Elementele dimensionale ale filetelor metrice Dintre parametrii filetului metric ISO, trei sunt principali, avnd un rol prependerent asupra funcionrii acestuia, - diametrele medii, D ,d ale filetului piuliei, respectiv urubului, reprezint diametrul cilindrului care trece prin mijlocul nl imii H a profilului generator al filetului; - pasul, p reprezint distana dintre dou puncte omoloage, de pe dou flancuri consecutive, msurat ntr-un plan median, paralel cu axa filetului; - unghiul filetului, reprezint unghiul dintre flancuri,60 msurat ntr-un plan care trece prin axa suprafeei filetate; este mai indicat s se considere semiunghiul, /2 deoarece acesta asigur simetria flancurilor. n cazul nurubrii corecte, filetele piuliei i urubului se sprijin reciproc pe flancuri. Este mai bine ca sprijinul s se fac pe flancuri, chiar cu joc, dect pe vrfuri, deoarece n acest din urm caz, contactul dintre filete fiind redus are loc o deteriorare a vrfurilor.Iat de ce, restul parametrilor filetului au o importan mai mic din punct de vedere al contactului pe flancuri, avnd ns un rol asupra rezistenei pieselor. - diametrul exterior al filetului urubului, d; - diametrul exterior al filetului piuliei, D (numit i diametru nominal); - diametrul exterior al filetului piuli ei, - diametrul interior al filetului urubului, - raza de racordare la vrfurile filetului piuliei, - un parametru derivat l constituie unghiul de nclinare a elicei n sistemul ISO de tolerane pentru filetele metrice se consider trei clase de execuie: fin, mijlocie i grosolan. Clasa fin se utilizeaz numai pentru filetele de precizie, atunci cnd ntre filetul urubului i al piuliei este necesar un joc mic. Clasa mijlocie se utilizeaz pentru filetele de uz general. Clasa grosolan se utilizeaz pentru filetele executate n condi ii tehnologice grele (exemplu: tarodarea gurilor adnci sau nfundate, filetarea barelor laminate la cald, etc.). Deoarece asupra nfiletrii urubului n pili influeneaz i lungimea de nurubare (toleranele sunt determinate de lungimea de nurubare) s-au considerat, pentru fiecare clas de execuie, trei lungimi de nurubare: scurt (S), normal (N) i lung (L), Valorile limit ale celor trei grupe de lungimi de nurubare sunt date n STAS 8165-82, n funcie de diametrul nominal al filetului. Considernd trei clase de execuie, fiecare cu cte trei lungimi de nurubare rezult nou grade de precizie. Ca urmare a suprapunerii unor grade de precizie, (de exemplu: toleranele de la clasa fin, lungimea L corespund cu cele de la clasa mijlocie, lungimea S) la uruburi rmn n total 7 grade, notate de la 3 la 9 n ordinea descresctoare a preciziei, iar la piulie, suprapunerea fiind mai mare, rmn 5 grade, notate de la 4 la 8. Pentru ambele gradul de precizie 6 corespunde clasei de execuie mijlocie i lungimii de nurubare normal.
Metoda complexa de control al filetelor cu a%utorul calibrelor -ceasta metoda prezinta avanta%ul ca verificarea pieselor se face in timp foarte scurt si nu necesita o calificare ridicata a controlului , Principalele tipuri constructive de calibre pentru filete sunt urmatoarele : - calibre filetate fixe pentru filete interioare (calibre tampon) , care se impart in calibre tampon .trece/ (0) , caliber tampon .nu trece/ (10) , si caliber tampon combinate (0 si 10) , reprezentate in figura 4.$. - calibre filetate fixe pentru filete exterioare (calibre inel) ,care se impart in caliber .trece/ (0) si caliber .nu trece/ (10) , ca in figura 4.2. 3iletul verificat este considerat corespunzator numai in cazul cand calibrul .trece/ poate fi insurubat nefortat cu mana pe toata lungimea filetului , iar calibrul .nu trece/ nu poate fi insurubat sau se insurubeaza numai partial (cel mult 2 4 rotatii). 5a calibrele inel , diametrum mediu nominal al partii .trece/ este egal cu diametrul maxim al surubului , iar diametrul mediu nominal al calibrului .nu trece/ este egal cu diametrul mediu minim al surubului . 5a calibru tampon , diametrul mediu nominal al calibrului .trece/ este egal cu diametrul mediu al piulitei , iar diametrul mediu nominal al calibrului .nu trece/ este egal cu diametrul mediu maxim al piulitei . ,alibrele .trece/ au profilul complet , de aceea se mai numesc si caliber cu profil intreg , iar calibrele .nu trece/ au profilul redus (fig.4.4) . -ceasta metoda de control este complexa deoarece calibrul .trece/ controleaza simultan toti parametrii filetului , verificand incadrarea lor in campurile de toleranta prescrise pentru fiecare dintre acestea . +n afara calibrelor de tip inel , pentru filete exterioare se mai utilizeaza calibre potcoava , care permit masuratea pieselor fara scoaterea lor de pe masinile pe care se prelucreaza . #e aceea atat petru filete inerioare cat si exterioare se pot utiliza calibre reglabile , prevazute cu ceasuri comparatoare . Pentru verificarea simpla , de identificare , a filetelor interioare si exterioare se utilizeaza sabloane si lere . +n fig 4.) sunt prezentate cateva tipuri de sabloane : cu crestaturi si diviziuni pentru verificarea pozitiei cutitelor la prelucrarea filetelor si verificarea pasului (fig. 4.) ,a) , pentru verificarea filetelor triung iular si patrat (fig. 4.) ,b) , pentru verificarea filetelor trapezoidal (fig. 4.) ,c) .