Sunteți pe pagina 1din 4

Anulu XI. Nr. 6 6 .

tttr ti rot tn Septemana merun-a dofinee'a ; t n teptemanele eu rlurtri inie numai de doue ori.

Budapesta, domineca 18 3 0 iuliu 1876.


trenumtratiiini ie )acu ia ti pnn an%i corttpvndniH ai tiottri, la tete'potele, ti de a dreptuUt la Redactiune, Stationtgtf Kr. 1. ii*de unt a e adres iote c4t rivetcu foi'u. Cele nefravcate n u se priv.eteu, cele avonirut nu se publica. Femtru anuncie si alte comunicatiuni d* cmocterv prixatu, se respvise cte 6 cr. do itiia ; rtpetirile te facu cu pretxu tcadiutu. Tattea trariole de 30 cr. v. a. pentru odat, se anticipa.

tutu pentru
DU

monarchia:

anu . . 10fl. cr. v. a; fiunietate de anu 5 , au patrariu . 2 50


fmtru Romnia si strainetate :

ih'umetate de anu

30 franci; . 1 5

flivitare la prenumeratiune

I sumutiatu in centra Turcului, si acum nu vre cendu-si c de buna sma de aceea nu se ia inca ofensiv'a, esci se atepta in totu minutulu I s scie de ei, etc! pentru fratele lui I La unu locu publica acelesi foi, cin tabe- sui)ea la tronu a lui Abdul-Homid, I rele serbe tte lipsescu si bietiloiu combatani Muradu alu V., care vajs ie insusi comand'a, ppe alu 11-lea semestru, resp. alu 3-lea nu li se da regulatu nici soldulu, ma nici pane: si fiindu militariu escelinte, elu de buna sema iriude anu 1 8 7 6 , c e se ncepu c u i . indata dupa aceea la altu locu in acelesi foi va s puna mai iute capetu resbelului si s iv.; pretiurile si conditiunile remanendu cetimu, c bani sunt destui, pane si alimente infrene pe erbi. Adeverulu inse ae vede a fi _c dieu Turcii n'au curagiulu a se apuca de Ede pana acuma, precum se afla ele in abucdantia si nime nu sufeia lipsa ! Cu unu cuventu : mintivn'a si contradi- ' ofensiva; de aci apoi ei tragana lucrulu de 'nnate mai susu in fruntariu. cerea este caracteiulu roporturiloru foiloru astadi pe mane, ceta ce pote convine si domnesei desjie lesltlululdin Oriente, si vai Serbiloru, si unoru poteri europene, pana nlesnirile ce suntemu plecai a face de a c e i a , carele s'ar lu dlpa acele reporturi, ce dora se vor incaiar in acestu resbelu s i omerantiloru in lipsa de medilce, le cci confusiunea curendu iar duce in cas'a poteri europene. iar amu in nrulu 6 3 . * nebuniloru! Ne-avendu a nregistra deci de pe campulu Essemplarie complete de la 1. iuliu * * de resbelu nici o scire positiva, nici chiar avemu destule. Inca o proba de contradicere ti mintiuna despre ciocniri partiali, mai insemnmu De septemane incci, di de di bucinara numai cu privire la resbelu, c Lesanin a in lume foile domniloru nestri, c Grecii nu depusu comand'a dela Timocu, luand'o Cernarol'a este: mintinn'a si convoru s scie de vr'o aliantia cu Seibia si resp. ief peste tota armat'a dela Saiciar-Alessinati; trastuln ! cu slavii in contra Turciloru, ba din contra, de asemenea Zach se retrase dela comanda Bag' sma c domnii notri si cu eroldii c Grecii cu intuiasmu se ingagiara de vo- in urm'a unui morbu, r comand'a peste otea |4e la pna tienu, cumca prin strigarea luntari in armat'a turcsca. serba de aici se dede lui Ciolacu Antici, care jBspoteri in lume: triumfu ! Turcvlu Astadi nici aceste foi turcesci, scrise in in lovirile partiali de pan' acilea se destinse a batutu de a ttinsu pre slavi, pre cree- limb'a magiam si germana,nu mai potu ascunde prin vitegia la mai multe ocasiuni. Astu feliu ! Nimicii sunt contrarii notri de morte, c Grecia din respoteri face pregtiri pentru armat'a serba sta acu sub comand'a lui Cernii din Oriente; se truietca Mohameda- resbelu in contra Turcului si anume notie c naief, Antici si Alimpici. ~it, dragulu de elu, vitVa si speranti'a din Grecia o'au tramisu ageni pe insuia * 1 r prin atare strigare di cernu ei tienu CandiM, pentru d'a o rescol in contra TurDin Constantiana sosescu sciri totu mai intr' adeveru, asecura nvingerea si ciei !ifulu barbarului si crudului loru ami cu. r in ctu pentru intusiasmulu Greci* misteriose despre sultanulu Muradu V. Unele ba c a si abIn fapta insa tndintia loru nu pote fi lom ce intrar de vol^tgri J84nrci. *poi deja ni spunu c elu e gaia s abdica, ! digti dela tntmti, din eau8*& '-'iuorDul1f-liaier , de ctu: pre d'o parte a influinti spa- se constate, c i numai pre putini greci vagaupre cei-ce din aceste prti ar dori B bundi de pe stratele Constantinopolei s'au in- ni spunu c e asi de morbosu, de \in totu , intr' ajutoriu crestiniloru, si a descura- gagiatil, pre cari ins ca cum ii condamna si minutulu i se atepta mortea, si de aceea s'a numitu frate-so Abdul Hamid de regente; cei-ce dra ar mai enget c, dupa infera foile grecesc! din Athena: apoi altale ni spunu c chiar a si moritu, si ',ta vine Austro- Ungaria, dupa Mohame,poftele, adec teologii si juritii turDualistii; pred'alta parte, a-si justi- cesci, cari apucar armele ca s-si apere na- anume c pe incetulu a fost inveninatu. Din; ajntea Zumei simpatbia cu spurcatiunea ionalitatea si legea prinii or u joro, sunt tte se vede c cu elu se joca acelai jocu, ce ra asiatica din Oriente, ore-si-cum dove- demni de tta lauo'a. Atei greci inte, ce te n- se joc sl cu unchiu-so Abdul-Aziz, numai i pre acst'a de eroica, brava, plina de rolar de voluntari la turci, evntu nitee rene- ctu e dora e alta mana mai precauta, care si asi dara ndreptit d'a stepani gai, lapedati die troditiunile parintilorv loru lucra la mortea iui. Destulu c astadi peste totu se ocupa ,le, in tocmai casi domnii magiari ai ti contrari fora Ddieu ai stindartului crestinu ; ca atari ei ar merite ea de urechi te fie lumea cu urmstoriulu sultanu, Abdul Hamid, pe care turcofilii lu-lauda multu ca barbatu Pricepemu deci: din vase ca ale domni- tpandiurati in copacii de pre drumu, pentru a de mare spiritu, militariu escelinte, amatoriu servi de et templu tuturoru celoralahi greoi, i notri nu pt esi altu sunetu de ctu de de reforme, cu unu cuventu non plus ultra" turcescu, de basi-bozucu si cerchetu. cari dra ar mai av pofta de a te degrada/* de calificatu pentru a scpa imperati'a tur- ' it'a e summ'a cultura, umanitate, perfepAcesta sententia pare-ni-se c i se potri- cesca de prepaste. D'apoi asi au bucinatu Ipentru ei, casi pentru turci; aci se con- vesce de minune asupra tuturoru renegatiloru, acesti-a si despre Muradu, si acu ni-lu deseriu i identitatea de idei, interese, scopuri! adec a celora ce se ingagiara strinului si de totului totu slabanogu si de nemica. Ne Ei bine : suntemu in curatu, si in acesta pgnului in contra nationalitatei si legii tememu c asi vor pati-o si cu astadi multu nu ne vomu mai amag s credemu proprie. laudatulu Hamidu, cci nu-i potere care se iulu. Cu tte acestea ni bate la ochi si pota opri rostogolirea putregaiuliu de Turcu (vede pr stupida manier'a domniloru d'a in prepaste. Budapesta, in 2 9 iuliu n. 1 8 7 6 . 1 oblu, d'a-si contradice la totu momenl>ia mistifica tte bine. Acst'a li trda De pe campulu de resbelu nici pana D'a rba si slabitiunea desperata, inctu astadi n'avemu se inregistrmu sciri de inBudapesta, in 29 iuliu n. 1 8 7 6 . Bimu, s-ii compatimimu ori s ne indigsemnetate, cci multu ateptatele loviri mari Nu potemu a nu not aci pentru lectorii j si decisive inca nu s'au data. Totu ceea ce se Albinei unele enunciate slave solene, cari yestesce este, c de trei dile curgu ciocniri attu de multu coincidu cu ale nstre preri, Pe pagin'a prima, de essemplu, cetiramu partiali intre ante-posturi, attu pe linia mai de multu manifestate. \lenor unu lungu siru de telegrame, dintre Saiciar-Alessinati si Vidinu-Nissa, ctu nivestescu pusetiunile escelinti ce au Politic* din Praga, celu mai solidu si armacele serbesci si eroismulu cu care si pe cea dela Mitrovitia-Novibazar-Novova- resolutu organu alu slaviloru din Austria, scrie tofrunta pretutindeni atacurile turcesci, si rosiu-Visegradu; in vr'o lovire mare inse nu in nrulu seu de alalta-ieri, joi, ca reflessiune la s'au ingagiatu nicairi. oorintiele si cbele dualistiloru notri austroa du'a pagina, in acelasiu nru cetimu, c Asta mprejurare necasiesce forte tare magiari pentru cderea Serbiei astfeliu: liiunea armateloru serbe attu este i e mai ales pe turcofili, cci ei vedu acu cumca Dca Serbia astadi ar fi trntita, de ce erata, in ctu chiar nici din Beligradu nu intr'adeveru nepotintia Turcului este caus'a s'o apere Ddieu: apoi numai atunci ar nvinu telegrame de ctu posomorite! de nu mai urma lovirile decisive, de ora ce cepe dantiulu cu grosulu, si acst'a ar fi ceva, Asi si prin alte foi austro-magiare. Incolumna cetimu, cum Russia ne'ncetatu acu la Turci e rondulu si ei sunt in pusetiu- c ar aduce o vindecare radicale a reului, de aite cu gramad'a bani, arme, munitiini, nea a lu ofensiv'a, ceea ce si vestir si pro- carea este mare trebuintia la noi. Dca lad'a ieamente cu sute de medici si alte persne misera a face inca de vr'o doue-spre-diece cu crerii in capulu arpadistiloru si pseudo-maru cutarea ranitiloru; si numai de ctu dile, dar f ora a fi avutu curagiulu a o face giariloru ar fi in ordine, ei mai pre susu de tte ar trebui s dorsca, ca Serbia se invinga. alalta columna, c Russiei nici c-i pasa pana acilea. : D'apoi rasi se mngia turcofilii di- si se nu fie de lipsa interventiunea. Pentru ca uferintiele slaviloru din Oriente, c ii-a
u

insa ei s dorsca acst'a, ar fi de lipsa s cugete, ceea^ nu este datu fia-earui omu." Dilele trecute foile Vinse, de bunsema pentru vr' unu scopu alu loru politicii, ca dupa o parola incepura a vesti lutnei, c chiir slawismulu din Austria afla cu cale ca Bosnia'-, se se anesseze Monarchiei nstre. Dupa aceste vestiri orbe, alte foi ce voiau a se aret mai nedepedinti dra de iaspiratiuni de susu, marcara situatiuna? asia, c de ra-ce slavii notri aproba, si lauda iu privinti'a intrevenirii si aaessiunei politic'a d-lui Andrdssy, apoi aesta politica trebue se fie greita, fiindu planurile slaviloru pururi contrarie intereseloru adeverate ale Monarchiei nstre. Facia de acestea, totu in nrulu de alalta-ieri alu Politicei" se dcea mai respicata si solena desmintire, attu pretensiunii absurde, c slavii austriaei ar dori anessiunea Bosniei, ctu si observar nu mai pucinu absurde, c slavii in care-va puntu ar aproba si prtini politic'a d-lui Andrssy \ Nu,Domne feresce, asi se sprime Politik, ca s dorimu noi a sprigini pre diu Andrssy si astfeliu a-ii periclita positiunea; din contra noi dorimu s remana la potere si pre calea de pona acum, dupa svatulu lui Tisza si Klapka; cci numai pre acesta cale vomu ajunge curendUi a ni se pot ajut radicalmente l Adec colosaliii retaciri a d-loru magiari se tienu la Slavi c voru duce la cderea dualismului si emanciparea pentru totu de un'a a poporaloru njugate de e l u .
1

Baiasiu ni scrise, c 'a convinsa nu simplu, Ci ihdiecitu, c u m c a faimei* rtspanite despre poltroneria su necredintfa soldatilom romani^nt scaj^imal^6seAttf$mii de de** E ^ V a t i l ^ s e r h p m u ast%di- e*n8u "celu fir! 'cudu burbaru alu popralor$.&i a|u crestintt&tii este s cotrupjca si nimcsea patri'a dia tte.n Jterile cu'toti resolutuaea i i ; bra#ur'ft ge lupta contra turciloru riv&qaudu cu celu mai eclatante suecesu co fratff loru* compatrioi erbi! E adeveratu c |in taberele serbesci fura cauri da deertare si poltroneria, inse peste totu in acele tabere fura mai numai erbi si numai ici colea, cte unu Romanu; dar la pedepsirea essemplare firesce c si dintre Romanii fura cti-va essecutati. Si asta mprejurare fu care dede apri ocasiune gureoru relele a de faima pe Romani si a ncerca prin ast'a desbinare intre Romani si erbi. Ast'a inse nu succede cei nici chiar unu unicu casu de poltroneria si deertare nu s'a ivitu la Romani pe unde luptar ei singuri su iu majoritate, si asi pesjfe totn Serbii cu iucantare vorbescu despreferoismulu batalineloru romane! Apoi si mai de pretiu siprecisaeste deslucirea ce ni aduse in persona unu domnu serbu, treeendu de adreptulu din taber'a lui Cernaeff iu susu spre Vietia, Trag, Berlinu. Acest'a ne incrediutieza, c iasusi Dornnitoriulu Milanu, iutielegendu faunele de prin foile nemtiloru si ale magiariloru despre Romani, a facutu intrebare si ctra Cemaeff si ctra Les anin, c ce este adeverulu,'} r acesti'a ambii numai de ctu i-au respunsu, -c nu numai unu cuventu nu este adeveratu despre pretinsa portare rea si 'poltrona a soldatiloru romani, ci di contra aceia numera intr* cei mai bravi; totu insulu unu erou," s se fie spresu Lesiania, si priu tote acele prti se reconsce generalmeat, c brigad'a romana de la Negotinu este prim'a, cea mii brava si curagisa, carea nu scia d* ctu a nainta si n faiA fM.ni.nA ktryttj^ in fruntea armatei l Apoi numai dupa aceea vkra brigad'a Sitmadiei, cea pururi mai vestita in tira. Asi dara, dupa aceste lmuriri secure, trebue s reconscemu, c Romanii dia armat'a Serbiei sunt pr demnii rat; ai Romaniloru ce assaitara la 1863Custozza si deciser lupt'a, si ai celoru ce tatu atunci la Sadowa unicii secerar lauda si reconosciintia pentru eroisiau si bravura ! Scopulu publicatiuniloru mintiunlse si infami despre ticloia si poltroneria la Romanii din armatele Serbiane, nu mai incape iadoila c este deci: intrig'a si calumni'a. Voru fraii de cruce ai barbarului de tureu ca pe d'o parte s ne vateme reu, pre d'alta s ne instraine de ctra fraii Sorbi, pentru d'a i slabi pre acesti'a si a descuragi lupt'a iu contra barbarului de turcu; Dar nu li se va prinde brans'a 'n barba ! . . .
t

<Jum se porta Komanii in lupta ?

Sunt trei septemane de candu de buna sma ticalosi'a turcesca, ce inspira pre muli politici botesati si nebotesati, juru imprejuru de noi scose la lumina si respandi prin mai intrga press'a europenu, cumca batalinele compuse din Bomaui 'tu taberele serbiane, attu de netrebnice se aretara ori unde ajunser a st facia 'n facia cu turcii, inctu dupa prirra puscatura a acestora, aruncendu puscele dela sine, o*luara la sanets'm cari in catro, mai rapindu cu sine inca si alte corpuri de armate de prin prejuru, si astfeliu causandu multu reu si mare ruine osttrtioru serbesci, din care <.ausa de repet ite ori in , taber'a attu cea dela Saiciaru, ctu si cea dtla Sissa, acele bataline trebuiru pedepsite essemplurmente, chiar prin. diectmarel Aceste faime infami multu ne-au superatu si indignatu. Am cautatu s ii dmu o mterpretatiune logica, rationabile, pentru casulu dca ele s'ar dovedi adeverate, (a se ved nrulu, 61,) dar otu o data um cerutu s ni se constate adeverulu seu ne-adeverulu; intrWa ne-am adresatu si noi de a dreptulu ctra amicii notri cei mai aprpe de teatrulu resbelului, rogandu-ii s nu ciutie nemic'a pentru de a csciga cea mai deplina si positiva deslucire in causa ! De atunci si nici pana astadi inse faunele, infam: nu ncetar; foile, anume Ceva despre Serbia. cele magiare si magiarne, si prestt totu cele dualistice de diiicci si de aia colo ae Laita, Cottulu Torortalu, iuliu 1876. mai pre fie-care diua ni auueu reporturi despre Stimate die redactoru ! Numai celu ce ticolosi'a si poltroneria soldatiloru romani are ocasiune s amble astadi prin prtile nsdin taberele serbe, mergendu pona acolo, in- tre pt s-si faca intip.uue de neliniscea si ctu buna ra Kel. Npe" dtj detrage pre agitaiunea de cari e cuprinsu totu surletulu cele vr'o 1617 ,000 ue Iiomani din nrulu romanescu de pe aici. Nici nu-i minune, cci combatentiloru erbi, ca pre unii cari nemic'a traimu in tempuri tare anormali;mulimea de nu ajuta, ma inca strica ! necasuri interne ne despoi de liniscea sufleIntr' aceea joi'a trecuta din due tesca, apoi vuetulu tunuriloru in apropiarea prti de o data ni sosir cele mai positive si nstra ne puse in o mare stare de nelinisce si competinti respuusuri la intrebrile ustre. nesecuritate pentru viitoriu. In aceti tempi Unu amicu din Mehadia,treceudu Dunrea critici deci credu a nu fi prisositoriu a spune pe la Turnulu-severinu la Cladova, de acolo in publicu fie-care ceea ce scimu, ca asi mai caletori h Raduevuti, satu mare romanescu usioru s potemu a ni forma cu toti Romanii pre malulu dreptu alu Dunrii in Serbia, d' opiniune ctu mai corespondietorie intereseaci se repedi pon' la Negotinu, capital'a dis- loru nstre vitali si s ne ingaginiu cu toii trictului romanescu de la Tiuiocu, si acolo se la o tienuta ce mai securu ne pote duce la intelni si vorbi cu mai muli, chiar venii din realisarea aspiratiuniloru nstre- Voiu s contaber'a de la Saiciar si cari partecipasera la tribuescu si eu la ast'a prin unele notitie deluptele intemplate acolo. Densulu, dupa petre- spre Serbia. cere de,due iiileprin acele prti, retornaudu la La i848 am avutu multu de lucru cu

cetatieni din Serbia si apoi sl acu duoi ant fost prin Serbia pana la Svilianitia din co" de riulu Morava; asi sei deci s spunu mul ce ne ,mteresza, astadi inse nu mi se pa oporti a le atinge tote si nici spaiul Albii" pote nu mi-ar st la despusetiun Voi t spunu deci numai unele generaliti, ia tempu potrivitu voiu complet acestu reportu. Amolandu eu priu Serbia, firesce c m'ao interesatu multu a afl ceva si despre Romanii ce audiam si sciui c locuiescu in acest: tiera. Nu mi-a trebuitu multu pana s dau d ei, cci sunt muli, la 300,000 de suflete, dupa cum me incredintiara omeni de reputatiune din Serbia, si Romani sl erbi. M'am pusudeei in atingere c Romanaii notri de aici si m'am incredintiatu pre deplinu, c ei sunt in tote respectele fraii adeverati ai notri! Vorb'a loru e limpede romanesca, intru nemicu mai pucinu latina dectu a nostra; datenele si moravurile loru casi ale ustre; portulu loru mai peste totu asemenea cu a Romaniloru de pe la Lugosiu, apoi uici consciinti'a nationale, cumca adec ei sunt Romani, intru nemica nu li e stirbata si nici nu e cu multu mai pucinu desvoltata de ctu in noi, si de aci apoi sl aspiratiunile loru sunt acelesi cu aie nstre. Ei locuiescu dintrolalta dela Techia de pe Dunre spre sudu catra riulu Timoeu si spre sudu-ostu prin munii despre Bulgaria-, va s dica: Romanii din oerbia locuiescu tocmai pe unde-su cele mai insemnetate pusetiuni strategice, pe unde totu de a un'a se templara cele mai crncene loviri ia resbelele Turciloru cu cretinii si pe unde vedemu c si in resbelulu de facia se luar despusetiuni pentru a se d lovirile decisive. Standu astu feliu trebile, este lucru pr firescu, c aceti Romani, iu micuti'a Serbia, contribuescu multu la sustienerea statului serbescu in tempu de pace, r apoi de aici precum de o parte totu msulu potu precepe, cumca aceti Romani in multele resbele crncene dintre Turci si cretini au avutu, si au si astadi, s aduc mari si multe sacrificie iu avere si snge, in tocmai asi ni dovedesce si istori'a c ei au si adusu de acele sacrificie, si de buna sma se va dovedi ast'a si in istori'a resbelului actuale de emancipare. Ei bine; cum .stau inse aceti frai ai notri cu folosele ce trebue s li de statulu pentru sacrificiee ce i aducu ei in snge si bani, si cum vine de despre aceti Romani nu mai audi povestindu-se dectu in tempuri de pericie pentru Serbia si si atunci dra numai de reu ? ! Ast'a u'ar mai trebui spusa celoru ce au fost sub stepanirea besericesca a Serbiloru uela noi; apoi de greutatea acestui jugu au iatipuire mai multu su mai puciuu chiara si si-au castigatu iaformatiuni cam toti Romanii din imperati'a abisburgica. Cu toii deci ni-am pot face intipuire despre sortea adeverata a fratiloru notri din Serbia, cci ei stau si mai multu la discretiuuea Serbiloru autonomi de acolo, dectu steteramu noi la a celoru dela noi; contra asupririi acestora noi adec mai aveamu celu pucinu mangaiarea de a ne pot plnge la cei mai mari si peste Serbii notri, fraii notri din Serbia inse sunt cu totului tota lipsii si de atare mangaiare slaba. Apoi acu poti dar usioru deduce, care e sortea fratiloru notri din Serbia. Si astu-feriu pare c ar fi chiar de prisos se descriu eu ia adeveratele colori si cu de amenuntulu sortea aceloru frai ai uostri din Serbia, dar si momentulu nu-mi se pare chiar potrivitu. Tocmai de aceea atingu deci aci numai in generalitate, c Serbia necum s de fratiloru notri de acolo folosele ce au se atepte ei dela statu pentru sacrificiee ce aducu ei intru sustienerea statului, si necum s li se de barem ceva ajutoriu dela statu pentru desvoltarea loru naturale; dar Serbia a inceputu si urma uau adeveratu resbelu de desnatiuaalisare contra fratiloru nos-

tri ne-iertandu-li acestora nici barem a-si infiinti scole din pung'a lom si pana si din be^erica alugandu-li limb'a si inlocuindu-li-o cu cea serba II! Ti-se face perulu mciuca candu numai audi, d'poi si candu vedi cum-su tractai aceti frai ai notri. Dar me retienu a insir acele lucruri durerose chiar ia aceste momente critice ; atinsei inse acestea pentru a nsemna c fraii erbi ar trebui s cugete odat, c dieu nu e pr bine asia si c astufeliu ei facia de Romanii diu Serbia sunt tocmai casi Turcii facia de Bosniaci, Hertiegovineni si Bulgari, precum si ca Magiarii facia de noi si de serbii dela noi. Su dora ei nu vedu c unde au dus'o Turcii pe asta cale si nu potu prevede, c si Magiarii si toti tiranii mici, ba chiar si cei mari trebue s ajung pe asta cale in prepaste? Standu astu-feliu lucrulu, desi noi ain anima dorimu succesulu serbiloru in lupt'a loru de emancipare contra barbarului ae turcu si bucuroi am fi a-ii sprigini, totui ei potu precepe c noi resp. Romnia, nu potemu a primi fora multa reserva apelurile ce ni facu ei intru a-ii urm in lupt'a de emancipare ; cci noi scimu c avemu conatiunali in Serbia si ni este cunoscuta trist'a sorte a aceloru, si astu-feliu la apelurile serbsci ca s ne ingagimu si noi in lupt'a loru pentru emancipare, mdata ni aducemu aminte de subjugarea fratiloru notri si asi nu ui vine a d pr multu crediementu sinceritii serbesci. Si ia asta tienuta ne cam intari si proclamatiunea lui Milanu. in carea nici unu cuventu nu se adreseza supusiloru sei romani, desi campulu merleloru'* a.fost adapatu pr din destulu cu sngele acestora si multe siroie de snge romanescu mai curser si sub Milosiu in resbelulu eliberrii Serbiei. Apoi din asta mprejurare noi am precepe forte usioru ne-despusetiunea bataiioneloru romanesci din Serbia d'a d peptu cu otea turcesca, cci omenii notri se vor fi intrebatu pote, c de ce s-si verse ei sngele sub nume si flamura loru at&tu.de. '.asupritra. Dicmu c am'precepe" iwtfa tienuta a batahoneloru romane din Serbia, si o dicemu asi, pentru c acu cetimu c in foile serbesci e desmintita faim'a, c Romanii n'ar fi voitu s de peptu cu Turcii, ba din contra audimu muli erbi laudanduj>este mesura bravur'a Siumadinatiloru" = Padureniloru cci asi numescu serbii cu altu nume pe Via" = Romanii din Serbia. Noi ne bucurmu tare de ast'a, dar fraii erbi ar pot si ei precepe, i c ce nu s'a templatu astadi, se pote templ mane si poi-mane, de-ora-ce este lucru pr firescu c si fratiloru notri Romani, numii de .erbi Siumadinati," li se va uri pote odat cu .glum'a. Apoi chiar si scorniturele aceste despre nesupunerea batalionelotu romanesci, inca sunt una admoniiune catra fraii erbi, c ei dieu ar merita ca Siumadinatii" s se porte asi facia de ei. Cu unu cuventu Fraii erbi s ie bine de sma, c Romanii, precum dorescu emanciparea siaviloru si a tuturoru poporeloru subjugate,astufeliu dorescu casi fraii loru de pe totindenea si si din Serbia s se bucure de tote libertile ce d adeveratulu statu de cultura pentru sacrificiele ce aducu cetatienii sei intru a-lu sustien. Apoi pe asta base, precum si-redica Romanii vocea pentru tote poporele subjugate, ntocmai asi vr trebui s faca mai ales si pentru fraii loru, si la tempu protivitu voru trage naintea tribunalului lumei culte pe toti clctorii de drepturi si confiscatorii de libertti,numesca-se ei Turci,Magiari ori chiar frai erbi; r adeverulu va trebui se-ii decule pe toti acei tirani, mai iute, ori mai tardiu. Auditi, frai erbi? In acestu intielesu ni spilicmu noi testi dela tiera reservele Romanimei facia de resbelu serbc-turcu. Forte bine. ip.
;>

acelei o a i u e r i facia de est c i t i i u i d sine. Avemu constitutiune, avemu lege, pre Dar pentru mai buna pricepere sl precari domnii magiari de la potere si amanii tiuire a actului, trebue s premttu o scurta loru dela pressa le numescu ale poporului, esplicare. liberali in cea mai deplina mesura/ dupa Cjmuaa cea mire si poteraica ronuaa cari poporulu insusi se administra, adec prin gr. or. din Baaatu-CJinlosiu, precum se scie si dregetori de elu insusi alei! din cele multe aretri prin Albina/ siepte Acum trei ani si mai bine, domnii maani de d .le de la introducerea statutului orgagiari desfiintiara graniti'a militare, provincianicu, diu caus'a intrigeloru si foradelegiloru lisand'o si prefacend'o in comitate. Asi s'a celoru duoi popi bogai si invetiati, su adec nascutu Comitatulu Severinului, de la Caransebesiu pon' la Orsiova si Biserica-alba, cu o egoiti si absolutisti din crescetu pona 'a talpe, poporatiune de 120,000 de suflete, intre cari n'a fost iu stare a se organis sl constitui si a-si administra ea iusasi afacerile bisericesci, 97 procente Romani. colari si fundationali, conformu legii, si aici Parol'a er si este: cu'nrowce si indulci mcar a-si deschide pentru cei peste 600 de acestu poporu, ce pona acum a gerautu sub vrg'a de feru a absolutismului nemtiescu, copii de scla o a du'a si a treia classe, in libertate si in scol'a de ^selfgouvernement* ba chiar nici cea uua essistinte a o tien in stare cum se cade ! Tandem aliquando asta adec de autonomia, de guvernare di sine. priinavra, veni Babesiu ca comisariu consisInceputulu l'au facutu domnii magiari prin acte de celu mai turcescu absolutismu, toriale, si facu ce facii, aduna uuu sinodu paaducendu din lumea larga nisce omeni in frun- rochiale de 400 crestiui, pria nuioritatea cea tea comitatului, cari nici nu cunosciau acestu mare alese unu Comitetu si o Epitropia non poporu si limb'a lui, nici nu aveau picu de plus ultra, lu averea bisericsca din manele iubire ctra elu ti nici consideratiune de liber- nelegali ale preotului Bogdanu pre langa iaventariu si totu asi o dede iu manele legalei tate, dreptate, ecitate. Epitropie, compuse diu cei mai avui si onoAdministratiunea absoluta de trei ani a rabili brbai ai poporului, si prin medilocirea comitatului Severinului, din puntulu de vedere alu liberttii si constitutiunei este unu acestora la momentu sistemis si deschise si adeveratu siru de scandale, si poporulu asi pro vediu provisorialmente cu invetiatoriu o & b'a familiarisau cu libertile, si ca cultur'a dua classe colare, astfeliu spre uimirea lumei si dreptatea si umanitatea domniloru, inctu de juru imprejuru, iu trei dile implinindu aceea, dca s'ar pune astadi la votu, sufle tu de omu ce de ani 5, 6,10 si 20 si 25, iuiesiertu s'au nu s'ar afl carele s nu reclame de o suta de opiutitu a inediloci mulime de autoriti s ori mai bine absolutismulu neamtiului, vrg'a comisiuui colari si consistoriali. Se intielege c omenii, adec uneltele de feru a generaliloru, coloneniloru, maiorirbe ale celoru duoi popi, numai de ctu iuceI loru si eapjtaniloru austriaci! ! pura a tip si schion de morte, strigauda Ei bine, trecur trei ani, si astadi vinu ctra Consistoriu si ctra guverniulu magiaru, foile domniloru a lauda pre poporatiunea cona attu de parintescu (\) c li s'a fcuta mitatului Severinu, adec pre Romani, c s'au portatu forte bine si an facutu mare progresu mare nedreptate; acusandu pre diu Episcopu spre libertate, in viti'a magiara constituio- c a datu man'a cu rebelulu Babesiu iu connale; si apoi ncarc cu laude pre tiranii cei tra loru si astfeliu provocaniiu inchisitiuai mici, pusi de domni injruntea Comitatului, si peste inchisitiuni, pre cale politica si b.serica s-ii prepare si mai multu pre acei Romani csca, cari inse tote firesce c nu potu av pentru libertatea magiara, in locu d'a li d o altu resultatu, dectu acel'a, c se voru condata si loru dreptulu de a-si alege pre repre- stata blastematieleblastematiloru, r procedesentantii loru in Comitatu si prin acst'a pe rea intielepta, loiale si energica a lui Babesiu deregatorii loru centrali si cercuali,conformu va reman o binecuventare peutru biseric'a st" legii, ei, absolutistii iu constitutiune, adec poporulu din B. Comtosiu. Ei bine. Due luni dupa instalarea Codomnii stepanitori, de nou se puser si li denumir dintre veniturile strine pre funtionarii rn itetuiui si Epitropiei bisericesci, si primirea din fruntea comitatului totu omeni unulu ca unu averii si subscrierea iuventariului despre acea neconoscuti, ne plcui, chiar blamai pe aiu- li vine unu avisu popescu protopopescu, case. platsca o suma mare de bani peutru niscri ri ca atari 2 odejdie, comandate de preotulu Bogdana s i De vice-comite numir pre ginerele midra de cumnatu-seu protopopulu ierbad. nistrului Szende, Pausz Jnos cu nu-nele, unu omu, carele pre unde a amblatu si petrecutu.a Comitetulu dice: Nu scunu chiar nemiem delasatu dupa sine urme urite ; de proto-notariu spre aceste odejdi; nu scimu uici s be lipsa puser pre unu Elosvay Lszl, adusu prin de ele, nici s le fie comandatu coaipeto.u'a comisariulu regiu diu Ujfaussy din lumea nstra bisericsca, si nici nu ie afUma m ularga, su cum se dice din Satmariu 2 Pre- ventariu 1 Dati-ne conclusul u legale aiu tuocandu adec bieii omenii ai notri se bucu- dului si Comitetului, apoi vomu pUt, su adurau c scapr de fesceliturele ce pana aci | cei caus'a naintea sinodului paroctiiaie, aaec<* se ngmfar in aceste posturi cardinali, si se j a universitii crediutiosiloru diu ouu, si dca socotiau seriosu, c unde re s-si gassca, ca ' se va reconsce ndreptirea coaiaudei, uuiuai s- si alga ei pre cei mai demni brbai, ta dectu vomu depune banii; aUfeliu nu. Ce pote fi mai eorectu si cousciiatiosu, c domnii se ingrigira parintesce de a-ii usiur mai logicu, mai dreptu si mor de, uectu pde grigi l Acum e vorb'a s se deuumsca in ase- irea si respunsuiu Comitetului si a Epitromenea modu noui dregtori si prin cercuri. piei ! Dar diu protopopu, firesce aci parte inIntr' adeveru demnu lucru de turcii notri si ; teresata in cestiune, face reportu d-iui Eppu libertatea loru. I despre renttenti'a Comitetului si a Epitropiei, cine mai scie cu ce colori descriiudu acest'a renitintia. Si ce s vedi! Eca ce maudatu si L. OCemesira, in iuliu 1876. mandra si intielepta instruciune viue d-lui (Eca cum mergu lucrurile la Aradu !) protopopn de la Aradu: Nemic'a nu pt caracters noulu spiritu ce Nr. 1719 Pr. Pr Ou. D-le Protopresbipredomnesce astadi in cei redicati prin com- tere! La relatiuuea Pr On. Dfale din 21 ale plotu la potere in dieces'a Aradului, ca si vor- curintei, referitrie ia pedecele ce intimpini la bele si faptele loru. Aci vinu a vi tramite o comitetulu parochiale de acolo intru essoiviproba autentica, eclatante, si ve rogu s o in- rea odajdieior bisericesci, procurate de cuserai in fi'a nstra Albina," pro eterna rendu pre bas'a conclusului .sinodale par. din memoria, ca s se scie, cum in anulu Domnului anulu trecutu, Ti-se respunde c, dup* C J si1876, a vorbitu sitractatu conducerea consti- nodulu si comitetulu par. si-a datu odat coatuionale a unei uiecese autonome cu o corpo- sensulu loru la procurarea acelora, acuma nu ratiune constituionale autonoma / care a fost mai este de lipsa aprobarea comitetului, si limbagiulu crestinettii si alu umanismului asi n'ai s mai aduci caus'a naintea lui, ci

Demnii de turcii notri'

11

au numai cu epitropii besericei de odat, su 'dca acst'a iui s'ar pot, atunci pe unulu cte unulu naintea On. ITale chiamandu a-li spune, c dca pe cutare di nu voru plai banii pentru odjdii, atunci se voru suspinde din deregatori'a loru, si li se voru lua chiale mcar si cu assistintia civile, si se voru d altora. Totu aseminea s urmedi si cu preotulu Grosescu, de cumva ar fi si la elu o chiae dela lad'a beericii, si de cum-va si elu s'ar contraria, adec s lu-citezi inainte-Ti si se-i demandi pana 'n cutare terminu s elibereze banii pentru odjdii, cci altcum va fi suspinau de la oficiu si bineficiu Parochului Grozescu su si celoralalti s li dai s cetsca insisi acst'a dispusetiue a nstra, s vda c noi amu afiatu de bine a dispune asia, apoi despre tta procederea pr On. DTale s iei prOtecolu cu toti cei renitenti si s-lu aterni in cci. De cumva uaulu ori altulu din ei n'ar voi a compare naintea pr On. DTale se-lu ciUzi prin pretur'a politica, asi s resolvi acst'a causa, r' de cumva preotulu Grozescu nu s'ar present naintea pro O. DTale, pre densulu in casulu acst'a lu-vei aret incci. Aralu, in 27 iuniu lb76. Ioanu Metianu, mp. Nu credemu, ca candu-va in vieti'a sa parintele Eppu s fi subscrisu o hrtia attu de necalita si ne'ndreptatita ca acst'a. Este, cum se vede, oper'a unui omu fora ftta sciinti'a si esperinti'a, care devenitu pre braciele elicei la potere, traiesce in intipuirea, c oficiulu seu este alu unui basia turcesu, care n' are dectu s poruncsca si amenintie dupa cum lu-ti capulu, c raialele trebue s se plece si s asculte ! Firesee, printelui protopopu att'a i-a trebuitu. Mi ti-ii-a luatu pre epitropi unulu cte unulu la trei parale,, si apoi ti-a citatu nainte sa pre veteranulu parochu si presiedinte alu comitetului parochiale F. Grozescu, unulu dintre cei mai venerabili si vechi servitori ai altarului si mi tM'a dascalitu si mojiciti si mgari tu, scii asi dupa scl'a becheronilpiu : dar nu i-a folositu nemic'a ! Bar"batii fruntai ai poporului din B. Comlosiu au conviciuni si sunt omeni patiti, prin ^brutalitate nu li impune nime. Ei si-au sciutu procura destulu ucasului episcopescu si i-au sciutu face numai dectu critic'a si in materia si in foima, afandu numai mintenu c nici intr'o privintia nu corespunde nici legii, nici dreptii, si asi au decisu a d recursu si a cere satisfactiune. Dca este adeveratu, c cerut'a solvire se mtemeieza pre vr' unu conclusu alu sinoI dului su comitetului parochiale, apoi acst'a dora se va pot si dovedi; deci dovedsca*se si voiu'plat; r dca nu se pote dovedi, apoi probabilmente va fi unu abusu la mediiocu : deci cerceteze-se si pedepssca-se acei'a 1 B. Comlosienii de o suta de ori s'au convinsu c vai ce pucine sunt asi, pre cum le scriu dnii Sierbanu si Bogdanu; dar s'au convinsu despre acst'a din destulu si Consistoriulu si Episcopii Aradului toti ci se perondara de vr'o 10 ani incci; ei bine. cine va eilipie poporulu patitu s crda orbisiu, in contra celei mai bune sciintiea loru, tote cte afla de bine a pretinde dnii Bogdanu si Sierbanu ; nota bene : unu preotu si unu protopopu ne-alesi de nime, ci octroati de susu, prin influintia strina, asupr'a capului poporului! Sun'.emu de cea mai firma credintia c resultatulu Recursului va fi retragerea mandatului unilaterale si ordenarea essaminrii serise a lucrului.
r

si alu duoilea manifestu alu aceluiai catra impiegaii statului din tienutulu BabMului. Dupa ce cu primulu ofertu maranimosu, platindu-li adec instructoru anume pentru studiarea limbei statului, nu ajunse nici unu resultatu, acu c s nu sufer patri'a, s'a induratu sapientulu guvernu a mai plai instructoru si pentru alte trei luni. Credemu c in urm'a acestui pasu energicu impiegaii, dupa espirulu acestoru trei luni, v o m sei dora mai multu din limb'a statului de ctu au sciutu la inceputulu primeloru prelegeri. Atari essemple ne punu in uimire asupra istetimei Naltului guvernu, aretandu-ni ele cu de bine scie elu folosi tesaurulu statului. Ce lipsa avemu noi de scle, de cultur'a si binele poporului ? Magiarii s'o pota duce cu domni'a de astadi pe mane pentru a lucra la magiarisare, apoi fie si statulu numai de adi pe mane, cetatienii se vor acomoda dupa impregiurri, dar pana ce natvunaittile gusta libertatea magiara, ele trebue s-si verse sudorea pentru a contribui chiar cu pung'a loru la magiarisarea lorusi. Cine a si mai vediutu ca ele s pretind cte si mai cte dtepturi in statulu magiaru si totui s nu invetie limb'a statului, care le apera atatu de parintiesce ? Nainte deci guvernu parintiescu, cci tare buna-i calea ast'a pentru a deschide ochii celoru orbi. *,* (Despre Adunarea generale de eBtu tempu a Asodatiunii trane) atinsermu intr'unu nr trecutu c se facu pregtiri ca ea s resa ctu mai splendida. Astadi putemu adauge, c celebrulu artistu din Bucuresci d. L. Wiesth s'a ngagiatu si a promisu Comitetului arangiatoriu cinca va participe la concertulu ce se va da cu ocasiunea Adunrei. Asemene s'a promisu a lu parte si corulu zelosu alu Brasioveniloru. Achirarea acestoru puteri, cu deosebire a renumitului Wiest, spermu c va contribui mulii la splendrea festivitii. %* (Denumire.) Corniele supremu alu cortului Sevfinu a denumiii pe notariulu com. Georgiu Beke din cottulu Timisiu, de subpretoriu in cerculu Teregotei. * j * (ntrebri ni se facu din mai multe pri,) c de unde se potu capet stipendia pentru studintii romani seraci?" Respundemu prin acst'a tuturoru: prectu scimu noi, pentru tt stipendile, Ori unde si ori cte sunt de datu, se publica concursu prin foile naionali; dca nu se publica, apoi de sma nu sunt stipendie de datu.
i B T i t a r e .

tatu de soci'a lui Maria, pentru desprire totala. Caransebesiu, I 3 iuliu 1876. Nicolau Andreevici, protopresbiteru, presied. la Scaun prot.

Furnic a l i f i i

tacsaftlll.

Subscrisulu Comitetu si-ia libertate a reg pre toti acei onorai domni, cari voru a participe la Adunarea generale a Asociatiunei transilvane* ce se va tien pentru estu-anu in Sabiu la IO Augustu a. c. a se insciinti la presidiulu acestui comitetu celu multu pana in 6 Augustu ca acest'a s pta face pentru incartirarea onoratiloru participani inca de timpuriu dispositiunile necesarie si s se pta orienta despre numerulu locuintieloru de lipsa. Sabiiu, in 15 iuliu 1876. In numele Comitetului festivu locale: E. Macellariu, presedintele, Dr. N. Olariu, secretariulu.

oncursu se deschide pentru postulu docentale la scol'a romana confesionale gr. or. din Sarzia-romana, in Comit. T o rontalului, cu terminu pana in 1 5 Augustu a. c. st. v. in care di antemeridie se va tien si alegerea. Emolumente suntu : 1O4 fl. v. a.; sare 28 krgr. s i 3 g r . ; luminri 8 kg. si 40i gr.; gru 15 HI. 98 1, si 7,4 cl. la care apartiene macinatulu gratis dela comuna; cucuruzu 12 HI. 29 1. si 80 cl.; lemne tari 3 M. 7 9 cm. si 3 mm ; paie 11 M. 37 cm. si 9 mm. din cari are a fi ncaldita si localitatea de prelegeri; pamentu de artura 4 jugere ' gradina 1 intravilana; Cortelu liberu cu tote apartenintiele sale si dela immormentri, unde va fi chiamatu, 50 cr. Comun'a a decisu ca recurintele s fie absolvitu 4 clssi gimnasiai s-eu reali; totui acsta decisiune de feliu nu alterza . 13 din Statutulu Org. si . 7 din instruciunea Consistoriale pentru inspectorii cercaali din 15 Nov. 1 8 7 3 Nr. 1477]347 sc. Deci recurintele dupa legile scolarie pe deplinu se-si ajustedie petitiunea sa adresata Onor. Comitetu parochialu din Sarcia-rom. pe recepise tramitiendu-o inspectoratului din Iancahidu per P>ega-Sat.-Gyrgy in Comitatulu Torontalului. Recurintele nesmintitu la unu servitiu divinu in vr'o dumineca s se presente in biseric'a respectiva spre a-si aret desteritatea in cntare si tip cu. Sarcia-rom. in 20 iuniu v. 1876. Comitetulu parochialu, In co'ntielegere cu mine : Ioanu 13 Popovicii, parocu si ns,pectcru. ._ e escrie concursu pentru vacantea parochia incopciata cu staiunea invetiatorsca din M. Seicu, protopresviteratulu Beliului. Emolumintele parochiali suntu: %) pamentu aratoriu de 14 cubule, b) Una bradie de cucurudiu dela tta casa, 9(> numere, c) stolele ndatinate; cele invetiatoresci: a) In bani gata 16 fl' v. a.., b) 12 cubule de bucate, 72 gru, y cucurudiu, c) 8 orgii de lemne din cari este a se incaldi si scol'a, d) cartiru liberu cu gradina. Doritorii de a ocup acsta parochia suntu avisati a-si aterne petitiunile loru la adm. protopresviterale Iosifu Pintia, p. u. Holld, in Gyanta pona in diu'a de 1. august v. candu se va tien si alegerea. M. Seicu, la 9 iuniu V. 1876. Comitetulu parochiale, in contielegere cu mine: Iosifu 13 Pintia, adm. protopresviterale.
v l t ;

Citatiune edictala,
Iancu Gerg'a din Ruse a, cottulu Severinului, fostulu inf. alu reg. de granitia Nr. 13, carele dela batali'a dela Kniggrtz au peritu fara a i se sei urm'a, se citza in terminu de vnu anu si una di a se present naintea scaunului protopresbiterale de aicea, cci la din contra si in absinti'a lui se va aduce sentinti'a in procesulu inten1

Varieti.
%* (Totu mai bine.) Ctu e tare jace naltului Ministeriu la anima progre sulu si interessuiu civiloru sei, mai dovedesce n tipograii'a lui 1. v. Atss.

entru vacantea parochia gr. or. din Comuna Serbova, protop. Jebelului, comitatulu Timisiului, se escrie de nou concursu pana in finea lunei lui augustu st. v. a. c. Emolumentele suntu: 30 jugere de pamentu aratoriu, insa pana Ia desplatirea restantiei de contributiune in sum'a de 300 fl in. totu anulu se esarendza 10 jugere; stol'a usuata si dela 125 case cte j de gru su de cucurudiu. Doritorii de a ocup acsta parochia au a-si tramite recursele instruite.dupa statut, org. dlui protop, Alessandru Ioanoviciu, in. Jebelu pana in finea lui augustu 1876. Serbova, in 12 iuliu 1876. Comitetulu parochiale, in contielegere cu diu protop. 13 tractuale.
l A

Editoru si redactoru respundietoriu : Ioanu Ciocanu.