Sunteți pe pagina 1din 4

-MMI

ftaiiiii xi. N r . ei.

ftri*yWta,

iftP***

416 jMlitt

I tutn-o ii HTr-iaee'm) J in'iigUmaneU cu

Ifliifl petrii monarchia:


ffBBO anu, ^ . 10fl. cr. v. a; diuioetatedeanu 5 , ^puilpalxiuiu . 2 50 , pentru Romnia ti strainetate : jj* anu 30 franci; ^ u i etate de anu um 15
t

e#rf^*i;<if<( c i wo.'), /a iotpcitelt, t tlt'a dreptulu la Medaetihn*,. $!ationja*t Hr. I. vtrdt Mit a te adu td totf e&fit privttcu- to'ut (We iirjritiirali!Dtt te pr* . meeru, etic anonime tiu Jt.puiliCA.
ti uni dm l'ntru mnittie ei uite .onuvieatiu etrrucltm yriratu, te t<>>] ihde tale6 er. am linia } rtpMiriie te furt. cu pretiu stvdiuitm. I H I M frvriult de J>0. <>. t. u. f/eiitiy^ odatu, te, anticipa. '

IjLYitare la prenumeratiime
pentru pe alu II-lea semestru, resp. alu 3-Jea prtffljfimde anu 1 8 7 6 , ce incepe astadi, c letali**; pr<etiuri!e si conditiunil remanendu ele de pana acuma, precum se afla ele iiisemuate mai susu in fruntariu.
i:

Ciae a p r o Y o e a t u s i i n t e t i t u lulu?

restoe-

Omenii nedreptatiriloru si apesritorn, a injugriloru si jfuiriloru de popra respundu la acsta intrebare asi: A g i t a i u ni l e panslavfst i c e m u s e a l e , m a n a 'n m a n a , cru a m b i i u n e a s u o r g o i u l u Serh i e j g i alu Munenejgrului." $ Caci Muscalului si panslavismului, prin lirea domniei elementului slavu in griente, are s faca servitiu acestu restin. '
Noi din ala nostra puntu de
;

vedere

in 1 5 iuliu n. 1876", Scirile mai iioui de pe campulu de resbelu nu sciu s ni spuiia despre loviri maj' mari de pe nici o lini de aciune a Ser$ijlor dsi ttu acesti-a sunt inca in ofensiva; ei: mcelurile in atacuri pariali, despre cari s reporta dm ambele pri, nu*su de vr'o, inemnette pentru nici o parte ne-amica, cci ele-suj mprumutate si asia succesele ctigate pria ele devinu forte ne-statornice, despre ce anj ajunsu a ne convinge din mprejurarea, c ceea ce astadi au dimu c ctig o parte pe^ asta cale, mane ni se reporta c trebui scedjti prtii ne-amice. Bin asta stare a lucrurilora se vede apoi apriatu, c dieu noi am avutu dreptate sustieneudu c nici p parte nu avii. D'apoi C t4ta 4offiea scie, c pie informatiuui pre-alabili secure despre poterea, ctu timpu Austria frecain ochii hunei Contrariului, ci c fie care secam pr incredii^ de cultivatri si, civii^atra a popra- in ne-invingibilitate sa; au trebuitu deci uuele loviri mai mari dela inceputu, c a s - s i loru sale, pre cau^u timpu ea sprigiui vitta in orifie'care. Acelea au s i , urmaii,., si naionalitile si tienea la parol'a de Si acu ambii ne-aniici se marginescu la egalitate a loru, si slavii^ din Turcia spe- atacuri mai mnunte, parte penti a se/poe); rau, c prin prpre^ul^ifatilai u loru de inform mat de aprpe despre poterea cntradin cci, mereu are succesivminte s riufui, part pentru a se cam reculege si a lua despusetiuni pentru a-si mai mari poerea,,Ast'a urme emanci^'aiiya si a^.^;u, carea spe se constata prin seirle sl diriT.Bebgra4u,sdy* rfintia H. '^'i^^iivf^.ivga : da der Consta ntiuiana. Se telegrafedia adca c de o> can4u ob^ejvai-a: tkk emuba i noi, pm cam data stau ambii ue/^mipi in r,epaas(U. ai Hstri turii, aet Jbh domnii Berntt pentru a astruca mort si "a ingrigi rniii % duailsti de pestfe^Laitil austro-gerniauii^ potu ei n e g c a i u b wfpanirea turcsca poporale intelectual e, moralminte si materj^ptate snt adata la trpta de dobitoce"? S ma eparte, potu ei neg c tocmai .fsi s in cci la noi, in civil isatori'a jjona ia abiburgica, decandu cu pacthi sr complotulu dualistecu, naionalitile jnetnagiate si negermane, anume maioritatea de 2 0 de millidri de Slavi sl E^ani, in acelai modu casi |n Turcia |u. fost nationalmente subjugate siapeate?
k
v

Budapesta,

p e ' ^ . A t l ? Ci: R e b e 1 u l u Ta a p r o v o c a t u era u l t i u r n i r e a g e n e r a l e a c r e s i n i l o r u s l a v i d i n O r i e n t e si l s p e r a t i u n e a d'a c s c i g a d i e p tate pre a l t a cale. r indemuulu intetitoriu l'a datu: Nefericit'a politica dulis t i c a a M o n a r c h i e i nstre au s t r o - m a g i a r e.* Adec: tocmai acei'a, caroru acestu resbelu mai pucinu a fost dor-itu si binevenitu! Noi dupa a nostra logica si morala, dup'a nstra ideia de dreptu, de patriotismu, de politica, solenelu si de a seriosu caut s acusmu pre fruntaii AustroUngarei, pre cei-ce astadi si de 1 0 " ani incci conducu nai'a Monarchiei, de provocatori si intetitori ai resclei si ai resbelului, ai cumplitei versri de snge in Orie ite. Nime sub sre nu pt neg ticals'a srte a poporatiuniloru cretine din Turcia; insesi cele trei Imperatii de la nordu , insisi conducetorii diplomateci ai iceloia: B i s m a r k , G o r c i a c o f f si A n d r s s y au reconoscutu si condamnatu apesarea turcsca. Apoi e sciutu intre poporatiunile Turciei, slavii facu d u e t r e i m i, si intre apesrile cele mai despotice, cele mai nenaturali si prin urmare mai greu sentite sunt acelea, prin cari se impedeca cultur'a su progresulu spirituale alu poporului, adec c e l e naionali. Ei bine : Magiarii, si cameradii loru

Facia de asta stare a lucrurilor, de pe, campulu de resbelu serbo-turcu avemu a'a registr pucine sciri. Armat'a lui Cernaief, aflatoria in jurula Nisseijla Babiua-Glava, Ac.Palanca si Pirot in dilele din urma se tieu pasiva; Turcii inca nu. ntreprinse nemica in aceste prti. De aseme-I nea st lucrulu s cu armat'a de sub Alimjpic > si cu Turcii ce stau facia cu elu. - Armat'a, Si apostrofmu aci seriosmente pre de sub Zach inse atac la 11 si 12 1. c. attu Novi-bazarulu ctu si Novo-varosiulu si .Visedomnii despoti naionali din Austro-Ungradulu; a intempinatu inse mare opuseiune garia, s fie convini, c nu sunt cugeta- la Turci, si uupa cum spuiiu scirile turcesci, < bili din afara interitri si amgiri, cari s fi fost silita a se retrage cu mari perderi.De ar pot s faca pre poporatiunile interne asemenea se telegrafeaa, i intre armat'a lui>a-si lua refugiulu la arma si la sange,a se Lesianin si tun ii dela Vidinu se templara l a redic chiar in contra Tronului si Mo- 1 2 1 4 1. c. in mai multe locuri loviri, in c a r i att ulu ha incepu p a r t e de erbi, parte de . narchiei, dca ele prin apesrile, strceTurci, si resultatului'avontor.u inca remasupe rile, si totu feliulu de nedreptatiri cumune locuri iu partea * e l o r ' a , pe aitele in parplite nu s'ar afla aduse la celu mai su- tea cestora; pe>te totu ihse nu se vede s fi fost loviri de ubemneiate mai mare si s se fi premu gr a du de nemultiamire si desperaeluptutu succese statornice. tiune! Intonmu deci cu tta apesarea cuventului, c ori cta ambiiune serbiana, ori-cte amgiri museale, nemica nu ajungeau, dca la poporatiunile slave din Turci'a desperatitmea pentru apesrile interne si pentru impedecarea culturii naionali si din afara nu er la culme!
: 3 ;

ln' dajutoriu, dih acesta pairte iannintia peri elu, fresce c cu sperauti'a siperdura sl rbdarea, devenindu intr'o stare de iritatiune, candu se intielege c ori-ce schinteia, ori-ce sumutiare, din ori-care parte, naturalminte trebui s produc esplosiune !

Europa mumme de oste turBca^ ceil ctra campulu de resbelu,. precum aj| d4n Beligradu se continua a se iameteJa ,jajuo-, rie catra tote patru taberele serbesej. str^ feliu dara acu mai multu lucra ambele pri ne-amice intru a-si pregti calea la victoria in, lupt'a decisiva ce se asiepta.
;

Li adresmu domniloru notri aceste reh'essiuni in acest'a timpu fatale, pentru ca s se cugete bine, sfe-si aduc aminte de propri'a loru dispositiune de odenira intre asemenea imprejurri, si s incpa a-si corege tiran'a si despotic'a tienuta facia de poporale de alte nationalitti pana inca dora mai e unu picutiu de timpu, pona nu e absolutmente p r tardiu!

Muntenegrulu lupta cu succesu in prile Hertiegovinei, si pan'acilea av cu Turcii multe loviri, cari tote le castig. Se pare c Nicbitia, mai alesu dupa ce se vedi c Serbia nu pr pote nanit cu operaiunile sale de oteiisivape toie bulele, n'a piimitu planului!^ btaia serbeseu, ci in suuu u mase iu defesiva, si numai in noi du lu tf ns.v'a. dr totu cu succesu pan'acum'a. Astadi se afla cu armat'a ' * ' sa in juruiu osturvlvi in tote atacurilecau- '' sandu mari perderi Turciloru.

"alu D littiu^i i. ia iokfigitiiettutulu TimocuM jcia din. a ei parte, pcocum - auttiaaa,aici-ciat gandesce la v'ro acthito t a ' contra putrigl# iata-ieri joi in 13 ruliu n. percurse desu ndesai, fora ea insa limb'a loru s fie lui de Turcu. Sunt si de acei, carii ui pun tte foile o depesia telegrafica dia Beligradu c^|ussia atepta ca poperele subjugate u 1 cu datulu de mercuri iu 12, carea suna c ? | arl^c de nevoia mare in br&ciele i, si nnrmat'a serbsca de la Timocu, de sub^$ t E arunci ar fi gafa s se amestece pentru mand'a lui Laaianin, carea intr' adevefi ' ?. S^mceplialu Tfebehilui de facia, sjut or u. Cu acesta mrsiava politica suferitu grele isbiri din partea turcilor de canda":ifblKaprov^t pre guverajulu'.ropire Romani n u i i va prinde. Vai de acele pov sub Osman-pasi'a, batalioneie roman ndat' ^manu^ oa B|ajuresj ptfftru sprigiiri, tte pora cari n'au conductori in sinulu loru din la prim'a itbirt au aruncatu puscele si au fu- foile au notat, cumca acestu guverna in res- < patri'a wru. Pe aici uu suntemu fora tma c gitu din lupta; ci mai de parte principele punsulu seu ar fi avisatu Ia apesarea s i n e - ' poporulu serbu ar pot s cadi sacrificai MUanu voia a pedepsi eseinplarniuite- pre multiamirea nationale a poporului romanu din unei asemenea efori. Daca vm lu in pre? ci" poltroni prin diecimarea a celoru patru Serbia. ) poriune poterea fisica dupa numerulu suflebatalione, la urma iusa s'a niultiainitu a face Am dori, ca vecinii notri Serbiani s telor u in statele beligerani, apoi ajungemu c se impusce numai patru insi. essmineze bine-binei c dca intr' adeveru a constata c se lupta unu erou serbu contra Totu alalta-ieri P. Lloyd " publica dupa cele respandite despre batalioneie romanesci 56 turci fanatisati si iufuriati mai reu de Fr. Pr." cumca ia Nissa armat'a serbsca s'ar fi intemplatu :ofe nu cumva acei Romani ctu Tigrii 1 "^i asi, ori diu care parte pria fost forte norocsa si a inaintatu respin- au ajunsu si ei acolo unde inca la ISi'J se vimu mprejurrile, trebue s recundceinu c gendu pre turci pona la intariture; dar apoi a aflau unele bataliuofe slave la Solferino, si ele sunt periculse si c tocmai Romanulu: ineeputu o canonada nfiortori e de pe murii unde la 1366 se aflau mai tte batalioneie astadi trebue s fie forte atente si crupolosu, foitaretii, carea nimerea de minune, si atunci magiare, adec in lmentulu de deteptare a de re-ce juru imprejuru nime nu ss imu regimentu serbo-romaiiu a retiratu, parte cocseiintiei national, candu -omenii, pona a porta facia de elu fora reserva, cu tta sintosire aruncandu armele de la sine si apoi intr in lupt'a de morte cu gramad'a, se in ceritatea si frietatea. , ~ atrageudu si aite regimente cu sine. Judecat'a trba c ore pentru cine i pentru ce ?! Inchiaiu cu promisiunea c nu voiu pre-' c esbelu s fie condamaatu si pre acestu reNumai dupa o astfeliu de essamiuare get, tte intemplamnitele mai momeatse a' gimentu la dieciraare, dar principele s fie serisa si serupulsa se va pot euunci senvi le comunica. ^iatiatu mulimea si numai 60 s fie fost m- tinti'a, cumca tienut'a acelora batalione ce P. S. Tocmai aflu din fonte secura c pucai. feliu de titlu merita. Noi suntemu convini, c principele Petru Caragiorgievici s'a impaNu potemu sc, dca aceste faime cu- resultatului unei atari investigatiuni nici de catu cu princ. MUanu. Acu cteva dile a fosta priudu ceva adeveru. Cumca armatele serbe au cum n'ar fi in contrastu cu simpatiele Romanila Beligradu, si apoi ieri petrecii in T. SeveBuferitu unele grele loviri, este nenegabile ; si mei pentru lupt'a de emancipare. rinu. Densulu aspira a ocup Tronulu BulAm dori s se constate adeverulu, ca eumca in astfeliu de cauri se striga trdare," gariei si credu c in acestu momentu se dra-dra voru ajunge s invetie o data minte si se gasesce cineva pre care s se puna vin'a, afla iu taber'a serbsca de lauga Vidin. inca este pr naturale Destulu ca domniloru si despotii popraloru, ori cum s'ar numi ei si aos.ri austro-magiari li place nspusu, a se ori unde ar fi e i . . . pot provoca la astfeliu de incidintie, fie penCovsi din Cosiulu Kdactiuni tru d'a dovedi, c Romanii snt ticloi, seu Fiindu c mara'a ^ Gaz. Transilvaniei,* L. Dxinarea de diosu 11 iuliu n. mcar si numai, c nu armoniza cu Serbii in unulu dintre cele mai nue nre ale sale, (iot * Noi marturismu, ca nu iii-ar fi spre miFiindu noi aicea mai aprpe de teatrulu nrulu 48) ni recomenda scandatele decadiutirarei dca acele faime s'ar'adeveri pe deplinu, resbelului intre Turcia si Serbia, si facia de loru magiari reformai calviniani, dela Sto^ ev tte c n'am dori s se adeversca. multele sciri si telegrame mintiunse ce se dululotu de estu timpu din Aiudu, carfe.mnOri-cum, noi rechimmu in memoria sl publica prin Gazetele de Viena si Pesta des- giere in necasurile nstre pentru ticalosi'a Iratilwu erbi, si domniloru magiari uimat- pre loviri si arderi, penai la Adacalt si nstra nationale, ni tramite acesta mngYerciorpva, crediui jje cuvuntia pentru publi- iere de ni veni la mana - tocmai candu daoi jtele: . ./ Jn resbelulu de la 1859 din Italia, unulu culu nostru, aret prin acst'a starea fap- frai de cruce de la Temeeiu si de la Crieiuiu Bu due batalione dintr'uuu regimentu ser- leca, asia dupa cum intr'adeveru este ea. repede aflara de bine a ne nfrunta, c de ce bo-creatu de granitia, {Liconu, dca m aduCetatea Adacle este insul'a danubiana, aruncmu in cosiulu nostru cu liarti'a refles-' ceam bine a minte/) a denegatu ascultarea situata intre Orsiova, Verciorova Romniei, siunile loru, ce ni tramisesara acu 56 sep* comandei d'a intra in focu, si s'a retraii, cum i in drpt'a Serbiei Aci pana astadi nu s'a temane, la unele absurde qrmatiuni" ale, ee nara pre atunci, desconsiderndu cbiaru di- intemplatu nici o lovire intre erbi si Turci; mamei Gazete." Pentru ca s satisfacerau lct'a provocare a Monarchtiui! cei dantai despre partea loru, facendu nisce pre unii s pre alii, si dra nici pre unulu,ca In acelasiu resbelu si unu regimeutu, valuri de pamentu facia de cetate pe dealulu venimu a publica aci contrase intr' un'a ambiftlta data pr bravu din Moravia, n'a vrutu se ce o dominza, asi dicndu.au pus'o in statu laterale reflessiuni, mar vertosu ca mam'a asculte de oficialii sei, ci s'a retrasu. .Gaz." s veda, sc se conving, ctu de plecai de asiediu. Turcii au aci o g-arnisna pana la S'au ordenatu cele mai igurse cerce- 450 de omeni, fara insa ca pana acuma dintr'o suutemu noi a trnti iuipunseturele polemice iu cosiulu cu uartt'a, dar de aliuiutre ctu de tri asupra acestoru cauri, si s'a aflatu c parte su alt'a se se vre aprinde unu tunu caus'a a fost: ur'a si ne'ncredera in oficiarii seu o puca. Turcii comunica cu Orsiova si cu reu i iau brbaii serioi impunseturiie petustrini de la acele regimente! Atunci a esitu Romnia ne'ntreruptu, fara a fi superati ctui lauti si foia totu temeiulti. printr'o ordine de di mandatulu, ca toti ofi- de pucinu din partea contraria, de puscile faci Mama draga ? !* ciarii s invetie si se scie intr' unu anu de Serbesci; de unde se vede c desi in laintrulu nc (tle bine limb'a soldatiloru de la regimentu, Turciei grase za resbelulu in tta form'a, DaAmat'a nstia mama, Gazeta" din BiaCci altfeliu voru fi transferai cu perdere in nubiulu, pentru publicum cltorii este si va siovu, in nrulu seu 35 din 18/6 maiu, r vine jvangu. Frumsa ordeuatiune, dar carea nu se reman liberu pana in Marea-ugra. a pronunci unu neadeveru dintre cele mai tivae de feliu! S'a data din diosu de cataracte cteva colosali, iu contra croru noi trebue s proA uriuatu apoi la 1S0C resbelulu celu glntie de puca ia vaporulu Tisa; a fost iusa, testmu din resputeri, pe teuieiulu celoru mai desastrosu alu Austriei din Boemia, uela fiindu despre diua si ctia, si Serbii crediendu positive acte si date. Ea aruucaudu o reprivire Konigsgrtz, unde trupele inegiare s 'au por- c vaporulu transporta trupe turcesci in Ada- peste geuesea si prim'a desvoltare a dualismuatu attu de roiserabile, inctu iucepusera a cale, precum cu s dile nainte de declararea lui, si laudaudu cu dreptu cuventu pre croai discuta la locurile competeni, c nu oie spi- resbelului ih adeveru a fost desbarcatu socie- pentru perseverauti'a loru langa program'a ritulu mariale alu magarului a degeueratusi tatea danubiana vr'o 260 de soldai la acestu loru nationale, in a crei eousecintia au si tiecadiutu totaliuinte, si nu ore ar trebui toti punctu; de unde pare-mi-se, c chiar ai reesitu a-si salv autonmra nationale, se ntreba apoi asi: recruii magiari pusi la furgon ! notri nu au causa d'a lamenta si protesta. I H acelasiu timpu ce fceau MoDar este schitu, c domniloru magiari, Se dee Duuinedieu ca Serbii se pota aprpe curii, li-a succesu a capacit pre cer- re-esi in acestu resbelu desperaii, dar pre ntanii ?" Si-si respunde astfeliu: curile decisive, cumca soldaii magiari de aici se vestesce, c Turcia a ardicatu tota st ceea nu s 'au luptatu eroicesce, pentru c Asia in contra loru; de asemene dorimu ca, Cei din Ungaria secundau mai intru ii'iUi avutu causa, oprindu-ii anim'a loru natioprotectorii muscali ai fratiloru erbi, se nu tte la pretensittnile Ungureniloru, si credeau nale si patrioteca, d'a-si vers sngele pentru joce si de asta data joculu din trecutu, candu orbesec la tte pnomissiuaila vane ale acesugrumtorii si apesatorii patriei si nationali- si pre ei, dar si pre noi ne-au lasatu prda fe- lora." tatei l n u ! Si niagiurii in locu d'a fi pedepsii, rocitii musulmane. Noi Romanii, cata s Estu respunsu, acesta afirinatiane, este tiu priinilu prin dualismu poterea si pre pop- marturisimu, c nu avemu nici ctu inofcivu o plesnire petulante peste faci'a celui mai evijale cele brave pre mana. de ncredere in Muscalu, cunoscendu nepsa- dente adeveru si este o cutesare rba, de ra Acestea amiutindu din trecutulu celu nu rea Imperatului Ahssandru de noi si te- ce adeverulu peste totu este conoscutu. | n de multu, ca ce avemu s mai adaugemu: merea lui de resbelu universale si de o coaliScriitoriulu unui respunsu uesocotitu ca i. In Serbia, dupa datele positive ce noi tiune a puteriloru in contra sa! acst 'a, n'ar av, de ctu s ice a mana coloveinu, numerulu Itomaniloru este peste 300 nele Gazetei dela 1860 si pon' la 1863, pentru De aicia este, c noi tienemu, cumca ie mii; ei loouh-scu iucependu de la leckia astadi abi pote fi vorba de cderea Turciei; ca sc se conving, ce mare nedreptate face \i& A vis de Rusia va, pe totu maluiu dtenUi cci Romnia st cu manile in sinu, r Gre- Romaniloru din Banatu si Ungaria. Va gsi,
A j n # f l

siVsejfosri^Jg

vo^^UK^^ ' l ^ *
;

i^c^emu^-icWeiteAee de ale acelota, pre ari api, si cu cei dela Albina pururi*Hiam timbratu de renegai, pururia, inca mai aspru ai espresivu dectu insasi mam'a Gazeta* ii-amu combtut; insa dediece ori mai multu vagasiprin gazete, prin petitiuni, prin memoranae, prin brosiure, prin proiecte de legi u de resolutiuni, prin interpejatiuni si discursuri dietali, va gsi proteste ei nc'ncredere facia de pretensiunile ei de promisiunile domniloru magiari. Din care causa si man'a acelorai domni, si persecutiuuile loru, inca mai multu s'au indreptatu in contra Romaniloru ungureni si banatieni, de ctu chiar a Ardeleailoru. Chiar candu la 1866 Romanii ardeleni venir la Diet'a din Pesta, fraii lom Ungureni, cei din eubulu nationale, mereu ii mustrau pentru creauitatea ce .manifestau facia de ci dela potere, si mereu ii menau a -casa! Acestea sunt attu de conoscute, attu -de positive ai ne-negabili, inctu intr' adeveru trebue s stmu uimii, candu le vedemu forualminte ignorate si tocmai contrariulu arirmatu intr'o foia solida si inca in prim'a ei colna, cu carea de comunu se identifica Redactiunile! Dar credemu c pr stimaii notri de la Gazeta" o facura acst'a cu iutentiunea ludabile, pentru da scus, su mcar d'a feri d'o imputatiune pr grea si meritata tienut'a Romaniloru ardeleni de pre atunci, despre carea numai de ctu se sprime conformu adeverului ca asi: ra Bomanii din Transilvania? Ei in ~hcu d'a persevera cu tarta de svfletu, devin de brbai f orii, facura unu lucru ne mai auditu in analile popreloru ; ei adec cester a preitiunei, ei parasindu Dieta dela Sibiiu, care er numai prorogata si nici de cum distUuta, alergar dupa umbre la Dieta din Clutiu a boieriloru ea D. Teleki, Kemny et ^lomovtesi* Da Dieu, acst'a este adeveru isoricu, tocmai asi ne-negabile de nime, precum este ahrmatiuna de mai susu, despre Romanii din Ungaria si a natu, una ne-adeveru isoricu, nesustienibile de nime cu onre. Unde e norocirea, ca tienut'a firma si conferine a Romaniloru ungureni de atunci, acei-a s'o fie pastratu cu aceeai consecintia pona astadi i Dar pentru ca si noi s escusmu intru ctu-va pre cei din cci, fie-ni permisu a dice, C dieu, essemplulu animei RomanitmuZui, alu fratiloru Ardeleni, n'au fost incuragiatoriu pentru cei mai slbui de angeru din prtile ungureue! Creaemu c positiunea presinte nu ni o usiurza sugrafirea trecutului mai negru de ctu -a fostu, si nici dorerile ne'atielegeriloru nu ni le aiina impunseturele di apacaturele mamei Gazete. Dra mai sunt si alte argumente mai rationabili pentru gazetari dibaci ca cei dela Mam'a din Brasiovu.
11 r

gescuv cereaiu-se faca ace*t'*j.dreptate, dar apoiiacunosciiniara s i pe naltulu miniateriu dela "culte si instruciune despre portarea dlui Augustinu Popu, cate. astadi functiunedia ca sub-inspectoriu colare de statu in cerculu Alba-inferiore Cetatea-de1)alta. Forte bine; asi treboi s se faca. Interesulu publicu cei ea imperios ca Nltulu miuisteriu s t e pusu iu cunoseiitttia despre portarea morale a uuei persone, crei i incretlinti , nu scimu dieu la a cai recomendare, veghiarea asupra instruirii i crescerii generatiunii tenere; er pecatu de mrte s nu se faca ast'a, cci dela capu se impute pescele," si asi sub veghiarea personeloru nemorali nici nu ni potemu intipui ca sub -alterau s nu s molipsesca de acelu re^, care apoi trebue sc se verse pe sub ascunsu in surceii teuere!. Prin comunicarea cunoscutului Deliberatu" cu Naltulu ministeriu fiindu acu aeest'a pusu in cunosciintia despre starea lucrului, asteptmu cu mare sete s vedemu ce va face. Dela ceea ce va face, va ajunge lumea nestricata s se intaresca in opiuiunea despre aceea c inctu se lucra la locurile mai nalte pentru sustienerea moralitii, basea fiecrui statu.- Ia ui m'a acestora inca un'a ar mai fi de doritu s ntreprind brbaii de t i n e ce sipusera la anima deslegarea obieptului de sub iutrebarc. Dupace au ingagiat T acestaafacere aciunea tribunalelui regescu si a Naltului ministeriu, credeuiu c ar mai fi de lipsa, sc se indrepte o rogare si ctra Esceientia sa pr bunulu nostru archieppu si metropolitu Dr. I. Vancea, ca sse induce a sprigini pe calea sa resolverea dupa dreptate a acestei cause. Esc. sa are e detorintia morale a sprigini ca sc se essecute odat Defcberatulu" cunoscuta, ia ceea ce privesce averea besericei, si eredemu c Esc. sa va si grbi a-si esseree infiuinti'a morale in acesta respectu. De se va face si a s t a : atunci vor fi ingagiate ia acests^afacep telte potele chiamate a sustien &\ propaga moralitatea in statu. Pe asta cale brbaii uostrii intreprindietori i-vor fi facutu detorinti'a pe tote caile; respunsabilitatea va reman deci numai asupra faptonloru mprali ce se ingagiara sc ie sub respundere si se pedepsesca pe unu abusatoriu de morale. Iu speranti'a c intreprindietorii vor face totu ce li st iu potere si nu vor pregeta a urg deslegarea causei, noi li dorimu succesu in intrepindere; despre totu ceea ce vor ntreprinde, precum si dtspre resultate, nu vom intardi a pune publicum romanu in cunosciintia. Domne ajuta! Mai muli credentiosi.
;

e eonvitsudesprevinovati'a-dlui David i s t a , si asi dara de loca: lu-v suspenda. ' Pana astadi iuse inca nu s'a suspesu numitulu jude comunale, ba inca primiramu dela diu vcomite )decisulu, c judele Rista s'a aflata nevinovata prin cercetarea dlui Lazar. Astu-feliu noi suntemu totu acolo unde ant fostu n&inte de 2 ani. - Din acst'a vedemu c diu Lazar a trebuitu s ti luatu protocoiu falsa cu noi;' altu feliu nu ui potemu spiie lucrulu, dttpa-Cer plansorile nstre se recunoscur, prin diu Lazar de fundate si ele suut forte gravi, referhrdu-se ele la insielatiuni, delapidri si buturi dovedite attu pe sm'a alui Rista, cta si a dlui Lazar. Fiindu plansorile nstre forte multe, na aflmu de lipsa a le nir de asta data atei; ele inse unt cunoscute Naltului ministeriu du rogarea nostra, si la casu de lipsa vomsigraW a le iusir in publicitate. Dar pana atunci ne mai sciindu noi cum s ue scapiuu de aceti belitori, dupa ce in Universitatea Comitatense ui-am perdutu speranti'a, venimu pe cilea acst'a a ue adresa Naltului Ministeriu de interne resp. dlui prim ministru cu aceea umilita rugate, ca s se indure de noi si s ordtueze esmiterea unui omu dreptu si fora prtinire, care sc cerceteze totu lucrulu cum st. De ast'a ne rognu cu attu mai vertosu, cci diu Lazar ni spuse c uutuai ce face elu remane; de on-ce ministeriulu nu viue la noi s veda ce face elu, r varmeghi'a asculta d dsa. Atare omu deci nu pote s cereeteze l u crulu. : .
r

Dovcdindu-se prin cercetare, c plnsurile nstre sunt adeverate, ceremu apoi ca ccalcatori de lege si abusatori de poterea oficiului s fie pedepsii; dovindu-se inse contra- \ r.ulu luam pe noi tota retpunsabilitacal Pavelu Rista, Partenie Ardelean, Zamfiru Ilie, Ioanu Peca, Avram Stepau, Achim. Lazarescu^ Moise Stepau, Moise Stoia, Nicolae Jivan, Nicolae Sbti, Nicolau Pascu,, Georg Iancu, David Navacescu. Lftpusitdu-ttn^ureacu, 8. iuliu 1876.

Oltaba-serbeca

cottlu Carasiu, martiu 76.

archidiecesea Bktsiului, iuuiu 76. Numai de curendu aduseramu la cunosciinti'a publicului romanu, cumca brbai conscii de chiamarea loru si pe deplinu interesai de binele publicu, se puser s trag naintea tribunalelui regescu pe diu Augustinu Popu din Alba-Iulia, pentru c amministrandu dsa cu poterea dela 18501862 averea besericei din Alba-Iulia, Lipoveni," a papatu vr'o 4800 fl, din averea acestei beserice,fora a pot sc de socotela de ei. Acestu pasiu ludabile trebue s indestulesca pe toti cei ce se interesedia de binele si moralea publica. In acestu respectu este de mare insemnetate pasiulu intreprinsu, si de aici e foite naturale c intreprindietoni se apucar s-si asecure succesulu prin concursulu morale si a aitoru faptori, cari stau in legtura cu person'a tram sub respundere. Astu-fehu aflmu c Omenii de bine nu numai c aduser asta cama naintea tribunalelui re-

Din

(O plansore ti rogare, recomendat*ateniunii dlui ministru de interne.) In 17 aprlie 1875 mai muli locuitori din Ohaba-serbsca au fostu acusatu la naltulu ministeriu de interne pe judele comunale David Ristu, pentru multe foradelegi comise de acst'a. Fecera ast'a dupa cc perele date la diu jude cercule alu cercului Mureslu, Constantin Lazar, si la Universitatea Comitatului Carasiu, iernaser fora lesultatu.Sa aretatu in aceea cum suntmu noi despoiai de averea nstra prin balosi'a cea fora de margini a judelui comunale David Rist a, si cum acst'a este spriginitu din partea dlui jude cercuale, carele cu tte plansorile nstre totui cu poterea ni tiene pe acestu omu in sninarea nstra s ne suga si madu'a. Astu-feliu am cerutu o comissiune strina, nepartiale, spre erurarea faptului. Resultatulu a fostu, c dupa ce telegrafice am aretatu de nou naltului ministeriu c cercetarea nu se face contra judelui David Rista si aceea este incredintiata tocmi i dlui jude cercuale Constantinu Lazaru, in octobre 1875 am fostu mai muli locuitori din Ohabaserbsca citai la diu jude cercuale pentru a ne asculta Dsa ni spuse dupa ascultare, c

In 30 iuliu a c. se v arangi la scaldele dela Stoiceni, uuu baiu in favorta fondului scolei romane principali gr. cath. din Lapusiulu-ungurescu. Rogmu pe toti Ro nanii de bine s nu pregete a inaltt vedt'a acelei petreceri romane prin numerosa aceurgere la loculu disu, si de a semenea s nisuimu intru a mari fondulu pr iubitei nostre scole prin marinimosele nostre conferiri. Speru deci c din aprophre casi din deprtare vom conveni la acelu locu rom.m.ticu, pentru de a ui intari credinti'aiu gtuitiiu romnismului; cu ctu sunt mai critice mprejurrile in cari traimu, cu att'a mai tare trebue s lucrmu cu poteri unite intra ajungerea aspiratiuniloru si scopuri loru nostre. Scol'a romana din Lapusiulu-unguivscu este unu tesauru scumpu a Romaniloru si nu-mi potu intipui s fie sufletu romanu, care si se indoisca a o ajut si sustien; din contra, pre basea esperienteloru din trecutu, nutrescu sprantia c si acii, casi in trecutu, ea va fi spriginita si ajutorata, si inca nu numai de romani, ci de toti iubitorii de cultivarea poporului, fara destingere de nattunalitate *).
Ioanu Georgiu,

dirigintele scolei.

Uespunsu la o interpelare.
Unu cutareva S. C. de langa Crisiulu albu, in nurulu 57 alu Albinei aflandu autonomia bisericei vatemata prin aceea, c Staiunea invetiatorsca din Repsigu, cerc. insp. alo, Sebisiului, dela 26 Novemvre 1875 nu.-este de*) M a r i n i m o M l f o r t e * Tora p r i m i ca aMtiamiu din p a r t e d i r c t i a n e ig c o U t rom. p r i n a l p a l i ala Lapuiiula-unj., si * r o r a chii p u b l i c p rin 4ia*rii
DirtetUmea.

plinit, interpelez pre concernintele inspetoru scai. t i ,ce inotivu su care . alo statutului org. lu-indreptatiesce a ngropa recursulu (l?)i in somnulu celu de aorte?" si c i ce este caus'a acestei intardieri?" Ca inspectoru concerninte vinu deci a chiariac pre S. C. despre, starea lucrului si a-i da-respunsu la interpelare, Lucrulu st astfeliu: ndat dupa ndeprtarea invetiatoriului I. Musca *.'a deschisu concursu pentru staiunea invetiatorsca din Rtpsigv si uniculu recurinte C. Z. prin o serisre adresata catra diu parochu si presiedinte alu comitetului parochiale de acolo Simeonu Cornea, in diu'a de alegere si-retrase recursulu din acelu motivu, c i unii alegatori fruntai au poftitu dela densulu cte o parele de cisme ! Alegere deci nu s'a potutu face. Comitetulu parochiale a poftitu o alta alegere, prolungindu terminulu concursului; dua partea venerabilelui Consistoriu cam pe acelu timpu mi-se recomendara inse duoi teneri clerici, pre cari pentru seracia s-ii asiediu m vr'o staiune invetiatorsca, ce ar fi vacante.Pre unulu dintre ei la 14 Dec. 1875, sub nulu esib. 58, l'am substituitu in Repsigu, unde e si acuma. Ce e dreptu, diu parochu a staruitu la mine escrierea de concursu nou, inse eu din trei motive nu nii-am datu invoirea la acst'a; motivele suntu: 1.) ca omenii cu cimele s-si mai trag de sma; 2.) ca tenerulu substituitu s-si achire ceva de traiulu vieii, si mai cu sma .3.) ca prin strmutarea invetiatonloru s nu sufer invetiementulu. Din aceste motive escrierea de concursu nou am amenat'o deci pana dupa essamenulu de vra. ntrebe 8. C. pre, diu -s'. C. preotulu si presiedintele comitetului parochiale din Repsigu si se va convinge, c i am afidatu pre diu presiedinte, c dupa essamenu me voiu invoi a se escrie concursu. Essamenulu s'a facutu la 18 Iuniu si dechiaru, c i acum sinn in voitu, ba. chiar intetiescu a se escrie concufsulu multu doritu. In fine pentru S. C. observa, ca interpelatiunile se facu cu frunte deschisa; slaba catana va fi S. C. de se pitulesce pe tiermurele Crisiului sub tufa ascunsa; speru inse, c i revenindu la obiectu, dup cum se promite, va repara omiterea din trmitu. Butehi, la 25 iuniu v. 1876.
;

sub titlulu: Nru confiscatu dualisticamente.* S L acst'a editiune F I confiscata pentru comunicarea cuprinsului aitieliora, din- a caroru causa se confiscase editiunea prima /

A v i s u.
Spre scopulu pertractare! mai multoru obiecte de interesu pentru Reuniunea invetiatoriloru romani dela sclele confessiunali gr. or. din dieces'a Caransebesiului, si deosebiii pentru luarea dispusetiuniloru necesari in privinti'a adunirii generali, ticnende in acestu anu, am aflatu de bine a cotchiam comitetulu Reuniunei la siedintia oidinaria pre Smbta in 10 iuliu v. a. c.la 9 re inainte de mdiadi in localitatea telei rom. gr. or. din Bocsia-montana. Deci dara, a t t u numirii comitetului Ctu si functiunirii Reuniunei sunt poftii, ca pe aceea diua negresitu s se infacisiedie la loculu determinata, pentru a lua parte la siediutia. Fizesiu, in 29 iuniu v. 1876. lonu Tina, -mp., Martinu Tiapu,mp. not. Reuniunei. presied. Reuniunei.

entru staiunea invetiatorsca din comun'a Tievaniu-micu, in P R O T O P * P K t u l u O R V H tiei, O O T T U L U C A R A S I U H U V S E S C R I E C O N E U R T A C U terminu pana la 25 iuliu, in care d e ^ fi possibile, urmeza si alegerea Invetiatoriului. Emolumentele sunt: Salariu iss anuale 4 8 O fl; pentru scripturistic^i- fl; spese pentru cltoria la conferintre 10 fl; pentru lemne, din cari are a S E incaldi si scol'a iO fl; locuintia L I B E R A in seoa, cu'- \^. jugeru gradina pentru legumi; y , jugeru gradina afara de cniuna-si 2 Jugere pamentu aratoriu de classea prima. Concurenii au a-si adresa recursele, in intielesulu statutului org. bis. provediute cu atestatu de calificatiune, ctra 0?i. tnodu parochiale gr. or. din Ticvaniu-mieu,, si de tempuriu a le tramite domnului Protopopu lucobu Popoviciu in OrarHti, mai a vend U fie carele a s e present pafta-la-25 iuliu vechiu in st'a biserica, spre a-si aret d esterita te in cntare si tipicu.
%

finiti.mil ta c s atii A i.
P
eno:J e K 2 m j Jsaav mm te .

Ticvaniu-micu, in 24 iuniu 1 8 7 6 . Comitetulu parochiale, in co'ntielegere cu diu protop 1S tractuale.

Constantinu Gurbanu, protopresb. ca inspect. de scle in cerculu Sebisului.

a inatitutulu pedagogicu gr. or. alu diecesei Caransebesiului, care se va deschide la 1. septembre st. V; 1876 in Caranstbesiu se cere unu profesoru. . Doritorii de a ocup acestu postu au s documenteze prin carte de botezu : c suntu romani de religia gr. res ; mai departe s documenteze c i au depusa, esamenulu de maturitate si au absolvita cursuiu pedagogicu su ci au absolvita la vre o universitate facultatea filosofica, su in fine c i snta profesori de gimnasiu. Emolumentele mpreunate cu acestu postu suntu salariu de 800 fl si 120 fl pentru cortelu. Recursele indiestrate eu do cumintele mai susu aretate a n a se tramite consistoriului diecesanu celu multu pana in 6/18 augusta 1876. Caransebetiu, din siedinti'a consistoriale a senatului scolariu, tienuta in 14 maiu 1876. Episcopulu diecesanu: 14 Ioanu Popatu, mp.

L J E N I R U conjtnrta sttptndiului de 500fi v. a. 1 din fundatiunea Ballaiana, pe anulu 1876j7 se escrie concursu^ f (Necrologu.) In 12 1. c. v. s'a pe trecutu Doritorii de a ctiga acestu stipendiu la celea eterne remasietiele pamentesci a braau s se piegatsca pentiu profesur'a de pevului si multu stimatului economu din SanNicolaulu-Mhu, cott. Temisiorii, Ioanu Stoicu, dagogia inii* unu institutu superiore (seminalasandu in adunca dorere si plngere pe. 5 riu) ae pedagogia, si a se deoblig, c voru orfani ai sei, dintre cari 4 suntu si fura ma- servi ia instituiuiu pedagogicu din Caransema, pe soci'a si cumnatulu seu, diu Serca do- besiu celu pucinu 6 ani; mai de parte au s cinte in Bodrogulu nou, apoi fraii si surorile. doveusca : a) prin atestata de botezu, c suntu roReposatulu a fostu unu romanu adeveratu mani gr. res.; sfcmatu de teta comun'a, ba chiar la strinii b) c au depusu cu succesu bunu essalocuitori in acsta comuna, a avutu mare trecere si vdia,pentiu portarea sa de esemplu menulu de maturitate ; c) prin atestatu medicale au se dovesolida si de omenia.Multu tempu va jeli comun'a dsca, c suntu sanetosisi c constituti'atrunstra pe acestu locuitoriu reposatu alu ei. Inmomentarea s'a celebratu cu tta pomp'a pesca Cute coitspundietria chiamarei profesorali. cuvenita. Fe- tierina vsora ! Recursele astu-feliu indiestrate cu do* (Osten" rasi confiscatu.) Am spusu cumentele mai susu aieiaie, au a se tramite c i nrulu 25 din Osten" de estu tempu a fost confiscatu prin procuiorulu de statu din Viena consistoriului ditcesauu celu multu pana in 6 /18 din caus'a c a publicatu duoi aiticli: unulu augustu 1876. Caransebesiv, din siedinti'a consistoriale in care aret resultatele diplomatece ale Contelui Andrssy; r altulu, in care espuse re- a senatului scolanu, tienuta in 1 4 maiu 187b. portulu Romaniloru si Slaviloru austro-ungari facia de lupt'a intre erbi si Turci. Din acrEpiscopulu diecesanu: lasi nr. redactiunea dede o a dque editiune ! 1 3 Ioanu Popasu, mp.

Varieti.

reotulu din comun'a Brestovatiu, comit. Temesiu, pfbtopresv. Lipovei, unde oficiulu preotiescu este impreunatu cu cela invetiatorescu, , devenindu nepotintiosu, se deschide concursu prin acst'a pentru definitiva deplinire a ambeloru posturi mpreunate, cu terminu pana in 24 iuliu v. candu se va tien si alegerea. Alegendulu parochu va av nun&i d i u metate din tete venitele si beneficiele parochiali, precum sl din salariulu invetiatorescu, cealalt diumetate remanendu spre folosire nepotentiosului preotu Efretnu lorgoviciu, pana va fi in vitia. Emolumentele de impartitu sunt 30 jugere de pamentu, birulu dela 36 numere cteuna mesur de bucate / grau, -*/ cucurudiu^. si stol'a ndatinata. Dela postulu invetiatorescu 30 ft; 10 meti de gru; iQ meti cucurudiu; 6.orgie del e m n e k jugere de livada, cortelu iberu cu V jugeru gradina intravilana. Doritorii de ocup aceste posturi au a-sl aterne recursurile instruate dupa -recerintia si adresate ctra Comitetulu parochialu, D-lui protopopu districtuale. Brestovatiu, 15 iuniu 1876. Comitetulu parochialu, Cu scirea mea: Ioanu Tieranu, mp.,. 2 3 protopresviteru.
1 a a

entru ocuparea statiunei vacani invetiatoresci din comun'a Olotiagu, protopopiat'.: Iu Lugosiuiul, cottulu Carasiului, se escrie concursu, cu terminu de siese septemane dela prim'a publicare in Albina." Emolumintele santu : 300 fl v. a. salariu anuale, 8 Stengen'* de lemne, 4 jugere de pamentu, cartiru liberu cu gradina, 60; cr. dela immormentri cu liturgia si 4O cr dela cele fara. Concurenii au a-si adresa recursele instruate in sensulu statutului org. ctra on. sinodu parochiale dii: Olosiagu, si a le tramite la D. protop. Georgiu Pesteanu in Lugosiu, avendu apoi in vre o domineca seu serbatre a s e present in biseric'a de acolospre a-si aret desteritatea in tipicu si cntare. ^ Olosiagu, in 13 iuniu I 8 7 6 . Comitetulu parochiale, in co'ntielegere cu diu protop 2 3 tractuale:

In TIJPU^rafi'a lui /. C. Kiss.

"

"

~~"

Editoru si redactoru respundietoriu: Ioanu Ciocam.