Sunteți pe pagina 1din 12

PROIECT REALIZAT DE STUDENTELE : SCRLAT CORINA MIHAELA (grupa 1) i STOICAN MIMI DANIELA (grupa 3), B.F.K.

T, AN I

CANCER
Nu exista o definitie simpla si exacta a cancerului. Etimologia cuvantului provine din limba greaca KARKINOS, ceea ce inseamna crustaceu. In general termenul de cancer se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea anormala si necontrolata a unei sau unui grup de celule, care invadeaza tesuturile inconjuratoare si care se pot imprastia (metastaza) la distanta de tesutul sau organul n care s-au format. Pentru medic cuvantul cancer inseamna evolutia unei tumori care distruge local si la distanta organele sanatoase ale individului atins de aceasta boala. Pentru histolog sau anatomopatolog, cancerul reprezinta tesut de neoformatie care infiltreaza structurile sanatoase din care s-a dezvoltat. Pentru biolog inseamna o modificare a sistemelor de reglare a cresterii si diferentierii celulelor normale care devine periculoasa pentru restul celulelor. Cancerul este rezultatul multiplicarii dezordonate a celulelor. Putem ntelege acest lucru, cercetnd procesele care au loc n celulele sanatoase. Corpul uman este alcatuit din diferite tesuturi fiecare din ele fiind formate din milioane de celule. Acestea sunt dispuse ntr-o maniera ordonata, fiecare tesut n parte avnd propria sa structura si arhitectura celulara. Ele se supun unor reguli generale care permit functionarea normala a ntregului, adica a organismului.

CAUZE
Datorita medicinii moderne, oamenii au o viata mai lunga si, intr-o anumita masura, aceasta justifica cresterea numarului de bolnavi de cancer. Desigur, unele forme de cancer sunt strns legate de modul de viata. Cancerul datorat fumatului este mai rar n tarile din lumea a III-a, nsa este din ce n ce mai raspndit n tarile n care industria este dezvoltata, unde din ce n ce mai multi oameni fumeaza. Cele mai frecvente forme de cancer la adult ataca plamnii,planseul bucal, tubul digestiv si organele genitale. n ciuda medicinii moderne, cancerul este a doua cauza de deces n majoritatea tarilor, inclusiv n Romnia. Cancerul poate fi intalnt si la copii sau adolescenti. Cele mai frecvent forme de caner ntlnite la acestea sunt: leucemiile, limfoamele, tumorile renale si cerebrale. Din fericire acestea sunt rare, iar tratamentul destinat lor a fost mbunatatit foarte mult n ultimii ani, crescand ratele de supravietuire si chiar de vindecare.

CANCERUL PULMONAR
Cancerul pulmonar const n creterea necontrolat a celulelor anormale n unul sau ambii plmni. Ulterior se formeaz aglomerrile de celule canceroase (tumorile) care mpiedic funcionarea normal a plmnului i n final l distrug.

Tipurile de cancer pulmonar


Cele dou tipuri principale de cancer pulmonar sunt: cancerul nonmicrocelular (80% din cazuri) i tipul cu celule mici (20%). Denumirile se refer la tipul celulelor care alctuiesc tumora i nu la dimensiunea tumoral.

Cancerul pulmonar fr celul mic


Este clasificat n trei subtipuri: 1. Adenocarcinoame localizate n glandele mucoase. 2. Carcinomul scuamos sau epidermoid localizat n tubii bronici. 3. Carcinomul cu celule mari aflat aproape de suprafaa pulmonar. Aproape ntotdeauna cancerul pulmonar ncepe ntr-un plmn i dac nu este tratat poate disemina la nivelul ganglionilor limfatici i n alte esuturi din torace (inclusiv plmnul opus). De asemenea, cancerul pulmonar poate metastaza n oase, creier, ficat sau alte organe.

Cancerul cu celule mici


Este mai agresiv ,crete i disemineaz rapid. Exist dou stadii ale bolii: limitat i extensiv. De cele mai multe ori la momentul diagnosticului exist deja metastaze. Statistici: Aproximativ 339.000 de cazuri noi au fost diagnosticate n 2001, reprezentnd 26% din totalitatea noilor cazuri de cancer. Aproximativ 314.000 de romni vor muri de cancer pulmonar n 2002, reprezentnd 56% din totalitatea deceselor prin cancer. Cancerul bronho-pulmonar se situeaz pe locul doi dup cel de prostat la brbai i cel de sn la femei. Ca mortalitate ocup primul loc la ambele sexe. Anual cancerul pulmonar determin moartea mai multor brbai i femei dect cancerul de prostat i de sn sau colorectal. ntre 1960 i 1990 decesele prin cancer pulmonar n rndul femeilor au crescut cu aproximativ 40%.

Simptomatologie O lung perioad de timp boala nu are nici o manifestare,diagnosticul fiind ntmpltor. Semnele i simptomele cancerului pulmonar sunt iniial nespecifice i adesea sunt confundate cu ale unor afeciuni mai puin grave.

Manifestri respiratoriii
Dispnee (dificultate la respiraie). Modificarea caracteristicilor tusei la un fumtor Persistena tusei la un nefumtor. Durerea toracic Modificarea sputei (culoare, cantitate) Prezena sngelui n sput Wheezing (respiraie uiertoar e) Infecii respiratorii repetate, greu tratabile. Alte semne i simptome ale cancerului pulmonar pot s nu fie de origine respiratorie Oboseala Pierderea apetitului Tulburri de echilibru, de vedere, ale memoriei. Scdere ponderal nejustificat. Febr De asemenea, pot exista semne i simptome determinate de diseminarea bolii n alte zone ale organismului. n funcie de organele afectate, acestea pot include cefalee, slbiciune general, durere, fracturi osoase, sngerri sau cheaguri de snge.

Diagnosticul cancerului pulmonar


Diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar este capital pentru mbuntirea anselor de supravieuire. Se folosesc o serie de teste, de la simplul examen clinic la metode imagistice sofisticate: Examenul clinic - este important pentru evidenierea semnelor de boal. Examenul toracelui (inspecie, palpare, percuie, Radiografia toracic este cea mai simpl metod ce poate ridica suspiciunea de cancer pulmonar. Bronhoscopia reprezint vizualizarea corect a arborelui bronic i recoltarea de esut pentru examenul anatomo-patologic(biopsie) Examenul citologic din sput, aspirat, lavaj sau brosaj sau examanul anatomo -patologic al materialului tisular sunt metodele care pun diagnosticul de certitudine(prezena celulelor canceroas e) Tomografia computerizat (TC) este metoda prin care se precizeaz stadiul bolii, de care depinde conduita terapeutic. Rezonanta Magnetica Nucleara RMN este similar TC cu excepia c folosete un cmp magnetic n locul razelor X pentru a crea imaginea structurilor analizate.

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET-scan) este o metod nou, sofisticat, cu unele avantaje fa de TC sau RMN.

Tratament
Noile opiuni terapeutice au crescut semnificativ ratele de supravieuire de-a lungul ultimilor decade. Exist trei modaliti principale de tratament: Chirurgia: operaia de ndeprtare a tumorii (i a esutului nconjurtor, a unei pri din pulmon sau a ntregului pulmon). Chimioterapia: Tratamentul cu droguri anticanceroase pentru micorarea sau distrugerea tumorii.

Tratamentul bolii canceroase este multimodal si include de obicei mai multe metode terapeutice in functie de stadiul clinic al bolii. Modalitatile de tratament sunt: chirurgie, chimioterapie, radioterapie, hormonoterapie, terapia biologica n studiu terapia genica.

Aceste metode terapeutice se pot asocia ntre ele pentru a obtine cel mai bun raspuns terapeutic posibil. Scopul tratamentului oncologic specific poate fi vindecarea (curabilitatea), stabilizarea bolii, prelungirea supravietuirii, prelungirea intervalului liber de boala sau paliatia (reducerea simptomatologiei cu mbunatatirea calitatii vietii). Conduita terapeutica se stabileste n cadrul comisiei de decizie terapeutica alcatuita din chirurg oncolog, chimioterapeut, radioterapeut, anatomopatolog si psiholog. Alegerea unui anumit tip de tratament se face functie de localizarea bolii, stadiu clinic, factorii de prognostic, starea clinica a pacientului, vrsta, prezenta altor boli asociate si de optiunea pacientului. Pacientul trebuie sa primeasca toate informatiile despre tratament, atat n ceea ce priveste beneficiile acestuia, reactiilor secundare si nu n ultimul rnd riscurilor pe care si le asuma n cazul n care refuza tratamentul propus. Tratamentul oncologic include terapie locala si sistemica. Tratamentul local actioneaza asupra tumorii primare. Terapia locala presupune: chirurgie, radioterapie, chimioterapie si imunoterapie intracavitare ( ex. intravezicala ) sau intraarteriale ( ex.in artera hepatica pentru metastazele hepatice ). Tratamentul sistemic actioneaza asupra tumorii primare si asupra celulelor diseminate (migrate) din tumora primara n alte tesuturi/organe ale organismului. Terapia sistemica poate fi: chimioterapie, hormonoterapie sau imunoterapie.

Radioterapia: tratamentul ce folosete radiaii ionizante(raze X, radium, neutroni) intit pe volumul tumoral..

Factorii de risc:
Fumatul Expunerea la anumite substane industriale, precum arsenic, radon, azbest, nichel, crom Unele substane chimice organice: hidrocarburi aromatice policiclice Expunerea la radiaii din surse ocupaionale, medicale sau de mediu Poluarea aerului Boli pulmonare cornice

Cancerul planseului bucal


Studiile clinico-statistice au stabilit ca tumorile maligne ale planseului bucal ocupa locul al doilea intre cancerele cavitatii orale, fiind situat procentual foarte aproape de cancerul limbii. Reprezinta cca 2530% din localizarile cancerului oral si 2% din totalul cancerelor umane. Apare in special la barbati, dupa varsta de 45 de ani... Factorii de risc, incriminati in etiopatogenia bolii, sunt: fumatul, consumul cronic de alcool (in special distilat), microtraumatismele si iritatiile cronice, factori nutritionali, agenti infectiosi, deficienta imuna, imunosupresia cronica, leziunile premaligne si/sau leziunile cu potential de malignizare. Studiile realizate de diferiti autori privind etiologia cancerului planseului bucal indica faptul ca fumatorii prezinta un risc de 30 de ori mai mare decat nefumatorii, in timp ce fostii fumatori prezinta un risc de 9 ori mai mare decat nefumatorii. Intr-un raport recent al U.I.C.C. (Haga, mai, 2001) se subliniaza faptul ca femeile nefumatoare, casatorite cu fumatori cronici, prezinta un risc de cca 30%; in fluidele tisulare ale nefumatorului au fost identificate hidrocarburi aromatice policiclice, constituienti ai fumului de tigara. Consumul cronic de alcool in cantitati mari, in special distilat, isi exercita rolul negativ, dar inca nu se poate preciza daca acest efect este doar topic direct sau este exercitat indirect prin mecanisme toxice locale sau sistemice. In ceea ce priveste factorii nutritionali, se cunoaste ca deficitul cronic de fier si avitaminozele A sunt frecvent intalnite la bolnavii cu cancer oral. Deficitul cronic de fier se asociaza cu un epiteliu subtire, de tip atrofic si vulnerabil la actiunea factorilor carcinogenetici. Hipovitaminoza A, in etiologia cancerului planseului bucal, ar putea fi legata de rolul acestei vitamine in mentinerea in limite normale a structurii si functiilor epiteliului pavimentos stratificat. Deficitul complexului vitaminic B este implicat in aparitia modificarilor degenerative ale mucoasei orale, efect care creste susceptibilitatea epiteliului la actiunea locala a factorilor carcinogeni. Agentii infectiosi (Candida albicans, Treponema pallidum, virusul papilloma uman, HIV, virusul herpes simplex tip 1) sunt considerati potentiali factori de risc, implicati in etiologia cancerului de planseu bucal. De altfel, Candida albicans este frecvent intalnita in asa-numita "leucoplazie patata", asociere cu marcata tendinta de transformare maligna, deoarece se pare ca microorganismele Candida au un potential mare de a cataliza eliberarea de nitrozamine endogene si induc modificari displazice la nivelul mucoasei orale.

Exista in prezent dovezi certe ale unei incidente crescute a cancerului oral la pacientii imunosupresati. La pacientii cu transplante si care sunt imunosupresati cronic, se constata o crestere de 20 pana la 50 de ori a incidentei bolii maligne (Langdon). La acesti primitori de transplant, cel mai comun cancer este limfomul, urmat de tumori maligne de origine epiteliala (risc de dezvoltare de 4 ori mai mare). Tumora primara are ca punct de plecare mucoasa planseului bucal sau mai rar, glandele sublinguale sau glandele salivare mici. Majoritatea tumorilor sunt situate in portiunea anterioara a planseului bucal, paramedian. Localizarile posterioare situeaza leziunea spre santul amigdaloglos si au un prognostic mult mai rezervat. Tumorile maligne ale planseului bucal sunt extrem de limfofile, cu un mare potential de metastazare la nivel cervical, ca si la distanta. De regula, afecteaza grupele ganglionare in nivelurile I, II, III, IV, V. In localizarile anterioare, diseminarea limfatica se face bilateral, cointeresarea ganglionara loco-regionala fiind precoce; cca 50% dintre bolnavi prezinta adenopatie submento-submandibulara si cca 20-25% adenopatie jugulara-carotidiana. Debutul leziunii maligne la nivelul planseului bucal poate imbraca trei aspecte clinice, si anume: ulcerativ, nodular sau fisural. Debutul ulcerativ se prezinta sub forma unei mici ulceratii dureroase, numai in cazul interesarii frenului lingual sau in contact cu alimentele iritante. Se preteaza frecvent la confuzii cu aftele banale sau cu leziunile de decubit, determinate de protezele mobile instabile. Primul semn de malignitate este indurarea bazei ulceratiei, ale carei margini devin proeminente, leziunea avand aspectul unei "carti deschise". De regula, baza ulceratiei este neteda in tumorile benigne si are un aspect granular in tumorile maligne. Debutul nodular este mult mai rar si se prezinta sub forma unui mic nodul, nedureros, mobil initial pe planurile profunde si superficiale. Semnul alarmant care, indica un proces de malignitate, este aderenta nodulului, fixarea acestuia si prezenta unor limite imprecise in tesuturile inconjuratoare. Forma fisurala reprezinta leziuni superficiale epiteliale cu traiect liniar; apare in localizarile posterioare si este relativ dificil de evidentiat clinic, aceste fisuri fiind de regula silentioase. Nu de putine ori leucoplazia la nivelul planseului bucal se asociaza cu o mai mare frecventa a transformarilor maligne, deoarece planseul bucal constituie un "rezervor decliv", in care stagneaza diversi produsi carcinogeni solubili. In perioada de stare, de cele mai multe ori, procesul neoplazic se extinde la nivelul limbii si la nivelul mucoasei fixe a gingivomucoasei mandibulare. Clinic, tumora poate evolua in 2 directii, si anume: ulcero-distructiv sau ulcero-vegetant. Forma ulcero-vegetanta sau proliferativa se prezinta ca o ulceratie acoperita de muguri carnosi, brazdati de fisuri si acoperiti de un strat superficial cu aspect granulativ. Forma ulcero-distructiva are o tendinta marcata de invazie loco-regionala si se prezinta ca o ulceratie cu margini anfractuoase, cu baza indurata, cu fundul ulceratiei murdar, acoperit de tesut granulativ si zone necrotice. Afectarea functionala este prezenta inca de la debut si se accentueaza mai ales in perioada de stare. Debutul este marcat de jena dureroasa, provocata doar in actele functionale si la contactul cu alimentele iritante. Pe masura ce boala evolueaza, durerea creste in intensitate (prin invazia nervului lingual si uneori a nervului glosofaringian) si apare o secretie salivara abundenta, declansata reflex de prezenta tumorii. Masticatia, deglutitia si fonatia devin din ce in ce mai dificile, putandu-se ajunge la o forma grava de "anchiloza pelvilinguala" cu afectare functionala majora. Diagnosticul diferential, in stadiul de debut, se poate face cu leziunile ulcerative produse de microtraumatisme mici si repetate, cu leziunile inflamatorii specifice (sifilis, tuberculoza), cu tumorile chistice ale planseului bucal (chist dermoid, ranula) sau cu litiaza canalului Warthon. Evolutia tumorilor maligne ale planseului bucal este de regula rapida, cu invazia tesuturilor din aproape in aproape, catre limba sau catre alte structuri, cum ar fi periostul si apoi osul mandibular, cu implicarea nervului alveolar inferior, glandei sublinguale sau glandei subma-xilare. Starea generala a bolnavilor se agraveaza rapid, din urmatoarele cauze: - dificultati mari in alimentatie, din cauza durerilor pe care actele de masticatie si deglutitie le provoaca si le accentueaza; - dureri continue, de intensitate mare, care se accentueaza pe masura cresterii si invaziei procesului tumoral; - intoxicatia si casexia neoplazica; - aparitia complicatiilor supurative; - hemoragiile mici si repetate, care contribuie la agravarea starii generale; frecvent, apare erodarea de catre tumora a structurilor vasculare, fapt care conduce la hemoragii grave, dificil de stapanit, adesea cu sfarsit letal. In tumorile maligne ale planseului bucal, ca de altfel in majoritatea tumorilor maligne oro-maxilo-faciale, morta-litatea ridicata este determinata, in principal, de imposibi-litatea de a eradica leziunea primara la nivel local, precum si de caracterul extrem de limfofil al acestor tumori. In general, conform statisticilor U.I.C.C., rata

de supravietuire in tumorile maligne ale planseului bucal, dupa tratamentul multimodal complex, este relativ mica. In T1 este de cca 68%, in T2 de 42%, iar in T3 este sub 11%. Avand in vedere aceste statistici sumbre, credem ca depistarea precoce, alaturi de radicalitatea interventiei, in contextul unui tratament multimodal complex, ar mari sansele de supravietuire ale acestor bolnavi.

Fig. 1 - Leucoplazie a planseului bucal, care a evoluat spre un carcinom spinocelular.

Fig. 2 - Aspect clinic al unei tumori maligne ulcero-distructive, in foaie de carte" la nivelul planseului bucal.

Fig. 3 - Carcinom verucos al hemiplanseului bucal.

Fig. 4 - Tumora a planseului bucal extinsa in mucoasa crestei alveolare.

Fig. 5 - Tumora ulcero-distructiva a plaseului bucal, care a invadat secundar mucoasa crestei alveolare si corpul mandibulei.

Fig. 6 - Adenopatie metastatica submandibulara fixata, conse-cutiva tumorii maligne a planseului bucal.

Diagnosticul precoce al formelor de debut presupune o anamneza corecta si un examen clinic minutios si competent, alaturi de investigatii paraclinice uzuale, cum ar fi de ex. coloratia intravitala cu albastru de toluidina, biopsia sau citologia exfoliativa. De altfel, orice simptom fara o etiologie precisa sau prezenta unei mici leziuni, care nu se incadreaza intr-un tablou clinic uzual, va orienta spre o suspiciune de tumora maligna Stabilirea unui diagnostic precoce in cancerul planseului bucal are urmatoarele avantaje: - tumora este minim invaziva, iar extirparea chirurgicala poate fi radicala; - tratamentul chirurgical este facil; - posibilitatea de metastazare este minima; - tratamentul asociat radio- si chimioterapic se poate initia precoce.

Tratament
Scopul tratamentului multimodal complex in tumorile maligne oro-maxilo-faciale urmareste 2 deziderate majore, si anume: 1) perioada de supravietuire sa fie cat mai lunga; 2) asigurarea calitatii vietii, fapt realizat prin plastia reconstructiva imediata sau tardiva, care va favoriza reintegrarea bolnavului cat mai rapid in societate, precum si restabilirea si reabilitarea precoce a disfunctiilor postchirurgicale. Excizia tumorala si chirurgia reconstructiva sunt strans legate una de cealalta si constituie chiar aspecte de baza ale conduitei terapeutice, care urmeaza a fi instituite bolnavilor cu tumori maligne ale planseului bucal. Desi principiile chirurgiei excizionale si cele ale chirurgiei reconstructive sunt diferite, cele 2 aspecte trebuie luate in consideratie in stabilirea algoritmului terapeutic. In orice caz, este important sa nu se faca compromisuri in terapia excizionala in favoarea aspectului reconstructiv. Tratamentul multimodal complex include, in functie de stadializare, starea generala si optiunea bolnavului, prio-ritatile fie de etapa chirurgicala asociata cu radio-, chimio-, imunoterapia, fie posibilitatea reconversiei tumorale si/sau a tratamentului paliativ radio-, chimio- si imunoterapic urmat sau nu de interventia chirurgicala. Interventia chirurgicala cuprinde 3 etape si anume: a) extirparea tumorii primare cu margini libere negative (in limita de siguranta oncologica) si se adreseaza formei T; b) plastia reconstructiva a defectului postoperator, imediata sau tardiva; c) evidarea cervicala, care se adreseaza formei N0 N1 N2. Pentru tumorile maligne in stadiul T1 si T2, se practica pelvectomia sau glosopelvectomia partiala, cu sau fara rezectie marginala osoasa, in timp ce pentru tumorile din T3, T4 se prefera hemipelvimandibulectomia sau hemiglosopelvimandibulectomia, interventii ample care comporta o afectare functionala si fizionomica majora. Plastia reconstructiva a defectului postoperator se realizeaza de regula prin: sutura margino-marginala sau cicatrizare per secundam, pentru defectele mici din T1. Pentru defectele din T2, T3, se folosesc lambourile locale, lambourile pediculate sau lambourile liber vascularizate si transferate, care pot reface partile moi, ca si substratul osos. De regula, se prefera plastia reconstructiva imediata, pentru a initia cat mai rapid posibil radioterapia. Frecvent, tumorile maligne ale planseului bucal se asociaza cu suferinte de ordin general ale aparatului cardiovascular, respirator, digestiv sau renal. Se estimeaza ca cca 40% din bolnavii prezentati la primul consult sufera de malnutritie. Aceste deficiente nutritionale trebuie corectate, inaintea efectuarii unor interventii chirurgicale de amploare. Examenul clinic general si investigatiile paraclinice vor avea ca scop primordial evaluarea oportunitatii unei interventii chirurgicale majore. Aceasta decizie este importanta, intrucat bolnavul - la care se contraindica interventia chirurgicala - va urma metode alternative de tratament, cum ar fi radio - si/sau chimioterapia cu aspect curativ sau paliativ.

S fim mpreun n lupta pentru via!

Curiozitati
-fumul de tigara contine 4000 de substante nocive, dintre care peste 40 sunt cancerigene; la cateva secunde dupa primul fum substantele cancerigene intra in plamani, iar dupa cateva minute ritmul inimii si tensiunea cresc, laringele si ochii se irita si monoxidul de carbon intra in sange. -peste 80% din cazurile de cancer pulmonar apar la fumatori, al caror risc de a face aceasta boala este de 10 ori mai crescut decat la nefumatori; -riscul de a face infarct miocardic este dublu pentru cei care fumeaza; -copiii nascuti din parinti fumatori sunt mai predispusi sa faca pneumonie sau bronsita in primul an de viata; -cei care sunt casatoriti cu o persoana fumatoare sunt de 4 ori mai predispusi sa moara de cancer pulmonar, datorita fumatului pasiv; -fumatul favorizeaza aparitia cancerului de buze, limba, laringe, esofag, vezica, stomac; -o tigare arde in medie 12 minute, timp in care polueaza mediul inconjurator, obligandu-i pe cei din jur sa "fumeze" pasiv; -fiecare tigara fumata va scurteaza viata cu 14 minute si jumatate; -riscul de a avea un atac de inima este de 250 de ori mai mare daca fumezi; -riscul de a te expune la emfizem pulmonar este de 80 de ori mai mare daca fumezi; -fumatul cauzeaza o respiratie neplacuta, ingalbeneste dantura, ingrasa parul, imbacseste hainele, lasa pete galbene pe degete si buze, grabeste aparitia ridurilor, scade rezistenta la raceala si gripa; -o persoana care fumeaza timp de un an un pachet de tigari pe zi va avea un litru de gudron depozitat in plamani.

BIBLIOGRAFIE -Burlibasa C - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed. Medicala, 2001. -Gupta M - Multimodality treatment for advanced oral cancer, J Oral Oncol, vol. 37, apr. 2001. -Shah JP - Preliminary result of the evaluation of the quality of life in the cancer of mouth, International Congress on Oral Cancer, Haga, apr. 2001. -Langdon JD - Oral cancer, Ed. Arnold, 1998. -Roodenburg J - Oral and maxillo-facial surgery, Ed. Mosby, 1999. -Scully, Pindborg - Oral and maxillo-facial surgery, Ed. Mosby 1991.
-www.romaniancancerleague.org/ro -www.itips.ro/sanatate/boli-si-tratamente/boli/cancerul-bucal-generalitati
-www.emcb.ro