Sunteți pe pagina 1din 8

Anulu XI. Nr. 4 6 si 4 7 .

Afara at trei ort in sr-pitmanu ; mercur,., vineri-a ai doirinec'u ; in aeptemanele cu ter'utori inse numai de doue ori.
k

Budapesta, domineca 16/28 maiu 1876.


prenumeraliuni se facu ia ti prin anii corespunderii ai notri, la iote potele, si de a dreptulu la Redactiune, Stationsgoss Nr. 1. unde sunt a se adrese tote A e priveecu foi'a. Cele nefrancate nu se primescu, cele anonime nu se ptiblica. Pentru anwicie si alte comunicatiuni de caracterv pritatu, se respunde cte 6 cr. d* linia ; repetirile se facu cu pretiu seadiatu. 1'assea erariale de HO cr. v. . pentr odat, se an'iripa.

Pretiulu pentru

monarchia:

pe unu anu . . 10 fl. cr. v. a; diumetate de anu 5 unu patrariu . 2 50


Pentru Romnia si strainetate :

pe anu diumetate de anu

30 franci; .15

ALBIN
1

J s se urce foite in pretiu,.de ora-ce Cermania, m a n n cu 12 contra a t ttu i: urn ; r in m (cea I Svedia si Danemarca.introdusese dej baterea austriaca se primi a lui luiWtii *u r m numai cu / monetei eschisivetle auru, r eonfederatiunea ^at 11 contra 9 ^oturi. Ce* urm de aci, se stateloru latine otafise s introduc dela 1878 va ved in plenulu delei iuniloru. baterea eschisiva a monetei de auru. Tote inse Din pirea lui drssy si a lui in dar, cci corbu la corbu nu .scote ochii, r pe stepanu dilei. Tisza la asta ocasiune vede inse, c de poporu nu-ii dre capulii * dieu asecurrile lui i frssy despre o Foile domniloru anuncia, c in ministepace durabile in Europa Irecum si laudele riulu de justiia s'a pregatitu unu proieptu de marelui Tisza despre inf iesarea lui de bilege cu privire la uura, si c acelu proieptu nele poporului si a tierl itte sunt numai cu inceputulu sessiunii de tomna se va prevorbe gole. sent cameriloru spre desbatere si legiferare. Prin acelu proieptu se statoresce massimulu cameteloru de 12 percente, si se enuucia c Budapesta, in 27 Baiu n. 1876. statulu nu va da mana de ajutoriu la incassaLuni-a trecuta se desbat in Svatulu rea de carnete mai mari. De Ddieu s se Acestea alternative se luar in con- tierei si se si primi proieptulu de lege despre faca ceva in acesta privintia! sideratiune din partea membriloru ambe- cassarea a 47 municipie urbane mai mice, si incorporarea loru Ia respectivele comitate. loru delegatiuni, si anume in comissiunile Budapesta, 27/5 n. 1876. La asta ocasiune pasira la tribuna toti atti %ugetari, unde din ambele prti se lu deputai interesai, si fiesce-carele vorbi cu Cu inceputulu *epte manei viitorie se va iniciativ'a, d'a se face pasi intru a resta- focu pro domo. Intre acei-a f si represen- lu sub desbatere in Camer'a representativa proGeorgiu ieptulu despre nou'a aronda re a municipieloru. bili cumpen'a intre aceste due estreme, tantele dela Beserca-alba, diu dupa ce marii politici ai Austro-Ungariei Stup, cerendu ca Beserica-alba s fie cru- In sinulu comissiunii amministrative se primi tiata de sortea c e i se croiesce prin proieptulu acestu proieptu mai peste totu dupa cum lula intieleptiunea loru euistica au aruncatu de sub ntrebare. present guvernulu; icicolea se fecera unei icestu nefericitu statu pe calea resipirii Forte bine; un'a inse nu potemu s tre- modificri, mai alesu cu privire la municipiele in pr marile spese pentru armata. cemu cu vederea din cele c,e,puse diu Stup iWa in aste-prmntiatr hi itf dte' matra elementului magiaru asupra celorlalte itiunea austriaca D r. S t u r m , r in argumente, cum d. e. numerulu locuitoriloru, natiunalitti, si in spetia facia de Romani/De ia magiara M. W a h r m a n n. Cel'a gradulu de intielegintia a cetatieniloru, rela- aci se vede apriatu, c adeveratulu si printiunile comerciali, diu Stup intona ca unu opuse se se sterga din ordenariulu pen- argumentu din cele mai forti mprejurarea, cipalele scopu a proieptatei arondri nu este in interesulu unei amministratiuni mai bune si armata 2 / milione, rcest'a propuse c popuratiunile din acele prti sunt forte a economiei, ci mai multu sugrumarea natiustrine facia de patri'a si stepanirea magiara; nalittiloru. Dar de asta data nu reproducemu itergerea numai de 2 milione. de aceea deci este unu postulatu a intielep- vocile ce se rostira in acst'a privintia in coO cerere forte modesta acst'a la tiunii de statu, ca s se folosesca tota ocasiu- missiune, cci spermu a ni se da ocasiune s tu bugetu de peste 1 1 3 milione pentru nea intru a face s intielega acele poporatiuni, aretmu din desbateriie camerei intentiunele (rmata. Ea este inse si forte la locu, cci c stepanirea magiara li voiesce binele. nepatriotice ale dloru magiari, in tta adeveiu scimu dieu ce va pot isprvi armat'a Prin asta mrturisire nevinovata diu rat'a loru goletate. istra in cauri de lipsa, dupa ce prin Stup insusi recunoscu, c alegerea dsale de La acestu locu inse nu potemu s nu in-iocotinti'a stepanirii in chiverinsirea representante nu este eflussulu vointiei popo- registrmu unu momentu caracteristecu in isi cea de pan' acilea cu banii statului ratiunii din acele prti, dupa ce dsa este sate- acestu respectu. Este o propunere ce se fece litu a stepanirii magiare. prin marele neamicu alu Romaniloru, Orbamt jjotemu s ne asteptmu numai la perdeEca deci inca unu atestatu caracteri- Balzs, nu in comissiunea amministrativa, ci cu totulu si a credetului celui ne-in- sticu despre alegerile de deputai sub stepa- prin o petitiune ctra ministrulu de interne. inatu ce mai avemu pan' la o di; apoi nirea marelui Tisza! Diu Orbanu Balzs sustien ia petitiunea sa, alta parte fiindu sciutu, c attu in c Ardealulu formedia fortareti'a intiegei Un* * garie de astadi. Cinee domnulu Ardealului, 5is- ctu si in Trans-laitania,de muli ani Ieri, vineri in 26 1. c. se desbat in caacel'a e stepanu si peste partea Ungariei demer'a representativa reportulu asupra socotetu prin mprumuturi numai se potu acodin-cce de dealulu-mare; r cine e stepanu leloru finali de pe 1873. Multa sfara 'n tiera ri spesele provediute in bugetu, si nici se facu asupra acestor'a mai nainte de a fi peste anghiulu sudu-ostecu alu Ardealului, ne potemu atepta la mai bine pe langa ajunsu reportulu sub desbatere in Camera si peste asi numit'a tiera a Bersei," acel'a are fericirile naturali ce ne totu apesa, si se totu vorbi, c se va denega absolutoriulu, la mana chiaea de a domni si aperArdealulu." joi mai vertosu pe langa marile resipiri mai alesu ministrului de finantie de atunci. De aceea deci diu Balzs recomenda ministruAjunsu inse in Camera acestu reportu, totu lu- lui de interne s fie cu mare bgare de sma stepanirii si ne-ingrigirea peste totu a asupra acestui tienutu si la totu casulu s ttstei-a de o sorte mai buna pentru con- crulu s'a schimbatu. O mana spal pe alfa," cerce a combina aici unu comitatu in care si minitrii actuali pasira la medilocu si apepuabili. In urma inse asta propunere lar pe predecesorii loru, gandindu pote c o spune fora esitare s fie asecurata supresi acceptabile, cci se pt economis si ei vor av odat lipsa de atari aperatori; r mati'a elementului magiaru! usioru o atare suma prin reducerea taber'a mameluca pentru unu osu de rou ce Si aci se ncerca diu Balzs a aret, c Lului de presentia in armata, prin ce nu e in stare a face la poft'a stepaniloru sei! supremati'a elementului magiaru se pote aselat'a nu sufere nemica, pre candu sta- Astu-feliu apoi pe langa tote opintirile opuse- cur in aceste prti numai prin infiintiarea unui tiunii din stang'a, reportulu se primi si prin comitatu din tienutulu Brasiovului, din unele lu se ajutora cu acea economisare. elu se dede absolutoriu ministriloru de atunci, prti din Alba superiore si din Trei-scaune ; Si cu tote acestea, propunerile de desi a fost pe deplinu doveditu abusulu minis- ori ce alta combinatiune, precum si sustienerea Kerkdpoly, statului quo,le tiene diu Balzs de mare periclu intempinara opusetiune apriga, mai trului de financie din acelu anu, C. carele contracta, spre mare dauna a tierei, im- pentru elementulu magiaru. Si ore de ce? isu in c. A n d r s s y si min. presie- prumutulu de 54 milione pe langa rescumpeSi ast'a ni-o spune d. Balzs fora nici o sfiela,diite C. T i s z a ! Astu-feliu apoi in co- rarea cuponeloru in auru, desi prin Dieta fii cendu c prin ori care alta combinatiune se ssiunea bugetare a delegatiunii ma- impoternicitu s contractedie imprumutu in pt infiinti numai unu comitatu mare romanescu, in care supremati'a va fi a Valachiloru, ire se respinse propunerea lui W a h r- argintu si desi elu a potutu sei c aurulu are I. 1 8 7 6 . B u d a p e s t a , in '27/5 maiu n. , In ambele delegatiuni este ia la ordinea dilei bugetuln pentru armata'. Este acst'a o cestiune din cele mai nsemnate in statu, cci precum de o parte este lucru cunoscutu c ori-si-care statu fora de armata de Domne-ajuta este espusu la mari pericle, tocmai asi nu se pote tgdui c statulu, ce spesedia pentru armat'a s a - m f multu de ctu i ajungu poterile finantiali, cade de alta parte in alternativ'a d'a-si ruina credetulu si asi a nu pot trage neci candu folosu din armat'a sa harnica.
1 2

taci Romanii din tienutulu Brasiovului^au multa dii Europa, iu care. manopera se vede totu intielegiatia si sunt foite avui, si in Brasiovu mai apriatu man'a Muscalului. mai teti bancarii si negutiatorii cei mari sunt Mai antaiu in Serbia si Muntenegru se totu romani. Astu-fe'.iu -*/ de viriiisti vor fi facu preparrile cefe mai ncordate pentru p'Romani si de asemenea si majoritatea membri- irea in aciune cokra Turcului, si se spune loru alei in representanti'a cottense inca c in armat'a Serbii au intratu in servitiu nu are s fie totu a Valachiloru. Prin acst'a inse numai muli oficiarirusesei, dar si unii gerse vatema priucipiulu egalitii, fiindu acelu mani. In Bulgar rescol'a se latiesce totu comitatu sub supremati'a Romaniloru, prin ce mai t u e si ctra Dinare, si ctraMarea-negra, s'ar asupri si nedrepti magkrii si sassii. si spre sudu. Insurgpotn bulgari reporta vicKca pana unde merge neruinarea ma- torie astipr'a turcildu in trtte lovirile ce au cu giarului: ceea ce pentru sine numes"-e dreptu trupele turcesci. Si lovirile pa^teculari sunt si egalitate, aceeai altor'a li o imputa de ne- forte numerose, in <tu abi le mai poti urdreptile si asuprire.'! mri. Un'a dintre cile mai principali fu la 20 Si inca nu numai att'a. in m'a sa contra 1. c. la monasterea frenova, unde insurgenii Romaniloru, siovinistulu de Balzs merge pana fiindu atacai de Teri, nvlir asupra acesa sustien in acea pretitiune, c numai prin tora cu trtta barhatfi si dupa unu atacu crncoaliarea fratiesca a Magiariloru, Secuiloru si cenii, ii silir pe Tirci se apuce fug'a, lasandti pe campulu de batflia peste 200 de mori si Sassiloru se potu asecur interesei patriei magiare de astadi. Ya se die: chiar si in mulime de raniti. ?este tot guvernulu naseelulti lumineloru, orbiii de magiari mai gan- tiunale secretu" aliiiBulgariloru se areta forte bine organisatu. De asemenea resculatii dii descu la o a dou'a unio trium natioiuini!" Bosnia si Hertiegovina lupta cu mard succesu ca deci euratu si de aci c care este intentiunea domniloru magiari cu noua aron- contra trupeloru turtesci. Din multele loviri, mai totu in favorett| crestiniloru, insemnmu dare de comitate. c la 23 1. c. esindii < > f trupa turcesca din castrele dela Gacico, pentru a deschide si curai linl'a intre Gacico-Bilecu-Trebinie, cu scopulu Moratoriulu iu Serbia. dea pot naint proviantu, la pasulu Cemica, Ceea ce se vest i de lune de dile, astadi in valea Corito, avii o lovire cu o ceta de ins'a implenitu. Principele Milanu in fine s'a surgeni. In acesta lovire lasara turcii pe caminiiuplecatu la cererea negutiatoriloru din pulu de resbelu peste 600 de luptaci de ai loru, dar turcii nu iernaser numai cu att'a, Beligradu a decreta unu moratoriu de trei lune pentru detoriele in cambie, desi mai alesu ci insurgenii ii urmrir pana ce ii nimicir consulele generale atistro-magiaru si-a ncor- mai pe toti. Pe langa acestea, scirile mai daii tte poterile intru a impedec acst'a noue ni spunu, c micarea revolutiunaria decretare. Dar nu numai att'a. In acelai de- erupse si in Albania si Turcia serbesca, precum cretu princiare se dispune si luarea unui im- si intre grecii dih Tesalia si Candia; astu-feliu insurectiunea in locu s se nadusia, ea se totu prumutu natiunale .silnicit, si anume de douegeneralisedia si se afirma din ce in ce mai bine spre-dieee milione franci. Astu-feliu dara negutiatorii erbi se des- organisata. In fine apoi in Constantinopole nu lega de o cam data de a'iespunde ingagianiin- se mai gata cu demissiunrile si denumirile de minitri; softele turcesci se organisedia pentru teloru loru facia de credetorii loru din straio micare r ^ar4ihfca^ffi ^locIu acestei stri netate, li se'impune inse ca -s-si *de-' banii de nepotintia turcii se framenta cu cestiunea pentru mprumutul u natiunale silnicii. ste de successiune la tronu. fiindu intre ei trei dspHsetinni se luar in urm'a nesucceseloru partite, un'a ce doresce sustienerea statului ncercri de a contrage Serbia unu imprumutu quo, alfa e pe langa sentoratu, r a trei-a cere din strainetate; prin aceste doue despusetiuni abdicerea sultanului si suirea la tronu a fiiu-so inse Serbia si-mediloci pe o cale indirecta n t r e b u i n a r e a capitalului din strainetate pen- I Iussuf Izzedin Efendi. tru scopurile sale. ' Facia de tote acestea, poterile europene Si cari s fie acele scopuri ? Ast'a se care de care indesa la corabie narmate in areta mai apriatu prin o a trei-a despusetiune marea niaditerana. Si acesta .mprejurare este din decretulu pr'iiciale. Este acst'a suspinde- cu at'atu mai neliniscitoria, cu ctu c din rea provisoria, totu pe trei luni de dile, a arangiamentele dela Berolinu se vede curatu, legi de pressa, ceea ce denota c Serbia c nu are s resulte nemica pentru sustienerea intr' -adeverii se afla iu ajunulu unei intrri in pacei europene. Ast'a apoi cu attu mai vertosu aciune contra Turciei, cci moratoriulu, ini- cu ctu c vedindu-se intentiunea Russiei cu pramutulu natiunale silnicii si censur'a sunt acelu arangiamentu, nu numai Anglia, dupa trinitatea ce representa inceputulu unei ac- cum aretmu mai la vale, dar nici Turcia nu iuni intre mprejurri straordenari, mai alesu se areta aplecata a primi program'a principelui c pe langa despesetiimile de mai sus din Re-' Gorciacof in cestiunea orientale, desi acest'a siligradu.s'a mai luatu si o despusetiune sacreta modific acii program'a. n urmarea acestor'a, prin carea toti prefeptii de politia se suborde- dupa scirile mai prospete, poterile ntrerupse nedia comandantiloru militari. ori ce comunicare cu Anglia in acesta cestiune, Apoi ce feliu are s fie acea aciune V ni si de se va adeveri acst'a; conflict ulu e nelasa sc intielegemu forte apriatu alte sciri ce ni evitabile. sosescu din Serbia. Se spune adec ca positivu, Astu-feliu deci stmu facia c u inflacac Serbia a inceputu consultri directe cu res- I rrea intregei Europe in cestiunea orientale. culatii din Bosnia si Hertiegoviua si c mul* ime de oficiari rusesci, in frunte cu genera* * lele Cernaiet". au sosi tu in Beligradu, oferinO depesia de astadi din Coustantiniaua ni du-si servitiele loru guvernului serbeseu,prcuiii si c colonelului Alimpici i s'a datu co- spune, c Turcia a ajunsu la cunosciinti'a maud'a asupra devisiunii dela Drina, avendu programei primite in conferintiele din Berolinu, acs-ta a fi avangarda in eventualele resbelu. si anume prin Londra, desi marii cancelari a celoru trei imperatie dela nordu otarisera se Situatiuuea in Serbia se limpediesce tiena cu totului in secretu peste totu acelu deci: prin decretulu princiare celu pucinu se arangiamentu pana ce nu se vor altura la elu netediesce calea, delaturandu-se incurcaturele. tote poterile europene din apusu, si numai atunci s-lu comunice Turciei ca o nota colectiva. Din astea se vede, c Anglia din capulu Budapesta, 27 maiu ii. 1876. locului f otarita a oferi Turciei spriginalu Situatiuuea in Oriente devine din ce in morale intru a respinge .acelu arangiamentu ; ce mai critica si di de di se areta mai pro- de aci apoi ctu ce primi memorandulu lui nunciatu direciunea politicei ce se urma in Gorciacoff, lu-si comunic Turciei si totu de Oriente pentru destragerea imperatiei turcesci odat se dechiar c ea nu pote s primesca
3

acea programa in cestiunea orientale. Apoi de aci urmar de o.parte modificarea iuctu-va a acelei programe prin insusi Gorciacoff, darnici asta nu o primi Anglia; r de alta parte Turcia este resoluta a nu primi nici de ctu propunerile ce i se vor face pe basea programei diii Berolinu, si min. de esterne Rasid-pasi'a se si dechiar in acestu i ut iei esu catra consulii poteriloru europene acreditai pe langa nalt'a Porta, mai alesu mlicandu c anibasadorulu seu din Berlinu fii ignorat, r Veselitkhi, represeufantele rescolatiloru, fii chiamatu s ie parte la conferintiele celoru trei cancelari. Iu urinarea tuturoru acestora, ieri si astadi ambasadorii Itussiei si Germaniei, acreditai pe langa curtea de Viena, se repedira la Bpesta si conferir cu c. Andrssy; si ac s fie intr'adeverii otaritu ca d'o cam data din partea celoru trei imperatiei dela nordu s se ntrerup cu Anglia ori ce alta comunicare in privinti'a orientale. r facia de acestea se telegrafedia din Paris, cumca guvernulu francesu e afla in mare perplessitate din caus'a primirei programei dela Berolinu, de ora ce ambasadorulu Angliei a comunicatn ducelui Decazes ca positiv, c Russia a luatu despusetiuni secrete s navalesca asupra Constantinianei si s o ocupe cu trupe rusesci; astufeliu se pare c Francia si Italia nu fura introduse pe deplinii in secretulu conferintieloru din Berlinu. De aci apoi se potu nasee mari complcatiuni.

Ce privesce Romnia, dupa ctu potemu iutielege din scirile din Bucuresci, ea se pregatesce inca din respoteri pentru a-si aper interesele in casu fie lipsa. Chiar numai in dilele trecute se transportar mai multe tunuri Krupp pe aici ctra Bucuresci. Desi tempurile sunt forte critici, totui sciindu c in fruntea tierei stau din cei mai probai brbai de statu ai Romniei, credemu tare c acesti-a vor sei intre tte mprejurrile a aper interesele romane.

Dr. Fritnciicn Palacky,


i neobositulu istoriografu si incaruntitulu conductoriu politicii a Cehiloru, a reposatu in Praga, la 26 1. c. n. Abia trecur cte-va septeinani, decandu marele patrioii celui si-inchiai opulu ostenelelorusale de 50 de ani istori'a Bohemiei." Si la asta ocasiune poporulu cehu srbtori in celu mai demnu modu pe probatulti seu conductoriu nationale, arangindu intru onorea lui unu banchetu splendidu, la care partecipara; prin deputatiuni nu numai tote corpuratiunile cehice din Boheinia, dar din tota Europa locuita de slavi i se tramesera iubliariului adrese de aderintia si recunosciintia. Palacky in tote scrierile sale istorice se puse pe o base esclusivu cehica si specificn panslavista, si de aci elu ajunse la program'a politica federalista, la carea tieni cu cerbico-j sfa, fora a esit vr'o data, si tragendu dupa sene pe intregulii poporu cehcu in politic'a di abstinentia facia de senatulu imperiale din Viena. Palacky fii nascutu in Moravia la 1798. Elu si-facii studiele inferiori in Posionu, i cele universitari in Viena, unde absolvi drep turile, si apoi lu redactiunea dela o foia ceha in carea lucr din respoteri pentru desteptarei consciintiei natiunali la poporulu celui. Prin lucrrile sale istorice elu ajunse dein Diet din 1829 staturile Bohemiei i votar unu sa lariu pe vietia, ca istoriografii alu Bohemi asta otarire inse nu f sanctiunata prin niJ narchu dectu la 1837, decandu apoi si incep publicarea istoriei Bohemiei. Poporulu cehu se pregatesce la una iu mormentare din cele mai demne de adeveratul seu fiiu! ;

in 2 5 maiu n. 1 8 7 6 . In conversatiunile sale cu delegaii nemi, precum atinseramu in nrulu precedente, diu c. Andrssy, marele nostru diplomatu, a pusu ca unu lucru securu in aspectu, cumca si guverniulu Angliei ctu mai curendu are s vina a aproba arangiamentele de la Berlinu in privinti'a Orientelui. A avutu inct-va dreptu inaltulu magnatu magiaru;- Anglia a venitu numai de ctu a se dechiar, insa spre mare desmintire a prevederii dlui Andrssy, in contra aceloru arangiamente. Adeveratu c Anglia s'a grabitu a sped si ea o flota formidabile in Archipelagu; dar acst'a de adreptulu pentru d'a observa evenimentele si d'a aper pre cretini. In ctu insa pentru program'a celoru trei Imperatie in privinti'a Bosniei si Hertiegovinei, etc. etc. guverniulu Marei-Britania n'o aproba, n'o afla cu cale, nici dueetria la scopu! Ea, acea programa, asi suna vocile din Londra, vatema Suveranitatea Turciei, o pune pe acst'a sub curatel'a celoru trei Imperatii si o impedeca in micarea ei libera, astfeliu inaintandu BU insanetosiarea, ci uciderea ei! Astfeliu se caraeterisdia in Londra inalt'a politica din Berlinu, pre carea contele Andrssy attu de multu o lauda sambat'a trecuta!! Francia si Italia nici candu nu s'an pusu a sustiene pre Turcia cu ori-ce pretiu, si de aceea pricepemu c numai de ctu au aprobatu combinatiunile din Berlinu; dar cum de ^lu Andrssy, carele attea sacrificie au adusu pan' acuma conservrii Turciei, cum de idensuiu s'a potutu de buna voia, din conviciune ingagi Muscalului ? este o enigma. Alt'a ar fi, dca marele nostru diplojnatu nu s'ar lauda in gur'a mare c n'a fest impinsu si constrinsu de feliu!

Budapesta,

elupt cea mai suri, adeveratu magiare, deplina reconosciiatia a del gatiloru magiari. Evenimentele inse nu se regulda prin votulu magiariloru.

Epistole del a sa tu.


Selagiu,
fa

maiu

1S7.

cu forte mari carnete; essemple nvederate sunt in asta privintia frecrile si micrile din cottulu Satu-marelui, unde cestiunea acest'a a degeneratu la unu stadiu forte tristu, de care debue s-lu dra pe fie-care romanu. Ca s fiu bine intielesu si ca buna vointi'a mea neci pe unu momentu s nu pta fi pusa la indoila, aflu cu cale a-mi esprime convinctiune mea in asta privintia.
Eu dorescu ca starea materiale a preotiloru ai a familieloru loru te fie bine asecurata, intre tote mprejurrii'', conformii spiritului tempului: dara eu mi concedii, c preoii si familiele loru si se mbuibe in bunetti, se se inavutisca pe cont'a miseriei.pe langaprapadirea poporului.

V.Stima'e Amice! Mai ainte d' a-mi continua calea, d'a tien revisfqfincepiita asupr'a factoriloru publici ai notri,cu tendintia leiale si curatu obiectiva, si asi nteralminte nevatamatoria, sum necesitaii,a reflecta cte-va pucine la invectiv'a prrigurss nostre dascalitie din Brasiovu, a Gazetei transilvaniei, pre care cu att'a plcere o nunesci mama betrana."

Ea binevoiesce a afl, c cele ce scriu eu despre Prelaii notri, ar li t impertinentia." Dascaliti'a pe semne asi piicepe impertinenti'a ; dar s'o fersca Ddieu, se n'o aplice lumea asupr'a ei cu acestu intieles ! Eu n'am provocaii si nu voiu disputa religionare; r c despie arcliiereii notri ni'aih decliiaratu,ce e dreptu francii si fara reserva, dara obiectivii si absolutu ne-vatamatoriu, n'am facutu dectu a-mi esserce dreptulu si a-mi face detorinti'a ta catatianu si romanu diu ciasseainteligintiei, adec a meniloru sentitori si cugettori si interesai de binele publicu. Se pote c veritas dium parit; ' dara asia credu c, cine doresce,ca relele publice s se indrepte,de buna sma va s sei, c ndreptarea nu se pote ajunge pe calea indicata de dascaliti'a nstra din Brasiovu, a sfielii si tcerii si numai alaudelorucu cale si fara cale, cu unu cuventu dupa massim'a: ticloit marta tal" Mi-reservu, ca daca in locu de ndreptare, de pornire spre mai bine, din partea celoru interesai, a-si mtempin apucaturi ca cea din Gazeta," s me tienu necessitatu a pasi mai aprpe de pelea loru si a esi la lumina cu cauri concrete, apromiientfe c la ori ce casu Alalta-ieri, mercuri-a, trecuta, diu c. nu voiu interlas a-mi lu satisfactiune pe cea fidrdssy sustien essainne asupra politieei mai potrivita cale facia de enuntiatiuni vateli diplomaiei sale orientali in Comissiunea matrie ca cele din Gazeta." sentru afacerile esterne a Delegatiunei maAtt'a si nu mai multu de asta data deiare. Dar aci cu succesu totalmente altfeliu ! spre acestu incidente. Si acum s revinu la ,cl diu tonte nu mai figur ca doctorandu, obiectele mele. ca p r o f e s o r e . Muli mi-lu intrebara in Te v cuprinde mirare, audiendu c si la flrpt'asi in stang'a ; insa densulu respundea noi gr. [catholicii este vorb'a si inca serios vorb'a despre sinde ! Da, si noi cei din epa> tu caciul'a pr'o urechia! Diu Andrssy aci din capulu locului chi'a Gherlei, din candu in candu ne coaduin prorbi in tonu misterioii, sub rosa," a d e r a t e nniu in sinde, asi numite vicariali, iii asia, ca profesorii s e i disdpli s c r d a , tile unde sunt vicari, si pe totu locu in sinde lei a u auditu minune si c sciu a c u m protopopesci. Si apoi s vedi cum aci attu miiote secretele, dar c acelea trebue p - renii, ctu mai vertosu zels'a preoime cu cta ardere si nsufleire discute cuele refetrate cu stricta scropulositate, cci intru ritrie la buna-starea bisericei, la revindecalst'a se cuprinde farmeculu loru!! Dintre cee-ce descoperi nu ca s e - rea drepturiloru de autonomia, si in spetialu, rete, este pr caracteristicu a atinge, c diu la mbuntirea strii spirituali si materiali a clerului si poporului. Se aducu decisiuni su Kudrssy sl a d repei cu tta apesarea cuconcluse iu asta privintia, se susternu venerantului, cumcajpntre marii diplomai ai celoru iei Imperatii de la nordu s'a medilocitu cea bilelui ordinariatu, si apoi acolo se face totu iai perfepta co'ntielegere si armonia su uni- lucrulu lolta! Se taia aripile celoiu ce incerca ate in privinti'a tuturoru cestiuniloru Orien- s sbore, si picirele celoru ce dorescu a ambl ilui; da, inse erasi la alta ntrebare din alta pe ale loru proprie ! Adec scii, dorintiele rearte r e c o n o s c i i , c intelnirea d e la Berlinu a manu r.erealisate si condusele ne-esecutate ! La unulu din sinodele vicariali de anii ist de lipsa p e n t r u complanarea multoru difetrecuti,tienutu in Simleulu-Silvaniei,avui noroBte, diferintie de cari firesee c se nscu i se voru nasce intre politici! Va s dica: cirea d'a lua si eu parte, unde se facura pro'au medilocitu co'ntielegere si armenia, p o n a puneri forte momentse: pentru regularea stolei libere; pentru reactivarea forului proto6voru nasce rasi diferintie!! Dar si mai ciudata esi co'ntielegerea si popescu ; despre visifarea si essaminarea scohuoni'a cea ludata, candu unu d. delegaii leloru si afaceriloru economice-besericesri ; si jtreb despre activitatea de a dreptulu sub- alte multe; dara aste 3 objecto inca sunt ipatria a pcii, c e se dice c desvolta unu attu de momentose, inctu fiesce-car merita ateniunea nostra seriosa. Bbasadoru m a r e in Constantinopole. Tta luAsi s le lumu pe rondu. tea scie, c vorb'ase reduce la ambasadorul a) Regularea stolei libere. speratului russescu, aliatului nostru! Diu In tempulu de astadi, a cruia caracteru ', Andrssy, cu unu cuventu nu nega acea itivitate a ambasodorului russescu, dar prin- este eminamente materialismulv, intru ade'o frase buna deiatur ntrebarea; elu dise veru celu mai mare pecatu, pe cum sciu coiaca c nu are d'a face cu cutare B cutare munu si in biseric'a nstra ortodossa, este ibasadoru, ci cu Imperatiele, si cu acelea neregularea, ne-fissarea stolei pentru funciunile preotiesci; apoi pecatele mai curendu su e in co'ntielegere ! 1 Se 'ntielege, c prin astfeliu de respun- mai tardiu si-iau resplat'a, numai c adese ori
1

Va s dica: dupa cum vedi, stimate amice, eu sunt in principiu deplinu de acordu cu cele ce tu de attea ori ai desfasiuratu in acst'a privintia prin colonele Albinei. Dar dup aceste premise, asi credu c nu va fi de prisosii a spune si aceea, c ce astadi se pricepe sub stola libera ? Si cum se usuadid aceea peste totu? firesee, pururi escependu esceptiunile ludabili! Eca asi: Se intempla in familia unu casu de morte, (1. e. mr capulu familiei, lasandu dupa sine veduva, cti-va orfani, economi'a instruita binisioru, dara si ceva detorii. Vinu pregtirile de immormentare, si nainte de tote veduv'a ntristata debue smrga la preotu s vda, cu ctu o vd trage pentru funciunea sa ? Vomu sei adec, c poporulu nostru din vechime si pana astadi fiindu totu trasu si impinsu de tta lumea, astadi si prestatiunile cele mai ndreptite le nv.mesce trageri su belituri! Aci apoi urmdia in cele mai multe cauri unu feliu de tocmela cu multe tnguiri, cari pe mine, de cte ori mi s'au enaratu asemeni, totu de a un'a m'au revoltaii! Preotulu respectivii nira, c daca voiesce immormentare simpla, tass'a e cutare; daca voiesce aste si aste ceremonii, predica, stri,evangeli'a Jui Lazaru, si cte si mai cte, apoi firesee, pentru att'a reeomendare ctra ceriu, va trebui s platsca multu mai multu, cte o data chiar enormul O pa clare si tassare, ce compromite de o parte vdi'a preotului, d ocasiune la cele mai crncene abusuri, clatin ncrederea intre preotu si poporu, si peste totu nu se unesce cu misiunea sublime spirituale si natiunale a preotului si cu scopurile curate ale reiigiunei f Dara s urmmu mai de parle starea familiei orfane. Facandu-se tocml'a cu preotulu, vinu cheltuielele celelalte a immormentrii, pomana,(de comunii tracta!) alta pomana la 3 dile, mai lt'a la 6 septemane, la diumetate de anu si la anu; vine statulu civilu cu cheltuieleenormi pentru pertractarea lasamentului, cu procentele ereditii; apoi jidanulu camatariu cu detori'a, si astfeliu candu se impliuesce anulu, famili'a intre 'mprejurri corespundietorie modesteloru aspiratiuni ale poporului nostru, de comunu, adec in cele mai multe cauri, se vede cu averea resipita, calica gafa; asi astadi un'a,mane alt'a, pana candu ajungeinu, pe cum s'a intemplatu in Cottulu Satumarelui, in tienutulu odenira attu de bogatu, ce se dice tir'a Oasiului, apertinatria, Epparchiei de Gherla, si in cte-va comune pe langa Satmariu, apartienatrie Eparchie de Oradeamare, de poporulu romanu este mare parte formaimente espropriatu de pe vatr'a si din mosi'a strabuniloru sei! Pentru curmarea reului, acestu reu care pe langa multe altelo, dea dreptulu ni amen intia subslstinti'a nafonale.asidorleu regularea ne-amenavere a stolei preotiloru, ca apoi asi s dispar dintre poporu si preoi acsta base de controverse si neintielegeri, si ca sciindu poporulu ce detoresce preotului, s respunda aceea cu prevenire si iubire, si ca poporulu nostru nialtratatu de tota lumea, s afle in preoii sei intre tote mprejurrile pe aperatoriulu si mangaiatoriulu seu naturale; cu unu

perda biserici! Periculositatea aceste; di- i vr'o reuiuncratiune de la comitetu, raa inc spusetiuni va ci-o apretiui acel'a, care a pe- suma de 23 fi. care s'a fonnatu la p lirea rj trecutu in < omine mestecate si a avutu oca- I tei de ctra poporeni prin schimbarea ban siune d'a conace prin atari astuti'a si cerbico- | loru, a depu'o dsa iu lad'a bisericei panai 1 sitatea Serbilau, cari si aici n'au intrelesatii j ultimulu cruceriu! nemic'a spre inpedecarea realisrii despartirei. Repetu inca odat deci multiamit'a inj letaeu infrigfde in acesta privintia tiesute si sincera comitetului, epitropiei, Sinodului ncercate; cft Romanulu a fostu totudeuna rochialu si domniloru ce au concursu cu ofei generosu fac de inamculu s u odat de- tele loru; fie li deocamdat spre mangaiai vinsu, si asia oigetu, c reusit'a nstra trebue essemplulu ce au datu naintea lumei roma s ni fie cea u d deplina satisfaciune. Ser- c in peptulu loru nu s'au stinsu flacar'a m vsca-li a'st"i fratiloru erbi de invetiatura giosittii si iubirea ctra naiune; ra diu n pentru veuitotiu. Si acum s trecu la obiectu. tariu alu nostru fie convinsu, c unu diregal rin numai atunci se pote atepta la o stimai In 2 a lunei acesteia au solvitu Romanii I l - a rata tfe 0000 fl. v. a. pre langa tta amre nefaciarita, candu e!u arta prin l'apl seraci'a generile s nefavrea termi nul ui forte c i jace la anima binele acelora, cari l'auil I scurtu; cci numai anulu trecutu li-amu dbatu la postulu seu. datu i2,5{)0 fl v. a. mai re nanendu asudar Pavelu Militariu. parocl inca numai (15>0 fl. de a solvi in anulu i 8 7 7 . Porniri opoziionali in tiera. Pentru deportarea ratei a III. ultime, n'avemu Jj. Aradu, maiu 1876 Sambat'a trecuta in Cassovia, comitatulu temere, fiindu convini c se va solvi cu ajuTote nefericirile ce ne apesa sunt j Borsodului, tieiiendu-se adunare .generale forte toriulu lui Domnedieu si aceea la terminulu mari ale ne.sciintiei, cci popotele lumini numersa a partitei liberali., adec a guverniu- defiptu. numai sunt in stare a se feri de necasurilej Amu tieuutu de detorintia a esprime lui, o adunare ce se pote numi a Comitatului intregu, Vice-comitele.presiediute alu partitei. multiamit'a rea publica Comitetului paro- asupririle ce li facu stepanitorii interesai sj chiale, care fiindu compuii numai din agro- guru de burt'a loru, si 'numai naiunile ajia Meitzer Gyula, intre aprobri generali espic nomi, la provocarea mea totudeuna au pr- la consciinti'a de sene sciu a-si prepara oj prin cuventulu de deschidere, cumca siii tte si au alergatu la consultare si conhi-, na-stare. Stauda astu-leliu Iucrulu, nu mail patri'a este iu mare fwicltt, in mai crare, pentru adunarea baniloru de desdau- fere nici o indoiela, c mai pre sus de tote ta mare de ctu- n fostu dupa- cderea de la Mabue s ne ingrigimu de scle bune pentru! nare, contribuindu prin acestu zelu forte multu hrii" si cu profunda durere se vaier, cumca porii, cci mntuire pentru noi este numail nime n'ar fi potutu crede, ca unu guvernu la deslegarea problemei grele, si dovedindu deteptarea poporului din somnulu de mi magiaru s duca naiunea la o totale ruina ca pururi o armonia esemplaiia, carea in de- alu nesciintiei si aducerea lui la consciintj cea de astadi iu Ungaria : cumca unu guvernu curs de 4 ani tienii fara cea mai mica intre- de sene. I s duca astfeliu la absurdu pai lamenta rismulu rumpere intre membrii comitetului. Cu bucuria vinu a iuregistr aci unul si se mping astfeliu tir'a la perire! Multu m'au obligatu si epitropi'a paroAsi se continu, disensiunea mai multe chiala prin consciintis'a manipulare cu averea sin in acestu respectu. Comunitatea Chitim iuca la 1674 a facutu pasi pentru inhintial me, refrenulu vaierriloru generali sunandu: bisericsca. Mi-esprirnu multimit'a mea si a unei a due scle, ca asi mai cu usinreil Sinodului parochiale, care inca a ascultaii la Tir'a este in periclu ; guverniulu a pasitu s se pota lati Jumin'a in poporu. Si dupa n i tta ocasiunea de vocea sincera a pastoriului pre O cale unde cderea este- ne-evitahile', se, greuti astadi am ajunsu a fi aprpe de seu sufletescu, in inani'a tentatiuniloru si cursarimu cu toii ca s'o scapmu !' sarea acestui scopu salutare. I seloru numerosiloru contrari. Nu potu trece Si asi mai in unanimitate lr.ara resoIu anulu acst'a s'a inceputu adec m lutunea,d'a sprinieuemultiamire faci a cu mer- cu vederea nici pre marinimosii Domni binefctori din Satulu nou,cari la apelulu Comitetu- carea scolei si cu inceputulu anului scolastl stilu lucruriloru, specialmente cu impacatiunea finantiale th la Viena. si'd'a provoca reuniu- lui au concursiLxu urmatriele oferte intru usiu- venitoriu va fi gat'a si se va si deschide, I Merita deci'multa landa fraii Chim nile liberali dinVda tier'a, a face asemenea si rarea grelei sarcine pusa pe comun'a romana: zeni-, cci din tte poterile au lucratu pefl a avis pre deputaii dietali. ca .s tiena contu Georgiu Bosicidetiu, agronomu in locu cu 20 fl. itifiintiarea acestei scle, desi astadi t r a i v. a.; Diu capitanu Petru Micu in Petrovaradinu de acesta opiniune publica! tempuri forte grele. Apoi mai e de insemil cu i ii fl; diu Georgiu Bosiculetiu supratenente Nu mai pucinu nsemnaii luciu este, c in Esseg cu 10 fl; diu Ioanu Balnosianu, su- c edificiulu acestei scle se construiescel dominec'a trecuta se tienii .si in Dolritienu, tote reoerintiele moderne Ia o scla bunal pratnte in pens. cu 6 fl; diu accesistu pens. in cuibulu lui Tisza, o adunare poporale puin legtura cu acestea este de sperata ckm in Panciova Ioanu Maliia cu 3 fl. si diu cablica forte numersa, unde asemenea se lu la vor d tta nisuinti'a ca si inlaintndu M cea mai age*ra critica tienut'a politica a gu- stelanu pens. in Panciova Petru lovanovu cu s se de la despusetitinea invetiatoriuhiil 2 fl. v. a. r numele aceloru domni Romani, verniului, specialmente ingagiamenteie sale cu rechisitele de lipsa la propunere, precum m Austria in cuele vamali si bancali, si in ima- cari nu numai c n'au voitu s contribuie, ci sperata c nu vor crutia nemica ca s e i inca ne-au si insultatu si batjocuritu, le reni initate fii condamnata, decietand.u-se provoinvctiatoriului fiindu unu salariu acoindfl tacu, ca se nu sternsca grtia in publiculu carea celoru trei deputai ai Dobritienului. incerintieloru teuipului, ca asi sc si pta cal tre cari si ministrulu presiedinte Tisza, a se cetitoriu ; incredintiediu insa, c au fost si de invetiatoriu din cei mai capabili. T t e l aceoti ba tuti de Ddieu destui! lapeda de acea politica/ sperantie sunt fundate, cci armoni'a c e l Nu m'asi pot impac cu consciinti'a, nesce intre fruntaii besericesci si luniesl Domnii magiari de la potere, nebuni ce suntu, s'au totu temuii c deputaii nationa- dca asi trece cu vederea pre diu notariu comunitii este) pre deplinu si cu totil littiloru li voru turbura ap'a comuna cu Aus- din locu, Nicolau Ciavosichi, carele s'au are- nescu intru naintarea binelui poporului.dl tria, si din acesta temere ii-au scosu cu torti'a tatu pre acestu terenu de mare ingrigire a ce convingendii-se poporulu nu se m&M pre cei mai muli din Dieta; acuma inse se nstra, ca unu adeveratu fiiu alu bisericei si a li urma cu tota voi'a svaturile ce i I e i arta, c s'a desteptatu geniulu poporului ma- natiunei romane. Avendu comitetulu preten- De ni-ar d bunulu Ddieu in tote comunM giaru si acst'a propriamente este carele are siuni parte pre pamentulu licitatu, parte pentru totu crturari asi de devotai binelui corn clopote etc. in valre de preste 3000 fl. au casi cei din comunitatea Chitihaza! s li trag masca si ncurce itiele! . . . | proiectatu o repartitiune de 30 cr. pre jugeru, in suma de 3079 fiorini, ceea ce sinodulu au Satulu-itoti, in fostulu confiniu si primitu unanimii: dara eramu in perplesimii. banaticu maiu 1876. tate pentru - persn'a incassatria, carea nu Hemete-Lunca, maiu 18 Restaurarea metropoliei romane gr. or. numai s pta garanta pentru bani, ci s si Se vede c stepanii dilei au ajunj si desprirea comunei oru mi ste e fora tta indreptatisca pe comitetu a spera secur'a in- pragulu prapastiei, si vediendu c nu maa indoil'a unulu dintre cele mai mari merite cassare a rateloru. Deci rogandu Comitetulu pentru ei mntuire, nu mai gandescu ce I ale epocalului nostru Arcmepastoriu reposatu pre numitulu Domnu notariu, ca s pnmsca ci in svercolirea loru nebunaca nu se suia in Domnulu Andrei B. Siaguna. Inse t u cte asupra-si adunarea baniloru, densulu au luatu implent si de acele fapte, cari sunt uumai] sacrificie s'au eluptatu dreptulu despartirei, asupra-si acesta sarcina, corespundiendu in- de a scol din somnu si pe cei mai nepal totu cu attea dificulti au fostu mpreunat crederei comitetului pe deplinu; cci in re- si a li deschide ochii si a li aret pe sti susinerea acestui dreptu si efeptuirea pactu- stimpu de 5 luni, din Decembre 1 8 7 5 , pana in notri in adeveratulu loru tipu tiranescJ lui de desprire in acele comune miste, in Aprilie i S 7 ( > , a incassatu diu sum'a repartita si aci un'a. ] cari au avutu Romanii de a desdaun pre co- preste 2500 fl. r dm active 3200 fl. a. v.; Astadi, smbta iu S/20 maiu, sosii religionarii loru erbi. Un a din acele comune cu totulu 5700 fl. Ctu zelu, cata ostenela a muuitatea nstra esecutoriulu de poria, I e si Satulu-nou. Dej pactulu de dtspartire, trebuitu s puna la acst'a diu notariu ; cata ci tu de d-d persecutori inarmati si impiutl acceptatu de omni ue sila bucurosu, iu- impedecare in agendele sale nenumerate la o Cum ajunser in comuna, si plecar cu I tentiun remanerea Romaniloru sub jugulu comuna de peste7000de suflete! Dar acesta dela o case la ai'a, si luar totu ce aflai ierarchiei serbe, deorace desdaunarea de fl. fapta nobile a sa, diu notariu inca au mai si unde s'a intemplatu de n'au fostu omenii 25,000 v. u. s'au otaritu a se solvi iu trei r a t e incoronat'o asia, c o suma de 300 fl. ce mai rumpendn chiar si incuiaiorile.Nu numail O O O fl. a imprumutat'o din Tanlurii pc uuu omu ce cam carti asia cu acelu adausu, ca daca Romanii nu voru plai lipsi de la rat'a de G banii sei, si c nu numai au refusatu a primi tare, cu numele Petru Paunu, tata de l rata I. cu finea lunei iui Aprile i S 7 5 , au S J
;

cuventu pe parintele seu nu numai dupa nomenclatura, ci si intru adeveru. Eu credu. ba sciu ca deslegarca cestiunei acestei'a intempina multe greuti, lundu in bgare de sma nodulu si mprejurrile dii'eriteloru salarie ale preotiloru notri; ilara nu concedii, c prin bunavointia inca mai mare de ctu greuttilei, cu respectarea datineloru,resp. usului prseidbe nu se pota desleg spre bunstarea preotiloru si spre usiurarea poporului. Fraii ortadossi au si porni tu in acesta direciune pe calea ce li ofere eonxtitutitmea loru: ra Archierii notri gr. catolici, ar trebui se pornsca numai de ctu in semtiuu de respunsabilitate ce au ctra Ddieu si naiune! p.

tiarea ministeriuluijreg. de interne se potu ( face membri, fia pajroni, fia binefacetori ai j fondului. I . 5. Toti memVrii pre memorai posedu votu decisivu in adunare, cum si dreptulu activu si pasivu la alegerile de oficiali ai comitetului adminiatrativu alu fondului. 6. Adunarea! generale o va convoca presiedintele cu firea fia-efirui anu. In cauri de totu momeiitse si urgeni presiedintele, consultandu comitetulu fondului, va pot si afara de terminulu amentitu s conchiame adunarea, generale. 7. In adunaiiea generale se poftesce s fia de fatia majoritatea membriloru de totu soiulu. Decisitinile se aducu prin majoritatea absoluta a voturiloru; in casu de egalitatea voturiloru, presiedintele dirim. Votisara se face pre fatia; diece membri inse potu pofti si vbtisare secreta. 8: De competinti'a adunrii ee tienu mai cu sma a) Alegerea comitetului pre restempu de patru ani. Acestu comitetu inse se va innuol din anu in anu asi, ca la adunarea gen. ordinaria prosima prin balotare voru esi doi membri din cei optu ai comitetului si se voru nlocui prin alegere cu alii; in anulu urmatoriu voru cade sub balotare numai cei siese membri vechi, dupa alu treile numai cei patru, ira dupa alu patrule voru cad si cei doi membri vechi, alegnUnu poporeanu. du-se un'a cu presiedintele comitetu cu totulu nou. Statutele de administratiune b) Essaminarea activittii de preste anu a comitetului, si aplanarea de afaceri ale Fondului pentru infiintiarea unei acle mai momentse trectrie preste sfer'a coromane de fetitie in ClusiuS' mitetului. A. Scopulu. c) Essaminarea ratiociniului pecuniai. 1. Scopulu e ctigarea unui fondu, riu si materiale presentatu de comitetu, pentru a infiinti o scla romana de fetitie crui adunarea i va d absolutoriu, su in Clusiu. dupa cercustri, lu-va deneg. B. Medilcele. d) Essaminarea inventarieloru de totu . 2 . Efeptuirea institutului indicatu soiulu ale fondului. se va urmri; prin ofertele patroniloru, si e) Revedere* bilantiei de venitu si binefacetoriloru marinimosi (. 4 ) , p r i n in- erogate. stituirea de colecte, prin recercarea de ajutof) Incuyiintiarea bugetului prelimirie dela statu si dela institnte de bani, prin natu pre anulu venitoriu. arangiarea de concerte si baluri in folosulu 9 . Despre tote actele adunrii g e fondului, si alte asemeni. neriali notariulu va duce protocolu essactu, care la finea adunrii generali se va autenC. Conducerea afaceriloru fondului. " > . Fondulu se va administra : a) prin tica prin o comi,siu.ie esmisa din sinulu adunarea generale a aceioru romani din acestei'a. b) Comitetulu fondului. Clusiu si din afara, cai'i voru mplini conditiunea prescrisa in . 4 ; b) prin comitetulu lo. Comitetulu sta din unu presiealesu de ctra acsta adunare. dinte, unu notariu, unu cassariu, unu cona) Adunarea generale. troloru si din alti cinci membri actuali, . 4- Adunarea generale voru compu- cum si trei suplenti, cari se alegu totu la ne-o toti acei cetatieni romani nedependenti patru ani de ctra adunarea gen. prin madin tierile coronei ungare, cari ori ca patroni joritate absoluta de voturi, au prin aclamavoru solvi odat pentru totu de-a-un'a 100 tiune, si se innoescu conformu prescrierei fl, (o suta fl, v. a.), care suma se pote refui din 8 a) ra dupa espirarea tertipului de .i in obligaiuni aducetrie de procente le- patru ani potu fi realesi. Ei voru funciona gratisu, afara dca gali : ori ca binefacetori voru spend anualmente 2 fl, (doi fl. v. a.) in favrea fondului, mai trdiu concedendu medilcele fondu<iespre ce notaiiulu mpreuna cu cassariulu lui, adunarea gen. ar afl cu cale a vota cutarui membru din comitetu, pentru serva duce unu catalogu separatu. In semnu de adeverata recunoscintia vitie mai onerse si mai destincte, re-care (Va urm.) pentru iniiativa la acestu fondu se stato- remuneratiune. resce, ca junimea romana dela universitatea de sciintie din locu s aiba pentru ttetemRubric'a pentru contribuiile purile dreptutu de a tramite, attu in adubenevoli narea generale, ctu si in comitetulu funduspre acoperirea speseloru de edificare a instilui, unu deiegatu alu seu, care va av tote tutului teologicu-pedagogicu romanu gr. or. drepturile unui membru binefacetoriu. din Aradu. De acei brbai generoi, cari in iubi(Urmare din numerulu 20.) rea loru invapaiata ctra natiunalitatea roA V. Consemnare mai departe. mana si in zelulu loru pentru lirea cultu4i. Din comun'a Soimosiu, prin diu rei nefucate voru binevoi a se face patroni ai fondului, comitetulu la deschidarea sclei Moise Magdu parochu, dela dd. colectantele dorite se va ingrigl, c numele loru sculp- 20 fl, Nicolau Popescu pietoni academicii de tate in marmore s se puna s stae pururea Roma 10 fl, comun'a bisericsca 10 fl, Eutimiu naintea ochiloru fragedeloru generatiuni Bugariu invet. 3 fl, Gavriilu ^Bodnariu notariu venitrie, spre recunosctorii aducere cercualu 2 fl, Flore Jivanescu economu 2 fl, Onu Vasii economu 2 fl, Victorii M. Pashali aminte. Atari individi, cari nu suntu supui ai adj. not. 1 fl, Teodoru Mihocu 1 fl, Ioanu coronei ungare, numai prelanga incuviin- Ciosescu 1 fl, Giurca Cuparescu 1 fl, Pera ai veduvu. do muiere, in faci'a unui publicu'uunerosu, a esecutoriuluisi a subjudelui siaduoi jurai comunali l'au trntiii ia pamentu, calcandu-lu cu cimele cu pinteni pana ce mai lu-ouiorira de totu;apoi lu-luarade peru taraindu-lu dupa ei ca pre unu cane uortu pre ulitie pana la casa satului unde Iti-apueani rasi la btaia, r pe cei ce li strigau se-lu lase c dra nu vreu s hi more, persecutorii ii amevintiara cu focu si cu sabia, deca nu vor fi in linisce! Si omenii n'avura ce face ; ei se lasara spaiiati, foia s cutedie ceva, desi tiranii iau tote nu numai dela cei cu restantie, ci si dela cei ce detorescu cu poria pe patrariulu alu duoilea a acestui anu, mcar c acestu patrariu inca nu e gata. Vai cte necasuri sinedrepttiri ni arunca in crca tiranii cei mici. Si noi, ajuni la sepa de lemim, nu mai scimu ce s i facemu si de unde si- incepeinu, ca s scapmu de a tte rele. De aceea deci dmu rostu suferintieloni nstre pe calea publicitii, c dra si-vor deschide stepanii cei mari ochii si vor pune frenu blastematieloru ce facu tiranii cei mici. Noi rbda mu pana la unu tempu, cci poporulu nostru e indelungu rabdatoriu: vai inse va fi de cei ce lu-sugruuia, candu va sosi or'a isbandei lui. S si-o nsemne bine ast'a stepanii, si de aceea si oftuui s ne scape bunulu Ddieu de aceti tirani nainto de a fi sositu ceasiilu resbuurii!

Ciosescu 1 fi, Ioanu Ciosescu' alui Bogdaau I fl, Mihaiu Vuculescu a Buli 1 fl, Nicolae Vuculescu 1 fl, Ioanu Vuculescu alui Pera Alecs 1 fl, Georgie Stanescu 1 fl, si alii cu sume mai
mici. De totu: li l fl 20 er.

45. Prin diu protopresbiteru alu Temisiorii Meletiu Dreghiciu dela preotulu din St. Mihaiulu rom. Atanasiu Petroviciu 9 fl. 46. Diu comun'a bisericsca Temisior'a Fabriculu S. llie, prin diu Solomonu Luminoii invet. dela dd : colectantele 2 fl, Savu Todorescu 1 fi, Georgiu Regepu 1 fl, Simeonu Carte 1 11, Atanasiu Davidu 1 fl, Grui'a Cuscunovu I fl, si alii cu suine mai mici. De totu 12 fl 30 cr. 47. Prin diu Terentiu Dimitrescu parorochu iu I ecic, dela protopretorele Carolu Szentes 5 fl. 4. Prin aiitisti'a comunala din Pecic'a dola dd. Florea Crisianu 25 fl, Georgiu Petroviciu notariu comunalii 20 fl, Stefanu Novaeu 15 fl. Ioanu Ardeleaiiu invet. iO fl, Ioane Someriu tutorii orf. Io fl, Nicolau Barbura notariu 10 fl, Georgiu Gebelesiu invet. 5 fl, Ioanu Efticiu invet. 5 fl, Ales. Igrisianu 5 fl, Petru Tamasdauu 5 fl, Teodorii Dragosiu 5 fl, Emaniulu Caracioni 5 fl. Iosifu Iosa, invet. 5 fl, Dinu Curea 5 fl, Georgiu Pantancargitanu 5 fl, Teodoru Mathias 5 fl, Petru Cadigaty 2 fl, Georgiu Cioban 1 fl, Stefan os'a 1 fl, Stefanu Gavriloviciu 1 fl, Dinu Siculeanu 1 fl, Teodoru Chelemenu 1 fl, Georgiu Ciunga 1 fl, Constantinii Tasca 50 cr. De totu : 148 11 f>0 cr. 49. Din comun'a Comlosiu (O. Szt.Auua^ prin diu Georgiu Popoviciu notariu comuualu, dela diu colectante si mai muli contribuitori sum'a de 22 fi 10 cr. 50. Din protopresbiteratulu BanutuComlostdui, prin diu Paulii Tempea preolu in Toraculu-mare dela dd : colectantele 20 fl, Lazaru Dragoiu invet. in Toraculu-mare 2 fl, Georgiu Risia invet. in Toraculu-mare 2 fl, Paulu Popescu 2 fl, Iiist'a Gyukits 2 11, Eliese Nmethy. 1 fl, Ioanu Secosianu 1 fl, Iosifu Secosianu 1 fl, Panta Iancu 1 fl, Ioauu Miic
J

1 fl. - - De totu:

33 fl.

51. Totu din protopresbiterat'ulu Banatu Comlosiului si totu prin diu Paulu Tempea ia obligaiuni cu terminu de solv'ire in 15 augustu a. c. dela dd: Ciiirilu Magda parochu iu Ecic'a romana 10 fl, Ioanu Ghilodianu 10 fl, Treica Ursulescu 10 fl,Nicolau Magda invet.in Sarcia romana 10 fl, Macsimu Paucariceanu 6 fl, Mihaiu Magda 5 fl, Catarina Magda 5 fl, Sima Ursulescu 5 fl, Nicolau Albii 5 fl, Treica Magda 3 l, Gligoru Miocu 3 fl. Tadeu Br.tuda invt. 3 fl, Ioanu Popoviciu 3 ti, Simeouu ,hvoinu 3 fl, P. Jivoiuu 311 ; P.Codreanu 2 fl,s'ic. Magda 2 fl,os. Ghiladianu 2 fl,Geor. O l a 2 fl, Alesandru Lapadatu 2 fl, To.na Milosiu 2 fi, Petru Petroviciu 2 fl, Xicolae Coiiiaiiu 1 fl.
^ Fdipu administratoru protopresbiteralu alu Pestesi-ului. eladd. De totu : i fl.

52. Prin diu Teodoru

colectantele 2 0 fl, Gavrilu Lungu parochu si ases. cons. 5 fl, Ioanu Campiauu preotu in Beznea 4 fl, comun'a bisericsca din Liincsira. 3 fl, Teodoru Ta rau parochu ui Sacadaii 1 fi 80 Cr, comuna bisericsca din Poura 1 fl, comuna bisericsca din ieiuetiu 1 fl, Petru Lascu preotu in Buldiu 1 fl, Demetriu Negrau parochu in Cetea 1 fl, Petru Popoviciu parochu in Luncsiora 1 fl, Petru Boliciu parochu in Luncsiora 1 fl, Mihailu Bere parochu ,iu Remetiu 1 fl, dela mai muli credintiosi din Ponora si Remetiu 2 f. 20. De totu: 4 3 fl. 53. Prin diu Georgiu Petroviciu parochu in Budintiusiinspectoru cercualu de scle,dela dd. Damaschinu Micu invet. in Babsia 5 fi, Mihailu Peliciu invet. in lctaru 2 fl, Constantinu Martinoviciu preotu in Topolovetiu 1 fl, Damaschinu Cosm'a iivet. in Topolovetiu 1 fl, Vasilu Cornea invet. in Siustra 1 fl, Vasiliu Cimponeriu invet. Ohaba-Forgaciu 1 fl, Vichentiu Demenescu invet. in Ficatariu 1 fl, Ionu Bugea invet. in Dragoesci 1 fl, si alii cu sume mai mici. De totu: 14 fl 80 cr. 54. Prin diu Elia Mogu protopresbite-

mlu Popmeeeului dela dd. colectantele. 5 fl, Yasiliu Damsi'a parochu in Rabagani 5 fl .Teodora Gentiu parochu in Ceisira 5 fi, Yasiliu Pap parochu in Topa de susu 5 11, Petru Popoviciu parochu in Hodisiu 5 fl, Pavelu Moga parochu in Spinusiu 4 fl, Bemetriu Mateiu parochu in Dusesti 2 fi, Ioanu Yidicanu parochu in Hodisielu 2 fl, Teodorii Usvatu parochu in Corbesti 2 fl, Ioanu ilenieiaiiii parochu in Roteresti 2 fl, Deinetrhi Moga notariu 1 fl 50 cr, Vasiliu Bohasiu 1 fl, Georgiu Popu parochu in Carpesti-mari 1 fi, Nicolau Ciaviciu invet. in Ceisir'a 1 fl, Yasiliu Morocu parochu in Cotigletiu 1 fl, Ioanu Coilutiu parochu in Ceica 1 fl, Petru Herinanu notariu in Rabagani 1 fl, Nicolau Flonta .50 cr. De totu : 45. 55. Domnulu asesoru cons. si advocaii Gewgm Fogarasi din Lipova in numele surorei sale Marta oferza pentru institutulu teologicii sum'a de 10 fl. 56. Din comun'a Nadlacu prin diu Vincentiu Marcovieiu parochu in Nadlacu, dela dd. Br. Fridrichu Podmaniczky 20 fl, Stefanu Blaskovits 10 fl, Torna Navay 5 fl, Aureliu "Vgh 5 fl, Navay Ludovicii 5 fl, Navay Zoltn J5 fl, Adolfu Yeis 2 fl, Emericu Trk 1 fl, Bartholomeides Ioanu 1 fl, Samuelu Boros 1 fl, Ioanu Budny 1 fl, Mesk dn 1 fl, Georgiu "Vuite 1 fl, Hrdlicska Carolu 1 fi, Adalbert Grosz 1, Ignatiu Veisz 1 fl, si alii cu sume
mai mici. De totu: 64 fl 20 cr. 57. Prin diu Iosifu Belesiu, protopresbi-

64. Prin diu Dr. Nicolau Oncu candid atu de advocatu in Aradu ca venitu curatu (lela baluln arangiatu in Aradu in carnevalulu trecutu spre acestu srpu i45 fl 61 cr. Intrga sum'a din acesta consemnare face i203 fl 43 cr, carea adaugandu-se sumei de 500C fl G8 cr, admate si publicate prin consemnrile precediiti, pana in nrulu 20 alu Albinei", face totahiu contribuiriloru de pan' aci 6 3 C 0 / . 11 cr, \ a. Contribuitoriloru binefacetori li se sprime si la acst'a ocasiine multiamita publica, totu odat inseiintiandu-se, c despre tte suinele cte au incursu dela inceputu pana la sinodulu eparchiale de estu anu si s'au intrebuintiatu la acoperire! speseloru de edificare a institutului teolgiai pedagogicu, s'a datu computu sinodulni care censurandu-se s'a luatu cu aprobare Ia cunoscintia. Aradu, in 4/16 naiu 1876. Din incredintiaiea Preasautiei Sale a Domnului Episcopu diecesanu.
Petru Petroviciu, mp.,

Totu la acst'a ocasiune amintmu,cumca asta vra incepndu-se prin dnii L. Vaida, Gr. Silasi scl. un'a colecta pentru scopulu unui banchetu in onorea spetiloru tragtori la tienta, venii dein Bucuresci la Clusiu, si din multe cause acelu banchetu abdicndu-se, sum'a colectei ncepute se destin pentru unu rondu de vestmente calusiaresci pre sm'a juniloru membri ai societii Iulia." La acesta, se adause un'a colecta fcuta cu ocasiunea concertului din 27 febr. prin dmnele. Ana Alesiu Popu nasc. Lemnyi si EcaterinaLeont. Popu nasc. Filepu. Astu-feliu jun'a societate va fi in stare preste scurtu a dispune de vestmentele sale proprie. Primsca din partea societii Iulia" cea mai sincera si cordiale multiamita toti acei, cari i intindu mana de ajutoriu in iutreprinderele sale; fie totu odat asecurati, c scopulu maretiu, ce si-lau propusu societile juniloru romani din diverse prti, societatea Iulia" nu-lu va perde neci odat din naintea ochiloru, fora totu de a una se va adoper a satisface pre deplinu asceptrii sale de societate romana.
Dr. Gregoriu Silasi, Absalonu Todea,

asess. ref. prov. Clusiu, maiu 1 876.

teralu Totvaradiei dela mai muli credintiosi din comunele Dubraviti'a si Berzov'a snm'a de 14 fl lOcr. 58. Prin diu Nicolau Zigrea secretariu consistorialu si advocatu in Oradea mare dela dd. colectantele 40 fl, Gavriilu Neteu protopresbiteralu Luncii 40 fl, Georgiu Simonu proprietariu 20 fl, Mihaiu Popescu not. 5 fl, eorgiu Horvatu preotu 5 fl, Iosifu Popu 3 fl. "'Dt totu: 113 fl. 59. Din comun'a (Xaba, prin diu Moise Boesiami inspectoru cercualu de scle dela dd. Moise Suciu 10 fl, Stefanu Karasiay 2 fl, Antoniu Pieg 2 fl, Stefanu Betuzeg 2 fl. Luisa George 1 fl 50 cr, Franciscu Amberger 1 fl, Nieghiciu Simonu 1 fl, Paulii Fennes 1 fl, Benzoviczky Bla 1 fl, Ludvigu Haanu 1 fl, A. Stark 1 fl, Barsel dn 1 fl, Komaromy Bla 1 fl, Grtner Adolf 1 fl, Iosifu Decsey 1 fl, N. Szebernyi 1 fl, comun'a bisericsca 1 l, si alii cu sume mai mici. De totu: 38 fl. 60. Din protopresbiteratulu 0,adii mari, prin diu protopresbiteru tractualu Simeonu Bica, dela dd. colectantele 50 fl, comun'a politic'a Ciumediu 13 fl, comun'a bisericesca Ciumediu iO fl, comun'a bisericsca Madarasu O fl, Torna Papii proprietariu in B. jfalu 1O fl, Iosifu Rocsinu parochu in Ciumediu 5 fl, comun'a bisericsca din M. Peterdu 5 fl.Iosifu Zalnyi preotu gr. cat, in M. Peterd 5 fl, Teodora Botou parochu in M. Peterdu 5 fl, comun'a bisericsca Giaca 5 fl, Zacharia Rocsinu parochu in Tamasda 3 fl, comuna bisericsca Tamaeda 3 fl, Ioanu Teoreanu parochu in Madarasu 3 fl, Ioanu Rocsinu notai iu comunalii 3 fl, Mihaiu Papu economu in Madarasu 2 fl, Georgiu Drimbea parochu in Toboliu 2 fl, comuna Felcheriu 1 fl, Georgie Pomutiu invet. in Madarasu 1 fl, Ioanu Tautianu 1 fl, Lazaru Papu invet. in Toboliu 1 fl, Moise Papu 1 fl, comuna Cavasdu 1 fl, comun'a Saldobagiu 1 fl 50 cr, dela mai muli locuitori din comun'a Toboliu 2 f1 4 2 cr, dela mai muli credintiosi din comun'a Madarasu 1 fl 70 cr.
De totu : i53 fl 62 cr. 6 1 . Prin diu Petru Tincra administratorii parochialu in Aldesci 70 fl. 62. Prin diu Laurentiu Barzu inspec-

torii cercualu de scle dela invetiatoriulu din Birchisiu Ioanu Mihailoviciu 2 fl. G3. Prin diu Constantinu Lazaru jude administrativu in Lirchisiu, ca venitu curatu dela balulu arangiatu in Birchisiu in carnevalulu trecutu, spre acestu scopu iOO fl.

(Raeiotiniu si multiamita.) Iulia", societatea de lectura a jtmimei romane de la universitatea din locu, arangi in decursulu carSocta publica nevalului din anulu acst'a due petreceri,un'a despre venitulu si spesele balului romanu dia in preser'a anului nou si alfa in 27 februariu; 12/24 Februariu a. c. arangiatu in favrea referitoriu la ambele, prin acst'a venimu a d ambeloru scle romane din Fabriculu socota publica despre spese, precum si despre Temisiorii. incassri. 1 . Oferte marinimse s'au incassatu prin I. Cu ocasiunea serbarei anului nou a incursu sum'a de i09 fl, v. a. In acestu venitu dnii D. Crisianu si D. Macsimu, dela p. t dnii: suntu cuprinse sumele incurse lu man'a dlui T. Vasilescu 1 , N. Popoviciu 2, F. Seculiciu, prof. Dr. Gregoriu Silasi, si anume dela p. t. J. Kiss, Langfelder, P. Bocianu, Euf. Stefadnii: consil. aul. din Sabesiu, Georg. Angyal nescu, Pers. Joanoviciu cte 1 ; Sofr. Jno3, judele reg. din Hida, Ales. Nemesiu 2, pro- viciu 2, Cris. Pacatianu 1 , Dan. Pavloviciu 2 top. onor. din Fenesiu Nicol. Popu 1 , esecut. J. Anchetianu 1, Ant. Suiriu 1, Dim. Joano1-8 fl. v. a. reg. din Clusiu, VsilT Tpu 1, si adv. din viciu 2 fl. V. a. La olalta: Abrudu, los. Crisianu 1 , apoi si contribuirele 2. Prin Const. Carte si Ilie Paunu, dela la cassa preste pretiulu intrarei, si anume dela p. t. dnii: P. Cralovicnu 2 fl; Drag Birip. t. dnii: consil. pens. Ales. Lazaru 4, Dr. sianu 1 , G. Popescu 1 , Gruia Danu 2, Alecs'a Anania Trombitiasiu propr. maie 6, prof. Dr. Murgu 1, Eut. Milutinu 1 , J. Ghendu 1 , Fii. Greg. Silasi, adv. Petranu, capit. Luca Cam- Davidu 2, E. Steiner 1 fl. v. a. Goldstein 50 pianu, Petru Murzescu, serg. Geor. Busbaum, cr., Joanu Cuscunovu 5 fl., Luca Babesiu 2 fl., Dr. Ios. Rednicu, Muresianu si capit. Ios. Io- J. Janculovu 2, B. Biju 2, Sim. Carte 1 , Maria nescu cte 1, Popu telegr. 50 cr, si cancel.Vas. Maier i , G. Lupu 1 , Ant. Jonoviciu 1 , Fiancz Grozavu 40 cr. 2, Nicola 1 fl. v. a. La olalta: 30 fl. O kr. Spesele preste totu au fostu 124 fl 75 cr. 3. Prin Stef. Jorgovanu si G. Regepu, II. Yenitulu din 27 februariu face 272 fl, dela p. t. dnii N. Popa 2 fl., M. An eseu 50 cr., v. a. Ia acst'a suma au incursu ca contribuiri V. Surdu 1 , C. Mers'a 2, G. Joanoviciu 1 , Mala diu prof. Gregoriu Silasi dela p. t. dnii: ria Giuriciu 2, Victoria Ciortusu 1 , Mathilda eppulu de Oradea-mare, Ioane Olteanu 20, Ciortusu 1 , J. Chengea 1 , J. Krsyi 1 , L. consil. gubern. pens. din Clusiu, Ales. Lazaru Mevoracu 2, Paulu Labasianu 2, P. Manoilovi5, secretariulu eppu din Orade, Paulu Vel 5, ciu 1 , N. Calinoviciu 1 , Diveti Giula 2, N. protop. din Rosi-Montana, Simeonu cav. de Reihard 1 , P. Rotariu 1 , Pav. Jonoviciu 2, Balintu 2, prof. prepand. din Zelau, Gabr. Dav. Babiciu 2, Laz. Jovi 1 , J. Cacina 1 , V. Tri fu 2, adv. din Clusiu, Dr. Vas. Almasianu 2, Reichmann 2, N. Boncia 1, Ana Logofetu 1 , capit. pens. din Sabiiu, Const. Stezariu 1, pres. P. Ciucuru 1 , N. N. 2 fl. v. a. La olalta: 35 dela tribunalulu din Odorheiulu Secuiescu, I. fl 50 cr. Flcrianu 3, dsiora Olimpiada Popu din Stupini 4. Prin Acs. Popescu s. T. Bolza, dela 2 ; prin diu magistru post. in Cmpeni Vas. Chirtopu, dela p. t. dnii: parochulu din Certe- p. t. dnii: Sava Radiciu 1 fl., S. Kuruia 1 fl. gia, Nre. Ariesianu 2, Mih. Andreica propr. in D. Constantinu 2, J. iutiu 1 , V. Stoianoviciu 1 , Vas. Barbulescu 2, P. Todorescu 2, S. SeCmpeni 1, sergentele I. Suciu 1, adv. Anania Moldovanu 1, Todea not. cerc. 1, parochulu in cosianu 2, Giuri 1 , Cons. Maniu 2, Teod. MiAlbacu, Todea 1 , propr. Sebesteanu Corche- hailoviciu 2, Dr. Yasiciu 2, Sana Schaton 2, siu 1, si esecut. reg. Geor. Decianu 1, r preste J. Musila 1 , Luca Calacianu 2, Dim. Pavlopretiulu intrarei s'a incassatu dela p. t. dnii: viciu 2, Petru Janats 2, Elis. Zaca i, Eut. redact. dela Predicatoriulu si Crile steanu- I Ciobanu 2, Lentri 1 , J. Ciacovanu 2, Adam lui romanu" din Gherla, Nicol. F. Negrutiu 3 Miai 1 , Pav. Petroviciu 2 fl. v. a. La olalta: fl 50 cr, consule din Clusiu, Ales. Simon 3 fl 50 37fl. v. a. cr, adv. Ales. Popu 2, esecut, reg. Lad. Pop* 5. Prin T. Lungu, dela p. t. dnii: Vas. de Lemnyi 1 fl 50 cr, Iac. Pl si Petranu adv. Ignea 3 fl., P. Abrudanu 2, N. Chitescu 2, cte 1, Dr. Greg. Silasi prof. Dr. Ios. Rednicu, Joanu Kvaryi 1, Ros. Vidu 2, Ilie Olariu 2 Laz. Baldi, Ios. Cioplea, Georg. Busbaum serg. Nie. Rancu 2, Elis. Melcescu 2, Is. Danciu 2, I. Nestoriu jude reg. Lad. Vaida secr. pens., I. Muresianu, Leont. Popu jude reg., Luca Julius Micu 1 . Sof. Calnoviciu 1 , P. Barbosu Campianu capit. Vallerstein majoru, Raduso- not. 2, N. Popescu 2, Sim. Moldavanu invet. vits capit, Bacila locut., Ios, Ionescu capit, si 1 fl. v. a. La olalta: 25fl. v. a. ( Va urm.) Springer majoru cte 50 cr, v. a.
r

presiedente.

cassariu.

Spesele preste totu se urca la 235 fl 84 cr, v. a.

laitania in cestiunile comeriliali-politice, si se cului, ca se se cunsca pre pamentu calea drepetc. etc. lu resolutiunea de a se impartesi celoru trei tii naintea tuturoruneamuriloru;" * (Necrologu.) La 17 1. c. dupa doreri deputai din Dobritienu, c ei nu au de a conta Din acestea faca-si fie cine comentariele si mai ndelungate, in urm'a unei bole de peptu, mai multu pe ncrederea alegetoriloru loru, sentiementele sale. (O flore mandra si frumsa din daca vor sprigini acelu arangiamentu daunatenerulu de buna sperantia Dumitru Cristea Ungaria,} din Salva in distriptulu Naseudu, petrecendu tiosu tierei. Acestu votu de ne-incredere pan' viti'a. nostra culturale de astadi in in Clusiu pentru depunerea essaminelui de acelea l'au subscrisu peste un'a miia de ceta- ni aduce Osten" din Viena si Politik" din profesoriu, abi fiindu de 27 aui, si-a datu tieni din cerculu electorale, de unde e alesu Praga, care flore mirsa asi: In comun'a din Baciu, langa Maria-Theresiopole, .sufletulu in manele Creatoriulu, lasandu in ministrulu presiedinte Tisza, si intre acei ce- Baimak comuna slava, adec locuita de bunievati," tatieni sunt si 365 alegetorii Numerulu alegedoiu profundu pe incaruntit'a sa mama, pe veduv'a sa cu o orfana si pe muli amici sinceri toriloru din acelu cercu este inse numai de erbi catolici, pururi ludai de simpathiele cari la 19 I. c. lu-petrecura la mormentu, 660 ; de aci se vede deci c majoritatea alege- loru magiare, de unu timpu incci, firesce prin oftandu-i din adunculu animei: Se-i fie tierin'a toriloru s'a pronunciatu contra politicei lui siovinismulu magiaru, a inceputu a se detepta Tisza, si asi-dara acest'a nici nu se mai pote sentiulu nationale, si acst'a se manifest mai usiora si memori'a binecuventata.' * (Necrologu.) Stefanu Nagy, prof. la considera de adeveratulu representanto alu antaiu prin cererea poporatiunei ca loru in gimnasiulu din Beinsi, repos in Domnulu la cercului seu. Dar suscrierile se immultiescu pe biserica se nu li se mai predice in limb'a made nimenea. Ei, dar acestu 19 aprile a. c. in etate abi de 27 de ani. Fie-i di ce merge, si se spera c acelu doc'umentude giara, nepriceputa demissiunare a marelui Tisza in curendu va fi spiritu rebelicu inversiun pre pp'a loru Gutierin'a usiora si memori'a binecuventata ! f (Necrologu.) La 4 maiu a. c. se - petre- subscrisu de 450500 de alegetori din cer- ray, unu magiaru alu timpului de astadi. Deci .. cura la cele eterne remasitiele pamentesci ale culu seu. Dra si-va deschide odat ochii acst'a in cea mai de aprpe domineca se urca poporulu magiaru peste totu! zelosului invetiatoriu din Holosiagu, luliu la tribuna, scote unu revolveru cu 6 focuri, luDorea, si anume in cemiteriulu comunitii pune naintea sa si incepe a predica rasi un(Camer'a represtntativa a Ungariei Zorlentii-mari, fiindu petrecutu la mormentu guresce! Asculttorii insa cu toii, nepasandu-H si Assente Severulu.) Piesiedintele Camerei de trei preoi si mare mulime de cunoscui de arin'a hotisca a popii, nii-ti redica unu L si stima tori, cari cu toii lu-deplangu dini- representative a Ungariei iii siedinti'a dela 15 sgomotu si cu injurature, in ctu bietului apospreuna cu soci'a sa Elena, nscuta Ursu si cu niaiu a, c. reporta Camerei, cumca deputatulu tolii magiarisatoriu cu frti'a nu i remane, de pe langa ctu a-si lua iute revolverulu si a o tuli ctra patru orfani mitutei ce las dupa sene. Re- alesu la Graseia, Assente Severulu, posatulu a fost invetiatoriu harnicii si devotaii tote provocrile ce i s'au tramesu, 'totui nu casa! De atunci santii de prin icne nu mai si-a presentatu inca literele credentiunali. In audu predice magiare, r poporulu cere preotu causei naionali. Fie-i tierin'a usiora si meurm'a acestui reportu, deputatulu Cr. Vdrady slavu, care s li predice cuventulu lui Ddieu in meri'a binecuventata. 1 Unu amicu. propuse, ca veportulu presidiale s se stramita limb'a priceputa, amenintiandu c de nu li se l %* (Turci'a se perele in 1876.) Tradus cendu espresiunea Turci'a se })erde" in gre- comissiunei judecari spre opinare, r corifeulu v d, voru trece la religiunea ortodossa! Asi S,i <;esce, avemu: ,.I Tovrkia hnetai" (i Turkia partitei pentru nedependintia, Emestinu mirsa flrea din gradin'a culturei si civilisamonyi, repei si acu propunerea ce o fece la teml hanetej Se scie inse c in limb'a greca fia-care tiunei nostre magiare. i litera a alfabetului represinta cte unu nu- pulu seu facia de diu Dr. I. Hodosiu, ca adec (Multiumita publica) se aduce bra[ - meru. In cuvintele de mai susu deci: I = S : Assente Severulu ca deputatu care se pare a vului si plinului de pietate Georgia Suciu, loT = 3 0 0 ; o = 7 0 ; v = 4 0 0 : r = 1 0 0 ; k = 2 0 ; nu vr s-si ocupe loculu in Camera, s se pe- cuitorii] in comunitatea Lobosinti, cci darui I i = 1 0 ; a = l ; h = 6 0 0 ; = l ; n = 5 0 : e = 5 ; depsesca, dupa o lege din eviilu barbarismului, sntei nostre beserice 70 fl v. a. pentru a se [.-1=300; a = l si i = 1 0 . Sumandu tote aceste cu o mulcla pecuniarie de 800 galbeni! S'a procura unu prapore. Ddieu sc-i resplatesca si cifre, ce corespundu litereloru, din cari se primitu inse propunerea lui Vrady. s-lu tiena mulii ani fericii. Mai muli locui: compunu cuvintele grecesci de mai susu, Astu-feliu dara nu s'a "datu magiariloru tori din Lobosinti. avemu: 8+300-f-70-j-400.-+100+20+10 + 1 ocasiune de a-si aret furi'a barbara facia de * (Multiamita publica) se aduce dloru + 6 0 0 - f l + 5 0 + 5 + 3 0 0 + 1 + 101876, adec .Assente Severulu, dupa cum propunea la tem- Ioanu Lazarucu fiului dsale Georgiu, candidatu feanulu in care suntemu si care respunde la in- pulu seu nfuriaii dela Ellenr;'' noi li spu- de advocatu, si dnei Sofia Isvanu, toti din Itrebarea: candu se perde Turcia ?" sesem ast'a din capulujocului. Beinsi, cari in 10. a. 1. c. cu ocasiunea re'ntor ca o spirituala problema datorita cto* . (O varietate, ce n'o potemu las se cerei dela nunt'a fiului loru Gavrielu Lazaru, ru-va brbai din societatea nstra Complic- pira. in portfoiulu Redactiune!) Publiculu invetiatoriu in Socodoru, Cottuiu Aradului,, rile de astadi din Turci'a nu dauere unugustu nostru scie, ce grea a fost naval'a celoru de la standu in comun'a nostra Vadosu, Ia diu i n v ; particularii cabalisticei nstre ? ,.V. C.' potere asupr'a Albinei, prin procesele de pres- Ioane Pinteru, au cercetaii elevii din scla, si **(0 motenire Sultanului.) De cte-va sa, intentate lui Babesiu; scie c mai nime in facndu-li unele ntrebri, cu cari se a fiara l dile a muritu in Constantinopole I'arhat-Aga, tira, nici strainu, cu attu mai pucinu romanu, indestuliti, la deprtare ei au datu la man"a * primulu eunucii alu Haremului imperiale. Elu cutes s spere achitarea prin juraii din dlui invetiatoriu alu nostru sum'a de 4 fl. v. a. a urmatu, am si anume: au Ioanu Lazaru 2 fl, Georgiu La> laa o avere de 5,500,000 fr.; inse neavendu Capitala. Si cu tote achitarea ' ici un motenitorii acesta suma se cuvine de pot dice ca printr'o minune ' Ei, dar mai ve- zaru 1 fl, si dn'a Sofia Isvanu i fl, cu scopulu l drept Sultanului. Salarialu anauie a eunucu- diutu-s'au pona aci procese de pressa attu de a se cuniper crti scolastice necesari pende fortiate si inveisiunate ca si acelea, si apoi tru pruncii mai seraci si diligeni. Ddieu s li lui e de 15,000 fr!! atru de pucinu s se scrie despre ele, despre resplatesca binefacerea. Comitetulu .* (In cerculu electorale Zorientii-mari) parochiale; se va templu alegerea de deputatu dietale la ( > fasele prin cari au trecutu ele, despre tendin- din -Vadosu. tiele ce au facutu iu susu si in diosu. nainte iuniu n. a. c. si dupa achitare?! S fimu convini, c s'a inI, (Medali'a romana Bene Merenti," templatu astfeliu din motive politice gravi, . pentru distinct'iuni literarie si artistice,) s'a Locu deschisa. conferltu dilele trecute, cea de classea pri- la noi si la contrari. Alarmarea na specialCu privintia la provocarea, resp. ata ma : printelui Melchisedecu, episcopulu minte attu de pucinu ni-a fost candu-va maculu ce mi-facii diu Iosifu Spindelhuber prin niera, ctu de pucinu ni-a plcutu vr' odat 1 Dunarei-de-diosu, si dloru: A. Treboniu inseratulu seu din nrulu duplu 31 si 32 alu Laurianu, decanu facultii de litere in fanfarond'a su parad'a cu manifestatiunile puAlbinei de estu timpu, vinu a d urmatorihlu blice de simpathia si aderintia. Si asi numai Bucuresci, Demetriu Guti, fost ministru respunsu scurtu, pre cum merita o astfeliu de de* instruciunea publica, Cesaru Boliacu, ca de o dovda pr caracteristica in timpulu de causa. fost presiedinte alu comitetului arcbeolo- astadi alu stricatiunii comuni, ca o dovda Caus'a de controverse fiindu la timpul despre cugetulu roinanimei si specialmente alu Iicu, B. P. Hasdeu, directoru alu reyisteseu aretata dlui Comisariu finantiale din Fapreotimei romane, aflniu oportunii a aminti ; lru Column'a lui Traianu" si Revist'a ! scientifica si literaria," dr. A. Fetu, membru din mai multe reporturi pstrate inca de la getu, acest'a a essaminat'o chiar la faci'a locuviuovatu si alu Societii academice, Teodoru Amanu inceputulu acestui anu in portfoiulu Redac- lui, a aflatu pre diu Spindelhuber pictoru, Georgiu Sionu barbatu de litere, tiune, cumca pre timpulu candu Babesiu sta l'a stramutatu de aici la Curtea, totu d'o data ; Mateiu Millo, artistu dramaticu, Grigqriu sub veredictele scaunului cu juraii, in mai multe mai apbcandu-i si o pedpsa de 8 dile arestu, ; Stefanescu, professoru la facultatea de biserice romane din Banatu, (despre asemeni carea pedpsa se va not in cartea de conduita sciintie in Bucuresci, colonelului Slaniceanu, intemplamente prin alte locuri afora de Ba- a dsale. Sub datulu de 2 maiu a c. nr. 377 mi s'a directoru generalu alu sclei militatie in natu n' avemu conosciintia, ceea-ee inca este semnificativu!) pre tta diu'a se feceau rogacomunicatu acsta judecata oficialmente in ? Romnia; r cea de classea a du'a s'a conBirchisiu i fefitu dloru: G. Tatarescu, pictoru si M. tiuni ctra Ddieu, iinplorandu-se ajutoriulu scrisu pre calea preturei de cercu din poporului din de unde deci se vede, c eu n'am insinuatu Pascaly, artistu dramaticul D e asemenea se acelui'a spre scparea fiului lucru fora temeiu si cu conferi cea de antaiu dloru: M. Cogal- ghiarele dusmaniloru ne'mpacati ai sei. La d-lui Spindelhuber niceanu, Al. Orescu, P. S. Aurelianu si S t . aceste ocasiuni in Torontalu si prin fost'a gra- attu mai pucinu l'am calumniatu, ci tocmai nitia se dicea intr' altele urmatri'a rogatiune: din contra dsa mi-a insinuatu mie eeva, ce nu Falcoianu. Judeca Domne pre cei-ce facu strimbetate; se pote justifica cu onre. *** (Colomanu Tisza si alegetorii sei) d reeboiu celoru ce se opintescu asupr'a nsCella, in 8 maiu 1876. In adunarea poporale ce se tien de curendu tra; apuca arma si pavedia si vino intr' ajuStef. Carabasiu^ ! in urbea Dobritienului se condamn politic'a toriulu nostru! Dat' ai semnu celoru ce se invetiatoriu. guvernului in speciale cu privire la arangia- temu de tine Domne, ca se fuga dela faci'a ar mentulu ce inchiai Tisza cu Nemii din Cis-

Varieti.

Public a t i n i t a c s a l i l i .
Depuneri de capitale spre frupti ficare
se primescu la institutulu subsemnaii a) pre langa anunciarea redicarii in sensulu statuteloru cu G/ interese; b) sub conditiune de a se anunci institutului redicarea depunerii la. trei luni nainte, cu 6 ] IQ interese; e) sub conditiune de a se anunci institutului redicarea depunerii la sieie luni inainte, cu 7/ interese.
0 1 2 0

Cu privire la conditiunea b) si c) deponentele are a se dechiar in diu'a depunerii, cci altcum inlocarea se va privi ca urmata sub conditiunea a). Interesele incepu cu diu'a, care urmdia dupa diu'a depunerii, si incta cu diu'a prenergatoria dilei in carea se redica depunerea, cu acelu adausu inse, c numai pentru acele capitale se dau interese, cari stau depuse la nstitutu celu pucinu 15 dile. La dorinti'a deponentelui se potu stabili in diu'a depunerii capitalului s conditiuni speciali de esolvire, cari se nsemna apoi in libelu si in cartea depuneriloru institutului. In atare casu restituirea depunerii urmdia dupa aceste modalitti speciali. Depunerile tramise prin posta, pre langa comunicarea adresei deponentelui, se resolvu totu de-a-un'a in diu'a primirei. Asemene se potu efectul prin posta anunciri si redicri de capitale. Sibiiu, 4 maiu 1876. 34 Albina, iu Sibiiu.
11

Timisiului, se publica prin acst'a concursu panala finea lunei lui iuniu 1876 st. vechiu. Emolumentele mpreunate cu acestu postu sunt: Salariula anuale in bani 100 fl, v. a., 20 meti gru, 20 meti cucurudiu, 30 lb. clisa, 50 lb. sare, 12 lb. luminri, 8 stangeni de lemne din cari are a se incaldi si scol'a, 4 jugere de pamentu aratoriu estravilanu si cortelu liberu cu l ^ jugere de gradina. Doritorii de a Jcup acestu postu sunt poftii pana la terminulu alegerii in vr'o domineca ori serbatre a se present in s. bis. pentru de a-si aret desteritatea in cantri, r.recursele instruate conformu statutului org. si adresate comitetului parochiale s se tramita concernintelui dnu protopopu Alessandru Ioanoviciu in Jebelu pana la terminulu mai susu amintitu.
1

ndrepte, pana la diu'a alegerii, ctra subinsemnatulu jude cercuale administrativu. Alibunari, 16 maiu 1876. Hugo Payer, mp., 22 jude cercuale administrativu. entru vacantea parochia, incopciata cu staiunea invetiatorsca din Iarcosiu, se escrie concursu cu terminu pana la 24 maiu / 5 iuniu a. c. in care di va fi si alegerea. Emolumintele suntu: Diumetate sessiune de pamentu, biru si stola de la 60 de case, 63 fl, ca plata anuale invetiatorsca, 4 sinice de grau, 4 de cucurudiu, 9 orgii de lemne, cartiru bunu cu gradina. Recurintii voru tramite recursele dlui protopresbiteru tractuale in Buteni (Buttyin) com. Aradului. Iarcosiu, la 25 aprile 1876. Comitetulu parochiale, In contielegere cu mine : Cmstantinu Gurbanu, mp., 33 protopresbiteru. oncursu se escrie la vacantea parochia din Ienopolea (Borosiu-Ineu,) in dieces'a Aradului, protopresv. Ienopoliei, cu terminulu de alegere pe 24 maiu a. c. st. vechiu. Emulumintele sunt: Una sessiune pamentu aratoriu, biru dela 130 case cte una mesura cucurudiu sfermatu, si stolele ndatinate. Recurenii au s produc testimoniu despre absolvarea theologiei, precum si de calificatiune ; preoii santiti voru av preferintia. Recursele, adresate comitetului parochialu, se voru tramite oficiului protopresbiteralu in Ienopolea (Boros-Ineu.) Alesulu preotu va av a d ajutoriu concernintelui protopopu, respective administratorului protopopescu in tte funciunile sale pa- rochiali, fora a pretinde ceva remuneratiune pentru servitiile fcute in parochi'a protopopsca. Ienopolea, 23 aprilie 1876. Comitetulu parochiale cu scirea mea: Nicolau Beldea, mp. 53 adm. protdpopescu.

13

Sacosiulu-turcescu, in 13. maiu 1876. Comitetulu parochiale, in co'ntielegere cu protop. tractuale.

evenindu vacante postulu de notariu in Snu-Michaiu, cerculu administrativii Alibunari, acst'a se va impleni prin alegere la 6 iuniu a. c. Salariulu anuale este de 400 fl, v. a. in care se cuprindu si diurnele de caletoria; apoi cortelu naturale si gradina. Pe langa acestea deja fiecare parte: pentru testamente, contracte si.suplice simple ctra forurile de prim'a instantia cte 1 fl; pentru suplice si recurse ctra forurile de a dou'a instantia cte 2 fl; r ctra cele de a trei-a instantia dupa cum se va pot tocmi cu prtile; pentru chitantie, oblegatiuni si plenipotentie cte 30 cr. de un'a; pentru pasaporte de vite cte 5 cr, v. a. La caletoriele din oficiu i se d trsura gratuitu; scripturistec'a si incalditulu cancelariei se d dela comunitate in natura. Competenii trebue s produc atestate prin cari s se arete_jiu calificatiunea ce o Cere . 74 din articlulu de lege XVIII, dela 1871 ; de asemenea au s product atestate despre ocupatiunea loru de pan' acilea, precum si de moralitate; in urma mai au s documente prin testimonie, c sciu bine voi bi si a scrie limb'a magiara, cea germana si cea romana. Recursele astu-feliu instruite au s se

institutu de creditu si de economie

entru staiunea invetiatorsca dela scl'a vechia conf. din Comlosiu, ( St. Anna) prin mrtea fostului invetiatoriu devenndu vacante, prin acst'a se escrie concursu cu terminu pan' la 29 iuniu a. c. st, v. Emolumintele sunt: a) in bani gata 3 3 0 fl. v. a.; b) pentru scripturistica 5 fl. v. a.; c) pentru familariatu 10 fl ; d) dela fiesce-care ingropatiune, unde se va pofti, 6 0 cr; e) in naturale 1 0 cu bule de gru; f) 8 cubule de ovesu ; d) 12 orgii de lemne, din cari este si scla a se incaldl. Cei ce voiescu a recurge pentru acesta staiune debue s arete: a) estrasulu de botesu, b) testimoniu despre absolv, cursului pedagogicu ; c) testimoniu despre absolvirea a 4 clssi gimnasiali su reali; d) testimoniu de calificatiune cu calculu bunu; e) atestatu despre purtarea morale. ~ Potu recurge si teologii absolui. Pana la diu'a alegerii in vre o domineca su serbatre au s se presente in sant'a.beserica, pentru de a-si aret desteritatea in cantu si in tipicu. Recursele sunt de a se adresa ctra comitetulu parochiale si a se tramite la inspectorele cercului Simandu in Comlosiu (O' St. Anna). Datu siedinti'a Comitetului parochiale, in 6 aprile J2 5 martiu 1 8 7 6 , in contielegere cu inspectoriulu 13 Constantinu Popoviciu. entru mplinirea postului de invetiatoriu la scol'a confessiunale gr. or. rom. in comun'a Sacosiulu-turcetcu, protop. Jebelului, cottulfc In tipografi'a lui /. C.
Kiss.

&

Loculu de cura

in nemedlocita apropiare de capitaVa Budapesta. Temparatur'a fantaneloru artesice de 35* R. Cade de porcelanu si de marmure, precum si sepate in petra, si cu aparate de dusie, prtie deparcu mreie, 300 de odi provediute cu totu confortulu, salonu de conversatiune, gazete din tira si strainetate, musica pre fie-care di.
Morburile intru cari ap'a Insulei Margaretei s ' a folosiii cusuccesu favorabilu sunt:

Podagr'a, reumele la inchiaiaturi, de musculi si de nervi, inflamrile chronice de inchiaiaturi si de pele, contractiunile si intiepenirile dupa podagra, vatemri esterne si tifus; blele chronice de pele; dorerile ce provinu de la vatemri din afora su de versatu; plagele dorerose; ptr'a din besica; impedecrile in menstruatiune, etc. etc. Sau folosiii cu bunu succesu termele in intru, la morbulu catarului chronicu de stomacu, si de pntece. Pe insula se afla spiceria. Dr. Verzar este mediculuord.

*
TI'

Se concede scadiementu in pretiu la abonamentu seu cumper a r e mpreuna de bilete pentru bai si pentru vaporu.
Locuitoriloru pe insula li se facti favoruri attu la bi, ctu st la vaporu. Comunicatiune cu capital'a in fie-care re cu vaporulu. 46

Ses011 ulii e vra se 'ncep la 15 maiu.


Comande pentru locuintie primesce

1NSPECTORATULU
iepe Insul'a Margarete,p. idt. Buda-Vechia.

B
y\

Editora si redactorii respundietoriu : Ioanu Ciocanu*