Sunteți pe pagina 1din 32

ARME DE NIMICIRE IN MASA: ARMA NUCLEARA

Ionescu Claudia MD32 Fanache Anamaria MD31

INTRODUCERE
In evolutia sa istorica, omul a inventat si a folosit unelte din ce in ce mai perfectionate in scopul mariri fortei bratelor si deci a productivitati muncii.Treptele de dezvoltare si perfectionare a uneltelor au fost numeroase, dar s-au desfasurat intr-o perioada lunga de timp, energia musculara umana si animala ramanand multa vreme principala sursa de energie folosita. In acest proces de dezvoltare, descoperirea rotii a constituit un punct cardinal, care a creat posibilitatea folosirii unor resurse energetice naturale si a deschis drumul spre inventarea masinilor din ce in ce mai perfectionate.

SCURTA ISTORIE A BOMBEI


Bombele atomice lansate de catre Statele Unite asupra oraselor Hiroshima si, trei zile mai tirziu, Nagasaki, au pus capat celui De-al Doilea Razboi Mondial. Dar faptul ca omenirea traia deja in Era Atomica si dovada brutala a eficientei acestei noi arme a pus in pericol pacea care trebuia sa urmeze. Edward R. Murrow, un celebru jurnalist radio al acelor timpuri, comenta: Foarte rar, daca nu chiar niciodata, au fost cazurile cind s-a terminat un razboi astfel, lasind un gust atat de acut al nesigurantei si fricii, cu o constientizare a faptului ca viitorul este obscur si ca supravietuirea nu este garantata. Oamenii de stiinta stiau despre structura de baza a atomului inca de la sfirsitul anilor 1800. Dar au fost necesari doar sase ani intre descoperirea fisiunii in 1939 si distrugerea Hiroshimei de o bomba atomica.

GENERALITATI
Una dintre cele mai periculoase arme de nimicire in masa este arma nucleara, arma a carei actiune distructiva se bazeaza pe utilizarea energiei nucleare. La baza metodelor de utilizare a acestei energii nucleare stau cunostintele despre atom. Orice atom este format dintr-un nucleu, incarcat cu electricitate pozitiva, si un invelis electronic, electronii, incarcati cu energie negativa. La rindul sau, nucleul este constituit din protoni - cu sarcina pozitiva, si neutroni - fara sarcina. Atomul contine un numar egal de protoni si electroni, ceea ce il face neutru electric. Numarul de protoni, numit si numar atomic, caracterizeaza un element - pe care in continuare il vom denumi nuclid. O mare parte dintre nuclizi nu sunt stabili, datorita numarului de neutroni si protoni, configuratiei lor si fortelor existente in atom. Astfel, un nuclid instabil se transfoma in mod spontan in nuclidul altui element, cu emisie de radiatii. Aceasta proprietate de a emite radiatii se numeste radioactivitate, transformarea = dezintegrare, iar nuclidul este de fapt un radionuclid. Procedeele care stau la baza obtinerii energiei nucleare, respectiv la realizarea exploziilor nucleare, sunt fisiunea si fuziunea nucleara.

Fisiunea nucleara consta in reactiile de rupere a nucleelor grele cu ajutorul neutronilor. Cel mai mare interes in realizarea exploziilor nucleare il reprezinta reactiile de fisiune ale nucleelor atomilor de uraniu-235, uraniu-238 si plutoniu-239. Fuziunea nucleara consta in reactia de unire (sinteza) a nucleelor usoare (izotopii hidrogenului), care se realizeaza la temperaturi foarte ridicate. Din aceasta cauza, reactiile de sinteza a nucleelor se numesc reactii termonucleare, iar exploziile bazate pe sinteza nucleelor usoare se numesc explozii termonucleare. Atat reactiile de fisiune, cat si cele de fuziune sunt insotite de formarea unor substante care sunt capabile sa emita in spatiul inconjurator radiatii invizibile care se deplaseaza cu viteza foarte mare. Procesul de dezintegrare radioactiva este insotit de aparitia radiatiilor alfa, beta si gamma.

CLASIFICARE
Se deosebesc doua tipuri: 1) arme nucleare cu actiune exploziva (bomba atomica, bomba cu hidrogen, bomba trifazica); a. Bomba atomica Principalele elemente ale bombei atomice sunt: incarcatura nucleara, dispozitivul de realizare a exploziei si corpul bombei. Incacatura bombei nucleare inainte de explozie se afla stare subcritica, adica masa acesteia este mai mica decat masa critica. b. Bomba cu hidrogen In corpul bombei se gaseste combustibilul cu hidrogen, continand deuteriu si tritiu. Langa combustibilul cu hidrogen se mai gaseste asa-zisul detonator atomic de uraniu-235 sau plutoniu-239. Explozia acestuia va crea conditiile pentru desfasurarea reactiei termonucleare, adica pentru explozia combustibilului cu hidrogen.

c. Bomba trifazica Este o bomba care se bazeaza pe procesele de fisiune-fuziune-fisiune. Ea are la baza o bomba termonucleara, la care se adauga fisiunea uraniului-238. In urma reactiei termonucleare rezulta neutroni foarte rapizi care sunt capabili sa provoace in continuare fisiunea nucleara de uraniu-238 si astfel in aceste incarcaturi au loc procesele de fisiune-fuziune-fisiune.

2) arme nucleare fara actiune exploziva (substante radioactive de lupta, bombe cu neutroni).
a. Substantele radioactive de lupta Sunt produse secundare ale industriei atomice sau special preparate, destinate contaminarii oamenilor, animalelor, culturilor, apei etc. Acestea se prezinta sub forma solida (praf), lichida sau gazoasa (fum) si sunt la fel de periculoase ca si elementele radioactive rezultate din exploziile nucleare. b. Bomba cu neutroni (arma radiologica) Are drept incarcatura nucleara californiu-251 care prin fisiune produce un flux puternic de neutroni care au o actiune puternic iradianta (de aici si denumirea de bomba neutronica).

BOMBA ATOMICA
Armele atomice au luat natere i au fost perfecionate n timpul celui de-al doilea razboi mondial. Primele bombe nucleare construite au fost bombele n care se produc reacii de fisiune nuclear. Asfel de bombe se mai numesc i bombe atomice. Prima bomb atomic a fost produs de laboratorul din Los Alamos (SUA) i testat cu succes pe 16 iulie 1945. Aceasta a fcut parte din programul armatei americane Manhattan Project (Proiectul Manhattan), astfel o bomb a fost aruncat la Hiroima. Aceasta avea 12.500 tone T.N.T i consta ntr-o contitate mare de uraniu urmat peste trei zile de una mai puternic la Nagasaki din plutoniu. La Nagasaki explozia a luat forma unei ciuperci.

Aceste bombe se bazeaz pe reacii exoenergetice. Unele reacii exoenergetice sunt explozive deoarece elibereaz o cantitate foarte mare de energie ntr-un timp extrem de scurt. n bombele clasice se produc reacii de ardere sau descompunere (explozive) a unor substane chimice. Se folosesc substane precum nitroglicerina (dinamita) sau trinitrotoluenul (T.N.T).

n bombele nucleare se produc reacii nucleare explozive datorit uraniului i plutoniului care se transform n elemente mai uoare dect cele originale. Acest diferen este enegia degajata de bomb. Ca explozivi nucleari se folosesc uraniu-235, plutoniu-239. ntr-un bloc de uraniu235 sau plutoniu-239 care depesc masa critic, reacia n lan se comunic ntregului bloc ntr-un timp extrem de scurt. Energia care rezult din reacie produce o explozie gigantic. De exemplu o sfer din plutoniu-239, de dimensiunile unei mingi de tenis, produce o explozie echivalent cu cea produs de 20.000 tone de T.N.T.

BOMBA CU HIDROGEN
Bombele n care se produc reacii de fuziune nuclear se mai numesc i bombe cu hidrogen. Temperatura necesar declanrii reaciei de fuziune n bomba cu hidrogen este realizat de o bomb atomic, anexat acesteia. Reacia de fuziune odat nceput se autontreine i, ntr-un timp foarte scurt se produce o explozie catastrofal. Spre deosebire de armele atomice aceasta are nevoie de o temperatur ridicata pentru a produce daune i n loc s transforme atomii n elemente cu o mas mai mic aici atomii se unesc i formeaz un element mai greu dect cel initial. Bombe de acest gen au fost testate de SUA, Rusia, Marea Britanie i China care de asemeni dein acest tip de armament.

n structura acestei bombe intr o bomb atomic, iar n jurul ei este un amestec de litium i deuterin. Aceast bomb nu produce radii precum cea atomic de aceea este cunoscut i sub numele de bomb curat. Datorit acestui aspect se aseamn cu bomba cu neutroni. Dup explozia acestui tip de bomb se creaz unde care scad n intensitate cu ct se deprteaz de locul exploziei. Acestea sunt rspunztoare de pagubele produse de bomba cu hidrogen.

Fig.1: Schema unei bombe cu hidrogen

BOMBA CU NEUTRONI
Un alt tip de bomb n care se produce fuziunea nuclear este bomba cu neutroni, numit astfel deoarece n timpul exploziei se elibereaz foarte muli neutroni. Acetia produc distrugerea materialelor din jurul exploziei. Bomba cu neutroni este considerat o arm tactic deoarece, la detonare, ucide prin intermediul undelor, fr a produce pagube materiale prea mari. Aceasta poate ucide i prin intermediu radiaiilor dac este o bomb de cobalt. La explozia acesteia cobaltul se transform n izotopul cobalt 60, iar radiaiile provocate de aceasta (radiaii gama) pot ramne n mediu timp de 5-6 ani.

SURSE DE ENERGIE NUCLEARA (ENERGIE EPUIZABILA)


Combustibili nucleari: uraniu-235, uraniu-238, thoriu, deuteriu, tritiu. Ei elibereaz energie nuclear n timplu reaciilor n care se modific structura nucleului. Deuteriul, este un izotop stabil, neradioactiv al hidrogenului, cu simbolul D sau 2H. n mod obinuit se numete hidrogen greu, deoarece masa sa atomic este dubl fa de hidrogen, dar are proprieti chimice identice. Deuteriul, descoperit de chimistul american Harold Urey n 1932, a fost primul izotop separat n formul pur dintr-un element.

EFECTELE UNEI EXPLOZII NUCLEARE


Efectele produse de suflul exploziei: exploziile nucleare ca i cele provocate de armele convenionale (clasice) produc distrugeri ale cldirilor i ale altor structuri aflate n zon. n timpul unei explozii crete brusc presiunea aerului ceea ce provoac o und de oc (unda exploziei) i vnturi puternice. Ct de mari sunt pagubele produse i care este raza de aciune a suflului exploziei depind de puterea bombei, adic de echivalentul ei n T.N.T.

Efectele produse de radiaia termic: temperaturile foarte ridicate atinse ntr-o explozie nuclear deternim formarea unei mase mari de gaze incandescente, ca o minge de foc. Diametrul ei este de aproximativ 300 metri pentru o bomb de 10 kilotone i n jur de 4,8 kilometri pentru o bomb de 10 megatone. Radiaia termic prous de mingea de foc poate produce arsuri ale pielii i incendii. Bombele atomice aruncate asupra Japoniei (Hiroima i Nagasaki), n cel deal doilea rzboi mondial, au provocat multe incendii mai ales n zona exploziei. n unele condiii (Hiroima) focurile mici care apar se pot combina formnd furtuni de foc, similare celor care nsoesc incendiile din marile paduri. Efectele radiaiei termice produse de mingea de foc depind de: starea atmosferei (dac vizibiliatea este slab sau explozia are loc deasupra norilor efectele sunt sczute) i de puterea bombei (o bomb de 10 kilotone poate cauza arsuri moderate pe o distan de peste 32 de km. Arsuri uoare se produc ns pe distane mai mari).

Efectele produse de radiaia nuclear: n timpul exploziilor nucleare se elibereaz radiaii nucleare foarte penetrante. Acesta este probabil unul dintre cele mai mortale efecte ale armelor nucleare deoarece iradierea cu radiaii nucleare cauzeaz boli grave fiinelor vii. Studierea efectelor radiaiilor nucleare asupra supravieuitoarelor de la Hiroima i Nagasaki au artat ct de nocive pot fi radiaiile. Ciuperca ce se formeaz n timpul expoziei nucleare conine rezidurile radioactive ale bombei nucleare (izotopi radioactivi rezultai din reacia de fisiune, neutroni, radiaii gama). Prin precipitaii radioactive ce apar se pot contamina suprafee ntinse aflate uneori la distane foarte mai de locul exploziei.

Mutaiile genetice: o alt urmare a unei explozii sau a unui accident nuclear sunt mutaiile genetice. Mediul are o dubl interaciune cu materialul genetic deoarece el iniiaz apariia mutaiilor n direcii ntmpltoare i tot el este judectorul care apreciaz valoarea lor i astfel asigur direcia evoluiei. Mediul produce mutaii naturale cu o frecven medie apreciat la 1/100.000 per gen per generaie. Potenialul mutagen al mediului nconjurtor a cunoscut o cretere considerabil din cauza acumulrii de factori mutageni produi de industria modern. Procesul se mai numete i mutageneza mediului. Radiaiile care dau natere mutaiilor nu sunt cele naturale, care provin de la Soare sau din rocile radioactive ci radiaiile provenite din activitatea nuclear care pot genera contaminarea nuclear. Aceste radiaii se rspndesc prin exploziile bombelor atomice precum cele de la Nagasaki i Hiroima, prin exploziile experimentale pentru testarea armelor nucleare i prin accidentele nucleare precum cel de la Cernobl.

ACCIDENTE NUCLEARE
n instalaiile nucleare (centrale, motoare, depozite) exist substane radioactive care, dac sunt eliberate n mediul nconjurtor, duc la creterea radiaiilor peste limitele admise. Accidentul nuclear este orice eveniment care afecteaz o instalaie nuclear i care poate provoca iradierea sau contaminarea populaiei i a mediului nconjurtor peste limitele maxime admise. Sursele de accidente nucleare sunt: instalaiile de preparare sau de retratare a combustibilului nuclear, reactoare nucleare energetice sau de cercetare, depozite pentru deeuri radioactive, instalaii pentru testare a armelor nucleare sau depozitarea deeurilor radioactive i nave maritime sau aeriene care transporta substane sau armament radioactiv. Pentru evitarea accidentelor instalaiile nucleare sunt prevzute cu numeroase sisteme de siguran.

Cu toate acestea au loc i accidente nucleare (extrem de rar) care pot avea drept cauze: greeli umane de operare care pot duce la pierderea controlului reaciei de fisiune. Astfel numrul de fisiuni n unitatea de timp crete n progresie geometric i se degaj o cantitate foarte mare de cldur. Sistemul de rcire nu poate prelua toat cldura i se produce topirea acestuia. Un alt pericol este depozitarea improprie a deeurilor radioactive. Acestea sunt materiale neutilizabile care emit radiaii peste limita admis. Cele mai bune condiii de depozitare pentru acestea sunt containerele speciale din beton, sticl, bitum i stocate n locuri cu ct mai puin populaie sau vieuitoare precum minele prsite sau caviti subterane. Acestea nu trebuie s aib fisuri deoarece substanele care se scurg pot ajunge n pnza freatic. De asemeni o mare atenie trebuie avut cu deeurile fierbini care se depoziteaz n containere prevzute ce sisteme de rcire deoarece n cazul defectrii acestui sistem crete temperatura materialelor depozitate i se pot produce explozii.

Accidentul de la reactorul fr anvelop al centralei nucleare de la Cernobl (Ucraina, 26 aprilie 1986) a fost cauzat de nerespectarea de ctre personalul de exploatare a regulilor stabilite pentru funcionarea reactorului. n timpul unui experiment s-a pierdut controlul reaciei de fisiune n lan, barele de securitate i control nu au mai putut fi manevrate producvndu-se dou explozii succesive care au aruncat n curtea centralei mari cantiti de combustibil nuclear i moderator. Acesta a fost cel mai grav accident nuclear cu consecine asupra mediului i asupra populaiei precum contaminarea unei suprafee foarte mari datorit produilor radioactivi care s-au rspndit n toat emisfera nordic; evacuarea populaei de pe o raz de 30km; decopertare a 5 km2 teren contaminat din zona centralei; 31 de victime i 203 cazuri de boli de iradieri acute. Reactorul avariat a fost nchis ntr-un sarcofag de beton pentru a se opri contaminarea aerului i a pnzei de ap freatic. n prezent au aprut fisuri n pereii sarcofagului i se execut continuu msuri de doze de iradiere n interior i de contaminare a aerului n exterior.

IARNA NUCLEARA
Folosirea pe scar larg a bombelor nucleare, n cazul unui rzboi nuclear, poate avea un efect catastrofal asupra climei planetei i anume apariia aa numitei ierni nucleare. Acest teorie a iernii nucleare a fost dezvluit n pres de un grup internaional de cercettori, n decembrie 1983. Conform acestei teorii prin explozia a mai puin de jumtate a bombelor nucleare deinute de America i Rusia s-ar arunca n atmosfer caniti enorme de praf i fum. Acestea ar fi suficiente pentru a mpiedica lumina soarelui s ajung pe Pmnt timp de mai multe luni mai ales n emisfera nordic. Clima va fi foarte rece pan cnd praful se va dispersa. Stratul de ozon va fi i el afectat i nu va mai reine radiaiile ultraviolete ale soarelui care sunt foarte periculoase.

Dezvoltarea industiei nucleare a impus luarea unor msuri de prevenire i diminuare a efectelor polurii radioactive. n acest scop fiind ratificate conveii i tratate precum Convenia asupra responsabilitilor civile n domeniul pagubelor nucleare (1963); Convenia privind ratificarea rapid a unui accident nuclear sau urgen radiologic la care a aderat i Romnia prin decretul nr.223/1990. Potrivit acestei convenii statele semnatare trebuie s se informeze reciproc i cu promptitudine asupra tuturor datelor despre accidentul nuclear, s coopereze ntre ele i cu Agenia Internaional pentru Energie Atomic (AIEA) n scopul limitrii consecinelor accidentului precum i a protejarii oamenilor i a mediului nconjurtor; Convenia cu privire la protecia fizic a materialelor nucleare cu referire i la protecia mpotriva atacurilor teroriste. Romnia a mai semnat o serie de tratate de neproliferare nuclear sau de control al armelor i al substanelor de distrugere n mas.

MASURI DE PREVENIRE SI DIMINUARE A EFECTELOR POLUARII RADIOACTIVE

Cteva msuri de protecie a populaiei n zonele cu risc nuclear: printre msurile de protecie a populaiei se numr: informarea populaiei despre natura activitaii nucleare din zon; amenajarea locurilor de adpostire n caz de accident nuclear, procurarea de mijloace de protecie individual (costume de pnz cauciucat, mnui); asigurarea unor rezerve de alimente i ap; asigurarea unor truse de prim ajutor; preocuparea de surse de iluminat independente. n timpul accidentului nuclear dup semnalul de alrm se sting becurile, se nchid gazele i apa, se scot din priz aparatele electrice care pot produce incendii, se ocup locul de adpostire stabilit. Dup producerea accidentului nuclear se iese din adpost doar n haine de protecie, se evit contactul cu obiectele din jur, se efctueaz controlul dozimetric n vederea aplicrii tratamentului de decontaminare i se execut decontaminarea mbrcmintei i a locuinelor.

DEZARMAREA NUCLEARA
Efectele acestui tip de armament au fost observate n timpul utilizrii lor n cel de-al doilea rzboi mondial. Este considerat extrem de periculos de ctre opinia public de aceea au luat natere campanii de dezarmare la care au participat chiar i oamenii de tiin care au ajutat la construirea lor. n ciuda acestor urmri grave la ora actual se fac cercetri pe aceast tem, pentru mbuntirea proprietilor armamentului nuclear existent, iar Rusia a lansat un nou program nuclear, preedintele Vladimir. Romnia n prezent exploateaz uraniul n dou reactoare avnd parteneriat cu Canada. Aceasta a deinut arme nucleare n timplu conducerii lui Nicolae Ceauescu.

PROTECTIA IMPOTRIVA ARMEI NUCLEARE


Protectia impotriva armei nucleare cuprinde totalitatea actiunilor care au ca scop sa impiedice sau sa micsoreze actiunea directa sau indirecta a factorilor distructivi ai exploziei nucleare asupra oamenilor si animalelor. Protectia se realizeaza prin urmatoarele masuri: instiintarea si alarmarea in timp util despre pericolul atacului nuclear; adapostirea populatiei; evacuarea populatiei din centrele aglomerate; asigurarea protectiei NBC individuale si colective a populatiei; cercetarea zonei de distrugere; limitarea si inlaturarea urmarilor agresiunii aeriene.

Cel mai sigur mijloc de protectie impotriva factorilor distructivi ai armei nucleare il constituie adaposturile. Acestea se pot realiza ca lucrari independente in locuri izolate sau se pot amenaja in subsolurile cladirilor, in pasajele de traversare a cailor de circulatie, in statii de metrou etc. Ele sunt destinate sa asigure protectia unui numar mare de persoane si sunt prevazute cu instalatii de filtrare a aerului pentru retinerea pulberilor radioactive. Se mai pot amenaja ca locuri de adapostire pentru un numar mare de persoane, grotele sau pesterile naturale din apropierea localitatilor. Daca in momentul exploziei nu avem posibilitatea sa intram in adapost, ne adapostim in cea mai apropiata denivelare de teren. Trebuie sa se evite adapostirea in spatele unor obstacole care se pot prabusi. In teren deschis (parcuri, camp etc.) ne adapostim dupa o ridicatura de teren, dupa taluzul unei sosele, intr-o groapa, iar in lipsa acestora ne culcam cu fata in jos, cu bratele sub cap si cu spatele catre explozie, unde ramanem 15-20 de secunde.

In intreprinderi, institutii, in afara locurilor de adapostire special construite sau amenajate, ne putem adaposti in tunelurile tehnologice la care s-au executat amenajari necesare protectiei sau in adaposturi individuale. Deoarece unda de soc parcurge in primele doua secunde un kilometru si in acest interval de timp toti factorii distructivi isi manifesta actiunea cu efecte maxime, pentru ca protectia sa fie asigurata, trebuie sa ne adapostim in primele doua secunde dupa ce am observat sfera de foc. Nu trebuie sa privim sfera de foc. Ne adapostim numai dupa obstacolele naturale, dupa constructii solide de beton armat sau dupa ziduri solide de constructii. Nu stam in picioare expusi exploziei. In acest fel putem fi azvarliti sau striviti de unda de soc sau de orice alt obiect, expunandu-ne, in acelasi timp, factorilor distructivi cu o suprafata mult mai mare decat daca am sta culcati cu fata in jos.

Daca ne aflam in zona exploziei nucleare, trebuie sa ne protejam impotriva contaminarii radioactive. Chiar daca nu am vazut explozia nucleara si nu am simtit efectele ei, ne putem afla in zona contaminata daca, dupa un anumit timp, norul radioactiv trece pe deasupra localitatii unde ne aflam. Aceasta inseamna ca, in functie de distanta de la explozie, avem la dispozitie timp suficient pentru a lua masurile de protectie necesare. Impotriva contaminarii radioactive ne protejam daca impiedicam contactul prafului radioactiv cu organismul sau daca reducem actiunea radiatiei emise de praful radioactiv asupra organismului. Ca sa impiedicam contactul prafului radioactiv cu organismul, folosim masca contra gazelor (protejeaza aparatul respirator, fata si ochii), impreuna cu pelerina, manusi si ciorapi de protectie (protejeaza corpul), special fabricate sau realizate in orice gospodarie cu mijloacele la indemana (panza groasa, material plastic etc.). Toate acestea constituie mijloace de protectie individuala.

Mijloacele de protectie individuala se folosesc numai pentru trecerea de scurta durata prin zona contaminata radioactiv sau pentru parasirea acesteia. Atunci cand organele pentru situatii de urgenta anunta pericolul contaminarii radioactive este necesar sa luam cu noi rezerve de apa si alimente, mijloace de protectie individuala, trusa de prim ajutor sanitar, sa inchidem gazele si apa, sa stingem focurile din soba, sa scoatem din priza toate aparatele electrocasnice, sa stingem luminile, sa inchidem ferestrele si usile, si, in cel mai scurt timp, sa ne adapostim in locurile dinainte cunoscute. Nu parasim locul adapostirii decat cu aprobarea reprezentantilor protectiei civile.