Sunteți pe pagina 1din 218

NOMANIi

PATA DE

SAR156BULGARi

MAI ALES CU PRIVII1E LA

C HESTIA MACEDO-NOMANA

DE

Iur BARBuLrscu

LALINZAT AL ACADINIZI ROMANO

SU-OINECTOR AL A NHIVOLOW STATOLOS

BUCURESCI

TIPOGRAFIA UNIVERSITARA" A. G. BRATANEscU

30, STRADA ACADEPUEI, 30

1905.

dacoromanica.ro

FREFATA

Popoarelor, in raporturile din/re ddnsele, adese-ort

li se 'nkimplet ceea

ce si indivizilor singuratici in

Societate, ca, adicet, prin miscarea complicatet a im-

prejuretrilor, o petrere, fie bund fie rea dar gresitet

despre ele si activitatea lor, sei se formuleze, sei se cris-

talizeze, set princlei rd dei cini si ast-fel sei

se perin-

E feno-

ntenul sociologic surprins de alt-fel si fixat Inca de

deze

'n curgerea

nesteivilitd a vremilor

La Fontaine in cunoscuta-i formulare : «C est souvent

du hasard que nail l' opinion,

_fait toujours la vogue».

et c'est P opinion qui

Dar, precum datoria Societei tii este de a cauta sei

fie &vapid, reducdnd pe fie-care individ la adevetrata

sa valoare, tot ast-fel si Istoria

'i datoare, cdnd

poate, sd combatd prejudecei tile gresite, dand mai a-

les fie-cetrui popor ce i se cuvine.

Acesta din urmd e, in mare parte, scopul lucreirii

de fatd. Cdci,'adeveír,intr, printr'insa se dovedeste

mai inteii al in veacurile trecute, precum era o exa-

gerare in bine, pornitd din curentul cu sentimente fi-

lo-slave de la not', faima cá Sdrbii ar fi singtaii

prea inteb-pli", tot ast-fel era o exagerare in

rag,

sta'rnitd de reactia curentuliti protivnic anti-slav, pare-

rea, perindatd si pana astd-zi in popor, tei aceia ar

fi din potrivet prea prosti,» Apoi, tot de aceea mai

dovedesc ca, in aceeasi veche perioadd a slavonismu-

lui, era predomnitor in viata sociald a Principatelor

dacoromanica.ro

II

noastre nu bulgarismul

cum gre0t s' a crezut

ci sarbismul, atat sub forma proprie sarbeasca cat-

i sub forma macedoneana : in limba romano-slava,

in biserica, in data economica

Precum lard g, mal add, relativ

i social& 'n general.

la timpul nostru

de acum, ca" e o prtjudecata gre0ta pa rerea, c0 s' a ras-

pandit

i intre nol, ca Slavii macedoneni aii fost 0

ar fi bled' netaga dud Bulgari lar nu Scirbi, 0 ca ,

decl, numai Bulgarii lar nu Sarbii, dintre

acegi

Slavi, ar avea drepturi etnografice 0 istorice in Ma-

cedonia.

Dar, in afara de aceasta tinta cu car acter nega- tiv, lucrarea de fata ma are, in legatura cu cele de

sus, 0 un rost pozitiv sail" mal bine constructiv. Ca ci

tot printr'insa se arata, ca tendintele de acum ale Bul-

garilor

i Sarbilor lap' de Regatul nostru ne invata

ca: in indrumarea ce dam Chestiei Macedo-romeine ar trebui sa ne conducem mai intdi dupa interesele poli-

tice ale României 0 numal in al doilea plan dufia

cele culturale armane01 (fi.

de cum se lucreaza asta-zi.

86),

ct0i dar contrari4

In mai bate punctele esentiale din aceasta lucrare

am pared deosebite de cele ale

tiintel de asta -zi, ba

odata imi permit chlar a nu fi de acord nicl cu di-

plomatia noastra. Ast-fel cred inset ell despre acelea,

i pentru ca aceasta credinta mi-e intemelata pe iz-

voare 0 constatari noui, socot ca nici rag nu fac 0

nici nefolositor nu voi

fi spunand-o.

Bucurefir zi- Decernbrse 1904.

dacoromanica.ro

ILIE BARBULESCU.

LUFTA ACTUALA

DINTRE

SARBI 113ULGARI

ROLUL RO1'1ANIEI $1 PIACEDO-ROMANILOR PATA DE DARSII

IN PIACEDONIA

In lupta cea vecinica si fireascä pentru existenyá,

fiecare individ, decI fiecare dintre nof, pentru ca sa

träfasca, sd-si asigure viata si sà o ducá mal' departe dezvoltand-o, trebue sa facá in acelc0 timp o indoitä

si imparechiatd lucrare, trebue adica sa faca o ac-

tiune pozitiva si alta negativa. Prin acOuneapozitivei

noI muncimde regula pe o cale cinstita si demná-

ca sà ne producem, castigara si sa asun. iläm elemen-

tele de cari avem nevoe pentru pastrarea si dezvol-

tarea vietif noastre fizice, morale si intelectuale. Prin

actiunea negativa' irisa' cdutdm si trebue sa ne silim

pe de o parte spre a ocroti lucrarile celei

si rezultatele dobandite printeinsa, iard pe de alta

spre a neutraliza sati a zadarnici tendi*le protiv-

nice exister4ii si dezvoltarii individualitätii noastre ale

altor indivizi carf, fie din invidie, fie din rautate, fie

din ambi01 imorale, ba de multe ori chiar din ne

pozitive

1

dacoromanica.ro

2

voIa lor de a trai, ar cäuta sä loveasca §.1 sä zatic-

neascä. traiul §i mersul nostru inainte.

Intocmai ca un individ, tot astfel statul

sail po-

porul, in fireasca lor lupta pentru existenta. §i pro-

pa§ire, trebue sä faca In acela§ timp o actiune po-

zitivä §i alta negativa. Prin actiunea pozitiva

el

statul sati poporul

cauta sa stapAneasca §i sa uti-

lizeze fortele fizice, chimice §i. alte elemente morale

ale naturil inconjurätoare sail mai indepartate. Prin actiunea negativa insä, ca oil. §.1 care individ, statul

sail poporul cauta pe de o parte sa ocroteascá lu-

crarea celei pozitive, *lard pe de alta sä. cunoasca §i

sa pareze, sa neutralizeze §i sa zadarniceasca la vreme

tendintele izvorâte din idei §i sentimente protivnice

desvoltdrii lor individuale §i unitaretendinti ale altor

state §i altor popoare, dimprejur mai ales.

Statul

Ca oricare alt stat §i popor, tot astfel

§i

sail Poporul Românesc, spre a-§I

asigura existenta

§i a §i-o duce propd§itor mai departe, cata sa facä

aceea§i indoita actiune pozitiva §i negativa In acela§

timp. Noi, dar, de asemeni, spre a ne ocrotilucrarea

celef pozitive, trebue sà facem din vreme §i mereti

o actiune negativá de cunoa§tere §i neutralizare saii

zadarnicire a tendintelor protivnice existentir noastre

politico-nationale ale nearmirilor §i statelor dimprejur

mai ales : Maghiarif, Ru§ii, Bulgarii §i SArbil.

Interesant ar fi, ba chiar plin de insemnä.'tate pentru

noT, sa vedem acum gAndirea §i tendintele politico-

nationale ce hrdnesc fata de Statul §i Poporul Ro-

mAnesc fiecare din cei patru vecini pomenitI; pentru

ca apoi sä ne darn seama §i sa §tim, pe temefuri po-

dacoromanica.ro

3

zitive si reale, cum sa indruma In necesara noastrd

actiune negativd fatä de totr. Ne märginim insä, de

o camdatä, la cercetarea acestor lucrurf cu privire nu-,

maf la Sarbf si Bulgari. Si facem aceastä alegere

.1dsänd la o parte pe Maghiarf si RusI

pentru ca subfectul ar fi prea intins, ci maf ales din

pricina altor motive precumpänitoare. 0 facem pentru

nu numaf

cä studierea cu deamänuntul a acestor chestiunf ne-a

dat convingerea cä, maf ales raporturile dintre Särbf

si Bulgarf intre dânsiT in Macedonia, precum si ten-

dintele lor fatä de Statul si Poporul Românesc, ne

sunt nu numai slab dar chfar fals cunoscute. Si le

cunoastem fals, pentru ca.' nof nu le ctm din cerce-

tarea directa fei cula de noi -inig a acelor raporturf

si tendintf, ci din ceeace unif mai marcantf, sati pe

carf if presupunem astfel, dintre oamenif acelor po-

poare ne declarä in anumite ocazif (s. ex. la inter-

vievurf sali in discursuri la solemnitalf) ; si Inca, le mar cunoastem fals pentru ca, neViind limbile aces-

lOY popoare slave, deci nicI .miscärile intelectuale si

de fapt sufletestf ale lor, pe carf

le aratä in toatd

golicfunea numaf in ceeace scriti in cdrtile si publi-

catiile lor bulgare sag sarbestf, suntem redug a ne lu-

mina asupra lor numal din spusele presel saa ale pu-

blicatiilor occidentale, franceze sat.' germane maf ales.

in toate aceste lipsurf ale noastre, pentru niste

chestif ca acestea de carf pare ca.' nu ne-am dat seama

cd ne sunt vitale, n-am bägat bine de seamd nicf cd

acele discursurf de la solemnitalf sail intervievurf nu

corespund stdrif

Bulgarif in general o hränesc fatä de Românf si Ro-

sufietestf generale ci reale pe care

dacoromanica.ro

4

mania, si nici ca presa occidentald suferd si ea, poate,

de aceleasI defecte de necunoastere ca noi. §i lumi-

nandu-ne in acele chestif din spusele acester prese, mal

ales, nu am bdgat de seamd (pentru ca, nestiind si.

ce spun presa si. publicatiile bulgare sail sarbesti, drept

e ca nici n-am avut prin ce sa bdgarn- de seamd)

cd ea, fie cd se intemeiaza pe date proprif ale cer-

cetarif oamenilor sal' i call insa maf tot-dauna nu still

nicr bulgdreste nici sarbeste, fie cd-I dail acele date

Bulgarif sati Sarbif insisi,

sail nu destdinueste de

cat aceeace nu atinge interesele sale politice si na-

fionale ; sail cd de ceeace nu o intereseazd nu spune

nimic, cu toate cd, poate aceste lucrurf nespuse ar

fi pentru interesele noastre cu totul importante ; sail

de cele mai multe off, din pricina lipsei de control

provenite din nestiina limbif si miscarii intelectuale

a acelor popoare slave in limba si Ora lor, ne im-

partaseste faptele si stdrile nu cum ele sunt in rea-

litate, ci cum i le-ad inspirat eel mai iscusiV dintre

de regula Bulgarii.

acel concurenti: in Macedonia :

Despre Maghiari si RusI insä aceste fapte ne sunt

mult mai bine cunoscute, cu deosebire fiind-cd ade-

varata si reala miscare actuala a sufletului lor le cu-

noastem in chiar limbile lor, prin frAii Romani din

Ungaria si Basarabia mar cu seama. lata intaiul mofiv

pentru care ne marginim acum a vorbi despre Sat-hi

si Bulgari. Dar pe langd acesta mai este si un altul,

anume gandul cd 01, prin imprejurdff cunoscand mis-

carea intelectuald a acestor cloud popoare la dansele

acasd si in chiar limbile lor sarbd sail bulgard, voi

putea fi realmente folositor, uneoff indreptand cateva

dacoromanica.ro

5

ider gresite insinuate la nor mar ales din occident,

iar alte datI impartasind cateva fapte nouf acelor carr

urmäresc, cu un spirit mar cuprinzator, chestia ma-

cedoneanä si interesele romanizmuluI in Macedonia.

In sfarsit, al treilea motiv e ca cunoasterea mal pre-

cisä. si clara a sufietulra in actiune bulgar si sarb

mi-a inradacinat in minte-mi convingerea ca, de vom

därnui Inca in aceasta falsä cunoastere a lur de acum,

si de nu vom sti din vreme cum sà indrumam ac-

tiunea noasträ negativa fatd de Bulgarr si Sarbf, atuncr

mult mar curand de cat ne inchipuim vom avea de

lucru peste Dundre de cat peste Carpati sail' Prut.

Ltd de ce mi-am propus a vorbi in acest loe despre

vecinif nostri imediati de peste Dunare, si

despre : Lupta actuala dintre Sarbi .5i Bulgari, ,si

rolul Romania ci al Macedo-Romdnilorlaid de ckinii

In Macedonia".

§i am ales cercetarea raporturilor dintre aceste state si popoare nu in alta parte ci in Macedonia,

fiindcd, din cunoasterea lor mai ales acolo,

anume

ni se

desprind noua clare tendintele ce ele ad si hränesc

fata de Romania, precum si directia ce nor trebue

sà dam actiunil noastre negative fata de dansele.

Dar pentru ca pe acestea sa le inteledem lämurit,

si pentru ca din cunoasterea lor sä ne putem fauri

energif nationale, va trebui s'a le vedern din

puncte de vedere ; si anume sa clarificarn :

trer

Din ce consta lupta dintre SarbI si Bulgari in Ma-

cedonia, si pe ce ratiunr se intemefazd dansa ;

Carr stint tendintele politico-nationale ale statelor

si popoarelor acestora fatä de Romania si Romanr ; si

dacoromanica.ro

6

Ca o consecintd din acestea : cum trebue sä in-

drumdm noI actiunea noastrd negativá fatd de fiecare

din acestI doi concurentI in Macedonia.

I

LUPTA DINTRE S.A.RBI

PENTU

MACEDONIA

1 BULGARI

Cunoscut e ea in mozaicul de popoare : elene de

o parte, lard de alta latine, (in cad putem enumdra

nu numai pe Macedo-RomânI ci si pe fratii lor de

sdnge AlbaneziI), precum si slave in care infra Sârbir

si Bulgarii,

de popoare carI alcdtuesc, dimpreund cu Turcif, pro-

vincia semiluneI Macedonia, nu existaii,

sfArsitul celui d'al XVIII veac

cunoscut e, zic, cd in acest mozaic

inainte de

sail si mai bine de

inceputul celui al XIX, lupte pe tema nationalitd-

tilor ; ci toti aceia, invdluiti in marama neguroasd a

pravoslavier grecesti, chiar dacd in casele lor vorbead

limba neamuluf din care se trageati, in suflete insd

nu aveati o constiintd clard, ba de cele mai multe

or' nici n'aveati o altd con§tiintd nationald de cdt pe

aceea ed sunt GrecI. De la inceputul veaculuI al

XIX insd, maI cu seamd subt imboldul general al

ideilor de nationalism starnit incd de marea revolutie

francezd §i de dansa zvarlite in constlintele adormite ale neamurilor din Europa balconied, Bulgarii incep

ceI dintdi a se trezi si a-si da seama de neamul sla-

dacoromanica.ro

7

vonesc din care se trag. De atunci el', mai ales din

Principat, prin indemnurile unor bdrbati de aqiune,

entuziasm §i condei, pornesc si mai departe, in Ma- cedonia, la Slavii de acolo, miscarea de propaganda

Propagandistil Bulgari, &and

constiirga slavä era cu

totul vaga si

confuza, cand ea nu era de tot gre-

naponalista

bulgarei

aci de o popula0e a cat-el

cizatä, printr'o priceputa, statornica si stdruitoare lu-

crare strecoarä in scurtä vreme in sufletul unei mar'

paqi dinteinsa convingerea ca ea e anume de neam

bulgar, fiind-ca, o invaIa cldnsii, bulgäreascä e limba

ce o vorbeste ; §i pe längd aceasta Inca, mai izbu- tesc sa-i faureasca in sufiete, ca energie na0onala

bulgaret, credir4a ca.' Macedonia, care azi ar fi locuita

statornic mai ales de BulgarI, §i in vremile trecute

a fost ea stäpanitä de parintif si mosil acestora de

astazI,

Turd

ast-fel

cà, deci, tot de Bulgari, lar nu de

i nici de nimeni altul nu se cade sa fie con-

clusa in viitor.

Iar printr-aceasta indemdnateca propaganda, Bul-

garif izbutesc ca, in scurtd vreme,

o foarte mare

parte din popula0a slava' a Macedoniei sa se creada

bulgäreascd, si ca, sprijiniti si de staruintele Rusiei,

dobandeasca la 1871 chfar o biserica proprie

bulgard, Exarchatul, care le sluji drept noü mijloc

de bulgarificare. Si de atuncr, pana mai in anif din

urind, propaganda bulgara, prin bisericä

si scoala

mai ales, pdsi cam tot biruitoare in bulgarizarea coi-

stiinei

macedoneni.

Dard, pe de alta parte, numai ca ceva mai tarziii

de cat Bulgaril, subt imboldul acelorasi imprejurdri

dacoromanica.ro

8

generale ca ace§tIa, incep §i Sarbif sa se trezeasca

In sensul unel vietuiff nationale propril: sarbe§tf. Si

la randul lor, §i clan§if incep, maf ales din Principat

sa-§i intindä. in Macedonia, la Slavii de acolo, gandul

de marire a neamuluï. §i statuluf lor. Cad, intoemaI

ca Bulgarif. §i aläturf de dan§if, pornesc §.1

Sarbif

printre SlaviI macedonenfcarI cand nu eratí de tot

grecizati in suflete, nu aveati alta con§tiintä de cat

una confazd §i vaga slavondo propaganda patio-

nalista scirbeasca ;

invete cd limba ce el" vorbesc

e aceea sarba, §i cd, Sarbii fiind chfar mo§if §i stra-

mo§if lor earl" aü locuit statornic §i aI stäpanit

in

vremurile trecute Macedonia, aceasta provincie numai

de Sarbf, iar nu de Turd §i

nicI de nimeni altul,

se cade sà fie condusä in viitor. Iar aceste idef se

sile§te propaganda sarbeasca sa le insadeasca §i in-

rädäcineze nu numai in sufletele cari n-ail

de cat

con§tiinta vaga §i confuza

slave(' , ci chiar sá maI

caute in acela§ timp a face pe eel atra§T de bulga-

rizm sà renunte la el §i sa se intoarcä la o con§tiintd

nationald sarbeascd; cdcf §i pe ace§tia if invatä pro-

paganda sarbeaseä cä el' nu sunt Bulgari ci Sarbi, fiind-cd, le zice, sarbeased e bimba ce o .vorbesc. Dar tocmai aci, in aceste tendinte opuse exerci-

tate asupra aceleea§i populatif macedonene, incepe

lupta intre BulgarY §i Sarbf pe tema nationalistä ;

cad. §i unif §i ceIlaltI vor aceeai Macedonie §i unif

§i cerlaltf pretind ea e de neamul lor aceecql popu-

latie slava de acolo.

Iar fiind-cd fie-care din aceste cloud state §i po-

poare slave cred cd, in momentul uneI rezolvarf a

dacoromanica.ro

9

chestief balcanice in cazul impdrtirii Tur cief sati al

deslipirif Macedonief de dansa, Europa va ddrui

aceastä provincie aceluia dintre ele care va fi socotit

a are cele mal multe drepturl etnografice si isto-

rice ; de aceea, atat Bulgarif cat si Sarbif se silesc, fär-de rdgaz fie-care, a face diplomatia europeand

sd capete convingerea cd dreptatea e numai a lor.

Numaï cd propaganda bulgard, precum e ea mal

energia si mal iscusitä de cat cea sarbeascd in Ma-

cedonia insdsi, tot ast-f el e dansa mai intinsä §i mai

insufletita de convingerea cd reclama e sufletul intre-

prinderilor chiar in afacerf diplomatice. Astfel cä, ches-

tia raporturilor, a drepturilor si a ratiunil lupteY dintre

el si Sarbi in Macedonia, tocmai prin acea zgomo-

toasd si indemanatea reclamà si prin ale ei retele

'ntinse cu prisosinta 'n Europa apusand,

tocmai

prin acestea, zic, acea chestie e astdzi cunoscutä §i

judecatd mal ales dupä insinudrile izvoarelor tenden-

tioase bulgare. De aceea vedem astazi a presa eu-

ropeand, francezd sati germana de pildd,

care ju-

dea lupta dintre Bulgari si Sarbi in Macedonia, necu-

noscand in de ajuns si temeinic nici limba si nici istoria

lor, dd in general dreptate celor dintai, considerand

pe ce': d-al doilea numal: de simpli ambitiosl saii pis-

mdtareti. Cdcf tot ast-fel o invap iscusiMa presef

bulgdresti, care, prin condeele-1 distinse, mereii in-

firipeazá zvonuri prin cari apoi fdureste convingeri

ca: «chestia macedoneand e chiar in sufletul popo-

ruluf bulgar, pe cand la Sarbi poporul nici nu stie

cà ar exista in Macedonia Sarbi. Aceastd chestie

la Sarbi e numar o

inventie din anif din urmd a

dacoromanica.ro

10

rdposaOlor regí Milan

carit, din invidie pentru izbanzile Bulgarilor acolo,

urascd §i sd le puna piedici. Chfar §i

astd-if, zice in acest articol S. Radev, chestia mace-

doneand nu-§i are la Sarbf rdddcini in popor, ci ea e

numai opera politice, a administrape §i a räutätif

§i ambitiilor neputincioase ale unor redactori de ga-

zete liberale». i)

aü inceput

§i

Alexandru Obrenovici,

Iar noi Romanii, cad: nu ne hrdnim pan acum de

cat cu cea ce occidentul ne impdrtd§e§te,

credem

ca §i dansul, fdrd d-a cerceta in adanc, cá populatia

slavd statornicd

din Macedonia e

qsigur» bulgard

iar nu sarbeascd, §i cà lupta, pe care Sarbif o duc impotriva Bulgarilor acolo, nu are alte temelif de

cat ambiOa §i pizma. De aceea vedem §i in presa

noastrd ca in cea apusand cA in Macedonia se gd-

sesc 1.5oo.000 Bulgari, iar Sarbi numaT 500.000 zic

unif 2), sad qnumaT cate-va mii§oare de locuitorf, car'

poartd numele de,Sarbl», zic altif 3). Si iard§r, tot de

presa occidentald sat"' de influenta asuprd-f a pro-

pagandelor bulgare inspirat, un profesor german

prea filo-bulgar scrie intr-o

«Enciclopedie romana»

ch «Macedo-Romanii locuesc pe un pdmant bul-

garesc» 4); precum, cam in acela§ fel, un diplomat

nostru, vorbind de lupta Bul-

distins

literat al

garilor cu Sârbìi pentru Macedonia, ne spune

:

S. Radev, iii ziarul bulgar Vecerna Posta de la 14 §i 17 Noemb. 1904.

S. ex : Ziarul Conservatorul de la 21 August 1903.

Ziarul Roma'nul de la Pind din II Ellie 1904. G. Weigand, in a lui Dr. Diaconovich: Enciclopedia Romeind

,

227, 229. Cf. acela§I lucru spus de Weigand in : Die Aromunen I p. 3.

dacoromanica.ro

JI

Scirbii aspinind a juca un rol, dar nedomiriti de

partea cärora dintre Turd, Greci saü Bulgari sd-§1:

Incline dorirOle».

Peste tot dar se crede §i la nol cä lupta Särbilor

In potriva Bulgarilor pentru Macedonia nu pome§te

din convingerea vreunuf drept, ci numai din ambitia

celor dintai de a juca §i el: un rol.

Dar pentru cd aceastà idee e fal§äfie cd ea ne

vine direct de la Bulgarr, fie din presa occidentald

inspiratä §i dânsa in acest caz nu de cunoa§terea pre-

cisà a faptelor ci de propapaganda bulgard intere-

satd §i iscusitd 'n

a le falsifica ; de aceea,

§i mai

ales pentru dà avem convingerea cà aceastà cunoa§-

tere fa1§d a raporturilor dintre Sarbf §i

Bulgari

Macedonia ar putea deveni din ce in ce mal pdgu-

bitoare intereselor viitoare ale Romänief §i Romani- nilor, sd ardtdm nof cum stati acele raporturI in ade-

vdrata lor realitate ; sd ardtdm noI, intemeiati nu pe

spusele popagandei bulgare

fie acele ale presei

ci din

occidentale

fal§ informatd tot de cea dintär,

mnsäci 1n4carea intelectualci ci sufleteasc& a lor, fixatä

§i pusä 'n lumina 'n scrierile lor propri1 bulgare

s&rbegi.

Pentru aceasta insd, va trebui sà cercetdm lupta

dintre Bulgarl §i Särbi din trei puncte de vedere §i

anume sà vedem :

a) Dacd lupta dusd de Särbi in potriva Buigari-

lor in Macedonia n-are dreptatea la temelie, ci e nu- ma' o luptä stärnitd §i hränitd de ambiOa vanitoasä.

011ánescu, in ziarul Epoca de la 28 Ian. 1905.

dacoromanica.ro

12

a celor dintaiti de a juca un rol,cum am vdzut cd

se crede §i la nof

b) Daca se poate sustine cu temei §i indiscutabil

ca in vremile trecute Macedonia a fost locuitd sta-

tornic §i preponderatd de Bulgari iar nu de Sarbi,

cum se crede §i la noi ;

Dacd se poate susPne cu temef

i indiscutabil

i preponderantd

ca astdzi populatia slavd statornicd

la numdr din Macedonia e bulgard lar nu sarbeasca,

cum am vdzut cd se crede §i la Da

SA cercetdm aceste trel puncte pe rand.

a) S&rbif 'lar nu Bulgarii vor Macedonia

din vanitate ?

Iscusinta Bulgarilor de a se presenta Europei ca

pe temeiul unei pretinse

singurii dintre Slavi, carl,

indiscutabile majoritalf de Bulgari: statornicf in Ma-

cedonia, ar avea dreptul de a cere pentru dan§ii

aceasta provincie,aceasta iscusintd a fdcut

ca §i

la noi, ca in

occident, sa se creada cd in

adevar

Sarbii, f ata de Bulgari, n-ati nicr un drept actual et-

nografic acolo.

La acestea s-ati mai addogat apoi §i formularea

neclard §i schimbatoare a ideilor unora dintre Sarbi,

ca acei studenV cu carl a convorbit raposatul Ne-

nitescu §i carri-ati spus cA poporul lor, pe temeIuri etnografice, pretinde Macedonia pana la Perlepe 1)

Iscusinta propagandeI bulgare, biruitoare In lumea

I) NeniIescu : De la Romdniï din Turcia eitrofteand, p. 37.

dacoromanica.ro

13

culta occidentald, pe de o parte, iard pe de alta ne-

cari vor Macedonia

precizia aspiraOilor sarbesti,x)

unele pana' la Perlepe lar altele pana la Salonic,

contribuit din

ce in ce mal mult sà formeze

i sá

intareascd si la noi convingerea mai sus pomenitd

ca «Sdrbii aspira' a juca un rol, dar sunt nedomi-

riV de partea cärora dintre Turci, Greci

sd-si incline dorintele».

Dar, fie propaganda bulgarä direct, fie

i Bulgari

indirect

prin lumea si presa occidentald inspiratd si informatd

de la dansa, ne-a cladit o convingere gresitd

temefatd pe fapte

miscarea sdrbeascd e pornitd in

i star

i in-

false ; fiindcd, in realitate,

Macedonia nu din

ambiOa de a adäoga o bucata de pdmänt mai mult

la regatul Särbief, cum credeati chlar si acei

stu-

dentl cu carI a conversat Nenitescu,

ci din o alta

conceptie mult mal Inaltä.

i anume, in sufletul ca-

lduzitorilor priceputi si departe vdzdtoff ai Regatului

Neamuluf Sdrbesc std addnc inrdddcinatd

cre-

dir0 :

nu atdt ca acestuf regat

îi mal lipseste o

bucatd de pdmant, ci ea el nu poate trai mult in

actuale, adeca Jara eire la mare. Aceasta e

rostul miscarei sarbestf in Macedonia, lar nu acela

pe care 11 gandim noi dupa cele spuse de Bulgari

si occident. Iar aceastä politica de pura existen ta o

I) Aceastä neprecizie, provenitä din neintelegerea adáncã de catre toff din ce consta insemnatatea Macedoniei pentru Sarbi, o märturi-

sete

i P(avle) 0(rlovici) in studiul s'aù : ccPrivire

asuftra

noastre cultura/o-politice in Vec&a Scirbie

i Macedonia peina la IgoID

(Pogled na nas prosvetno-politicki rad u St. Srbiji i Macedoniji do 1901 godine), publicat in Srpski knjiz Glasnik de la 16 Iulie 1904,

pag. 1077.

dacoromanica.ro

14

impartaseste si o framdntd in regatul Sdrbief

i in

Macedonia nu numaf cef cu sentimente filo-austriace,

carf

ar putea fi banuiti de instrumente germane in

potriva intelegerif

BalcanI, ci chiar

vadä despre acest lucru ne stall nu numal neintele-

fratestf

si a unirif

Slavilor din

i cef mar filo-rusf, radicalif. Do-

gerile

i luptele patimar dintre Bulgarf

i Sdrbf, ci

chiar scrierilepolitice ale lor. Dovadd ne' e, de pilda,

aceea ce fostul sef al propagandef sdrbe din ministerul

S. Simicf, sCrie inteun

studiii al sail cu titlul : «Sdrbia, Bulgaria

i ches/ja

albanezei », publicat anul trecut intr-o revista sdrbeasca.

El, formuldnd idealul necesar, faurit din nevoile de

existen(a, ale regatuluf sdrbesc d-a 'sf intinde gra-

*le in Macedonia, motiveaza astfel lupta pe care

Sdrbif trebue sd o clucd impotriva Bulgarilor acolo

cMarturisesc, zice Simicf, cà if e gred poporuluf bul-

de exteme de

la Belgrad,

gar sd fie lipsit de un milion de

element slay» i)

In Macedonia ; dar sustinem ca Sdrbief 'I-ar verif

mai greti aceasta, fiindcd ea e maf slabd de cdt Bul-

garia, atdt ca teritoriti cdt

i prin populatia ce o are.

i apus de tinuturile

In cari domneste Austria, si neavdnd, precuni are Bulgaria, eire la mare si alte piete pentru produc-

Presatd din spre mfazd-noapte

tele sale, Sdrbia e osdndita nu numaf sd fie vasala

Austro-Ungarief in privinta economicd, ci ca,

eco-

nomiceste sapata, set' plarda i neatd rnarea-1 politica,

daca nu izbutWe la vreme sa se sec-0e de aceste strd n-

1) SA se observe acest termen, prin care vrea a intelege ca populatia din Macedouia e nu bulgarA, cum pretind Bulgarii, ci in general pur

simplu slavA.

dacoromanica.ro

15

son cu esirea la mare. De catä pagubd ne e nouä

Sârbilor atarnarea de pletele Austro-Ungare, mdr- turie vorbitoare ne sunt urmdrile acelor neincetate

sacaelf cu cari ne munceste Austro-Ungaria, indata

ce nu-i place ceva in Sa'rbia. Pe catd vreme astfel e situatia in Sarbia astdzr, când e incd Turcia std-

pând pärtii de miazd-zi a Peninsulei Balcanice,

ce

s'ar alege de ea când s'ar inculba Austro-Ungaria

§i acolo. Iar aceasta la acest lucru tinteste, lucrând

serios si foarte

circumspect.

.i daca, va izbuti in

cazul când va sosi lichidarea Turcid, sa-si asigure

esirea la marea Egee, atunci Seirbia e nimicita" 1). Apoi un alt scriitor sarb Pavle Orl ovicT, intr'un

studiti al sdil 2), declard de asemenea ca : «SArbia e

despailità de regiunile apusane sârbestr printeun zid

chinezesc. DacA se izbuteste ca sa fie despäilitä si

de Macedonia prin puternicul strat albanezesc, atunci

sarbimea a perdut nadejdea in viitorul säil na0onal,

lar Sârbia si-a perdut prima conditie pentru existen fa sa politica".

Iar Milan I. Andonovici, profesor de geografie la

Universitatea din Belgrad, intr-o lucrare apärutä acolo

tot in a. 1903 sub titlul : Carte etknographique serbe

avec les limites meridionales, ne spune in acela§ fel

(la p. 83) cä. :

«chestia celor trei vilaiete (Cosovo,

Monastir, Salonic) sail chiar a Macedonia

e o chestie

I) S. Simié : Srbija, Bugarska i Arbanasko pitalrje,

in revista sdr-

beascä. din Belgrad : Srpski Knjizevni Glasnik de la 16 Ian. 1903.

2) Pavle Orloviò: Pitanje o Staroj Srbiji, (Chestia despre vechia

Sarbie), in Srpski Knjizevni Glasnik de la 16 August 1901 pag. 273

Acelasi lucru : esirea la mare propovedueste acest autor sub

initia-

lele P. 0. in o carte : Stara Srbija i Arbanasi, Beograd 1904 p. 43.

dacoromanica.ro

z6

de vial& ci de moarte pentru Sarbi, fiindcä Sarbia,

a§a cum a facut-o Congresul de la Berlin, e singura

tara din Europa, care n-are eire la mare, §i, lard'

aceastet eire, mai inkiiii de bale nu poate fi fiber-

tate, nu poate fi independenta " .

Iatd dar cd, nu vanitatea §i nicf o neintelegere clard'

a aspiratiilor la carI cred a avea dreptul, ci dimpo-

trivä o pricepere adancä a necesitatilor organice pre-

zente §i viitoare ale existentii lor politico-nationale

impinge pe Sarbl la luptä in Macedonia.

Pe de altä parte insä, chiar §i dedesubtul preten-

tiilor §i luptelor Bulgarilor pentru Macedonia se afla

un ideal politic §i national al conducätorilor lor ; cil cf,

intocmai ca Sarbii, §i ef cred cä Bulgaria nu va putea

trdi in granitele-1 actuale, carI if sunt prea mid., ci

va trebui sä se intinda in Macedenia. Dovadä a aces-

tuf ideal al lor ne stà scriitorul bulgar V. Canciov,

fost deputat in parlamentul Principatuluf §i inspector

al §coalelor exarhatuluf bulgar din Turcia. El, for-

muland acest ideal bulgäresc pe care il crede nece-

sar, spune intr-o scriere a sa cä : Färd de Macedo-

nia nu e cu putinta sd se dezvolte un stat bulgar

independent §i de sine stätätor in privinta politicä,

sufleteascd §i economicd, fiindcd 'I-ar lipsi forpIe tre-

buincioase, teritoriul trebuinclos, §i bund-starea trebui-

toare. Dacd se va lua miculul popor bulgar un mi-

lion de Bulgart in Macedonia, atund el va rdmane

prea slab chiar §i fatä de popoarele imprejmuitoare

earl' 11 vor presa in totdauna. Dacd statul bulgar nu

va e§i la marea Egee, va fi condamnat sd 'Inland',

dacoromanica.ro

17

In privinta economica vasal Tarigraduluï, Marif Ne-

gre si Dunarif

Cat timp va exista Turcia in Penin-

sula Balcanica, nu vor fi marl pericole pentru Bul-

garia. Dar cdnd cel din urmá ceas al existentif Statuluf

Turcesc in Europa va suna, atunci Bulgaria va pieri,

daca nu va ibzuti sa lasa la golful Scdonic. Pute-

rile, cari vor pune mina pe Macedonia 0 Tarigrad,

vor stapdni 0 la Ril 0 in Balcani". (Srpski Knjiz.

Glasnik de la 16 Tunic 1903 p. 288).

Ltd' dar limpede ca. dobdndirea Macedonief e un

«ideal» politic si national nu numai al

Bulgarilor

ci si al Sdrbilor. Ba hied, din acestea se poate vedea

ca precum de Bulgari tot ast-fel si de Sarbf acest

ideal e socotit ca o necesitate organica, de a card

realizare depinde existenta si

tiI lor.

viitorul

individualita-

Numat ea, daca voim a judeca, fall de partinire

aceste doua

si idef preconcepute, pentru care din

state si popoare acel ideal e o necesitate in adevar

reala, trebue sa recunoastem ca numaf pentru Sdrbf.

Minded, in adevar, cum marea e pentru state si naif

o conditie necesara de existenta organica ; cm nu se poate tagadui ea ea e plamdnul prin care statul

respira ; evident ca Sdrbia nu va putea

independenta si cu o indi-vidualitate proprie, sugru-

mata cum ea se afla astazi de toate partile pe uscat

de Bulgaria, Turcia si Austria. El'

trai

mult

if

lipseste

pia-

mdnul care o intretine si 'f da puterea de a'sf desvolta

viata. Pe cdnd, cu Bulgaria lucrul nu sta

niel de

cum astfel. Acel ideal, pe care Bulgarif il socotesc

de o necesitate reala, nu poate fi pentru ei o astf el

dacoromanica.ro

2

18

de necesitate ; fiindca statul lor nu e incätu§at pe

uscat ca cel sarbesc, ci I§I are un destul de puternic plarnan Marea Neagrä ; ha er ad, se pare, chiar mar

mult de cat le trebue, fiind-cd acum vre-o dol anf eraii

dispu§r sä. därurascai portul Burgas de acolo Rusiel.

Bulgaria dar are plamánr pentru respirare, pe cand

Sarbia n-are §i trebue

sa."-§1: caute. De aceea, din

punctul de vedere al vietir, pe care in mod firesc

i-o asigure statul ca once altä. individu-

alitate de pe lume, lupta Sarbilor in Macédonia nu

trebue sA

e izvoratä din ambitie vanitoasä, ci din «necesitate

e tocmar

de a trai»; pe cand acea a Bulgarilor

rezultatul unef vanitätf de marire pe care le-a inspi-

rat-o tracatul de San-Stefano ;

e o vanitate aceasta,

fiindcd statele, cele micf mar ales, merg spornic inainte

§i traesc prin o lucrare statornicä intensiva dar nicf

de cum extensiva.

Dar daca din punctul de vedere al scopuluf lor

final, Sarbir ar avea dreptate sA râvneascd la anexa-

rea Macedonier, fiindca printr-insa §r-ar asigura exis-

tenfa ajungand la mare ; §i daca" Bulgarif, cad ati marea §i destul teritorifi In Principat pentru micul

lor numar, nu ati nicI o indreptätire de a mar cduta

expansiuni in Macedonia ; atuncf, cel putin ca drept

real de proprietate, care din aceste cloud popoare

independent de idealul lor ar putea sustine

trecutul istoric precum §i prezentul etnografic (ling-

vistic) le-ar aräta cä Macedonia

proprietate, e o tail a lor ? Cad, cunoscut e cd Bul-

este o

a

fost §i

garif pretind cA in

veacurile trecute Macedonia a

fost de dan.§if maf ales locuita §i stdpânitd, pe cand

dacoromanica.ro

19

Sdrbii din potrivd ca de d'an§ii ; precum Tard§i se §tie

cd cel dintdi sustin cu puterea cum cái limba slavd a

populatief statornice de astdzi de acolo e bulgäreascd,

jara Sdrbii din potrivd ca ea e o limbd sdrbeascd.

Acestea §i ideile gre§ite pornite din izvoare nu-

mai bulgäre§ti,

carf

s-ati

acreditat la

noi asupra

acestor chestiuni, ne imping a cduta sa punem in

adevdrata §i reala ei lumind : lupta istoricci §i filolo- logica dintre Bulgari §i Sdrbi in Macedonia.

b) Lupta Intre Bulgari

i SarlYi pe temeiul istorid

Idealul lor de expansiune teritoriald in Macedonia

§i-1 indreptätesc Bulgarif prin sustinerea invdtatilor

lor sati a altor filo-bulgarf cd Macedonia a fost in

totdauna consideratd de toatd lumea drept «rämdnt

bulgaresc». Astf el zice §i sustine invdtatul bulgar §i

profesor universitar in Rusia M. Drinov. Acesta, in

cercetdrile sale istorice, dezmormdnteazd izvoare vechi

In cari Bulgari, ca s. ex. Iacov Traicov (tipdritorul

la Venetia al unei Psaltirr in an. 1560),

i§I zic

sunt

din p drtile Macedon ene » , intocmai precum Bul-

garul, zice ddnsul, Ion Asan din veacul

al XIV e

numit tot «Macedoneanul» intr-un manuscris din al

XVI secol ').

Un alt scriitor Ofeiko v

sustine cd tarul sdrbesc

Du§an, care cucerise Macedonia, in scrisoare-1

din

1345 cdtre dogele Venetiei Andrei Dandolo, se in-

i) Jubileen Sbortuk na Slavjanskata Beseda p. 29

2. In cartea sa : La Macia'oine au pornt de vue ethnographique et

philologique, Philippople 1888.

dacoromanica.ro

20

tituleazá : cBulgariae imperii partis non modice par-

ticeps» de aceea, fiindcä vrea a intelege cd Mace-

donia era p.dniânt bulgaresc §i ca Bulgari

Slavii dinteinsa.

Iar in timpul din urma KancIov insista

erati

§i

a spune

acela§ lucru in pomenita-i lucrare despre Macedonia.

El zice acolo (p. 17) cd: «deja in secolul IX ese

ciar pe scend poporul bulgar in Macedonia. In vre-

mea luI Boris se clddi

dici al doilea centru cul-

tural

bulgar in ora§ul Ohrida ; fiindca"

episcopul

Climent, cdrula Boris i-a dat sa administreze bise-

rice§te «a treia parte din Imperiul

inceputul literaturei bulgare in acest important loc. In sec. X Ohrida devine §i centru politic al statului

stabile§te

bulgar de la apus». Apor, zice el mal' departe, dupd

deca.derea imperiulul bulgar sub Greci, §i inca' prin

cucerirea lui de Turci, Bulgarii din Macedonia fug

sati in Romania de azi prin sec. XI §i XII, sati in

Italia, saii alii sunt albanizati de coloniile de Al-

banezi pe carl Turcif le a§azá filtre Bulgan in Ma-

cedonia. Si cu toate acestea, zice mal departe Kan-

doy, ají ramas comunitalf bulgare in Ohrida, Bi-

tolia, Costur, Voden, Scopie, Tetovo, Stip, Strum4a,

Doiran, Cratovo, Ser, Menlic,cu toate cä"

eleniz-

mul fu elementul predomnitor in toate acestea. Iar

In sec. XVII, zice Känciov, tot elementul bulgar e,

dintre Slavi, tare in Macedonia, §i anume mal'

ales

In Ohrida, Bitolia, Hrupita, Bigli§ta, Scopie, Strumita,

Doiran. Acela§ lucru in sec. XVIII §i XIX.

ApoT, Kdnclov spune (p. 726), c'a de prin sec: X

se aratä §i Sârbii in mi§care in peninsula Balcanica. ;

dacoromanica.ro

21

dar ca §i atUncf, ca i dupa aceasta, el n-aft avut alta

intindere de cat pe cea a elementului lor de azI §i

anume : la sud §i sud-est se intindeaii pana la lacul

codra si.5ar-planina,

la rasarit nu treceaq peste

Morava bulgard. In urmd, Tarul lor Du§an, (1327-

135) cuceri Macedonia ; dar aceasta .(inu numai cat

el trai, in care timp, Sarbif nu puturd desna0onaliza

pe Bulgarif d-acolo din cauza culturei superioare a

indata ce moare Du§an, Imperiul lui

acestora. Si,

se imparte, §i in Macedonia räman voevozi maY

Cel mal insemnat voevod e Cräi§orul Marcu, care

stapani toata Macedonia apusand, dar care se intitula «rege bulgaresc» ; cdcf, zice KäncIov (p. 121), «Po-

porul Sarbesc cu numarul sail a domnit numai in

vechile regiunI sarbe§ti. Tinuturile cucerite de el la

räsdrit de Morava bulgara §i la miazäzi de Sal- §i

Zeta, ail ramas locuite de Bulgarl, Albanezi §i Greci.

Oarecari locurI in ora§e, prin prejurul acelor vechi

voevozi sati boerf SarbI, rdma§1 de pe vremea lui

Du§an, aveaü

erag cwi de putini, ca aproape se pierdeati In/re cele-

lalte popoare. Colonizan i numeroase de Scirbi in Ma-

cedonia nu sunt cunoscute. Dar nu trecu nici un sfert

de veac de la moartea lui Du§an §i Turcif devenird

stäpani in Macedonia §i nimicira fall multa munca

pe acei boeri (voevozi etc) locali Sarbi. Dintr-o domnie

de un veac a Sarbilorin nordul Macedoniei ramase ca

marturie organizarea bisericeasca in mandstirile clddite

§i reinoite de stäpanitorif Sarbf. Iar In urma, la 1691,

patriarchul sarbesc din Peci (Ipek, in Macedonia),

Arsenie III Tarnoevicf, Cu 36-37.000 de SarbI, din

i coloni§ti

SarbI veniti ; dar acegia

dacoromanica.ro

22

pricina jafurilor Albanezilor si a asuprirei Turcilor,

näpusti Macedonia _si

se .rnutd in Austria. Apoi la

1740, patriarchul sdrbesc din Peci, Arsenie al IV,

dimpreund cu Vládichif din Novi Pazar

i Ujita

cu 80,000

gdsesc sdrbisme

Sarbi, fug in

Austria. Iar dacd azi se

in limba popula0ei de pe acolo,

acestea vin de la «multimea de mänästiri sarbestf,

carr s-afi ridicat aici in vremea stdpaniref sarbesti:»

(p. 122). CuraIi Sdrbi in Macedonia, zice mal departe

123), se afld astdzi in orasul Scopie cam

Kanciov (p.

la 300 de suflete,dar

i acestia sunt veniti in urmd.

din Sdrbia

satul Hasan Begovo, in jurul lur Scopie, ven4I din

Bosnia in vremea nouá ; in Tetovo sunt cdteva case

i Vechea Sarbie ; apol. 5o de

case in

de Sdrbi veniti din Prizren, dar si acestia

bulgari-

zati ; apoi in Salonic vre-o ioo. de suflete, veniti de

curand din Sdrbia. In alte orae din Macedonia se

afld propagandisti

scirbOi nu se afici" Decf, dupd Känciov, Sarbii n-ati fost in Macedo- nia altfel de cat ca stdpdnitori politici ai ei, prin cu-

ai

sarbizmulur, dar comzinitql

cerirea lui Dusan Iarul sdrbesc,

in

sec. XIV;

atunci ají colonizat numai in cate-va locuri cu Sarbi,

dar altfel popula0a slavd de acolo era numai Bul-

formele fonetice cu-

garii. Cdt pentru cuvintele

rat sarbestr, carf

Macedonia, zice KAncrov ca acelea nu va sd zical

se, aflä azi in limba Slavilor din

i

cä acei ce le aú sunt Sarbi, ci numai cá literatura

sdrbeascd,

asezatá in sec. XIV prin cucerirea

lui

Dusan intre Bulgari acolo, influentá

popor, mal' ales prin calugdrii mandstirilor sdrbesti

i lasa urrne in

dacoromanica.ro

23

intemeiate in vremea unuf veac de stapdnire politica

sarbeasca.

Ba, invgatif istorici Bulgari, merg pana apolo in

silintele lor de bulgarificare a Macedonief,

in

cat

chfar si datinele Slavilor din acea provincie pretind

cd 'nu eran si nu sunt de cat bulgare. Toatd lumea

stie astazi ea vestitul vofnic al cdntecelor poporane

sarbestf, acel Craisor Marcu, pe care al nostru Mircea

cel mare l'a omorat inteo lupta contra Turcilor la

Rovine, era Sarb. §i totusf, fiindcd maf ales popu-

latia slava din Macedonia il canta in cantecele sale,

si spre a lua Sarbilor putinta de a pretinde ca po-

por sdrbesc far nu bulgdresc era acel de acolo, care

canta pe eroul Sdrb ; de aceea, unul din

de seamd, poate cel mai bun cunoscator al vechef

ceI mai

literaturf bulgare, A. Teodorov, inteo carte «Litera-

tura bulgard», 1) tagaduind ca Crdisorul Marcu

fi Sdrb, zice (p. 36) ca : «principalul eron, in can-

tecele bulgare eroice e Crdisorul Marcu ;

acesta e

cunoscutul stapanitor al IVIacedonief apusane in se-

colul al XIV, intre Vardar si plaiurile albaneze cu

general bulgd-

al-

capitala Prilep ;

el e un eron in

resc. aintecele bulgare l'afi dat pe Marcu

i poeziei

nationale s(irbesti".

Astfel, ca sà" nu mai citdm si din alp' istoricl Bul-

gad, el pretind ca, in tot-deauna si de toV, Mace-

donia a fost socotita de bulgäreasca,

si cd Slavif

statornici dintr-insa, n'an fost nicf o data dintre Sarbi

ci numai Bulgari.

.1) A. Teodorov : Balgarska Literatura, Plovdiv 1896.

dacoromanica.ro

24

Insd, pe de altd parte §i invdtatil Sdrbi ne aduc

vechi izvoare istorice in

car' Macedonia e numitd

§i consideratd tat-a sarbeascd.

Vestitul culegdtor de poesil populare sdrbe§ti, pd-

rintele literaturer moderne sdrbe Vuk Karagici aduce

din tipdriturile fdcute de Bojidar Vukovicr la Ve-

netia in sec. XVI pasagii in cari acesta spune des-

pre sine cd era «Sdrb din partile Macedonene» I).

Alti invgaV Sdrbi aduc §i

mdrturiile

lui Mauro

Orbini, abatele venetian care a scris al regno de

gli Slavi» tipdritä la 16o1 in Pesaro, §i care declard

pe atund cd Macedonia e tail. sdrbeascä.

Si nu numai at-at, chrar §i vestitul poet croato-ra-

guzan Gundulici, care la sfdr§itul secol. XVI scrise

poemul epic Osman, spune cd Macedonia e tard'

sdrbeascd, ba chiar cd tocmai de aceasta,

uneori Gun-

dulici nume§te Macedonia c-iar pe Sdrbia proprie

Alexan-

dru Macedon era de neam sarbesc ;

de azi unde e ora§ul Smederevo 2),

cdntec din Osman in care zice :

s.

ex.,

inteun

blajinul

«Se ridicd Domnul

Crai

loc Smederevo, Craiul George din Macedonia» ,unde

e vorba de despotul Sdrbiei de miazd-noapte George

Brancovici Smederevtul.

ìzi, Ilarion

din

prea frumoasa Macedonie din

Un invdtat istoric Sdrb, care trde§te §i

Ruvarat a

adunat, de prin cdrtile vechi sarbe§ti §i

Vuk Karadzie : Primjeri srpsko-slovenskog jezika p. 14 Iovan Boskovi6 : Osnzan Ivana Gunduliéa. U. Zemunu 1890 p.

XVIII.

dacoromanica.ro

25

streine, multe note in cari «Macedonia»

«tara sarbeasca» i)

in vremea veche.

e numità

Dr. Iovan Cviici, profesor la Universitatea din Bel- grad, aratd intr'un studiti al sati ca din sec. XVIXVIII tot teritoriul Vechii Sarbii §i al Macedoniei pana mal:

jos de Ueskiub (Skoplie, Scopie)

e numit Sarbia,

In diferitele hall din acel timp ; astf el in harta lui

Merkator din a. 1554, in harta geografului

italian

Giac. Gastaldi din a 1566, in ale lui F. Bertelli din

a 1565, in acea a lui Coronelli din a. 1681, §i tot

astf el in alte harte franceze din sec. XVII §i XVIII 2).

lar acela§i Simicf, de care vorbiram mai sus, in-

sistand a documenta ca Macedonia a fost mai in toate

vremile trecute locuita

de Bulgari, zice 3) ca: «navala Turcilor produse (in

sec. XIV) o mare ruptura in intreaga Peninsuld.

nied. Aproape un veac intreg se da Inspdimânfatoare

§i aparata de Sarbi lar nu

lupte intre Turci §i Cre§tini

§i intre Cre§tini primul

cuvant Il a ti Scirbii, fiinded numai ei se 7)&1 in acele

spaimäntatoare lupte contra Turcilor in anii 1371

1389-1459. La Manita fu distrusa

intlfa mare in-

cercare a Sarbilor de a stävili navala Turcilor ;

la

Cosovo Sarbif aú Impartit cu Turcii duelul hotarator

Timpul lui Stefan

care determina soarta peninsulei

I) In revista sarbeascá. : Brankovo Kolo din a. 1900, p.

5-7. Cf.

alte date de acest fel, adunate din manuscripte qi cárti, in o carte

de curand apdrutä a profesorului Vas. Cerié O srpskom imenu u

Staroj Srbiji i u Macedoniji, u Beogradu 1904.

Dr. 'ovan Cvijié : Geografski polozaj Makedonije i Stare

In Sr/ski Knjizevni Glasnikde la i Fevr. 1904 pag. 203.

Cf, in sus pomentia carte a lur Gopcevie, câ intre datine numai

Sârbil ar fi avand, §i in Macedonia ca pretutindeni,

numitei slava,

dacoromanica.ro

särbá.torirea a§a

26

Lazarovici si

al lui George Brancovici e

plin de

evenimente de un tragic avant

cari,

pastrate

in

simtirea Macedonenilor ca cele mal Inbite amintiri,

format continutul traditiilor lor, aet format sufletzd

lor national. Aceasta e epoca epica despre care si

in poezia Macedonenilor s-ati pdstrat cele mai scumpe

aducen i aminte.

Cra'4orul Marcu e

eroul iubit al

Macedonenilor ca .0 al Sarbilor din pd rtile nordice ;

In cantecele lor Cosovo are aceeai insemnare ca

Intl"' ale noastre. Eroif principali

de noi in cantecele

i evenimentele cantate

noastre nationale sunt de asemeni

subiectul cantecelor cu cad se insuiletesc Macedoneng').

Deci, dupä Simici nu numai cä in trecut Mace- donia fu apäratä de Sarbi, dar chiar cantecele po-

porane ale Macedonenilor de azi,

ciclul despre Craisorul Marcu, canta cantece, fapte

in

cari infra' si

sufietul sarbesc.

De alt-fel, mai la vale, in capitolul despre «Re-

laiile

Romane cu Bulgarii

i Sarbir din

veacul al XIVXVII»? se vor aduce si din partea

noastra noul dovezi istorice

i lingvistice cum ca.

«Sarbr» se numeati pe sine Slavii aceia statornici

din Macedonia si ca qsarbeascä» II numeati ei bimba

ce o vorbeati intre sec. XIVXVII.

nu numai atat, invatatiiSarbi aduc in sprijinul is-

toric al sarbismului Macedoniei, chiar arta vechilol

biserici

i manastiri de acolo, care ar fi tot cea

beasca din Sarbia proprie. Astfel declara in anul tre-

cut profesorul Andra Stefanovicf, unul din eel mal buril

1) In Stpski Knjizevni Glasnik din a 1903

dacoromanica.ro

27

cunoscatorf ar vechef architecturf sarbe, intr-un

despre :

« Vedija architecturci

bisericeascci». Acesta,

dupd ce arata" diferitele stilurf simple saü combinate

cel bizantin, roman, gotic, etc., cari eratí intrebuin-

Ote la cladirile vechilor bisericf §i manastirf scirbegi

din Macodonia, adaugd, ca o concluzie generala ea :» r)

«Prin aceste cateva exemple am voit numaf

scot la iveald cat de variate sant aceste monumente

architecturale dupa originalitatea compunerif lor §i a orinduirif, cat de variate in stilurf, cat de desävar§ite

In tehnica, cat de bogate in ornamenta0e, sail cat

de estetice in propoqiile lor. Aceasta varietate in

toate aceste directif aratà o con§tienta ravnä in a crea,

§i inseamnd activitate in acest camp de arta, avant

in desvoltarea culturala a poporului sdrb.

ceastd activitate a fost intensivä §i ca- a Inbrali§at

intreg poporul sarbesc, ne aratä numeroasele clädirf ale

acestuf period (din sec. XII pana intr-al XV) rasla-

tite peste totf Sarbif: §i pe ta"rmurile laculuf Ohrida

§i in jurul Bitoliei, Prilepului, Serez, Scopie, Prizren,

Nisava, ambele Morave, cascadele Drinef, Ibre, §i To-

i, ca a-

Zahulm, Hvosna, Zeta §i Primorie, Bosnia §i

Srem. Toate aceste clad sunt danif ale shipdnitori-

lor Sd, bi, ale boerilor saü oamenilor mai de rcind, sad

In fine chfar §i poporul a luat parte sad a dat initia-

tiva la ridicarea acestor cladirf». 2)

Dec' Stefanovicf gdse§te elementul sarbesc

nu numaf voevozif cum zicea Känciov

lar

in mal

toate ora§ele Macedonief, dupd cum KancIov face

I) In Srpski Knjizevni Glasnik de la 16 Mai I903'pag. 133. 2.) In Srpski Knjizevni Glasnik de la 16 Iunie 1903 p. 31.

dacoromanica.ro

28

acela§i lucru pentru Bulgarf. De aceea §i adaoga

dupa. acestea Stefanovid ca

antichitatI sarbe consta

qinsemnatatea acestor

§i din aceea ca ele aratei

granitele elementului scirbesc ; pastrand in populatie a-

mintirea trecutului sarb, ele sunt, ca rod al culturii

scirbe, martori in procesul politic eu popoarele ve-

cine ; slujesc de dovadd cd in aceste tinuturi träecte

semintie scirbeascd , ca deci acestea stint tinuturi scir- begi, ele aratei granitele neamului scirbesc.

al Universitatif din

Belgrad, AndonovicI, in lucrarea-I de care am po-

Vilaie-

menit, invap tot astf el pe studentif sal ca

Iar profesorul de Geografie

iele Cosovo, Monas/ir si Salonic

catre Turd. Särbilor,

Sarbia».

Astfel dar, spre a da puterea dreptului idealulul

lor actual de expansiune teritoriala in Macedonia, §i

Sarbii §i Bulgarif invoacä istorice§te pe de o parte

nume de persoane din Macedonia, care la titlul nea- mului din care faceail parte : Sarb sati Bulgar, i§I

mai adä.ogaa §i pe acel de afacedoneanul,» adica

oSarb saü Bulgar din Macedonia» ; iar pe de alta,

fiindca ele facead parte din

aü fost smulse de

§i unif §i.

cei1ali invoaca alte evenimente

istorice,

in carl aü un rol mai evident

cand Sarbii cand Bulgarif.

Invederat e insa ea, astfelluat lucrul, dreptate acolo

nu pot avea nicI unif nici altiI. Cad, in vremile tre-

cute, precum a fost qmacedonean» un Sarb Bojidar

saii un Bulgar Traicov, tot astfel aü fost «macedo-

nenf» §i GrecI §i Macedo-romani §i. Albanezi §i Turd.

militare sail culturale,

Acel cognume dar, luat de SarbI sail de Bulgari,

dacoromanica.ro

29

nu inseamna cà el' constituiati majoritatea populatier

din Macedonia, ci numal ct

i ei, ca §i

celelalte

neamuri, locuIati acolo. Apoi luptele unora sat.' al -

tora nu insemna de loc a. Sarbif sati

Bulgarif i§i

apdrd tara lor Macedonia, pe care ei o stdpaneail de

mai 'nainte. Acelea, puse alaturi cu alte mi§cafi po-

litico-nationale de acolo, ne arata numai ca §i Slavii

ati avut momente in care ail jucat un rol precum-

cumpanitor In partile Macedonene. Cad: istoria ne

arata mal intai pe Gred stapanitori

acolo '), apoi

pe Bulgari in vremea celui dintai Imperiti Bulgar,

dupa aceasta pe Macedo-romanI In

cel d-al doilea

Imperiti Romano-bulgar (sec. XII), apoi. pe Sarbi sub

in urma pe Turd aldturi de

Du§an (sec. XIV) §i

biserica greceascd.

Daca dar, din punctul de vedere al idealului pen-

tru care ravnesc Macedonia, Sarbif ar avea dreptate,

in adevar pläimanul de respi-

marea, pe care Bulgarif o ati ; in ceace pri-

ve§te dreptul istoric, de sigur cá n-atí dreptate nici

rape

fiinda lor le trebue

unif nici ceilalti, cad: In chip statornic nici °data' n-a

fost Macedonia stäpanita §i predomnitä etnografice§te

numai de dan§if. Deci In aceastá privintä. n-ati Bul-

garif mai multa dreptate de at SarbiI.

c) Lupta filologicá Intre Bulgari §i Sftrbil pentru

limba slay& macedonean5,

Dar, in afard de acele marturii istorice vechr, pe

carf Sârbii

i Bulgaril le aduc spre

sustine fie-

I) Cf. Dr. Cléanthes Nicolaides : La Mace'do ne, Berlin 1899.

dacoromanica.ro

30

care sarbismul saü bulgarismul trecut al

slave din Macedonia, el' se mai straduesc Inca

populatief

i ca

prin filologie sä dovedeasca cä limba actuald a po-

popula0eI slave statomice de acolo corespunde

trecutuluf istoric, cA adica ea e o limbd bulgareascd,

zic Bulgarif, sat"' cd e sarbeascd, zic Sarbif.

§i cum argumenteazd fiecare in aceasta privintd?

Pentru intelegerea discuOef dintre dansif trebue sä

spunem dinainte ca limba Slavilor macedoneni, in to-

talitatea ei luatä, prezintä unele caractere mo.rfologice

prin carI

se deosibeste de limba sarbeasca dar se

aseamanä cu cea bulgard,

i unele caractere fonetice

prin cari se aseamänä cu limba sarbeasca dar se

deosibeste de cea bulgarä.

Aceste asemänärl

i deosebirI sunt luate ca puncte

de plecare in pretentiile

i discuOile lor

filologice.

Caractere bulgare in limba slay& macedoneanä

Astfel, in totalitatea el limba sarbeasca arata ra-

porturile casuale prin sufixe cazuale deosebite,

in-

tocmaf ca toate celelalte limbf slave ; pe cand limba bulgarä, in generalitatea sa, exprima acele raporturi,

ca limba romand, printr'un singur caz numit caz

general, precedat de preposiOa na (romaneste la, de la).

De pilda, sarbeste se zice nominativ singular voinik

(=ostas, soldat), genetiv sg. voïnika=a1 ostasuluf,

de la ostas, dativ sg. vofniku=ostasuluI, de la ostas.

Bulgdreste insa e nomin. sg. voinik,

gen.

sg.

na

voInik, dat. sg. na voInik etc. ; decI genet. si

e format in aceastä limbä tot cu forma de

dat.

la no-

dacoromanica.ro

31

minativ, numaf Ca i se prepune preposiOa na (ro- man. de la, la).

Dar limba slavä macedoneanä, in generalitatea sa,

nu are in a§a situatif flexiunl casuale ca cea beascä, ci e lipsita de ele ; §i are decf : voinik, na

sal--

vofnik, na voinik. De aceea filologif BulgarI suspn

ca aceasta e o dovadä cum ca limba Slavilor ma-

cedonenf e bulgäreasca lar nu sarbeasca.

Al doilea, limba scirbd nu are de cdt o singurd

formd spre a exprima cuvdntul articulat sail'

near-

ticulat pe cand bulgara

are, ca §i limba romana,

cloud forme pentru acest scop : una pentru cuvantul

nearticulat §i alta pentru cel articulat, §i,

ca limba noastra, prezinta §i

ea,

sarba de regula nu are,

adica

intocmar

limba

articolul post-postiv

aceea ce

care de regula este t (ä t) pentru masculin, ta pentru

femenin §i lo pentru neutru. De pilda, sarbe§te se

zice sluga (=roman nearticulat :

sluga),

dar tot :

sluga §i.

pentru roman articulat :

sluga ;

pe and

bulgare§te se zice : sluga, spre a se exprima

ro-

manescul nearticulat slugd, dar slugata, cu articolul

postpositiv ta, spre a se exprima romanescul arti-

culat sluga. De asemeni, sarbe§te se zice : vino pentru

articul. roman vinu/ ca §i pentru nearticulatul : vin ;

pe cand bulgäre§te e vino pentru nearticulatul : vin

dar vinoto pentru articulatul roman vinu/. Precum

eara§f sarbe§te se zice numai voinik.---osta§

§i

os-

tap/ ; pe cand bulgare§te e

dar vornikal pentru : osta§u/. Dar limba slava macedoneanä, in generalitatea sa,

voinik pentru

osta§,

dacoromanica.ro

are §i ddnsa

32

ca cea bulgard, articolul postpositiv,

deci : voinik §i voinikeit, vino §i vin oto, sluga §i slu-

gata. De aceea filologil Bulgari

e o altd dovadd cä aceastà limbd e bulgdreascd lar

nu sdrbeascd.

In sprijinul teorief cà limba slavd macedoneand e

sustin ca aceasta

bulgdreascd, mal aduc filologii Bulgari sail filo-bul-

gari §i : existenta intr-insa numai a unui fel de ac-

cente, (lar nu patru, ca in limba sdrbeascd)., precum

§i neexistenta lungimei (cantità.00.

In adevdr,

cuvintele

din

limba sarbd

generala

(afard de dialectul ciacav) ail patru feluri de accente :

tare-scurt, insemnat cu semnul", s. ex. in brat=frate ;

slab-scurt, insemnat cu semnul', s. ex.

sièkira= se-

cure ; tare-lung, insemnat cu semnul A, e. ex. krall=

s. ex. in

národ=norod. In

tuatd e mal slab

dupd cum aratd chiar termenif de numire a accen-

telor 2). Limba bulgard insd nu are aceste feluri de

toate aceste feluri, silaba accen-

eral; §i slab-lung, insemnat cu semnul

sau mai tare izbitä

,

in respirare,

diferitele texte culese

din Macedonia 0 publicate in Sborn Minister. din Sofla. A§a dar, S.

Gopcevié, in cartea sa Macedonien und Altserbien, Wien 1889, comite

o greplä.nu ne intereseazd din ce motiv and spune (la p. 252) cá. :

oacest articol nu se aflä nicaeri in Macedonia, de c'at numal la cei ce

I) Vezi V. Oblak : Macedonische Studien

i

aü invätat in §coalä. bulgdreasa». Articolul acesta postpositiv se aflá

relativ destul de intins in limba macedoneara, cum se mal poate vedea

0 in pove0i1e din dialectul de la Veles-Prilep, publicate de slavistul Sarb

St Navakovie in Archiv ffir slavische Philologie XII, 82-94. Cel

mult se poate sustine ca :

larticolul e in Macedonia mult mal' rar

de cdt in Bulgaria», cum declarà.' K. Gersin in cartea sa : Macedonien mid das tiirkische Problem, Wien 1903, la pag. 23.

2) Vezi Dr. T. Maretie: Gramatika Hrvatskog iii srfiskog knjizev-

nog jezika, p. 118.

dacoromanica.ro

33

accente, ci numaf unul ca §i celelalte

§i ca §i in

limb' slave,

limba

romand. Tot astfel, nicf limba

slavd macedoneand in general '), nu pronuntd acele

cuvinte, ca §i altele, de cat tot numaf cu un singur

accent, ca bulgara, adicd numaf : brat, sjekira, kralj,

narod. De aceea, aceasta deosebindu-se in aceastO

privintä de limba sarbd, dar aserndnandu-se cu cea

bulgard, s-a pretins ca accentul ar fi o dovadd ca

ea e o limba bulg-Oreascd far nu sarbeascd.

Apof, limba sarbd are cantitatea vocaliceí, adicO

vocale scurte §i lungi. A§a s. ex. vojnik=osta§ se pronuntä ca vofniic, kralj=craf se pron. kraalf, na-

rod=norod ca naarod, etc. Limba bulgard n-are in

general aceastä cantitate, ci pronuntd numai intr-un fel ca romana : voinic, kralf, narod. Limba Slavilor

macedonenf, in general, n-are nicf ea cantitatea,

ci

pronuntd tot ca bulgara ; §i, existenta ef in limba sarbd

a fost adusd ca dovadd cd slava macedoneand e o

limbd bulgdreascd far nu sarbeascd.

Caractere ,sârbe§t1 in limba slay& macedonean'a

Pe de altd parte insd, filologif Sarbf saù filo-sarbi,

sustinand ca nu morfologia ci fonetica determinä in-

dividualitatea unef limbf 2), aduc ni§te asemdndrf, fo-

netice mar ales, ale limbif lor cu cea slavd macedo-

neand, spre a pretinde cd. de aceea aceasta limbd e

sarbeascd far nu bulgOreascd.

Cacf uneon pare a exista

imn aceasta cel pum accentul '

Oblak : Macea'anische Studien, p. 87

Cf.

2) Mara de unele cazun provenite din contractie. Cf. Oblak : Ma-

ced. Sudien, p. 87.

dacoromanica.ro

3

34

Astfel, limba sarbd are in general ca o caracte-

ristia a sa sunetul 6, care se pronunId cam ca ro- mdneste cf, la aceleasf locurf unde in bulgara se

afld $1; precum iardsf, sdrba are sunetul g care se

unde in bulgara e

pronuntd cam ca romdneste

i,

In locu-I jd. Spre pildä, &Arbil pronuntd : pe6ina lar

Bulgarif : petera, in acest identic cuvant care in-

seamnd : pesterd. Sarbif aü sfeenik, pronurOt cam

ca roman sfecfnic, lar Bulgarif sfestnik. Tot ast-fel,

Sdrbif pronuntd mega cam ca roman megfa (cuvant

care inseamnd granitd, hotar),pe când Bulgarif

mejda pentru acelas cuvdnt. Sarbif ati de asemenea

svagam se, pronuntat cam ca romdneste svagiam se

Iar Slavii

(.md sfddesc), iar Bulgaria svajdam se.

macedonen1 ad in general si ef ca Sarbif : pe6ina,

sfe6nik, mega, svagam se, lar nu ca Bulgarif. Aceasta e

dovadd,

zic filologif Sârbi, ca limba macedoneand

e sdrbeascd lar bulgäreascd. i)

Tot astfel limba sarbeasa are sunetul u in ace-

leasf locurf

pildd sdrbeste e muka

i cuvinte in

caff

bulgara are

d. De

muna, far bulgdreste maka;

sarbeste luka

luna, lar bulgäreste laka ; sdrbeste

ku6a

casa, lar bulgdreste kasta.

Iar limba slavd macedoneand are in mare parte

tot ca cea sarbeasa :

muka, luka, ku6a. De aceea

acest fonetism s'a adus ca o aka' dovadd cum cd

macedoneana e o limbd sarbeascä lar

reascd.

nu bulgd-

i) Cf. St. Novakovié : kiJu macedonskirn narodnint dijalektuna,

Glas Srpsk. Kral. Akad. vol. XII; Oblak : Einige Capitel, in Arch.

fiir slay. Phil. XVII, 456.

dacoromanica.ro

Ba si alte caractere

35

mai adus in sprijinul sus-

tineref cà macedoneana e limbd sdrbeascd.

Asa, persoana 3 sing. si plurald a verbelor n'are

In limba sarbä terminatia t, pe care o are in cea

i oni

oni

drje=ef tin, pe cdnd bulgdreste e: on drdjit

bulgard. Sarbii zic s. ex.

on drji

el tine

dräidt ; sdrbeste : on dare

el dd

: oni daiu, far

bulgdreste : on dafet

i oni daidt i).

Fiindcà in aceastä privintd limba

slavd macedo-

neand are in general nu ca la Bulgarf ci ca la Sarbi

on drji, oni dije, on dale,

cest lucru

de aceea a-

s-a adus ca o dovadá cd ea e o limbä

oni dal/4 ;

sdrbeascd lar nu bulgdreascd 2).

De asemeni, pers. i sg. de la verbe limba sdrbd

o are terminatd in m, pe cdnd Bulgarif nu aii a-

ceastd terminatie in limba necontestatd a lor. Astfel

Sarbif zic : idem =merg, Tar Bulgarif

;

stignem

ajung lar Bulgarif stignei ; Sarbir

Sdrbif

stoim

iar Bulgarif stofei.

Fiindcà in

aceastd privintd bimba slavd macedo-

neand are in general nu ca

Bulgarif ci ca Sdrbif

idem, strignem, stoim ; de acea, acest fenomen s-a

adus ca dovadd ob.' ea e o limbd sdrbeascd lar nu

bulgäreascd 3).

Apo', limba sarbeascd are la pers.

I

plurald de

de la verbe terminatia

mo, pc cand cea bulgard

I) Miletici recunoate i dansul cá aceasta lipsà a lid t e sarbism (in

Novi vlako-balg. grant. p. 135).

Cf. Al. Belie, in Srpski Knjiz. Glasnth de la 16 Sept 1903 pag. 133.

Al. Belie, in Sipshi Anji.z. Glasnik de la 16 Sept. 1993 pag. 133

Cf. V. Iagié, in Aram) fiir slay. Phil. XVII 81.

dacoromanica.ro

36

peme. Astfel Sarbif zic : idemo=mergem, lar Bul-

garif : ideme; sarbeste : stignemo=ajungem, far bul-

gdreste stigneme; sdrbeste stoimo=stdm, far bulgd-

reste ;

Fiindcd in aceastA privinta" limba slavd macedoneand.

are in general nu ca Bulgarif ci ca Sdrbif : idemo,

stoime.

stignemo, stoimo ; de aceea,

i acest fenomen s-a a-

dus ca dovadd cd ea e limbd sarbeascd lar nu bul-

gdreascd ')

Tot ast-fel limba sarbeascd are pronumele perso-

nal in cazul genetiv

terminatia pronominald de la

pe când bulgara nu are asa

i

acusativ singular

ga si

astfel,

adiective tot

ci

go. De pildä

Sarbii zic : fa ga dao=/-am dat, lar Bulgarif : az

duo al.

Fiindcd

i in aceastd privintd limba slavd mace-

doneand are des nu ca Bulgarif ci ca Sdrbif : ga ;

de aceea

i acest lucru s-a adus ca dovadd cá ea e o

limbd sarbeascd far nu bulg-ard.

Apoi, in ceeace .priveste pozitia accentuluf, limba

sdrbd se deosibeste de cea bulgard proprie

i ne-

contestatd. In adevar, pe când cea dintdf, in cuvinte

de doud i maf multe silabe, ridica poziOa accentulul,

clandu-i oarecum un caracter de stabilitate, pe silaba

penultirnd, antepenultimd,

etc., ceabulgardil are cu

totul mobil pana §i pe ultima silabd. Astfel, sdrbeste:

Otov=gata, bulgdreste gotòv; sdrbeste glava= cap,

Al. Belie, Ilideiji p. J33. Cf V. Iagie, Arch. f. sl. Phil XVII,

p.

Si.

2) Al Belie, Alden, p. 132 Cf. Iagie, 11 Um p. Si.

dacoromanica.ro

bulgare§te glava :

37

sdrbeste vòda.apd, bulgare§te

vodà ; sarbe§te vodènita, bulgare§te vodentta.

Si, fiind-ca in limba slavd macedoneand,

in

neral, accentul are pozitie mar mult stabild

§i

ge-

in

felul celer sdrbe : 0-toy, glava, vbda, vodènita ; de aceea acest fenomen s'a luat ca o dovadd ca aceea

e o limba sdrbeascd lar nu bulgdreascd ').

Cam acestea sunt punctele

cel mar importante,

pe cari filologia sarbd le aduce spre a

sustine

ca

sarbeasca e limba slavd macedoneand. Mal sunt

incd §i altele, dar acelea fiind

lasa'm la o parte. 2) Apor, cata sd se observe rard§f cd §i acestea aduse

mar contestabile, le

de nor trebuesc luate ca atari numar in

general

findcd, precum in privinta nationalitdtilor multe can

o compun Macedonia e un mozaic, tot astfel e ea

§i in privinta caracterelor limbir slave dinteinsa. Cad,

In adevdr, in unele regiuni, ba chrar in aceea§r re-

giune in care se afla e, g, exista partial §i §t, jd ;

In care e u in loc de bulg. et, existä totu§i partial

§i et , precum rard§r, exista partial in Macedonia §i

ga ; terminaVile verbale,t, mo

go aid:turf de

m ; §i accentul mar mult mobil,ca in limba ne-

contestata bulg-ard. Si apor, afara de aceasta, in par-

le dede sud-est ale Macedonier, de pe la Salonic spre

I) Al. Belié, Ibident p.284.Gopcevié : Makedomen und Altserinen p. 253 Cf. B. Caney : Za udaremeto v balgarshi ezik, in Sbornik Mi-

nisi. din Sofia, vol. VI p. 32-38.

2) Astfel sunt contestabile celel'alte aduse de Gopcevicr, in cartea-I

mai sus mentionatä

dacoromanica.ro

38

räsdrit, limba slavà pare a fi dupal toate caracterele ei

morfologice §i fonetice cea proprie bulgareascal.

Din cele ce am expus se vede dar ca.' lupta de

o cam data pozitivd, de am putea-o numi astfel,

intre Bulgaq §i Sarbf pentru limba macedoneanä

se intemerazd pe cloud principil filologice

deosebite :

Bulgarif pretind cà morfologia constitue individua-

litatea unef

macedonene (lipsa de flectif , articolul

; §i ca, de aceea, morfologia limbif

posfpozitiv,

neexistenta cantitätif §i a celor 4 feluri de accente

sarbe) fiind cea a limbef bulgare, acea limbd e bul-

gäreasca. Pe de altà parte insä., Sal-1A pretind

fonetica determina individualitatea unef limbf ;

de aceea, fonetica limbiI macedonene (ca §i accen-

tologia ef) fiind cea a limbei sarbe§ti, acea limbä e

sarbeascd.

Aceasta e insd numai fata pozitivd a discutieT, care nu s-ar putea rezolva altfel, de Cat dacd mai

intaï s-ar admite ca, In adevar, numai morfologia sag numai fonetica determinä individualitatea limbef.

Adevärul e Insä, ca amandouä acestea formeazd

individualitatea er, daca ele sunt izvorate din orga-

nizmul insui al Umbel, lar nu sunt luate din alte

limbi prin contactul saü amestecul cu dansele.

Iatä de ce, lupta filologica. intre Bulgaff §i Sarbf

pentru limba macedoneanä nu s-a märginit a fi numai

de naturd pozitivà cum am aratat-o pana acum, ci a luat

§i un caracter de contestatie reciproca, adica negativ.

I) Vez 1 Oblak : Macedonische Studien.

dacoromanica.ro

39

§i, in adevär, Sarbii ad atacat Bulgarilor nu nu-

maI principiul lor morfolog-ic in general ca princi-

più, dar chfar punctele cari alcdtuesc acest principid :

lipsa de flexii, articolul post-pozitiv, cele 4 felurf de

accente si cantitatea vocalicd.

Cum contest& Sarbil. Bulgarilor caracterele

morfologice din slava macedonean&

Am ardtat cum Bulgarif pretind, ca articolul post -

pozitiv si lipsa de flectif In limba lor la fel cu cea

macedoneanä ar fi dovadd de bulg-arizmul acesteia

din urmä. S'arbif insd,

intre cari si Gersin de care

am pomenit, le raspund cd asa ar fi daca acelea ar

fi un product organic al limbeI lor bulgare, din ele-

mentele proprii ale ei; dar ca.' nu e ast-fel, fiind-ca

articolul s'a nascut si in bulgara si in macedoneana

prin influentele popoarelor strdine

Iar profesorul Belief precizeazä si mal mult, zicand_

ca limba macedoneanacare e sarbeasca, cum arata

a dobdndit articolul, in mod inde-

fonetizmul el.'

si anume latine.

pendent, de la populatia romanica sag romdneasca Cu

care a fost In atingere. Iar dovada cd ast-fel e lu-

crul acestazice Belicine stä faptul ca articol post-

pozitiv mal ail

limbile albaneza

i greaca moderna,

cari nu sunt, fimte, dialecte bulgareV1 i).

Iar aceastà chestie pusä ast-fel, evident ca e un

serios punct In contra bulgarizmului limbei

slave

macedonene ; Cad, precum s'a alipit articolul post-

t) In Srfiski Knjiz. Glasnik de la 16 Sept.

1903, p. 139.

dacoromanica.ro

40

pozitiv la albaneza i neogreaca, tot ast-fel s'ar putea

sä se fi alipit el §i la o limbä sdrbeascdmacedo-

neanacare a fost in atingerI dese §i directe cu po-

pula0a romanica i).

Apor am vdzut cà Bulgarif pretind, Cd de oare-ce slava macedoneand, ca i bulgara, n'are cele 4 felurI

de accente pe car' le are limba sdrbd, ea e o limbd

bulgdreascd. Filologia särbd insd if rdspunde, §i nu

färd temer, nu numaI cd in unele dialecte macedo-

nene se gdsesc §i din acele accente trer : 1/, dar incd §i cd chrar de n'ar fi ele astdzI, aù fost

datd, tot a§a cum ail fost, dar astdzI nu sunt toate

2)

patru, In dialectic/ ciacav al linibei scrrbo-croate. Decr,

zice filolog-ia sdrbd, precum dialectul cracav

nu e

bulgäresc, fiind-cd n'are toate acele 4 felurf de ac-

cente, cdci §tiut e

i necontestat cd el e sarbo-croat;

tot astfel §i slava macedoneand poate fi Umbel' salt-

beciscei, care n'are toate czcele patru fe/un i de accente,

fiind,cd, intocmaI ca cracava, le-a perdut in curgerea

vremir. 3) Tot astfel a putut perde slava macedoneand

§i cantitatea vocalelor färä a fi totui o limbä bul

gdreascd ; de§i cantitatea se vede astdzr §i in unele dialecte macedonene, ca un rest de vechime. 4)

i) De alf-fel,

i altI invätati sustin ca articolul postpozitiv nu s'a

nascut in limba bulgarä din organizmul ei propriti ci din

limba ro-

mana. Vezi Iagie, in ilrchiv frir slavische Philologie, XX, p. 6cH, 604

Archly far slavische Phi/ologie XV, 44.

Al. Belie, in Srpski linjk,evni Glasnik de la

283 -4.

16 Iunie

1903 p

V. Oblak : Macedonischi Stud, en,

p. 36. In bulgara proprie nu

se vede astäzf nicäeff cantitatea vocalelor ; numai cä. filologul Bulgar

Toney (in Shorn Minist. VI, 33) o presupune cä ar fi existat in ve-

chime, dar ca a dispärut cu vremea.

dacoromanica.ro

41

Astfel dar filologia sarbd combate nu fard

seri-

oase temelbrI argumentarea morfologicd pentru bul-

garizmul limbir slave macedonene.

Cum contest& Bulgaril S&rbilor caracterele fonetice din slava macedonean&

Pe de altd parte insd §i

filologia bulgard se in-

cearcd a nega Sdrbilor argumertarea lor ea' slava

macedoneand ar fi o limbd sdrbeascd.

ataca argumentele Sdrbilor nu numai opunand

principiul

: nu fonetica ci

individualitatea unei limbi,

morfologia constitue

dar Inca silindu-se

arate ca acele fenomene fonetice, pe cad' Sarbil le

invoacd ca proprir ale limbir lor, pot fi

i bulgarestI,

sail pe unele din ele incearcd sd le tdInulascd.

Ast-fel, in ceea-ce priveste punctul cu morfologia

(articolul, lipsa de flexiI), profesorul MileticI de

la

Sofia,discutand in prima linie cu un filolog Dra-

ganov, care sustine ca dialectul macedonean de la Debar nu e bulgdresc, dei are articolul postpositiv

si n'are flexiiiI rdspunde ca:

«insemnata schim-

bare in bimba bulgard e, alaturf de ivirea artico-

luluI, pIeirea flexiilor nominale, asa cä prin acectsta

limpede sunt determinate granitele

limbit bulgare.

Aceste ider sd fie rdspuns originalef pdreref a d-lur

Draganov, care, in dialectul de la Debdr, din

cina unor neinsemnate caractere fonetice, vede o

pri-

limbeí

deosebitd

bulgard niel sdrbeascd

i

1'1

numeste qdialect de trecere bulgaro-sarb» (Sborn.

Min. II, 337):

dacoromanica.ro

42

Iar in alta parte i), un Rus räspunde luI Jastrebov

(care sustinea ca e sarbeasca limba poporului slay

din Macedonia de la

care a adunat cantecele po-

porane pomenite) cä e un semn de ignoranta a a-

cestura inteale filologief faptul ca nu vede in lipsa

articolului ceva propriii bul-

de flexii §i existenta

garesc.

Cam in acest fel e argumentarea filologief bulgare,

care nu discutd destul de obiectiv acest punct de ve-

dere foarte serios al Sarbilor §i nu raspunde nimic cu dovezI la cele ce le riposteaza acestfa : cá arti-

bulgara ci §i in greaca

colul nu se aflä numar in

evident, in aceastd

privintd, argumentele SArbilor, &far daca n'ar fi

cel putin ca, in momentul de

moderna §i albaneza. A§a ca",

definitive, ne arata

dreptatea ar putea fi tot akit daca nu chiar

mai mult cu e/pe cata vreme nicI in greaca niel

fatd,

In albaneza nu se poate sustine cä articolul s'ades-

voltat

in ele din organismul lor,

ci tot prin influ-

enta unef limbi romanice sat"' a limbil romane.

Lucrul acesta l'a inteles §i filologia bulgard. De

gasi barem §i

parte ceva sprijin in argumentarile lor, §i

reduce pe cele sarbe§tI, ati atacat

aceea filologif eI,

spre a'§f

in alta

spre a

i

punctele fo-

netice pe carI se sprijinä Sarbif. In aces', atac insà.

Bulgarif sunt fardsi indestul de slabI.

Ast-fel,

cand Sârbii pretind cá existenta sune-

in macedoneana aratd di ea e limbä sdr-

telor é,

beascd, Bulgarif, ca

combata, merg pana acolo

1) In Russkij filologiéeskij Vestnik a. 1889 No. 4-

dacoromanica.ro

43

In cat sà zica ca aceste sunete nu exista in limba

macedoneand. A§a zice bulgarul Matov, ba Inca §i

ca' cei cari pretind ca ar exista acolo 6, g sail mi-

stifica lumea sad cà el' ail fost mistificati de altii i).

lar cand cercetatorif filologi se duc in Macedonia

spre a studia limba, popula0a slavd cu sentimente bulgarizate prin propaganda nationalista bulgard,

cand e pusä sa pronunte pe 6, g se sile§te

sä" nu

le pronunte a§a cum sunt In limbà,

ci sa le falsi-

fice inteun f el

de k g palatal zis bulgdresc ; ast-fel,

fiind-ca sunt deja instruiti despre aceasta lupta fi-

lologicd intre propaganda bulgard §iSarbI, aceibul-

garomani falsificä limb a, numaI spre a nu i se a-

arata caractele ei sarbesti.

Acest lucru

ni-1 spune

chiar un reprezentant

al §coalei filologice

slaviste

de la Viena, V. Oblak, care crede ca' slava mace-

doneand e o limba bulgard 2), dar cà totu§i chiar

cand s'a dus sä studieze dialectele macedonene

In Macedonia, oameniI pe call îi punea in Salonic

le pronunte, nu

sä pronunte pe 6, g-, se sileati sä

cum era in limbä, ci Cu k, g, palatale bulgare§ti 3).

Iar altir, ca profesorul Miletici 4), cand vad cä exi-

stenta acelor sunete nu o pot tagadui,

p4n ca' é,

garä macedoneand ; cu toate ca aceasta le e nu-

mai o simpla afirmatie, pe care n'o pot dovedi.

s'ati näscut independent in limba bul-

pretind cel

f) D. Matov : Srbsko-billgarskata etnografska prepirka fired naukata,

Sofia 1893. Cf. Archiv fiir slay. Phil. XVI, 314.

In Archly far slay, Phil. XVI, 313.

V. Oblak : Macedonische Studien p. 131.

In Sborn. Minist. II, 227.

dacoromanica.ro

44

A§a dar, 6, g, räman tot un fonetism sdrbesc in

limba macedoneand.

Apoi, tot ast-fel, cdnd Sdrbii aratd cä limba bul-

gard are sunetul ei acolo unde limba sdrbd

§i

in

general cea macedoneand ad pe u: sdrb muka bul-

atunci filologif

gar meika, sdrb luka bulgar ldka,

Bulgari se silesc a scoate ea" acel à s'a desvoltat in

limba bulgard tocmai dintr'un mai vechi u §i. cd a

existat

deci §i

in aceastd limbd 'n vechime u in

loc de à. Aceasta, evident, spre a se deduce de aci

cä limba Slavilor macedoneni, avdnd pe u in loc de

n'ar fi sdrbeascd ci bulgard ; fiind-cd ea pdstreazd

In aceastd privinyd un stadiù fonetic mai vechii1 al

limbel bulgare.

Ast-fel invdatul Drinov, Bulgar, profesor in Ru-

: «De obi-

sia, se incercd a tdgddui acea zicdnd

cel in acest u in L d. et se vede o influend a limbif

sdrbe, cea ce nu e neprobabil, daca se fa in vedere

stäpdnirea politicd a Sdrbilor in Macedonia in sec.

XIIIXIV §i puterea spirituald a patriarhatului sdr-

besc (din Ipek) care aproape pana la sfdr§itul vea-

culuf trecut a ddinuit. Totu§i eü cred ca" in anumite

cazuri u in loc de et in limba Bulgarilor Macedonenf

s'a putut na§te §i cu totul independent de influerqa

sträind. Sd se judece numal cd in Macedonia o trece

foarte mult in u, cea ce se intdmpind nu numai la

o etimologic ci §i la cel secundar ndscut din ie §i

;

s. ex. formele bulgare comune aste sad fo.,ste, sdm in

unele dialecte macedonene se pronun0 wte, iu.ste

sum. Oare nu putea tot in acest chip §i à sd devind.

dacoromanica.ro

45

prin mijlocirea lui o ? » 1) lar profesorul Miletici de

la Sofia, spre a'sï scäpa limba de aceasta incurca-

tura filologico-nationalista, se sileste a scoate cä deja

In vechIa bulgard, saù asa numita paleoslavä, exista

sporadic, in acele locuri de carl vorbeste

i Drinov,

nasald un, din care apoi, pierzandu-se maf tarziti

n, a ramas u in limba bulgarä de azI. Zice Miletici 2):

cea mai veche epoca a limbei paleoslave (vechia

bulgara) trebue sä primim cá a existat sporadic si a

treia nasalä un, careia avem sa'i multumim toate acele

exemple cu u in 1. d.

si mediobulgare cat si in dialectele bulgare sudice

nord-vestice de astazI».

Filologia cea obiectivä insa le räspunde tot filo- logiceste cà aceasta nu s'a putut intampla in limba

bulgara si mai ales nici in limba slava macedoneana,

fiind-ca acel fenomen de trecere al luf o in u nu se

afla in dialectele acele macedonene ci numai in bul-

gara proprie 3).

atat in monumentele paleo-

i fenomenul cu u (in Inc de et bulgäresc) rd-

mane tot un fonetism sarbesc in slava macedoneana.

Tot astfel, and Sarbii pretind cd pronumele ga

din limba Slavilor macedoneni dovedeste ca aceasta

sarbeasca, invata0 Bulgari le raspund câ acel ga

Deci

s'a näscut chrar in limba bulgard. Astfel, profesorul

Miletici de la Universitatea din Sofia zice ca 6ow a s'a format chfar in limba bulg-ard din pronumele

i) Archly fur slavzsche Phtlologie V, 376.

In SI,orizik Minist. din Sofia XVI p. 256.

In S1 mt. Mmist. II, 240 4-) Cf Oblak, in Arch. fzfr slav Phil. XVII, 139

dacoromanica.ro

46

nuit ja, la care s'ar fi prepus g facandu-se gja, Tar

apoI de aci ga ; ceea ce lard nu poate admite filo-

logia obiectivd.

Ba silintele Bulgarilor de a tagadui orf-ce sarbism

din limba. §i literatura merg pand acolo in

cat, nu

nu numar pe u 1. a nu-lrecunosc de sarbism, dar inca, MileticI sustine fal§ despre limba slavä de la Romani

ca. ea ar fi, in vechile noastre texte,

acea bulgard

vorbita in sec. XIVXVI §i cu ortografia.bulgard

«farä amestecuri sarbe§ti». Si pe langd aceasta, s'a pastrat un document al - aruluI bulgar Sratimir din

sec. XIV; el contine, in limba sa, foarte multe e-

lemente lingvistice sarbe§tI. Mileticl s'a ocupat in

cloud randurf de acest document. In

intarul

rand,

scriind despre el in revista bulgard «Balgarski Pre-

gled» recunoscu c.a. cuprinde in adevär elemente sarbe

multe, cea ce aratä, zice el, «puternica influenta a

literaturiI sarbe in Bulgaria ra'säriteand in

a doua

jumatate a secolului XIV.» Dar maI tarziù, cand

scrise despre acela§ document in

«Sbornicul»

mi-

nisteruluT de instructie din Sofia, isf fa seama, de si-

gur nu fara consideratif nationale, §i declara ca. a-

cele sarbisme nu sunt in acel document prin influenta

literará sarba, ci Sratimir

timpul cand fusese prins

§i dus acolo de regele

le-a invatat in Croatia in

Ungariei care-I cucerise Vidinul. «Acolo, zice acum MileticI, lesne a putut Sratimir sa se obicinurasca cu

limba sarbo-croatä. Sub influenta acesteia, el intro-

duse §i in cancelaria sa citirea

lor literare bulgare». 1).

1) L. Miletic : Novi vlaho-balg.

ram. p

sarbeasca a forme-

103.

dacoromanica.ro

47

Iar filologia cea obiectiva nu poate admite

aceasta, cu toate ca modul acesta schimbaclos de

argumentare singur ajun0 spre a convinge &far

pe nefilolog, ca Intr'insul e o cunoscutd tendinta

politico-na0onalistä 1).

Concluzia tiintei de astä-zi despre felul limbef

slave macedonene.

Daca acum, ca o sintezd generala, cautam a im-

brati§a toate argumentarile sarbe §i bulgare, spre

a ne forma convingerea dreaptä despre felul limbif

slave macedonene,

trebue sa recunoa§tem

cd,

filologice §i a cuno§tintelor

ce avem despre constitutia acelei limb'', nu se poate

spune indiscutabil nici ca" e scirbeasca dar nia di e

bulga-reasca". Nu se poate spune indiscutabil ca. nu

e sarbeasca ; fiindcä,

starea actuald a

cum am väzut, fonetismul ei

pare a fi cel

postpozitiv

sarbesc, lar morfologia cu articolul i lipsa de flexii i s'aü putut intipari a-

cestef limbl, poate sal-be, din amestecul cu popoare

romanice

i

anume cu cel romanesc. Pe de alta

parte insa, nici cä. ea n'ar fi bulgareascd, nu se poate

spune indiscutabil; fiindcd, mai intai ar trebui hota-

rat daca acea morfologie nu e proprie bulgdreasca,

1) Cf. noul studiù al luI Belici, profesor la Universitatea din Belgrad,

care aratä c. limba in Bulgaria nord-vesticá de asfa-zi dintre Morava

Timok e skbeascä, la fel cu cea din Sarbia proprie

Nordul

Macedonia ; in Srpski Knjizevni Glasnik, numerele mai sus citate. VezI

srpskog jezzha fi. 3,

de asemenea Maretié

Gramatika hrvatskog iii

unde dialectul Torlak, socotit de Bulg-ari ca bulgäresc, 11 numard ca

un al patrulea dialect al limbei shrbe.

dacoromanica.ro

a unei limb',

48

aceasta macedoneand

bulgarä, la

care s'a intipdrit apoi fonetismul sarbesc, prin ames-

tecul populatief ce o Vorbe§tepoate bulgardcu

coloni§ti numero§i Sârbi, veniti §i arzati in Mace-

s'arbe§ti acolo

donia in vremea stkAnirei politice

a lui Du§an §i dupä epoca acestufa (secol. XIV),

cum am väzut ca pretinde Känciov §i cum mai cred

§i alti filologi i).

Jata de ce §i acum, acei cari tintesc a -face mai mult §tiintà de cat nationalism cautd sä nu decre-

sd

teze prea indiscutabil acest lucru, ci mai bine

scormoneascd mai departe caracterele acelei

macedonene. Jata de ce unul nintre frunta§ii slavis-

limbi

ticei,

StoIan Novakovici, chiar in

anul

1889, cer-

cetdnd limba dialectului macedonean slay de la Ve.

les-Prilep, cu toate ca inclind

d'a

crede aceastä

limbd mai mult s'arbeasca zice : «Chestia despre dia-

Macedoniei, despre particularitalile §i

lectul slay al

raporturile lui incepe a deveni in fie-care zi mai tare.

Sta acest dialect, cum se la de (Mice', in raportu- rile cele mal apropiate cu limba bulgarä, ca o va-

rianta a acestela ? saù e inrudit mai de aproape cu

limba sarbd, chiar daca are unele particularitati ca-

racteristice deosebit de limba sârbd ? saU trebue sd

fie socotit ca un dialect sud-slav de sine stakor ?

Aceste chestiuni s'ad pus de

at-va timp in

litera-

tura rusä, sarba." §i bulgard §i foarte felurit s'a ras-

puns la ele. Deja faptul ca rdspunsurile se contrazic

Oblak, in Archly ffir slay. Plul. XVII, 140. Lavrov : Obzor 22,

.,S Dr. Iv. Sismanov: Krzlicen pregled, in Sborn. Mintst. XVI-XVII, 728.

dacoromanica.ro

49

tare inseamnd cä toate particularitd tile acestui dialect

saii ale dialectelor Macedonia Inca nu se cunosc"

Iar in 1896, un alt cercetätor al dialectelor slave

de pe la Salonic,

spune cà

s'a dus acolo spre a

studia limba la fata loculuf, pentru cd, in afard de

alta chestie «e vorba despre chestiunea foarte des-

bdtutd in ultimul timp, dacd locuitorif Slavi ai Ma-

cedonief apartin Bulgarilor sad SArbilor. Din punctul

de vedere filologic intrebarea trebue pusd ast-tel :

cea mai mare parte din particularitdAile caracteris-

tice

ale

diferitelor

dialecte macedonene aratd o

stransd legdturd a lor cu grupa dialectald bulgard

sad cu cea sdrbo-croatd ? Dacd locuitorii

se

simt

pe sine BulgarÌ sad Sarbi, aceastd hotdrasc-o ddn§ii,

insd a cerceta

acest

lucru, nu e treaba filologier

slave». Dar, zice acest filolog mai departe, «cuno§-

tiro no astro. despre dialectele macedonene e incd

mered znsuficientd ci foarte superficialä » 1).

Deci din acestea, ca §i din discuOile de mai sus

trite alI filologi (ca Miletié, Belié, etc.), se vede cd chestia despre felul limbei macedonene nu e rezol-

vatd, ci co. ea asteaptd incd cercetdri

i cercetatorf.

in definitiv nu se §tie daca eatocmai din pri-

cind co. are si caractere bulgare §i sdrbese va re-

zolva vre-o datd pe cale filologicd hotdn'it inteuna

sad intealta din aceste doud partf. Cdci nu se stie

dacd., §i din nevoj de altf el, nu se va intdri curentul

celor cad, ca Draganov, vor impune ideea co. limba

macedoneand e o limbo. aparte, «un dialect de tre-

I) V. Oblàk : Macedonische Studley: p. 4

dacoromanica.ro

4

50

cere» de la sarba catre limba bulgard; tot asa pre-

cum in timpul din urma slavistul Iaghicif de la Viena

hotara ca. limba slava din Bosnia e o

limba deosebitä si de sarba si de croata, go limba

a cautat a

bosniaca»

i), Cu toate cA mult maf putine sunt de-

osebirile dintre ea §i sarbo-croata de cat intre ma-

cedoneana si sarba saU

precum unif sustin si astaii cA malorusa e o limbä

de sine, deosebita de cea ruseascä. propi-ie.

bulgara ; §i cam tot

asa

1.* Ast-fel e dar acum stadiul stiintef in privinta na-

tionalitatii Slavilor macedoneni.

Incheere despre lupta dintre Sa,r131 si Bulgari

Acestea ne arata cd

cel putin tot atata drept

cat Bulgaril" aU

i Sarbir de a sustine cA limba ma-

cedoneana ar fi sarbeasca, si cA decf tot atata drept

ca acda ar avea de a pretinde cA populatia slava

zice-se de 1.200.000 din Macedonia e in genera-

litatea er sarbeascä. Dar tot acestea ne maI aratd

cd e o necunoastere precisd

a

chestief

decare interesata

in sensul bulgaresc

i

o jude-

aceea ce

profesorul Weigand de la Leipzig spune cd «Ro-

mani' macedoneni stall.'

si ca cef 1.200.000 Slavr din Macedonia fiind BulgarT,

«pretentiile Sarbilor asupra acelef provincif sunt numal

I) Cf. critica acestei conclu/lunI a lui IaghicI, precum si tot a fur idee despre o nmionalitate deosebita a Slavilor macedoneni in :

pe un pamant bulgdresc»

vestija St -Peterburgskago slavjanskago blagotvoriteljnago

Obstestva,

No. 8 pe Mal I903,pag 25, articolul

luI St.

Stanojevié :

Makedon-

skij vopros t akademik

ha i Atbanasi p 59

Cf. de asemen1 si P. 0. in :

dacoromanica.ro

Stara Sr

sovinism», pentru cä. «limba populatief macedonene

de miazd-zi ca si a celei de nord-est, este sigur bul- gäreascd». Acest mod de exprimare al luI Weigand

ne aratd limpede cd ddnsul nu cunoaste chestia, ci

cd a fOst inspirat inteinsul mai mult de simpatiile

motivele sale personale si de curentul general filo-

bulgäresc, pe carr Bulgarif

i le

creeze in juru-le. Ba din cele ce am ardtat nol se vede eh' tot asa de nestiutor e Weigand si cand,

priceput sä

mustrdnd cam aspru pe Sdrbl, decreteazd

«ea-

lätorif