Sunteți pe pagina 1din 11

SANATATE

Tarata de grau trateaza mai multe boli


Taratele rezulta din macinarea boabelor de grau si se separa de faina prin cernere. In vremuri de demult, tarata de grau era folosita ca hrana pentru animalele din gospodarie si la fabricarea borsului. In nevoia lor de a-si trata bolile de care sufereau, oamenii au folosit tarata ca leac pe cand medicamentele de sinteza inca nu se produceau. Tarata este foarte bogata in vitaminele din grupul B, cu exceptia vitaminei B12, minerale, sodiu, potasiu, magneziu, calciu, si aminoacizi. Datorita compozitiei sale, tarata are numeroase proprietati medicinale. stfel, taratele regleaza digestia, sunt emoliente, laxative, nutritive, remineralizante, reconfortante, tonic general. pa de tarata vindeca diareea. Intr-un litru de apa plata se pun patru, cinci linguri de tarate, se amesteca bine si se lasa vasul acoperit, peste noapte, timp de !, 1" ore. Dimineata se strecoara si zeama se bea peste zi, cu inghitituri mici, la temperatura camerei sau usor incalzita. #a leac impotriva constipatiei se iau doua, patru linguri de tarate inmuiate, cateva minute, in apa calduta, nu mai mult de temperatura corpului, sau in lapte cald. Impotriva tusei ori a racelilor puternice se pun pe pieptul bolnavului comprese cat mai fierbinti cu tarata de grau dupa ce locul a fost uns cu grasime de porc, unt sau ulei. $a acest procedeu sa se apeleze de preferinta, seara, si bolnavul sa nu mai iasa din casa pana a doua zi. %urunculele si cosurile se vindeca daca se pun peste ele comprese cu tarate calde stropite cu otet de mere. pa de tarate are darul de a curata pielea in profunzime, de a-i reda stralucirea si tineretea, de a o catifela. &i astazi exista medici care cunosc proprietatile taratei si care recomanda mamelor sa faca baie cu apa de tarate nou-nascutului pentru curatarea pielii. Daca nou-nascutului baia cu apa de tarate ii face bine, cu siguranta, face acelasi lucru si la maturitate daca exista persoane care cred si accepta sa faca doua, trei bai, macar primavera. '(abalutele' sunt crapaturi care apar la coltul buzelor din cauza unui aparat dentar prost adaptat sau a infectiei. De cele mai multe ori, tratamentul extern nu da nici un rezultat deoarece este ignorata principala cauza) lipsa vitaminei B2. * cura de doua, trei saptamani cu tarate care mustesc de vitamina B, doua lingurite de tarata intr-un pahar cu apa plata, usor incalzita, vindeca 'zabalutele' fara sa mai fie nevoie de tratament extern. +entru ca sunt cam inecacioase, copiilor li se poate da zeama de tarate care are acelasi efect.
+ublicat de ,adu Iliescu la "2)1Trimite.i prin e-mail+osta.i pe blog/Distribui.i pe T0itterDistribui.i pe %aceboo1 2tichete) t3r4.a de gr4u

Reacii:
5 comentarii)
1. WOLFDOG.RO16 august 2"11, "5)78 2u folosesc tarate in alimentatia cainilor. laturi de orez. $e fierb impreuna cu gaturi de pui, 2 albusuri de ou, morcov si verdeata. mananca cainii extraordinar de bine. si sunt sanatosi/ http)99000.0olfdog.ro ,3spunde.i

2. Radu Iliescu16 august 2"11, ":)16 %rumosi caini. &i frumoasa rasa )-;

,3spunde.i

6. Flavian1 noiembrie 2"12, "1)2! m inceput cu <urnalele, dar m-am hotarat ca cel mai bine ar fi sa o iau de la capat. 2sti o encilopedie vie, felicitari pentru munca depusa si materialele prezentate aici. ,3spunde.i

5. Radu Iliescu1 noiembrie 2"12, "7)11 Draga %lavian, esti prea bun, multumim. &a stii ca aici noi suntem doi autori, eu =,adu Iliescu; si nenea >an =pentru prieteni, simplu) man;, teoreticieni de voie si practicieni de nevoie, sau teoreticieni de placere si practicieni-durere. ,3spunde.i

&te<arul si calitatile lui terapeutice

&te<arul, raspandit in 2uropa, sia si merica de ?ord, este un copac inalt, cu ramuri noduroase si puternice si cu o coroana larga si bogata. In pamant, radacinile se extind cat ramurile de deasupra. %alnicul ste<ar poate atinge o inaltime de 5" de metri si poate trai pana la !"" de ani. &te<arul este locuit pe toata durata anului, aici gasindu-si adapost si hrana o multime de plante si animale. %ructele ste<arului sunt ghindele. @n ste<ar matur poate sa aiba peste 7".""" de ghinde, multe dintre ele mancate chiar din copac de pasari si insecte. #ele care a<ung la pamant sunt mancate de animale. De-a lungul timpului, ghinda a fost folosita ca hrana pentru porci dar si la confectionarea de coliere si papusi pentru copii sau bibelouri rustice. Inca din antichitate, scoarta ste<arului a fost folosita in tabacarie, deoarece contine mari cantitati de tanin, eficienti in prelucrarea pielii. In scopuri terapeutice, de la ste<ar se foloseste scoarta ramurilor tinere, de trei pana la cinci ani, recoltata primavera, prin martie si aprilie. &coarta contine tanini, are gust astringent si este lipsita de miros. +rodusele din coa<a de ste<ar au o actiune astringenta, combat diareea acuta si indigestia, si hemostatica, reducand sangerarile in caz de ciclu menstrual abundent, eliminarea de sange prin tuse ori sange in urina. #eaiul din scoarta de ste<ar se prepara punand la fiert, pentru 2" de minute, doua lingurite de scoarta maruntita intr-un sfert de litru de apa. Dupa fierbere se strecoara si se beau doua cani pe zi. 2ste excelent in combaterea febrei, in amigdalita si colici abdominale, faringite, intoxicatii cu metale grele.

+entru tratarea bolilor de piele se face un ceai mai concentrat, din trei, patru lingurite de scoarta la 27" de ml de apa, fiert 2" de minute. #u acest ceai se pun comprese in diferite afectiuni dermatologice. +oate fi folosit, de asemenea, pentru gargara ori spalaturi vaginale. +ulberea de scoarta, obtinuta prin macinarea in rasnita de cafea, poate fi pusa pe diferite rani zemuinde sau chiar escare. +oate fi pusa si in incaltaminte de persoanele carora le transpire picioarele. Aalele, foarte bogate in tanin, sunt excrescente provocate de intepaturile unor insecte pe frunzele de sta<ar. Din 1" grame de gale macinate si puse la macerat, pentru 17 zile, intr-o suta de grame de alcool de :" de grade, se obtine o tinctiura care sa fie folosita in afectiuni ale gurii. Intr-o suta de ml de apa, usor incalzita, se pun 1", 17 picaturi de tinctiura de scoarta de ste<ar si se face gargara ori amestecul se bea.

$eacuri
#osta mai nimic si va fac rezistenti, frumosi, veseli si sanatosi. &unt retetele cele mai eficace pentru zilele reci. Ba prezentam proceduri naturale, remedii cu plante si alimente, sugestii si mici secrete, precum si un grafic pentru raceala, care sa va faca bine in 8 zile. I. Intaritoare pentru imunitate Transpiratii la baia de aburi +e vremuri, mai fiecare oras romanesc avea o baie comuna de aburi, loc de intalnire saptamanala, mai cu seama pentru barbati. %ara explicatii stiintifice, ei simteau ca, mai ales iarna, caldura umeda le face bine la sanatate. @n adevar confirmat astazi de stiinta) temperaturile ridicate nu activeaza doar circulatia, ci in acelasi timp stimuleaza si formarea de celule imunitare. 2xcitatia produsa de aerul fierbinte pe mucoase a<uta mai ales la respingerea virusilor racelii. #and mucoasele sunt puternic irigate cu sange, virusii nu se pot fixa pe ele atat de usor. Domnia papucilor #at stati acasa, incaltati-va neaparat cu papuci caldurosi. +icioarele reci declanseaza guturaiul, afirma cativa cercetatori britanici de la #ommon #old #enter, de pe langa @niversitatea #ardiff. In cadrul studiului lor, participantii care faceau bai reci la picioare contractau de doua-trei ori mai frecvent o viroza decat restul subiectilor. 2xplicatia este urmatoarea) scaderea temperaturii blocheaza activitatea leucocitelor, care combat virusii. Traiasca iaurtul! +rodusele lactate naturale, nepasteurizate, cu bacterii probiotice, intaresc politia intestinala, cu care corpul se apara singur impotriva germenilor patogeni. Iaurtul creste proprietatea anumitor celule de a digera microbi si a<uta la formarea de celule imunitare. #u o conditie) sa fie consumat zilnic. 2ste important sa folositi mereu acelasi tip de iaurt =1efir, lapte acru;, intrucat producatorii intrebuinteaza culturi bacteriene diferite. Kiwi si mango +entru combaterea infectiilor, corpul nostru consuma cantitati mari de zinc si vitamina #. De aceea, in cursul iernii, este necesar sa-i aprovizionam regulat depozitele. Ci0i contine foarte multa vitamina #. >ango ne pune la dispozitie zincul. Ba propunem o masura profilactica absolut delicioasa) taiati in bucati mici un mango si doua 1i0i si zdrobiti-le pana obtineti o crema pufoasa. $a sfarsit o puteti indulci cu putina miere. aine cu usturoi * capatana de usturoi ne apara, cu adevarat, de infectiile gripaleD +ana ce oamenii de stiinta vor a<unge la un consens, cercetatorii britanici au descoperit ca fanii usturoiului sufera mai rar de tuse si guturai. Iar daca se imbolnavesc totusi, raceala lor trece cu trei zile si <umatate mai repede decat a celorlalti. +entru a preveni imbolnavirea, e nevoie sa mancati usturoi zi de zi, minimum trei saptamani, cel mai bine taiat marunt si presarat pe o felie de paine unsa cu unt sau pra<ita si unsa cu ulei de masline. @n amanunt important) numai usturoiul crud are acest efect. II. !timulente pentru su"let ete de culoare Iarna poate fi deosebit de cenusie.. ?u doar norii si ploile care tin locul zapezii incetoseaza culorile peisa<ului, ci si creatorii de moda, care imbraca femeile in negru si tonuri de gri. +entru a lupta cu depresia, psihologii ne sfatuiesc sa ne inveselim macar casa, cu pete de culoare, alegand covoare sau pleduri in nuante vii si impodobind incaperile cu flori. #ulorile exercita o influenta puternica asupra starii

noastre de spirit) cele mai multe perceptii senzoriale a<ung la creier prin intermediul ochilor. Tonurile cromatice aducatoare de fericire sunt) rosul =ne face activi;, portocaliul =ne insenineaza; si galbenul =sporeste optimismul;. #ancati iute si piperat ?u acrul ne stimuleaza, ci iutele. #ondimentele cum sunt ardeiul iute, piperul de #aEenne si hreanul lasa in urma lor, in gura, mici impulsuri dureroase. #reierul reactioneaza la ele, comandand organismului sa-si fabrice propriile analgezice, care induc totodata sentimentul de bine interior. &pecialistii numesc acest fenomen +epper-Figh-2ffect =efectul euforizant al piperului;. &ugestie) taiati cativa ardei iuti in sosul pentru spaghete sau preparati-va un sos mexican Tabasco, amestecand suc de rosii cu ardei iuti, sare, otet si alte condimente, dupa gust. Daca la prima incercare l-ati nimerit prea iute, potoliti-va arsura de pe limba cu iaurt, lapte, banane sau inghetata. lacerea de a mirosi romele proaspete actioneaza asupra noastra la fel ca o baie fierbinte, dupa o zi obositoare, insa mult mai rapid. >oleculele infinitezimale patrund in nari, fiind conduse prin 2"-6" milioane de celule olfactive direct in centrul senzorial. #ele mai bune stimulente olfactive se gasesc in toate magazinele) scortisoara, lamaile si menta. $tipeala care incarca bateriile &omnul scurt de dupa-amiaza, care ar trebui sa dureze in <ur de 6" de minute, este un fel de portie de hibernare. Influenta lui pozitiva asupra corpului si a psihicului s-a demonstrat stiintific) potrivit unui studiu publicat recent in Arecia, cate o siesta de trei ori pe saptamana imbunatateste productivitatea, impulsioneaza bunadispozitie, reduce stresul si prote<eaza inima. In &@ , firmele au amena<at camere de odihna pentru atipeala anga<atilor la birou. #autati o incapere mai retrasa, unde puteti incuia usa, si atipiti cu capul pe un birou, folosindu-va bratele drept perna. $limentele care ne "ac "ericiti In orice supermar1et bine garnisit se gasesc alternative mai demne de luat in seama dec4t pilulele antidepresive prescrise de doctori. &ubstanta responsabila pentru buna noastra dispozitie se cheama triptofan si este un aminoacid ce participa la producerea serotoninei, cea care declanseza in creier sentimentele pozitive. Iata topul alimentelor detinatoare de triptofan in cantitati apreciabile) suc de lamaie =preparat proaspat, din zeama si coa<a alba din interior; - 57" mg91"" ml cascaval adevarat =cu gauri; - 56" mg91"" g ton - 6"" mg91"" g carne slaba de vita - 2-7 mg91"" g carne de pui - 26" mg91"" g III. %alsam pentru piele si par &latitul cu lamaie (eama de lamaie readuce luciul parului degradat de frig, de purtarea caciulii si de aerul uscat al iernii. &toarceti o <umatate de lamaie in <umatate de litru de apa calda. Dupa ce v-ati spalat pe cap = folosind un sampon neagresiv;, turnati pe par apa cu lamaie, fara a mai clati dupa aceea. rosoape ude pe calori"er desea e suficient sa intindeti un prosop ud pe calorifer, pentru ca parul sa va fie mai putin zburlit. Iarna, parul se incarca electric, deoarece aerul uscat nu e un bun conducator de curent. #and mergeti pe linoleum sau pe mochete din fibre sintetice, ia nastere o electricitate statica si ea se aduna in firele de par. &ugestie) presarati pe prosoape cateva picaturi de ulei aromat. &ura cu ulei de masline #and va mananca pielea capului iarna si se formeaza matreata la tample, o masca de noapte cu ulei de masline va poate fi de mare a<utor. Turnati intr-o farfurioara o cantitate de ulei masurata cu un paharel de tuica. Inmuiati din cand in cand varfurile degetelor in acest ulei care calmeaza pielea si masati bland tot capul. $asati uleiul sa actioneze peste noapte, iar dimineata, spalati-va cu un sampon neutru. #a sa evitati petele de grasime pe perna, inveliti-o intr-un prosop sau puneti o boneta pe cap. %u'e "rumoase si sanatoase #u cat este mai buna circulatia sangelui la nivelul buzelor, cu atat mai curand se regenereaza pielea, iar micile crapaturi se vindeca mai repede. In loc sa folositi mereu crema de buze =strugurelul;, faceti-va obiceiul sa strangeti puternic buzele, apasandu-le una de alta, cu dintii, sa le muscati usor sau sa le masati cu o perie moale, de mai multe ori pe zi. #anusi cu ulei

Bi se aspresc mainile iarnaD #umparati o pereche de manusi chirurgicale de bumbac si taiati-le varfurile degetelor. &eara, puneti-le pe maini si inmuiati-le in ulei de masline, exact pe portiunile unde pielea e asprita. #u varfurile degetelor libere, le puteti purta si in cursul zilei, telefonand, lucrand la calculator sau citind, in vreme ce substantele vegetale hranitoare si calmante patrund in pielea degradata si reduc inflamatia. %aie cu lapte #a sa va hraniti pielea de pe intreg corpul, preparati-va un adaos de baie dintr-un litru de lapte gras ori un pahar de smantana, plus cel putin trei linguri de miere, dizolvate mai inainte intr-o cana de apa clocotita. Turnati ingredientele pe rand in apa de baie, incalzita la aproximativ 67 G#. Daca va place, adaugati si cateva picaturi de ulei eteric. ,amaneti in cada minimum cinci minute, dar nu mai mult de douazeci, apoi stergeti-va bine cu prosopul si bagati- va imediat in pat. Arasimea din lapte hraneste pielea, iar mierea ii asigura umiditatea necesara. #olid si migdale contra picioarelor reci +icioarele reci se pot incalzi cu un masa< de ulei de molid sau ienupar. Ba creste rezistenta la frig, caci uleiurile eterice activeaza foarte repede si durabil circulatia locala. &upliment) adaugati ulei de migdale in proportie de 1)1" si masati-va alternativ labele picioarelor, energic, dar cu blandete, timp de cateva minute. @leiul de migdale catifeleaza pielea si impiedica formarea bataturilor. I(. #i)loace de lupta cu raceala #ere coapte #ontra durerilor de g4t ne a<uta merele coapte. $uati trei mere, scobiti-le in mi<loc si scoateti-le samburii, ungeti-le cu miere si lasati-le sa se coaca aproximativ 6" de minute in cuptorul dinainte incalzit la 1!" G #. Indata ce s-au racit, mancati-le pe toate trei, ca sa introduceti in organism suficienta pectina. ceasta activeaza fortele de autoaparare la nivelul g4tului. &uplimentar, mierea actioneaza ca dezinfectant. Tratament cu cartofi Terciul fierbinte stimuleaza circulatia locala si astfel reduce inflamatia la sinusuri. #uratati de coa<a doitrei cartofi, fierbeti- i pana se fac foarte moi, puneti-i intr-un castron cu putin lapte si zdrobiti-i. Intindeti pasta fierbinte, de grosimea unui deget, pe doua batiste puse una peste alta. Impaturiti batistele, facand din ele un pachetel alungit si asezati-l pe nas, cat mai cald. Imediat ce cataplasma s-a racit, schimbatio. Rondele de ceapa 2ste adevarat ca miroase a ceapa dar, alege sanatatea romaterapie pentru nasul infundat) uleiurile eterice din ceapa dezinfecteaza si usureaza respiratia. Inainte sa mergeti la culcare, puneti intr-o farfurie adanca o ceapa mare, taiata in rondele, si asezati-o langa pat, la inaltimea capului. Terapia cu aroma de ceapa are insa efect doar daca nu deschideti fereastra. $burii si sanatatea burii fierbinti cu uleiuri eterice =foarte indicat) eucaliptul; constituie cea mai eficienta terapie contra inflamatiilor din g4t si faringe. >etoda consacrata e simpla) o oala de apa fiarta, cateva picaturi de ulei aromat si un prosop asezat pe cap. &a"ea cu aroma de cuisoare @n remediu cu actiune rapida contra durerilor de gat sunt cuisoarele) ele dezinfecteaza si potolesc durerea. (drobiti-le intr-un mo<ar sau dati-le prin rasnita de cafea si fierbeti-le odata cu cafeaua. &unt de a<uns una pana la trei bucati pentru o ceasca. %ai la picioare @n leac indelung verificat impotriva guturaiului si a tusei) baile la picioare cu apa incalzita progresiv fac sa apara o caldura placuta in picioare, ameliorand totodata si circulatia locala in mucoasele nasului si a faringelui. Tineti picioarele intr-un lighean cu apa calda la 67 G#. Din trei in trei minute, adaugati apa fierbinte, pana cand temperatura din lighean atinge 5" G#.. Daca nu aveti febra mai mare de 6!,7 G#, va face bine si o baie mai rece. In acest caz, apa n- ar trebui sa depaseasca 6! G#. Insa, daca organismul va e slabit din pricina virozei, riscati sa aveti probleme de circulatie. iper "iert contra temperaturii &cade febra) frecati intr-un mo<ar doua lingurite de boabe de piper negru, apoi fierbeti-le intr-o <umatate de litru de apa, cu doua lingurite cu varf de zahar. $asati-le sa fiarba la foc mic, pana cand cantitatea se reduce la o cana. #onsumati lichidul pe toata durata zilei, luand cate o lingura. *a+ar cu lamaie Bun contra tusei iritative) daca n-aveti in casa bomboane de tuse, stoarceti zeama dintr-o lamaie pe o

bucatica de zahar si sugeti-o.. Bitamina # si uleiurile eterice din fruct dezinfecteaza faringele si activeaza secretia de saliva. !upa tamaduitoare #elebra supa de pui fluidifica secretiile si combate simptomele racelii. #ercetatorii americani au reusit sa demonstreze, insa, ca ea are un efect terapeutic si in viroze. Iata cum o putem prepara, ca sa fie deosebit de gustoasa. &e pune puiul in apa rece cu sare si se infierbanta, pana da in clocot. &e adauga o ceapa taiata in <umatati, cu doua cuisoare infipte in ea, si se lasa sa fiarba cam o ora la foc mic. poi se mai pun o bucata de telina, 2-6 morcovi, un pastarnac, o legatura de patrun<el, o gulie, trei boabe de piper si se fierbe in continuare. #and legumele sunt fierte, puiul se scoate din oala, se transeaza si se baga la loc in supa. %autura de soc &curteaza viroza) potrivit unui studiu efectuat la @niversitatea din Ierusalim, extractul de soc face ca raceala sa treaca mai repede cu trei-patru zile si poate combate chiar gripa. Boabele negre contin multa vitamina # si fier, componente esentiale pentru sistemul imunitar. ,eteta unei bauturi fierbinti de soc) <umatate de litru de suc de soc se amesteca in <umatate de litru de apa si se infierbanta bine. &e asezoneaza cu doua cuisoare, un bastonas de scortisoara, precum si cu sucul si coa<a rasa ale unei portocale proaspete... Indulciti cu miere. ,u uitati g+imbirul <utor pentru respiratie) medicina traditionala chineza ne invata ca ceapa verde de arpagic si ghimbirul actioneaza asupra plamanilor, normalizand respiratia. Dati in clocot cate 17 g de ghimbir proaspat, impreuna cu 12" g pere. Bateti doua oua si le amestecati in pasta fierbinte. &e mananca seara, inainte de culcare. &ataplasme cu diverse adaosuri #aldura, ea singura, va face bine, cand aveti dureri de gat. Dar exista si un a<utor suplimentar) cataplasmele cu continut tamaduitor. $uati un servet de bumbac sau de in, impaturiti-l in lungime si intindeti pe el unul din urmatoarele remedii) solzi de ceapa, cartofi fierbinti, zdrobiti, felii de lamaie, 27" g branza de vaci incalzita. &au inmuiati p4nza in untura topita intr-o tigaie.. Infasurati cataplasma in <urul gatului si acoperiti-o cu un prosop uscat. -artia .&line/0cu otet Ba desfunda narile) inmuiati o batista de hartie in otet, pana se imbiba toata, presarati pe ea piper negru proaspat macinat si asezati- o pe piept, fata cu piper fiind indreptata in <os. ,amaneti in repaos 2" de minute, dupa care va puteti sterge pielea cu un prosop cald. Gargara cu suc de aloe Daca aveti nu propriu-zis o durere, ci mai degraba o <ena in g4t, ea poate fi stopata cu urmatoarea procedura) din ora in ora, faceti gargara cu suc sau gel nediluat de aloe, pe care vi le puteti procura din farmacii sau de la magazinele naturiste. &ubstanta activa continuta in frunzele de aloe calmeaza mucoasele si reduce inflamatia. tentie) nu inghititi lichidul cu care faceti gargara, fiindca s-ar putea sa aiba efect laxativ. !"ecla si +reanul la mare pret 2libereaza sinusurile infundate) beti zilnic 195 l suc de sfecla rosie, mancand alaturi 2" g de hrean ras chiar atunci. +igmentul betanina, continut in sfecla, a<uta la desprinderea bacteriilor fixate pe mucoase. @leiurile volatile din hrean neutralizeaza germenii. In"u'ie de patlagina #eaiul de patlagina amelioreaza toate infectiile cailor respiratorii. 2l are o actiune antibacteriana si dilata bronhiile. Totodata, contine mucilagii care combat tusea. >od de preparare) se toarna 195 l apa clocotita peste doua lingurite de patlagina, se acopera si se infuzeaza zece minute, dupa care se bea cu inghitituri mici. ,u c+iar asa "ierbinte #and sunteti raciti, lasati bauturile foarte fierbinti sa se racoreasca putin. De pilda, daca veti bea un ceai medicinal aproape clocotit, temperatura ridicata va face faringele de<a iritat sa sufere si mai mult. #onsecinta) bacteriile cu care ceaiul ar trebui sa lupte vor gasi un nou teren prielnic pentru a se inmulti. lanul de insanatosire in 1 'ile Daca mergi la doctor, raceala dureaza sapte zile, daca nu te duci, dureaza o saptamana, aceasta este regula empirica in privinta racelilor tipice. Insa cine va combate simptomele ghidandu-se dupa desfasuratorul nostru se va inzdraveni mai curand.

(iua 1) #um va simtiti) Ba dor capul si membrele, sunteti lipsiti de vlaga, aveti dificultati de concentrareD #e aveti de facut) %ortificati-va sistemul imunitar cu o doza masiva de vitamine) beti de trei ori pe zi cate un pahar de zeama de lamaie fierbinte si, suplimentar, luati un preparat cu multivitamine. +entru durerile de cap, luati acid acetilsalicilic =aspirina;. #ulcati-va devreme. (iua 2) #um va simtiti) Ba ustura g4tul si va mananca narileD #e aveti de facut) &ugeti bomboane de tuse. Din trei in trei ore faceti gargara cu apa sarata. &eara, o baie fierbinte. Dupa aceea, beti o cana mare de ceai de tei =adultii pot pune in el un strop de rom, ori de extract alcoolic de echinacea;. Infofoliti-va, ca sa va fie cald, dormiti mult si transpirati. (iua 6) #um va simtiti) Ba dor muschii si oasele, sunteti ragusiti, aveti nasul infundatD #e aveti de facut) ,amaneti in pat, nu mergeti la serviciu. %aceti inhalatii aromate la fiecare trei ore, ca sa dati drumul secretiilor nazale. Tot din trei in trei ore, faceti gargara. Borbiti cat mai putin, mena<ati-va coardele vocale. (iua 5) #um va simtiti) cum nasul va curge din plin si incepe o tuse uscataD #e aveti de facut) ,amaneti in continuare la pat, mancati ceva usor = de exemplu o supa de pui;. +entru a mentine umiditatea mucoasei nazale, folositi apa cu sare. #ontra tusei, sugeti bomboane cu zahar = zaharul dezinfecteaza;. &eara, ungeti-va pe piept cu o pomada impotriva racelii. (iua 7) #um va simtiti) ?u mai aveti febra, iar guturaiul aproape a disparut. Dar tusea devine mai puternica... #e aveti de facut) Beti multe lichide, preferabil ceaiuri de plante. In cazul cand doriti sa intrebuintati ceai de tuse, urmati intocmai indicatiile de preparare, deoarece efectul obtinut depinde de durata infuzarii.. (iua 8) #um va simtiti) proape ca ati trecut hopul, dar inca sunteti lipsiti de puteri. #e aveti de facut) @mpleti din nou depozitele de vitamine si minerale ale organismului dvs., golite de boala. +entru aceasta, mancati multe legume si fructe proaspete. *dihniti-va c4t mai mult. Totusi, e bine sa iesiti putin si la aer curat, dar fara sa va obositi.

#e e bine sa stii despre plantele aromatice


Plantele aromatice reprezinta un mod excelent de a da mai multa savoare preparatelor culinare si, in plus, sunt si sanatoase si nici nu au calorii multe. Iar daca pui cantitati variate din anumite plante, poti obtine usturi di!erite aproape de !iecare data cand atesti. Care este diferenta dintre plantele aromatice uscate si cele crude "ea mai mare di!erenta intre acestea este le ata de ust, potrivit ever#da#$ealt$.com. "ele crude au o aroma mai puternica si, in plus, ai nevoie de o cantitate mai mare din acestea pentru a obtine acelasi ust la care a%un i !olosind variante uscate. In ceea ce priveste valorile nutrionale insa, cele doua cate orii sunt similare, dar nu si daca le pastrezi prea mult timp. Si asta deoarece !itonutrientii, care aduc bene!icii sanatatii, dispar pe masura ce plantele imbatranesc. Cum sa pastrezi plantele crude Acestea au nevoie de aer pentru se mentine cat mai proaspete. Tine&le in !ri ider, intr&o pun a de plastic, insa ai ri%a ori sa lasi capatul acesteia des!acut, ori sa il le i dar sa !aci cateva auri prin ea. Totodata, un alt mod prin care poti sa le pastrezi prospetimea mai mult timp este urmatorul: taie putin din capetele !irelor si asaza&le intr&un pa$ar cu apa & cam doi centimetri, in !ri ider' ai ri%a sa inlocuiesti apa in !iecare zi. La ce le poti folosi (. )re ano si busuioc pentru paste si sosuri' *. Rozmarin si cimbru pentru pui si preparate cu le ume' +. ,arar pentru conopida, castraveti, peste si sosuri pentru peste' -. Patrun%el pentru peste, supe, le ume si sosuri' .. ,enta pentru salate, bauturi si deserturi' /. ,a $iran pentru tocanite, supe si oua' 0. "oriandru pentru !eluri de mancare mexicane si t$aliandeze' 1. Tar$on pentru iaurt, smantana, !asole, pui !ript. 2n avanta% al plantelor aromatice este acela ca pot !i cultivate !ara prea mari e!orturi si in radina proprie sau c$iar

in $ivece. Iar in acest !el poti !i si ur ca sunt or anice, si ca pot creste in conditii optime 3daca respecti instructiunile de cultivare4.

Publicat de Radu Iliescu la 55:*6 Trimitei prin e&mailPostai pe blo 78istribuii pe T9itter8istribuii pe :aceboo; Etic$ete: plante aromatice Reacii:
2 comentarii)
1. (asile G1 ianuarie 2"16, "-)76 ve.i un blog interesant. $-am g3sit din Hnt4mplare. Despre plantele aromatice, am f3cut un mic compendiu, publicat pe blogul meu, Hn 6 capitole, Hn ordine alfabetic3. m Hncercat sa aduc c4teva informa.ii Hn special despre plantele aromatice ce se pot cultiva la noi Hn .ar3. http)99arta-culinara-romaneasca.blogspot.com92"129"79plantele-aromatice.html ,3spunde.i

2. Radu Iliescu1 ianuarie 2"16, 1")12 %oarte frumos ce ai adunat tu acolo, si foarte instructiv )-; ,3spunde.i

>esteacanul - un panaceu aproape ignorat de noi


&untem unul din acele popoare care si-au gasit farmacia verde mai mult in frunzele, florile si radacinile culese de pe <os, decat in tulpina, ramurile si frunzisul unor arbori, ca mesteacanul. #ine a calatorit cu trenul dealungul unor paralele situate mai la nord de noi, din +olonia si pana la capatul &iberiei, a putut admira nesfarsitele paduri de mesteacan, observand cate o butelie de sticla sau de plasic, legata pe tulpinele pomilor. * sfoara sau un tub subtire strabate dopul buteliei la un capat si sta infipt in lemnul mesteacanului la capatul celalalt. &foara sau tubul subtire preiau seva de sub scoarta mesteacanului si o deverseaza in vas, prin efect capilar. Degustata de imparatul ,apoleon +rimvara, cand se recolteaza seva, un mesteacan tanar, dar vigros, poate oferi circa trei litri in doua zile. $a noi in tara, farmacia verde cunoaste infuziile din frunze si flori de mesteacan sau decoctul din coa<a mesteacanului, dar nu se prea refera la seva. Intr-o tara ca ,usia, seva de mesteacan este panaceul transmis din din tata-n fiu, pentru tratamentul celor mai neasteptate boli. >emorialistul $as #asas relateaza ca atentia medicului personal al lui ?apoleon Bonaparte, care l-a insotit in campania din ,usia, i-a fost atrasa de calitatile curative ale unei licori, pe care taranii rusi o extrag din tulpina pomilor. &e pare ca imparatul a gustat licoarea, i-a placut si a folosit-o, constatand ca ii revigoreaza pe loc sistemului nervos, atat de solicitat in aventura razboinica la care participa, ocupand ,usia. Tratament contra cancerului

stazi, laboratoare de prestigiu au supus seva cercetarilor, au analizat-o, au testat-o si au stabilit, pe baze stiintifice, calitatile lichidului obtinut din tulpina mesteacanului. &tudii publicate de cercetatorii @niversitatii >edicale din Illinois, &tatele @nite, au a<uns la concluzia ca seva de mesteacan declanseaza un proces de autodistrugere la unele tipuri de celule tumorale maligne. dministrata intern, ea incetineste cresterea atat a melanomului, cat si a altor tipuri de celule tumorale. Tratamentul cu seva se face timp de 6-8 saptamani, numai primavara, cu seva proaspata, in cantitate de ",7-1 litri pe zi. Dupa trecerea sezonului de recoltare a sevei, este indicata continuarea tratamentului cu un decoct combinat din scoarta de mesteacan, pana in primavara urmatoare. #ercetatori din %ranta au a<uns si ei la concluzia ca o cura cu seva de mesteacan, cate o <umatate de litru pe zi, vreme de 6 saptamani, are efecte regeneratoare asupra sistemului nervos. 2til c+iar si in ca'ul virusului -I( Aama de utlizare se mai refera si la epuizarea nervoasa, la tulburarile de memorie si de concentrare, a<ungand pana la starile de epuizare si astenie inclusive la tumorile de pe creier si de pe maduva spinarii. cidul betulinic, principala substanta activa din seva si din scoarta de mesteacan, are efecte citostatice neasteptate asupra celulelor maligne din formatiunile tumorale de pe sistemul nervos, mai ales la copii. &tudii recente au dovedit ca, prin combinarea unui citostatic devenit clasic - Bincristina =obtinut, si el, dintr-o planta numita saschiu; si mesteacan, se obtin efecte spectaculoase in tratarea unor forme de cancer pulmonar. #eva mai recent, cercetatori de la @niversitatea #arolina de ?ord au constatat ca substantele active din seva, dar si din scoarta de mesteacan incetinesc chiar si dezvoltarea virusului FIB, cel care produce &ID . &i in acest caz, au dat rezultate cure de cate 5 saptamani, constand in seva, combinatata cu decoct de scoarta de mesteacan, cate un litru pe zi. ,ezultatele au dus nu numai la inhibarea si dezvoltarea virusului insusi, dar si la amplificarea imunitatii organismului. 2n leac universal >-am referit in cele de mai sus la rezultatele cele mai spectaculoase ale cercetarilor privind efectele sevei si decoctului de mesteacan. ,aman insa in continuare utile tratamentele traditionale transmise din generatie in generatie la acele popoare ce locuiesc in zonele imadurite cu mesteacan. 2le privesc) hipertensiunea, cardiopatia, bolile renale, reumatismul, diabetul zaharat =indeosebi ca prevenire;, boli respiratorii, combaterea obeziatii. Reteta de colectare a sevei din trunc+i Iata si o retea de colectare a sevei, conform practicilor traditionale rusesti) cu a<utorul unui topor, se incizeaza in scoarta o crestatura in forma de B, cam la 1 metru de la sol. &e fixeaza de trunchi o sfoara =sau un furtun foarte fin; care se trece prin crestatura si de acolo se introduce intr-un vas, fixat si el pe trunchiul pomului. &eva se va prelinge dealungul sforii sau prin tubul capilar, depozitandu-se in vas. Dupa colectare, seva va fi strecurata. 2ste necesar ca, dupa colectare, crestatura facuta in trunchi sa fie acoperita cu ceara, pentru ca lemnul mesteacanului sa se poata regenera normal. &eva se consuma numai proaspata. In ,usia, se comercializeaa seva de mesteacan imbuteliata, ca bautura racoritare, dar, dupa parerea specialistilor, efectele ei curative sunt reduse.
+ublicat de ,adu Iliescu la "1)1Trimite.i prin e-mail+osta.i pe blog/Distribui.i pe T0itterDistribui.i pe %aceboo1 2tichete) mesteac3n

Reacii:
7 comentarii)
1. p+lo/6 ianuarie 2"12, "8)6: Buna ziua, ,adu Interesant, foarte interesant si suficient de complet articolul tau. >esteacanul este un copac sfant in mitologia rusa si copacul sufletelor duse in mitologia scandinava,=mai precis suedeza; este copacul vietii si al mortii deopotriva.>esteacanul este, fara tagada, copacul meu de suflet , dat fiind <umatatea mea materna cu radacini adanci in >ama ,usie. $a 'mosie' troneaza ma<estuos un mesteacan pletos si inca trei, ca o familie, din cei piramidali. $a ei mergem, inainte de toate, sa ne incarcam cu energie, dupa ce , in prealabil, le-am dat binetea si cerut incuviintarea cuvenite. 2 o veche cutuma pe care o urmam cu sfintenie, ori de cate ori a<ungem la mosie. >esteacanul este singurul din semintia copaceasca bucuros sa imparta neconditionat din energia sa cu stirpea omeneasca. #eilalti sunt mai circumspecti. dar asta e o alta poveste... >-am lungit nepermis de mult, cer iertaciune, pentru ca alt ceva am vrut sa mentionez) modul de colectare. De mult s-a renuntat la crestarea cu toporul , dat fiind ca rana se cicatrizeaza destul de greu =omuI e om oriune, si nu de putine ori crestatura era facuta fara suflet,la propriu 'din topor'/ iar copacul in scurt timp se prapadea;ca sa nu mai zic de pardalnica ciuperca a mesteacanului =si ea folosita in medicina naturista;care se instala mintenas pe locul ranit. De aceea eu am invatat asa)sa fac un orificiu de max. 1,7 cm , cam cat grosimea degetului mic, sa introduc un <ghebulet din lemn =eu il fac din trestie sau papura;, in cel mai nefericit caz din plastiJ daca nu avem, indes o carpa curata si las un capat inafara sa curga direct in vasul pregatit =borcan din sticla, nu metal sau plastic/;. *rificiul se face la circa 7" cm deasupra solului =o lungime de gamba;si nu mai adanc de 2 cm// &i nu se colecteaza oricand/ sta e foarte important. &e colecteaza din momentul in care s-a trezit copacul, o data cu trecerea perioadei de inghet si pana la momentul 'rabufnirii' frunzelor din muguri, cat sunt inca de marimea unei unghii, si inca sunt lucioase si lipicioase. Dupa acest moment nici proprietatile nu mai sunt cele dorite, si ce-i mai grav, putem rani ireversibil copacul. In momentul in care seva aproape inceteaza sa se mai scurga, ii fac un cep din ceara de albine, pentru ca este un excelent cicatrizant si antibiotic natural. De la un singur copac se ia o data la trei-patru ani nu mai des. cu drag ,3spunde.i

2. Radu Iliescu7 ianuarie 2"12, 1")5Draga

phlox,

acesta este unul din primele articole postate pe blog, e slab, e cu informatie de cine stie unde. ?u-i nimic trait, nu-i nimic serios. #ompletarea ta e de toata cinstea. >ai treci pe aici, ca e nevoie/ ,3spunde.i 6. p+lo/8 ianuarie 2"12, "6)62 >ultumesc, ,adu. ?egresit voi trece...si nu numai J; ,3spunde.i 5. irenadaiana2 noiembrie 2"12, "5)"5

Buna ,adu, m-am regasit cu uimire si de ce sa n-o recunosc cu placere in blogroll. Bad ca aici ai o multime de articole interesante , le-am frunzarit pe cateva atrasa de comentarii pentru ca ating subiecte care ma intereseaza si in concluzie cred ca e cazul sa incep cu cititul ceva mai sistematic. sa ca am luat-o usurel de la mesteacan. ?u stiam de ce-mi place asa de mult , visez mereu 'trunchiuri albe de mesteceni ca argintul strecurat'. @n prim vers dintr-o poezie neterminata. +robabil cand ii voi avea 'la mine in batatura' vor veni si celelalte de la sine. >ai vad ca Blogareala mea nu-i chiar fara rost. >a duce spre lucruri de care chiar am nevoie , terapie anticancer pentru sotul meu , informatii despre plante pe care le iubesc , o comunitate de care ma simt apropiata pentru ca iubim aceleasi lucruri. +amantul si viata. &au invers , n-are importanta , pamantul , din el am iasit si in el ne intoarcem si intre extreme o suma de fire de pamant , viata... >a voi intoarce pe blogul asta negresit. ,3spunde.i ,3spunsuri

1. Radu Iliescu2 noiembrie 2"12, "8)58 Draga Irena, evident ca blogul tau e demult la mine in blogrol. >a bucur ca 'te-ai descoperit' )-; s fi incantat sa gasesti lucruri utile pe blogul nostru