Sunteți pe pagina 1din 27

POLUAREA AERULUI

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Cuprins:
Poluarea ........................................................................................................................................................ 2 Poluarea .................................................................................................................................................... 2 Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani): ............................................................................ 2 Poluarea aerului ........................................................................................................................................ 2 Combaterea polurii ................................................................................................................................. 4 Poluarea n Romnia ................................................................................................................................. 5 Poluarea din aer este, oficial, factor cancerigen. Care sunt cele mai poluate orae din Romnia i din restul lumii? .................................................................................................................................................. 5 Dar care sunt oraele cu cel mai poluat aer?............................................................................................ 7 Care este situaia n Romnia? ................................................................................................................. 9 Ct de periculoas este poluarea aerului? Anual, din cauza sa mor peste dou milioane de persoane! .. 10 Poluarea atmosferic factor major n declanarea atacurilor de inim .................................................. 13 Smogul accentueaza incalzirea globala....................................................................................................... 14 Top 10 Cele mai poluate orase din lume ................................................................................................. 15 10. La Oroya, Peru ................................................................................................................................... 15 9. Vapi, India ........................................................................................................................................... 16 8. Norilsk, Rusia ....................................................................................................................................... 16 7. Tianjin, China....................................................................................................................................... 16 6. Kabwe, Zambia .................................................................................................................................... 17 5. Sumgait, Azarbaijan ............................................................................................................................ 17 4. Djerzinsk, Rusia ................................................................................................................................... 17 3. Sukinda, India ...................................................................................................................................... 18 2. Linfen, China ....................................................................................................................................... 18 1. Cernobal, Ucraina................................................................................................................................ 18 igla anti-smog, o nou arm n lupta cu poluarea .................................................................................... 19 Romania, al doilea poluator din UE prin centralele pe carbuni - Cum ne imbolnavim .............................. 20 Cum ne imbolnavesc centralele pe carbuni? .......................................................................................... 21 Romnia are al zecelea cel mai poluat aer din Uniunea European, potrivit unui nou studiu, publicat de Agenia European de Mediu. Cnd vine vorba de OZON, Romnia este codaa Europei. Experii atrag atenia c 88 la sut din aglomerrile urbane din Europa sunt expuse unui nivel de poluare peste limitele admise. Cel mai ru stau Bulgaria i Polonia, iar cel mai bine Estonia i Finlanda. .................................... 23 POLUAREA AERULUI................................................................................................................................ 24 Praful din aer poate provoca astm si cancer .......................................................................................... 25 Capitala Romniei este extrem de poluata cu particule fine .................................................................. 25

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Poluarea
Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu
sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane.

Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):

Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu. Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numete bioacumulare.

Poluarea aerului
Contaminarea uman a atmosferei Pmntului poate lua multe forme i a existat de cnd oamenii au nceput s utilizeze focul pentru agricultur, nclzire i gtitul alimentelor. n timpul Revoluiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problem major.

Poluarea aerului

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon i compui organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din combustibili. n timp ce smogul reacioneaza cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa. Pn n secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sntate. Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra oraelor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii "neari". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul n ozon, un agent chimic care atac cauciucul, rnete plante i irit plmnii. Hidrocarburile sunt oxidate n substane care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i ptrunztoare. Majoritatea poluanilor sunt eventual "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dar dup ce au parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii de sulf i de azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i pduri unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urm, lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via. Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot s afecteze i sntatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv ncet statui istorice din piatr i faade din Roma, Atena si Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este nclzirea global, o cretere a temperaturii Pmntului cauzat de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odat cu folosirea intensiv a combustibililor fosili n secolul XX, concentraia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de ser, reduc cldura disipat de Pmnt dar nu blocheaz radiaiile Soarelui. Din cauza efectului de ser se asteapt ca temperatura global s creasc cu 1,4 C pn la 5,8 C pn n anul 2100. Chiar dac aceast tendin pare a fi o schimbare minor, creterea ar face ca Pmntul s fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd probabil tiparul climatic, afectnd producia agricol, modificnd distribuia animalelor i plantelor i crescnd nivelul mrii. Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioar a atmosferei numit stratosfer. Producia excesiv a compuilor care conin clor cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compui folosii pn acum n frigidere, aparate de aer condiionat i n fabricarea produselor pe baz de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, crend o gaur deasupra Antarcticii care dureaz mai multe sptmni n fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele duntoare ale Soarelui a afectat viaa acvatic i terestr i amenin sntatea oamenilor din zonele nordice i sudice ale planetei. Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza polurii aerului, majoritatea n Asia.

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Combaterea polurii
Din cauza multor tragedii ale mediului nconjurtor, de la jumtatea secolului XX, multe naiuni au instituit legi cuprinztoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale polurii necontrolate i pentru a preveni viitoarele contaminri ale mediului. n Statele Unite a fost creat Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa Curat (Clean Water Act - 1977) i Actul pentru Ap Potabil Curat (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanilor n ape i standarde pentru calitatea apei potabile. Actul pentru Controlul Substanelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) i Actul pentru Conservarea i Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost create pentru a supraveghea i controla deeurile periculoase. Dup 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deeurilor. Aceste acte i alte cteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea polurii dar progresele au fost lente i au rmas multe probleme cu privire la zonele cu contaminri severe din cauza lipsei fondurilor pentru curare i din cauza problemelor n aplicarea legilor. nelegerile internaionale au jucat un rol important n reducerea polurii globale. Protocolul de la Montral cu privire la Substanele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internaionale pn la care s fie reduse emisiile de substane chimice, cum ar fi CFC, despre care se tie c distruge stratul de ozon. Convenia Basel pentru Controlul Transporturilor Internaionale ale Deeurilor Periculoase i Depozitarea Lor (1989) servete ca punct de reper pentru reglementrile internaionale ce se ocup de transportarea deeurilor periculoase i depozitarea lor. Din anul 1992 reprezentanii a mai mult de 160 de ri s-au ntlnit n mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substane poluante care produc efectul de ser. n 1997 a fost creat Protocolul de la Kyto, chemnd celelalte ri s adereze la el pentru a reduce pn n anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Pn la sfritul anului 2000 Protocolul de la Kyto nu fusese nc ratificat; negociatorii ncercau nc s ajung la un consens n legtur cu regulile, metodele i penalitile care ar trebui s fie folosite pentru a aplica tratatul. Regulamentul i legislaia au dus la un considerabil progres n diminuarea polurii aerului i apelor n rile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai puini oxizi de azot dect cele din 1970; centralele electrice ard acum mai puini combustibili pe baz de sulf; courile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile i nu se mai folosete benzin cu plumb. rile n curs de dezvoltare continu s se lupte cu poluarea fiindc nu au tehnologii pentru filtrare, curare i trebuie s i mreasc puterea economic, de cele mai multe ori cu costul polurii mediului. Problema este c rile n curs de dezvoltare atrag investitorii strini prin fora de munc mai ieftin, materiale brute mai ieftine i mai puine restricii pentru substane poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul graniei dintre S.U.A. i Mexic, pe partea mexican, creeaz industrie i locuri de munc pentru Mexic dar majoritatea lor aparin unor corporaii non-mexicane care au fost atrase de fora de munc ieftin i de lipsa legilor cu privire la poluani. Ca rezultat, aceast regiune de grani, incluznd Rio Grande este una din cele mai
4

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice i srcia, rile n curs de dezvoltare necesit ajutor i tehnologie de la rile i corporaiile strine, participarea comunitii n iniiativele de dezvoltare i crearea de reglementri mai aspre cu privire la poluare. Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, naional i internaional pentru a combate problemele create de poluare din toata lumea. Multe din aceste organizaii rspndesc informaii i ajut oameni i alte organizaii, care nu sunt implicate n procesul lurii deciziilor. Reeaua Aciunii Pesticidelor rspndete informaii tehnice cu privire la efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O micare bine organizat de justiie pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protecia echitabil a mediului nconjurtor. Greenpeace este o organizaie activist care concentreaz atenia internaional asupra industriilor i guvernelor care contamineaz terenul, apele sau atmosfera cu deeuri toxice.

Poluarea n Romnia
n perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalaii din Romnia au dreptul s emit un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect de ser, respectiv 75,9 milioane tone anual. Romnia are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units Unitati ale Cantitii Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, n perioada 20082012, pentru care ar putea ncasa pn la 2 miliarde euro (1 miliard de euro dup alte estimri). n anul 2010, Statul romn acorda n mod gratuit aceste certificate pentru 219 companii poluatoare de pe teritoriul rii, n majoritatea lor cu capital de stat. Scopul este de a ajuta aceti poluatori s investeasc n ecologizare. Aceste companii au posibilitatea s vnd certificatele direct altor poluatori, romni sau strini, cu capacitate mai mare de producie, s le listeze la bursele specializare sau s le vnd unor intermediari.

Poluarea din aer este, oficial, factor cancerigen. Care sunt cele mai poluate orae din Romnia i din restul lumii?

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Poluarea din aer este, oficial, factor cancerigen: care sunt cele mai poluate orae din Romnia i din restul lumii? (Foto:Shutterstock.com) + zoom

Galerie foto (3)

Agenia Internaional pentru Cercetri asupra Cancerului (IARC), un organism specializat al Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS), a anunat c a inclus poluarea din aer n categoria factorilor cancerigeni, alturi de azbest i tutun. "Experii au ajuns la concluzia (...) c exist dovezi suficiente pentru a spune c expunerea la poluarea din aer cauzeaz cancer pulmonar. Ei au notat, de asemenea, o asociere pozitiv cu un risc ridicat de cancer al vezicii urinare", precizeaz IARC ntr-un comunicat. n aceste condiii trebuie s tim c aproape 90 la sut dintre orenii europeni sunt expui la o poluare cu particule i o concentraie de ozon care depesc nivelurile recomandate de Organizaia Mondial a Sntii (OMS). "Mari pri din populaie nu locuiesc ntr-un mediu sntos (...). Europa trebuie s dea dovad de ambiie i s mearg mai departe dect legislaia pe care a pus-o n aplicare" i care este mai puin strict n comparaie cu recomandrile OMS, apreciaz directorul executiv al EEA, Hans Bruyninckx. Emisiile de particule PM10 (al cror diametru este mai mic de 10 microni) i PM 2,5 s-au diminuat cu 14% i, respectiv, 16% n Uniunea European (UE) n perioada 2002-2011. ns, n 2011, 33% dintre orenii UE locuiau n zone unde concentraiile maxime autorizate de PM10 pe 24 de ore au fost depite. Dac sunt luate n considerare normele OMS, care nu au un caracter obligatoriu, proporia crete la 88% din populaia urban. Particulele, dintre care cele mai fine ajung n plmni i snge, cauzeaz boli respiratorii i cardiovasculare. PM10 sunt emise n principal n urma unor procese mecanice precum activitile de construcie, n timp ce PM 2,5, n urma combustiei (lemnului, carburanilor, etc.).

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Pe de alt parte, 98% din populaia urban era expus, n 2011, la concentraii de ozon superioare celor recomandate de OMS. Ozonul rezult din transformarea, sub efectul razelor solare, a emisiilor din traficul rutier i activitile industriale, i este iritant pentru cile respiratorii. Un studiu european publicat mari de Lancet Respiratory Journal, bazat pe 14 studii efectuate n 12 ri pe un eantion de 74.000 de femei, arat c o expunere, chiar mai slab, la particule PM 2,5 crete semnificativ riscul de a nate bebelui cu greutate sczut. Aceast greutate sczut, estimat la cel puin 2,5 kilograme dup 37 de sptmni de sarcin, poate provoca probleme respiratorii n copilrie i dificulti cognitive. UE a fixat o limit de 25 de micrograme pe metru cub n medie, pe an, pentru PM 2,5, n timp ce OMS recomand maxim 10 micrograme. Orice cretere cu 5 micrograme pe metru cub sporete cu 18% riscul producerii unei greuti sczute la natere, potrivit studiului.
Dar care sunt oraele cu cel mai poluat aer?

n 2010, aproximativ 223.000 de oameni din ntreaga lume au decedat de cancer pulmonar provocat de expunerea la aerul poluat, potrivit Organizaiei Mondiale a Sntii. De asemenea, se estimeaz c mai bine de jumtate dintre aceaste decese s-au produs n China i alte ri in Asia de Est. Mai jos vei gsi un grafic realizat de Ritchie King de la publicaia Quartz care expune situaia celor mai poluate orae din lume. Aa cum arat i graficul, oraele cu cel mai poluat aer nu sunt neaprat capitalele mari, ci mai curnd regiuni puternic industrializate aflate n apropiere. Ahvaz, de exemplu, aflat n sud-vestul Iranului, este mult mai poluat dect New Delhi sau Beijing, cu 372 pri de particule mici pe milion, comparativ cu media mondial de 71 de pri pe milion. Poate tocmai de aceea, sperana de via din Ahvaz este cea mai mici din Iran.

Oraele cu cel mai poluat aer (Foto: Ritchie King / Quartz)

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV


Care este situaia n Romnia?

Potrivit Ageniei Europene de Mediu, se pare c n anul 2008, oraul cu cel mai poluat aer era Iaul cu 54 g/m3 (microgram pe metru cub de aer), urmat de Timioara cu 51 g/m3 i Craiova cu 49 g/m3. Bucuretiul ocupa locul patru n aceast list cu 48 g/m3, fiind urmat de Botoani (29 g/m3), Bacu (27 g/m3), Oradea (26 g/m3), Buzu (22 g/m3) i Galai (18 g/m3).

Care este situaia n Romnia? (Foto: Agenia European de Mediu)

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Ct de periculoas este poluarea aerului? Anual, din cauza sa mor peste dou milioane de persoane!
Cercettorii de la Universitatea din Carolina de Nord estimeaz c aproximativ 2,1 milioane de persoane mor din cauza polurii cu particule fine. (Foto:Shutterstock.com) + zoom

Galerie foto (3)

Poluarea aerului provoac anual peste 2 milioane de decese, arat un nou studiu. De asemenea, n fiecare an se nregistreaz aproximativ 470.000 de decese din cauza creterii cantitii de ozon provocate de om, se mai arat n cercetare. Pe de alt parte, schimbrile climatice au un efect minim asupra polurii aerului i asupra numrului de decese, au concluzionat autorii. Cercettorii de la Universitatea din Carolina de Nord estimeaz c aproximativ 2,1 milioane de persoane mor din cauza polurii cu particule fine. Aceste particule minuscule pot penetra adnc n plmni i provoac diferite afeciuni respiratorii i cancer. Estimrile noastre arat c poluarea aerului reprezint unul dintre cei mai importani factori de risc de mediu pentru sntatea uman, spune Jason West, co-autor al studiului. Multe dintre
10

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

aceste decese au loc n Asia de Est i Asia de Sud, unde populaia este numeroas i poluarea aerului este sever, a mai spus West. Studiul publicat n jurnalul Environmental Research Letters arat c schimbrile climatice ar putea agrava efectele polurii aerului, ns nu vor duce la o cretere semnificativ a numrului de decese. Cercettorii estimeaz c schimbrile climatice au dus, anual, la 1.500 de decese din cauza ozonului i 2.200 de decese din cauza particulelor fine. Iat harta deceselor provocate de ozon (harta de sus) i de particulele fine (harta de jos):

11

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Iat nivelul polurii pe Terra, conform OMS:

12

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Poluarea atmosferic factor major n declanarea atacurilor de inim


Poluarea atmosferic

Galerie foto (1)

Aerul poluat produce mai multe atacuri cardiace dect cocaina i este la fel de periculos pentru inim ca i excesul de cafea i alcool ori extenuarea fizic. Izbucnirile de furie, folosirea marijuanei, infeciile la nivelul toracelui i chiar sexul - i acestea au fost identificate drept factori ce pot declana un atac de inim, ns poluarea atmosferic le depete pe toate n ceea ce privete potenialul ei de risc. Specialitii de la Universitatea Hasselt din Belgia a combinat date din 36 de studii anterioare pentru a calcula riscul de atac de inim ce poate fi atribuit fiecreia dintre cauzele menionate. n special poluarea determinat de traficul auto s-a dovedit periculoas, iar acest factor trebuie luat n considerare cnd e vorba despre sntatea public, au afirmat cercettorii. Cu toate c sntatea inimii se pstreaz n primul rnd printr-un stil de via sntos (diet echilibrat, exerciiu fizic, lipsa fumatului, meninerea unei greuti corporale normale), poluarea atmosferic (la fel ca i fumatul pasiv) joac un rol important.

13

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Organizaia Mondiale a Sntii a descris poluarea aerului drept "un factor de risc major pentru sntate", estimnd c provoac aproximativ 2 milioane de decese premature n fiecare an.

Smogul accentueaza incalzirea globala

Responsabilii Statelor Unite pe probleme de mediu au publicat un studiu care leaga incalzirea globala de nivelul ridicat de smog care invaluie marile metropole si care constituie, in acelasi timp, o amenintare serioasa la adresa sanatatii publice. Articolul a fost publicat de catre Agentia de Protectie a Mediului si a fost folosit de unele organizatii ecologiste pentru a condamna politica relaxata pe care administratia Bush a adoptat-o vizavi de problema incalzirii globale . In raport, sunt marcate zonele de pe teritoriul Statelor Unite care inregistreaza cresteri ale nivelului de ozon si este atrasa atentia, in mod special, asupra sezoanelor in care problema ar deveni mai acuta, din cauza temperaturilor mai ridicate. Smogul de ozon reprezinta o amenintare pentru sanatatea populatiei, in mod special pentru cei tineri, batrani si pentru cei care au probleme respiratorii. Raportul lanseaza o intrebare foarte importanta: este incalzirea globala o amenintare pentru sanatatea publica? se intreaba Frank ODonnell, presedintele ONG-ului Clean Air Watch.

14

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Top 10 Cele mai poluate orase din lume


Top 10 Cele mai poluate orase din lume no tags + zoom

Galerie foto (1)

Oameni din intreaga lume sunt afectati de flagelul modern al poluarii provenite din reziduurile industriale si emisiile de gaze. In cele mai grave cazuri, zeci de mii de persoane sunt otravite zilnic, conform rapoartelor expertilor in ecologie care monitorizeaza cele mai poluate, si in acelasi timp poluante, orase ale lumii. Peste 10 milioane de oameni care locuiesc in apropierea acestor locatii extrem de poluate sufera de diferite forme de cancer, probleme respiratorii, distrugeri ale sistemului imunitar, afectiuni neurologice, si multe alte probleme de sanatate pe termen lung.

10. La Oroya, Peru


Persoane afectate: 35 000 Poluanti: Dioxid de sulf, plumb, cupru, zinc Sursa: Minerit Desi este o localitate mica cu doar 35 000 de locuitori, La Oroya este poluata masiv de compania americana Doe Run, care isi permite sa ignore toate avertismentele ecologilor peruani, referitoare la sanatatea bastinasilor precum si la poluarea zonei pe termen lung. Astfel reprezentantii companiei Doe Run nici macar nu au avertizat locuitorii zonei de pericolul reprezentat de activitatea miniera. Drept rezultat, 99% dintre copiii care se nasc in acest orasel prezinta o contaminare masiva cu plumb a sangelui si maduvei osoase, majoritatea netrecand de pragul
15

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

varstei de 6 ani. Totodata ploile acide cauzate de poluarea atmosferica cu dioxid de sulf, au decimat atat vegetatia junglei din imprejurimi, cat si culturile agricole ale localnicilor.

9. Vapi, India
Persoane afectate : 71 000 Poluanti : Reziduuri chimice, Metale grele Sursa : Industrie Cu acest oras se sfarseste asa numita Centura economica a Indiei, o zona care strabate India de la Est la Vest, si unde se regaseste o mare parte a industriei acestei tari. Situat in statul Gujarat, Vani este un oras unde sunt concentrate peste 50 de fabrici care produc ingrasaminte chimice pentru sol, produse petrochimice, medicamente si vopseluri. Pe langa poluantii produsi de aceste fabrici, se aduna resturile provenite din activitatea a peste 1 000 de ateliere mici cu productie proprie din domeniile pesticidelor si medicamentelor. Toti acesti agenti economici deverseaza resturile si reziduurile produse zilnic, direct pe sol si in lacurile din apropiere. Ca rezultat direct, medicii din zona raporteaza o incidenta crescuta a bolilor aparatului respirator si o rata ascendenta a avorturilor spontane.

8. Norilsk, Rusia
Persoane afectate: 134 000 Poluanti : Poluarea aerului cu dioxid de sulf, metale grele precum nichel, cupru, cobalt, plumb, selenium, fenoli Sursa: Minele de extractie a metalelor grele si procesarea acestora Norilsk este un oras din Rusia situat dincolo de Cercul Arctic. In ciuda acestui aspect, zapada care cade iarna la Norilsk este de culoare neagra datorita poluarii cu metale grele. De fapt, aici se afla cel mai mare centru mondial al procesarii metalelor grele, si in consecinta orasul cu cel mai toxic smog. Aici nu creste nici macar un fir de iarba pe o raza de 30 km, in timp ce contaminarea solului cu metale grele a fost descoperita inclusiv la 60 km de Norilsk. Circa 16% dintre nou nascutii din acest oras mor la nastere, in timp ce adultii sufera de afectiuni respiratorii grave si diferite forme de cancer.

7. Tianjin, China
Persoane afectate : 140 000 Poluanti : Plumb si metale grele Sursa : Mineritul si procesarea metalelor grele Conform autoritatilor chineze,Tianjin este cel mai mare producator de plumb din China, aici lucrand in extragerea plumbului peste 160 000 de mineri. Concentratia de plumb din aer si sol este la Tianjin de 8,5 ori mai mare decat in oricare alt oras din China. Totodata in acest oras nu exista garda ecologica si nici legi care sa interzica poluarea. Prin urmare oamenii sunt obligati sa respire aerul din zona, unde nivelul de plumb este de 10 ori mai mare decat maximul permis
16

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

pentru organismul uman. Locuitorii sufera de pierderi de memorie, afectiuni cerebrale, si nasteri premature.

6. Kabwe, Zambia
Persoane afectate : 255 000 Poluanti : Plumb, cadmiu Sursa : Minele de extractie a plumbului si procesarea acestuia Kabwe este, concomintent, al doilea oras al Zambiei si primul oras din lume in topul poluatorilor cu plumb. Ca rezultat direct, intregul oras este contaminat cu metale grele, dintre care plumbul si cadmiul sunt cele mai des intalnite. Generatii intregi de copii din Kabve se scalda (inca din anul 1902 cand a inceput exploatarea plumbului), in raul din aproiere, unde este deversat minereul de plumb. Toti copiii din oras sunt contaminati cu plumb, fapt ce duce la afectiuni ireversibile ale creierului si nervilor. Testele de sange efectuate copiilor din Kabwe au adus rezultate incredibile: copii prezentau peste 50 de micrograme de plumb la un decilitru de sange, inregistrandu-se cazuri in care unii copii prezentau peste 100 micrograme de plumb la decilitru

5. Sumgait, Azarbaijan
Persoane afectate: 275 000 Poluanti: produse chimice organice, petrol, metale grele incluzand mercur Sursa: Punctele de exploatarea a petrolului si combinatele petrochimice din zona Pe vremuri Sumgait era centrul industriei petroliere din U.R.S.S. unde activau peste 40 de fabrici de cauciuc, de productie a clorului si pesticidelor. In prezent, cei 275 000 de locuitori sunt contaminati zilnic cu metale grele, produse petrochimice si mercur. Rata cancerului este de 50 de ori mai mare decat in restul Azerbaijanului, in timp ce copiii azeri din Sumgait sufera de o serie de defecte genetice, de la boli ale oaselor la afectiuni ale creierului.

4. Djerzinsk, Rusia
Persoane afectate: 300 000 Poluanti: Chimicale si produse toxice adiacente, incluzand aici gazele Sarin si VX, de asemeni plumb si fenoli Sursa: Fabricile de armament din perioada Razboiului Rece Djerzinsk a fost pe vremuri centrul sovietic al productiei de arme chimice. In prezent, activitatea economica din oras se axeaza pe industria produselor chimice. Pe o perioada de 70 de ani acest centru al industriei militare sovietice a produs peste 300 000 tone de reziduuri chimice periculoase, depozitate in apropierea orasului fara a se lua nici o masura de protectie a mediului inconjurator. Depozitul urias de reziduuri a dus la contaminarea panzei freatice cu circa 200 de substante chimice cu potential mortal pentru om. Speranta maxima de viata pentru locuitorii din Djerzinsk este de doar 42 de ani

17

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

3. Sukinda, India
Persoane afectate: 2 600 000 Poluanti: Crom hexavalent, metale grele Sursa: Mineritul si procesarea cromului La Sukinda se afla cel mai mare complex minier din lume destinat extragerii cromului, tot aici este depozitat circa 97% din cromul extras in India. Apele din apropiere contin crom hexavalent, care este unul dintre cele mai puternice cancerigene cunoscute. Raul Brahmani curge printre muntii formati de cele 30 milioane de tone de reziduuri miniere. Mai mult de 2,5 milioane de oameni sufera de multiple forme de cancer datorita expunerii la apa, solul si aerul din apropierea acestor mine.

2. Linfen, China
Persoane afectate: 3 000 000 Poluanti: Particule minuscule de cenusa, monoxid de carbon, oxizi de nitrogen, dioxid de sulf, arsenic, plumb Sursa: Gaze de esapament produse de automobile, emisii industriale Linfen este un oras situat in centrul Chinei, in provincia Shaanxi. Orasul detine si tristul record de cel mai poluat oras din China. Locuitorii sunt obligati sa inspire o serie de substante toxice foarte periculoase, produse de sutele de fabrici, mine, si rafinarii de la periferia orasului. In plus, numarul de automobile creste, ceea ce duce la inregistrarea celor mai mari valori ale arseniculului descoperite in atmosfera vreunui oras din lume. In consecinta, locuitorii din Linfen sufera de forme noi de pneumonii, bronsite si cancer la plamani.

1. Cernobal, Ucraina
Persoane afectate : Peste 5 000 000 Poluanti : Praful radioactive Sursa : explozia reactorului central din anul 1986 Cernobalul a fost o locatie expusa la 100 de ori mai multe radiatii decat orasele Hiroshima si Nagasaki. Aproximativ 5,5 milioane persoane au fost grav afectate in decursul acelui an. Intre anii 1992 2002 cel putin 4 000 de copii nascuti in afara perimerului de 25 km care delimiteaza zona interzisa din jurul Cernobalului, prezinta cancer tiroid. Aproximativ 100 de tone de uraniu si plutoniu inalt radioactiv se afla inca prinse in interiorul reactorului distrus, peste care s-a turnat un strat gros de beton. In zona contaminata de langa Cernobal inca traiesc si isi desfasoara activitatile zilnice peste 5 milioane oameni.

18

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

igla anti-smog, o nou arm n lupta cu poluarea


igla anti-smog, o nou arm n lupta cu poluarea titaniu + zoom tigla, acoperis, smog, poluare,

Galerie foto (2)

O companie american a inventat o igl special, care contracareaz efectul nociv al emisiilor automobilelor. Conform productorilor, dac aceste igle sunt folosite pe acoperiul unei case de 185 de metri ptrai, ele pot procesa oxizii de azot produi de motorul unei maini dup 17.380 de km condui. "igla anti-smog", cum este denumit invenia companiei californiene Boral Roofing, folosete dioxid de titaniu pentru a reui s lupte contra polurii. Razele soarelui activeaz acest ingredient, care acioneaz precum un catalizator, accelernd procesul de transformare a oxizilor de azot n oxigen i azot. iglele au fost testate n laborator i n spaiu liber de ctre o serie de specialiti din EU, ntre anii 2002 i 2006. "n studiile efectuate n Europa, unde au folosit aceste igle la casele situate n apropierea caselor, s-a nregistrat un nivel mai redus al polurii. Funcioneaz", a declarat Michael Chusid, un consultat tehnic.

19

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

iglele nu sunt utile doar n lupta contra smogului, ci mai au un beneficiu. Atunci cnd plou, nitraii acumulai pe acoperi se vor scurge pe sol, unde vor aciona ca ngrmnt.

Romania, al doilea poluator din UE prin centralele pe carbuni - Cum ne imbolnavim

Romania este a doua cea mai poluanta tara din Uniunea Europeana in privinta centralelor pe carbuni, potrivit unui raport dat publicitatii joi de Health and Environment Alliance (HEAL). Tara noastra este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind urmata de Germania. Dintre cele mai poluante 20 de centrale pe carbune din UE, 5 sunt instalatiile romanesti de la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnita si Mintia, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com de Fundatia TERRA Mileniul III. La nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil in fiecare an pentru 18.200 de morti premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronsita cronica si peste 4 milioane de zile de lucru pierdute. In termeni economici, impactul arderii carbunelui in Europa costa aproximativ 42,8 miliarde de euro pe an. Aceste costuri sunt asociate in mare parte cu afectiunile respiratorii si cardiovasculare ce reprezinta doua tipuri principale de boli cronice in Europa. Impreuna, centralele pe carbune din Polonia, Romania si Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumatate din impactul total al acestor instalatii asupra sanatatii umane. Clasamentul tarilor din UE in privinta poluarii realizate de centralele pe carbune

20

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Cum ne imbolnavesc centralele pe carbuni?


Centralele pe carbuni sunt un important generator de poluare a aerului in Europa, pe care expertii in boli respiratorii l-au numit "ucigasul invizibil" si reprezinta astazi una dintre cele mai mai mari amenintari la adresa sanatatii publice. Expunerea la poluare este legata de un numar semnificativ de efecte asupra sanatatii umane, precum incidenta mare a bolilor respiratorii si cardiovasculare. Productia de energie electrica pe baza de carbune se adauga la calitatea si asa slaba a aerului din Europa - afectata in principal de sectorul transporturilor, industrie, incalzirea rezidentiala si agricultura. Centralele electrice pe carbune elibereaza cantitati substantiale de pulberi in suspensie, dioxid de sulf, oxizi de azot - cele din urma contribuind indirect la formarea ozonului. Dintre acestea, cele mai periculoase pentru sanatate sunt pulberile fine (PM2.5) si ozonul. Avand in vedere ca poluantii se pot imprastia in aer pe distante mari si nu au granite, intreaga populatie europeana este afectata. Alte substante periculoase emise de cosurile centralelor de carbune sunt metalele grele, precum mercurul si poluantii organici persistenti (POP), cum sunt dioxinele si hidrocarburile policiclice aromate (PAH). Intoxicarea cu acestea se poate face fie direct, prin respiratie, fie indirect, preluate prin alimente si apa. Un motiv special de ingrijorare il reprezinta cantitatile mari de mercur, avand in vedere ca acesta poate afecta dezvoltarea cognitiva a copiilor si poate afecta in mod ireversibil organele vitale ale fatului. Centralele electrice pe carbune sunt cea mai importanta sursa de emisii de mercur in Europa, iar UE propune o serie de optiuni tehnice pentru reducerea acestor emisii in cadrul unui nou tratat ONU.

Ce masuri trebuie luate?


Peste 80-90% din populatia urbana din Europa este expusa la niveluri de pulberi in suspensie si ozon mai mari decat cele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Aproape fiecare persoana este expusa la poluarea aerului pe timpul vietii. Aceasta expunere pe termen lung creste semnificativ riscul de a dezvolta boli cronice cardiovasculare sau respiratorii. Intre 4% si 10% din populatia europeana a fost diagnosticata cu boli cronice obstructive pulmonare, iar aproximativ 30 de milioane de europeni sufera de astm. Concediul medical asociat acestor afectiuni afecteaza productivitatea si genereaza costuri. Necesitatea de a lua medicamente sau de a primi ingrijiri medicale reprezinta o presiune bugetara atat asupra persoanelor afectate, cat si asupra sistemelor publice de sanatate. Dar dincolo de costurile economice, cea mai afectata este bunastarea oamenilor, a familiilor si a comunitatilor, care ar trebui sa fie protejate de efectele negative asupra mediului. Cheltuielile publice de sanatate provocate de bolile cardiovasculare au fost estimate la 196 miliarde de 21

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV euro pe an pentru UE, in timp ce pentru bolile respiratorii cronice costurile au fost estimate la 102 miliarde de euro pe an, de catre European Lung Foundation (ELF) si European Respiratory Society (ERS). O centrala mare pe carbune emite anual mai multe mii de tone de poluanti atmosferici periculoasi si are o durata de viata medie de cel putin 40 de ani. Constructia de noi centrale electrice pe carbune ar insemna ca emisiile periculoase si efectele lor asupra sanatatii se vor multiplica si vor continua pentru multi ani, potrivit comunicatului. De asemenea, ar contrabalansa reduceri de poluanti atmosferici realizate in alte sectoare. "Aceste date privind impactul carbunelui asupra sanatatii sunt cu atat mai ingrijoratoare pentru Romania avand in vedere ca Guvernul nu ia masuri, ci dimpotriva amana retehnologizarea a 28 de termocentrale care trebuie sa-si reduca emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi. Actiunile Guvernului permit astfel mortalitati premature si imbolnaviri ale populatiei ce ar fi putut fi evitate prin aplicarea limitelor de emisii stabilite la nivel european. Nu este corect ca societatea sa acopere costurile de sanatate si de mediu ale unor industrii poluatoare, mai ales in conditiile in care exista alternative viabile la planul propus, in primul rand cresterea eficientei energetice atat pe partea de productie cat si pe cea de consum", a spus Ionut Brigle, activist Bankwatch Romania. C.P.

22

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Romnia are al zecelea cel mai poluat aer din Uniunea European, potrivit unui nou studiu, publicat de Agenia European de Mediu. Cnd vine vorba de OZON, Romnia este codaa Europei. Experii atrag atenia c 88 la sut din aglomerrile urbane din Europa sunt expuse unui nivel de poluare peste limitele admise. Cel mai ru stau Bulgaria i Polonia, iar cel mai bine Estonia i Finlanda.

Romnia are al zecelea cel mai poluat aer din Uniunea European. E coda la ozon. Raportul Ageniei Europene pentru mediu a analizat perioada 2002-2011. Per ansamblu, agenii poluani au sczut la nivelul Uniunii Europene, dar mai rmn probleme cu OZONUL i cu praful i funinginea, provenite de la combustibilii fosili. Romnia are, potrivit datelor din 2011, cea mai sczut concentraie de OZON, ceea ce nseamn c suntem cei mai expui la radiaiile solare, foarte periculoase pentru sntate. Raportul a analizat concentraia de monoxid de carbon din aer, dar i de gaze provenind de la courile de fum i de la gazele de eapament. Astfel, Romnia este pe locul 10 ntr-un clasament negru condus de Bulgaria, Polonia i Slovacia. Experii spun c agenii poluani pot provoca astm i cancer, iar n unele cazuri aduc i moartea. Potrivit unui raport al ONU, Romnia i Bulgaria au cele mai multe decese legate de slaba calitate a aerului. n ntreaga Europ se nregistreaz anual 430 de mii de decese premature, l egate de poluare.
23

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

eful programului european de control al calitii aerului, Valentin Foltescu, a declarat pentru The New York Times c multe dintre problemele din Bulgaria i rile vecine sunt cauzate de folosirea lemnelor pentru nclzire. Asta, deoarece populaia nu i mai permite costurile energiei.

POLUAREA AERULUI
Autoritatile europene au cazut de acord n privinta unui proiect de directiva care stabileste limitele maxime pentru concentratia microparticulelor din atmosfera, nocive pentru sanatate, pragul limita pentru anul 2015 fiind de 25 micrograme pe metri cubi, informeaza europa.eu. Parlamentul European a aprobat, la Strasbourg, acordul la care s-a ajuns cu Consiliul privind viitoarea directiva pentru calitatea aerului. Vor fi stabilite limite maxime pentru concentratia microparticulelor periculoase din atmosfera (PM2,5), care nu au fost reglementate pna n prezent. Statele membre vor avea la dispozitie doi ani, dupa intrarea n vigoare a directivei, pentru a o transpune n legislatia nationala. Acordul prevede reducerea cantitatii de microparticule cu diametrul de 2,5 micrometri (PM2,5) si a altor microparticule suspectate ca ar provoca boli respiratorii ca astmul, bronsita si emfizemul. Potrivit textului de acord, este vorba de "a evita, a preveni sau a reduce emisiile de poluanti atmosferici nocivi si a defini obiective adecvate n materie de calitate a aerului". Directiva va nlocui cinci acte n vigoare privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului, limitele altor poluanti din aer - ozon, anhidrida sulfurica, dioxid de azot si oxizi de azot, plumb, benzen si monoxid de carbon - si schimbul reciproc de informatii si de date privind poluarea aerului ntre statele membre. Pentru particulele atmosferice cu un diametru mai mic dect 2,5 micrometri (PM 2,5), care sunt cele mai nocive pentru sanatate, Parlamentul si Consiliul au stabilit sa defineasca mai nti o valoare tinta de 25g/m3 valabila din 2010. ncepnd cu 2015, aceasta valoare 25g/m3 va deveni o limita constrngatoare. A doua valoare limita, de 20g/m3, ar trebui respectata pna la 1 ianuarie 2020, respectiv n decurs de cinci ani dupa atingerea primei valori limita. Comisia Europeana urmeaza sa reexamineze aceasta valoare indicativa n 2013, pentru a confirma nivelul sau pentru a cere modificarea sa. Plafoanele de concentrare a microparticulelor mai mari (PM10) vor trebui reduse la 40g/m3 n medie pe an, fara sa fie precizata data ncepnd cu care acest nivel trebuie sa fie atins. Aceasta nseamna ca nu vor fi modificari n raport cu actuala directiva ce reglementeaza PM10 (Directiva 1999/30/CE care fixeaza valori limita pentru anhidrida sulfurica, dioxidul de azot, oxizii de azot si n special plumbul din aer - n vigoare de la 1 ianuarie 2005). Parlamentarii au acceptat pozitia Consiliului privind concentratiile minime zilnice ale acelorasi particule, pentru care se va fixa un plafon de 50g/m3, ce nu va trebui depasit mai mult de 35 ori pe an. Acordul prevede posibilitatea de derogare temporara, de trei ani, pentru valori limita de PM10 n zonele aglomerate n care nu se respecta criteriile n materie de poluanti, pentru conditii climatice defavorabile sau factori transfrontalieri. Derogarea va fi acordata cu conditia ca statele membre sa prezinte un plan n care sa demonstreze de ce aceste plafoane de particule nu pot fi respectate, n ciuda masurilor luate pe plan national si local. Directiva prevede ca statele membre sa instaleze centre de masurare n zonele urbane cu peste 250.000 de locuitori, dar si n zonele rurale, unde va trebui instalat un "centru de masurare" la
24

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

fiecare 100.000 de kilometri patrati. n afara de particulele PM10 si PM2,5, centrele de masurare vor masura concentratia de anhidrida sulfurica, dioxid de azot si oxizi de azot, plumb, benzen si monoxid de carbon din aer. Comisia Europeana va supraveghea criteriile alese de statele membre pentru localizarea acestor centre, pentru a asigura "aplicarea armonizata" pe ntregul teritoriu al Uniunii. n plus, Comisia Europeana s-a angajat sa adauge la directiva o declaratie n care se angajeaza sa propuna, n 2008, masuri legislative viznd limitarea emisiilor de gaze de esapament ale motoarelor vehiculelor grele si reducerea emisiilor de poluanti majori autorizati la nivel national si a emisiilor provenind din nlocuirea rezervoarelor de carburanti de la vehicule, n statiile service. Deputatii au cerut anexarea declaratiei la directiva. Ei doresc ca, n doi ani, Executivul sa ia masuri pentru reducerea poluarii atmosferice provenite de la vehicule motorizate, inclusiv de la nave si aeronave, asigurarea unei norme Euro6 pentru vehiculele utilitare grele, noi norme pentru instalatiile de ncalzire interna si reducerea emisiilor provenite din agricultura. Executivul european a adresat o scrisoare catre 23 de state membre, solicitnd informatii referitoare la masurile luate mpotriva poluarii aerului cu praf.

Praful din aer poate provoca astm si cancer


Comisia a actionat n acest mod ca urmare a intrarii n vigoare a noii directive privind calitatea aerului, de la 11 iunie 2008. Directiva stabileste tinte ambitioase pentru ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si a calitatii mediului pna n 2020. Specialistii considera ca poluarea cu pulberi n suspensie, PM10 (al caror diametru este mai mare sau egal cu 10 micrometri) este foarte periculoasa pentru sanatatea umana. Aceasta poate provoca astm, probleme vasculare, cancer pulmonar si moarte prematura. Particulele PM10 provin din industrie, din constructii si din trafic. Potrivit estimarilor, aproximativ 40 la suta din zonele UE nu corespund standardelor europene n ceea ce priveste PM10.

Capitala Romniei este extrem de poluata cu particule fine


Romnia nu sta mai bine la capitolul poluare cu pulberi n suspensie. Numai n Bucuresti nivelul mediu anual al PM10 se situeaza la aproximativ 56,9 micrograme, n conditiile n care ar trebui sa se limiteze la 40 micrograme. Gabriel Ciuiu, sef serviciu Monitorizare, Sinteza si Coordonare n cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Bucuresti, spune ca cele mai mari depasiri ale nivelului maxim admis se nregistreaza n punctele de monitorizare a calitatii aerului (Mihai Bravu, Cercul National Militar sau Drumul Taberei). n Bucuresti poluarea cu pulberi n suspensie provine de la santierele de constructii, de la lucrarile la drumuri sau de la aglomerarile n trafic. Bucurestiul este cea mai poluata capitala din Europa - concluzia apare intr-un studiu realizat de asociatia Eco Europa.
25

Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Datele arata ca zilnic respiram cantitati enorme de noxe din cauza numarului mare de masini. Statistica arata ca traficul din Bucuresti produce mai mult de doua milioane de substante daunatoare pentru organism. Potrivit unui studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in ultimii 50 de ani, la nivel mondial, numarul persoanelor care sufera de astm ori au alergii a crescut de 15 ori. Nici concentratia de oxigen din orasele aglomerate nu este cea optima, fiind cu 30% sub valoarea normala. Calitatea aerului este din ce in ce mai indoielnica si din cauza lipsei de spatii verzi. Potrivit statisticilor, in ultimii 10 ani spatiile verzi au scazut la jumatate. Daca v-au ingrozit statisticile referitoare la aerul pe care il respirati pe strada, nu va ascundeti in casa. Datele arata ca in interiorul locuintei aerul este de doua pana la cinci ori mai poluat decat cel de afara., iar in fiecare noapte dormim in pat cu 10.000 de acarieni. Aerul este si mai poluat in preajma fumatorilor. Peste 4.000 de compusi toxici sunt inhalati atunci cand suntem in contact cu fumul de tigara. Si animalele de companie aduc in casa milioane de microbi. Un sfert dintre romani sunt alergici la pisici iar 14% la caini. Medicii spun ca lipsa aerului curat ii poate face pe oameni depresivi sau irascibili.

26