescu, Anatomia unei nega
Iii, 19YI; C. Ciopragn, Amjiteatm cu poe(i, 1995; Min::ea Anghelescu, C/nsicii
uo,vtri, 1996.
s. T.
POD ELEAT - AI doilea volum de versmi (dupa Puncl
vernal, 1933) a! lui Simien Selectat in mrumscris de
,Cornitehli pentru prenuerea scriitorilor tineri" (raJ?ortor:
rnil Petrescu), a fost editat de Lrteratttra
Alia ,Regele Carol 11", in In cupn!1s, a.mplu!UJ po-
em (24 de catrene) cu tJt:lu u succed ctcltmle Ore (ala-
tmand strofelor astfel intitulate poeziile Perina ett chei de cris-
ta! Melo) $i Simfonie-n .(unde figtueaza tm
cantec din MtrtrealCI bradului Stuta descnpttv-evocatoare
alcatuita du1 Prinful de zori, Viata lupului, Darul Bucegilor,
de sunet, Somnullui Pan, Scenariu valal! , Legal, f!ro-
nic ausrer Prin{ul de se(11a) . Daca cele mat multe
poemele din Puncl vema! putusera fi citite in pnn
paginile tmor reviste precum ,Sburatorul" (sena II), ,Brlete de
papagal", ,Kalende", ,Zodiac", ,,Ulise", , Discobolul" .. ,
substanta noului volum (de fapt, o placheta cu textul bme aen-
POD ELEAT
sit pe 56 de pare a fi filtrata mult mai riguros
cu parcrmorue publice, prea
titlwile de popularitatea
antlc1pata a, bunaoara, .,stramrlor soofe (E. Lovinescu) ale
Funeraliilor.de.to'!mnii:. care-! pe poet, cu aproa-
pe un decemu mamte, U1 cele dmtar randLm ale noii generatii
,sburatoriste". 0 prima, probabil, versiw1e din Pod elea.t 'in-
tillnim in ,Yremea" (nr. 318, Craciun 1933) alta, am-
plificata, 'in ,Revista Fundari.ilor Regale" (nr. 2 din 1935),
unde mai puteau fi cit:ite poemele Ore Legal, acesta cu tm
semnificativ incipil retoric: ,Vedeti, am tbst candva emultmui
Villon?", inlocuit in textul defi1utiv cu sibili:nicul ,M-a bles-
temat un captat de Acheron" (o a patra piesa a grupaju-
lui, de conceptie mai c!asica,f'urnicarul, nu se va regasi ala-
turi de celelalte in volttm). ln fine, tot in ,Yremea" (nr. 328
din 1934) mai aflarn ode asemenea prima transcriere tipogra-
fica a poemului Vi ala lupului, dedicat, in versiunea din revista,
,Emeritttlui poet campinean Horea Bottea", veleitarul boem
gongoric de care S. S. va mai arninti, in treacat
anotimpul ,,ravagiilor bahice"), 'inn-una din nu'ir-
turiile adm1ate postum 'in volunml Printre scriitori
(1988). Lipsirn de in teres, fie numai biografic ( ca 'in cazul
citat), ramane in sclumb, pentru cititorul de astazi, declicatia
afectat-poematica inscrisa chiar 'in fhmtea culegerii: , ... Pe
altalUl plieteniei fara evanescenta, I alh.irnicul cinabm I
fie-nchinat tie, I Victor Badulescu" (?). Singurul element pur-
tater de eventuale senmifica\ii pentlU ilustrarea momentului
(indeosebi psihologic) a\ acestei noi lansari ar fi poate, aici,
cutezanta rapotiari i rnicului opus alchimicum Ia ruogul cu
vi.ttu\i presupus regeneratorue pomenit, printre altii, cltiar de
Paracelsus .. . Rasfoind voltu11Ul, intiilnim insa formula co-
muna (respectiv, neut:ra stilistic) a dativttlui cu ft.mctie dedica-
totie. Astfel, un poem apreciat (opinie ru-
cand inflexibilul gramatic Timoleon Pisani, pe care-1 mtase
cltiar titlu.l), Ciinrec din matreaJ.a bradului, este 'inchinat,
simplu, ,lui V. S." (initiate eel f!lai
dintir Streinu, wml dintre pnl1lll mterpretr aviZatr at Jmcu Jut
S. S.), iar un altttl, Somnul lui Pan, aprue cu.
, Mariei V." (pagutile de jtm1al din culegerea ammtJta ne aJuta
sa citim Voitec cb.iar daci:'\ ,M. Y. ", dupa cun1 ne va
lamuri peste ani autorul, ,inseamn1\ alt nume de femeie, in
Pod eleat'' - op. cit., p. 151). Contiuutul volumului a fost re-
produs integral, cu tmele interventii 'in disnibuirea senmelor
de ptmctuatie dteva erori de corectura, 'in culegerea dm
1973 cu titlul realmente .,imposibil" (Ovid S. Crolmlill-
$e1puiri 'intre /ut tor(ele de aur, al
pot1ionat) adaos de postume nu compenseaza decat m parte
absenta relativ bogatei creatii din tinerete a poetului, abando-
nate adesea nejustificat in revistele al caror colaborator fusese.
Piesa care da ritlul opusculului pare sa fi
ca oricare alta, acea elaborare ,ttudnica", propne maJontlitu
cripticilor barbieni ai ani lor ' 30, donuci sa se
impunand, daca nu noi limbaje, macar mottve $1 de
referi.t1ta in lirica vremii. Realitate probarn de extstenta
celor versiuni intermediare, descoperite in colectiile pe-
riodicelor antintite: Poema podului eleat, datand inca de Ia
fmele lui !933, Podul eleat, apafli.nand grupajului pu?licat
in februarie 1935, ca din :rnanuscrisul prenuat P.ro.-
pus editarii. Cea dintai nunn1ra doar 18 snofe (lipsesc . ponwrt
orclin.i i din viitoarea placheta, catrenele 7-8 15- 8) prezm-
ta ntici diferente, vizand fie domeniul lexical (
una i se probabil tipografului, care va crtrt 91 cu.les
,.plante", In Jocul mai plauzibilului ,.planete", dm strofa 2l a
textului defutitiv dar cea din canenul unnator, unde este ver-
ba de doua valo;i verbale disti.t1cte, respectiv versus
cuprinde" II impLica evident pe poet), fie regr.mul
" ' .. t" tema suscrtan
de punctuatie tmele consideratu pe aceas a
1
1ndeosebi foldsirea, Ia inceputtJI' mai rnultor strofe, a pw1cte or
791
RAR
dar simte afinitA(i deosebite peni:Ju scene sau peisaje melanco-
lice sau aduc aminte de legAturile istorice particulare ale
romanilor cu lnaha Poarta (cimitirul Buiuk Mezaristan, Fana-
rul). Specia literaro abordatA este una atipicA pentlu sciisul lui
C. P., iar autonrl sc printr-o coustanlA alitudine po-
Jermdl, de negare sau mAcar de del imitare LU1eori ironicA falA
de_ cAre_ia, i subsum;aza. Texlul fucepe
pnntJ-o declara(re ce se vrea este) fiapanta provocatoarc:
,Nu-mi plac cAliltoriile". Pe tot parcursul sau autorul - calator
narator - se situeaz? 'in opozitie cu o serie de repere, Jiterare
un;mn:, pe can:, chiar daca nu le simtim ca le
cons1dera stereotJpe. Lucrul estc evident incepand cu modul
compune propriul personaj: C. P. se Ia cAlA-
to':e mdemnat de altJI, refuza sa se supuna sllibici-
um a rnulw de mare, sc prin Jecturo pcntm impresii-
le ce vor urma, este iuteresat de obicei de cu totul alte aspecte
ale experientei trliite dedit sai de calatorie, ce raman
de altfel simple siluete, mai mult presupusc dedi t cu ade-
vArat prezentc pentru imagiJ1atia cititorului. Scriitoml-calator
ne apare mereu de ceilalti ca peisaj,
un recul care 'insa, in mod aparent paradoxa!, il ajuta sa depa-
aparentele sa aiba acces Ia sernnificatia lucmrilor
vazute. in capitolul mtroducUv face elogiul calatoiiei
,.superficiale", singura capabila sA surprmda ,atmosfera", des-
crierilelrelatlirile din voltun stau sub semnul figtLrii patrun-
derii; cuvantul familia sa lexicalli, ca termenii/imaginile
inrudite (intriim, scobor{un, ne scufimdiim, strabatem, ne stre-
curam) au o frecvcnta deloc 'intampli!toare relativ sesi-
pentm lector, date fiind dimensitmile recluse ale textu-
lui. La fel, modul de abordare prezentare a spa\iului desc1is:
C. P. de predilectie formele ce sugereaza cercu/
sau locul inehis (ce trebuie, deci, ,piltmns") avand un centru
(,.piata de apa" din mijlocul Tarigradului, moscheea fosta ca-
!edralli Sfiinta Sofia, hipodromul, sarcofagul din muzeu, Ia
mccput vapoml a Oat 'in centrul pcisajului marin cabma diJ1
piintect!l acestu!a etc.). Spatiul in cat1e e geometric, ordonat,
lrmpez1t, devemt idee. De aceea autorul prizeaza vederea de
sus simte nevoia unei hllrti care sa-l ajute organizeze $i
sa-$i rationalizezc impresiile. in timp arc mereu sen-
timentul adoncimii: sub aparente se afla esenta, sub Constan-
tinopolul modem zac Tarigradul $i Bizantul, contemporaneita-
l?a Lrrmcle istoriei, totul este, intr-Lm anume fel, un pa-
li mpsest. Pentru C. P. nu poate fi decat re-cu-
precedatl! in mod mlperativ de (de
aici importanta bibliografiei), iar automl-calator c aproape in
cxclusivitate un ochi o inteligentA care receptea711 judeca
in termeni de preconstruct cultural. De aceea, practic,
met nu prea arc tangerlte cu de caUitoric, care, atata
cat exista ill text, sunt, dm1potrivli, ,.uman.i, prca umani" $i,
deci, cu adevArat superficiali mediocri. In consecinta, natura
pcntru C. P. se prin raportare Ia artcfacte Ul11ai1C
(marea e ,.o tavA lichida de otel", norii sunt ,.ca de lanA scar-
manata", soarele rosarind e ,un ou de aur mare cat o
amfor11 turceasea"), iar personajclc realc seamanli cu cele din
filme (pasagerii de pe vapor ,.slau ghemu.iti ea emigrantii In
filme americane", comandorul eo ,figma de arnorez de cine-
matograf' a. m. d.). lnteresant este eli acest mod de a sur-
prinde realitatea precum sintaxa paginii le vom regasi
,mutatis mutandis" in insemnarile de jurnal din anii 1954-
1955 (vezi Documente /iterare, 1979), ccea ce 'in-
scamn11 ca reprezinta nu o form11 literarrt alcasa in mod mai
mult sau mai putin arbitrar, ci o realitate spirilttala mai pro-
o adevaratli ..forma mentis". De$i cu intentia
vwbtla de a ca/iitori altfel 'in mare parte, de a scrie altfel
relatarea de d\latorie, C. P. nu nici unele constan-
tc organizarea cronologica a impresiilor, inventia
(legenda tumului Ky7. Culesi, ,,romanul" mor-
(11 lut Brancoveanu), referirile erudite (care se multiplicli mai
ales spre fmal, luand chiar forma citattJlui $i a notci bibliogra-
862
fice), sau cele Ia rcalitatile politice ale momentului (automl
:ste un .admirator al lui Mustafa Kemal Atatilrk). in ansamblu,
lllSa, rruca sa carte despre Constantinopol romane nu numai o
in sme, ci un capitol distinct in istoria relatiei de
torie
EDIT! I: Rapid-Consltmlinopoi- Biomm. Simplu ilinl.'rnr penii1111Ztil biiCI/rl.'.w:ni-
lor, cu doua dest"11C de Thcodorcscu-Sion I 0 I'L"J>I'OOUCCii rotogmlicc decu-
mcntarc. 1933; Rapid-Consmlllinopoi- Biornm. Simplu ilinernrpe111n1
uzul ccli(lc ingrijiiJI, fttela(i\ note de Jon Cristoiu, Cluj, t 974.
REFEIUNTE CRI rtC:E: I. Clopotel, in ..Socictatea de maine", nr. 7-9, 1933;
P. C'omamescu, in .,Romiima fiternrll", nr. 53. 1933; P. Tn
.,Yrcmea", nr. 298, 1933 (reprodus in Scrieri, 4, 1970); M. Eliade, In ,Yre-
mca", nr. 285, 1933; AI. Robot, in .,Ra111pa", nr. 4595, 1933; Pe1pessiclus,
Men(iuni crilice, V, 1946; I. Pop, in .,Tribuna", nr. 40, 1970; A. Petrescu. Ope-
rn lui Cnmil Petrrsm, 1972; M. Popa, Camil Petresm, 1972; I. Sart>u, Cnmi/
Petrescu, 1973; Pcrpesstcius, Patm clruici (l:.iuinescu. M. Uviu
Rebremw. Camil Petrescu). 1974; 1 .. Cnhn, Cnmil Petrescu in oglmzi pamle/e,
1976; tnna Pro:.tl lui Cnmil Pe1rescu, 198I; Camill'eltY!scu intetprelnl
de... , 1984.
G. A.
RAR - Poezic de George Bacovia, apamtA in revista ,,Liga
conservatoare", nr. 2 din 8 ianuarie 1906, p. 4. Re-
in revista .,Fiadlra", nr. 24 din 31 martie
1912, p. 187. fnclusa In volumul Plumb, 1916.
La ce s-a gandit poetul dand pocziei sale acest titlu demtant?
Cele cinci vocabule repetate Ia lnceputul finalul strofelor -
singur, plouii, nimeni, tremur, -, cu reluarea primei
vocabule (singur) ca o inchidere in cere, 'in ultima strofi\, suge-
reaza o stare de spaima obsesiva, halucinantli, fi\r11 Trei
din aceste vocabule numesc conditia precma a universului, un
supus de stihia plou1\, nimeni
(pustiu). Celelalte doua vizeaz1\ conditia umanli: tremur, sin-
gur. !;)ansa salvl!.rii illtr-un astfel de spatiu pustiu nu se lntreve-
de. Cadenta rarli, persistenta, interminabila a ploii prcsupune
un interval de asteptare, iritant; un fapt trebuie s1\ sc repete, dar
1itmul de manifcstare este unul lipsit de vigoare, epui-
zaut, vestitor de moarte a ,.matcriei care plange". Ploaia rar1\,
exasperanta in cu ploaia torentiala, o iJl-
stalatli pare a avea o durata infinita. rar, dar fi\rli oprue.
Consecintele de ordiJ1 existential convcrg sprc tm climat do-
minat de sentimcntul nu se mai poate a$tepta nimic
de Ia nimeni; va fi pustiu Ia fel ca acum. Un pustiu
simbolic, contcstatar a! tradifiilor curente privitoare Ia perspec-
tiva revelatici ofcrita celor ce se retrag in izolandu-se
de Jume. B. ,chilia" vechilor eremiti cu hanul (si-
tuat el ,undeva departe" de oameni), 'in1pins acolo de at-
mosfera nevrozanta: ,ploua, ploua, plouA". Vrcmea in-
deanma mai dcgraba Ia ,.betic", propice uitarii, mai Ia
mgacitme abstinenta. HarJU!, scmn al inb-un uni-
vers paradisiac, stimulat de starea bahicA, e prcferat chiliei,
destinata ascezei. Refugiul Ia care se recurge nu ptme
cap1it angoasei pc care o inccarca poetul. Criza metaftzica,
intelesurile existentci raman in continuare tndepli1tate. Ploua
cu nimic. Conexiunea cu alte pocme bacoviene axate pe moti-
vul ploii se m1pune. $i aici, in Rar, ,numai ploaia da cuvant"
(Note de toamni1). Textul se prin orchestrarea
dizarmonica, dezolanta, traversata de ,ascultarca" pustiului.
Preerninenta sononl, data de sunetele monotone ale ploii rare
nesfarsite, confcra poemului un statut de stranie irealitate.
,Tonalitatea" ascmantidi a ploii pare a precede limbajul cu
scnstll explicit, cont.inutul (foa11c simplu) al versurilor 1$i pier-
de rostul pentm a ceda locul esential unor ,putcri" sonore cu
scmnificatii. La B., poezia ploii instaureaza o ma-
gic neagro, cu trimiteri Ia vremuri tulburi spatii
nesigure, consumata In resemnare (,.topit de
Ploaia lasa cuvintele in spatele sunctelor, devine ea
substanta cornunic1\ri i, penetranta singulara. A ploua se insi-
nueaza ca limbaj nonverbal, revelatie a pustiului infinit ill in-
I
I
I
I
finitul gol, noi.ma: ,Nimcni, nimeni, nimcni". Sunetul
ploii anunta accl interval, tensional pana Ia paroxism, dinain-
tea neantului, cl estc vaeml ultim al unui cer In al
tmui dezafectat de viatli. CiJ1e ascul!li .,undeva depar-
tc" I ploii, asculta, de fapt, lugubrelc ,.VC$ti" din infmi-
tul cosmic, 1a act de goli.rea transcendentului pustiirea uni-
versaJa: ,,Piouli, ploua, I $i s-asculti pustiul I Ce melancolie 1
Ploua, ploua, plouA". Ploaia/pustiul, siJ1gurlmelancolie sunt
vocabulele pereche detem1inate de verbul a asculta. Ele releva
obiectul poetic, receptoml impactul emotiv. Persistenta so-
nora (a plo!i) calitatca .de semnai tragic, avand o pu-
bla conotatJC: una pnv1toare Ia sme, cealalt11 privitoare Ia ftinta
wnana. Anuntandu-se ca mesager al pustiului tianscendent
(transcendenta goala) ploaia avertizeaza !iinta wnana cil a
rnmas singuro in univers, didcrca ei semnaleaza inexistenta
celuilalt, a protectomlui sacnt, de tmde starca de melancolie
dar cea de ameteala, de neviJ1decabila dcruta, intrarea sub
.. -:remuri de. betie". Pustiului uni versal i se adaugil,
pnn mevJtabiil! contanunare, smguriitatea absoluta a iudividu-
lui, propriul pustiu. Viata se des!(i$oarn 'in noapte,
vreo licarire de sperantA $i intr-un tremm epuizant al unui eu
singtrr in singurlitatea lumii: ,.Tremur, t:remur, tremttr I Oricc
iron.ie I Vli rl!n1ane voua I Noaptea e tarzie I Tremur tremm
trcmur". tmei cai m5ntttitoare in aceasta atrnosfera
strivitoare estc pcnllu totdcauna abolita:
nic I Rl!taciri de-actrrna I N-or sa nm mai cheme I Peste vise
bnm1a, I Ca 'in n1ajoritatea crea{iilor
bacoviene, In Rar se constata viziune antiutopica, nc-
increzatoare In romantismul stimulat de vise (Peste vise -
,.bnnna"). lnuti li tatea eforturilor cognitive, biete ,,rat1iciri",
confera discursului un tragisrn sarcastic. Tragicul expriml! un
adevar constatat In ,tremwul" fiintei de impasul
ontologie In care se situeaza. Limitli origmarli, tragicul ,nu-i
glumA", in oricc caz cl nu sc preteaza persifllirii, de ,co-
media de fond" a umane: ,Orice ironic va riimiine
voua". Poctul rcfuza sa ia in ras o lume de sens. El
asuma dificila proieqie m13ginadi a unui univcrs tragicomic,
agresat de morbul de caderea in inttiJ1ericul abisal:
,Noaptea e tarzie, I Tremur, tremur, tTemur". Rnr releva tragi-
comedia unei damnatii tara oprire a universului a omului.
F.OtTII : Plumb, 1916; Opl'rl!. 19-14; Poezii, BuCUJ"e!iti,
1956; Opere, prcfn!ll, antologie, note, hibliogralie de Mihai l Pctroveanu, text
Slabili t, Vllriante de Comdia Botez. 1978; Yl't"Suri proziJ, editic
note bibfiogratie de I. Nistor, I 985; Opere, pn:fatll de ion
Simu(, BucuJ"e!itl, 1994.
REFERINTE CRITICE: E. Lovinescu, l\tOrinliternturii romtiue ro/1/emporn
11e, 1937; VI. Streinu, J>agini de litcrnrll, 1938; G. Cnlinescu, lsloria
lilcmlurii romti111' de Ia origini ptiniJ in prezent, 194 1 (cd. a 11-a, 1982);
I. Negoitescu. Scriitori modernf, 1966: N. M:mo1escu, Lecturi injidele. 1966;
P. Constantinescu, Scrieri, l, 1967; [). Micu, li1ceput de sccol 1900- 1916,
I !J70; L. Chiscop. George Bncovia. Bibliogrnjie, 1972: Gh. Grigurcu, Bncovin.
1111 nntisenuiuental. I 974: I. Cara1on, Bncovia. Sfiir#tul conlimm, t977;
D FU!nimd,/mroduwre in opera lui G. Baco1in, 1979; D. Oimitnu, Bacovia,
197'.1; I. Pop, Jocul pocziei. 1985; Y. Fanachc. Baco1ia. Ruplllm tfe utopia
romnlllicii, 1994; I. Milea, Lecturi bacovienc, 1995.
v.r.
RACEALA Drama In cmci acte de Marin Sorescu,
ca prima parte componenta a unei proiectate tetra-
logii dedicata figurii legendare a lui Vlad de
,tragedia populara" A treia (enpii, de Otravitorii de fiint{mi
de Luptatoml pe douii fronturi. Pub Iicata in rcvista ,Teatrul",
nr. 3, I 976, piesa este j ucatli, In absoluta, pe scena
Teatrului ,.Bulandra", in 3 martie 1977.
Yizitmea sorcsciana asupra istorici nationale, (i$a cum se aJ1i-
culcaza ea in liniile ei fundamcntale in Raceala (wmata de A
treia feapli, cealalt1t piesa dcdicata fascinantci persoualitati
con!loversate a lui Vlad Dracul), este programatic
pede o parte, in raport cu reconstmctia mitizatli a unor celebre
figuri istorice precum Mahomed al IT-lea Vlad pe
RACEALA
alta in raport dramei istorice, dar cu pate-
llsmul facllce. al hteratum z1s ,patriotice", care trebuia sl! co-
politic diJ1 momentti!
I \lei ptcseJ. ( 1977). Formula p1ese1 Jstonc-patriotice ori,
exact,. sufera un proces de deconstructie paro-
dtca,. rel.atJVJ_za ta fimd, to_todatl'l, priJ1 confcrirea de conotatii
poetlce uuor_ istorice concrete. Parodia
contrapunctJc, poettzarea subJectului dramatic raspund, de
altfel, dublului apetit, 'inspre zeflemea $i lirism genuin, carac-
teristic pcrsonalitapi a lui M.S. Intriga, de
este supusa unci ,tcctonice" deconstructive,
nea numeroaselor tablouri (22) putand fi oridind intervertita
tara ca principala nuza' parabolica a textului - cea a mortii ca
racealii, a lstoriei ca ca avatar nesernnificaiiv al
tmor tiparc mctaftzice, eteme - sa fie afectata. In ciuda com-
pozitiei aparcnt dezlanate, mai degraba epicc, situata in des-
cenden{a tealrului epic brechtian, ori de tipul colajului cinema-
tografic, cele hei plam.ui ale (pseudo)acti unii uneJtiJiJe
actele de ale pa$alelor lui Mahomed alll-lea, prezen-
tate pe fimdalu! pregatirii cxpedipei sultanului spre Dunare, In
anul 1462, apo1 spectacolul grotesc al decazutei cur(i bizantine
$i, 'in fine, rezistenta romiini de nevazutul
$i moartea apoteoticl'l a clipitanului Toma - se afla
intr-o subtila interdependentli, derivand cu necesitate unul din
cellilalt reciproc rosturile alegorice. ,Piesa in
piesa" a cUJ1ii bizantine constitt1ie o inspirata punere In abis a
piesei-cadru, dar a temci dominante a rclatiei individului cu
istoria. Farsa tragica de inspiratie istorica a lui M. S. reclll'ge
astfel Ia o contemporaneizare, In grila parodica, a climatului
medieval de cruzimi maceluri devenite rutina ori cod al co-
municarii cotidiene. Rutma a reprezentatiei actorilor
(,Seara clidca Bizantul... in fiecare searli, de Ia sine") de
turci sa intmpeze prizonieri bizantini ('intre care Impliratul,
Imparateasa, mii1i$tri) 'intr-o de grotes-
cul viziuni i lui Dlinenmatt asupra eadem Jmpcriuhti roman, in
Romulus eel Mare. Protagoni$tli diirrenmattieni aveau, de
asemenea, intocmai ca personajele actorice$ti din Riiceala,
rolul de clovni sceptici ai spectacolului istoric degradat. Istori-
ei ca derizorie, ca mecanism dereglat, autoparo-
diant, ce transparc simptomatic prin dubla oglindire- a Impe-
riului otoman dccazut in ,.scena" intetioara a Bizantului 'inchis
in CU$cli, invers - i se contraptme, metaforic, istoria ca ,.rli-
ceala" ori ca Momtca dcloc spectaculoasa a lui Toma,
in frnalul piesei, interpretatl! chiar de cAtre pcrsonaj ca nimic
mai mult decal o riicealii, un accident fiziologic insignifiant pe
tondul unor atitudini $i constante de conduitli arhetipale, se
ca 'in cazullui Iona din piesa sorcsciana omonima,
ori in aceht al lrinei din Ma1ca, o fa lsa moar1c, care imprima
protag01ustului dimensiw1i miticc. In ceea ce delibc-
rata ocultare, de cAtre autor, a mctapersonajului central al pic-
sei, Vlad absenta lui scenica este o modalitate de a
transforma conditia ontologicli a protagonistului,
care, din actant istoric, trece in mit. ,Tm1pul" croic - un era-
ism lnsa est"ompat, exersat In surdinli, ca In cazul ,.mesagcru-
lui" scenic al domnului Tarii capitanul Ton1a - al
lui Vlad rastoama conventionala cmgere cronologieli, fiind
sinouim cu acea afcctivli pe care M. Blanchot o numea,
In L 'space liffbnire, ,tm timp P.lra negatie, tara decizie, cand
aici este Ia fel de bine <micaieri, cand fiecare Jucru sc
retrage in imaginca lui, iar ace! eu, care suntem noi, se rccu-
rostogolindu-se i'n ncutralitatea unui el fatil chip".
Eufemizarea metaforica, in spirit nuoiitic, a mortii, care tine,
Ia fel ca etica lui ,.riisu-plansu", de mentalitatea folclorica au-
tohtona, se asociaza, Ia M. S., cu ,filoso!ia spiritului comun"
(AI. Dobrescu). Cea dm urma, in Raceala de pa-
radoxalul - prin discretia sacrificiului sllu patriotic - erou To-
ma, dm de Salta ori, in A rreia teapii, de Minica, pnme$1C
un plus de o datil pusa in contrast cu gliunosul_ sno-
bism fLiosofard al unor Mahomed al li-Jea (acesta, avid de
863
SARMANUL DIONIS
terizruilor intalnite in critica noastrli pe intinderea lmui seeol,
se cea a lui G. lbraileanu, pe care o dezvol!i\ mai
tarziu G. Calincscu in exegezcle sale. Si unul, altul defmesc
capodopera eminesciana - poem filosofic In proza"
(0. Vatamaniuc). Eticheta de ,nuvela filosoficl!" rl'lrnane cea
mai tenace In exegeza- ea se refera nu doar Ia clasilicarea
textului propriu-zis, ci Ia intemeierii unci tra-
ditii In proza romaneasca: ,S-a spus ca este lntaia noastra nu-
velli lilosofica, cum Alexnndm de Constantin
Negmzzi este intaia noastra nuvelli istorica cwn, mai tarziu,
se va spune despre Faclia de a lui Caragiale ca reprezin-
ta tipul nuvelei psihologice. $i desigm ca poate fi
sustmuta cu teme1, pentru toatc aceste excursiuni fllosofice, ill
po_vestirii expune reflecteaz.'! In marginea aprio-
nsmuhu kannan, a celor dou11 parghii, a timpului a spatiului,
ce sunt umascute in suflehll nostru grntie dirora s-ar putea
dilatori in orice veacuri Ia orice meridiane" (Perpessicius).
Desigur ca nucleul filosofic a! texhllui este fw1damental m
configurarea sensurilor. Dar materia narativa a nuvclei - cu
1oa1e arabescurile sale, ce merg de Ia originalitatea geniului
eminescian pana Ia utilizarea unor toposuri ale romantismului
minor, ale literaturii de mistere etc. - este cea care ofera
substanta fictionala, literatura a respectivei configurari.
Prologul teoretic al nuvelei, ,idealist In esenta lui" (E. Simi-
on), ca concluzia ce se intemeiazli pe Th. Gautier, sum
,margini" nu atat non-fictive, cat (foarte subti1, pentn1 con-
structia nuvelistid\) pre-fictive: ele delimiteaza dau libe11ate
intema unui spatiu epic de exceptie. De pilda, nuve-
lei 1 . ..1 arata cat de hotarlit tinea automl itele povestirii sale in
man:t. Caci, pe de o parte, reflexiwlile finale ( fost-au vis sau
nu, asta e intrebarca ... ) urmeaza admirabilei scene de interior
/ . ../, iar pe de alUI pa11e pentru a umoda din nou flntl miste-
rului, acele cateva consideratii cu tema metempsihozei, suge-
rate de citahll din Th. Gautier. 1 . ..1 Aceasta clarviziune a fun-
damentelor liniilor sale, ce contrazice orice ur-
ma de impreciziune cu atat mai mult de alterare a ratiunii"
(Perpessicius). Nucleul epic a! Sarmanului Dionis II const ituic
efortul eroului - ca toate alter-ego-urile eminesciene, $i accsta
se simte ,,nenascut Ia timpul sliu" - de a evada din vremea
modenlli, pentru ca, ajutat de regresiuni treptate, sli 1$i cunoas-
dl nu doar avatarii din alte vrcmuri, ci identitatea eterna a
fiintei, raportate - obligatoriu - Ia diviilitatc. ,Printr-tm exerci-
tiu de rnagie, ajutat de crutea lui Zoroastm (Zoroastru e primul
avatar al eroului 1 .. .1), Dio11is coboarn In propriu-i spatiu
sufletesc, acolo unde se aflli spatiul timpul. In posesia cifm-
lui temporal allumii fenomenale mai apoi , In po-
sesia cifrului matematic a! creatiwui, Dionis din
timpul sau spre a sc regllsi in c:tlugliml Dan (discipol al diavo-
lului), care incearcll, la rlindu-i, abstragerea din temporalitatea
istoricll $i plasarea Ia nivelul unci realit1t!i nownenale. Demo-
Ilia gandirii il conduce pe Dan-Dionis u1 pragul unci c1ideri
asemenea celei luciferice; dar ceca ee-l salveaza de Ia
re in neflintli restituie condi!iei sale i1litiale e iubirea.
Dionis allituri de Ma1ia / .. ./ visul unci iubiri care
compenseaza visul paradisului sclenar pierdut, dar care nu are
o <<realitate mai sigtuli dedit aceea a clilatoriei avatarului sau
Dan in luna" (Ioana Em. Petrescu, 2000). Caderea din paradis
inseamna recliderea in lumea ,dintiii", a mo-
dem, denlitizat labirintic, m care erouJ sufern mizeriile unei
existente de renegat, fiu al unui arnor misterios $i nelegilim. In
exrremis, epica a unei nea$teptate ii pennite
sa se salveze din sllrncie, sa revi111l din boalll Ia viata sa tra-
iasca fericit al1ituri de aleasa inirnii sale. Pe aceastli tram!\ epi-
ca se intretes apoi figuri ce poartli pecetea viziunii eminescie-
ne: eroul, copil-geniu-nebun-c1ilugar-m.isterios etc., iubita sa
Maria (feminitate angelic1!, prezenta compensativa $i lntregi-
toare), maestn1l initiator, Ruben (Ia antipodul lui Eutlmnasius,
din Ce:ara, el este demonu1 ironic, tentator, at mtelepciunii ca
SLUsli pentru malefic), chiar divinuJ ca absentl\, eel ce sc rcfuza
910
comunicarii definirii, eel ce cutezanta oarba a
eroului, prezenta-absenta a sensului ultim at cosmosului, atat
de caracteristid\ viziunii poctului din perioada de mahuitate.
Retras in domli, ascuns lndlirntul unor hieroglife opace, Dum-
nezeul cu care Dionis se descopera consubstantial refuza, pen-
tm ca csen(a lui e raul, orice comtmicare cu creat:ia sa. Aceasta
drama a raporUirii omului de gcniu Ia transcendentl! este po-
tenlata - ca in in Memento mori, Poves/ea magului ...
etc. - de motive literare specifice: visul $i zborul 01liric, seria
dublu-androgin-arheu, convergenta seriei demon-inger-divini-
tate (abstrasa creatiei), apoi erosu1 de sorginte platoniciana (pe
care perechea il m paradisul compcnsativ unde a re-
gresat, iar fmalul lortat a! epicului II readuce in linutele unci
benigne existente terestre a perechii Dionis-Maria), oglinda
textul magic, scrierea, hieroglifa semnul natura selena-
ra, peisajul oniric vs. labirintul (,fum.icar" ... ). Din
aceasta perspectiva, nuvela este un mozaic al unor teme
literare obsedante pentru E. Dar ceea ce li caractcml
memorabil pentru proza romaneascli a de secol XIX
este originalita1ea viziunii integratoare, unicitatea configurati-
v1! a acestui scenariu epic a! Ideii.
EDITII: Prozii I'Crstwi, cdi{ic de V. G. Mor1l111 , I 890; Nrn-r!lc,
1893; mrvele, 1907; Prow, 1908;
Pro;a/itemrli, 1908; POIY!Jtiti de Milmil Emtitescu, 1908;
Opere complccte, editre de A. C Cu1.a, 1914; Ce::om. Siirmmml
Dionir, I 916; Pm-estiri, cdiJie de E. Luvm\.'SCu. 1928;
Nrwele, I 935; Setieri litemfY!, l!ditie de D. Cr::tiova, I 935;
Opere, 1, cdi!ie criticn de I. Cretu. I 939; Prozalitemrii, ccli!ic criticll
de AI. Colorian, 1943; Prozii liternrii, ediJie criticli de E. Simion
F 1964 (eel. a 11-a, 1975); G<mill p11stiu, edi!ie critica de
E. Simton F. !)u1cu, 1966; Pro::li, cxlr!ie de Z. Dumllrescu-
1967 (ed. n 11-a, 1976); Antolo,r:io mwefei fmrtastice,
studiu introductiv de R. Caillois, 1970; Si1rmmt11l Dionis, post de
A. Mar1in, Bucut-e$1i, 1970; Ge11i11 pustiu, Bucur"C$1i, 1970; Slirmanul Dionis,
antologic de A. Manin, 1973; Opera /itemdi, VII, Pro:LI /iternrii,
edi)1c critic:! de Perpcssicius, cu Note de D. Val:umniuc, 1977; Ope-
fY!, VI, Pro::nlitermii, 1982; Pro::ii /itemru, edi)re de A. Rusu, Bucu-
re$li, 1984; Prozii litemrli, edipe de losif Chcie-Pantea, Ttmi$oara, 1987; Fiit-
Fnlmos din lacrimii. Slirmanul Dionis. La nnil<lmmrli. Ceznm, prefa1n, 1-epere
biogmfice, dale bibliogmllce de G. Muntcanu, 1993; Pol"ZiC'. l'rozi1,
1994; Prozii litermii, Chi$inl\u, 1996; Siimmmtl Dionis $i alte proze,
antologie. prefaJl\ $i comentarii critice de G. Gan11, 1996, Opere, IV,
edi)ic crilicll de A. Rusu, 1997.
TRADUCER!: Der anne Dionis, tr::tducere gem1:lnl\ de H. Sanielevici $i
W. Majerczick, Bucurc$ti, 1904; Gedlcltte. NoPe/len. tmducere gemmnn de
M. W. Schroff, Cmiova, 19JJ; Antologla mmenn, lmdotta da C. Tagliavini,
Heidelberg, 1923; Un desiderio SCJiznnmrgini, Le pitt bellepng1i1e tli Enlines-
CII, scchc, lradone e presentate da Mariana Campe:m, Milano, 1989.
REFERlNfE CRmCE: H. Sanielcvici, C'ercetiiri critice filosofice, 1925 (ed. a
fl-a, 1968); M. Dmgomircscu, Criticti,ll, 1928, I. M. R:I$Cu, Convingrri litemre,
1937; G. Calincscu, Opera lui Eminescu, Ill , V, 1935, 1936; G. Calincscu,lstorin
litemturii romfme de Ia origi11i plina in pi"PZCJtl, 194I; D. /stolia/item-
lllrii rrmuine, 1941 (ed. a 11-a, 1946); T Vianu, Ana pro:molilor romtini, 1941;
!). Cioculescu, Vl. Strcinu, T. Vranu, lfloria litermurii romtine modcmc, 1944
(ed. a 11-a, 1971 ); Perpessicius, Mcn{illlti de literarli $ifolclor, 1957;
E. Simion, Prozn ltd minesc11, 1964; G. Cnlinescu. Op<'rc, Xll, XII I, 1970;
M. Dragan, Aproxima{ii clitice, 1970; M. Zamfir, Pm:a poeticli rvmliue(IScli in
sero/11/ XIX, 1971; E. Todomn, Eminesm, 1972; u, lstorialitemtwii romtine.
Epoca mnrilor c/ruici, Ill, 1973; T. Vianu, Milmi Eminesm, 1974; S. P. Dan,
Pro=o flmt(IS/icli ronuineascli, 1975; 1. Vianu, Opell!, V, 1975; M. Drago-
mirescu, A/. Eminescu, 1976; Z. Eminescu - crtltwri
cr<'a{ie, 1976; 1. M. Ra$Cl1, EmiJteSCII mllllm fimrcezfi, 1976; A. Bhosc, Emi-
lli!SCII lmlill, 1978; Joana Em. Petrescu. Emit1esm. Modele rosmologice :ji
l'dlllle poeticii,; F.. Tacciu, Emittesnr - Poezia elementelor, 1979; N lorga,
Eminescu, 1981, Perpessicius, Emittescimm, I 983; G. Munteanu, 1:./ninescu $i
emrirescimtismul, 1987; E. Papu, Lumitti perr!fle, 1989; Rosa del Conte, /;"mmescu
sau tlespre Absolut, 1990; Nocmi Bomher, Mit $i mitologie emittescimr(/, 1994,
1. Em. Petrescu, Emittesc11 - poe!tmgic, 1994, B. Munteanu, Pnnornmalitemtu
rii mmr1ne cotttCJrrpornne, 1996; Joana Gm. Petrescu, In Dic(ionamluriitolilor
rvnulni, 11 (D-L}, 1998; 1. 01eie-Pantea, Repen: eminesciene, 1999; D. M:lnudl,
Pelmimj spre fiin(ii. Eseu osuprn imngimuului poetic eminescimt, 1999;
0 . Moceanu, Visul litemtum, 1999; loana Em. Petrescu, In Dic(ionanrl i.cn{i-
nl a/ Scriilorilor l?omlitti, coordonat de M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu, 2000;
P. Cr.lciunescu, Eminescu - pamdisul infernal tnmscosmologia, 2000;
1. Siinnmmf Dionis, de Milmi Emim?scu, 2000; C. T. Popescu, !:mittes-
cu. Atttitezn. 2000.
1. B.
SCANTEI GALBENE - Volum de poezii de George
Bacovia, apamt Ia Bacau. Tipografia Minerva, 1926.
De$i apar Ia zece ani dupl\ intaia culegere tiparita de B., multe
poeme din Sdmtei galbene sunt elaborate in aceea$i perioada
cu ccle din volumul Plumb. Cateva exemple (m ordinea con-
ceputa de poet): Singur, 1904; A mwg (,Crai nou, verde pal
eu singur"), 1908; Ecou de serenadii, 1905; Strigoii, 1902;
fimebm, 1915; Bctlet, 1905; Serenada mu11citorului,
!906; Pastel, 1904; Donnitiiml, 1916; Noctumii (,E o muzica
de tonmna"), 1904; Note de primiivarii, 1904; Fanfarii, 1904;
Note de toamnii, 1903; Vals de toamnii, 1906; Plumb de iar-
nii, 1916 etc. Astfel, atmoslera lirica din Pl11mb se
$i in noul volum, cu accenturuea motivelor menite sa sporeas-
c1l viziunea generala, de alunecare a exislentei macro mi-
crocosmice in golul ,neantului". Dupa apasator al
plumbului, gnlbenul scanteii pe cale de a se stinge, paloarea
fiintei atacate de morbul dispari(iei sau al fnmzei cazute in
toanmli cornunica iremediabila didere: ,Adio, pica fiwu:a I
galbenli ca tine" (Pastel). B. culorii galbene o
simbolica miginam, ill stransa rela(ie cu plumbu1:
,,in poezie m-a obsedat totdemma un subiect de culoarc. Pictu-
ra cuvantului sau audi(ia colorata, cum vrei s-o ici ... Fiedimi
sentiment ii coresptmde o culorue. Acum in urma, m-a obse-
dat galbenul, culoarea De aceea ultirnul volum
poarta titlul Sctlntei gal bene ... ln pllllnb vad culoarea galbena.
lui dau precipitat de galben. Temperrunentului meu
ii con vine accastl\ culoare ... PlumbuJ ars c galben. SuOetul ars
e galben" (Opere, 1978, p. 431-433). In cazul culorii literare
(notilllle curenta in teoria simbolista), s-a vorbil de relatia este-
ticll dintre preromantism curentele literare modcme, inclu-
siv expresionismul. Preromanticii au dat o mare pretui.re
dcscrip!iilor cromatice, ei au preluat vechi dictoane de tipuJ
celui horatian u/ pic lura poesis- au lansat altele In care se
sugera interferenta dintre poezie artelc plast!ce. Pictura e o
poczie muta, poezia - o pictura vorbitoare. In confesiwlile
citate mai sus, B. men('ioneaza: ,Pictorul intrebuinteaza in
s1lu culorile alb, violet. Le vezi cu ocllii Eu
am incercat sli le redau cu inteligenta prin cuvinte". Culoarea
vorbitoare ar avea dubla fi.mctie, de a pune in evidentli w1 sen-
timent de n vizualiza o senzatie, de a sintetiza o rela-
tie 1ntre eu $i non-eu, mtre fiinta poetica univers. Culoarea
devine un limbaj subiectiv, pw Jiterar, atribuit aspeclelor dife-
rite ale existentei de spiritul inventiv al poctului. In loc sa fie
imttate culorile obiectivc ale lucmrilor, lU111ea estc cea care
prime:ojte lm spectru de culori subiectivc, cu scopul de a pro-
duce amunite senmificatii. Cu aceasta telmica, B. confera lu-
mii din jur, dar propriile sale cromatice. Nece-
sitate interioarll, culoarea galbena din volumul u1 discutie e
relevata pretutindeili, indiferent de culorile pe care le au In
realitate Iucn1rilc. Ce estc dincolo de galbcnul poetic al omu-
lui, al amurgului (,Amurgul galbcn m-a-ngMbe1lit,
rn-apas11"), a! fecioarei (,1-fislerizate fecioare pale"), al elevu-
lui (,un elev singwatic palca"), al eului ,paloarea, mu-
tismul mineazli-al meu piept"? Starea de deznadejde fi.mciara,
inevitabilul plumb galben, ivit Ia capatul nrderii vietii. Risipi_-
rea instrainarea de sine atesta continua ratare a sensullll,
poczia este ea ,bolnava", galbena palpaire, dcvitalizata.
0 prima categoric de poeme din Sciintei galbene se disting
prin calitatea lor panoramic1!, de cuprinzatoare fresca urban1!.
Poetul selecteaza $i stilizenza cu de a crea atmosfera
greu respirabila de ansamblu n urbei. Suuea vremi i,
umane, diferitele profesii, sonoritlltile stranii (,compoz1ton
celebri"), femeia in doliu, imaginea iubitei pal ide sunt
se in grimase, gesturi, atitudini de maxinlli intensitale cxpres!-
va. Denominaria ezitanta, urbe, cetate, targ, ora$ modem vJ-
zeaza echivocitatea 1n care se eul, el
debusolat ... bacovian e un topos labitintic, ,go!", lipsit
de pozitive, un cere flira Scntimentul de pro-
vincializare, starea de pustiu laUiltriC se amplificli indiferent de
SCANTEI GALBENE
se indreapta s!"!ada, fereastra, casa, parcul,
plata, v1trmn, cru:cmma, cazanna etc. epuizea-
711 eullll lm11tata monotona lor semniiicatie.
Astfel, strada pustJe (goalli), Strada cu o femeie m doliu ( 0
femeie in doliu pe strada I 0 frunzli galbena tremura dupli
(Sciintei gal bene), strada predispunand Ia neagra melancolie
:atllcire buimaca: ,Plangcam pe st:rada" (Fanfartf),
m ftne, strada ca o ,parere", dorrunata de prezenta iluzorie a
femeii modeme su11t variante ale irerncdiabilului C$ec. Vniver-
sul schimbl\ decoml, nu esenta, ca m Note de toam-
nii {,In toamna violeta"), poema a vidat de spirituali-
tate - ,creieml rrunane pierdut". Spatiu a! manifestarilor ex-
travagante, festiv-a1tificialc: ,pe galbene alei, poe(ii de-
clamli lungi poeme", spatiu, prin contrast, al convulsiilor soci-
ale, intrate intr-o fundlitura pe calc sa explodeze, Ora$u1 sc
ca un iminent foe al crcpusculului apocaliptic,
amestec de violet galben: ,Parium ... incendiu violet be-
curi aprirlse". In atmosfera incendiara, confuza fac aparitia
liguri ireale, halucinantc, in maniera anamorfozei, cu izbucniri
insolite, vesel-arnare, de comedic tragica. Sonoritli(i dodeca-
fonice se m ,vastul concert al toanmci violete: pe
fi.mdalul muzical agasant", mw1ca din brate, din pia-
trli, din fier". Experienta unci astfel de existente negative de-
temlina smparea identitlitii. Pierdut m haosul urban (,Tot hao-
sul e-o veselie de eter"), prcluat de ,concertul discordant'', al
diverselor voci, eul Jiric se constata invins, biet bufon tragic,
care joacli rolul impus, un rol de veselll paiafli, In timp ce,
lucid asupra situatiei ridicolc in care se afla, i}i deplange des-
tinul: ,,Pierdut, mli due eu cu bratele intinse I Plangand I
fredonlind I Gandindu-ma Ia mine". Contactul cu pro-
pune poetului in1aginea celuilalt, posibilitatea de a se vcdea pe
sine, ca intr-o oglindli. Impactul este dcznnmgitor alienant.
C1\utarea celuilalt nu sernnaleaza 3$!Cptata diferentli. Eul se
constata singur, nu are cui comunica nu are ce comunica.
Singuratatea bacoviru1a se desparte in semnificatia ei de ro-
mantica izolare, de simpla terapeuticli ori de complexul su-
perioritatii, proiectat m imaginea poctului demiurg, pentru ca,
nu mai mutt decat ega! u1tre egali, eul modem are cu totul alt
sentiment decat a! anumc acela al imposibilitli-
lii de a intra in dialog cu aceasta ltm1e ,pierduta", ontologie
damnata. Prin lume m rapo11 cu ea, fiinta poetica se constatl\
prizoniera unui contingent concret, de plmnb, insunnontabil:
,0 clun omul a devenit concret" (Plumb de iamii). Sub toate
ipostazele, specifice existentei sllllt c1\derea pierderea de
sine, agitatia neputincioasa intr-un spatiu sufocant, de cavemli.
Poetul se sirntc ,dus" de haos spre destrllmare (,Un haos vrea
sll ma duca"); pLUtat clit:re ,prl\pastiile" neantului: ,0, trebuie
sa fie nist departe-n prapastii" (Prig), el pHinge confratern pe
,llllllirul" unui arbore, Illsand sa-i cada lacrinulc laolalta
Iacrimile lurnii. Relatia cu sugerarea
tatii lor de destin, afla Ia B. tm mod de transfigmare Sll11Jlar
cu allLli Mallarme. La simbol istul fi"anccz, dupa cum remarcll
Georges Poulet, de sine sau dialogul srar-
... p1intr-o identificarc cu lmnca exterioara. $1 con-
nu difcrn decat prin aceea eli unul il elipnn'lli pe celli-
lalt" (Metnmo1fozele cercului, 1987, p. 409). In poemul Go!,
pustiului interior u corespunde pustiul din afara. <;cle
extreme, ,,znrea mtunecata", inerta, simbo}u)
irelevant, cavema, simbolul spat:iului inchis, a! con-
ere!, se comportli exact invers fata de aspiratiile Cos-
mosul ramane u1 mute1lie inabordabil, cavema se contureazli
ca imagine acaparanta, apartinMoare unui eu predestinat. Ca-
vema (adancul, abisul) II cheama, il ,duce" pe un _traseu des-
cendent il dcs-fiinteaza in acompailiamentul wmt lu-
gubru. se afirml\ ca liD limbaj activ, penetra?,t, cu
vizibile llll1111ri catastrofice: ,Un uscat ma usuca Co-
mUJucat prin diferitele forme ale pcisajului, misteriosul
provoaca succesive stati de sau de
sau incmntare, dar oncare din cle ,uscruea.,
rca vie!ii, tJ-ansformarea fiintci in umbrn, m se rn-
911
SCENE DI N VIATA POEMULUI
cheie cu triumful golului. Spatiului pusti u, monoton $i
irclcvant, ii succede pustiirea existentiall\, ncantul compact:
frunza m1mmtll'? I Umbra c pMurea I
0 mirare poatc crunta, I 0 ame1rrc de toam.na, dc-o
II Un haos vrea sa ml\ duca I De u.nic uitand $ide nunw
I Un uscat nlli usuca? I Pe-un arbore plang ca pe-w1
trrnlir I sffiraie-o ploaie U$Oara I Pe rapi, pe p!ldurea uscata I
Cavema de odinioarll I zarea intunecaffi" (Go!). A doua ca-
tegoric de poeme din volumul analiza! au ca obiect metamor-
fozclc fiintei In aceasta ambiantll cvasi-sepulcralli, din care se
poemul Umbra. Involulia Ia conditia de umbra w-
meaz.'\ traseul unei damnatii fatidice, qin poe-
zia Got, comcntata anterior: ,0 umbra acuma". In plus,
prczenta unor inflcxiuni erotice scufundate tn neant este evi -
denta. Plirl\sindu-1, timpul rapace 1-a desfigmat acum pe 'in-
intr-o umbra, plutitoarc in afara spatiului $i dincolo
de dmatll, cu placerea de a mai fi in lume incheiata cu idea-
lurile ratate. Chemarea strigata a iubitei, peripateti-
c!\ Tn decorul idilic al parcului sunt urmate de imo-
bilizata - ,dorminda" - din Umbra. Poemul se structureaza
dintr-un dialog intre doua umbre, a iubitei $i umbra 'indragosti-
llllui care mai sU\ruie in eficienta , hartiilor". Tot ce tine de
dirtii , de hartiile scrise coboara In derizoriu
starne$te somnul: ,,Ma prnfuise gandul dormind printre har-
tii ... I se 1ntindea noianul de unde nu mai vii .. . ". AltMata
poetul exclama: ,Dormea lntors amorul meu de plumb".
ActLm, resemnat, prafuit de intinderea timpului, eul se sm-
prinde tnn-o postwtl cvasi-identica: ,nu mai vii". Cu
carea ca eul rostitor a devenit el o umbr:l. Ce nu
ra strigatul chemator din moarte (,.am inceput sa-l strig")
prchmgita (,E ora noaptea-1ntarziata")
timpul ireversibil, aducfmdu-i Ia sirnilara, de umbre.
Aici $i dincolo se apropie unul de altul pana Ia suprapunere,
principiul identitatii negative este repus in lui legice,
nefaste. Cuvantul (hartia scrisa), ca senm al salvarit, se niilute
In haul nimicului, inutil. Cadentele serenade.le se
'incheie cu ,plecarea" dintre cei vii a UlSU$1 , Ill-
sand odaia goala". Iubirea pierduta nu poate fi regasiUI decat
u1 moane. Eros $i Thanatos dau simbolic mana, pentlu ca
impreuna sa redescopere necesara reunilU1e u1 ltm1ea trrnbre-
lor: ,.0 trrnbrn u1 odaie pe umeri m-apasa -I Vedeam ce nu se
vede, vorbea ce nu era. I Pop sa te culci, e ora noaptea-
ntiil7.iata, I Vei scrie, a!Uidata, oricc, tot nimic. I 0 umbra
acwna pot sa te ridic I Usfmd odaia goala lampa
afumatii" (Umbra). Volumul Scfmtei gal bene_ cu ?oi
motive, vizitmea din Plumb, completand lmsmul bacovtan
prin d\teva capodopere de resurse uagice. . .
EDlTII: Sclimei gnlbene. Bacllu. l926; Poczii, prefatn de Adnan Mamu, Bucu
1934; Opere, I 944; P()(!'Lii, prefata de Eugen
1956; Scricri, I% 1; Opere, prcfa!ll. antolog1e, note, bJbhogra-
tic de M. Petroveanu, 1978; Vcrsuri prozii, 1985; Ope
re, prcla!Ade ton Simu[, BucurC$li, 1994.
REFERJNTE CRlTlCE: E. Lovinescu, lstoriolitemturii ro11tempol'fme, 1937;
G. Cn1inescu /srorin liternwrii romime tie In origi11i plinii ;, prczem, 1941;
A. E. Oacons'ky, ColoCliu critic, 1957; Ag:ua Grigorcscu-Bacovia, Borovio,
1962: 1. Negoitescu, Scriirori moderni. 1966; N. Mano1cscu, Lecuwi i11jidele,
I <)66: Gh. G1igurcu, Bocovia, 1111 asentimental, l974; Dinu Flll.rnllnd, lmrodu-
ccre In opeml11i Btlcoi(/, I 976; I. Caraion, Bacovio. :O:.:for#tul co111ima1, 1977;
Daniel Dimihiu, Bacovitl, 1982: 1. Pop. Jocttl pocziei, 1985; Mircea Scarlat,
Bacol'ia, 1987; V. Fanache, Bncoin. Rupwra de utopia romnnticti. 1994;
Constamin C'nlin, Dosnml Bnrmin, l, I 999; Constantin Trandalir, Pol!2in lui
Bacovin, 200l; n,eodor Codrcanu, Comp1exul Bacovian, 2002.
V.F.
SCENE DIN VIA TA POEMULUI - Antologie din poezia
lui Amel Ia Editma Conta din Piatta
Ncamt in anul 2004, sub lngrijirca lui Adrian Alui Gheorghe
$i note bibliografice), cu o postfata de Vasile Spiridon.
Cuprinde versuri din cele doua voltune antume, Furtunile me-
moriei (1984) Biblioteca din Nord ( 1986) din culegerea
postuma Mesagerul, pe care automl apucase s-o proptma, 'in
1988, EditUJii Cartea unde s-a pierdut, sumarul
912
fiind reconstituit de fratcle poetului $i de Adrian Alui Gheor-
ghe, dupa moartea prematma a acestuia, In septembrie 1992.
Se refill vcrsuri din celelalte carti postume: Tratatul de ereti-
cii ( 1995), tit lu care ar fi trebuit sa fie eel al cartii de debut djn
1984, Fiara me/ancolica {1999) Inca doua poeme inedite. In
jurnalul poetul nota, Ia apatitia primei ca ,nu a fost
tipmita cum a scris-o'', tacand aluzie Ia intervenfiile cenzu-
rii care i-a schimbat titlul iar Biblioteca din nord o
aprecia drept ,o ars do1m'is perpetua, punctata de li-
( v. Carnete maro, I $iII, I 00 I, 2003 ).
Un anumite aer de bravada, ironica, melancolica,
sa asctmda In faldtrri discursive despletiri de in1agini
insolite, o banuita o stare de inconfort launtri c,
te de Ia prima Jecttuil a poemelor din cartea de debut a lUI
A. D. Poetul pare a fi lnvatat mult de la suprareali$ti, cu al lor
,dicteu automat", diind frau liber nuxului asociativ, alatwand
elemente de notatie insolita cu, mai ales, fulguratu ale imagi-
namlui incurajate sa inoe In ecua{ii frapante, In care pl!trlmd
numeroase date ale memoriei cultmale. Aproape nici un text
nu are o cursivitate flira meandre, imaginatia, insuficient dis-
ciplinata, mai ales in cartea de debut, este secventiala, poemul
se coaguleaza cu o anumita dificultate din fiagmentele pe care
impulsurile aleatorii ale de spirit reva!sa In
,Poezia e un zar aruncat m memone - rad! plang! / .. ./ mtre
doul\ incendii I creierul inoculcaza o noua flll'tuna" - se
spune in textul ce da titlul clirtii, Furtunile memoriei, dar e till
zar aruncat de un jucator cliruia-i place sa fie vazut di se JOaca.
Din propozipi oarecum programatice, In
asociativa, se poate aproxima un fel de defintt!e a poeztet sau
variante ale ei, care due catre o poetica a hazardulm
exersata de un poet cu iubitor de
nerabdator sa le schimbe, manat de 0 interioara, de 0
anxietate pe care doar arareori o direct,
sie a lU1et anurnite dcmte nestgurante m fata lumu mfLmt
diversificate, tara reperc certe cu tm centru igno-
rat, a clirui rniza este chiar omul, prins In JOcul umversal:
,Alege aceste sonmoroase mal uri - mi se spune I sau nu
nimic plimba-te u1chipuie-ti eli ai I tot acest pamiint in pnvm
e bine sli faci singur I jocmile iti lasa mainile in fata
sau in spate I bine ca le ai ziceau mutilatii bine ca dintii tai
stralucesc ziceau carceii eclipsei I voiam sa cunosc ma$tlle
spuneam numai I prea multe convorbiri despre rami
despre corpul omului 1 .. .1 atat de mult-i cei lnconjurati de eclu-
ze I poate fi viata ta un mit? lntrebam te poti tu I In
propriii ochi? da uni spuneam I toate Je pot face cu stgmanta
le pot face pe toate II numai ca cincva .nu exista sau exista sau
se I sau se plimba in autobuze aglomerate I
sau e pe dig sau doarme cu sau .. pe
noi?". De aici, un fel de fienezte a atltudunlor, mtr-o
gesticulatie disimuland ,pustiul" de pe scena mundana. Nu
lntamplator, cateva P?eme se Ars iar In
dintre ele citim: ,Nictodata Ia margmea gum tale / luna osan-
dita Ia lntuneric I numai teama de a se realitate I
teama de scena pustie I teama de materia In care tipa un mar I
figurantii obsesia roplor pe care au ramas mme 1 ... se
pierd atatea obiecte omul II de ce ne-am cunoscut noa Ia
poarta I abatorului In rnirosul acela insuportabil?". In alte lo-
curi, se invoca a o ,binccunoscuta metod:! de a muri singlu"
se deplora solitudinea lntr-o pmitate ,,Spre
verii lti cu tristete. Sunt I mventae
parintilor mei 1 .. .1 cat de pustiu diamantul pnn tot mal
singur / umbla sangelc tau dit de singur cat de tutat"; on se
vorbe$te despre ,preajma mortii (care) cre$tea ca o floare".
Ceva din fizionomia poetului clovn saltimbanc de pc scena
primului modernism e in aceste versuri: ,.Sa fii corect
pe pmnant: plictis! I (nllimnta) a e1. I
Insa despre tapahLI muceztt m eroa aube fots I odata cu mme
vorba fllra cuvantul cuvant I unica lacrirrul a buzelor
noastre I .. .I tot acest aer ca o fusta prea stramta pe camea I
planetei - cu lutttl necuvant:ltor I al odaii pustii. I
Orbecamd pntl coardele vocate ca pc o plaja I smerindu-re
rareori In fata geometriei. Ramiinand. I Ics eu din zodii pre-
cum din otrava I intm eu in obscura biblioteca" (Biblioteca
din Nord). Biblioteca, poczia lui A. D. comunica intim,
hvrcsc patrunzancl frecvent In tesatura textului.
lntr-un poem. lsolda , umbla prin grlldina copou I intreba
cine il pe I Stefatl a pctrei carc-i pierduse I ca ultimul
partiturile de Ia I o capodopea-a a lui wagner", in timp
ce ,tnstan pe atunci Ia incarcatul I vagoanelor",
,domnul dal1 e daspus sa cumpere doul! furtuni de Ia noi" in
aJtele, sunand ctmwa ca Ia Aurel Pantea, )101110 aesteticuJ: sc
asfixiaza in .cat1i", ,palamida retorul au fost I de
suprema saf!etate a clar-obscurului I cautau w1 toe I un 1it I
rnarele smog al sintaxei". Nu nici rememorarea micia
fronde avangardiste: .. $i vm noaptea tarziu I s1i dau dnunul
cainelui I ce adoarme In munuscrisele mele I PERICOL DE
TURBARE, lUUITI CITITORI!". Cu o
relativli $i ea, a doua carte de versmi, Biblioteca din nord
(1986), este, mai u1chcgata. ,,Dicteul" e cultivat aici,
in asocieri hazardatc de clemente, cu numeroasc fomml!ri
insolite, foarte sugestive, dar cu tot at5tca mplltri discon-
tinuitati intre fi11gmente de discLrrs ce fac relativ dificil accesul
Ia sens, pana Ia a-1 men!ine Ia lirnita ermetismului. Refuzand,
in genere cxpresia directa, poetul se lasa in voia unci fantezi i
asociative foatte libere, In care livrescul in ponderc
fata de voltLmul de debut. Radu G. Tcposu scria, in acest sens,
ca: ,Eianul confesiun.ii c cenzw11t mereu de mitologia
viata textul se anli mereu u1 infnmtare, incat versu-
rile constmiesc, simultan, o biografic o poetica". La randul
sau, aceste verstrri ii serveau teoreticianului ,textualizlirii",
Matin Mincu, argumente substantiale, pcrmitandu-i sa scrie
desprc ,alunecarert pe nesin1[ite din viat1i In text", despre o
,,topografte intertextuala' ' ,.o atitudine semi otico-onto-
logica", gcneratoare de ,o bucurie' $i o 'fericire' extraordinare,
ce irump truil instituind chim o terapeutica necesarn".
La o privire mai atenta, zisa ,fericire" apare, insa, mai dcgrab:l
declarativ-autoironica $i ascunde, de fapt, starea de in
fata ITI011ii . Dar scrisul $i 13iblioteca raman, intr-adevru Wl fel
de terapeutica a celui ce se mereu periclitat precar. Se
face prea mult caz de ,,fcricire" In aceste poeme, pcnnu ca
autorul lor sa tie crezut pe cuviint. Ca11ea scrisul sunt spatii
ale tmui cch.ilibru fragil, u1 absenta a ceva ma.i bun, spainm
dezvl!luie, in celc din t11'111a, prezenta: ,.- Am scris poeme in
care sunt fericit. Grccii per$ii I latin.ii au spus: gloric acestui
blirbat glorie lui. I Mama mea a spus. gloric fiului meu fericit.
I l-am lasat pe toti s:l vorbeasca at11 laudat intelcpciunea I in-
genunchind in acele cuvinte am fost fcricit. Zile intregi I inl-
pretma am pen-ecut zile intregi. I Dintr-o carte m-a spcriat I tm
hohot de plans". Sau: ,Un duh trist peste o came trista acum. I
De aceea vorbesc: sa nu ma sperie pasari lc de prada I un lac de
euvintc intrc tine mine oric5t am credc I ca duccm o existen-
ta reala". Lectura devine un spatiu de salvme provizorie, sin-
gurul capabil sa dea iluzia acestei salvari: ,Tati'il nostru care
umbli tehui prin biblioteci I $i te faci ca ascul\i te taci
ca-ntelegi I din mine se cu dirl i I nimeni
acwn nu-l mai poate ucide. I ca noptile sunt ntaa reate de-
cat aceste pagin.i I ce ziua noaptea din mine I $i
ca. sum singw pi erdut ca femei le mor I prin
I pede rost amorele merii-ntloriti I Oar nu
maa pot sa aleg". Si inca, dar sub titlul semnificativ Ars
do/oris: , - Eu nu vreau I sa triliesc I eu vrcau I sa citesc". Via-
contrazice literatma, ,.metafora moarc In spitale", singtulll
JOe adevl\rat e cel.cu moartca: ,.Vin acasa singur ma joe
doar cu Moattea. I lntr-o altli iama o poveste cu grauri o plim-
bare I prin o sintaxl\ femeia". femeie va fi com-
i'n cartea unnrttoare, cu o de scris sau c ,pioasil
ca o fercasrrn din literatura franceza". Pana Ia m1tla, poezia e
sub semnul cabotinajului, ascunzand, $i u1ca o
durerea reala: ,Din nou poezii pe gatlejul insangerat al cenll$ti
SCENE DIN VlATA POEMULUI
I din nou imunda epidernlli a cuvintelor triste. Poate ca 1 aentl
ne in.cet 1 .. .1 Cine Ci11e este singur? Gloria ca
suprema mdiferen{!l I pe llchaa e1 semnul refuzului mcu. 11 Ce
sa spui plus inca tanar .. I 1_110J1ii 1$i scriu: 'Pana
tu,,cabotmule, pOll sa fil I un poet! . Dmcolo de orice gesticu-
latte confesitmea subiectului face Joe: dar
eu n-am nevoie de zei I nici nu-i pe holul 1
simpli hmnesiti alegand ei mimozn drept catafalc. 1 .. .1 Tin
rninte inca In care voiam sa ma u1torc I alta noaple
ma1 ales alta limba vorbmd I dar de ficcare data mult ulsingu-
rat I numesc dmerea extaz I cei din jm chicotind huiduind e1 1
ce n-ar fi putut avca niciodatl\ . Ma prcfac fcricit. dar nu
sunt. I Nici mi'icar stapan peste umbre dincolo de care I hipno-
tice mal uri orbesc. II nici 0 isprava cand verbul face din car-
nea mea I capitoliu. I nici un pretext". A treia carte, Mesage-
m/ (1992), accentueaza tcnsiunea launnica abia mascata.
Semncle mort'ii sunt tot mai ntll'lleroase, cle capata adesca
un aer suprarealist prin dislocarca ordi ni i' logicc a asocieru de
imagini, pe tm fundal de violente expresioniste ale culorii:
,Uncap de oaie pc masa Ia primlirie. I Vin pe rand sc uitala
el"; ,Sub merii cei albi calendanal pui degctuJ I pc o
pall\ de sange"; ,Un frricel de sange iese pe hom ceml ghemu-
it I in ochii unei vaci jupuite"; ,Voi muri intr-o duminicl! di-
rnineata. Ciind vei intra in I biblioteca n-ai sa mai vezi privi-
ghetoaile motaind I eel n-o sa-ti mai treaca ptin
fata. I Un frriccl de sange (atil t) va dintr-o carte. El va
vorbi". Ointre celelalte poezii publicate pos!tl111, atrag atentia
mai ales cele din ciclul Trlllatul de eretica (1995), scrise in
tonalitate i.ronic-elcgiaca, cu conservarea gcsticulatici
cu o degajare ambigue, ce le subliniaza
nota de dramatism. .,Feiicita adoptiune a fiicii" poate fi o de-
finitie sui generis a poeziei ca paleativ al unei suferinte
dificil de exprimat tara medieai domcsticiri in expresia scri-
sa. Poctul e tot mai clureros con$tient de deficientele acesteia
din wana, in rapoaturile cu cxistenta de ,om haituit": ,,Doar
nechibzuinta dintre un om hllituit I de cl!(elandrii stilului / .. ./
Adaug: nu poti alcge intre picatura de sange I zgribulita tn
gand ocrotitoarea nesiguranta I a magilor". Evocarea unor
, dupa-amiezi cand moartea a in I tropi", ori a
orei cand .,lntre giulgiu $i metafora ... tree toti cocorii",
inta faptului ca ,dam cu fard I dam cu var dam cu cc putem.",
cii astfel ,.trece ziua I oferind trupului scwte eclipse arornitoare
I blasfcrnii strrfismi victorii de pasla", vorbcsc desp1c
unica, mare obsesie pun in ehestiw1e insuficienta
poeziei in mport cu realitatca brutal:! a vietii amenin(atc.
Postfatiindu-i un volum, Gh. Griglucu 1-a caracterizat cujustetc
pe A. D. ca pc tul .,cautator de eufernisme rafinatc, orgolios In
a ob\ine forme insolite ale indirectitatii", lU1 ,,ncsatios de pro-
cedee $i fomre", Ia care ,confesiu.nii i se asociazll descrierea
anecdoticul, supusc ele tmei manierc a di scontinuitatii
subu11elesului". La randul sau, AJ. Cistelecan remarca, despre
Tratat de ereticii, faptul ca ,scriitura devine acum mai centrata,
solicitata de o urgenta launtricl\ ce o detemlinli, pe de o parte,
sa nu se mai in distorsiwli Tn montajul de secventc
aleatorii, iar, pe de alta patte, sa iasa din narcisismul
autospccular 0 femm dimcnsiune existentiala".
EDffll Furtu11ile monoriei, 1984; Bibliotecn de nord,
1986; Mesngeml, 1992; Tmtntttl de ereticii, 1995; Mesngend- ope-
ra poeticii, cu o prelll[l\ de Emil lordachc o pustfatA de Gheorghe Grigurcu,
1 997; Finrn mclanco/icii, 1999: Scene din viafn poemtt/111,
ingrijin: editie, sclectic note biobib1iograticc de Adrian Alui Gheorghe.
postfatll de Vasile Spindon, Piatrn-Ncamt. 2004.
REFERINTE CRITICE: Val Condurnche. in ,.Convorbiri lilcr:wc", nr. 9, 1987;
N. Danilov. in .,Convorbiri litcrnrc". nr. 4, 1987; M. Mincu, in .,Romania lite
rarn". nr. 43, 1987: V Felca, in ,.Trihuna", nr 9, 1988; R. G. Teposu, lstorla
tmgicii fi grotescii n imunccmu/ui deceniulircmr nouii. 1993: AI. Cistelecan,
in Dirfionnml scriitorilor romiini, ll (coordonatori. M. Zaciu, M. Papahag1,
A. Sasu), 19988; AI. Cislelecan, Top-ten, 2000: Gh. Grigurcu, Poczie romt'lntl
contempomnti, 2000: M. Mincu, Poeticitnte romiincnsciipostbelieti, 2000.
I. P.
9 13
r -t lvl I y '
\ .fldonctlc;,iti(llll'IJPttl!
Ct<q.t 8.a(o,aa
IIUOOi 4-allol c-p V&>Jhll,
pod pobll<<L.IIM<lllll B.ocM. ..
189t.limonlaBocurt11l.111 t9S7.
A du..\ o UlMmtA mr.w.,
clnd lllnt "' IAJtllrilor din
vmCtC', (mc"\(1\1 in luicJ 11.
De tc)fltll'tl o firt boblauttou.l.
fnl&\IL (und po.;o, de bl<tiiiUB
de - d<opoOn' .. c ... "' plocm ,_ ...
E.lliAt ...
T""" Dcmco<u clnu Ia iooro.
impovoziod pc >muril< podilor
ra...;u G. Co!in<.:u aiinnl ca
.pocml (l\i:U1 muzl<.'lli 3. '"'J ver
wrilt dup4 \tnlnek vlo:lreloi" De$1
om tn\truil, c.trruJnd cunu:rile
FxuliMikn de Drtpt din 8ucure$b
" u,,, 1\W\d..a .:ht.u bctnta in
>H
George Bacovia
I
Plumb
DornlC3ll ..unc "'"''' dt pllllllh.
$i !Iori <k ptwnb" r .. ,,... ">Uilln'-
smm wtsutln .. '' clll 'o'!nl ...
$1 -<Wbu coroJll1<1c dr
\nton amOJU! meu de
Pt nnn de: r1\lmb, ilm .. <Jnlt -
Sum ""f'f 11'011.- en Ina
$1-1 ........ :oriptloo de rl""'-
Abordarea textuiUitn clasa
Ctllll " c.omcnullt alee poerne dm \nlumu1 P1umtt. Pfb.ltllnd clementele
Mmboh\le re1Jcfe.u.:a din 1tnMUCl M dln lor fonnal.t.
Compmu imaganea sohtudmu umane in \'17.tunea romMUCilor $:i din per
Jamholhtllor. cxemrlt!k:su e11 pomvuc.
lnttrprtt:.u- C\1 httrJJt comrnt3te de voa s:IU propusc: de
CTOmJtica bxovuma. fo10)U1duv3 $1 de ma.nunile pocndua in
IICC'S1 r.tns: Taf'IO"ilttvlt. ti 11 duMr.tltl cxprestva de mai ,rm,.
Repere de interpretare
Poemul ,.,.. dS utlul ''olwnului de dcbuL dm 1916 - !Cri.< lnrS din 1911 $&pol
111ic&1la iAlJ- es10 alCSillll numw diD doua catn:ne. In (I.,. dinlrc de rtpellnse
lk tre ori 5Uhmnllvul .plumb', 1otdcun2 preced&l de prepoziti& simpli .dt.
Cll\1ntul-<hc< C>IC rel ual eu o frt<''<ncl'obs<Jiva. " estc piWI lntcnlion:U fie In
llftllSJlU l:utmotiv .nori de pluntb', ficin fulllul versurilor. av!nd o funelk :uribu-
bv& pc ling& un dctcnminant su!NlUltivlll.
Suhstic. 1mnenul coruuruJc o meutfom C't wgerew lwnil vi.a ti
lrnpi<tnrea ci d<&lldal'll 11 monu. Procum Enune..:u. Bocoviaii\WUt.U4
..roul .a clormi' cu ln!elcul de <amn monuar. Vettul <><< cooju&ll Ia indiativ
tmper{CCI, AWl Ia ' "'gular c!l l i I plural. fUnd li$CZ:II b debucul wofelor
.. pcrfoccul e><c eel dtn<AIIImp tre<uL rcllellnd o acuunc dur.uiva. lneeputa lr.ainte
momcnrul preunt. dJr prcluna11.1 SJlll clipa vorbttii.
Spre deosebirt de romJnric. B>tOvoa dao<iW ruliUtte .,teno.rt - IDC
<lczuna ollilA- de cu intcnoan.ln care <I st lz.ole.:>.U.. dar ll.rl obtina un n<i
Mn al confonulut5unetesc. PoeiUI!ot ''mte ''"iur st ncfencn. !ft<Ut dtopoulvl
fn&ul' $1 dt .v..n<ul' de a(ora, co do ncllni!lllc IOI<n();ll'< e\le
tUa'li c:a un on un ..c:nou tr1 cw omu.l lnzt\[111( Lu taJtnt
.soma cehu ce duce o ;IJ'IOd.tnJ..
lnconjurll de o .unb1an1l a.nru tnlrO ,srore
eridrel forme de tncredcre In "'"cn!A. poclul ,.pudlll.A }I 1ubu<O p1erduu. El
c:uplului feria< dm hn<a ronunu<l. tnf'lismdui pc
lll;,bpbtJ ape fiinte ttol:lte. bolna.'c si prt:desumue e$uluJ .Jectlv. Cu r.ue
eooepcio. precum pocmul Dccerobrt-. 8IIC'OVI3 n .. Ulfll1141 1UblR'A (lllmplulltl:. ci In
........ de abtndon. In pocmul Plumb. <1 .. mlllgmcu.l vrg!und l&nJA sen<unenoul
1.$1 cum oamen1i rlluahc monti. Pouro dJ &tnuua
* llisltle. de !i dll:tr do nu.uttele fimd dluorale unei
acu1e "!">n<lmrll1>< p;.,a Ia
Su&<>ilil< de odet .. pc stlecureo riau
-a tcrmtrulor. <arc nwncac deompunma Sl P<treA. ales coo<ord.l eu
et: ap...sa cuivnor tptnm1 .... "'non'" mottville.
,c:nou, .conSiiJC .. lmou' . . mot( . .Jnf, ,arSmllu . Elcmenlcle
su,entc pno tu"arnul .non. Slau pterdua to:uc atributele uxwale
culonle. j)M(umurilet. tlrcnmd obt:tc U"-'alc. filr> viAIA. Coroonele
por<OIIWlCf4
.. d lnsu$1 - on..'T<!Del\lSO 11\ttoO >ll<pt>re rara II opmrt];L So !lffi iO pn
...mw ucw t.mJ\'tn 1uJ con<orda In c:xltnor -:u $Uier.uuJ
-.,hai. Ullinu. una&ine rste 1 unut mgcr Jl iubln1, cu anptlc t.:3zvtc.
,.._, precum membrele lnlql<lli .dt rtlut tleced lmaa.neo ..enfira nu atmt<
-.., ci plm!nrul.lll1'<ful de lu< ..,..1.,-.du .e ru P.tr.ldohl. auurulm
-tllioauun:dloriDjot.caoprthllsire l"'hk._lllolldnd """"'""" J,, """' de spleen
. .... -
Critica a Ill kg .. un '" ...,.,fm .o;cuuo pt><:m. de .infcmul Ntco"""'
ll """ repeuUik wnbrt c.u,peru.z.t ,..tkwl bolnv de nebn.,oe.
drfrl, tot"'' nu a prore ...... fitnd o
Uk1n INI'O\enJta t1 A
ptdCf"M D'ICidel&t f..nt11i W'ldc'p(ln11e
Ja di\ChC: W\IIJUIUI,
cu bkr.IQ&na ,
A dtbullf t:ll rotzi.a intibdiiJ
$i IOite.... tn
corutu>'l do Alrundnl MJ<odonsiJ
Ox:a dcbutul tn ill (0\1
oc:ro4ft de Mtcedon\ki. un ah m.llft
in1atlclie. 1on Pallst. H
!"'bb<..,.,._ in 1916,
priMNi volum 11 orl m.a 'mpor
blltdlnnutil ... iotilul.o -
Celei41Jc \'Olu:mt dr 'tma.at\ PftaD
Sc6111li Or >01
(19)61, Oraoodii a. food 119)7) li
S.. bo11Jb= (I 96> dcooc> un
lUlOf' ui&m1 co tne, cJNt
linea pnn e:m11
Wcl.nl""' ........a-...
SuDbob"""
"'ictW pM"""" """""""""'
bilt Mide't trtinlc ouflc- ale
Culorilc m.&l
,ugt,W'IoC: dedt CUYIRidc iJ
aklruK')C chiar un JlmbtJ ap.ant de:
comwucart: In aceu o mar-
tunkl't a f'OtC\that e"t melllDJtt:
.Ia poem m ot.od IOO<kMona
.......... de ........ Po<run
cvia;ldor llldtua ('C)lona cum
vrrl..., ... I- I l'lclorlll .....
buint<llll Ill llll cofo.
n.le: alb, ..,., VIOicL Lt vul <
ochiL e. am.,_.,. to rcdlu uu
tt11tllJC11'L pm C\IVItllt F'ICdniJ
""'""""' I toi'C'<pundc o cutoan-
lladn.lrl.....a.n>-&llbc-
L eulool<a dtmad<Jdu. Do
__ ..... poiiUIItlul
S<*!IOi ,.n-:
Plilloloal Jorilo< I fOOl
euriOKIIli dll tpocl Whtdd.
lllchlmiful lmpMtlllljod ........,.
amJor l'lrt anumttt KIMirK'.IIil
_. ...
...
.-n-
C 4 p t to I u I I V I 0 1

tJf .NUJ", .,4i.lawntde"
wnt 1Cll. E...te un
grmcn popWI.Ik f,,l"'\e mtri t1 .jdJ.
Qk (.t .bO:!QuriJ.e'. (U COD
uma!on de ..o)"um, rduz!nd
durm1t u11La11et "
.. pmdi!olri Wfl<ic. Cll
oil'<iJC" rulnvx., ni"INI>

.. 'luaWua.,piril
tnZdtMU ttl al
looM....,..,....ol,_....
Uri< oaivt1111Juj alpoo
Clp<mlnd ...., splllto ll pvn'*Ut
,..mid....,.li.....,..a .....
......... IICriiU>NJ-ol>ocdaldt
a OiriDfi ClUDidii
.-..... Dlolt A!ipom. ...
>l<tlllll - lo llriloU poprir -
lnl<rnl Sood) li

Atupocd<l
0. fr. on polllquc.
11< _...... in """ I""<
\i:rloniml cu v:rmc:nul de poecic:t.. cu
deolltbirc ea a.."'l;a pOebC'a re! cr1 b
conctf'IJtt Jt..,prc ,,,ttalif'l
ron wtt)li...t .lie unt1
ln ump et pe-e:i.'-l dc-'IC'mnc.ll.A. lk
uo :UI Ant poetkc
-dtvenM ptfllN ,juu
nea: lttlUlCA Clrlp'W13 cc1or c.re km
-lit to:N ill \:t.olrun an.i'tr
Homau, Boikuu. P \i:rl:une ,.ll...
1.1f in 111cn1un. rominl poctii;
E.mone>< ' Episaaii. Oiddlar
meiJ George Co$bu ... c Poerul),
{)rctavun Goga tR:upcmacl. lao;-i:m
Bbot&! Eilt1DJJtri-......Udemitluai
1 hmm). T udof AtJ)Iat IT-.
Jon 8>ltlu rDio "'""-... 1!mlw.
V \looc1llo<U -.P*p, I Ptll.u
( ClitUl$.0.
J perc'1l.or v:uulua. Frumu...etea .:upe1 imprumt.tU. pt r!nd, nuantele cek
rM d1ver..t, oghndtte \n crut::.lul e1 unl.Utttor: !toe&nttK:rik dt JOpU .. ak VJCtilil
hi-..uiu. p= .., :.:bid dt<lilul lib:ttillot divine din Olimp,
c.ul03lt3 de ,:tfi, on .a de w:l.r31d a mArii adlnd. lndifcrtnt de
""""'" exprunaL>. on desrodtllrile fonnace c msre curcubee de,.,.,. p< sccd.l. fn>.
mu'"l" cup<i de Mur.mo e<le ,.;uu ,..n. far> frne". stlmind.ln Sjltncul pri....,.
hu. A pentcttunu. 01:-..lvif'Si.ru t'l cste c.omp:u'lbiU cu ,.1.\':..ntur
plt.n.u din omulut, t:jJ Cie umplu11 ..cup.a uu.znji cu lkorik
dl\!llatc Jh: bu.:unilot )t \1lllle. "'W lk r.lvnttt sa de nr USWC lt
do.:ursu1 cnt1 eff!lntfC
Rondelul roze/or ,e mor
RooJdu/ toJdM" moe f">l .cris pc 13 ru:li !D16. partinAnd penoodet fllllk
dt.n f.rt3tUI lui Al "v1.seedmH:I..J. el en preocuptt.lndcosebi. de aaw
dunlor tC'Inale pr'rfec1c mm "ersu1ui SJ ""u 1n imalia
Modclal ekm<tllului ""l"l"'COOCOt!Uitnlln rcnnJ.'l.lliu li l.n vejU:jirea,._
(est ofcnc de Alb<n S=. po<wl f'r.llleet 11 unitrsulu.i fioro.l. eel CliJ'ODll dl
gl:ts unu1 sentiment mctJ.flli.:. "i :tlrib\ue o dC' $1 t.tnpcJft"
der>l>tlic.ote d111f..,.._ Roruklul ..e rtdu \ll.<C< mun amptificOI< pcio
ruenru<mlll repent>C fut. Sn!Nlnu'UI .zott <>At dtceaninll U>v:u:i>bil do o
propotthc: 31nbuUv2 de c;alifKatt. " notea.Z.A ideea obsesiva a dispari1lc.i, cart D1
ocoles(e nica elt:mc'l11tle nanrrotle cc - tn ded"lr$irt3 lor - destinatedCI"-
niLolu. lnexorobtlul proce> lll '"<\le)U1l >Ill IJ>IIdafuii din dlli liP
riJ< m>CVI< mir.l<ulo< tn <Utlelu! poetului. Cooslmr< vizolU c.ttniO#l .. .,..,..
ll intfobtlolor cr.llri intetio= gjnduri. amintiri poldce dt pctSpoCii !CUII
1
sf7i.J11tuluit Roz.cle ofilite de"1n - pn.n ge:nauhwe - un a"ertiqneru at _.
pegArii (IIZI!Ie, p.lndlnd. <> o boili .1.<1llt<l. in IOU lutnuik Poellll ,.
pe -. 'iaim> ltgt u."li-c:n.>k. Du moar1<>- no <Ot1IPOO""Ill ""II
pc: lwnc- nu estc din."t;C nunull. ca nwn:U sugcr.lUt pnn eftctcle. ci cdll"
pondenre: ofihrc pJ.n1elor 11 pteir.,. o.m<rulor. lm >plic.,. prinapiulai
l ' ,
al "'llrtlli $i SWik proocce dt tk. D<
mulre ori. asocterile ,. m:U P""'""'' prillcccauc de felul c.:lor dtntre
plasmuiru deYviJ"$Ul :s formetor 'CgtuJe. em ne toc.\n1a. pn"U"et. cbr c:tre '>un1
ldl de .U$1' supu,. oftlirii $i in ciud> pctfOCliuntt lor de"'
Anticeule <= ..,, ....._ dotopolril. regecul $i llqlUIII!IO poelului de .chJmba
ce\fa tn Jegile ncmilo.ue !Lie nru. Nllun pMC ln.fiontt. Cl. $i $UllClUl ornului
IDINW. de !tingeru uruvct'S3la. E1 csce cupnns de o scan: fara le:te. de o
clifuza pe CMe o ......,... ..splem Mo:.na ilonlof <00>.-idc cu oiiJJUTiul
tUIUIUI. perioada l.n c111e :te .inllltn3sesc" ,..,inele ector cc peer In .nwu
ooopce" a <Sc.compunerii cosmicc. rozcle 1$1 :ople>t1corolde .. .., ... c;,,. l"tmamul
acoperil cu p<Wele ndnsuneuce, ..niUllln ale IR>Cent lor efemm pnn lumca tolrt
doteopir:t fonntlor.
Poellll folose$tt nunui substantive cooc,... l.rou ..gnldiru"l .:clelalu:
fiiod abscract< $1 1111JCul>1e tn<leflllil .un tior" o ; ale". DennUlanrele odJ'('tivale
rare. pmcum .lntnst.aror". cermen cknvaJ cfin1r-un adjt:i\' absrnC1 oo un sufiA
l""!'ri owndui de >&<nl avi!>d rolul dt a subbni> ef<lll ptoch< l!llpr> ornublt
lle$i roodelul dedicat roulor. culo>re U...tl nal pc !Of. cro-
..OCa lipsind cu dcsav!rwe dtn 51Jnholunle poent:uice Vcrt>cle. cu ex<cpUt.
- cu.......,.. iTtntiva. Algerind !>prul <.1 o!iiU<J CnuldJfm
--... ,_ petiodi<.Pert'lUl <OmjJU$""' encl ,.,. :uil de i:at
...... josufw:a o plcr.irudine dt ;curu dura tncheirul ir<>U>ibil Vu<oNJ ""'l ..,
aunde. C4 o t:Uns ce tOe va revela l:rept:n. prezcnt lnlJ.:JpatJv (.tn mJICo
eapcc can: vme) . . .J411e ...u,_,pme ..,\C SW\t termcru c.e J:P3Jtll1
ladeia$i arii semantt. 1 uttei dev\tahzjri a lum.U ,. u. :u 1011e t4pcunk
- o populeau. ..1\mW'fUI" li .noapteo" SIUU prcludii :tle mo!\il. '""' lnc:lcA un
1atal trureg, 11 >Ulgura atirudme: po!tJ\'Hll (a Oorilor $,1 "oamcmlorJ rlnUnt IIC'et'a
a .plea frunltll 10 f111a .d wruron.
Exercrtii de redactare si compoz '
. .
Tem.& cbmn.uU omului de I>Jcru -<!anent""""" poelii "''""
deAL Mtlccdcnili: el>bor.!lJ un "'" In Cilt< 1.t :uaumcni>IJ afllttll!ti> dt
mai
.Al Mo<edoow- 'Pint al modemll.l!ll. pnnexpcnmenwca de noi for.
awle u..,.,. $i dt combin>tci pro<Otbe". ruliz:lii o compozi1ie IIbera pe
iiCU<tl leUU. folosiJ1d $1 mfonn:tltile o(erice de t03JlU.11.
Trei poeci ' ' Oorilor: Alben Sam:un un luenuura 1!'3nCCZll), Alcundru
MacedonskJ si Duruaie Angbcll\ ol. In gr2d'u:J>: imopna(i o
libett desp"' IJtUVet$111 /lor>! In Jiri..-a romina at univ....U.
Rondelul !n potu fruncez.\ d'Ori /Jru. Frlln\'.ol< Vtllor!.
Marot; - Th. dt: BM\'Lllc. M .. urice Rollmal) 1n
RliDin1 IAiex>ndro M>Ccdon.tir, obbor:IIJ 1111 e<eu desr 101<m<ietoru
.speclti Urice c. si dc:sprt cei c-t: au
Rcoddul
Din fr roodd. al I"'OdtDo.
Ew J'IOI!m.:. (onn.a fLU .t4'JihULa
dtn trti.,pl'tte..'t \'Ch-UM CJI.IP.k in l.rtl
'' un \"' anJt.pmdtnl
Pru11de don m.n-

1.t:r mdependcn1 c'te "o
primul \1f\. .
ta dow. rin:.e. E.x.bu >I r\ledtlan Jtf\
un o let

\lnttUiar;l motiVIIlliric. Ap;art in h
1erarur.1 !rance:.a. in !<lu1.aJ
ala<QJ.- 'IJ'OI ck Cfurle_, jOr1hll"
poet dcliat At .uM, t..Pnn:da 11111
tell:molrc.), de Vi11on , j
C1nndll R;Jn6e:\J 'a li cuJh
XIXta.dre3MIItlu
de dt .lhnvtlle
piN G. O'AnnW'lllD. !n i11tJ1[uD

Otu.ft IICC41.-\f.ll linc;J In A:tcmi
-
o,q1ona_!
Gribl--"""*'1"'....,
de '-tr "' ...uJwt
(.'\1 urteh1 "" C':IJ
.. .n'\ii-o
in1punc: t'Ul('iot rc-mru

Rdepl - ""JNunrt, <'1

B1bliografie

tdUC lngtlJtll de
_,._ eo,..,. l:ntu>N:u. Bu.:v-

AdrUo IIJJ AJe.
UDdrrJ- pen
tN lattr.Uioltl. 81t('Uft.111. ltllfJ"'.
Mau, bmfar, i:J
1m AJex.ooctu -. Ed;
IW'il \fotu:n:t.Buuln:'\11. !<li.!.

idem.l sicnboh.st CSk xe!J. de a
'asi eufooiiJe .,tfbaJc c.apabde sa -Wc--
rezc pe:r(cct trm:iJc CU'fi#ntlt
c.rt AI. reprod\ldl muaruttuJ 111m0niJJor
cwr.alt.
.t P:ozodia rost complct modafi
au simbol.iszi. dlci W:torita lot a
fog_ introdusa ldltlica venulu:i tiba wa
.....mi alb. Ei IU prtf<nt
..uncaxc. ahmw-ea riJmunlo< du
lill<1t. a. S<opul de 1 procfucc c(cct<
10110tt in. m:iu:re. apropia lebniC'u
DIIUlC>le.
In ISSO, Mx.donsb 1 pobtieal
.., .. dinut primclc - I<IU< io
YttS lib ia EIII'Opl. mtltW HiDor.
Simldi!lii .. r ... """"' de IIIOdct

ta:lpCmr.i. In privintl DOUhU \ISkm
proD>dic <reo:. pncum: Tlldor AtPui,
Locim Bl>tL Marin 5areJal. l'o'><luu
SUnescu. poeti cart au cuJb,.._ in mod
pctdl:ea. 'c:rv.U l1bet. ,.tnuJ clibms de
<OII>Oliogmpro.Wo<c.
Motive simboli$1e recurtele
"' JXIQla baoovima
I. MOiiVIII aingurmPi c<te
prclwu din romatu.i5m. DK>l ll
Emtncscu soliwdint.l m un senti
ment in1imiu. ek-'*'" Ia BAco"'il
eJ cft-,ine wmbnJ. trand'orm.SnduM
in i apJem..uJ aJitnlatll
(carr dcnwn<11c mdaooolia o.t
obioct, iruipersi-lA).
l. Mo<iVIIIIOimllci Ji II ploti o
drcpc model firic Sclo<d:..,
IW Eminetcu. Dar toamna nu mai
- "" 11110timp Camill.lr. nld un
pnleJ de wlmi1>1c p de pl.lcw
--.cl ... tallrupro-
picc wrilor dcpmtlt, ciiQr mala-
di ... Cldcre> pe!1lCIOl ploU -
...aau idcii sl!r,l"""' de lumc.
dilDYwlul apoclloptl<. P<oJajd<
_ ... _ _,_,.,. ...
dcmlaa!C, lllibrt.. ,.,._
......
Ollndurile lnsp3Uninw.tc ale poetului ac !ndrtap!i ca1re .locuin(fle IIICuslre',
ovllnd ca ,.. dizolv111 In apele DCeliSlului planetar. Totul pare
imprtSlllll de umidiw.tc, formele vii si obiccte.le puiTezind deopotriva. Cltiar p:lllll
pe em se odiMC!ite consuuit din .,Jclnduri ude iar in spate :ue imptesia ca
"'""Pit.ul itbitun pu1emica unui val. Veghea tr.mlf= in <D$1ltlr
1i poetul crede ca orice posibili111e de salvore li es1e interzis3.
meworia podului .de Lt mal". pe care uillll sH trag3. semnifu:a
U1Capaallle4 oroului de a 11 lQ)#lt de fonele detlontuite ale intemperiilo<
D:u simbolul poate fi urins I nivelul stihiilor inlerioare. dlci individul soli
11r se opara ad! de creu de ete=i. li existenliale. Ultima
saora I"''C Lt o <munel1lie &tnltlliala (.ploo!nd" trestrind. care
plas=.l c>drul poetic rn o!ora timpuloi $i a sp31iului.lm>ginea loc:uin!dor bcuslrc
...,......U lllljlmia de rep-esiuoe, de lnt-pe fuuJ isloriei. in lwne.1 satvecbo.
Ad>posnuile pe ope li >pma - teropOnr - pe.,.,.,;; primitivi de .,_
cliJme. iar podunle """'inuo o fn&ili cu pm>!ntul. TOI aslfel poemlsiJ..
Jllr. Ddnldts de eei din"' Ji neiubil de xmeni. .,.; p4Sire4U 0 fragi!A Je&2nua ..
uruvmul ClaiOI<W. Poote <:. lenllalul eel lll!i free--au din lirica b>:oviw esoe
.smp', Ill IIWur:\ .. r;a>cnliuu izob!N scriitoru!ui. infralu in1Nm
..pnd" cu ....... -..11. li lll!i Ilks .. relief= insaJisfaqia pe IO>Ie pt.ruuik
cxistemiale. resimliu de ellntr-<111 llllivtn a!iemnl.
)\ P t:i jf redactare compozi}ii J
Poezlll - :uU mcltlWOrie compmbiU cu annonia muzicii: an.
e!eu in CIU'e .. demo!ISU1ti ca vasurilor reprtzinu o forma
de a AllDlt i<le>lul >Onoritl(ii llttnMict visa! de simbolisti
... ,... ..
-
SllDbolul. In IIOUptia rom>nticilor. !nscamnA S4 aweri.Jizezi. S3 0011-
' erl$i un !apt. o idee ""' un sentimau intt -o irnJ&ine stmibib: pecliV
\ll!\bob>tt. diJ\ COCUI3. el !< <uvine niiJIUi S3 wgereu o ...,. onebbiJi.
nrl.tmunta. nu '"" cbsociati - lnu-o compunae eseUtic4 -
' intr< cele dou> senwfiQ!ii dillotomice 3le ooliunio de .sim!>ol' .

t'rv."r/1
C IP t l a l ll l a ! Y It "
Decembre
Te ult.1 tum .m,, dm""'
Sprt Jt.tm\Ul. ut'llro. rri"t:'tt -
Mlli -WdUdJ"""-
$1 foeo.l,..ud cum""""""

La born S.1l \'IJC'h:a.
S..ulcJc meJ<-IOC..,.-

Ce clld t bone.
$l to:ue elm C'ib.i rni"' ,rr:nc; -
Tc una n.m ni.'1&<
""'
EziUJtaCCirtfW:IerK._

Tc .,., npad>-i u. prdw.
S> p!ns.........,..., cb.'liJ'O.
Eurrt1!11auii!\ol(,uibl_
l'ooq> ..,.,.,. ........
Tc llll1 tum""''< de<em!n,
rSdt - t'ltct:kQJ'J.e
Disoctau intto llllquule BltW'IJ ">le iubirii In oonceppa romann<i. f:Jl<l de
cu sunboli.>t.t: exempltficali cu vmun ldocvotc.
"' de ce poemul cste o ucep;le In liric
rara loll pionla >Jnbut<Je de cr.one
Repere de i nterpretate
fn univcrsuJ b.1Co1M. uncle wnond e.<te .lnt<ln' cu fat <ltro mome. >Viind ari-
r .de plumb" tatute greu lnsprt p!mbtt (PitJmb). "'" unde poetul ascult cum

...,limcntuJ Jw .defunct" (AmlUI de I0.1Dln4). ori >moruJ .carbuuiz., abia


I JWneg3' (Negro), iAr iubit1 .p4lida', boJnAV!, CU s.lnuf .m:>i Jwr" (Cup/Of)
; Jo clavir' m.'lrlun funel>rt. poemul reprtzinu o surprinum:tze
Eslt 1ext111 Jiri< >l diJunce!or compnmate IlliTe $i unul demo
,.,...,.., llltr-o antolosie idcala poeziei untvers>Je dedicate sernimentului etcm
lll6irii. Poezia debuteW cu metonimiJ lunii caJt:Jd:on.W<e rue in>ug= iam>.
t llUJne e:otc pronun!M reeion.al. lna-o !omu mlJ bmibJr.l li m>i apropU.u de
ocnene.c. Dcumbrc lmlnca lwne> In hllmida de nea si .runge rn=
f411 l'rudlllile btbcm3le ale lui V. AlecJO!Idri.
0.. .WU. >lba au c dezllaiU1ta. S>D Bxo11 nu-i pen-epe ill mod dr.tnutic
... " aici .,.., obQnuio illl&ous. penuu a .., simte b :od.1post_
de >lmosfaa "'"""' dto odaoa oubo!Q. F.,.,...,. defmot.l<>cluto rnn ....,
H.
To:wna $.1 L31r'..i Pft)du<.:
!i.1. pnm1v1112 .llt'r: cW.On pru JUi ..
m s.tt:i.lw::ttt:.._ lond.a liiO.:ft
lw de \'lll'l des.compune
Jwne v3zuQ a WI
Vl:Sl .cimiw. confi&wind un
Ullivm II degnd.lrli
3. MocmU iallizii- complet

O....,..cumoi--n

C'l aile traru. Q liD auimcm D:a&i-
"" - si ............ r..l
- Ia ..... 0 alta dcoacttart
esc:ollal.ll'au deCOIICqltia-
cilor .. rdcri b .. ellliaodola
lll>ore> ..
.........
COII!j>llc:e. oaociloort; din>;ooaia.
dmocmdc IWWii .,..._ ,.,..
aaotltailc-
4. -..,._..,.....,lllllti
murlcal: "'-!, mudealo:
l'l"ftnfc- de poet JIIQI; ..da.wr,
. ......
- mcllneo!ice $1 d...,._,
IIIU,din-scridenleliirilanto.
.. IIIOCim dccllm.Jtd l>iolop:
""tinteciA!ll fitntd.
Epit6m
Figlllll de CC05trUCjie
Dm gt. q>ipllor>:cpi- ,Ia
pbora- ..
de .\td t are comu tn
repelirt41 l.inlfl euvint "'"' srup de
cuvimt );! :it.Srs,rul u:nor an.iut1 pro
lOd;ct on luttrtice lfimJ
lrulforc:iJ: .. Orchc\ln tn,tpu cu o
gorj03SU S.Jionlll u.lb \'1W
cu rozr ..,. c..rn \:11.\dc \'oafwi &lbc....
IG. BX0\"1.&1
oo..;, - po!Opol btbUc. pnpad,
lk'limdc: ..
... ...._.._
C.\ln1--0Lt."%.1U..
...,.,_

Pl<rom:mti<ul 0<><111<
J scri <debrul ... n- dtlpte
culori., in care vol'bea. de\.-pre nua.n;t
P""h<>loglcc.
Pc:ruru Blk'Ovia. li:mboUazwl
aomorio .,... =lial exprimlnd
nuantm subiecthitatta eu.lui poetic.
DWl1fC6Uu lotem $i
pm1n1 rJJowt .. lui iiA:nri llcrpoa.
ctl pecale
111\b1ala$ipropuoeoialuiliaama-
at drq>l moct.lillll< do-.
.....
1maginea poelie4
Acc3c;ll1 reprezint! o fOilN Pill
tjculom t immginii tn genml.
Dup.a n:nura elemenlefor .sMZO'riaJe ce
o compun. ea a fm-t fn: vi
zua1A, wditivl. IICiila. olbcrivl. Jll'-

ltrulgjnea poetic&. deosebi:rt
de cea psihic:a. are CUIICCI:r Jel'l1.0rial.
d:lr tmemei11 pe YlJoarea notional!.
deci generaliunu si nbsi.'JW:tizant! 11
cuvlnwlui. Ea constituie o .abattre" in
lnl.eriond limbajului &ele.ctN!d
$i proiecl!ndu-le
n i.nedite si expresivc.
Pte:UlWea combioatorie fn
limb3juJui (prin ab3tere de I nonnn
Jingvistic!l, U"lo:(ie lexic'Jllt $i repro.
iecare de su.mific&.IU) e11.e fund;ml(tl.
tul im1ginti poetict. AC'C:a.\lil caplUI
pregn3.nt-A si unicitnte tndeosebt prin
modul panitul:u :11 po!!tilor de o. folosi
figunle de 101.
ne\'ro:t.n n,propi.at3. fnsa:p mu.ticalitarea vm1lri.lor generea:z.i itnpn:siA de s.tn1niew.e,
de ap>s:u. si driar reprodue< wnalitalea lnfundalll a disolutiei Sonori1atile
lugubro iiWlt obtirune li Ia nivel fone!ic. prin glomenrea vocalelor incbise (:tl o. u)
li aconsoWJelor dure (b. p, m. n, ._ s, 1.1).
Exercijii de redactare ?i compozitii
I
Pomind de Ia celebrul poem Core>poodenre de Ch. (tndu< In
rom!nt$1e de poerul AL Pbilippide). care simbolismul.
W'l escu pe tema: secrete fntre obiecte, Sttrile sufletess:i
si i.m.ilginile artistice poa:ivite penuu a iJusu-a ana sugestiei vertale."
.D< I piur imp,..ionisra si postimpresionista Ia simbolismul titerar si
crorruuic at sinestezillor: concepcei un eseu neS1nlCturaT pe tem:t suge-
r.ua. folosind - a!Aturi de notiunile Eeorttice oferite de manual -
:t!bwnc de picrurn specili!Uruo pe <Urente artistice.
Lacustra
DcarJlea nop1i >Ud plou!nd.
Aud mll!eria pl&nglnd. .
Un got istoric: .se tntinde.
Peac:elel$i vrcmuri ml gtie:Si: .
$i simt cu.m de ad.ta p!oa.ie
PIIOiii gnoi se
Sunt singur, s:i ma du.::eun gind
Sprt tcx:uinlt:l-t 1ocusut.
$i parco dorm pe iclnduri ude,
In sp;11t m1 "ill -
Trew prin somn. $t m.i se pan:
C> nJm .-.. podul de I> m111.
i)e .. lll4ka nopti aud plou.And.
To1 IJ'eS:ltind.. tot !l$1ept!od.
Sunt singur. $i ma duce-un 11nd
Sprt locuime:ft Jacu.we ..
Abordarea textului In clasa
Eviden!iati ursele de spleen si de nevroza in universul poeti< '
bncovian. !
ldenli.fi<:l!i tellllic sugestiei $i a coresponden\elor in Lncus/tll. i
Ana.lizati ritmul, rima $i mlsura \'Cmuilor. petnru t\ relitf.lt s.unde: muzi '
calil:llii poemului bncovi:lJl.
Repere de interpretare
CititoruJ recuno!l$1< J!Celasi sentirotnt duolll1Jt al!osinguroni depline inlf-o lume
a care Bacovi se sim103 despanit prina-un ,gol istoric." Poanul dezvoi!A o succc-
liloede molive simbo!iA pr=We gmdunliuu. precum: eel J.l noppi. 1!1 ploii. aJ
lilldui social si mornJ. aJ pl!ruului. ol nevroui si aJ mo!lii SentimeniUJ acu1
ll.impt de poet t $le ca lumea \'ie 3 naruri.i. c!it $i civili.zalia UOl!I..D.l se
lib lmperiul apci.
. Simbolimml acvatic t SI< diferit inttlpreiJu de B>ccwia in rapon cu predecesorii
Ill COitlemponmii In imllginti lui Al=dri. rllul e.ste o fomu naruntla
=
. in ipostaze picturlll-mitologice; penuu &ninescu. apa maru repn:zint.1
haosul origi.nar. din care 11 izbucnit sdntei! vietii $i undc ar fi dari1 s3 se
-llllfuode dup-1 moone: pentru Mlle<donski. P slmboliuazl feltilita!e3lwnii
.llle, cace se opune dtsenului; 1D vi.zi unea luz Bacovi.:t en dizolvtl. fonncle
constroc!iile op:ltent solide (.pilo)ii grei"J si g<nereazll o imogine 3J>OC'-
po1op ce anun!h lwnii. Prima si ultima stroia sunt proape iden-
ci<repiia e<lw de-al doilea vm din fiecare.
chinuir de neJini$1e, ine.1pabil slsi gm:uca odihtu. vegheau cor.rinuu,
plou .dealiile nopti". Epilenti invmtll e.ste exprilll>l morfologic
adjectiv cantir.ativ cu v.a.Jottn: de $Uperl:niv ab$olut Ountn r.ocuuna se preo
limita .$i de\ine infriCO$AlO!U't, penuu cJ tinde sa se subitiruie zilelor.
n pare sa se etemiu:7.C- si In ef bema este nb$0Jutj_ Nici un lt<.tm nu
lnrunericul. asa cum se lnL'impla cu luminJunii in tablourile lirice emine;.
apei nu se mili si inund:\ mrueria. ' piing>' de
, _ dominant e.o;te angoasa. i!r viziune-a gcner3b l"!te IK'et!l :1
universului.

.,
C oto l u l Vle '
simbolismului
I. Teonenw de Jimbo1 provlne cb11
symiJoJoo l.><mn de recv
no3$tm ), prdu.u tk poetii frar.eezi
(l)'l!lbol<) 1i lmprwnuuu eu
lnttJes de ca.trt scrihorii romnni El
rcpre:iol.!l u.n mod de oonsthuirt
--im!l_inilor :tniuict prin :uribuirea unor
semnil'iC:ilti-noi, iMdite,
(enomcndor tiimelor. Penn; .l.lm-
boli$6. tm:len nu ttali-
Uitt!l COill;m4, ci reiJ(io. IJNI
gtnen ll"'istica si u0ele4$C.A
ntnumiTA. CJ do:u sugerlLL lmagirti.Jc
poetice llU o (unttJe impbdt, nu expl(-
simboiW;,t
!. Sagea:aia repruinra tehnic<\
predikcu a s.imbolisti!or ee apropie
pouia de tn.1gie $i delC!ntet.
ietorul fruncez. Charie.\
B.:tude:lairt. .o
spetie de
Srtphtme llprecia .A
.sugen. obtterul, i:ttl \'isul ...

i:ntime dintre e:ul I)Ck'tuJui ((onnftnd
microunhenuJ ' PiriiUa.l) $i in!n'.ag.n
fume (rc:prtzenl!nd maCT'OIZiti\!ef"Uf1)_
Simboli$ti.i c., tnue om f i
COimOs sc sr!lbi.lesc lftnh:Ati
anJJogri tlinui1e. cnre mbu.it'. rt.lc''itle
primro IUtll inc3Ziurorie. Tc:rmt"nuJ de
Ol rot.( propw lOC de
Charlet !n poemul cu tithd
omonim dm 'o!umul FJori1e tlulai l.ln
.th simbollsa, Atthur l vorbit
penuu t.Ji desprt COTt'.'lponden-
Cefe dintre sunece si culori. ec tonneau
rel!ltiile fori sinestezille).
-l, Mtuita sugerew de
de i:mpoa<krnbiliL:ue
ICUC:a. Toti ,;imboliscU soo1 pllriQIU.Ii
de picuua si de mulita. prtferin(ele lor
Ol(rg!nd uoeori.
c.ttrr ex.presionisti.
Puk!m di..\Oeia imre
interioatt :t Yen:wilor b.aro'' icoe $i
exlcrio:!t!lu liricii lui lon
Minu.leu.
...