Sunteți pe pagina 1din 4

Comportamenul membranelor din chitosan care conin nanotuburi de carbon multistrat (MWNT) la transportul apei.

n ultimul deceniu, nanotuburi de carbon (CNT) au atras mult atenia la nivel academic i industrial, datorita excelentelor proprieti mecanice, electrice si termice. De asemenea, s a constatat c !luxul de "a#e i !luxul de ap prin nanotuburile de carbon au !ost de c$teva ordine de mrime mai mari dec$t ar !i de ateptat. Cu toate acestea, producerea nanotuburilor de carbon este scumpa, i limitat la scar mic de !abricatie. %lternativ, nanotuburile de carbon dispersate &ntr o matrice polimera pot o!eri o cale atr"toare pentru !abricarea membranelor cu o vite#a mare de transport al substantei. 'entru obtinerea membranelor poroase compo#ite se !olosesc atat nanotuburi cu pereti multistrat cat si nanotuburi cu un sin"ur perete((WNT). De exemplu, )im si colab. au !abricate membrane nanocompo#ite const$nd din (WNT &ncorporat &ntr un copolimer poli (amid siloxan) i au constatat c permeabilitatea * +, N+ i C,- creste odata cu cresterea continutului de nanotuburi de carbon in matricea polimera. Membrane nanocompo#ite care conin nanotuburi de carbon cu un sin"ur perete !unctionali#ate cu un lan lun" alchil aminic &n interiorul unei matrice polisul!onice au !ost pre"tite i caracteri#ate de .rupa Marand. %t$t permeabilitate cat i di!u#ibilitatea membranelor s au dovedit a crete odata cu cresterea !raciei masice a nanotuburilor de carbon. /n acest articol s au obtinut si s au anali#at ulterior membrane poroase composite utili#and chitosanul si nanotuburi de carbon multistrat in di!erite cantitati .Transportul de ap &mbuntit prin membrana este datorat hidro!ili#arii membranei prin adu"area la MWNT acidi!iate a unor "rupari hidro!ile (cum ar !i C**, i *,). Comportamentul de transport al apei depinde de distributia nanotuburilor si structura porilor in membranele nanocompo#ite. Chitosanul, ob0inut prin deacetilarea chitinei, este !ormat dintr un lan0 de 1 (2,-) + amino + deoxi D "lucopirano#. Datorit propriet0ilor biolo"ice deosebite, a biode"radabilit0ii 3i biocompatibilit0ii sale, chitosanul este lar" !olosit &n industria !armaceutic, industria alimentar, medicin 3i &n biotehnolo"ii. Chitosan pot !i prelucrate &n di!erite tipuri de membrane poroase pentru aplicarea pe scar lar", cum ar !i pentru eliberarea controlat a medicamentelor, pansamente,"re!e de piele, tratare a apelor re#iduale, precum i separarea de produse biomedicale, datorita biocompatibilitate sale bune, biode"radabilitatea, proprietatilor antibacteriene. n acest studiu, &n scopul de a &mbunti e!icient vite#a de transport a apei &n membrana poroas prin utili#area MWNT, au !ost preparate membrane poroase compo#ite din chitosan prin di#olvare selectiv a polietilen "licolului ('4.) din amestecul chitosan 5 '4. 5 MWNT . De obicei, din membrana microporoas de chitosan preparata prin utili#area '4. ca poro"en, se !ormea#a pori cu structura retea (de tip burete) care pre#inta re#istenta mai mare la transportul de mas &n coparatie cu membrana cu pori drepti (de tip de"et), ca urmare a rasucirii ridicate a porilor din reea. (copul pre#entat in articol este dublu 6 (2) s anali#e#e posibilitatea de a &mbunti !luxul de material prin membran poroas de polimer prin utili#area MWNT, i (+) s se pre"teasc membrane din chitosan cu vite#a mai mare de transport de mas i pori cu dimensiune mica pentru aplicarea lar" in domeniul biomaterialelor.

( au obtinut ast!el membrane compo#ite pe ba#a de chitosan si nanotuburi de carbon multistrat, drept a"ent poro"en s a utili#at '4. de masa moleculara di!erita6 7888 "5mol si 28888 "5mol9 la !el a variat si cantitatea de nanotuburi de carbon exprimata in procente masice. :aportul chitosan5'4. a !ost ;85;8 deaarece s a dovedit experimental ca daca raport de '4. i chitosan nu este de ;85;8 (de exemplu, +52, <52), se produce o separare de !a#a ceia ce duce la proprietati mecanice slabe ale membranelor. %ceste membrane sunt rupte cu usurina in utili#are. Membranele poroase preparate !olosind poro"eni cu "reutate molecular di!erita ('4.7888 i '4.28888) au !ost notate ca C('7) i C('28), precum i membranele lor compo#ite cu coninut di!erit de MWNT au !ost notate ca C('7) x i C('28) x (unde x repre#int coninutul MWNTs, cum ar !i C('7) < &nseamn c coninutul de MWNT este de < = procente masice). Dupa prepararea membranei s au !acut o serie de observatii si masuratori. Cu a>utorul microscopiei electronice de baleia> s a observat mor!olo"ia supra!etei si a sectiunii tansversale in cadrul unei tensiuni de accelerare de 28 ?@. 'roprietatile mecanice au !ost si ele masurate !acandu se cate patru masuratori pentru !iecare proba. % !ost masurat un"hiul de contact la cele + supra!ete cu a>utorul unui "eniometru. 'roprietatile reolo"ice si visco#itatea solutiei au !ost masurate si ele cu a>utorul reometrului :,AD. Masurarea poro#itatii este si ea importanta, in acest ca# s a !olosit metoda umeda uscata si s a determinat poro#itatea membranelor cu a>utorul !ormulei 6 W W2 porozitate = + 288= unde W+ si W2 repre#inta masa menbranei umede si uscate, ( si S d d w d sunt caracteristicele membranei iar dB este densitatea apei la temperatura camerei. Testarea permeabilitatii s a reali#at sub presiune la temperatura camerei. 'ermeabilitatea membranei a !ost calculata cu ecuatia6 V J= A t unde C este !luxul de ap pur (l5m+ h), @ este volumul ap ,(D) este supra!ata membranei (m+), t este timpul de eantionare (h).

:e#ultate si discutii6
n ca#ul membranelor C('7), !luxul de ap a crescutde la +A,7 l5m+h pentru membrana de chitosan la <7.<A l5m+ h pentru membrana compo#ita C('7) cu ;= procente masice de MWNT. 4!ectul nanotuburilor de carbon multistrat asupra !luxului de apa prin membrana este nesemni!icativ la un procent al nanotuburilor de 2 ; =. %tunci c$nd coninutul de MWNT este de peste (;= &n "reutate), un comportament de crestere a vite#ei de transport de ap se observ. Eluxurile de ap prin membrana C('7) cu A i 28= procente masice de MWNT (7-,- i 2+F.2 l5m+ h, respectiv) sunt de +.< i -.7, ori mai mari. ( au anali#at probele la (4M si s a constatat ca membranele cu continut sca#ut de nanotuburi multistrat apareau intotdeauna ca un punct luminos, cu toate aceste nonaotuburile puteau !i identi!icate dupa di!erentele de marime, !orma, lumino#itate.

/ma"inile din seciunea transversal a membranelor serie C('7) pre#int o reea porosa (de tip burete), care au de obicei re#istena la transportul de mas mai mare dec$t membrana ci pori de tip de"et datorit rasucirii mare a acestei structuri. Dimensiunea porilor pentru supra!eele de >os este mai mare dec$t cea a supra!eei de sus. Cu toate acestea, supra!eele de >os ale membranelor chitosan sunt netede !iind mai !ine dec$t supra!eele de sus ceia ce este &n con!ormitate cu literatura de specialitate. n timpul !ormrii membranei, supra!aa superioar a membranelor obtinute este &n contact cu !luxul de aer cald care &nsoete evaporarea solventului din supra!a, ceea ce ar putea duce la ine"alitatea membranei care re#ult, &n timp ce supra!aa in!erioar a membranei este mai !ina, datorit !ormrii ei pe substrat de sticl plan. /nter!ee at$t de di!erite ale supra!eelor membranei !ormate (soluie 5 aer i soluie 5 substrat de sticl plan), a condus la di!erena de ru"o#itatea supra!etelor membranei (supra!aa superioar i in!erioar). MWNT mai multe apar pe supra!eele ale membranelor chitosan compo#ite pe msur ce crete coninutul de nanotuburi. Dimensiunea porilor nu se schimba !oarte mult cu schimbarea continutului de nanotuburi, acest lucru !iind direct le"at de e!ectul slab al compatibili#arii MWNT pe chitosan5'4. cu masa moleculara 7888 "5mol. Dimensiunea porilor pentru supra!eele sus este de aproximativ +88 nm, i este de aproximativ +;8 nm pentru supra!etele de >os i seciunea transversal. Toate acestea sunt cu mult sub 2 Gm. %cest re#ultat demonstrea# c odata cu adau"area nanotuuburilor de carbon &n membrana chitosanului creste vite#a trans!erului de masa i dimensiunea porilor sunt mai mici. 'e de alt parte, dimensiunea porilor constant a membranei compo#it ca schimbarea a continutului de CNT indic !aptul c dimensiunea porilor nu este principalul !actor care a!ectea# !luxul de ap prin membrane compo#ite C('7). 'rintre porii membranelor se pot !orma a"re"ate de nanotuburi la un continut de MWNT de 28 = procente masice. Cresterea brusca a !luxului de apa &n membranele compo#ite care au un procent mai mare de ;= nanotuburi se datorea#a !aptului ca nanocanalele !ac le"atura cu porii membranei. Cale transportului apei, de asemenea, devine mai scurta, deoarece MWNT lun"i pot trece prin mai multi pori de a lun"ul unei anumite direcii, ast!el apa poate evita trecerea printr o multime de pori de reea cu rasucire mare. %r trebui reparcat !aptul ca !ormarea a"re"atelor nu este intotdeauna un lucru ne"ativ, in ca#ul in care nanotuburile duc la !ormarea unei retele interconectate cu porii altei membrane re#ulta imbunatatirea !luxului de apa. Cu toate aceste la un continut ridicat de nanotuburi(2< = procente masice) !luxul de apa nu mai creste ci incepe sa scada datorita a"re"atelor !ormate. ,idro!ilia supra!etei membrane a !ost caracteri#ata prin masurarea un"hiului de contact cu apa care ar putea a!ecta de asemenea proprietatea de transport a apei prin membrana. :u"o#itatea supra!eei mare duce &ntotdeauna la scderea un"hiul de contact cu ap. Hn"hiul de contact nu di!era mult de la o membrana la alta, di!erenta !iind data mai de"raba de "rupele hidro!ile de pe supra!ata nanotuburilor, decat de ru"a#itatea supra!etelor.

<

Membranele ce au !ost obtinute !olosind '4. cu masa moleculara 28888 "5mol se comporta total di!erit !ata de cele obtinute cu '4. 7888 "5mol. Eluxul de transport al apei scade odata cu cresterea continutului de nanotuburi. %cest re#ultat corespunde cresterii dimensiunii porilor si scaderea poro#itatii datorita compatibilitatii sca#ute a chitosanului cu a"entul poro"en de masa moleculara 28888 "5mol. Di!erenta dintre cele + tipuri de membrane este re#ultatul cpmpatibili#arii di!erite dintre chitosan si polietilen "licol. 4ste interesant !aptul c creterea brusc a vasco#itati pentru soluiile mixte chitosan5'4.7888 i chitosan5'4.28888 cu coninut di!erit de MWNT apare la ;= &n "reutate, su"er$nd o !ormaie de tip retea a CNT, care ar putea restr$n"e !oarte mult micare lanurilor polimerice. Comparativ cu celelalte membrane, acestea au vasco#itate mai ridicata. %cest lucru poate &nsemna c '4.28888 cu lant molecular lun" are un volum hidrodinamic mai mare i se prinde mai uor de MWNT dec$t '4.7888. %ici nanotuburile de carbon multistrat actionea#a ca o bariera pentru anticoa"ularea solutiei chitosan5'4.28888 la cresterea brusca a vasco#itatii. n ca#ul C('7) cresterea continutului de nanotuburi duce la scaderea re#istentei la tractiune din cau#a !ormarii a"re"atelor, in schimb in ca#ul membranelor C('28) re#istenta la trectiune creste odata cu cresterea procentului de nanotuburi chiar si la un continut mai ridicat de A= procente masice de nanotuburi. Dou cau#e posibile ar putea !i responsabile pentru re#istena la traciune sporit prin adu"area MWNT. Hna dintre ele este cristalinitate crescuta a chitosanului i cellalta este interaciunea puternic dintre chitosan i MWNT. :e#ultatele di!ractiei de ra#e I nu sunt cu mult di!erite indicand !aptul ca adau"area de MNWT nu a!ectea#a in mod semni!icativ structura cristalina si cristanilitatea mambranelor polimerice. %st!el, se poate conclu#iona c cristalinitate >oac un rol mai puin important &n creterea re#istenei la traciune pentru membrane compo#ite. Dimensiunea porilor sc#ut i poro#itatea membranelor compo#ite pot contribui, de asemenea, la cresterea re#istenei la traciune. n conclu#ie, cele dou tipuri de membrane poroase chitosan 5 MWNT (C('7) i C('28)) au !ost preparate !olosind poro"en cu "reutate molecular di!erita ('4.7888 i '4.28888, respectiv)./n urma masuratorilor si discutiilor se demonstrea#a ca membrane pe ba#a de chitosan cu vite#a mare de transport de mas i dimensiunea porilor mici pot !i obinute prin adu"area MWNT. i nu numai atat, membranele poroase chitosan 5 MWNT au mai multe roluri importante &n aplicarea pe scar lar", cum ar !i epurarea apei, pansamente, separarea de produse biomedicale, precum i modelul membranei biolo"ice pentru transportul de mas .