Sunteți pe pagina 1din 7

Balada populara - Miorita - drama din viata pastoreasca - prezentarea baladei

Miorita Capodopera absoluta a literaturii noastre populare, dovada geniului artistic al poporului roman, este rezultatul unui proces de creatie seculara, textul baladei armonizand un numar variabil de motive poetice cu existenta independenta in folclor. "Miorita" sintetizeaza o experienta de viata milenara, pentru a o ridica, prin transfigurare artistica la rang de valoare general-umana. Datarea genezei baladei este de fapt imposibila, pentru ca ea este rezultatul unei contaminari succesive intre temele majore ale folclorului nostru. Tema baladei "Miorita" o constituie o drama din viata pastoreasca, din timpul transhumantei. ubiectul este simplu! conflictul se naste intre trei ciobani! ""nu-i moldovan#"nu-i ungurean# i unu-i vrancean". Cel moldovean, mai vrednic! "are oi mai multe#Mandre si cornute# i cai invatati# i caini mai barbati". Ceilalti doi, cu sufletul cotropit de invidie, siau pus in gand sa-l omoare pe cel moldovean. $%$%&etx%%shv%p ' miorita nazdravana il instiinteaza pe baci de complotul pus la cale. e pune astfel in evidenta o prima semnificatie a operei! infruntarea dintre bine si rau. Deznodamantul nu ne este cunoscut( nu stim daca ciobanul a fost omorat, dar ii cunoastem gesturile, atitudinea, gandurile in fata mortii. )artea lirica, urmand celei epice, contine testamentul baciului si rugamintea adresata mioritei de a alina durerea maicutei sale. Din intreaga poezie izbucneste navalnic, ca un fluviu, vitalitatea dintotdeauna a omului din popor, dragostea oierului fata de indeletnicirea sa, fata de arta, de viata, de natura si, mai ales, iubirea filiala fat pentru mama sa. *n structura compozitional a baladei se pot distinge doua mari parti! una epica, in care sunt narate faptele, si una lirica si dramatica, in care se exprima gandurile si sentimentele ciobanasului aflat in fata mortii. th$%&e%$%%shhv Motivele fundamentale pe care se sprijina balada sunt! &+ motivul transhumantei $+ motivul complotului ,+ motivul mioarei nazdravane -+ motivul testamentului

.+ motivul maicutei batrane /+ motivul alegoriei moarte-nunta *n text, cele sase motive se distribuie in trei parti. )rima parte corespunde motivelor transhumantei si complotului, cea de-a doua apartine celui de-al treilea motiv, iar ultima parte celor trei motive finale. Cele trei parti sunt legate sintactic prin conjunctiile "dar" si "iar" cu valoare adversativa sau copulativa. )rima parte, o adevarata expozitiune, are un caracter epic, ce reprezinta imaginea cadrului natural in care se succed faptele. 0stfel, personajele sunt plasate in spatiul romanesc, intr-o atmosfera de calm si seninatate specifica inceputurilor. Metaforele ne introduc intro natura de basm, intr-un loc al fericirii in care pastorul se simte linistit. Ciobanii sunt prezentati vag la inceput, fiind incadrati in coordonatele spatio-temporale carora apartin, pentru ca din primele versuri se deduce si timpul desfasurarii actiunii. 1 toamna, tarziu, cand turmele coboara la iernat, intr-o miscare mereu repetata numita transhumanta. *n secventa urmatoare, epicul devine intunecat de gravitatea complotului. 1chilibrul se strica. e creaza un contrast puternic intre atmosfera paradisiaca din primul tablou si dramatismul situatiei, sugerat de complot-intriga. 2otararea de omor este determinata de cauze economice, de invidia determinata de averea mai mare a ciobanului moldovean, care e mai "ortoman". 3aptele cu valoare informativa sunt enumerate cu o detasare obiectiva. )oetul anonim se abate de la acest ton o singura data cand, printr-un dativ etic 4"ca sa mi-l omoare"5, marcheaza participarea sa afectiva la cele relatate, dar si dramatismul situatiei in care se afla ciobanasul. )artea a doua a baladei, desfasurarea, este dramatica in totalitate ca urmare a comportamentului mioritei. 0utorul staruie mai intai asupra nelinistii oii nazdravane, evidentiind zbuciumul ei puternic si rau prevestitor "Dar cea miorita#Cu lana plavita#De trei zile-ncoace#6ura nu-i mai tace#*arba nu-i mai place". Dramaticul are acum ca modalitate fundamentala de expresie dialogul. )rin dialog se releva relatia stransa dintre animalul credincios si stapan, reciprocitatea sentimentelor dintre ei, perfecta armonie dintre om si profesiunea sa. 0cum intervine elementul fabulos, de basm, prin personificarea mioarei, ce ii aduce la cunostinta ciobanului hotararea de omor. Tensiunea dramatica este gradata. )rintr-un limbaj afectiv, oita isi indeamna stapanul! "Da-ti oile-ncoace" sau "*ti cheama s-un cane". Complotul este comunicat abia la sfarsit, cu grija de a nu speria! "Ca l-apus de soare#7reau sa mi te-omoare". 0utorul popula utilizeaza diminutivele exclusiv in momentele de mare intensitate lirica 4"bolnavioara", "fluieras", "draguta", "ciobanel"5, pentru a spori substanta dramatica a baladei.

8aspunsul baciului, construit in partea a trei a baladei, da contur confruntarii omului cu moartea, capacitatii acestuia de a patrunde tainele universului. 0cum se structureaza motivul testamentuluisi al alegoriei moarte-nunta. De aici incolo, creatorul popular converteste totul intr-un emotionant monolog liric, prin care ciobanasul isi exprima ultimele dorinte inaintea presupusei morti. entimentul de profunda dragoste fata de viata este oglindit de atasamentul fata de indeletnicirea sa. Ciobanul nu isi poate imagina despartirea, chiar si dupa moarte, de stana, oile sau cainii sai. 3olosirea paralelismului, evidenta in pasajul fluierelor, este un procedeu caracteristic intregii poezii folclorice. tihurile sunt acum un fel de refrene, laitmotive ce apar la intervale egale, puse in evidenta anaforica 4repetarea unor cuvinte la inceputul versurilor5 a diminutivului "fluieras" si a adverbului "mult". Dramatismul creste, pe fondul unei seninatati a confruntarii omului cu moartea, sentiment izvorat din intelegerea profunda a alcatuirii universului, din experienta mitica, retraita, a baciului moldovean, atingan culmile tragismului in metafora totala, absoluta "cu lacrimi de sange". "rmatorul motiv, cel al alegoriei moarte-nunta, adevarat punct culminant, este si partea cea mai concentrata ca substanta poetica. Dorinta ciobanului este ca lumea sa afle ca petrecera sa din viata a fost o nunta, la care insa "a cazut o stea" 4semnificand inchiderea perspectivei fericirii5. e mai realizeaza aici si o incarcatura poetica maxima, constand in incifrarea alegorica a unei realitati etnografice! mortilor tineri, necasatoriti 4"nelumiti"5 li se organizeaza inmormantarea ca o nunta. 0par acum si simbolorile nelipsite din ceremonialul nuptial! mireasa, nasii, preotii, lautarii si nuntasii, ca si obiectele rituale traditionale 4cununa, lumanarile5, ce sunt figurate prin elemente al cadrului natural 4brazi, paltinasi, munti, pasari5 si cosmic 4soarele, luna, stelele5. Contopirea cu natura, in virtutea unei vechi credinte traditionale, este sugerata de enumerarea de elemente naturale. 0pare insa aici si sentimentul tragic izvorat din neputinta de a stabili dupa moarte legaturi cu mediul uman, reprezentat de mama. Motivul maicutei batrane da glas dragostei si grijei pentru mama pe care nu vrea s-o indurereze. Cunoscand bine semnificatiile, ea nu trebuie sa afle despre caderea stelei, amanunt care i-ar dezvalui imediat realitatea petrecuta. Momentul, dramatic prin excelenta, prilejuieste o descriere portretistica deosebita, ce sporeste lirismul. )oetul popularo evoca pe maicuta intr-o chinuitoare cautare. 6esturile sale! "Din ochi lacrimand#)e camp alergand#)e toti intreband# i la toti zicand" sunt expresia iubirii materne. 9u este vorba aici de o mama anume, ci de personificarea dragostei plina de ingrijorare si sacrificiu a mamei eterne.

*maginea mamei este conturata numai printr-un epitet 4"batrana"5 si un detaliu vestimentar ce indica lumea oierilor 4"cu braul de lana"5. :buciumul fiintei indurerate este foarte bine evidentiat de cele patru verbe la gerunziu, aflate in rima, care prin grupul sonor "-and", sugereaza un lung geamat dureros. 1fectul este impresionant din punct de vedere stilistic-eufonic si da motivului o functie estetica. )ortretul ciobanul, de o frumusete parca ireala, este comunicat in text prin intermediul stilului direct, transfigurat de sentimentele mamei. 1l exprima idealul de cuceritoare barbatie pe care si l-a format, de-a lungul veacurilor, poporul nostru! "Mandru ciobanel#Tras printr-un inel(#3etisoara lui# puma laptelui#Mustacioara lui# picul graului#)erisorul lui#)ana corbului#'chisorii lui#Mura campului". 3rumusetea fizica a ciobanasului este o completare a frumusetii morale. *ubirea de natura, dragostea de viata, de munca zilnica, grija cu care se gandeste la soarta oilor si a mamei sale sunt calitati sufletesti pe care poetul popular tine sa le puna in evidenta. ;alada se incheie simetric prin repetarea alegoriei moarte-nunta, ce accentueaza caracterul liric. "Miorita" face loc, dupa ultimul vers, meditatiei asupra sensului ei adanc, mai indepartat, un sens filozofic. )rivind moartea ca pe un fenomen natural, ciobanul se gandeste la destinul lui si al celor apropiati 4oile, mama5 in eventualitatea mortii. 1l este preocupat de savarsirea tuturor oranduielilor traditionale, pentru implinirea lui ca om 4nunta cosmica5 si pentru a-si asigura prezenta postuma in mediul pastoral, atat de familiar. 'riginea "Mioritei" nu este cunoscuta. 1a poate sa fi pornit de la un fapt real, ori sa fi fost, la inceput, doar un bocet, un colind, sau chiar rezultatul intreg al fictiunii. Cert este ca "Miorita" este numai a noastra, a romanilor. ;alada este o specie a genului epic popular in versuri, cunoscuta si sub denumirea de cantec batranesc, cu un subiect fantastic, legendar, istoric sau familiar, ale carui versuri se canta sau sunt recitate, acompaniate la un instrument. 4balade! fantastice, vitejesti, istorice, haiducesti, pastoresti, familiale5

Balada Miorita

;alada "Miorita" este o capodopera a literaturii populare rom<nesti, "este cea mai frumoasa epopee pastorala din lume" dupa afirmatia lui 0lecu 8usso, cel care a descoperit-o. 1a a fost publicata de 7asile 0lecsandri =n volumul ")oezii populare ale rom<nilor" 4&>.$5. ;alada populara este o specie a genului epic, care prezinta o =nt<mplare din trecutul =ndepartat sub forma unei actiuni simple, cu un numar mic de personaje, prezentate de obicei =n antiteza si =n care realul se =mpleteste cu fabulosul. Desi opera literara "Miorita" este o =mbinare ingenioasa de elemente epice ,lirice si dramatice, ea apartine genului epic, av<nd trasaturile lui specifice. 0utorul anonim =si exprima indirect ideile si sentimentele prin intermediul actiunii si al personajelor. ?nt<mplarile relatate sunt situate =n timp si spatiu ca =n orice opera epica. 0ctiunea se petrece toamna ,=n momentul transhumantei, =ntr-un spatiu de o frumusete neasemuita! ")e-un picior de plai #)e-o gura de rai". Chiar daca unele dinte =nt<mplari sunt ipotetice, ele se constituie =n subiect al unei opere literare. ?n expozitiune se prezinta locul si timpul actiunii, precum si personajele-cei trei ciobani care vin din regiuni diferite. *ntriga cuprinde complotul urzit de ciobani si destainuit de mioara stap<nului ei. 'data cu desfasurarea actiunii, =nt<mplarile trec din planul real =ntr-un plan fantastic =n care totul se afla sub semnul eventualitatii. ;alada se transforma =ntr-un monolog liric prin care sunt exprimate dorintele testamentare. Ciobanasul o roaga pe miorita sa-i =ndeplineasca ultimele dorinte! sa fie =ngropat de cei doi ciobani, sa-i puna la cap fluierele dragi, sa ascunda celorlalte oi moartea sa si sa le-o =nfatiseze ca pe o nunta de proportii cosmice. )unctul culminant-ca intensitate a sentimentelor-este aparitia maicutei batr<ne care =si cauta fiul si, =ndurerata, =i face un portret de o frumusete neasemuita. Deznodam<ntul baladei lipseste =n planul actiunii, =ntruc<t moartea ciobanasului este ipotetica, dar =n planul valorilor morale si filozofice triumfa atitudinea de =ntelegere superioara a sensurilor existentei. "Miorita" este o balada populara pastorala fiindca nareaza evenimente dramatice din viata pastorilor.

3iind o creatie populara are caracter anonim, oral, colectiv si sincretic. ;alada are personaje putine. "nele sunt reale! cei trei ciobani si maicuta batr<na, altele sunt fabuloase! oita nazdravana. ?n "Miorita" apare motivul animalului nazdravan care =l ajuta pe erou, ilustrat prin procedee artistice specifice! personificarea si hiperbola. "Miorita" are c<teva particularitati care o diferentiaza de celelalte balade populare. 0ntiteza =ntre personaje nu se mai realizeaza fiind =nlocuita de zbuciumul sufletesc al eroului. 0bsenta deznodam<ntului =n planul actiunii estompeaza lupta dintre bine si rau, specifica altor balade populare. 1picul este =nsotit de elemente lirice si dramatice care contribuie la exprimare unor sentimente ale personajelor aflate =n situatii-limita. 0v<nd =n vedere acest raport =ntre epic, liric si dramatic se poate spune ca "Miorita" este un adevarat poem filozofic despre atitudinea omului =n fata mortii. ;alada "Miorita" este o creatie epica =n versuri care respecta versificatia specific populara! rima =mperecheata si monorima, ritm trohaic si masura versurilor de .-/ silabe. Miorita este o capodopera a literaturii populare definitorie pentru spiritualitatea rom<neasca.