Cap 5. Meniuri tipice si preocupari pentru alimentatia sanatoasa in tara aleasa 5.

1 Exemplificarea unor meniuri tipice pentru mic dejun, pranz si cina Meniu mic dejun Prima masa a zilei pentru turitii italieni const n lapte cu cacao, cafea cu lapte, ciocolata, unt, dulcea sau miere, produse de panificaie, pine prjit sau tost, preparate din ou i legume; Meniu pranz A doua mas a zilei ncepe cu o gustare cald sau rece, avnd la baz ou, foietaje sau mezeluri. O gustare foarte apreciat este pepenele galben cu jambon de Parma. Italienii consum cu deosebita plcere supe sau ciorbe dulci i consomme-uri. Cele mai solicitate sunt pastele finoase, nelipsite de la nicio mas, fie ca preparat distinct, fie ca i garnitur la preparatele de baz. Ca preparat de baz, italienii consum soteuri din carne de viel sau ficat i rinichi cu garnitur de orez, fripturi de vac la tav, turnedouri, escalopuri cu ciuperci i smntn. Desertul este ales dintre sufleuri, foietaje, fructe proaspete sau ngheat; Meniu cina ncepe cu o gustare sau sup-crem. Poate fi oferit i un preparat din pete sau paste finoase. Preparatul de baz poate fi ales ntre friptura de vac la grtar, pui la frigare, friptur de miel, cotletul de porc sau mielul milanez cu legume asortate i salate. Desertul este acelai ca la dejun, vermutul, bitterul i coctailurile seci fiind buturile preparate. 5.2 Meniuri pentru diverse sarbatori Crciunul Craciunul se sarbatoreste in familie, n Italia exista o vorba care spune Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi ( Craciunul cu ai tai, Pastele cu cine vrei). Italienii au obiceiuri culinare destul de diferite de la nord la sud. Craciunul are doua componente si deci doua mese importante: Cina de Ajun (in seara de 24 decembrie) in general pe baza de peste si Prinzul de Craciun (25 decembrie). Ajunul este bogat in retete care au ca ingredient principal pestele, in general baccal (merluciu sarat) sau stoccafisso (acelasi peste, dar uscat) si fructele de

mare. In ziua de Craciun in general personajul principal este cappone ( un cocos castrat cnd implineste cca 60-70 zile de viata si taiat cnd a facut cam 6-7 luni si a atins circa 2 kg in greutate). Felul intii sunt tortellini in brodo di cappone. Brodo (supa) trebuie sa fie filtrat bine inainte de a fierbe in el tortellini umpluti cu carnea de cappone printre alte feluri de carne si mortadella, in farfurie va fi servit putin brodo, multi tortellini, iar fiecare mesean isi va pune parmezan ras deasupra, dupa preferin. Retetele de tortellini difera de la familie la familie asa ca ne putem inchipui ct de diverse sunt de la o provincie la alta. La felul doi isi pot face aparitia partile mai importante din cappone sau alte bucati de carne de porc sau vita fierte (asa numitul bollito) sau insaccati ( ce aduc de departe cu caltabosul romanesc). Anul Nou Italienii, fani ai dietelor usoare, mediteraneene, pun pe masa din prima zi a anului (Capodanno) friptura de porc, despre care cred ca le va aduce prosperitate in Anul Nou. In plus, nu lipseste un fel de mancare numit cotechino con lenticchie o tocanita cu linte si carnati- despre care spun ca le aduce noroc si bani, asa cum se crede si despre fructele cu boabe cum ar fi rodia sau strugurii (in unele zone boabele trebuie sa fie obligatoriu albe). La desert se pregtesc niste gogoele numite chiacchiere, cu mult miere.

5.3 Evidentierea preocuparilor pentru alimente sanatoase In Italia predomina alimentatia cu specific mediteranean, care nu pune accentul mai deloc pe calorii ci mai degraba pe selectarea atenta a tuturor ingredientelor introduse in meniul zilnic.

Nu doar atenta selectare a ingredientelor de introdus la dieta fac alimentatia italienilor una sanatoasa si echilibrata, dar in egala masura si metodele utilizate la gatit au un cuvant greu de spus din acest punct de vedere. In Italia, untul se foloseste rar la gatit, sosurile sunt mai mereu din cele usoare si simple, iar prajirea alimentelor nu se realizeaza decat rar in tigaie, fiind preferate gratarul sau gatitul la aburi ori la cuptor. Unul dintre lucrurile pentru care italienii pot fi cu adevarat invidiati este si preferinta lor constanta pentru produsele alimentare proaspete, dieta mediteraneana axandu-se proritar pe legume, fructe, branzeturi, lactate si carne provenite din surse sanatoase, necongelate si neprocesate sau doar usor procesate pentru comercializarea lor in conditii optime.

Printre regulile alimentare de baza care sunt de respectat la dieta mediteraneana pot fi amintite cu titlu orientativ: consumarea preparatelor cu maxima placere, fara stresul generat de grija fata de caloriile in plus sau de calitatea indoielnica a produselor folosite la gatit; servirea meselor dupa un program fix, impreuna cu familia sau intr-un alt cadru organizat si adecvat din toate punctele de vedere; evitarea gustarilor consistente dintre mese; preferinta aparte pentru alimente pline de nutrimente esentiale si sarace in grasimi, zahar si sare; gatirea mancarii prin metode sanatoase si lipsite de complexitate; meniuri variate, pline de antioxidanti, grasimi sanatoase si proteine complete; consumul marit de apa si fibre alimentare etc. Desi italienii gatesc meniuri relativ simple, retetele cu specific mediteranean sunt uimitor de variate mai putin datorita inventivitatii maestrilor culinari si mai degraba datorita diversitatii mari de produse de pe piata agro-alimentara. Nu este de aceea deloc dificil sa alternezi mereu meniul zilnic cu produse foarte sanatoase deoarece acestea se gasesc usor si pot fi utilizate pentru crearea unor preparate diverse si bine echilibrate in nutrimente. Uleiul de masline virgin, rosiile, avocado, zucchini, pastele, pestele proaspat, fructele de mare, carnea de pasare si de vita, cerealele integrale, painea, condimentele, zarzavaturile, fructele sau legumele sunt doar o parte dintre ingredientele de succes pentru dieta mediteraneana, toate aceste ingrediente fiind procurate atat de proaspete pe cat posibil si gatite suficient de repede incat sa nu piarda cu nimic din fragezimea si proprietatile lor nutritive reale.